24 Aprilie 2016

Inteligența emoțională
Claudiu-Valentin Streja
Inteligența emoțională (EQ) se definește drept abilitatea de a identifica, înțelege, utiliza și gestiona într-o
manieră pozitivă emoțiile cu scopul de a întării mesajul comunicării, de a reduce nivelul de stres, de a
depășii barierele de comunicare, de a arăta empatie sau de a soluționa dispute. Drept urmare, EQ implică
o serie de aptitudini și calități imperativ necesare reușitei într-un mediu socio-profesional caracterizat de
interconectivitate și imprevizibilitate situațională, de dinamica globalizării.
inteligență emoțională, dezvoltare personală, cunoaștere, comunicare

Introducere
În viața de zi cu zi suntem confruntați cu emoții - fie că ne referim la propriile emoții
sau la emoțiile celor din jur. Modul în care reușim să facem față acestora, determină atât
măsura în care ne atingem obiectivele, cât și modul în care suntem percepuți. În acest
context, conceptul de inteligență emoțională devine sinonim cu abilitatea de a gestiona
în mod eficace provocările vieții cotidiene.
Literatura de specialitate, relevă faptul că persoanele cu un EQ ridicat devin în
mod frecvent lideri și persoane de referință în specializarea lor. Termenul inteligență
emoțională (EQ) este pentru prima dată menționat în lucrarea de doctorat a lui
Wayne Payne1în contextul comparației cu coeficientul de inteligență (IQ). Din această
comparație reise că, EQ cuprinde un spectru mult mai larg de facultăți mintale, fiind
astfel un indicator fidel al integrării și succesului în societate.
Studiul și practica aprofundată a acestui concept permit o mai bună înțelegere a
surselor și a impactului pe care emoțiile îl pot avea. Stimulează procesul cognitiv și oferă
un cadru de interpretare a comportamentului celor din jur și de analiză a motivațiilor ce
stau în spatele acestor manifestări.
Gestionarea eficientă a disputelor are la bază cunoașterea oferită de inteligența
emoțională. Odată ce emoțiile celor din jur vor fi mai bine înțelese, negociatorul va fi
într-o poziție mult mai bună de a decongestiona disputa și de a oferi o soluție mutual
avantajoasă. Conflictele astfel soluționate, oferă oportunitatea creării unor legături sociale
mai puternice și mai trainice. Ascultarea activă, comunicarea verbală și nonverbală,
asertivitatea, organizarea independentă, sunt vectori de creștere a încrederii în forțele
proprii și premisele de a deveni o persoană respectată în mediul socio-profesional.

Definirea conceptului
O primă impresie asupra complexității subiectului, o avem lecturând literatura de
specialitate. În aceasta, găsim o serie largă de definiții, fiecare abordând sau evidențiind
un anumit aspect al EQ. În timp ce unii consideră central rolul EQ în identificarea și
înțelegerea emoțiilor, alții pun accentul pe utilizarea și managementul - manipularea -
1 Payne, Wayne Leon A, Studiul emoțiilor: Dezvoltarea Inteligenței Emoționale, teză de doctorat, 1
The Union Institute Cincinnati, 1985, disponibil la adresa: http://geocities.ws/waynepayne/
acestora. Un prim numitor comun, asupra căruia toți cad de acord, îl reprezintă scopul
EQ, anume de a produce rezultatele așteptate și de a avea succes în viață. Altfel spus, nu
putem pretinde să stăpânim EQ și să nu avem rezultatele mult dorite.
Inteligența empoțională este o abilitate înnăscută sau dobândibilă, dar fără echivoc
perfectibilă. Ea rezidă în natura omului, de animal social, și determină eficacitatea cu
care noi relaționăm și felul în care noi ne comportăm. O persoană care își controlează
profilul și manifestările emoționale și care este conștientă de starea emoțională a celor
din jur, este în mod inevitabil mai interesantă și generează atracție. La locul de muncă
sau în cadrul comunității din care face parte în mod activ, ea este pivotul ce determină
cursul și în mare măsură rezultatul acțiunilor colectivului respectiv.
Comparativ cu IQ-ul, inteligența emoțională determină într-o mai mare măsură
succesul în viață și în carieră. Sigur că este important să fim experți într-un anumit
domeniu concret, însă modul în care noi transpunem și transmitem - cum comunicăm
- cunoștiințele specifice determină reușita socială.
Acest lucru este cu atât mai aplicabil în contextul globalizării și digitalizării actuale.
În era informațională, granițele fizice au devenit nerelevante, competiția ridicându-se
astfel la un nou nivel. Această realitate se transformă în oportunitate sau provocare în
funcție de competențele și atitudinea noastră.

Dimensiunile inteligenței emoționale

În urma unei analize mai amănunțite, au putut fi conturate cinci dimeniuni sub
care inteligența emoțională poate fi interpretată. Acestea sunt:
Autocunoașterea ca dimensiune a EQ se definește ca abilitatea de a recunoaște
propriile emoții și impactul pe care acestea îl au asupra judecății și comportamentului.
Ea ne ajută să ne înțelegem mai bine punctele tari și punctele slabe, fiind o componentă
vitală ce contribuie la sporirea încrederii în sine.
Autoreglarea se traduce prin capacitatea de a subordona pornirile impulsive
gândirii raționale. Aceasta nu previne în mod neapărat apariția anumitor emoții, dar
ajută la conștientizarea duratei și intensității de manifestare. Gestionarea emoțiilor
într-o manieră pozitivă prin adaptare la noile circumstanțe și implementarea anumitor
proceduri bine definite, reprezintă fundamentul autoreglării. Există o serie de tehnici ce
pot fi folosite în înlăturarea emoțiilor negative (anxietate, furie, depresie, ș.a.). Printre
cele mai eficiente se numără meditația și retrăirea evenimentelor într-o manieră pozitivă
controlată. Printre atributele reglării se numără: autocontrolul, caracterul de încredere,
conștiența, adaptabilitatea și inovația.
Motivația reprezintă un proces intern ce direcționează către atingerea unui
anumit obiectiv. Presupune stabilirea clară a obiectivelor, definirea obiectivă a căilor de
acțiune și o atitudine pozitivă. Fiecare dintre noi are o predispoziție către o atitudine
pozitivă sau negativă, însă cu ajutorul motivației, putem schimba orientarea atitudinii 2
noastre. Fiecare gând negativ pe care îl avem poate fi privit dintr-o perspectivă pozitivă
cu scopul final de a ne atinge obiectivele. În contextul motivației, cuvintele cheie sunt:
dorința de a reuși, angajamentul, inițiativa sau optimismul.
Empatia se caracterizează prin abilitatea de a înțelege nevoile, îngrijorările și
emoțiilor celor din jur. Este un element important al EQ - ce permite recunoașterea
indiciilor emoționale și dinamica de grup. Pe cale de consecință, permite oferirea un
răspuns adecvat reacțiilor celor din jur. Empatia se află în strânsă corelație cu servitudinea,
procesul de perfecționare a celor din jur, potențarea diversității sau conștientizarea
politică.
Abilitățile sociale privite ca o dimensiune a EQ și sinonime conceptual cu
managementul relațiilor, pun accentul pe dezvoltarea abilităților interpersonale care
măresc șansele de reușită pe plan personal și profesional. Într-o economie globală,
în care accesul la informație și cunoștințe tehnice devine tot mai facil, deprinderea și
dezvoltarea competențelor sociale devine obligatorie pentru colaborarea și coordonarea
echipelor de lucru. Pe lângă managementul disputelor, aceste competențe sociale permit
influențarea altora, comunicarea eficientă, asumarea unui rol de lider ori stabilirea de
legături solide.

Atuurile inteligenței emoționale

În mediul comeptitiv de astăzi, deținerea unui nivel ridicat al EQ poate face
diferența între ordinar și extraordinar. Iar drept consecință a unui asemenea nivel stau
o serie de beneficii. Așa cum s-a menționat recursiv în această lucrare, inteligența
emoțională este o componentă comportamentală ce poate fi deprinsă și îmbunătățită,
dacă există interes în acest sens.
În gama de beneficii mai sus amintite, putem include: eficacitatea personală -
având abilitatea de a controla emoțiile din jur, suntem echipați cu uneltele și strategiile
necesare de a ne atinge obiectivele, sporind astfel gradul de eficiență personală; dezvoltarea
raționamentului - de cele mai multe ori, nu complexitatea ci abordarea unei probleme dă
cele mai mari bătăi de cap. EQ stimulează raționamentul logic și încurajează identificarea
unor noi perspective de adresare a unei probleme2; profesionalizarea relațiilor - oamenii
inteligenți emoțional înțeleg modul de interacțiune socială și de a comunica eficient. Un
aspect important în dezvoltarea relațiilor armonioase și pozitive; capacitatea de a fi
lider - un lider trebuie să înțeleagă și să empatizeze cu oamenii pe care îi conduce. EQ
oferă strategiile necesare de a influența, motiva și inspira oamenii. Cel mai important
determinant al succesului în orice stil de management, este capacitatea de a înțelege și a
controla emoțiile în colectivul de lucru. Un manager inteligent emoțional este un lider
pe care toți sunt dispuși să îl urmeze fără a se face apel la relația de subordonare formală;

2 Albert Einstein era de părere că, dacă nu poți explica un anumit concept în termeni simpli, 3
probabil nu înțelegi suficient de bine problematica în cauză;
bunăstarea fizică și psihică - este bine știut faptul că starea de tensiune și stres ne
afectează în mod negativ condiția fizică și psihică, sistemul imunitar și într-un final ne
scade nivelul calității vieții. Gestiunea stresului este în mod fundamental legată de starea
noastră emoțională, astfel că, un bun control emoțional ne poate ajuta să trecem cu bine
peste provocările cotidiene; managementul disputelor și succesul în general, sunt alte
beneficii ale inteligenței emoționale, care au fost prezentate în mod repetat.

Identificarea și managementul declanșatorilor emoționali

Declanșatorii emoționali se referă la sentimentele, gândurile sau evenimentele
care declanșază anumite automatisme emoționale3. Aparent involuntare, în realitate
pentru a putea controla modul de răspuns în asemenea circumstanțe, trebuie mai întâi
să identificăm în mod adecvat factorii ce au declanșat emoțiile în primă instanță.
Fără a depune eforturi în a identifica corect factorii declanșatori, aceștia vor
continua să controleze starea noastră emoțională. În schimb, putem începe prin a
înțelege și a stăpâni acești inductori de tensiune așa cum sunt ei reprezentați mai jos:

considerați și factori interni, ei includ: anxietatea, frica pesimismul,

Factori emoționali suspiciunea sau perfecționismul. Toți acești factori pot distorsiona
modul în care ne raportăm față de ceilalți.
aici sunt cuprinse problemele financiare, relația cu partenerul de
Factori familiali
viață, sindromul cuibului părăsit ori relația cu adolescenții rebeli.
aceștia provin în urma interacțiunii cu societatea și includ printre
Factori sociali altele teama de a vorbi în public, găsirea unui partener, etc. Asemenea
factorilor emoționali, aceștia sunt în mare măsură individualizați.
aceștia își au originea în schimbări importante din viața de zi cu zi -
Factori ai schimbării
relocarea, căsătoria, adopția, ș.a..
având o denumire previzibilă, aceștia provin din mediul de lucru unde
Factori de muncă potențialul de presiune este ridicat. În plan concret aici putem include
imprevizibilitatea șefilor, termenele limită ori sarcinile recurente.

Pe lângă aceștia putem identifica o serie de alții, de natură să le potențeze efectul

cum ar fi: decizia, factori de natură fizică, anumite boli, mediul înconjurător sau prezența
durerii. Dacă alegeți să faceți o listă a factorilor prezenți în viața dumneavoastră, veți
putea observa că, aceștia pot fi încadrați în mai multe categorii.
Odată identificați corespunzător, următorul pas constă în găsirea strategiei de
a-i combate individual. Printre abordările demne de menționat amintim: eliminarea
- anumiți factori de stres pot fi eliminați total cu precizarea că, această acțiune poate
costuri ridicate și urmări nedorite. Spre exemplu, putem alege să ne relocăm dacă, vecinii
constituie un factor de stres sau putem să ne găsim alt loc de muncă dacă întâmpinăm
provocări din această sferă. Factorii sociali constituie principala categorie ce suportă
această abordare, însă costurile și urmările unei excluziuni sociale sunt adesea de nedorit;
4
3 stări emoționale dificil de controlat în mod conștient, asemenea reflexelor;
reducerea intensității4 - reprezintă o strategie de compromis ce ne permite să avem în
continuare relații sociale și în același timp să reducem impactul pe care stresul îl are
asupra noastră. Fie că alegem să investim în soluții de antifonare mai bune dacă ne
deranjează zgomotul vecinilor, ori alegem să folosim transportul subteran dacă traficul
de suprafață este mereu aglomerat, sunt doar două exemple despre cum putem reduce
intensitatea factorilor de stres;

5
4 dacă nu poți să îi învingi, alătură-te lor;