Cultura şi tradiţia păstrăvului în documentele legate de localitatea Ciocăneşti -

Suceava
Pe ciocăneştian de-l munceşte dorul,de-l cuprinde veselia,de-l minunează vreo faptă măreaţă, el îşi
cântă durerile şi mulţumirile, îşi cântă istoria cu casele unde soarele se cunună cu luna,cu Bistriţa cea
pură şi Aurie şi astfel sufletul său e un izvor nesfârşit de frumoasă poezie.
Rusu, Ilie, pr, Un nume pentru Ciocăneşti. Florin Gheuca, Jurnal, Ciocaneşti, feb.,2003

Numele de „Ciocăneşti”, vine de la cuvântul „ciocan”,fiindcă în decursul vremurilor trecute a

existat în localitatea Ciocăneşti o străveche instalaţie de fierărie, ‚Hammerwerk’. În vremurile mai
vechi, ţinuturile localităţii, se pare, erau ocupate de un mare fond de vânătoare voivodal, aşa cum le
place localnicilor să povestească, cu un izvor de adevăr în sinonimia cuvântului „hăitaş”=”ciocănaş”
(Ciocăneşti) = „botaş” (Botoş), sinonimie care îndreptăţeşte şi înfrăţirea celor două sate care formează
comuna, Ciocăneşti şi Botoş, sprijină şi de legenda versificată şi pe care o vom asculta,cum că la aceste
fierării, se confecţionau armele şi cele mai iuţi săgeţi de luptă a Marelui Ştefan.
Rusu, Ilie, pr, Bucuria împlinirii, Jurnal, Ciocăneşti, iulie, 2002

Ciocăneştiul cuprinde cătunele-pâraie, Suharzelul Mare şi Mic, Brezuţa, Puiul,Tiţian, Plaiul lui
Ivan, Recele, Ursul, Arşiţa, Colacu, Vărăria, Oiţa, Scoruşu, Orata, Botaşel, Botoş, Humorul, Lehaci,
ş.a.,până la pârâul Diaca.
Geneza şi dezvoltarea unei localităţi este în concordantă cu poziţia sa geografică. Cadrul natural al
comunei Ciocăneşti este strâns legat de valea Bistriţei. Acest hidronim de origine slavă desemnează o
apă repede, vijelioasă, curată şi bogată în peşte în special păstrăv de-al locului şi este des
întâlnit pe teritoriul ţării noastre ca şi pe alte teritorii mai apropiate sau mai îndepărtate. Prezenţa
acestor denumiri pe teritoriu ţării noastre ridică problema dacă ele reprezintă nume originale sau sunt o
traducere a unor nume vechi. Pentru Bistriţa moldovenească, această problemă a fost pusă încă din
1648 de către Miron Costin cu privire la cel de-al doilea descălecat; „Dragoş ... merge de la Moldova
pe mâna dreaptă, acolo află peste tot câmpii şi dă de un ai treilea râu, mai repede ca cel dintâiu. Din
cauza repeziciunii curgerii, dar şi iuţimii păstrăvului care o populează îi dă numele Repede şi altuia
din apropiere Limpede, din pricina apei foarte limpezi... însă acuma râului Repede i-au schimbat
numele Rutenii lui Bogdan din Pocuţia numindu-1 Bistriţa".
Rusu, Ilie, pr,. În Bucovina la Ciocăneşti, Jurnal de Dorna , Santinela, 2009

Bistriţa, în timpuri mai vechi, era cunoscută sub numele de „Aurar, fiindcă în apele şi năsâpul său
se pescuiau pe lângă nestematul păstrăv şi firicele de aur". Această denumire este ieşită din uz ca şi
cea de „Repede", dar se întrebuinţează frecvent denumirea de „Bistriţa Aurie", care nu se aplică
decât unui anumit sector al său, până la ieşirea din masivul cristalin.
Rusu, Ilie, pr, Tradiţii şi obiceiuri de Paşti în Bucovina, Curentul Internaţional, Anul XII, Nr.03 Aprilie, 2010

Primele nume de familii menţionate documentar a fi întâlnite la Ciocăneşti, apar în deceniile sec.
XVIII-lea şi sunt CIOCAN, de obârşie încă discutabilă şi HURGHIŞ originar din fostul Ocol Domnesc
al Câmpulungului, ulterior apărând şi celelalte cu origine de peste munţii, fie din părţile Maramureşului,
Bistriţei sau din Fundu Moldovei . Sugestiv dar şi pe deplin reprezentativ, înainte de 1800, Ciocăneştiul,
îl întâlnim în documente, cu pe pecetea locală GEMEINDE-CZOKANESTIE, figurând pe ea un pescar,
întărind şi aici ataşamentul şi dependenţa localnicilor faţă de râul Bistriţa.
Rusu, Ilie, pr,Monografia Bisericii Adormirea Maicii Domnului Ciocăneşti

" Casă frumoasă si apă curată întru-un suflet curat"- este deviza fiecărui ciocăneştean. Şi precum toate
lucrurile au un stăpân un domn sau un rege, sufletul pe Dumnezeu, casa, pe cel care a zidit-o şi a
înfrumuseţat-o, iar apa, Bistriţa noastră cea Aurie, şi-a găsit al un rege, păstrăvul. Să respectăm împreună
pe Dumnezeu, pe om şi pe păstrăv, într-o împletire de credinţe, bine şi frumos!
Rusu, Ilie, pr,. Gând şi cuvânt, Jurnal de Ciocăneşti, 2010

Ciocăneşti, Suceava, feb.2019 Întocmit,

pr.prof.dr. Ilie Rusu