128

Z
 117
Asia, Africa, limb diferenţiat Fruct, capsulă
Australia. ca formă; cele înconjurată de
ISTORIC. inferioare caliciu. Se
Plantă cunoscută aproape rotunde, deschide prin 5
ZĂ
din Antichitate. slab-lobate, mai valve. Seminţe
MOŞIŢĂ Însoţitoare de mici; cele reniforme.
(Hibiscus culturi încă din mijlocii şi
trionum L), fam. Neolitic. superioare, mai
Malvaceae. Hibiscus este mari, cu câte 3
Plantă erbacee, nume la segmente
anuală, terofită, Dioscoride penat-fidate; la
întâlnită ca pentru o nalbă baza peţiolului,
buruiană prin spontană. stipele
culturi prăşitoare, Folosită linear-filiforme.
legumicole, în terapeutic pentru Flori galbene-pal
culturi de tulburări gastrice. cu baza
porumb, Planta se fierbea purpuriu-închis,
pepiniere, pe cu mentă şi mari (diametrul 4
marginea .
secară şi decoctul cm), solitare,
drumurilor în RECOLTAR
se bea. Cu lung-pedunculate
zona de câmpie E. Părţile aeriene
decoctul plantei , dispuse câte una
şi prin văi, până (Hibiscusi trioni
se spălau la subsuoara
la 200–400 m herba) se
cocăturile frunzelor; caliciu
altitudine; se mai recoltează în
(furunculele), iar dublu, cel extern
numeşte bamie perioada
cu frunzele fierte caduc, din 12
beşcoasă, începutului de
se făceau lacinii
brâncă, înflorire, prin
legături. După îngust-lineare,
buruiană ce se tăiere plantei. Se
descoperirea cel intern
învârteşte usucă la umbră,
distilării persistent şi
(întoarnă) după în locuri foarte
alcoolului, planta format din 5
soare, cavan, bine aerisite. Se
se plămădea în sepale
ciulină, întoarce din când
rachiu, iar acesta palid-verzui;
cucurbeţică în când. Uscare
se ţinea în gură corolă
măruntă, artificială, la 40–
pentru alinarea dialipetală,
floarea-ursului, 50oC. Planta intră
durerilor de dinţi. actinomorfă, din
lubenicioară, în compoziţia
DESCRIERE 5 petale
macul-cioarei, A SPECIEI. Ceaiului diuretic
oval-rotunde, nr. 3 - Plafar.
nalbă mare, Rădăcină lungi de 1,5–3 COMPOZIŢ
zămoşiţă pivotantă, cm; androceu din IE CHIMICĂ.
beşicoasă; ramificată, numeroase Părţile aeriene
Franc: Fleur superficială (10– stamine, ale căror conţin
d’une-heure; 15 cm filamente roşii se flavonoide,
Germ: adâncime). unesc într-un tub; substanţe
Stunden-Ibisch; Tulpină erectă, poartă antere mucilaginoase,
Magh: uneori curbată, portocalii; substanţe
Varjumák; Rus: simplă sau gineceu cu minerale.
Gibiskus ramificată, stigmate Substanţele
troiciatâi. aspru-păroasă. globuloase, mucilaginoase
Răspândită în Frunze păroase, negre-purpurii. sunt formate din
sudul Europei, lung-peţiolate, cu Înflorire, VI–IX. acid
 118
galacturonic, mentă, peste care apă, respectiv 4– spaţial
arabinoză, se toarnă o cană 8 linguri pulbere Ponto-Panonic.
ramnoză, (200 ml) cu apă de plantă la 1 ISTORIC.
flavonoide etc. în clocot. Se dă litru de apă. Se Ca plantă este
PROPRIET în clocot de 3–4 fierbe 5–10 cunoscută din
ĂŢI ori. Se lasă minute. Se lasă la Antichitate.
FARMACODINA acoperită 15 răcit 30 minute. Astragalus este
MICE. Părţile minute pentru Se strecoară. Se nume de plantă la
aeriene ale răcire şi extracţie spală părul în caz Dioscorides.
plantei au de principii de mătreaţă şi Ceaiul din plantă
utilizări active. Se vindecarea îndulcit cu miere
terapeutice în strecoară. Se bea bubelor; se se administra
medicina umană. conţinutul a 1–2 tamponează sau femeilor pentru
Farmacodinamic, căni pe zi. 2. se aplică uşurarea
principiile active Pentru tratarea comprese pe naşterilor. După
asigură o acţiune cistitelor, furuncule cu descompunerea
diuretică şi pielitelor, litiazei decoctul obţinut; distilării
saluretică, renale (nisip, decoctul se ţine alcoolului,
favorizând calculi mici în gură pentru rădăcinile se
eliminarea renali): decoct, alinarea durerilor plămădeau în
masivă din din 5 g plantă de măsele. rachiu, din care
organism a uscată şi se lua câte un
ionilor de clor şi mărunţită în păhărel contra
de sodiu, mai asociere cu cozi durerilor de coş
puţin a ionilor de de cireşe sau cozi ZĂ şi pântece, pentru
potasiu. Folosită de vişine ori cu vătămătură
VĂCUSTA1
în cistite, pielite, mătase de (hernie, afecţiuni
(Astragalus
litiază renală porumb (în părţi interne cu crize
dasyanthus Pall),
(elimină nisipul egale) la 200 ml acute).
fam.
şi calculii mici apă. Se fierbe 5 DESCRIERE
Fabaceae/Legum
renali), uneori minute la foc A SPECIEI. Axă
inosae. Plantă
chiar în afecţiuni moderat. Se bazală scurtă,
erbacee, perenă,
ale stomacului, acoperă şi se lasă groasă,
hemicriptofită,
nevralgii dentare, să se răcească viguroasă, scurt
întâlnită pe
furuncule, bube până la călduţ. Se ramificată la
coaste înierbate,
etc. strecoară. Se bea partea
MEDICINĂ
la margini de
conţinutul a 1–2 păduri, în fâneţe superioară.
UMANĂ. Tulpini erecte
FITOETERA
căni pe zi, la pe loes calcaros
nevoie 3 căni pe sau nisipos, din sau ascendente,
PIE. Uz intern. 1.
zi. Uz extern. silvostepă până lungi de 20–45
Pentru tratarea cm, acoperite cu
afecţiunilor ale Pentru tratarea în zona dealurilor
mătreţii, bubelor (etajul peri lungi,
aparatului urinar simplu, gălbui
(cistite, pielite) şi de pe cap, gorunului); se
furunculelor şi mai numeşte bruni. Frunze
ale stomacului: lungi până la 35
decoct, din 1 pentru atenuarea zăvăcustlă,
nevralgii dentare: zăvăcustoasă; cm, cu rahisul
linguriţă de păros şi cu 12–20
amestec, în părţi decoct, din 1–2 Germ: Tragant;
linguri pulbere Magh: Bóka. perechi de foliole
egale, de pulbere descrescente spre
de plantă şi de plantă la o Răspândită
cană (250 ml) cu vârf. Stipele
 119
triunghiular ridicat roua. Se durerilor de piept
lanceolate, usucă în camere şi stomac.
membranoase. aerisite, la MEDICINĂ
Inflorescenţă umbră, în strat UMANĂ. ZĂ
globuloasă sau subţire, de FITOTERAPI
VĂCUSTĂ2
capitat sferică. preferat în podul E. Uz intern. 1.
(Astragalus
Flori galbene, caselor acoperite Empiric, pentru
exscapus L. var.
păroase cel puţin cu tablă. uşurarea
transsilvanicus
pe vexil. COMPOZIŢ naşterilor:
(Barth) A. et G),
Înflorire, V–VI. IE CHIMICĂ. decoct, din o
fam.
Fruct, păstaie, Nestudiată. linguriţă plantă
Fabaceae/Legum
ovală, uşor PROPRIET uscată şi
ĂŢI
inosae. Plantă
îngustată spre mărunţită la o
FARMACODINA erbacee, perenă,
vârf, lung şi dens cană cu apă (250
MICE. Medicina hemicriptofită,
bruniu, păroasă. ml). Se fierbe 4–
populară îi întâlnită rar pe
Seminţe oblic 5 minute. Se lasă
atribuie coaste înierbate
reniforme. să se răcească
proprietăţi şi însorite din
până la călduţ. Se
ocitocice, zona de câmpie
strecoară. Se
analgezice, (zona pădurilor
îndulceşte cu
antiseptice. de stejar) până în
miere. Se bea
Empiric, zona dealurilor
conţinutul a 1–2
conform acestor (zona gorunului);
căni pe zi, mai
aprecieri, se mai numeşte
dese când încep
principiile active zăvăcustă de
durerile de
acţionează asupra câmpie,
naştere. 2.
miometrului zăvăcustă de
Empiric, pentru
provocând fie deal, zăvăcustă
dureri de stomac,
contracţii fizice, pentru ruptură
de intestine, de
fie contractură înăuntru.
RECOLTAR piept: extracţie
uterină, Răspândită în
E. Rădăcina alcoolică,
accelerând Europa Centrală
plantei rădăcinile uscate
travaliul în şi de Sud.
(Astragalusi şi sfărâmate se ISTORIC.
radix) se timpul naşterii; introduc într-o
suprimă sau Planta folosită în
recoltează în sticlă ½ din trecut pentru
timpul atenuează volum şi se
durerea; rupturi de mâini
înfloritului. Se toarnă rachiu şi picioare.
scoate din împiedică peste ele până se
dezvoltarea Decoctul plantei
pământ, se spală umple sticla. Se se lua pentru
şi se usucă la microorganismel lasă la macerat
or şi provoacă ruptură înăuntru
umbră, într-un timp de 7–10 (blenoragie).
singur strat sau la distrugerea lor de zile. Zilnic sticla
pe mucoase sau Părţile aeriene
soare. Părţile se agită pentru uscate, fierte în
aeriene cu flori şi tegumente. uniformizare. Se
Planta este rachiu se lua
frunze strecoară într-o contra durerilor
(Astragalusi folosită empiric sticlă închisă la
pentru uşurarea de stomac şi
folium et flos) se culoare. Se ia vătămătură
recoltează pe naşterilor şi câte un păhărel
domolirea (infecţii
timp în sorit, înainte de a intestinale).
după ce s-a mânca.
 120
DESCRIERE recoltează în decoct, din urcând în
A SPECIEI. timpul când se părţile aeriene regiunea
Rădăcină află în floare, ale plantei uscate montană până la
pivotantă, lungă după ce s-a şi mărunţite. Se etajul fagului; se
mai mult de 1 m. ridicat roua. Se fierbe 4–5 mai numeşte
Axa bazală foarte usucă în podul minute. Se bobiţă
scurtă, lemnoasă caselor acoperite strecoară. Se bea porcească,
şi ramificată. cu tablă sau în conţinutul a 3 bolânzele,
Tulpină foarte camere bine căni pe zi buruiană dulce,
scurtă cu articole aerisite. (dimineaţa, iarbă mare,
nedezvoltate, COMPOZIŢ prânz, seara). lăsnicior,
lungă de 1–3 cm, IE CHIMICĂ. Femeile cu moartea-porcilor
cu frunze şi Nestudiată. decoct fac ,
inflorescenţe PROPRIET spălături vaginale poama-câinelui,
bazale. Frunze ĂŢI folosind un strugur-câinesc,
lung-peţiolate de FARMACODINA
irigator sau o turbarea-câinelu
15–35 cm, cu MICE. Empiric,
pară de cauciuc. i, umbra-nopţii;
12–24 perechi de medicina
Uz extern. Pentru Franc.:
foliole. Foliole populară îi
grăbirea sudării Tuechien; Germ:
alungit-eliptice. atribuie
oaselor în cazul Schwarzer
Flori deschis proprietăţi de
fracturilor: Nachtschatten;
galbene, grupate grăbire osificării
oblojeli cu plantă Magh: Fekete
câte 3–9 în în cazul
proaspătă şi csucsorka; Rus:
inflorescenţe fracturilor, de
fiartă. Paslen ciornâi;
aproape sesile, înlăturare a
Ucr: Peslom.
rar până la 5 cm durerilor de
Răspândită pe
lungime. stomac şi
toate
Înflorire, V–VI. intestine şi de
continentele.
Fruct, păstaie combaterea a ZÂ ISTORIC.
ovată, scurt blenoragiei. RNĂ (Solanum Plantă cunoscută
MEDICINĂ nigrum L), fam.
rostrată, slab din Antichitate.
UMANĂ. Solanaceae.
viloasă. Seminţe FITOTERAPI Strămoşii noştri
ovat reniforme, Plantă erbacee, foloseau fructele
E. Uz intern. 1.
brune, lungi de anuală, terofită, plantei la
Empiric, pentru comună în
2–5 mm. tratarea durerilor vopsitul în negru,
întreaga ţară, iar frunzele le
de stomac, de întâlnită pe
intestine: puneau pe bube,
terenuri cultivate tăieturi, buboaie,
extracţie şi ruderale,
alcoolică, o muşcături de
dărâmături, în câine. Cu fiertura
linguriţă plantă jurul locuinţelor,
uscată şi se spălau
margini de picioarele
mărunţită se drumuri, răzoare,
fierbe în 100 ml fracturate, iar cu
în culturi plantele se legau.
rachiu. Se prăşitoare,
strecoară. Se bea A mai fost
RECOLTAR grădini de folosită la
E. Părţile aeriene de 3 ori pe zi câte legume, din
un păhărel. 2. lingoare (febră
ale plantei regiunea de tifoidă), boli de
(Astragalusi Empiric, pentru câmpie, de
tratarea de splină şi
herba) se dealuri, uneori vătămătură
blenoragie:
 121
(afecţiuni interne seminţe este de asparagină, fluxul sebaceu
cu crize acute). 0,9 g. vitamina C. exagerat ce apare
Pentru tratarea PROPRIET în mod frecvent
holerei, zârna ĂŢI la pubertate. Se
uscată se pisa, se FARMACODINA citează rezultate
amesteca cu MICE. Somităţile bune în cazul
făină de porumb florale ale plantei otitelor cronice şi
şi se făcea au utilizări rinitelor muco-
legătură la terapeutice în purulente.
buricul medicina umană Utilizările
bolnavului (T. tradiţională. empirice au fost
Pamfilie, 1911). Principiile active continuate de
În Evul Mediu, au acţiune investigaţii
planta era RECOLTAR sedativă, farmacodinamice
folosită pentru E. Părţile analgezică, .
narcotizarea superioare anestezică, MEDICINĂ
celor care înflorite ale antireumatică, UMANĂ.
trebuiau să sufere plantei (Solani antiasmatică, FITORTERA
o intervenţie nigrumi herba) antipruriginos, PIE. Uz intern.
chirurgicală, iar se recoltează antiseboreic. Empiric, pentru
mai târziu în imediat după Calmează sau tratarea
diferite afecţiuni. deschiderea linişteşte stările paraliziilor
DESCRIERE florilor, pe timp de excitaţie agitante,
A SPECIEI. însorit, după ora corticală; nevralgiilor,
Rădăcină 11. Se usucă la suprimă sau gastralgiilor,
pivotantă, cu umbră într-un atenuează colicilor
ramificaţii singur strat. Se durerea; suprimă hepatice,
laterale şi preferă poduri parţial sau spasmelor
orizontale lungi. acoperite cu complet vezicale: infuzie,
Tulpină înaltă de tablă. Se sensibilitatea din 1 g plantă
20–50 (70) cm, păstrează în saci generală, uscată şi
ramificată. textili. Zârna regională sau mărunţită peste
Frunze lat-ovate, intră în locală; care se toarnă
sau eliptic-ovate, compoziţia diminuează sau 100 ml apă în
peţiolate. Flori preparatului suprimă durerile clocot. Se lasă
albe, grupate câte Oleum reumatice; acoperită 10
4–6 în cime Hyoscyami diminuează sau minute. Se
umbeliforme. compositum. suprimă tusea strecoară. Se
Înflorire, VI–IX. COMPOZIŢ astmatică; consumă într-o zi
Fruct, bacă IE CHIMICĂ. înlătură senzaţiile în mai multe
sferică, neagră, Părţile aeriene particulare etape şi cu
cu numeroase ale plantei conţin externe sau prudenţă. Uz
seminţe, solasonină, interne, la nivelul extern. Pentru
rotund-ovate, solamargină, pielii şi al unor tratarea
puternic turtite solasodină,  şi mucoase care hemoroizilor,
lateral. O plantă -solanigrine, provoacă eczemelor
produce până la acizi organici, scărpinatul; umede, în prurit
40 000 seminţe. zaharuri, grăsimi, diminuează sau anal, otite
Masa a 1.000 rutozid, înlătură cutis cronice: decoct,
saponozide, unctosa, adică din 5 g plantă
 122
uscată şi Antichitate. În raceme. înnegrite, seci;
mărunţită la 100 Europa a fost maximum 1,5%,
m apă. Se fierbe adusă recent. În corpuri străine
10 minute la foc Rusia a fost organice;
moderat. Se lasă introdusă în maximum 1,5%,
acoperit 15 cultură în anul corpuri străine
minute să se mai 1956, în Ungaria minerale;
răcească. Se în anul 1957, în maximum 13%,
strecoară. Se fac Polonia în anul umiditate. La
cataplasme cu un 1960. În produsul în stare
pansament steril România s-au proaspătă se
înmuiat în făcut încercări de admit ca
decoct, pentru cultură încă din impurităţi:
tratarea 1959, însă RECOLTAR maximum 10%,
hemoroizilor, tehnologia de E. Recoltarea părţi din plantă
eczemelor, cultivare a părţilor aeriene îngălbenite;
pruritului anal şi speciei s-a (Solani laciniati maximum 0,5%,
se pun 5–6 stabilit după herba) se face cu fructe zdrobite,
picături în ureche 1970. combina de seci; maximum
în cazul otitelor. DESCRIERE 1,5%, corpuri
recoltat furaje,
A SPECIEI. străine organice;
când primul
Rădăcină maximum 0,3%
racem a înflorit
îngroşată, adânc corpuri străine
în masă.
ZÂ şi puternic minerale;
Producţie,
RNĂ ramificată. umiditatea să fie
25.000–30.000
Tulpină înaltă de normală în
AUSTRALIA kg/ha materie
2–2,5 m, groasă momentul
NĂ (Solanum de 2–3 cm,
primă, în stare
laciniatum Ait), proaspătă, sau recoltării, fără
ramificată. urme de apă
fam. Solanaceae. 2.000–3.000
Frunze alterne (Leon S.
Plantă erbacee, kg/ha în stare
ovate, Muntean, 1990).
anuală, terofită, deshidratată.
adânc-segmentat COMPOZIŢ
exclusiv de Uscarea
e, cu lobii IE CHIMICĂ.
cultură; se mai artificială, la 70–
ascuţiţi, Întreaga plantă
numeşte zârnă 80oC, după ce în
neregulaţi, asprii, conţine glico-
medicament; prealabil au fost
nervaţiune alcaloizi, cu
Engl: Nichtsade; trecute prin
reticulară. Flori excepţia fructelor
Rus: Paslen maşina de tocat
violete, grupate coapte şi a
dolceatâi. şi fragmentate la
câte 7–15 în seminţelor.
Răspândită în 2–3 cm. Condiţii
raceme axilare; Dintre
Australia, Noua tehnice de
corolă glicoalcaloizi
Zeelandă, Noua recepţie. Se
gamopetală, tipul predomină
Guinee şi admit ca
5. Înflorire, VII– solamargina (56–
insulele impurităţi la
X. Fruct, bace 70%), urmată de
învecinate unde produsul uscat:
ovate, solasonină,
creşte spontan. maximum 10%,
galbene-portocali -solamargină,
ISTORIC. părţi din plante
i, grupate în solanină etc.
Plantă la locul ei înnegrite;
de origine este Solasodina este
maximum 0,5%,
cunoscută din transformată pe
fructe zdrobite,
cale industrială
 123
în hormoni iminent şi rye-grass; (20) 40–50 (70)
steroidici. habitual, Germ: cm, erectă, mai
PROPRIET sterilitate prin Englisches mult sau mai
ĂŢI hipoluteinism. Raygras; Magh: puţin geniculat
FARMACODINA Testosteronul, Útszéli vadóc; ascendentă,
MICE.
hormon androgen Rus: Plevel uneori
Cortizonul (masculin) este mnogoletnii. comprimată,
diminuează şi în indicat în Răspândită pe tot glabră, netedă.
cele din urmă pubertatea Globul. Frunze plane,
înlătură tardivă, ISTORIC. cele tinere
inflamaţiile; eunucoidism, Plantă cunoscută plicate, lung
înlătură stările frigiditate, din Antichitate. acuminate, pe
alergice. gigantism, fibron Locuitorii faţă deschis
Progesteronul uterin. teritoriului ţării verzi, mate, cu
hormoni sexuali noastre a numeroase
feminini şi folosit-o din cele nervuri, pe dos
testosteronul mai vechi închis verzi,
hormon sexual timpuri în băi
ZÂ lucioase cu
masculin au contra nervura mediană
acţiune specifică ZANIE (Lolium
perenne L), fam. reumatismului. A proeminentă.
asupra fost introdusă în Vagine glabre,
organismului Poaceae/Grmine
ae. Plantă cultură pentru netede, cele
omenesc. prima dată în inferioare
MEDICINĂ erbacee, perenă,
hemicriptofită, Anglia, în a doua roşcate. Ligulă
UMANĂ.
FITOTERAPI comună în jumătate a lungă de cca 1
E. Cortizonul are întreaga ţară, secolului XVII. mm, spic lung
acţiune întâlnită prin Pe continentul până la 20 cm,
antiinflamatoare pajişti, locuri european s-a lax şi puţin
şi antialergică. cultivate introdus în nutant, cu 8–15
Este indicat ca ruderale, de la cultură în secolul spiculeţe.
hormon câmpie până în al XVIII-lea. Spiculeţele la
substitutiv în regiunea Folosirea ei s-a înflorire sunt
insuficienţă montană, adesea generalizat la erecte, cu 3–10
corticosuprarenal dominantă pe începutul (12) flori. Gluma
ă. Progesteronul, drumurile şi secolului al acută, lungă de
hormon sexual potecile mai XIX-lea. La noi 6–7 mm. Paleea
feminin, este puţin umblate; se se cultivă pentru inferioară
necesar pentru mai numeşte producerea membranoasă,
menţinerea grâuşor, iarbă de seminţelor mai lungă de 5–8
sarcinii, inhibă ţelină, iarbă ales în Banat şi mm, şi lată de 1–
ovulaţia în englezească, Depresiunea 1,5 mm, obtuză
timpul sarcinii şi neghină, Bârsei. sau acută, cu
nighină, odos, DESCRIERE numeroase
intervine în A SPECIEI. nervuri, din care
dezvoltarea osigă, raegras,
Rizom scurt, fără 5 mai
glandelor raegras
stoloni, cu proeminente,
mamare; este englezesc,
numeroşi lăstari nearistate; paleea
indicat în sălbăţă, sălbăţie,
foliaţi, spre bază inferioară
insuficienţa sălbăţea,
violacei. Tulpină binervată.
luteică, avort sălbăţică, usigă;
simplă, înaltă de Înflorire, V–IX.
Engl: English
 124
Fruct, cariopsă nu trebuie să înlătură durerile de mlaştină.
alungită, închisă depăşească reumatice. Răspândită în
în palei. grosimea de 30 MEDICINĂ Europa, Asia.
cm. Acestea se UMANĂ. ISTORIC.
lopătează de mai FITOETERA Plantă cunoscută
multe ori pe zi PIE. Uz extern. din Antichitate.
pentru ca Pentru tratarea Era folosită
temperatura în inflamaţiilor şi contra frigurilor
strat să nu urce durerilor (malarie) şi în
mai sus de 32– reumatice: bolile de stomac.
35oC. decoct, din Ceaiul îndulcit
Avantajoasă este fierberea plantei. cu miere era
RECOLTAR uscarea în saci. Cu decoctul se folosit contra
E. Coacerea Aceştia se aşează îmbăiază, iar cu diareelor grave.
seminţelor se în instalaţii de plantele fierte se DESCRIERE
realizează uscare în aşa fel fac legături. A SPECIEI.
eşalonat, în încât aerul Rizom ramificat,
ordinea înfloririi. împins de cu stoloni
Ele ajung la ventilatoare se subterani lungi,
maturitatea poate circula ZB groşi, cărnoşi,
fiziologică în cca uşor în jurul URĂTOARE roşcaţi. Tulpini
20–30 zile după seminţelor. Sacii DE cilindrice, rigide,
fecundare. nu se umplu MLAŞTINĂ înalte până la 1
Recoltarea complet şi nu se (Epilobium m, slab-păroase
începe când îndeasă. palustre L), fam. în partea
culoarea Seminţele cu Onagraceae. superioară.
seminţelor trece umiditate sub Plantă erbacee, Frunze liniare
de la verde la 14% se păstrează perenă, sau
brun, porţiunea bine în saci hemicriptofită, liniar-lanceolate,
paiului de sub obişnuiţi (P. prezentă în toată sesile sau cu
spic Varga, D. ţara prin peţiolul foarte
îngălbeneşte. La Popovici, E. numeroase scurt, glabre sau
presarea în palmă Kellner, 1976). forme, întâlnită alipit-păroase.
a unui mănunchi PROPRIET pe lângă rovine, Flori roz-deschis,
de spice se ĂŢI mlaştini şi bălţi, rareori albe,
scutură câteva FARMACODINA prin locuri grupate în racem
seminţe. MICE. Empiric, turboase, terminal; caliciul
Recoltatul se medicina depresiuni, pe din 5 sepale roşii,
face direct cu populară îi lângă scurgeri de lipit sau
combina. atribuie ape, pe malul scurt-păroase;
Seminţele proprietăţi râurilor şi pe corola din 4
obţinute se antiinflamatorii lângă izvoare, petale, mai lungi
condiţionează şi antireumatice. prin fâneţe, decât sepalele;
când se separă de Principiile active păduri şi androceul din 8
resturile plantei, diminuează şi în tufărişuri umede, stamine roz-pal,
de seminţele de cele din urmă în zona montană, cu antere
buruieni etc., înlătură din etajul fagului brune-cenuşii;
după care se inflamaţiile, până în etajul gineceul cu ovar
usucă. Pe cale diminuează şi molidului; se mai inferior, stil
naturală straturile numeşte pufuliţă filiform, stigmat
 125
cu 4 lobi. şi tubului anticirotice, acoperită 5–6
Înflorire, VII–IX. digestiv antiinfecţioase ore. Se strecoară.
Fruct, capsulă. presupunem că hepatice şi Se bea de 3 ori
Seminţe alungite, planta conţine intestinale, pe zi câte o
papiloase. , flavone, steroli, diuretice. ceaşcă (100 ml)
taninuri, Diminuează cu 30 minute
polifenoli (acid inflamaţiile şi în înainte de masă.
elagic, acid cele din urmă le De obicei infuzia
cafeic, camferol, înlătură; obţinută se
quercetol, stimulează amestecă în părţi
myrcetină), refacere celulelor egale cu cea
saponine, acizi hepatice, înlătură obţinută din
triterpenici infecţiile florile de
(ursolic, împiedică zburătoare
hidroxiursolic, dezvoltarea (Chamaerion
RECOLTAR oleanolic, microorganismel angustifolium).
E. Rizomul şi hidroxioleanolic) or şi provoacă Se bea aceeaşi
stolonii (Epilobii , antociani, distrugerea lor de cantitate. Uz
palustre rhizom vitamina C, ulei pe mucoase; extern. Pentru
et sarmentum) se volatil, zaharuri, acţionează asupra tratarea rănilor,
recoltează în aminoacizi epiteliului renal aftelor: infuzie,
timpul înfloririi (serină, valină, mărind excreţia din 5–10 g plantă
sau toamna. leucină, cisteină, şi secreţia de uscată şi
Părţile aeriene treonină, urină; micşorează mărunţită la 250
superioare fenilalanină, adenomul de ml apă în clocot.
înflorite tirozină, prostată. Folosită Se lasă acoperită
(Epilobii izoleucină, în bolile hepatice 2–3 ore. Se
palustre herba) prolină, alanină, şi ale tubului strecoară. Se fac
se recoltează pe arginină, digestiv, spălături bucale
timp frumos, asparagină, afecţiuni în cazul rănilor şi
însorit, după ora glutamină, gastrice, adenom se clăteşte de mai
10. Se usucă la glicină, triptofan, de prostată, răni. multe ori gura pe
umbră, în strat metionină etc), MEDICINĂ zi.
subţire, în săruri minerale UMANĂ.
camere bine cu Ca, Cu, Zn, K, FITOTERAPI
aerisite sau în S, P. E. Uz intern.
poduri acoperite PROPRIET Pentru tratarea ZG
cu tablă. Se ĂŢI hepatitei cronice,
AIBĂ (Lapsana
păstrează în saci FARMACODINA cirozei, în
communis L),
textili în camere MICE. În satele enterite, ulcer
fam.
uscate din bazinul gastro-duodenal,
Asteraceae/Com
COMPOZIŢ Teleajen rizomul, diaree,
IE CHIMICĂ. positae. Plantă
stolonii şi părţile avitaminoză:
Nestudiată. erbacee, anuală,
superioare ale infuzie, din 4,300
Potrivit terofită, comună
tulpinei au kg rizom şi
rezultatelor în întreaga ţară
utilizări stoloni uscaţi şi
obţinute în prin locuri
terapeutice. Li se mărunţiţi peste
tratamentul umbroase,
atribuie care se toarnă 1
empiric asupra păduri, zăvoaie,
proprietăţi litru de apă dată
bolilor ficatului livezi, tăieturi de
antiinflamatorii, în clocot. Se lasă
păduri, pe lângă
 126
garduri, de la vindecarea. Se procesul de
câmpie până în mai foloseau la epitelizare şi
regiunea zgaibă (rană care vindecare a
montană; se mai a prins coajă), rănilor. Folosită
numeşte orbalţ (erizipel) de medicina
buruiană de (M. Băcescu, umană populară
brâncă, 1931). Planta se în tratarea rănilor
buruiană de administrarea în care au prins
orbalţ, iarbă de mâncarea coajă (zgaibă),
zgăibi, iarbă de porcilor când răni obişnuite,
zgaibă, începeau să se RECOLTAR
bube, erizipel
iarba-zgăibii, îmbolnăvească E. Părţile aeriene
(boală
salată-câinească de brâncă ale plantei contagioasă
, salata-câinelui, (erizipel) (Al. (Lapsani herba) provocată de
scai, scăietiu, Arvat, 1937, V. sau numai streptococul
zgrăbunţică; Butură, 1979). frunzele hemolitic
Engl: DESCRIERE
(Lapsani folium) manifestată din
Nipplewort; A SPECIEI. inflamarea şi
Tulpină erectă, se recoltează în
Franc: Poule timpul înfloririi. înroşirea unei
grasse; Germ: uşor muchiată şi porţiuni de
uşor sulcată, Se folosesc în
Gemeiner stare proaspătă. piele), rar de
Rainkohe; simplu sau medicina
COMPOZIŢ
Magh: Bojtorján glandulos IE CHIMICĂ. veterinară
saláta. păroasă, Nestudiată. tradiţională de
Răspândită în paniculat PROPRIET tratarea porcilor
Europa, Asia de ramificată. ĂŢI de rujet.
Vest, Africa de Frunze FARMACODINA MEDICINĂ
Nord. ovat-eliptice, MICE. Părţile UMANĂ.
ISTORIC. cele inferioare aeriene ale FITOTERAPI
Planta este peţiolate, cele plantei au E. Uz extern. 1.
cunoscută din mijlocii utilizări Pentru tratarea
Antichitate. scurt-peţiolate, terapeutice în tăieturilor,
Lapsana este cele superioare medicina rănilor, rănilor cu
numele unui soi sesile, ovat până tradiţională coajă:
de legumă la la îngust umană şi cataplasme, cu
Dioscoride. La lanceolate. Flori veterinară. frunze proaspete.
Columella galbene, grupate Plantei i se Se aşează pe
numele se referă în calatidiu. atribuie locul afectat şi se
la ridichea Înflorire, VI– proprietăţi pansează. Se
sălbatică. VIII. Fruct, antiinflamatorii, schimbă de 2 ori
Folosită în achenă, fără antibacteriene, pe zi (dimineaţa
scopuri papus. cicatrizante. şi seara). 2.
medicinale Există părerea că Pentru tratarea
probabil încă de limitează sau erizipelului:
pe timpul dacilor elimină procesul cataplasme, cu
şi romanilor. inflamator, 2–3 straturi de
Frunzele se manifestă frunze pe
puneau crude pe proprietăţi întreaga
tăieturi, pentru a bactericide, suprafaţă a pielii
grăbii favorizează
 127
infectate. Se Korovoniz. fiecare lojă cu 2 durerilor
pansează. Element seminţe. reumatice;
MEDICINĂ fitogeografic diminuează şi în
VETERINARĂ. dacic. cele din urmă
Empiric, pentru ISTORIC. înlătură
tratarea porcilor Plantă folosită în inflamaţiile;
de rujet: planta trecut de stimulează
proaspătă se medicina umană secreţiile
toacă şi se probabil încă de hepatice şi
adaugă în pe timpul dacilor revigorează
mâncare. Planta pentru tratarea celulele hepatice
conţine substanţe gălbinării (icter) şi favorizează
antibiotice care şi a eliminarea bilei
acţionează reumatismului. RECOLTAR prin stimularea
împotriva DESCRIERE E. Părţile aeriene contracţiilor
antraxului. A SPECIEI. ale plantei vezicii biliare.
Recomandată şi Tulpină înaltă de (Melanpyri MEDICINĂ
în această boală. 20–50 cm, bihariensae UMANĂ.
erectă, simplă herba) se FITOTERAPI
sau ramificată, de recoltează în E. Uz intern.
jur împrejur timpul când se Pentru tratarea
ZI pubescentă sau află în floare, pe icterului şi a altor
UA-CU-NOAP biseriat timp însorit, după afecţiuni
TEA pubescentă. ce s-a ridicat hepatice: infuzie,
(Melampyrum Frunze lanceolate roua. Se usucă la din o linguriţă cu
bihariense A. sau ovat umbră în strat vârf plantă uscată
Kern), fam. lanceolate, lung subţire, de şi mărunţită peste
Scrophulariacea acuminate, la preferat în podul care se toarnă o
e. Plantă erbacee, bază brusc caselor acoperite cană (250 ml) cu
anuală, terofită, atenuate, late de cu tablă. Uscarea apă în clocot. Se
comună în toată 5–30 mm. Flori artificială la 30– lasă acoperită 20
ţara, întâlnită galbene aurii, 35oC. minute. Se
prin tufărişuri, grupate în COMPOZIŢ strecoară. Se bea
margini şi tăieturi inflorescenţe IE CHIMICĂ. conţinutul a 2–3
de pădure, în începând cu Nestudiată. căni pe zi cu 30
regiunea de nodul IX–X. PROPRIET minute înainte de
Bractei inferioare ĂŢI a mânca. Uz
dealuri şi FARMACODINA
montană; se mai asemănătoare cu extern. Pentru
frunzele MICE. Medicina tratarea durerilor
numeşte populară îi
gălbinare, tulpinale, cu baza reumatice:
lată, subcordată, atribuie decoct, din 200 g
miază-noapte, proprietăţi
miezul nopţii, cu dinţii plantă la 5 litri de
acuminaţi; cele antireumatice, apă. Se fierbe 30
soră cu frate; antiflogistice,
Engl: superioare azurii, minute. Se
cordat-ovate, coleretice şi strecoară. Se
Cowwheat; colagoge.
Germ: adânc adaugă fierbinte
sectat-dinţate. Principiile active apei de baie.
Wachtelwizen; intervin în
Magh: Înflorire, VI–IX.
Fruct capsular, în diminuarea şi
Csormolya; Rus: eliminarea
Mareannik; Ucr:
 128
Z Rizom gros, lanceolate, mai analgezice,
MEOAICĂ inelat, mult sau mai cicatrizante,
(Laserpitium bruniu-negricios, puţin reflecte. colagoge şi
latifolium L), cu poziţie Involucele cu coleretice,
fam. aproape foliole puţine, antiinflamatoare.
Apiaceae/Umbell verticală, la linear filiforme. Elimină senzaţia
iferae. Plantă partea superioară Înflorire, VI– de durere,
erbacee, perenă, cu resturi VIII. Fructe determină
hemicriptofită, fibroase dese. galbene brunii, cicatrizarea
frecventă în toată Tulpină cu aripile uneori rănilor, previne şi
ţara, întâlnită cilindrică, purpurii, înlătură
prin fâneţe, ramificată, prevăzute cu infecţiile;
poieni, stâncării striată, glabră, coaste principale stimulează
înierbate, în înaltă până la 200 plane sau uşor secreţiile
regiunea cm. Frunze reliefate, aspre hepatice şi
montană şi inferioare revigorează
subalpină; se mai peţiolate, foarte celulele hepatice
numeşte aerel, mari, şi favorizează
chimionul triunghiulare, eliminarea bilei
capului, ternat prin stimularea
pidosnic, somn penat-sectate; contracţiilor
oroasă, frunze tulpinale vezicii biliare
somnorel; Germ: superioare mai MEDICINĂ
Nreites puţin divizate, UMANĂ.
sesile, cu vagine FITOTERAPI
Laserkraut;
alungit E. Uz intern.
Magh:
veziculoase, cu RECOLTAR Pentru tratarea
Széleslevelű
foliole mai E. Rizomul şi afecţiunilor
bordamag; Rus:
înguste, serat rădăcinile plantei gastrice şi
Gladiş
dinţate în treimea (Laserpitumi hepatice: a)
şirokolistnâi.
superioară sau rhizoma et radix) infuzie, din 1
Răspândită în
întregi. Flori albe se recoltează prin linguriţă plină cu
Europa.
ISTORIC. sau purpurii, uşor luna august. Se rădăcină uscată şi
Laserpitium este inegale; cele mai spală de pământ mărunţită peste
nume de plantă la mari lungi de 2– într-un curent de care se toarnă o
Plinius cel 2,5 mm, grupate apă. Se usucă la cană (250 ml) cu
Bătrân. În în umbele mari, soare sau în apă în clocot. Se
ţinuturile noastre cu 20–50 (80) poduri. Uscarea lasă acoperită
infuzia sau radii inegale, pe artificială, la 15–20 minute. Se
decoctul partea inferioară 30oC. strecoară. Se bea
rădăcinilor se lua cu dinţişori COMPOZIŢ conţinutul a 2–3
în afecţiuni asprii; umbelule IE CHIMICĂ. căni pe zi, înainte
stomacale, în cu flori Nestudiată. de a mânca cu 30
afecţiuni hepatice numeroase, lung PROPRIET minute; b)
ĂŢI decoct, din 1
şi ca leac pentru pedicelate;
FARMACODINA linguriţă rădăcină
vătămătură involucru cu MICE. Medicina
(afecţiuni interne foliole uscată şi
populară îi mărunţită la o
cu crize acute). numeroase, atribuie plantei
DESCRIERE îngust lineare cană (250 ml)
proprietăţi apă. Se fierbe 5
A SPECIEI. până la linear
 129
minute la foc afecţiuni renale. cu foliole MICE. Medicina
domol. Se bea În Maramureş numeroase, populară îi
conţinutul a 2–3 este considerată lanceolat lineare, atribuie
căni pe zi înainte o importantă vilos păroase, la proprietăţi
cu 30 minute de plantă medicinală vârf dinţate până analgezice,
a servi masa. DESCRIERE la uşor incizate. antiinflamatorii,
A SPECIEI. Înflorire, VII–IX. cicatrizante,
Rizom gros, Fructe mai mult coleretice şi
gălbui-bruniu, sau mai puţin lat colagoge,
Z ramificat, la elipsoidale, uşor diuretice,
MEOAIE partea superioară unghiulare, lungi antispastice.
(Laserpitium cu resturi de 8–10 mm şi Suprimă sau
archangelica fibroase. Tulpină late de 5–8 mm atenuează
Wolf), fam. robustă, durerea;
Apiaceae/Umbell fistuloasă, diminuează şi
iferae. Plantă muchiată şi înlătură
erbacee, perenă, striată, adesea inflamaţiile;
hemicriptofită, roşu pătată, mai grăbeşte procesul
rară, întâlnită pe mult sau mai de epitelizare şi
stâncării puţin lânos vindecare a
înierbate, margini păroasă, înaltă de rănilor;
de păduri, în 60–300 cm. stimulează
regiunea frunze bazale secreţiile celulei
montană şi peţiolate, foarte hepatice şi prin
subalpină din mari, aceasta volumul
Munţii Rodnei, triunghiulare, de de bilă,
Făgăraş, Cindrel, 3 (4) ori ternat favorizează
Retezat, penat sectate. eliminarea bilei
Mehedinţi, Frunzele prin stimularea
Ţarcu; se mai tulpinale contracţiilor
numeşte superioare mai vezicii biliare;
zmăhoaie, puţin divizate, RECOLTAR acţionează asupra
zmăhoaie de sesile pe vagine E. Rizomul şi epiteliului renal
boli. Răspândită ventricoase şi rădăcinile mărind secreţia şi
în Europa, foarte păroase, plantelor excreţia de urină;
Munţii Sudeţi, adesea pătate cu (Laserpitumi diminuează sau
Carpaţi, Balcani. roşu. Umbele archanceliacae împiedică
ISTORIC. mari, cu 20–40 rhizoma et radix) spasmul
Plantă cunoscută radii, mai mult se recoltează prin musculaturii
din timpuri sau mai puţin lunile iulie – netede. Rizomul
îndepărtate. Ea a egal de lungi, pe august. Se usucă plantei este
fost folosită în partea inferioară la soare. Uscarea folosit pentru
scopuri scurt şi aspru artificială, la 30– afecţiuni gastrice
medicinale papiloase şi 35oC. şi intestinale,
pentru tratarea dispers lânoase. COMPOZIŢ afecţiuni hepatice
Umbelule cu IE CHIMICĂ.
afecţiunilor de şi renale, răni,
flori numeroase, Nestudiată. dureri interne.
stomac, tratarea PROPRIET
afecţiunilor lung pedicelate. MEDICINĂ
ĂŢI
hepatice şi Involucru FARMACODINA
UMANĂ.
intestinale, foliaceu, reflect,
 130
FITOETERA frunze şi se Raspberry; în alimentaţie a
PIE. Uz intern. bandajează. Franc: fructelor.
Pentru tratarea Framboisier; Botanistul englez
afecţiunilor Germ: Turner
gastrice şi Himbeere; menţionează în
intestinale, Z Magh: Málna; scrierile lui din
afecţiunilor MEUR (Rubus Rus: Malina anul 1548 că
hepatice, renale idaeus L), fam. obâknovennaia; zmeurul se
şi eliminarea Rosaceae. Arbust Ucr: Malennek. cultiva în grădini.
durerilor interne: stufos, cu lăstari Răspândit în Primele soiuri
a) infuzie, din 1 târâtori, zona subarctică sunt descrise de
linguriţă rizom nanofanerofit, şi temperată din Parkinson, în
uscat şi măcinat comun în toată emisfera nordică anul 1628. El are
peste care se ţara, întâlnit prin (Europa, Asia, în vedere
toarnă o cană păduri, America de deosebirea lor
(250 ml) cu apă luminişuri de Nord). după culoare. În
în clocot. Se lasă pădure, ISTORIC. anul 1664, János
acoperită 15–20 tufărişuri, coaste Zmeurul este Lippai scrie
minute. Se stâncoase, cunoscut din Posnoi Kert că în
strecoară. Se bea frecvent şi timpuri Ungaria, pe lângă
conţinutul a 2–3 abundent în preistorice. zmeurul sălbatic,
căni pe zi, cu 30 tăieturile de Plinius cel există şi cel
minute înainte de pădure din Bătrân i-a dat cultivat în
a mânca; b) regiunea zmeurului grădini care are
decoct, din 1 montană, rar la numele de Rubus fructe mai mari.
linguriţă rizom dealuri; se mai idaeus. Dacii şi În anul 1665
uscat şi mărunţit numeşte azmură, romanii foloseau John Rea în
la o cană (250 malină, mana decoctul Flora, Ceres and
ml) cu apă. Se jidovului, mană, ramurilor uscate Pomona, în anul
fierbe 5 minute. mană pentru stomac şi 1757 Hitt în
Se strecoară. Se jidovească,, rinichi, iar publicaţia
bea conţinutul a mălină, mălini, infuzia frunzelor Treatise of
2–3 căni pe zi cu melin, mur, mure, uscate pentru Fruittrees şi în
30 minute înainte mure roşii, tratarea tusei, anul 1823,
de a mânca. Uz poame de runc, bronşitei, răcelii. Brooksnow în
extern. Pentru rug de munte, A început să fie lucrarea
tratarea rănilor: rug de zmeură, cultivat începând Hortycultural
decoct, din 1 rug jidovesc, cu secolul al Repostry citează
linguriţă rizom la rugul jidovului, XIV-lea. În Evul din ce în ce mai
o cană cu apă. Se scobicuri, Mediu era multe soiuri,
fierbe 5 minute. scobicuşoare, cultivat prin arătând că
Se lasă să se smeur, zmeură grădini şi mai fructele se
răcească până la albpă, zmeură ales în jurul foloseau mai ales
călduţ. Se bună, smeurariu, mănăstirilor ca pentru băuturi şi
strecoară. Se smeure, smeuri, plantă doctorii. În
spală rana cu smeuriş, smin, medicinală. În secolul al
ajutorul unui sneură, sneuri, secolul al XVIII-lea apar
pansament steril. şmeurar, XVI-lea se fac primele lucrări
Se aşează pe şmeuriş, primele menţiuni americane despre
locul afectat zmeuriş; Engl: despre utilizarea zmeur unde sunt
 131
descrise şi soiuri. fierbinţelii, VIII. cafeic, n-
În America, în contra durerilor capronic, citric,
cultura zmeurului de cap, de citraconic,
au apărut şi stomac şi de ferulic, formic,
soiuri cu fructe inimă. Decoctul oftalic,
negre care au fost din rămurele se alfa.furancarboni
introduse în lua în bolile de c, oleic, malic,
cultură în anul rinichi. Frunza oxalic, salicilic,
1850. În Europa, uscată se folosea succinic, tanic,
cele mai pentru bube tartaric, alcoli
valoroase studii vinete. Se înmuia etilic, isoamilic,
asupra zmeurului în apă caldă, se feniletilic,
le face în secolul punea pe ele şi se acetilmetilcarbin
al XIX-lea bandaja RECOLTAR al, isobutilic,
Theodor DESCRIERE E. Pentru geraniol etc,
Reimers. Astăzi, A SPECIEI. aldehidele
medicină,
principalele ţări Rădăcină frunzele (Rubii anisică şi
cultivatoare de ramificată, ideai folium) se benzoică; pectine
zmeur sunt superficială (10– recoltează înainte (0,5–2,8 g%),
Germania, 30 cm şi în timpul proteine (1,2 g
Ungaria, SUA, adâncime). înfloriri, prin %), cenuşă (0,7 g
Algeria şi Tulpini erecte, strujirea %), potasiu (127
Polonia, care arcuite la vârf, foliolelor de pe mg%), fosfor (45
produc fiecare cilindrice, simple peţiolul mg%), calciu
câte 17.000– sau ramificate, principal. Se (27,3 mg%),
21.000 t/anual. În înalte până la usucă la umbră, magneziu (24 mg
România, o 1,50 (2) m, cu în strat subţire, în %), mangan (15
veche tradiţie în ghimpi deşi în încăperi bine mg%), sodiu (3,9
cultura zmeurului partea inferioară, aerate. Uscarea mg%), zinc (3
o au comunele cu durata de viaţă artificială, la 40– mg%), cupru (1
Gornetu Cuib şi 2 ani. Frunze 50oC. Se mg%), fier (0,6
Măgurele, din imparipenate, cu păstrează în saci mg%), acid
judeţul Prahova 3–5–7 foliole textili. Fructele carbonic (25 mg
şi comuna ovat-lanceolate, (Rubii idaei %), vitamina B1
Copăceni din adânc-serate şi fructus) se (0,2 mg%) şi B2
judeţul Ilfov. Din cu dinţi recoltează când (0,03 mg%), B6,
punct de vedere mucronaţi, pe ajung la provitamina A,
medical, frunzele dos albicioase. maturitatea vitaminele D, P
de zmeur şi Flori mici, albe, fiziologică. Se şi C, substanţe
ramurile tinere grupate în transportă în tanante etc.
au fost folosite raceme. Fruct lădiţe. Producţia, Frunzele conţin
încă de pe timpul polidrupă roşie, 8 t/ha. tanin (10%),
dacilor la tratarea aromată, dulce. COMPOZIŢ răşini, mucilagii,
diferitelor Maturizare, VII– IE CHIMICĂ. acid oxalic şi alţi
afecţiuni. Fructele conţin acizi organici,
Decoctul din zaharuri (4,5– pectină, zaharuri,
frunze sau ramuri 10,6 g%), acizi antociani.
tinere se lua organici (1,1–2,3 Seminţele conţin
contra tusei, g%), acetic, p- ulei gras (14-
răcelii şi oxibenzoic, 24%) format din
 132
acid linoleic, acid cardiace, MEDICINĂ căni pe zi. În
oleic, isolinoleic, digestive, UMANĂ. unele regiuni
caroten, pulmonare, FITOTERAPI infuzia de frunze
fitosterina etc. renale, urinare, E. Uz intern. 1. este utilizată
mugurii conţin colici renale, Pentru tratarea pentru tratarea
fragarina şi alte colită cronică, diareei, în afecţiunilor
substanţe. congestie interocolită, prostatei. 4.
Vitamina C (800 pulmonară, gastrită Pentru tratarea
mg%), substanţe diabet zaharat, hiperacidă, ulcer bolilor de rinichi
minerale. dureri cardiace şi gastric, pirosis: şi ale căilor
PROPRIET gastrice, enterită, infuzie, din 1–2 urinare: decoct,
ĂŢI enterocolită, linguriţe frunze din 80 g tulpini
FARMACODINA angiocolită, uscate mărunţite tinere tăiate
MICE. Fructele gastrită peste care se bucăţele, la 500
şi frunzele hiperacidă, toarnă o cană ml de apă. Se
plantei au hiperazotomie, (200 ml) cu apă fierbe cca 20
utilizări hemoragie, în clocot. Se lasă minute. Se lasă
terapeutice în inflamaţii ale acoperită 10–145 să se răcească
medicina umană căilor urinare, minute. Se până la călduţ. Se
tradiţională. pielonefrită, strecoară. Se bea strecoară. Se bea
Fructele au cistită, prostatită, conţinutul a 2–3 seara o cană de
acţiune tonică reumatism, ulcer căni pe zi. 2. 250 ml, iar restul
generală asupra gastro-duodenal, Pentru tratarea dimineaţa pe
organismului, tuberculoză, constipaţiei, stomacul gol. Uz
favorizează febră, afecţiuni mărirea diurezei, extern. 1. Pentru
digestia, oculare, sudoraţiei, tratarea bolilor
normalizează amigdalită, tratarea asteniei, de piele, eczeme,
tranzitul bronşită, cefalee, reumatismului, bube:
intestinal şi constipaţie, gutei şi a altor cataplasme
împiedică eczeme, afecţiuni calde, cu zeama
manifestarea dismenoree, menţionate la rezultată din
diareei, retrage pirosis, răguşală, fitoterapie: fierberea
din umorile răceală, consum, de fructe frunzelor. 2.
corpului toxinele scarlatină, crude; suc, sirop Pentru tratarea
şi favorizează scorbut, stări din suc. 3. Pentru conjunctivitei,
eliminarea lor, febrile tratarea tusei, nevralgiilor
acţionează asupra infecţioase. răcelii, bronşitei: dentare, rănilor,
epiteliului renal Frunzele au infuzie, din 1 erupţiilor
mărind cantitatea acţiune linguriţă frunze tegumentare:
de urină astringentă, uscate şi infuzie, din 2
eliminată, digestivă, mărunţite peste linguri frunze
favorizează diuretică, care se toarnă o uscate mărunţite
sudoraţia, sudorifică, cană (250 ml) cu peste care se
elimină spasmele dezinfectantă. apă în clocot. Se toarnă o cană
gastrointestinale, Florile au fost acoperă pentru (250 ml) cu apă
elimină senzaţia utilizate în 10–15 minute. Se în clocot. Se
de încălzire tratamentul strecoară. Se acoperă timp de
excesivă. ascitei, gutei şi îndulceşte cu 10–15 minute. Se
Indicate în ca diuretice. miere. Se bea strecoară. Cu
astenie, afecţiuni conţinutul a 2–3 infuzia obţinută
 133
se spală ochii, în feminină obţinute de la mugurilor
caz de (anemoree, alte specii de proaspeţi de anin
conjunctivită; se pilozitate, plante: cu alb (Alnus
face gargară, se dezvoltare maceratele incana), mlădiţe
clăteşte gura sau mamară), amenţilor proaspete de laur
se ţine lichid în dismenoreei proaspeţi de ghimpos (Ilex
gură 1–2 minute femei tinere şi în salcie (Salix aquifolium),
în nevralgii premenopauză, alba) pentru pentru
dentare; se aplică sindromului de anemoree şi mastopatie
cataplasme sau hiperfoliculinemi oligomenoree; cu fibrochistică; cu
se spală locul e premenstruală, maceratele maceratul
afectat în cazul avortului habitual mugurilor amenţilor
rănilor şi (ameninţare de proaspeţi de proaspeţi de
erupţiilor avort), smochin (Ficus salcie (Salix
tegumentare. 3. menoragiei în carica), alba), pentru
Pentru aceleaşi premenopauză amenţilor tulburări
afecţiuni ca mai prin hiperplezie proaspeţi de vegetative
sus: infuzie, din 1 endoemetrială, salcie (Salix premenstruale;
linguriţă amestec amenoreii alba), şi cu maceratele
în părţi egale, de secundare mugurilor amenţilor
frunze uscate, menopauzei proaspeţi de proaspeţi de
mărunţite de precoce şi/sau dârmoz mesteacăn pufos
zmeur şi mur de iatrogene, (Viburnum (Betula
pădure, peste metroragiei lanata), pentru pubescens) şi
care se toarnă o funcţionale, sterilitate mlădiţe proaspete
cană (250 ml) cu tulburări al feminină; cu de rozmarin
apă în clocot. Se libedoului, maceratele (Rosmarinus
acoperă pentru metritelor şi mugurilor officinalis),
15 minute. Se vaginitelor: proaspeţi de pentru frigiditate;
strecoară. Acelaşi macerat glicero- coacăz negru cu maceratele
tratament ca mai hidro-alcoolic 1 (Ribes nigrum), mlădiţelor
sus. 4. Pentru DH, din mlădiţe pentru chisturi proaspete de
tratarea proaspete de ovariene; cu rozmarin
furunculelor: zmeur (Rubus maceratele (Rosmarinus
cataplasme, cu idaeus). Se iau mugurilor officinalis),
frunze proaspete 30-50 picături, o proaspeţi de anin mlădiţelor
trecute prin apă dată pe zi, sau 30 alb (Alnus proaspete de
caldă sau cu picături, de 2-3 incana), merişor de
frunze uscate şi ori pe zi, în mugurilor munte
înmuiate în apă puţină apă, proaspeţi de (Vacinium vitis
caldă. Se aşează înainte de mese. coacăz negru idaea), pentru
pe locul afectat şi 2. Pentru tratarea (Ribes nigrum), senescenţă
se bandajează. altor boli mlădiţelor feminină; cu
Grăbeşte maceratul din proaspete de maceratele
maturarea. mlădiţele arbore mamut mugurilor
Gemoterapie. proaspete de (Sequoia proaspeţi de
Uz intern. 1. zmeur, se gigantea), fruct jugastru (Acer
Pentru tratarea asociază cu alte de zmeur, pentru camestre),
hipogonadismulu macerate glicero- fibrom uterin; cu mugurilor
i în pubertatea hidro-alcoolic, maceratele proaspeţi de alun
 134
(Corylus
avellana),
ramurilor tinere
de ienupăr
(Juniperus
communis),
ramurilor tinere
de mur (Rubus
fruticosus),
ramurilor tinere
de merişor de
munte
(Vaccinium vitis
idaea), ramurilor
tinere de vâsc
(Viscum album),
mlădieţelor tinere
de lemn câinesc
(Ligustrum
vulgare), pentru
arteroscleroză.
Din acest număr
de plante se aleg
2-3 cele mai
cunoscute şi se
folosesc la
maceraţie.
Maceratele se fac
separat şi apoi se
asociază. În toate
cazurile se iau
50-70 picături, o
dată pe zi, în
puţină apă, cu 15
minute înainte de
masă, sau 30
picături, de 2-3
ori pe zi (F.
Piterà, 2000).