Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea: Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

Specializare: Ingineria Securitati Industriale
An universitar: 2017-2018

Sisteme si echipamente de protectie

Student:Anghel Alexandru
ISSM anul I

2017-2018
 Cap1

Prezentarea organizatiei

Koyo este brandul corporației JTEKT pentru rulmenți. Capabilitățile de inginerie și

de fabricație JTEKT se extind de la rulmenți super-grei, cu diametre exterioare pana la
șapte metri, la rulmenți miniaturali cu diametre interioare de un milimetru. Utilizarea de
materiale noi și cele mai recente progrese în tehnologie de fabricație a JTEKT Corporation,
a permis dezvoltarea unei game de rulmenți pentru aplicații in medii extreme, de rulmenți
hibrizi din ceramică, pentru a îndeplini cerințele si exigentele din ce în ce mai severe ale
industriilor moderne. JTEKT Corporation se află în prima linie, ca un lider tehnologic în
industria mondiala de rulmenți.

JTEKT Corporation deține si operează optsprezece fabrici de rulmenți în șapte țări

și șase centre tehnice de cercetare si dezvoltare pe trei continente. Koyo oferă soluții
inovatoare atât pentru producătorii de echipamente originale și utilizatorii finali, cat si
pentru piese de schimb, axate pe piețele-cheie, cum ar fi industria auto, agricultura si
construcții, industria grea (producători de otel și mori de vânt), cutii de viteze, reductoare,
motoare electrice si utilaje generale.
Marca Koyo sa impus atât in industria auto cat și la producătorii industriali din întreaga
lume și a obținut certificarea ISO / TS 16949, la toate fabricile si birourile de vânzări din
cadrul grupului.

Date identificare
KOYO ROMANIA SA
Soseaua Turnu Magurele, Nr: 1
140003 ALEXANDRIA
România
-Anul infiintarii
1991
- Nr. reg. comertului
J34/8/1991
-Capital social
159.424.005 RON
-Tipul locatiei
Sediu central
Scurt istoric

1921 Se înființează Koyo Seiko Co

Compania este reorganizată într-o corporație și redenumita Koyo Seiko Co,

1935
Ltd.

1938 Fabrica de la Kokubu este finalizată

1943 Startul operațiunilor de producție la uzina din Tokyo

Se deschide American Koyo Corp (în prezent Koyo Corporation din Statele
1958
Unite ale Americii), prima filiala din afara Japoniei

Începe dezvoltarea sistemelor de direcție și producția prototipurilor la fabrica

1960
Kokubu

Se pun bazele joint-venture cu Osaka Bearing Manufacturing Co, Ltd. (în

1963
prezent Daibea Co, Ltd.). Se finalizează fabrica Tokushima

1969 Se finalizează construcția fabricii Hamura (în prezent Tokyo Plant)

Se deschide filiala de producție American Koyo Bearing Mfg Corp (în prezent
1973 Koyo Corporation of U.S.A.), începe producția in SUA la fabrica din Carolina
de Sud

1975 Încep operațiunile la Uzina Hiketa (în prezent Kagawa Plant)

Operațiunile de la fabrica veche din Tokyo și de la Hamura sunt combinate la

1979
Hamura, fabrica își schimba numele in Tokyo Plant.

1983 Se proiectează primul sistem de servodirecție controlat electronic

1984 Rulmenții ceramici sunt dezvoltați în comun cu Toshiba Corporation

1986 Încep operațiunile la Uzina Toyohashi

Începe producția primului sistem de servodirecție electrică din lume. Se pun

1988 bazele unui joint-venture cu compania americana TRW Inc sub numele TRW
Koyo Steering Systems (în prezent JTEKT Automotive Tennessee-Vonore)

1989 Se finalizează construcția Centrului Tehnic de la Uzina Kokubu

1990 Operations begun at Kameyama Plant.

 Financial participation and technical assistance to Societe de Mecanique
D'Irigny S.A. (presently JTEKT Automotive Lyon S.A.S.) begun

Se deschide Centrul Tehnic din America de Nord cu sediul în SUA

1991
se stabilește Biroul Central European pentru Rulmenți in Olanda

1997 Se stabilește Centrul Tehnic European in Olanda

1998 Se finalizează lucrările la centrul de cercetare si dezvoltare la Nara Plant

In urma obținerii majoritarii acțiunilor la filiala de producție a sistemelor de

direcție Peugeot, se schimba numele in Koyo Steering Dijon Saint-Etienne
2000 S.A.S. (În prezent JTEKT Automotive Dijon Saint-Etienne SAS) Se ajunge la
un acord de bază cu Toyoda Machine Works, Ltd. în ceea ce privește
dezvoltarea comuna a produselor de servodirecție electrică

2001 Se stabilește un acord cu Fuji Kiko Co, Ltd. cu privire la coloane de direcție

Stabilirea împreuna cu Toyota Motor Corporation, Denso Corporation, și

Toyoda Machine Works, Ltd. a unui joint-venture sub numele FAVESS Co,
2002 Ltd. pentru dezvoltarea și vânzarea servodirecțiilor electrice Koyo Seiko a
devenit prima companie din Japonia, care a obținut certificarea conform
standardului ISO / TS 16949 (versiunea 2002)

TRW Koyo Steering Systems Company devine o filială Koyo si este

2003 redenumita - Tennessee Koyo Steering Systems Company (în prezent
JTEKT Automotive Tennessee-Vonore Co)

Koyo Seiko Co, Ltd. și Toyoda Machine Works, Ltd. încheie contractul de
2005
fuziune sub numele JTEKT

2006 Înființarea JTEKT Corporation

Joint-venture intre JTEKT Sona Automotive India Ltd. si Sona Koyo Steering
2007
Ltd.pentru fabricarea de servodirecții electrice în India

Se pun bazele Machine Tool Sales and Service Company Toyoda

2008 Micromatic Machinery India Limited, un joint-venture cu Micromatic Grinding
Technologies

2010 Achiziționarea diviziei de rulmenți cu ace Torrington de la Timken

 Koyo Seiko a preluat, în 1998, pachetul de 51% din acțiunile societății comerciale
Rulmenți Alexandria, valoarea totală a tranzacției (pretul acțiunilor și investițiile asumate)
fiind de 57 milioane de dolari. Vânzările Koyo România Alexandria au fost de 75,9
milioane lei în anul 2000[2]. În România există șase fabrici care produc diverse tipuri de
rulmenți. Uzina de la Alexandria produce cele mai utilizate tipuri de rulmenți, care
reprezintă mai mult de 60% din consumul total al pieței.

Koyo este un producător şi un comerciant profesionist de rulmenţi. Produce o largă

gamă de rulmenţi radiali cu bile, rulmenţi radial-axiali cu role conic, rulmenţi radiali oscilanţi
cu role butoi, rulmenţi radiali cu role cilindrice, rulmenţi axiali cu bile, rulmenţi axiali cu role.
De asemeni produce şi elemente de rulmenţi (inele forjate şi strunjite).
Compania oferă, în afară de rulmenţi cu forme şi marimi standardizate, rulmenţi
nestandardizaţi, specifici pentru utilizări variate, conform cerinţelor clienţilor.
Pe parcursul anilor de funcţionare, Koyo a dezvoltat bune relaţii de afaceri cu clienţi
din toată lumea. 90% din produse sunt vândute clienţilor din state situate în Europa de
Vest, Asia, Africa şi America.
Rulmenţii marca Koyo sunt larg utilizaţi la maşini şi camioane, motoare electrice şi
compresoare, excavatoare şi mori, maşini agricole şi maşini-unelte, echipamente din
industria fabricării hârtiei, reductoare de viteză, echipamente din industria prelucrării
lemnului.
Koyo fabrica rulmenți pentru senzorii unghiulari de la antenele parabolice, precum și
rulmenți ceramici EXSEV, folosiți în medii de lucru speciale, cum ar fi sateliții și alte
mecanisme spațiale. JTEKT a dezvoltat rulmenți Koyo EXSEV pentru a fi utilizați în
aplicațiile în care rulmenții convenționali nu sunt potriviți datorită condițiilor aspre.
Seriile EXSEV sunt produse la care s-au folosit materiale speciale și lubrifianți care
protejează rulmenții în medii extreme (temperaturi ridicate și/sau scăzute, areale curate,
mediu coroziv, spații vide etc.)
JTEKT produce role de sprijin de înaltă performanță, pentru aplicații civile sau
diverse altele. Design-ul acestor produse este personalizat pentru orice aplicație. Sunt
produse fabricate din oțeluri inoxidabile rezistente la temperaturi ridicate, îmbunătățite cu
caracteristici speciale pentru a face față condițiilor grele de funcționare.
 În plus, putem furniza și rulmenți compacți și ușori pentru cutiile de viteze ale
motorului cu reacție, care sunt proiectați special pentru a garanta o performanță stabilă în
condiții de funcționare la temperaturi înalte și viteze mari.
Mai mult decât aceste aplicații de bază, JTEKT oferă și alte tipuri variate de rulmenți
(rulmenți cu role conice și rulmenți cu ace) pentru roțile de aterizare, sisteme de direcție și
alte accesorii pentru avioane.
Rulmenti radiali cu bile

Rulmenti cu role cilindrice

Rulmenti cu role conice

Lagare cu rulmenti cu bile

Rulmenti cu ace
 Organigrama

Manageri
Financiar-
Contabil

Prospectare Marketing Aprovizonare Productie Personal Desfacere

Cercetare,Dezvoltare

Planificare-
Control

Controlul
Calitatii
 Cerinte specifice SSM

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate

nationala, care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea principalelor
activitati din economia nationala, in conditii de securitate a muncii.
Respectarea continutului acestor norme nu absolva unitatile economice de
raspunderea pentru prevederea si asigurarea oricaror altor masuri de securitate a
muncii, adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatilor respective.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de
reglementari privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca, sistem compus din:
- Norme generale de securitate a muncii, care cuprind principalele masuri de prevenire
a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, general valabile pentru orice
activitate;
- Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind masurile de prevenire a
accidentelor de munca si a bolilor profesionale specifice unor anumite activitati,
detaliind prin aceasta prevederile Normelor generale de protectie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme se aplica cumulativ si au valabilitate nationala,
indiferent de forma de organizare sau de proprietate in care se desfasoara activitatea
pe care o reglementeaza.
Structura sistemului national de norme specifice de securitate a muncii urmareste
corelarea prevederilor cu pericolele specifice uneia sau mai multor activitati si
reglementarea unitara a masurilor de securitate a muncii pentru activitati caracterizate
prin riscuri comune.
Structura fiecarei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea
sistemica a aspectelor de securitate a muncii practicata in cadrul Normelor generale de
protectie a muncii. Conform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un
sistem complex structurat, compus din urmatoarele elemente care interactioneaza.
- Executantul: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca.
- Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul
mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului
procesului de munca.
- Mijloace de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini,
aparate, dispozitive, unelte etc. ) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale, etc.)
care se utilizeaza in procesul de munca.
- Mediu de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice, psihologice in care
unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.
Reglementarea masurilor de securitate a muncii in cadrul Normelor specifice de
securitate a muncii, vizand global desfasurarea uneia sau mai multor activitati in
conditii de securitate a muncii, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de
asigurare a securitatii muncii la nivelul fiecarui element component al sistemului-
executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca, propriu
proceselor de munca din cadrul activitatii sau activitatilor care fac obiect de
reglementare.
Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea securitatii
muncii, constituie alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la securitatea si
sanatatea in munca, baza pentru:
- activitatea de conceptie a echipamentelor de munca si a tehnologiilor;
- autorizarea functionarii unitatilor;
- instruirea salariatilor cu privire la securitatea muncii;
- cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor;
- controlul realizarii masurilor de protectie a muncii;
- fundamentarea masurilor de protectie a muncii.
In contextul general mai sus prezentat, Normele specifice de securitate a muncii pentru
constructii si confectii metalice au fost elaborate tinand cont de reglementarile existente
in domeniul securitatii muncii pentru aceste activitati, precum si pe baza studierii
proceselor de munca si stabilirii pericolelor specifice, astfel incat, pentru fiecare pericol,
normele sa cuprinda cel putin o masura de prevenire la nivelul fiecarui element
component al procesului de munca.
Structura acestor prevederi este facuta pe tipuri de activitati,pentru fiecare tip de
lucrare, prevederile urmarind o succesiune logica, corespunzatoare modului de actiune
a executantului in procesul de lucru.
In elaborarea normelor s-a utilizat terminologia de specialitate prevazuta prin
standardele in vigoare.
Pentru ca norma specifica sa raspunda cerintelor actuale, nu numai in ceea ce priveste
continutul, dar si forma de prezentare, sa fie conforma altor acte legislative si
normative, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care precizeaza continutul articolelor
care se refera la aceasta problematica, facilitand astfel, pentru utilizatori intelegerea si
gasirea rapida a textelor necesare
 Cap2
Metoda I.N.C.D.P.M. Bucuresti are scopul de a determina nivelu de risc pentru un loc de
munca, aceasta metode se bazeaza pe o analiza sistemica si o evaluare a riscurilor de accidentare
si imbolnaviri profesionale. Aceasta metoda se finalizeaza printr-un document numit “Fisa de
evaluare a locului de munca” ce cuprinde nivelul de risc global.
Metoda consta in identificarea tuturor factorilor de risc identifcati cu ajutorul unor liste in
care sunt trecute gravitatea si frecventa aparitiei accidentelor de munca.

Etapele metodei

Pentru efectuarea evaluării riscurilor prin metoda I.N.C.D.P.M. se trece prin următoarele
etape:
- definirea sistemului de muncă analizat si a locului de munca;
- identificarea factorilor de risc ce apar în sistemul de muncă analizat;
- evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
- ierarhizarea riscurilor în funcţie de gravitate şi frecvenţa de apariţie;
- stabilirea priorităţilor de prevenire şi protecţie.

Instrumentele de lucru utilizate în efectuarea evaluării de risc sunt urmatoarele:

- lista de verificare a factorilor de risc;

- lista consecinţelor posibile ale factorilor de risc asupra organismului uman;
- scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra
organismului uman;
- grila de evaluare a riscurilor;
-scala de încadrare a nivelurilor de risc / securitate a muncii;
-fişa de evaluare a locului de muncă;
-fişa de măsuri propuse;

Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:

n
 ri  R i
i =1
Nr = n
 ri
i =1

unde:
Nr este nivelul de risc global pe loc de muncă;
ri - rangul factorului de risc „i”;
Ri - nivelul de risc pentru factorul de risc „i”;
n - numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.
 Descrierea locului de munca

Procesul de munca

Prelucratorul prin electroeroziune execută lucrări de confecţionare şi recondiţionări de piese

prin prelucrare prin aşchiere cu ajutorul utilajului de electroeroziune cu fir NOVICUT M-ll, conform
documentaţiei primite de la conducerea unităţii, iar utilizarea echipamentului de muncă este
accesibilă numai lucrătorilor însărcinaţi cu această atribuţie.

Mijloace de productie

-masina de electroeroziune cu fir NOVICUT M-ll;

-trusa scule lacatuserie;
-sarma electroeroziune COMPED CSX
-otel de diferite calitati si dimensiuni;
-materiale neferoase
-dispozitive de masurare (subler,micrometru,comparator);
-dielectric pentru cuva masini de electroeroziune;
-filtre pentru dielectric;
-uleiuri pentru ungere;
-cutie deseuri;
-agent anticoroziv;
-rasina deionizare;

Sarcina de munca

-deplasarea la punctual de lucru;

-informare cu privire la lucrarile ce trebuiesc executate in ziua respective;
-cunoasterea si respectarea normelor de scuritate a muncii si a normelor PSI;
-cunoasterea modului de exploatarea a echipamentului de lucru;
-efectuarea activitatilor de prelucrare prin aschiere neconventionale cu ajutorul utilajului de
electroeroziune cu fir NOVICUT M ll;

Mediul de munca

-Iluminat natural si artificial;

-cureti de aer datorita usilor deschise si a geamurilor;
-zgomot;
-vibratii;
 Locul de muncă
PRELUCRATOR PRIN ELECTROEROZIUNE

Compone
nta
Factori de risc identificaţi
sistemului
de muncă

F1.Reglaje greşite ale echipamentului de muncă (NOVICUT M ll)

F2. Revizii şi intervenţii de reparaţii la echipamente aflate su tensiune –

autodeclanşarea mecanismenlor

F3.Fumatul in loc neamenajat; lucrul cu foc în zone interzise

F4. Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare în

timpul deplasării de la un loc de muncă la altul, datorită depozitărilor
necorespunzatoare de materiale
Acţiuni
greşite F5.Permiterea accesului persoanelor străine la comenzile utilajului de
electroeroziune cu fir

Executant F6. Fixarea greşită a piesei ce urmeaza a fi prelucrată prin aşchiere

F7. Loviri in suprafetele contondente datorate neatentiei

F8. Suprasolicitarea componentelor utilajului de electroeroziune - ruperea
sarmei cu împraştiere de schije

F9.Asezarea pieselor/sculelor pe traseul căilor de acces

F10. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie

F11. Părăsirea locului de muncă pe timpul funcţionării maşinii

Omisiuni
F12. Neverificarea nivelului dielectricului

F13. Neverificarea ungerii şi răcirii maşinii unelte

Conţinut F14. Metode de muncă necorespunzătoare – succesiune greşită a

necorespun operaţiilor
zător al
sarcinii de F15. Operaţii, reguli, procedee greşite – absenţa unor operaţii
muncă în indispensabile securităţii şi sănătăţii
Sarcina de
muncă raport cu
cerinţele de
securitate

Sarcină F16. Afecţiuni ale sistemului osteo-musculo-articular manipularea unor

subdimensi piese grele
 onată/supra F17. Suprasolicitare legata de operaţiile repetitive
dimensionat
ă în raport F18. Stres psihic legat de realizarea numărului de sarcini prevăzute într-un
cu timp scurt
executantul

F19. Lovirea de către mijloace auto sau mijloace de transport în comun,

accidente rutiere la deplasarea de acasa la munca si de la munca acasa

F20. Prinderea membrelor la inchiderea cuvei dielectricului

F21.Căderea, alunecarea pe picioare a pieselor grele, pe timpul

manipulării acestora

F22.Taieturi/intepaturi provocate de manevrarea greşită a pieselor cu

suprafeţe înţepătoare, taioase

F23.Înţepături , striviri , tăieri în timpul manipulării sculelor

Mijloace Factori de F24.Prăbuşiri de produse finite, depozitate la inaltime

de risc
producţie mecanic
F25. Surprindere şi accidentare prin căderi de material

F26. Prindere , strivire membrelor superioare între materiale la

manipularea lor sau la deservirea echipamentului de muncă

F27.Vibraţii excesive ale maşinilor unelte

F28.Autodeclanşarea organelor de mişcare, pe timpul fixării pieselor

F29.Şpan sau bucăţi de metal care străpung epiderma

F30. Alunecări , împiedicări pe acelaşi nivel cauzate de starea

necorespunzătoare a zonei ,pete de ulei,urme de apa
 F31. Prindere , strivire de către mijloace de transport pentru aprovizionare
/ transport materiale la locul de lucru/transpalet

Factori de F32.Afecţiuni ale pielii, dermatite de contact la contactul pielii cu

risc chimic substanţele toxice (degresanţi, gresanţi,dielectric,rasini anticorozive etc)

F33. Sisteme de comandă electrică ale echipamentului de muncă utilizat

defect, descompletat

F34.Electrocutare prin atingere directă din cauza unor defecte de protecţie

Factori de sau a unor defecte de izolaţie a cablurilor de alimentare sau a instalaţiei
risc electric electrice

F35. Electrocutarea datorită folosirii unor surse de alimentare fără

împământare, sau a căror împământare nu mai corespunde cu cerinţele
de securitate şi sănătate a muncii

F36. Iluminat artificial

F37. Pulberi pneumoconiogene în suspensie în aer – particule fine de

materiale şi aliaje

F38. Umiditatea scăzută sau ridicată a aerului, funcţie de condiţiile

Factori de atmosferice
risc fizic
Mediul de
muncă F39. Calamităţi naturale: cutremure

F40. Afecţiuni ale urechii, hipoacuzie datorită zgomotului produs de

debitarea pieselor

F41.Gaze, vapori toxici sau inflamabili sau explozivi (de la substanţe

Factori de degresante/ gresante, lubrifianţi,dielectric,rasina,etc.)
risc chimic
 Evaluarea bolilor profesionale rezultate in urma desfasurarii activitatilor la postul de
lucru avizat

Bolile profesionale, conform Legii Protecţiei Muncii, sunt afecţiunile care apar ca urmare a
exercitării unei profesii sau meserii, cauzate de factori nocivi, chimici, biologici sau psihosociali
caracteristici locului de muncă respectiv, precum şi de suprasolicitările diferitelor aparate şi sisteme
ale organismului uman în cadrul procesului de muncă, indiferent de tipul contractului de muncă
existent între angajator şi angajat.[19,20]

Nr. Crt. Factor de risc Boala profesionala

F4. Cădere la acelaşi nivel prin Sindrom postraumatic (traumatisme
împiedicare, alunecare, dezechilibrare craniene)
în timpul deplasării de la un loc de
1 muncă la altul, datorită depozitărilor
necorespunzatoare de materiale

2 F17. Suprasolicitare legata de Bursite,artroze,sinovite,epicondilite,deformatii

operaţiile repetitive ale coloanei vertebrale
F18. Stres psihic legat de realizarea Sindrom reactiv
numărului de sarcini prevăzute într-un
3
timp scurt

4 F27.Vibraţii excesive ale maşinilor Sindromul Raynaud,sindrom neurologic

unelte
Polineuropatie

F32.Afecţiuni ale pielii, dermatite de Dermatita alergica de contact

contact la contactul pielii cu
Dermatita iritanta de contact
substanţele toxice (degresanţi,
5 gresanţi,dielectric,rasini anticorozive Neoplasme ale pielii
etc)

6 F36. Iuminat artificial Nistagmus,Astenopie acomodativa

F40. Afecţiuni ale urechii, hipoacuzie Hipoacuzie , surditate

datorită zgomotului produs de
7
debitarea pieselor

F41.Gaze, vapori toxici sau inflamabili Encefalopatia toxică ,Conjunctivite ,Fibroză

 8 sau explozivi (de la substanţe pulmonară ,Rinite alergice, Astm bronşic
degresante/ gresante, alergic şi astm bronşic nonalergic, Bronşita
lubrifianţi,dielectric,rasina,etc.) acută şi cronică , Pneumonia chimică

Intocmirea fisei de evaluare de risc

În urma identificării şi evaluării riscurilor specifice locului de muncă , în continuare se va
întocmi fişa de evaluare a riscurilor, conform modelului metodei de evaluare a riscurilor
I.N.C.D.P.M. Bucureşti.
 Fisa de evaluare a loculi de munca

Unitatea: FIŞA DE EVALUARE

Secţia: Aşchiere A LOCULUI DE MUNCĂ

Locul de muncă: Prelucrator prin electroeroziune

COMPO- FACTORI
NENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR Consecinţa Clasa de
SISTEMU- DE RISC DE RISC Clasa de Nivel de
maximă probabilitat
LUI gravitate risc
IDENTIFICAŢ (descriere, parametri) previzibilă e
DE MUNCĂ I

1 2 3 4 5 6 7

F1.Reglaje greşite ale echipamentului de muncă (NOVICUT ITM

M ll) 3 3 3
45-180 zile

F2Revizii şi intervenţii de reparaţii la echipamente aflate su

DECES 7 1 3
tensiune – autodeclanşarea mecanismenlor
F3.Fumatul in loc neamenajat; lucrul cu foc în zone interzise DECES 7 1 3

F4. Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, ITM

dezechilibrare în timpul deplasării de la un loc de muncă la 3 2 2
Acţiuni 45-180 zile
Executant altul, datorită depozitărilor necorespunzatoare de materiale
greşite
F5.Permiterea accesului persoanelor străine la comenzile ITM
utilajului de electroeroziune cu fir 3 2 2
45-180 zile

F6. Poziţionarea, fixarea greşită a piesei ce urmeaza a fi INV.

prelucrată prin aşchiere 4 3 4
Gr. III

F7. Lovire ale parţilor corpului de suprafeţe contondente ITM

(muchii, colţuri) datorită neatenţiei în mişcări 2 3 2
3-45zile
 F8. Suprasolicitarea componentelor utilajului de INV.
electoeroziune - ruperea sarmei cu împraştiere de schije 4 2 3
Gr. III

F9. Poziţionarea pieselor/sculelor pe traseul căilor de acces ITM

3 2 2
45-180 zile

F10. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie ITM

3 3 3
45-180 zile

F11. Părăsirea locului de muncă pe timpul funcţionării maşinii ITM

3 2 2
45-180 zile
Omisiuni
F12. Neverificarea nivelului dielectricului ITM
2 3 2
3-45 zile

F13. Neverificarea ungerii şi răcirii maşinii unelte ITM

2 3 2
3-45 zile

Conţinut F14. Metode de muncă necorespunzătoare – succesiune ITM

necorespun greşită a operaţiilor 2 3 2
3-45 zile
ză-tor al
sarcinii de F15. Operaţii, reguli, procedee greşite – absenţa unor operaţii
muncă în indispensabile securităţii şi sănătăţii ITM
raport cu 2 2 2
Sarcina cerinţele de 3-45 zile
de muncă securitate

Sarcină F16. Afecţiuni ale sistemului osteo-musculo-articular din ITM

subdimensi cauza transportului sau a manevrării sarcinilor grele 2 3 2
3-45 zile
o-
nată/suprad F17. Suprasolicitare legata de operaţiile repetitive ITM
imensionată 2 3 2
în raport cu 3 - 45 zile
 executantul F18. Stres psihic legat de realizarea numărului de sarcini ITM
prevăzute într-un timp scurt 2 4 2
3 - 45 zile

F19.Deplasarea la/de la locul de muncă – lovire de către

mijloace auto sau mijloace de transport în comun, accidente DECES 7 1 3
rutiere
F20. Prinderea membrelor la inchiderea cuvei dielectricului ITM
3 3 3
45-180 zile
F21.Căderea, alunecarea pe picioare a pieselor grele, pe ITM
timpul manipulării acestora 3 3 3
45-180 zile
F22.Leziuni provocate de manevrarea greşită a sculelor şi ITM
pieselor cu suprafeţe înţepătoare, taioase 3 3 3
45-180 zile
F23.Înţepături , striviri , tăieri , în timpul manipulării sculelor , INV.
Mijloace Factori de 5 2 4
pieselor şi materialelor utilizate
de risc Gr. II
producţie mecanic
F24.Prăbuşiri de produse finite, stivuite DECES 7 2 4

F25. Surprindere şi accidentare prin căderi de materiale DECES 7 1 3

F26. Prindere , strivire membre superioare între materiale la INV.
manipularea lor sau la deservirea echipamentului de muncă 5 2 4
Gr. II
F27.Vibraţii excesive ale maşinilor unelte ITM
2 2 2
3-45 zile
F28.Autodeclanşarea organelor de mişcare, pe timpul fixării INV.
pieselor 4 3 4
Gr. III
F29.Şpan sau bucăţi de metal care străpung epiderma; ITM 2 3 2
 3-45 zile

F30. Alunecări , împiedicări pe acelaşi nivel cauzate de INV.

starea necorespunzătoare a zonei de deplasare ( căi de 4 3 4
acces alunecoase ) Gr. III

F31. Prindere , strivire organism de către mijloace de

transport pentru aprovizionare / transport materiale la locul de DECES 7 1 3
lucru

F32.Afecţiuni ale pielii, dermatite de contact la contactul pielii ITM

Factori de
cu substanţele toxice (degresanţi, gresanţi,dielectric,rasini 2 3 2
risc chimic 3-45 zile
anticorozive etc)

F33. Sisteme de comandă electrică ale echipamentului de

DECES 7 1 3
muncă utilizat defect, descompletat

F34.Electrocutare prin atingere directă din cauza unor

Factori de defecte de protecţie sau a unor defecte de izolaţie a cablurilor DECES 7 2 4
risc electric de alimentare sau a instalaţiei electrice

F35. Electrocutarea datorită folosirii unor surse de alimentare

fără împământare, sau a căror împământare nu mai DECES 7 2 4
corespunde cu cerinţele de securitate şi sănătate a muncii

F36. Lumina artificiala ITM

2 2 2
3-45 zile
F37. Pulberi pneumoconiogene în suspensie în aer – ITM
particule fine de materiale şi aliaje 2 3 2
Mediul de Factori de 2-45zile
muncă risc fizic
F38. Umiditatea scăzută sau ridicată a aerului, funcţie de ITM
condiţiile atmosferice 2 2 2
3-45 zile
F39. Calamităţi naturale: seisme, trăsnet, inundaţii, alunecări
DECES 7 1 3
de teren etc.
 F40. Afecţiuni ale urechii, hipoacuzie datorită zgomotului ITM
produs de debitarea pieselor 2 3 2
3-45zile

Factori de F41.Gaze, vapori toxici sau inflamabili sau explozivi (de la ITM
substanţe degresante/ gresante, lubrifianţi, dielectric, rasina) 3 3 3
risc chimic 45-180 zile
 Determinarea nivelului de risc pe locul de munca

Nivelul de risc global (Nrg) se calculeaza ca o medie ponderata a nivelurilor de rocs pentru
factorii de risc identificati.

48

r R i i
0(7  7)  0(6  6)  0(5  5)  84  4)  14(3  3)  19(2  2)
N rg  i 1
  2,94
48
(0  7)  (0  6)  (0  5)  (8  4)  (14  3)  (19  2)
r i 1
i

în care:
Nrg = nivelul de risc global pe loc de muncă;
ri = rangul factorului de risc "i";
Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc "i";
n = numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă

Dupa aplicarea formulei rezulta ca nivelul de risc global pentru locul de munca prelucrator
prin electroeroziune este 2,94

Ponderea componentelor sistemului de

munca
Executant Sarcina de munca Mijloace de productie Mediu de munca

15%
32%

41%
12%
 Niveul de risc
4 4 4 4 4 4 4 4 4
4

3.5

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3

2.5

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2

1.5

0.5

0
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F1 F1 F1 F1 F1 F1 F1 F1 F1 F1 F2 F2 F2 F2 F2 F2 F2 F2 F2 F2 F3 F3 F3 F3 F3 F3 F3 F3 F3 F3 F4 F4
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1
Niveul de risc 3 3 3 2 2 4 2 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 4 4 3 4 2 4 4 4 3 2 3 4 4 2 2 2 3 2 3

Niveul de risc
Intocmirea planului de masuri de prevenire si protective
Planul de masuri propuse pentru locul de munca prelucrator prin electroeroziune se
prezinta in fisa de masuri specifice propuse.
Nr. Crt. Factor de risc
F6. Poziţionarea, fixarea
greşită a piesei ce urmeaza a
1
fi prelucrată prin aşchiere
F23.Înţepături , striviri , tăieri ,
în timpul manipulării sculelor ,
2
pieselor şi materialelor utilizate
3 F24.Prăbuşiri de produse
finite, stivuite
F26. Prindere , strivire membre
superioare între materiale la
manipularea lor sau la
4 deservirea echipamentului de
muncă
F28.Autodeclanşarea
organelor de mişcare, pe
Nivel Masuri propuse
de risc
-purtarea echipamentului individual de
protective;
-instruirea corespunzatoare a
lucratorilor;
4
-informarea lucratorilor cu privire la
riscurile de accidentare;
-sanctionarea lucratorilor care nu
respecta masurile impuse;
-purtarea echipamentului individual de
protective;
-instruirea corespunzatoare a
4
lucratorilor;
-sculele vor fi in stare corespunzatoare;
-scule cu maner ergonomic;
-delimitarea zonelor in care sunt
depozitate produsele finite;
-asigurarea produselor impotriva
4
caderii;
-depozitarea produselor in zona special
amenajata nu in zona cailor de acces;
-dotarea echipamentelor de munca cu
dispositive de siguranta;
-interzicerea improvizatiilor;
4
-instruirea corespunzatoare a
lucratorilor;
-purtarea echipamentului individual de
protective;
-verificarea periodica a utilajelor;
-instruirea corespunzatoare a
5 timpul fixării pieselor
F30. Alunecări , împiedicări pe
acelaşi nivel cauzate de starea
necorespunzătoare a zonei de
6 deplasare ( căi de acces
alunecoase )
F34.Electrocutare prin atingere
directă din cauza unor defecte
de protecţie sau a unor defecte
7 de izolaţie a cablurilor de
alimentare sau a instalaţiei
electrice
F35. Electrocutarea datorită
folosirii unor surse de
alimentare fără împământare,
sau a căror împământare nu
mai corespunde cu cerinţele
8 de securitate şi sănătate a
muncii
4 lucratorilor;
-inlocuirea mijloacelor de protective
defecte sau lipsa;
-purtarea echipamentelor individuale de
protectie bocanci cu talpa
antialunecare;
4
-se va circula cu atentie sporita in zona
de lucru a echipamentelor de munca;
-utilizarea de prize,cabluri,stechere
conforme;
-nu se utilizeaza improvizatii;
4
-punerea sub tensiune nu se face cu
mainile ude;
-panourile electrie se vor tine incuiate;
-se va verifica zilnic imbracamintea
cablurilor;
4
-reparatiile se vor efectua doar de
personalul special calificat;
-