Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
semestrul II CURS 5
Definiție: Caria simpla este acel process patologic, in care se produce o alterare si o distructie
a tesutului dur dentar, dar in care se pastreaza integritatea anatomica si functionala a pulpei
dentare, cel putin din punct de vedere macroscopic.
- Caria dentară este un proces patologic distructiv, dobândit posteruptiv, de natură
infecţioasă.
- Caria este considerată un proces dinamic în care smalţul are un rol important de membrană
semipermeabilă de difuziune care permite schimburi cu mediul bucal.
- Caria dentară începe pe suprafaţa smalţului şi progresează lent spre interiorul lui fiind
caracterizată prin alternanţa proceselor de demineralizare şi remineralizare.
- Afecteză ţesuturile dentare dure în diferite grade, de la pierderea nedetectabilă de minerale,
până la distrucţia completă a coroanei dentare şi în final până la afectarea pulpei.
- Procesul distructiv este reversibil la început şi ireversibil în stadiile mai avansate.
b) Localizarea cariei
- Caria din fisuri şi gropiţe
- caria ocluzală
o este prima formă care apare preponderent pe molarii 2 inferiori (morfologia accidentată)
o predomină până la 8 ani
- caria din gropiţele V la orice vârstă pe M2, caria din gropiţele P mai rar
b. caria de colet
o poate apărea la orice vârstă
o incisivii inferiori sunt dinţii cei mai rezistenţi la carie deoarece sunt protejaţi de limbă, buze,
salivă.
1
Clasificarea formelor clinice de carie
Caria smalţului
2
o zona translucidă este zona cea mai avansată a leziunii cu o pierdere minerală mică.
- Aspectele clinice şi tratamentul ei sunt asemănătoare la ambele categorii de dinţi
Diagnostic:
Exament subiectiv: fără durere
Examen obiectiv:
- inspecţie
- leziunea este necavitară
- demineralizarea se manifestă prin pata albă cretoasă care este vizibilă pe dintele umed dar
este mult mai bine observată pe dintele curăţat de placă bacteriană şi tartru şi este uscat
- caria incipientă de pe suprafeţele aproximale este mai greu observată decât cea de pe
suprafeţele vestibulare sau orale; ea poate fi observată după separarea uşoară a dinţilor
- palparea cu sonda
- se foloseşte o sondă rotunjită (o sondă ascuţită şi o palpare brutală poate realiza o cavitate în
smalţ, leziune care nu mai este reversibilă)
- se simte smalţul rugos (leziune activă)
- Rx bite wing şi transiluminarea simplă sau cu fibre optice:
- sunt metode complementare pentru evidenţierea cariilor incipiente proximale
- leziunea trebuie să depăşească ½ din grosimea smalţului pentru a putea fi obsrvată pe Rx
Diagnostic diferenţial:
- caria cavitară prin palpare blândă cu sonda pt a evidenţia prezenţa lipsei de substanţă
- defectele de structură ale smalţului
- hipomineralizări ale smalţului vizibile sub forma unor opacităţi albe
- hipoplazia smalţului vizibilă sub forma lipsei de substanţă în absenţa dentinei alterate
- fluoroza uşoară
3
- pot furniza informaţii eronate, subiective din cauza componentei emoţionale
- simptomatologia este absentă sau minimă, inconstantă în timp şi de aceea pacientul se
prezintă târziu la medic.
Astfel:
- Lipsa durerii este o situaţie frecvent întâlnită în cazul cariilor simple izolate
- Jena provocată de agenţi fizici şi chimici care încetează odată cu încetarea excitantului
reflectă o carie simplă la DT; dg.dif. cu pulpite reversibile la care durerea se repetă în
timp și este prelungită după încetarea extitantului
- la cariile simple multiple: poate exista o nelinişte înaintea meselor, inapetenţă, somn
agitat, repulsie pentru alimentele ce le provoacă suferinţă prin cumularea durerii
(sindrom algic); dg.dif. cu pulpitele acute ireversibile
- în cazul sindromului de sept (care apare prin presarea alimentelor pe papilă cu
demineralizarea septului alveolar interdentar)
- pot apărea dureri mai mari, spontane şi exacerbate de masticaţie care trebuie să
fie diferenţiate de cele din complicaţiile pulpare (pulpite acute sau parodontite
apicale acute)
- papila violacee sau gri-necrotică, uneori decapitată
- durere şi sâgerare la palpare cu sonda
2) examen obiectiv (dinte curat, uscat, iluminat)
a. inspecţia dintelui şi părţilor moi vecine
Dinte
- modificări de culoare localizate (alb, brun) în şanţuri sau fosete sau în dreptul crestei
marginale ca expresie a subminării smalţului de către dentina alterată
- lipsă de substanţă (cantitatea şi calitatea dentinei alterate)
Părţi moi
- papile gingivale tumefiate, congestive, sângerări ca expresie a gingivitei sau aspecte
caracteristice sindromului de sept
b. palparea cu sonda
- cantitatea (mare, mică) şi calitatea dentinei alterate (umedă/uscată)
- de obicei camera pulpară este închisă
- mobilitatea dintelui. La caria simplă nu trebuie să existe mobilitate dentară
patologică (mobilitatea trebuie să fie concordantă cu gradul resorbţia radiculară
sau a gradului formării rădăcinii); Mobilitatea patologică anormal de mare exclude
diagnosticul de carie simplă în lipsa unor motive fiziologice
c. percuţia în ax (mai puțin utilizată la DT)
- se face comparativ cu dinţi sănătoşi
- la caria simplă este negativă
- răspunsuri eronate la copil
d. teste de vitalitate în special termice la rece (mai puțin utilizată la DT)
- răspunsuri eronate la copil
- normal pozitiv. Se face comparativ cu dinţi sănătoşi pt a stabili „normal pozitivul”
fiecărui pacient
e. radiografia
- bite wing pentru depistarea cariilor aproximale şi ocluzale.
4
• Canaliculelor dentinare numeroase si largi (cu diametru mare);
• Camerei pulpare, care este mai crescuta ( mai voluminoasa);
• Smaltului si dentinei, care sunt mai permeabile (mai poroase)
Simptomatologie:
Subiectiv:
o Simptomatologie stearsa sau absenta, deoarece cand vin/ajung la cabinet copiii prezinta
diferite complicatii
o In cazul cariilor simple/multiple, copiii pot prezenta o stare de neliniste, inaintea/in
timplul meselor
o In cazul cariilor aproximale (zgomotoase), cu distructia crestei marginale, se produce o
durere consecutiva, datorita traumatizarii directe cu alimente a papilei interdentare -
sindrom de sept - (durere vie). Fenomenul dispare de obicei dupa indepartarea alimentelor
de pe papila.
Obiectiv:
o La inspectie, leziunile de carie se pot prezenta:
5
Cu lipsa de substanta: cu diferite localizari (ocluzal, aproximal, vestibular, oral), cu
sau fara intreruperea crestei marginale de smalt.
- Cand creasta de smalt nu este intrerupta, leziunea este tradata de iritarea papilei;
- Inainte de a fi intrerupta, creasta de smalt poate prezenta modificari de culoare, cu tenta
albicioasa (usor gri);
- Cand lipsa de substanta este vizibila, se pot evidentia aspectul si consistenta dentinei
alterate, precum si intinderea si profunzime a procesului carios.
Cand dentina alterata are aspect de dentina umeda, cu consistenta scazuta, de culoare galbuie,
gri-alburie si cel mai frecvent in aceasta situatie, deschiderea procesului carios este mai mic in
suprafata, dar intins in profunzime, putem caracteriza o leziune acuta de carie.
Cand dentina alterata are o consistenta mai ferma si este de culoare bruna, iar leziunea este
mai intinsa in suprafata si mai putin in profunzime putem caracteriza o leziune cronica de
carie.
Examenul radiologic – este util pentru depistarea cariilor incipiente pe fetele aproximale si
pentru cele care nu au interrupt creasta de smalt
Daca procesul de carie este evident si toate celalalte elemente pledeaza pentru diagnosticul de
carie simpla, nu mai este necesar Rx. Obs: In general parintii refuza Rx.
6
1. Timpul chirurgical - pregatire a cavitatii (clasică / minim invazivă)
2. Timpul medicamentos - tratamentul plagii dentinare
3. timp restaurator al distrucţiei coronare: obturaţia plastică definitivă, de refacere a
morfologiei coronare
c) Extensia preventiva:
- Se realizeaza pentru a evita aparitia cariei secundare;
- Consta in aducerea marginilor cavitatii la nivelul zonei de autocuratire sau de curatire
artificial
Presupune:
7
Ptr. cavitati de clasa a-I-a : aducerea marginilor la nivelul pantelor cuspidiene
(mai ales in cazul obturatiilor cu amalgam)
Ptr. cavitati de clasa a-II-a: scoaterea peretilor verticali deasupra punctului de contact
Dificultati apar dupa varsta de 4 ani, cand contactele in zona laterala devin mai stranse si mai
intinse in suprafata.
Limitarea extensiei preventive se face la pacienti cu risc scazut sau mediu la carie (la care se
folosesc materiale de restaurare adezive).
e) Rezistenta: - Se refera la realizarea atat a unor pereti solizi, cat si a unor obturatii
sufficient de groase, care sa reziste le fortele si presiunile masticatorii. Acestea se obtin prin:
- Peretii laterali sa fie paraleli cu conturul extern al dintelui (pentru ca rezistenta peretilor
laterali sa nu fie salbita);
- La molari, peretii V. si O. sunt convergenti spre ocluzal, ceea ce face ca pereții cavitatii
sa fie la rândul lor convergenți spre ocluzal,
- Adancimea minima a cavitatii pentru amalgam este de 1,5 mm si se plaseaza la 0,5 mm
sub jonctiunea smalt-dentina;
- Se urmareste ca dintii antagonisti sa ocluda pe tesuturi dure/dentare sau pe obturatie,
NU pe limita obturatie-smalt;
- In procesele carioase intinse este necesara scurtarea peretilor laterali subtiri, deoarece
pericliteaza forma de retentive (se recomanda folosirea coroanelor prefabricate)
8
Aceste creste se vor conserva, doar daca pentru restaurare folosim materiale adezive
(compozite – nu si glassionomer), iar creasta nu este subminata;
Adancimea cavitatii de clasa a-I-a, va trebui sa fie situata usor sub jonctiunea smalt-dentina,
pentru a asigura retentie;
Peretii laterali vor fi convergenti spre ocluzal;
Unghirile de intalnire dintre pereti vor fi rotunjite;
Nu se bizoteaza
9
Cavitatea de clasa a-III-a
- procesele de carie de pe suprafeţele aproximale ale frontalilor cu păstrarea unghiului incizal.
Această cavitate este modificată datorită dimensiunii mici a dinţilor frontali.
- de obicei unghiul incizal se pierde şi dintele rămâne ca un rest radicular.
- se pregătesc mai ales pe canini care sunt mai voluminoşi dar şi pe incisivi
- se pregăteşte peste 4-5 ani
- caracteristici recomadate:
formă de casetă, rotundă, ovalară în funcţie de forma care rezultă după îndepărtarea
dentinei alterate cu pereţi laterali convergenţi spre dintele vecin,
extinderea spre gingival a cavităţii se face prin depăşirea punctului de contact cu
vecinul pentru a asigura extenzia preventivă
unghiuri dentinare interne rotunjite
retenţii palatinale la maxilar sau vestibulare la mandibulă în formă de coadă de
rândunică pentru obturaţii de amalgam (canini)
marginile externe ale cavităţii se îngroaşă pentru a rezista la demineralizările acide
(timp dublu de demineralizare-smalţ amorf)
zonele de smalţ pigmentate se îndepărtează
În cazurile în care cavitatea este puțin extinsă, se pot utiliza pentru obturație CIS sau
compozite.
10
- se pregăteşte peste 4-5 ani
- caracteristici:
se folosesc cavităţi suplimentare de retenţie pe palatinal pentru superior şi pe
vestibular pentru inferior pe mijlocul acestor feţe,
istm între aceste două cavităţi puţin mai îngust
unghiuri dentinare interne rotunjite
pereţii laterali convergenţi spre suprafeţele libere (freza pară)
pereţii se îngroaşă prin scurtare pentru a rezista la demineralizările acide
zonele de smalţ pigmentate se îndepărtează
se vor folosi benzi de celuloid ţinute cu mâna
11
– Cariile simple necavitare, incipiente, fara lipsa de substanta
– Atunci cand accesul este dificil sau imposibil
– Cariile complicate (inflamatie pulpara, necroza, gangrena)
Caria simpla superficiala: se intinde pana la Jonctiunea smalt dentina (J.S.D.) sau
pana la 0,5mm sub acesta JSD si dupa izolare, se adopta urmatoarea atitudine:
Se face toaleta cavitatii (cu H2O2 , cu alcool)
Se aplica apoi in cavitate: un lac, un sigilant sau sistemul bonding folosit la aplicarea
compozitului sau direct obturatia (fara a mai aplica nimic) Unii autori recomanda (la caria
simpla superficiala) aplicarea in cavitate a unui Ca (OH)2 in suspensie.
Obs: Acest lucru nu este si nu se numeste coafaj !!!
Aplicarea obturatiei definitive.
Coafajul Natural - se realizaeza atunci cand peretele pulpar/parapulpar este alcatuit din
dentina dura, normal colorata sau usor pigmentata, dar care prezinta o zona punctiforma de
dentina alterata in dreptul unui corn pulpar si care, prin indepartare, ar duce la deschiderea
camerei pulpare.
Terapeutic: - Se aplica Ca(OH)2 , apoi peste, se aplica o baza: din ZOE sau din FOZ (cel mai
utilizat FOZ = Adhesor) sau din CIS (un glassionomer de baza), iar peste, se aplica obturatia
definitiva.
Acest coafaj se poate face intr-un timp (ca cel descris mai sus) sau in doi timpi:
In prima sedinta, dupa izolare, toaleta si degresare, se pune o buleta de vata cu antibiotic
pentru 24-48 h;
In sedinta ulterioara, tot sub izolare, se indeparteaza antibioticul, se degreseaza iarasi
cavitatea, si se pune din nou Ca (OH)2 , apoi o baza si obturatie definitiva.
12
Coafajul indirect Se realizeaza atunci cand peretele pulpar sau parapulpar este alcatuit
din dentina dura, normal colorata sau usor pigmentata, iar camera pulpara este inchisa
Terapeutic: Se pune Ca (OH)2 , o baza si obturatia definitiva.
Coafajul direct: - Se realizeaza atunci cand peretele pulpar sau parapulpar prezinta o
zona punctiforma de deschidere a camerei pulpare (Atentie!! -NU una larga)
Terapeutic: in cazul D.T. acest cofaj este recomandat a se realiza doar in cazul deschiderilor
accidentale in tesut sanatos.
Amalgamul – este materialul de electie pentru cavitatile de clasa a-I-a si a-II-a, in special daca
dintele urmeaza sa supravietuiasca mai mult de 3 ani pe arcada. Dezavantajul este ca nefiind
un material aderent, necesita cavitati retentive (sta pe dinte prin retentie mecanica), dar poate
fi folosit si pe canini sup., in cavitati de clasa a-III-a situate distal.
Materialele compozite – sunt atractive d.p.d.v. fizionomic, dar sunt pretentioase d.p.d.v. al
aplicarii, deoarece necesita o izolare perfecta si multa atentie (iar in cazul unui copil, aplicarea
de diga, matrice, portmatrice, etc. este foarte dificila), de aceea se foloseste doar in cazul
copiilor de varsta mai mare in care este posibila cooperarea. In plus, compozitele necesita
protectie pulpara cu Ca(OH)2 sau CIS si nu este compatibil cu ZOE. Avantajul sau consta in
faptul ca nu necesita cavitati retentive.
13
Coroanele prefabricate – sunt comercializate in seturi mari, in truse special pedodontice, cate
7 pentru fiecare dinte si concepute pentru molarii temporari Se folosesc atunci cand exista
distructii dentare intinse (care nu mai permit realizarea unor cavitati retentive in dinte). Se
aleg prin masurarea distantei M-D a dintelui si apoi se adapteaza. Sunt metalice subtiri si
obtinute prin stantare, realizate din Cr-Ni sau/si fizionomice, din policarbonat, pentru zona
frontala. Prezinta avantajul ca pot fi apliacte dupa slefuiri mari ale dintelui, dar necesita mare
atentie la adaptarea marginala, deoarece pot produce iritatii gingivale. Nu prezinta tuberculul
Carabelli pentru m2superior deci necesita slefuire la acest nivel si deasemenea slefuiri din
inaltimea dintelui, pentru adaptare ocluzala, dar nu necesita slefuiri mari la exterior, fiind
foarte subtiri (! risc de penetrare la adaptarea ocluzala). Cel mai indicate sunt pentru m2 , in
vecinatatea M1 sau cand se realizeaza in aceeasi sedinta (sub anestezie generala) mai multe
leziuni de carie (in special la copiii cu carioactivitate crescuta - datorita consumului de
dulciuri si a igienei deficitare).
14