CURS 2 AN IV

ERUPŢIA DENTARĂ
DEFINITII-TERMINOLOGIE
• Eruptia dentară este procesul fiziologi c, complex și îndelungat, dictat genetic
care aparţine odontogene zei şi care este strâns corelat cu creşterea şi dezvoltarea
restului structurilor craniofaciale. al odontogenezei și care cuprinde totalitatea
mişcărilor pe care le efectuează dintele de la locul său de formare intraosoasă

•
până la atingerea planului de ocluzie şi intrarea sa în funcţie
Emergenţa dentară reprezintă momentul în care dintele străpunge mucoasa bucală
şi devine pt prima oară vizibil pe arcada dentară. Termenul emergenţă =
perforarea mucoasei orale provine din latinescul erumpere = a străpunge
• Exfolierea reprezintă căderea !T de pe arcadă proces ce se produce în urma
finalizării "" şi a erupţiei dinţilor succesori.

CARACTERISTICILE GENERALE ALE ERUPŢIEI DENTARE

(GENERALITĂȚI)
# !inţii în erupţie se deplasează în cele $ dimensiuni spaţiale %preponderant axială
& !ezvoltarea, erupţia şi emergenţa dentară urmează tipare similare la toţi dinţii și
ambele denti'ii.
$ Tiparul erupţiei la ambele dentiţ ii este simetric, diferenţele între erupţia dinţilor
omologi nefiind mai mare de &() luni,
) !in'ii erup cu viteze şi amplitudini specifice stadiului eruptiv în care se găsesc.
* +ronologia erup'iei din'ilor este specifică fiecărui dinte în parte adică fie care grup
dentar erupe la momente de timp specifice

MIŞCĂRILE ERUPTIVE DENTARE –ETAPELE ERUPŢIEI DENTARE

rupţia dentară cuprinde $ etape în funcţie de mişcările eruptive-
# etapa preeruptivă
& etapa eruptivă %prefuncţională
$ etapa posteruptivă %funcţională.
1) Etapa p!!"pt#$%
Este reprezentată de totalitatea mişcărilor efectuate de germenele dentar, în
grosimea oaselor maxilar, până ajunge în poziţia intraoso asă din care se va angaja în
mişcarea eruptivă propriu-zisă.
+aracteristicile mișcărilor din etapa preeruptivă-
( mecanismele de producere - procesele de resorbţie(apoziţie
( la baza diriării acestor mecanisme stă componenta genetică
( etapa se termină când coroana este complet formată.
( sunt mişcări de poziţionare ale mugurilor dentari, iar apoi ale germenilor dentari.
/işcările sunt induse de creşterea mugurilor0germenilor dentari cât şi de creşterea oaselor
maxilare. !eci sunt mişcări efectuate de germenele dentar în formare pentru a se adapta
dezvoltării osului în care este conţinut.
( sunt mişcări de mică amplitudine, meziodistale şi verticale ale germenului în maxilarele
în dezvoltare.
2) Etapa !"pt#$% (p!&"'#*'a+%)
 Este reprezentată de totalitatea mişcărilor efectuate de germenul dentar din
poziţia obţinută în etapa anterioară până ajunge în planul de ocluzie, devenind
funcţional.
+aracteristicile mișcărilor din etapa eruptivă -
( este etapa care durează cel mai mult
( mişcările eruptive au amplitudinea cea mai mare
( & categorii de mişcări eruptive- intraosoase şi extraosoase
a) !"p#a #'ta*,*a,%
!efiniţieEste
- reprezentată de totalitatea mişcărilor efectuate de germenul dentar din
poziţia obţinută în etapa anterioară până ajunge sub mucoasa bucală.
+aracteristicile mișcărilor din subetapa intraosoasă
( mişcarea eruptivă principală este cea axială, către cavitatea orală şi planul de ocluzie. 1u
sunt excluse şi alte mişcări dar care sunt de mică amplitudine
( erupţie se desfăşoară concomitent cu alte procese - formarea rădăcinii, formarea
structurilor de suport ale dintelui %cement. 23, os alveolar şi formarea oncţiunii dento(
gingivale
( mişcările eruptive debutează la scurt timp după terminarea formării coroanei şi începerea
formării rădăcinii şi odată cu începerea resorbţiei rădăcinii dinţilor temporari
( erupţia intraosoasă este înceată %#(#45m0zi dar amplă %*(&4 mm. !acă această viteză se
micşorează mult, apare anc6ilo za dento(alveolară. !urata mişcării intraosoase este de
&,*(* ani.
( pentru !71877 3"/91187 mişcările eruptive în această subetapă sunt mai complexe,
dintele având de parcurs o distanţă mai mare datorită poziţiei sale mai profunde în os.
o rupţia dentară este g6idată de interdentis care este un canal osos %care
conţine resturile lamei dentare şi ţesut conunctiv care face legătura dintelui cu mucoasa
cavităţii orale.
o +onţinutul acestor canale osoase formează ligamentele gubernaculare %câte #
pentru fiecare dinte de înlocuire.
o 2igamentele gubernaculare se pot observa, pe craniile osoase, oral de
alveolele dinţilor temporari.
o 2igamentele gubernaculare vor uşura mişcarea amplă a dinţilor permanenţi.
/işcarea va fi uşurată şi de resorbţia radiculară a dinţilor temporari.

) !"p#a !.ta*,*a,% %în cavitatea orală

!efiniţieste reprezentată de totalitatea mişcărilor efectuate de dinte de sub mucoasa
bucală până aunge în planul de ocluzie, devenind funcţional.
+aracteristicile mișcărilor din subetapa extraosoasă
( este mai rapidă la început de : #mm la $ l uni. 9ceastă avansare are loc până când dintele
aflat în erupţie atinge antagonistul sau dentare.
( pe măsură ce se apropie de planul de ocluzie viteza de erupţie diminuă.
/ecanismul de producere al emergenţei dentare
;n rol important în emergenţa dentară şi în erupţia extraosoasă îl are epiteliul dentar
redus (EDI + EDE = epiteliul dentar redus ( sinonime- cuticula dentară, cuticula primară
a smalţului, cuticula0membrana 1asm<6.
 "olurile !" sunt-
o formarea smalţului are un rol important în producerea erupţiei extraosoase şi în
emergenţa dentară
o !" acoperă toată coroana unui dinte proaspăt erupt şi se abrazează în cursul masticaţiei.
9re rol în protecţia intraosoasă a smalţului împotriva- ţesutului conunctiv înconurător,
tratamentului mecanic intempestiv, osteitei care împiedică formarea de defecte de
structură ale smalţului %6ipoplazii sau 6ipomineralizări
o în formarea oncţiunii dentogingivale %!>.

ecanismul propriu-zis de producere a emer genţei dentare

( pe măsu ră ce dintele cu rădă cina în formare avansează către muco asa cavităţii orale
ţesutul conunctiv de aici se degradează atât prin presiunile exercitate de dintele în
ascensiune cât şi de enzime secretate de !"
( dintele va aunge su b mucoasa cavităţii orale, apoi co roana dentară va străpunge această
porţiune şi !" va veni în contact cu epiteliului mucoasei orale
( !" fuzionează cu epiteliul mucoasei orale formând epiteliul oncţional, apărând astfel
un capac epitelial deasupra dintelui în erupţie.
( capacul epitelial, datorită acţiunii enzimatice a celulelor !", se va desface în zona
centrală permiţând dintelui să străpungă mucoasa cavităţii orale. 9cest fenomen apare
fără sângerare deoarece dintele nu vine în contact cu ţesutul conunctiv.
( 3e măsură ce dintele avansează spre planul de ocluzie în aceiaşi măsură manşonul
epitelial se strânge în urul dintelului şi se va forma oncţiunea dento(gingivală.
( odată cu formarea acestei oncţiuni se înc6eie rolul organului smalţului.
"olurile organului smalţului în ansamblul său sunt-
o rol în inducţia diferenţierii odontoblastelor care încep să secrete matricea organică
a dentinei din mantaua dentinară,
o rol în secreţia matricii organice şi mineralizarea smalţului,
o rol în erupţia dentară,
o rol în stabilirea . dento(gingivale,
o rol morfogenetic
o rol de protectie a smaltului prin !"
o rol de formare a tecii lui ?ert@ig prin bucla cervicală.
/) !tapa p*,t!"pt#$% (&"'#*'a+%)
!efiniţie-
Este reprezentată de mişcările parcurse de dinte de când atinge planul de

ocluzie, întră înmișcărilor

+aracteristicile funcţie şi până cândposteruptivă
dinetapa îşi încetează
- existenţa pe arcadă
( mişcările sunt de mică amplitudine
( mişcările au caracter compensatoriu al - dezvoltării oaselor maxilare fiind mai intense în
perioada #)(#A ani, a uzurii ocluzale şi a uzurii aproximale
( mişcările sunt de obicei reprezentate de mezializări, mai puţin distalizări, extruzii,
egresiuni.
( la poziţionarea dintelui contează zestrea genetică dar şi forţele declanşate de buze, obrai,
limbă. 3ot apărea astfel erupţii ectopice %datorită dezec6ilibrului Bc6ingilor musculareC

TEORII CARE E0PLICĂ M IŞCĂRILE ERUPTIVE DENTARE

 /ecanismele erupţiei dentare nu sunt încă pe deplin cunoscute. 9u fost propuse
numeroase teorii care să explice erupţia dentară.
a) T!*#a +#a !'ta%3
9ceastă teorie postulează că motorul erupţiei dentare este reprezentat de
tracţiunea exercitată de ligamentele periodontale asupra dintelui. a explică cel mai bine
mecanismul erupţiei dentare.
2igamentele alveolare sunt alcătuite din celule %fibroblaşti, care pot remodela
fibrele de colagen şi fibre de colagen.

Fibroblastele au următoarele proprietăţi legate de erupţia dentară-
D capacitate contractilă, de migrare şi de prindere între ele şi de fibrele de colagen,
D pot sintetiza şi degrada colagenul care nu mai este necesar.
Eormarea rădăcinii determină mişcări în fluidul sacului folicular, iar aceste
mişcări vor orienta oblic fibroblastele. 3entru a se păstra poziţia oblică este necesară
capacitatea fibroblaştilor de a sintetiza colagen %pentru susţinerea poziţiei dentare şi de a
degrada colagenul care 1; se află într(o poziţie dorită. Fn aceste scopuri este necesar
aportul vitaminei +.
 Fibrele de colagen sunt orientate oblic %pe toată perioada formării rădăcinii având &
inserţii - una pe mobilă pe cement şi alta fixă pe osul alveolar.
Eorţa contractilă declanşată de lanţul de fibroblaste se transmite fibrelor de
colagen astfel încât întregul ansamblu are tendinţă de scurtare. 7nserţia osoasă fiind fixă,
tot ansamblul se va scurta şi va tracţiona dintele spre mucoasa orală.
+oncluzie
3entru dinţii cu o perioadă limitată de creştere, aşa cum se întâlneşte la om,
ligamentul periodontal are un rol esenţial în erupţie dar nu unul exclusiv.
) T!*#a !4t!## a5#"+a!3
3ostulează că formarea rădăcinii ar degaa forţa necesară împingerii dintelui spre
cavitatea orală prin intermediul unei formaţiuni situate la baza alveolei denumită
ligamentul in hamac.
Eormarea unei porţiuni de rădăcină ar exercita presiuni pe ligamentul în 6amac
care are inserţie fixă de o parte şi de alta a criptei osoase şi care ar transforma această
presiune într(o mişcare de împingere a dintelui spre cavitatea orală.
+oncluzie
!at fiind faptul că microscopul electronic s(a dovedit că ligamentul în 6amac nu există,
formarea rădăcinii este mai degrabă o consecinţă a erupţiei dentare decât cauza acesteia.
) T!*#a p!,#"'## $a,"+a!3
3ostulează că vasele ce există la baza rădăcinii declanşează prin mecanism
6emodinamic o forţă mai mare decât cele de deasupra germenelui ceea ce ar putea avea
un rol minor în mişcarea eruptivă.
+oncluzie -
Gasele sanguine locale nu sunt în mod obligatoriu necesare pentru desfăşurarea
erupţiei dentare.
5) T!*#a p!,#"'## !.!#tat! 5! !4t!!a p"+p!#3
/ultiplicarea celulelor pulpare ar putea dezvolta o forţă care să imprime dintelui
o mişcare eruptivă însă de mică amplitudine.
+oncluzie - +reşterea pulpară nu este un fenomen care să explice fenomenul erupţiei
dentare.
 !) T!*#a !4t!## *,*a,! 3
Eormarea osului apical prin resorbţie şi apoziţie a fost implicată în iniţierea
erupţiei dentare. "oluri- foliculul dentar, derivatele %ligamentul periodontal, cementul
radicular, osul alveolar ale erupţiei şi organul smalţului %epiteliul redus al smalţului.
+oncluzii- Eormare osoasă nu este suficientă pentru ca erupţia dentară să se producă..
&) TeorHa diriării extraosoase a erupţiei de către ","+at"a *a+% este
valabilă şi în prezent dar ea un poate explica decât parţia l erupţia dentară. Fn
funcţie de tonicitatea sa musculatura orală ar influenţa erupţia extraosoasă a

) dinţilor
T!*stabilindu(le
#a & *+#"+a%poziţia finală
atribuie pe în
un rol arcadă.
erupţia dentară foliculului dentar care
este capabil să producă citoIine şi factori de creştere care sunt responsabili nu numai de
resorbţia radiculară a dinţilor temporari, de resorbţia osului alveolar ci şi de inducerea la
baza foliculului de os alveolar care ar influenţa erupţia dentară.

FACTORII CARE INFLUENŢEA6Ă CRONOLOGIA ERUPŢIEI DINŢILOR

TEMPORARI
3rocesul erupţiei şi dezvoltării ocluziei durează #$(#* ani %excluzând molarii de
minte.
Gariaţii în sensul- întârzierii 0 accelerării ale erupţiei faţă de vârsta medie normală a
erupţiei.
3roduse de a factori fiziologiciJ b factori patologici.
a.factori fiziologici
 factori legaţi de mamă- D vârsta mamei la naştere, D numărul de naşteri, D starea
de sănătate. +u cât mama este mai tânără, mai sănătoasă şi la primul copil erupţia
se face mai devreme
 factori legaţi de copil - D greutatea şi înălţimea la naştere mare favorizează erupţia
precoce a incisivilor, D sexul la băieţi primul grup de !T erupe mai repede, D
factori socio(economici şi condiţii de viaţă, D ereditatea, D tip rasial, D anotimp.
b.factori patologici
 factori loco-regionali ( obstacole %tumori, dinţi supranumerari
 factorii generali
# erupţii într!iate
( ra6itism, sifilis congenital, rubeola prenatală,
( anomalii cromozomiale ca sindromul !o@n determină întârzieri şi inversiuni în
secvenţa erupţiei
( boli genetice- displazia cleidocraniană %mulţi dinţi supranumerari, displazia
condroectodermală, microsomia 6emifacială %Kindromul >olden6ar, sindromul
9pert, sindromul +rouzon, sindromul Trico(!ento(Lsos, !2/3
( 6ipofuncţia 6ormonală tiroidiană, KT?, 6ormoni sexuali, parat6ormon
( carenţe vitamine şi nutriţionale- 9 %formarea structurii epiteliale, + %formarea
colagenului, ! %in metabolismul fosfo(calcic, in apozitia tesuturilor dure
# erupţii accelerate
( boli genetice- 6emi6ipertrofia facială, a ngiomatoza Sturge-Weber etc
( 6iperfuncţia 6ormonală - tiroidieni, KT?, sexuali, parat6ormon
( febrele eruptive duc la acc elerarea erupţiei d. mai aproape de suprafaţă.
 SECVENŢA (ORDINEA) ŞI CRONOLOGIA ERUPŢIEI DINŢILOR
TEMPORARI
T!#'*+*#!7
• !ecvenţa erupţiei reprezintă ordinea în care dinţii erup. %de ex. mai întâi erup
incisivii centrali inferiori şi apoi incisivii centrali superiori la ambele dentiţii.
• "ronologia erupţiei reprezintă la momentul în timp %vârsta la care fiecare grup
dentar erupe %de ex. incisivul central inferior erupe în ur de M luni la dentiţia
temporară şi în ur de M ani la dentiţia permanentă.

#. !ecvenţa erupţiei$
( #,&,),$,* este ordinea erupţiei !T la ambele arcade
( întâi erup dinţii inferiori şi apoi cei superiori cu excepţia 72sup. care erup înaintea
celor inferiori
( la băieţi primul grup incisivii erup mai devreme
%. "ronologia erupţiei$
( !T erup între M luni N &#0& ani %$4 luni
( cronologia erupţiei !T este influenţată în special de factori genetici, mai puţin de
factori de mediu deoarece o bună perioadă de timp %O luni aceşti dinţi sunt
proteaţi de organismul matern
( erupţia !T se desfăşoară în $ etap e separate între ele de o pauz ă de câteva luni-
# 7 %M(#& luni
& /# %#&(#A luni şi + %#A(&) luni
$ /& %&)($4 luni
a etapa 7 %vârste medii
( 7+7laMluni
( 7+Kla#4luni
( 72Kla##luni
( 727 la #&(#$ luni 39;PQ
b etapa 77- /# şi + %vârste medii
( /# inf. la # an şi ) luni %#M luni
( /#sup la scurt timp după primul
( + inf la # an şi R luni %#O luni
( + sup. la câteva săptămâni. 39;PQ
c etapa 777 - /&%vârste medii
( /& inf la & ani şi $ luni %&R luni
( /& sup la & ani şi )(M luni %&A($4 luni.
 O5#'!a 4# *'*+*#a !"p#!# DT
Fn concluzie regula erupţiei !T este M0) adică la fiecare M luni mai erupe câte un
grup de ) dinţi

MANIFESTĂRI CLINICE CARE 8NSOŢESC 8N MOD NORMAL ERUPŢIA

(T!!t9#'-"+ 5!'ta)
"emne i simptome generale
rupţia dentară poate provoca-
( disconfort copilului care devine agitat şi plângăcios,
( pierderea poftei de mâncare, bea mult
( insomnie
( dorinţa de a mesteca pe obiecte tari %ucării sau de a strînge degetele între arcade
( salivaţie abundentă cu care se poate îneca şi datorită căreia poate tuşii. Kaliva se

prelinge mereu
copilului. pe lasăcolţurile
ste bine guriiaceste
se menţină şi vazone
produce iritaţii
uscate prin pe faţa, gâtul
aplicarea şi pieptul
de babeţele şi
sc6imbarea frecventă a 6ainelor
rupţia dentară NU poate provoca-
( febra mare peste $R,* o sau prelungită
( diareea, vărsăturile,
( letargia sau problemele serioase de somn,
( semnele şi simptomele de viroză respiratorie,
( erupţiile cutanate.
Toate aceste simptome nu este normal să apară în cursul erupţiei dentare ele
constituind semne ale unei boli generale asociate.
"emne i simptome locale
Fn timpul erupţiei dentare copilul poate prezenta următoarele semne şi simptome
locale care sunt mai pronunţate la erupţia primilor dinţi şi la erupţia molarilor
( semne de uşoară inflamaţue gingivală
( semne de inflamaţie gingivală marcată prin suprainfectare %congestie, tumefacţie,
puroi, căldura locală crescută, dureroase N intervenţie de urgenţă
( 6ematomul, c6istul și sec6estrul de erup'ie N vezi și cursul $
( când dintele perforează gingia poate apărea uneori o mică sângerare dacă ţesu tul
conunctiv nu s(a dezintegrat total
&ratament
Tratamentul profilactic-
( menţinerea igienei cavităţii orale prin ştergerea gingiilor cu tifon steril umezit cu apă
rece
( aplicarea de babeţele curate pe gâtul şi pieptul copilului pentru a evita scurgerea de
salivă şi apariţia iritaţiilor pielii
( atenţie la ucăriile pe care le roadeS ucăriile trebuie să fie spălate frecvent, trebuie să fie
verificate să nu aibă muc6ii ascuţite care ar putea rănii cavitatea bucală şi să nu conţină
substanţe toxice în interior
( mâinile copilului vor fi spălate frecvent şi vor fi tăiate des ung6iile
/etodele recomandate pentru calmarea copilului sunt-
 simpla distragere a atenţiei cu o carte, o poză, un cântec sau un oc nou poate
provoca liniştirea.

mulţi bebeluşi se calmează dacă pe zonele dureroase se fac masae blânde cu o
linguriţă rece sau cu degetul înfăşurat într(un tifon curat şi umezit cu apă rece se
masează şi curăţă bine zona de resturi alimentare. !e asemenea obiectele de
cauciuc sau plastic reziliente uşor de curăţat pot fi date copilului să fie muşcate.
Tratamentul curativ medicamentos
 se pot folosi anestezice locale ca- colutorii cu anestezic, vitamina 9,
6idrocortizon, ceai muşeţel, gel ab< Pilactin, ab< Lrael %conţin benzocaină ca
anestezic şi nu conţin za6ăr sau alcool sau bab< 9nbesol. 1ig6ttime Eormula
>el poate fi folosit noaptea. +algel este un preparat anestezic care se găseşte şi la
noi în ţară. Ke adm. 2a copii cu vârsta mai mare de trei luni iar aplicarea lui se
poate repeta după un interval de &4 min,de maximum M ori pe zi. 9tenţie să nu
îng6ită anestezicele aplicate local.
 analgetice generale ca T<lenol %acetaminofen supozitoare pentru bebeluşi sau
3anadol bab< infant pot fi de asemenea utile.