Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
M2 ECHIPAMENTE ELECTRICE
CLASA a-X-a
AN 2014
1
Cuprins
2
1.1.Tabel corelare competente –continuturi
3
2.PLANUL STANDARD DE EVALUARE :
SEM1=18 SAPTAMANI
Disciplină : M2 ECHIPAMENTE ELECTRICE / TEORIE/ Nr. ore 105/3h pe saptamana .
Unitate de invatare Nr. notelor Perioada / Metode și instrumente de
Termen evaluare
1.Circuite electronice utilizate in Nota 1 S1-S18 Evaluare continuă, in fiecare ora
instalatiile electrice Permanent TEST in format e-learning .
2.PLANUL DE EVALUARE
SEM 2=17 SAPTAMANI
Disciplină : M2 ECHIPAMENTE ELECTRICE / TEORIE/ Nr. ore 105/3h pe saptamana
Unitate de invatare Nr. notelor Perioada / Metode și instrumente de
Termen evaluare
3.Notiuni generale privind masinile Nota 1 S19-S35 Evaluare continuă, in fiecare ora
electrice(definitie,simbol,constructi Permanent TEST in format e-learning .
e,marimi nominale,utilizari)
4.Instalatii electrice de joasa Nota 2 S19-35 Interviu in ora pe fisa de lucru
tensiune Permanent /evaluare din portofoliu.
4
Nota 6 S 34 – S 35 Evaluare sumativa .
Evaluare elevi aflați în situație de
corigență
Evaluarea elevului se va face cu ajutorul itemilor de mai jos. Elevul va trebui sa prezinte
PORTOFOLIUL PERSONAL AL ELEVULUI complet (cu toate lucrarile de laborator). Pentru
portofoliu, elevul va primi …..………………………...……………………………………………………….1p
ITEMI DE EVALUARE
Pentru promovare cu nota 5, elevul isi va rezolva itemii 1 sau 2
5
2.Identificati tipul fiecarui aparat de masura si marimea electrica masurata. Interpretati indicatiile
aparatelor Uef/Umax.Estimati valoarea masurata pe ecranul osciloscopului
…………………………………………………………………………………………………..nota 5
Evaluarea elevului se va face cu ajutorul itemilor de mai jos. Elevul va trebui sa prezinte
PORTOFOLIUL PERSONAL AL ELEVULUI complet (cu toate lucrarile de laborator). Pentru
portofoliu, elevul va primi …..………………………...……………………………………………………….1p
ITEMI DE EVALUARE
ITEMI DE EVALUARE
Pentru promovare cu nota 5, elevul isi va rezolva itemii 1 sau 2
1.Numiti 10 marimi nominale si semnificatia lor , inscriptionate in eticheta atasata unei masini electrice .
La fiecare marime nominala elevul va preciza natura acesteia, unitate de masura, importanta acesteia in
alegerea unei masini de curent .
4. CAIETULUI DE EVALUARE
6
5.MATERIAL DE PREDARE
5.1.POLARIZAREA DIRECTA SI INVERSA A UNEI DIODE
BREVIAR TEORETIC
Dioda este un dispozitiv semiconductor alcatuit dintr-o jonctiune P-N. Cind se aplica (+) pe zona P (numita
ANOD) si (-) pe zona N (numita CATOD), prin dioda trece curent. Spunem in acest caz ca dioda este in
POLARIZARE DIRECTA. Daca inversam polaritatile, dioda nu mai conduce curentul si spunem ca este
BLOCATA. Acest regim de functionare se numeste POLARIZARE INVERSA.
7
Fig 3. Dioda semiconductoare Ge/Si :caracteristica de functionare
8
Fig 5. Functionarea diodei ca un comutator
MATERIALE NECESARE
- Platforma DL 3155M11R
- 2 multimetre digitale.
- Set de cabluri.
1. SCHEMA ELECTRICA
Fig. 1.1
Lista Componentelor :
Diode redresoare/rectificatoare
9
Marimi fizice fundamentale,suplimentare
Mărime fundamentală
Denumire Simbol Unitate de măsură
Denumire Simbol
Lungime l metru m
Masă m kilogram kg
Timp t secundă s
Intensitatea curentului electric İ amper A
Temperatura termodinamică T kelvin K
Intensitatea luminoasă J candelă cd
Cantitatea de substanţă n; mol mol
Mărime suplimentară
unghiul plan radian rad
unghiul în spaţiu (solid) steradian sr
Multiplii si submultiplii
Prefixe SI
Factor de multiplicare Denumire Simbol
1018 exa E
MULTIPLI
1015 peta P
1012 tera T
109 giga G
106 mega M
103 kilo k
102 hecto h
101 deca da
10-1 deci d
10-2 centi c SUBMULTIPLI
10-3 mili m
10-6 micro μ
10-9 nano n
10-12 pico p
10-15 femto f
10-18 atto a
Pentru desfasurarea optima a orelor de curs/laborator, tabelele de mai sus ofera informatii
despre marimile fizice cu care lucram precum si multiplii si submultiplii cel mai des utilizati
10
5.2.Aplicatii ale diodelor redresoare
D1
V1
T1 1N1199C
230 Vrms
50 Hz R1
0° 1.0kΩ
Fig.7.Redresor monoalternanta
http://en.wikipedia.org/wiki/Root_mean_square
11
Fig.9.Redresor bialternanta cu punte de diode1N 4006
Imaginea vizualizata pe osciloscop reprezinta semnalul redresat bialternanta
12
Fig.10.Redresor bialternanta cu punte de diode3N259
Imaginea vizualizata pe osciloscop reprezinta semnalul redresat bialternanta si filtrat(netezit) cu
ajutorul C1=1000Uf
Schema din figura 10 are puntea redresoare 3N259 structura capsula monobloc
http://www.datasheetcatalog.com/datasheets_pdf/3/N/2/5/3N259.shtml
Voltmetrul XXM1 masoara tensiunea in primarul transformatorului
Voltmetrul XXM2 masoara tensiunea in secundarul transformatorului
Voltmetrul XXM3 masoara tensiunea redresata si netezita (filtrata de C1)
Observam ca tensiunea din secundar respecta relatia Up/Us= Nsp/Nss =10/1
Fig.11.In cazul unui scurtcircuit la iesire (R1 =0 ohmi) curentul in circuit creste foarte mult si
poate distruge punte de diode sau secundarul transformatorului .
Solutia cea mai simpla este introducerea unui fuzibil calibrat in bucla de curent (F1)
13
5.3.APARATE ELECTRICE
5.3.1. MARIMI NOMINALE. CLASIFICAREA APARATELOR ELECTRICE
14
5.3.2.LISTĂ DE TERMENI ŞI CUVINTE CHEIE
16
5.3.3.MARIMI NOMINALE .Inscriptionarea marimilor nominale pe un echipament electric de
catre producator
In eticheta de mai jos vom arata datele care se inscriu despre o masina electrica
rotativa. In fiecare spatiu numerotat de mai sus se vor inscrie niste informatii despre masina
electrica rotativa, informatii care sa inlesneasca alegerea lor de catre proiectantii de actionari
electrice
17
14. Sensul de rotatie obligatoriu al masinii cind el exista, folosindu-se urmatoarele
semne conventionale: ← antiorar, in sens inves acelor de ceasornic; → orar, in sensul acelor
de ceasornic. La masinile la care sensul este indiferent, nu se scrie nimic.
15. Turatia nominala a masinii, in rot/min.
Aceasta turatie reprezinta turatia rotorului, notata n2, la masina asincrona. Cu ajutorul
ei se poate calcula alunecarea s, proprie acestui motor. Astfel s= (n1-n2) / n1, unde n1 este
turatia campului magnetic invartitor al motorului. Aceasta, n1, se calculeaza cu formula n1=f/p,
unde f este frecvanta tensiunii de alimentare, iar p este numarul de perechi de poli ai masinii
16. Frecventa nominala, in Hz.
17. -Indicatia ,,Excitatie’’ sau ,,Exe.’’la masinile de curent continuu, la masinile
sincrone si la comutatrice.
-,,Rotor’’ sau,,Rot.’’ La masinile de inductie cu inele de contact.
18. Modul de conectatie al masinilor de curent continuu si la comutatrice,
folosind prescurtarile: I- pentru excitatie separata, independenta; D- pentru excitatie in
derivatie; S. Pentru excitatie in serie; C- pentru excitatie compusa, mixta. Modul de conectare
a infasurarii rotorului la masinilecu inele de contactsunt aratate mai jos, in tabel.
19. a) Tensiunea nominala de excitatie, in volti, la masinile de curent continuusi
la masinile sincrone.
b) Tensiunea intre inele, in volti la motoarele asincrone cu inele de contact, avind
înfasurarea rotorului in circuit deschis si rotorul in stare de repaos.
20. a) Curentul de excitatie, in amperi,in regim nominal la masinile de curent
continuu si masinile sincrone.
b) Curentul rotoric, in amperi, pentru regimul nominal, la motoarele asincrone cu
inele de contact.
21. Clasa de izolatie a masinii, folosind simbolurile: Y, A, E, B, F, H, C.
22. Gradul de protectie.
23. Masa aproximativă a maşinii, in kilograme
24. Observatii suplimentare, de exemplu
- standardele sau normele specifice
- nivelul maxim de vibratii admis
- debitul sau presiunea fluidului de racire.
Mai jos sunt aratate semnele conventionale internationale care se inscriu la punctul 7 al
explicatiei pentru placuta masinilor rotative, iar mai jos sunt aratate explicatiile pentru aceste
conexiuni. Aceste capete ale bobinelor motorului (infasurarilor motorului) sunt scoase afara din
motor, la placa de borne. Inceputurile infasurarilor se grupeaza si se scot prin carcasa printro
gaura(eventual), iar sfirsiturile lor se grupeaza separat si se scot prin alta gaura(tot eventual).
19
5.4. CLASIFICAREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE
20
APARATE PENTRU COMANDA MANUALA
21
APARATE PENTRU COMANDA AUTOMATA
Fig 12.. Sistem de aprindere cu ruptor-distribuitor (portocaliu - circuit primar, roșu - circuit
secundar)
22
1.baterie acumulatori 2.bobina de inductie 3.condensator 4.ruptor(platina) 5.distribuitor
6.bujii 7.cheie contact
23
http://www.challenge.ro/main.php?page=40
24
Fig 13.Simboluri si semne conventionale utilizate in scheme pentru aparate electrice de
joasa tensiune
25
izolatoare de interior destinate sa lucreze in incaperi inchise fara ploaie si
depuneri importante de praf
izolatoare de exterior destinate sa lucreze in aer liber
Izolatoarele suport de interior si exterior servesc pentru izolarea cailor de current ale
separatoarelor si la sutinerea si izolarea bobinelor de reactanta pentru limitarea curentilor de
scurtcircuit ( fig 2.9..).
Izolatoarele de trecere servesc la trecerea dintr-un mediu in altul.Una din partile izolatorului se
afla todeauna in aer (in interiirul sau exteriorul incaperii),pe cand cealalta parte poate fi in
interiorul unei incaperi,intr-o cuva umpluta cu aer comprimat sau ulei,cum este cazul
intreruptoarelor automate ,sau intr-o cutie umpluta cu masa izolanta,ca in cazul cutiilor terminale.
a- tip CT (cu capa si tija). b- tip mosor :c-tip tija pentru conditii normale
d-tip tija pentru medi cu depuneri mari de praf sau in aer marin
Izolat
Izolat
or de
or de
interio
interio
r
r
Izolat Izolat
or de or de
exteri exteri
or or
Fig.24. Izolatoare si piese izolatoare din ceramica electrotehnica
26
Izolatoare de interior şi exterior pentru staţii şi aparate de medietensiune
5.5.c.Relee termobimetalice
Fig.17.Releu bimetalic
27
Starter tub fluorescent http://home.howstuffworks.com/fluorescent-lamp4.htm
Termobimetale
Bimetalele sunt formate din două metale cu coeficient de dilatare diferit. Celedouă metale
sunt presate la cald sau sudate, după care urmează o laminare lacald.
Lamelă bimetalică
încălzită indirect:
curentul din circuitul
protejat nu trece prin
lamelă ci printr-un
conductor ce înfăşoară
Fig.25.Relee de tip bimetal
lamela.
Bimetalele au proprietatea de a-şi schimba forma sub acţiunea căldurii. Încălzind un
bimetal, stratul cu coeficient de dilatare mai mare tinde să sealungească, iar cel cu coeficient de
dilatare mai mic se opune acestei alungiri.Ca urmare se produce o încovoiere în exteriorul curbei,
fiind partea cucoeficientul de dilatare mai mare. Săgeata x a bimetalului putând avea
valoriînsemnate, utilizările acestor bimetale sunt foarte variate.
Bimetalele se pot folosi în construcţia releelor termice, a releelorindicatoare, a limitatoarelor
automate, a termoregulatoarelor, a elementelor detemporizare etc.
b c d e f
28
Fig.26.Termobimetale – forme constructive:
bimetale lamelare (a – lamelă în formă de U; b – lamelă cudecupare longitudinală
şi crestături de colţ, pentru facilitarea montajului);
c, d –bimetale disc;
e, f – bimetale spirale şi elicoidale;
5.5.d.Camere de stingere
Fig 18. Figura prezinta conditiile fizico-chimice care determina aparitia arcului electric (descarcare
in gaze)
Fig.19. Principiul functionarii unei camere de stingere consta in divizareacoloanei arcului electric
într-o suma de arcuri scurte si alungite sub efectul de electrod si nisa.
29
MCB ( MINIATURE CIRCUIT BREAKER)
http://emadrlc.blogspot.ro/2012/07/miniature-circuit-breakers_31.html
Efectul de electrod consta în divizarea arcului în n segmente în scopul cresterii de n ori a caderii
de tensiune dintre electrozi.
5.5.f.Mecanisme de actionare
30
Fig 21.Schema pneumatica si electrica a dispozitivului de actionare a unui aparat pneumatic
Electromagneţi
31
La electromagneţii de curent continuu, curentul absorbit de bobină nuvariază deloc cu
întrefierul, ci este practic constant.
Când bobina electromagnetului nu mai este alimentată, armătura mobilămai poate fi
menţinută atrasă, datorită fenomenului de remanenţă magnetică.
Acest fenomen este mai accentuat la electromagneţii de curent continuu şipoate fi prevenit
prin utilizarea unui întrefier suplimentar.
Spira în
scurtcircuit
împiedică
despriderea
armăturii mobile
datorită variaţiei
alternative a forţei
portante
Fig.23.Spira în scurtcircuit se poate monta în mai multe moduri în armătura fixă a
electromagnetului.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Electromagnet
http://en.wikipedia.org/wiki/Electromagnet
http://en.wikipedia.org/wiki/Magnetic_core
32
5.5.h..Conectarea aparatelor electrice in circuite de joasa tensiune
33
5.6.MASINI ELECTRICE
Masini de curent continuu
https://www.youtube.com/watch?v=tC6E9J925pY
AC generator_http://www.tutorvista.com/physics/animations/alternating-current-generator-
animation
Test tutorvista
http://www.tutorvista.com/physics/animations/ac-generator-animation
34
Fig.31.Generator de curent alternativ
https://www.youtube.com/watch?v=nRMZ3K2pzcE
Alternator_ https://www.youtube.com/watch?v=tiKH48EMgKE
Miniproiecte
https://www.youtube.com/watch?v=DsZCW34LktU
https://www.youtube.com/watch?v=VMdS65_E_X4
https://www.youtube.com/watch?v=jiAhiu6UqXQ
35
Fig .32.Generator AC .Forma de unda a tensiunii produse de masina
Statorul, partea imobila a masinii, ce joaca rol de inductor si care are ca elemente constructive
principale:
1 –carcasa (jugul statoric);
2 –polii de excitatie împreuna cu înfasurarea concentrata de c.c.(bobine);
3 –polii de comutatie(auxiliari) cu înfasurarea concentrata corespunzatoare;
4 –talpa de prindere;
5 –rotorul, care joaca rol de indus, urmând sa dam o scurta descriere a elementelor sale constructive,
ulterior;
6 –perie.
Carcasa (jugul statoric)reprezinta partea imobila pe care se fixeaza polii de excitatie si cei de comutatie. La
masinile de putere mai mare decât câteva sute de wati, carcasa si jugul statoric (care serveste drept drum
de închidere a fluxului magnetic inductor), reprezinta aceeasi piesa constructiva. Pentru a oferi fluxului
magnetic o reluctanta cât mai mica, carcasa se construieste din fonta sau otel turnat, uneori din tabla
groasa de otel . La masinile mici si la masinile alimentate prin instalatii de redresare cu gama larga de
reglare a vitezei, jugul statoric se realizeaza din tole de de otel electrotehnic de (0,5÷1)mm grosime,
stantateîn forma adecvata, încât serealizeaza dintr-o data si polii de excitatie.
Polii de excitatie (principali) se construiesc din tole de otel electrotehnic de (0,5÷1)mm grosime, strânse
pachet cu ajutorul unor buloane nituite. Ei poarta bobinele de excitatie strabatute de curentul de excitatie.
În partea spre rotor, miezul polar se termina cu asa-numita talpa a polului sau piesa polara, în scopul de a
înlesni trecereafluxului magnetic prin zona îngusta de aer dintre pol si rotor numita întrefier.
Din punct de vedere mecanic, talpa polului serveste pentru asigurarea pozitiei bobinei montata pe miezul
polului.
Bobinele de excitatie se realizeaza dintr-un conductor rotund sau profilat de cupru.
Conductorul este izolat pentru a nu produce scurtcircuit între spirele bobinei.
Bobinele polilor de excitatie se leaga între ele în serie sau paralel si se alimenteaza de la bornele de
excitatie din cutia de borne. Legaturile bobinelor se realizeaza astfel încât fluxul magnetic al unui pol sa fie
dirijat dinspre piesa polara spre rotor (pol Nord), iar cel al unui pol vecin dinspre rotor spre piesa polara (pol
36
Sud).Polii de comutatie (auxiliari) constau dintr-un miez si din bobina înfasurata pe miez. Polii auxiliari se
aseaza exact în axa de simetrie (axa neutra) dintre polii principali.
Miezul rotoric2–se construieste din tolede otel electrotehnic de forma circulara cu dinti si crestaturi, izolate
între ele si este plasat pe arborele 1. Crestaturile longitudinale 3 se constituie în sediul înfasurarii
rotorice. Înfasurarea rotoricaeste formata din “sectii” a caror capete 4 seleaga la colector5, care este un
subansamblu caracteristic masinii de c.c.
Colectorul este realizat din lame de forma cilindrica, fiind construit din placute de cupru, denumite lamele,
izolate una fata de cealalta printr-un strat de micanita si, de asemenea, izolate fata de suport.
Capetele sectiilor înfasurarii rotorice se lipesc direct de aripioarele lamelelor cu un aliaj de cositor sau se
utilizeaza ca piese intermediare niste “stegulete” (cazul masinilor de putere mare).Colectorul se învârteste
solidar cu rotorul.
Pentru a realiza o legatura între înfasurarea rotorica care se învârteste si bornele masinii care sunt imobile,
pe colector freaca o serie de “perii” realizate din material conductor, în general pe baza de grafit, care
asigura frecari si uzuri mai reduse. Prin intermediul unor piese speciale, “portperiile”, periile realizeaza un
contact electric sub presiune constanta cu lamelele colectorului.
Periile sunt legate galvanic între ele, si anume periile de numar impar (socotite la periferia colectorului) se
leaga la o borna a masinii, iar periile de numar par se leaga la cealalta borna. Periile sunt plasate la
distanta egala la periferia colectorului, iar numarul de rânduri de perii este egal cu numarulde poli de
excitatie din masina.
37
Fig.35.Schema constructiva a motorului de cc.
https://www.youtube.com/watch?v=LAtPHANEfQo
http://cursuri.flexform.ro/courses/L2/document/Cluj-
Napoca/grupa2/Rus_Ana_Maria/site/schema.html
În general, sunt similare în constructie cu generatoarele de curent continuu. Ele pot, de fapt sa fie
descrise ca generatoare care "functioneaza invers". Când curentul trece prin rotorul unui motor,
este generat un câmp magnetic care genereaza o forta electromagnetica, si ca rezultat rotorul se
roteste. Actiunea periilor colectoare si a placutelor colectoare este exact aceiasi ca la generator.
Rotatia rotorului induce un voltaj în bobinajul rotorului. Acest voltaj indus are sens opus voltajului
exterior aplicat rotorului. În timp ce motorul se roteste mai rapid, voltajul rezultat este aproape egal
cu cel indus. Curentul este mic, si viteza motorului va ramâne constanta atât timp cât asupra
motorului nu actioneaza nici o sarcina, sau motorul nu efectueaza alt lucru mecanic decât cel
efectuat pentru învârtirea rotorului. Când asupra rotorului se aplica o sarcina, voltajul va fi redus si
un curent mai mare va putea sa treaca prin rotor. Astfel, motorul este capabil sa primeasca mai
mult curent de la sursa care îl alimenteaza, si astfel sa efectueze mai mult lucru mecanic.
Deoarece viteza rotatiei controleaza trecerea curentului prin rotor, mecanisme speciale trebuie
folosite pentru pornirea motoarelor cu curent continuu. Când rotorul se afla în repaus, el, efectiv,
nu are nici o rezistenta, si daca voltajul normal este aplicat, va trece un curent mare, ceea ce ar
putea avaria periile colectoare sau motorul. Mijloacele obisnuite pentru prevenirea acestor
accidente este folosirea în serie a unei rezistente, la început, împreuna cu rotorul, pentru a limita
curentul pâna când motorul începe sa dezvolte un curent suficient. Pe parcurs ce motorul prinde
viteza, rezistenta este redusa treptat, fie manual ori automat.
https://www.youtube.com/watch?v=P-eTLmJC2cQ
MASINA SINCRONA
https://www.youtube.com/watch?v=Vk2jDXxZIhs
http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_electric
Motorul sincron trifazat este o mașină electrică la care turația rotorului este egală cu turația câmpului
magnetic învârtitor indiferent de încărcarea motorului. Motoarele sincrone se folosesc la acționări electrice
de puteri mari și foarte mari de până la zeci de MW.
Statorul motorului sincron este asemănător cu statorul motorului de inducție (este format dintr-o armătură
feromagnetică statorică și o înfășurare trifazată statorică). Rotorul motorului sincron este format dintr-o
armătură feromagnetică rotorică și o înfășurare rotorică de curent continuu. Pot exista două tipuri
constructive de rotoare: cu poli înecați și cu poli aparenți. Rotorul cu poli înecați are armătura feromagnetică
crestată spre exterior și în crestătură este plasată înfășurarea rotorică. Acest tip de motor are uzual o pereche
de poli și funcționează la turații mari (3000 rpm la 50 Hz). Rotorul cu poli aparenți are armătura
feromagentică sub forma unui butuc poligonal pe care sunt plasate miezurile polilor rotorici și bobine polare
concentrate. În unele situații în locul bobinelor polare concentrate se pot folosi magneți permanenți. Motorul
sincron cu poli aparenți are un număr mare de poli și funcționează la turații mai reduse. Accesul la
înfășurarea rotorică se face printr-un sistem inel-perie asemănător motorului de inducție. Motoarele sincrone
cu poli aparenți pot avea cuplu chiar și în lipsa curentului de excitație, motorul reactiv fiind cel ce
funcționează pe baza acestui cuplu, fără înfășurare de excitație și fără magneți permanenți.
Înfășurarea rotorică (de excitație) a motorului parcursă de curent continuu creează un câmp magnetic fix față
de rotor. Acest câmp „se lipește” de câmpul magnetic învârtitor statoric și rotorul se rotește sincron cu
acesta. Datorită inerției, câmpul magnetic rotoric nu are timp să se lipească de câmpul magnetic învârtitor și
motorul sincron nu poate porni prin conectare directă la rețea. Există trei metode principale de pornire a
motoarelor sincrone:
39
pornirea în asincron - pe tălpile polare rotorice este prevăzută o colivie asemănătoare coliviei
motorului de inducție și motorul pornește pe același principiu ca al motorului de inducție.
pornirea la frecvență variabilă - este posibilă doar atunci când este disponibilă o sursă de tensiune cu
frecvență variabilă sau un convertor cu frecvență variabilă. Creșterea frecvenței se face lent, astfel
încât câmpul învârtitor să aibă viteze suficient de mici la început pentru a putea permite rotorului să
se „lipească” de câmpul magnetic învârtitor.
pornirea cu motor auxiliar - necesită un motor auxiliar ce antrenează motorul sincron conectat la
rețea. Când motorul ajunge la o turație apropiată de turația de sincronism motorul auxiliar este
decuplat, motorul sincron se mai accelerează puțin până ajunge la turația de sincronism și continuă să
se rotească sincron cu câmpul magnetic învârtitor.
Este realizat uzual ca motor sincron reactiv cu sau fără magneți permanenți pe rotor. Asemănător
motoarelor de inducție monofazate, motoarele sincrone monofazate necesită un câmp magnetic învârtitor ce
poate fi obținut fie folosind o fază auxiliară și condensator fie folosind spiră în scurtcircuit pe polii
statorici. Se folosesc în general în acționări electrice de puteri mici precum sistemele de înregistrare și redare
a sunetului și imaginii.
5.6.3.MASINA ASINCRONA
40
Fig.37. Structura interna a unui motor electric asincron cu rotorul in scurtcircuit
In cele de mai jos prezentam partile componente ale unui motor electric asincron (ASI) cu rotorul in
scurtcircuit. In crestaturile rotorice 43 (ancoshele) care sunt inclinate, este turnat aluminiu iar in capatul
rotorului este turnat inelul de scurtcircuitare care este turnat odata cu aluminiul din ancose. In figura de mai
jos este aratat in ruptura, motorul asamblat, ruptura fiind facuta printr-o crestatura statorica, unde se vede
bobina statorica.
41
1- Surub. 2- Rondela metalica. 3- Surub pentru fixarea scutului cap arbore (antrenare). 4- Scut cap
arbore (antrenare). 5- Saiba elastica. 6- Rulment cap arbore. 7- Pana paralela. 8- Subamsamblu
rotor. 9- Capac interior pentru fixarea rulmentului. 10- Pana ventilator. 11- Rulment ventilator(cap
vetilator). 12- Subansamblu carcasa cu stator bobinat. 13- Inel de ridicare. 14- Scut motor cap-
ventilator. 15- Surub pentru fixarea capacului ventilator. 16- Surub pentru fixarea scutului cap-
ventilator. 17- Surub pentru fixarea capacului de fixare a rulmentului. 18- Ventilator racire motor. 19-
Capac ventilator. 20- Garnitura sub cutia de borne. 21- Cutia de borne. 22- Saiba grover. 23- Surub
pentru fixarea cutiei de borne. 24- Placa de borne. 25- Garnitura sub capacul cutiei de borne. 26-
saiba grover. 27- Surub pentru fixarea cutiei de borne. 28- Capacul cutiei de borne. 29- Piulita. 30-
Rondela metalica. 31- Saiba grover. 32- Surub pentru fixarea placii de borne. 33- Surub pentru
legarea la pamint. 34- Saiba grover. 35- rondela metalica. 36- Piulita presgarniturii-STAS 8498-81.
37- Inel de presiune-STAS 8498-81. 38- Piesa de etansare-STAS 8498-81. 39- Piesa de racordare-
STAS 8498-81. 40- Surub pentru fixarea talpii motorului. 41- talpa motorului. 42- Inel de
scurtcircuitare rotoric. 43- Ancosa (crestatura) rotorica. 44- Statorul din tole silicioase. 45- Latura
bobinei statorice. 46- Conductorii de alimentare a bobinelor. 47- Iesirile individuale ale bobinelor.
Fig.38.Masina asincrona
Pe partea exterioară a rotorului sunt prevăzute deasemenea crestături longitudinale, în care sunt plasate
conductoarele rotorice (bare)scurtcircuitate la capete. In figura alaturata, figura 2, este prezentat principial
un motor asincron cu rotorul în scurtcircuit. Carcasa este prevazuta cu aripioare(proeminenţe) pentru a
creste suprafaţa prin care se evacuează căldura produsăîntimpul funcţionării. Acesta este un element prin
care poate fi identificat un motor asincron. Ininteriorulpărţii fixe, statorul, se aflătrei grupuri de bobine, câte
unul pentru fiecare fază.
Dacă se alimentează cele trei bobine statorice conectate în stea sau în triunghi cu un sistem trifazat
simetric de tensiuni, rezultă un sistem trifazat de curenţi: care produc un câmp magnetic învârtitor.
Câmpul magnetic învârtitor poate fi asimilat cu cel produs de un magnet care se roteşte, magnet care are
doi poli, deci o pereche de poli. Dacă presupunem doi magneţi sub formăde bară plasaţi “în cruce”, cu
alternanţa N-S-N-S, câmpul magnetic creat prin rotirea acestor magneţi va corespunde câmpului învârtitor
din cazul unui motor cu doua perechi de poli.
Sursa http://www.et.upt.ro/admin/tmpfile/fileK1258885738file4b09126addf17.pdf
http://www.teraimpex.ro/poze-proiecte-teraimpex/file/Raluca/2014_05_13%20-
%20Oferta%20100%20Eur%20pt%20Profesori.pdf
42
LEARN ENGINEERING
http://www.learnengineering.org/2013/08/electrical-machines.html
MOTOR SINCRON
https://www.youtube.com/watch?v=Vk2jDXxZIhs
https://www.youtube.com/watch?v=80DKO7m4d7Y
https://www.youtube.com/watch?v=3xf3J7Wb8SM
ALTERNATOR
How does an Alternator Work ?
https://www.youtube.com/watch?v=tiKH48EMgKE
stepper motor
https://www.youtube.com/results?search_query=stepper+motor+working+animation
5.6.4.Transformatorul electric
Transformatorul electric este un aparatelectromagnetic folosit pentru funcţionareîncurent alternativ.
Transformatorul electric modificăvalorile efective ale tensiuniişicurentului din partea primară, regăsind
alte valori pentru tensiune şi curent în partea secundară, darpăstrând frecvenţa la aceeaşi valoare ca
şi în partea primară. Se foloseşte pentru a cupla între ele reţele electrice cu nivele diferite de tensiune,
respectiv pentru a obţine diverse nivele detensiuni cerute de consumatori, pornind de la nivelul de
tensiune (valoarea efectivă) disponibil la loculrespectiv. Principalele părţi constructive ale
transformatorului electric sunt miezul feromagnetic şiînfăşurările (bobinele). Miezul feromagnetic se
43
realizeazădin tole de oţel cu siliciu (4%) pentru reducereapierderilor în fier (prin curenţi turbionari).
Tolele sunt laminate la cald sau la rece, având grosimi de 0,3÷ 0,5 mm şi sunt izolate între ele cu lac
electrotehnic izolant sau cu oxid. La frecvenţe mari se folosescmiezuride ferită.
Fig.39.Transformatorul electric
Transformatorul monofazat (la care ne referim în continuare) prezintăîn principal douăînfăşurări, una
primară(cea care primeşte energie) şi una secundară(sau mai multe), care cedeazăenergie.
Înfăşurările se realizeazădin cupru sau aluminiu. Între înfăşurări şi faţăde miezul feromagnetic sunt
prevăzute straturiizolatoare din materiale şi cu grosimi corespunzătoare nivelelor de tensiune.
În figura 37 este prezentat schematic un transformator monofazat.
Alimentând înfăşurarea primară, alcătutădinN1spire, cu tensiunea u(t)=Umax sin (ωt+φ) , rezultăcurentul ,
variabil în timp, la rândul său. Acest curent stabileşte un flux magnetic variabil în timp în miezul (circuitul)
magnetic. Acest flux trece şi prin bobina secundară, alcătuitădin N2spire şi, fiind variabil în timp, induce în
ea o tensiune electromotoare. Dacăla bornele bobineisecundare este conectat un receptor, în aceasta se
stabileşte un curent al secundarului .
Relatia de lucru intre tensiuni curenti si numarul de spire este
𝑁1 𝑈 1 𝐼2
= =
𝑁2 𝑈2 𝐼1
https://www.youtube.com/watch?v=ZjwzpoCiF8A
https://www.youtube.com/watch?v=vh_aCAHThTQ
http://ro.wikipedia.org/wi
ki/Transformator
http://en.wikipedia.org/wiki/Transformer
44
6.1.INSTALATII ELECTRICE PENTRU ILUMINAT SI PRIZE
Normele şi condiţiile specifice pentru realizarea circuitelor de iluminat şi prize sunt tratate în
normativul I7
- circuitele pentru alimentarea corpurilor de iluminat
(circuite de lumină vor fi distincte faţă de circuitele pentru alimentarea prizelor (circuite de priză).
Se admit doze comune pentru circuitele de lumină şi circuitele de priză dacă acestea sunt la
aceeaşi tensiune.
- numărul circuitelor se stabileşte astfel încât să nu se depăşească 3kW pe un circuit monofazat şi
8Kw pe un circuit trifazat şi un număr de cel mult 30 locuri de lampă pe fază. Fac excepţie de la
aceste prevederi circuitele de lumină din locuinţe unde pe un circuit de lumină se pot prevedea
maximum 12 locuri de lampă însumând cel mult:
- 1,5 Kw, în cazul în care puterea instalată pe apartament este de 6Kw.
- 1 Kw, în cazul când puterea instalată pe apartament este de 4Kw.
Pe un circuit de lumină din spaţiile comune ale clădirilor de locuit (holuri, scări, etc.) se pot
prevedea cel mult 15 locuri de lampă însumând 1Kw.
În clădirile de locuit trebuie să se prevadă cel puţin câte un loc de lampă în fiecare încăpere de
locuit.
Pe un circuit de prize monofazat se vor instala cel mult 15prize. Fac excepţie circuitele de prize
din locuinţe unde pe un circuit se vor instala cel mult 8 prize simple sau duble.
În clădirile de locuit şi social-culturale la stabilirea numărului de prize monofazate se consideră o
putere instalată de 2kW pe fiecare circuit. Trebuie prevăzut un circuit separat pentru alimentarea
fiecărui consumator monofazat cu puterea mai mare de 2Kw.
Secţiunile conductoarelor circuitelor de lumină şi prize sunt date în tabelul 4.4.
45
46
Alimentarea soneriei (transformatorului soneriei) de 220V din locuinţe se face dint-un circuit de
lumină, un circuit de prize sau din tabloul de distribuţie.
47
6.2.Condiţii pentru montarea echipamentelor şi receptoarelor electrice.
48
aleg astfel încât să poată suporta o greutate, fără a se deforma, de 5 ori greutatea corpului de
iluminat respectiv, dar nu mai puţin de 10kg.
49
50
http://apollo.eed.usv.ro/~elev6/circuuite_electrice.html
http://www.didactic.ro/materiale-didactice/test-de-olimpiadaclasa-a-xiiadomeniul-electric
51
6.4.Instalatii de forta
Pag 30 http://manualul.info/Instalatii_XII/Instalatii_XII.pdf
Instalatia de sonerie
Pag 48 http://manualul.info/Instalatii_XII/Instalatii_XII.pdf
52
53
54
55
6.ACTIVITATI DE INVATARE
REDRESOARE CU DIODE
6.1. Dioda redresoare
ELEV ………………………. …
CLASA.......................................
DATA .......................................
6.1.Dioda redresoare
Definiţie: Diodele semiconductoare conţin o singură joncţiune pn, introdusă într-o carcasă din ceramică,
sticlă, material plastic sau metal
a. Caracteristica statică a diodei semiconductoare
Definiţie: Reprezintă variaţia curentului prin joncţiunea pn atunci când se variază tensiunea la borne ID=
f(UD).
Semnificaţia notaţiilor din figura 1.4.
56
ID – curent direct
UD – tensiune directă
UP – tensiune de prag – reprezintă
tensiunea de deschidere a diodei :
UP = 0,2 – 0,4 V pentru Ge
UP = 0,4 – 0,8 V pentru Si
Ustr – tensiune de străpungere
Uinv – tensiune inversă
Iinv – curent invers
Isat – curent de saturaţie
Caracteristica directă
57
Caracteristica inversă
1. Dioda redresoare
Definiţie: Dioda este o joncţiune pn care are proprietatea de a permite trecerea curentului electric numai la
polarizare directă. Regiunea p se numeşte anod (A), iar regiunea n se numeşte catod (C).
Dioda redresoare are rolul de a transforma curentul alternativ c.a. în curent continuu c.c., operaţie numită
redresare.
58
Simbol
Standardizat Nestandardizat
Aspect fizic
b. Principiul de funcţionare
La aplicarea unei tensiuni alternative, dioda conduce curentul numai când alternanţa pozitivă a tensiunii se
aplică pe anod.
La polarizare directă
La polarizare inversă
VA< VC
Dioda este blocată
Rezistenţa internă este foarte mare, de ordinul kΩ -
MΩ
59
c. Parametri limită
Parametri limită sunt specificaţi în cataloagele firmelor constructoare, iar depăşirea acestora poate duce la
distrugerea diodei.
ID max- intensitatea maximă a curentului direct
Uinv max – tensiunea inversă maximă
Pd max – puterea disipată maximă
Tj max – temperatura maximă a joncţiunii.
- Tj max = 175 ° C pentru diodele cu Ge
- Tj max = 85 ° C pentru diodele cu Si
Pentru răcire, diodele de putere se montează pe radiatoare metalice din Cu sau Al, deoarece în timpul
redresării se produc pierderi de putere ce duc la încălzirea diodelor sau distrugerea lor
d. Schema echivalentă a diodei redresoare în c.a.
● Cb – capacitate de blocare
● Cd – capacitate de difuziune
● Ri – rezistenţa internă a diodei
● Cb – capacitate de blocare
● Cd – capacitate de difuziune
● Ri – rezistenţa internă a diodei
60
La frecvenţe înalte dioda nu poate redresa curentul alternativ deoarece reactanţa capacităţii
echivalente Xc este mult mai mică decât Ri şi scurtcircuitează rezistenţa internă de conducţie.
http://search.datasheetcatalog.net/key/RECTIFIER+DIODE
6.3.1.Enunţ : Folosind surse diferite ( internet, manual, reviste de specialitate, fişa de documentare 2.1,
etc.) realizati un scurt eseu cu titlul redresoare care sa cuprinda urmatoarele elemente
1.Domeniu de utilizare
2.Schema bloc
3.Clasificare
4.Schema electrica .
Definiţie Clasificare
REDRESOARE
Schema
bloc
Evaluare:
Punctajul se acordă în funcţie de numărul de informaţii importante furnizate.
61
6.4.Studiul tensiunii redresate monoalternanta pe osciloscop
ELEV ………………………. …
CLASA.......................................
DATA ...................NOTA AUTOEVALUARE /INTEREVALUARE .............................
Evaluare:
Punctajul se acordă în funcţie de exactitatea informaţiilor obţinute si folosirea limbajului tehnic de
specialitate.
62
6.5.. Transferul unei scheme fizice de redresor in schema electrica
ELEV ………………………. …
CLASA.......................................
DATA ...................
NOTA AUTOEVALUARE /INTEREVALUARE .............................
D3 D2 D1
D4
Tr
1
U
2
5
3
4
Evaluare:
2p –pentru fiecare element poziţionat corect
63
6.6 Sisteme de actionare electrica .FISA DOCUMENTARE
ELEV ………………………. …
CLASA.......................................
DATA ...................
instalaţia de comandă
a întregului ansamblu.
Maşina de lucru
Organul de transmisie
Motorul de acţionare
În funcţie de motorul folosit pentru acţionarea unei maşini de lucru, se pot distinge următoarele
tipuri de acţionări:
- acţionări electrice;
- acţionări hidraulice;
- acţionări pneumatice.
Maşina de lucru primeşte de la motor energia necesară pentru a învinge toate forţele ce
apar în timpul procesului de lucru, respectiv a forţelor rezistente statice Fsşi a forţelor rezistente
dinamice Fd.
Forţele rezistente statice sunt constituite din forţe utile şi din forţe de frecare.
Forţele rezistente dinamice apar datorită inerţiei pieselor în mişcare din întregul sistem
de acţionare; deci, ele apar numai pe durata variaţiilor de viteză (porniri, opriri, frânări, accelerări).
În cazul acţionărilor cu mişcare liniară, motorul poate pune în mişcare o maşină de lucru
dacă dezvoltă o forţă F egală cu suma tuturor forţelor rezistente, statice şi dinamice:
F = Fs + Fd,
Această relaţie este cunoscută sub denumirea de ecuaţia fundamentală a mişcării pentru
acţionările liniare.
Relaţia de mai sus reprezintă ecuaţia fundamentală a mişcării pentru acţionări cu mişcare de
rotaţie.
Aplicaţie. Efectuaţi un studiu de caz pentru a identifica sisteme de acţionare. Pentru fiecare dintre
acestea veţi preciza:
- tipul sistemului de acţionare
- tipul motorului de acţionare
- maşina de lucru
- organele de transmitere a mişcării şi rolul acestora
- cerinţe pentru instalaţia de comandă (porniri, opriri, frânări, reglaje etc.)
65
`
6.7.Supracurenti.FISA DOCUMENTARE
ELEV ………………………. …
CLASA.......................................
DATA ...................
Supracurenţii sunt curenţi mai mari decât curentul nominal. Orice supracurent se caracterizează prin
mărime şi durată.
- curenţi de scurtcircuit ;
SUPRACURENŢI DE SCURTĂ - valoare de zeci de kiloamperi ;
DURATĂ - durată de ordinul secundelor.
ÎN CONDIŢII NORMALE
evitarea conectării consumatorilor de putere direct la reţea, prin utilizarea unor rezistenţe
înseriate ori prin încărcarea treptată la sarcină nominală ;
utilizarea aparatelor de protecţie pentru deconectarea circuitelor defecte sau
supraîncărcate;
verificarea stării izolaţiei pentru a preveni defectele grave.
66
6.8. ÎNTRERUPTOARE ŞI COMUTATOARE CU PÂRGHIE. FIŞĂ DE DOCUMENTARE
ELEV ………………………. …
CLASA.......................................
DATA ...................
Definiţie
Întreruptoarele–pârghie sunt aparate de joasă tensiune caracterizate prin faptul că
închiderea şi deschiderea circuitului se realizează cu ajutorul unui contact mobil în formă
de braţ de pârghie.
Utilizare
Ele servesc pentru conectarea la reţea şi întreruperea manuală a circuitelor de
lumină şi forţă de joasă tensiune, atât în curent continuu, cât şi în curent alternativ, la
consumatori de importanţă redusă. Aparatele au o capacitate de rupere egală cu cel mult
curentul nominal.
Clasificare
CLASIFICARE, UTILIZĂRI
Părţi componente
contact fix din contact de rupere (auxiliar) din
tablă de alamă tablă de alamă
În figura 3 este indicat montajul corect (în poziţie verticală) al unui întreruptor cu
pârghie.
I
I c d
a
b
Figura 3. Întreruptor cu pârghie:
a – poziţia de montare a întreruptorului cu pârghie; b – schema electrică multifilară;
c – schema electrică monofilară; d – montarea în circuitul electric prin intermediul siguranţelor fuzibile.
68
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
Componentele unui întreruptor de joasă tensiune uzual pentru utilizatorii casnici sunt:
1. pârghie pentru acţionare manuală; indică şi poziţia întreruptorului (închis sau deschis).
Majoritatea întreruptoarelor sunt proiectate astfel încât au o cursă uşor de realizat până la
fixarea în poziţia închis. Această caracteristică este cunoscută sub denumirea de „cursă
liberă”.
2. Mecanism de acţionare (aduce contactele în atingere sau le separă)
3. Contacte
69
4. Borne Mecanism de
5. Termobimetal acţionare
Carcasă
6. Dispozitiv de turnată
calibrare (permite
fabricantului să
ajusteze valoarea
curentului după
asamblare)
7. Bobină de suflaj
8. Cameră de stingere
cu divizarea arcului
Plăcuţe
deionizante
Zăvor
Contacte
Borne de
conectare
Un tablou de distribuţie modular este constituit din ansambluri testate ca tip care au o
separare internă şi răspund cerinţelor de montaj conform normelor internaţionale din
domeniu. Aceasta înseamnă că se pot alege soluţii personalizate pentru utilizarea
tablourilor în diferite situaţii.
Tabloul electric modular oferă o largă gamă de opţiuni pentru implementarea sistemelor
70
de distributie sigure, economice şi complete în concordanţă cu cerinţele clienţilor.
Se pot folosi unităţi de intrare şi cuple pentru întreruptoare până la 4000 A, şi echipări
individuale pentru unităţile de ieşire cu module fixe compartimentate pentru aparatura de
comutaţie şi protecţie până la 630 A.
În scopul de a răspunde celor mai variate cerinţe impuse de o comunicare cât mai
uşoară om-maşină, producătorii pun la dispoziţia utilizatorilor o gamă foarte variată de
butoane de comandă (de la butoane cu impuls la butoane pentru oprirea de urgenţă) şi
lămpi de semnalizare (de la cele mai simple la balize luminoase şi coloane de
semnalizare).
Motorul pas cu pas este un tip de motor sincron cu poli aparenţi pe ambele armături. La apariţia
unui semnal de comandă pe unul din polii statorici rotorul se va deplasa până când polii săi se vor alinia în
dreptul polilor opuşi statorici. Rotirea acestui tip de rotor se va face practic din pol în pol, de unde şi
denumirea sa de motor pas cu pas. Comanda motorului se face electronic şi se pot obţine deplasări ale
motorului foarte precise, în funcţie de programul de comandă. Motoarele pas cu pas se folosesc acolo
unde este necesară precizie ridicată (hard disc, copiatoare).
Un motor pas cu pas, diferă radical de un motor electric convenţional. Un motor convenţional
determină rotirea unui ax şi viteza de rotaţie a acestui ax poate fi modificată prin controlul alimentării
motorului. Dar nu este necesar aprioric un circuit de comandă: motorul se roteşte imediat ce este conectat
la o sursă de alimentare şi nu se poate influenţa asupra poziţiei precise a axei de rotaţie sau asupra
numărului de rotaţii ce trebuie efectuate.
În schimb, un motor pas cu pas, nu se poate roti fără un circuit de comandă special. El permite
obţinerea unor rotaţii cu exact acelaşi unghi, corespunzător unui pas. Astfel, un motor cu 200 de paşi pe
rotaţie, permite rotirea axei, la fiecare comandă primită, cu 360/200=1,8° (spre stânga sau spre dreapta).
Se poate deci comanda cu uşurinţă o deplasare precisă, numărând paşii de efectuat după alegerea
sensului de rotaţie. De aceea, motoarele pas cu pas sunt utilizate în aplicaţii care impun deplasări precise:
robotică, imprimante, scanere, cititoare optice.
Un motor se numeşte unipolar atunci când o înfăşurarea creează totdeauna un pol magnetic de
acelaşi nume şi se numeşte bipolar atunci când o înfăşurare creează fie un pol Nord, fie un pol Sud, în
funcţie de sensul curentului ce trece prin aceasta.
În general, un motor pas cu pas este alcătuit dintr-un magnet montat pe axa de rotaţie şi din bobine
fixe situate împrejurul acestui magnet. Pentru a se obţine o rezoluţie satisfăcătoare (număr de paşi pentru o
72
rotaţie completă suficient de mare) magnetul este multipolar: el este alcătuit dintr-un cilindru canelat Nord-
Sud-Nord-Sud ...
Rotorul, compus dintr-un magnet permanent la suprafaţa căruia sunt fixate două coroane danturate
cu câte 50 de dinţi, decalate între elecu o jumătate de dinte. Din profil, se obţin 100 de dinţi, alternând un
pol nord cu unul sud (numărul de perechi de poli este 50).
Coroane
danturate de Dimensiunile
calate cu 1/2 dinte motoarelor pas cu
pas sunt destul de
reduse
Statorul este constituit din două bobine (model bipolar) montate sub forma a 8 electromagneţi: se
obţin astfel, 4 perechi de poli.
Motorul se numeşte hibrid deoarece este o combinaţie între un motor cu reluctanţa variabilă şi un
motor cu magneţi permanenţi.
73
Există diferite tipuri de motoare pas cu pas: unipolare bifazate, bipolare.
Motoarele pas cu pas nu pot depăşi o viteză de rotaţie destul de redusă (circa 5 rot/sec pentru
unipolarele bifazate uzuale); dincolo de această viteză ele nu se mai rotesc ci vibrează (fără ca acest lucru
să dăuneze în vreun fel motorului). Cu toate acestea, motoarele pas cu pas unipolare bifazate sunt destul
de puternice şi, în cele mai multe aplicaţii, nu este necesară demultiplicarea cuplului la arbore.
Motorul pas cu pas este un motor care, datorită construcţiei sale specifice, poate efectua „paşi”
adică fracţiuni de rotaţie. De obicei, motoarele pas cu pas realizează deplasări unghiulare egale cu a 200-a
parte dintr-o rotaţie, ceea ce permite controlul direct foarte exact al deplasării efectuate de motor.
Supravegherea sa este imperios necesară pentru că motoarele ar putea rata paşi şi deci, s-ar putea să nu
efectueze mişcarea comandată.
În regim de motormaşina absoarbe putere electrică din reţea, pe la bornele înfăşurării statorice, şi
furnizează, la arbore, putere mecanică. Acesta este cel mai utilizat regim de funcţionare a maşinii asincrone.
Turaţia rotorului, în acest caz, este mai mică decât turaţia de sincronism (n<n1).
Dacă însă maşina este antrenată, cu ajutorul unui motor auxiliar, în sensul de mişcare, cu o turaţie
(n>n1), se schimbă sensul de deplasare a rotorului faţă de câmpul inductor statoric. Prin urmare se va
schimba şi sensul tensiunii electromotoare induse, respectiv al curentului indus, şi, implicit, al cuplului.
În această situaţie maşina primeşte putere mecanică pe la arbore (de la motorul auxiliar) şi cedează
putere electrică pe la bornele înfăşurării statorice. Spunem că maşina funcţionează în regim de generator.
Principiul generatorului
asincron al unei surse
eoliene: axul maşinii
primeşte energie
mecanică de la curenţii de
aer care rotesc o elice
montată pe ax
În cazul regimului de frână electromagnetică, maşina este antrenată, din exterior, în sens contrar
câmpului statoric (n<0).
Ea primeşte astfel putere mecanică pe la arbore, putere electrică pe la bornele înfăşurării statorice,
întreaga putere rezultată, după acoperirea pierderilor, fiind disipată pe înfăşurări, determinând astfel
încălzirea acestora.
74
pentru regimul de frână: n<0 s>1
75
6.13. Motorul sincron cu magneţi permanenţi.FIŞĂ DE DOCUMENTARE
Maşina sincronă se aseamănă foarte mult cu maşina de curent continuu: deosebirea dintre cele două
maşini este aceea că una dintre cele două înfăşurări este de tip trifazat (repartizată în crestături). De obicei,
această înfăşurare este plasată pe stator, iar pe rotor sunt plasate înfăşurări de curent continuu
(concentrate – la maşina cu poli aparenţi sau repartizate – la maşina cu poli înnecaţi).
Maşină sincronă cu poli înecaţi (secţiune) Maşină sincronă cu 4 poli aparenţi (secţiune)
Sistemul contactelor alunecătoare dintre perii şi inelele colectoare, întâlnit la maşina sincronă clasică,
are fiabilitate scăzută şi, în cazul maşinilor de putere mică şi medie, se recurge la utilizarea magneţilor
permanenţi. Astfel, câmpul magnetic rotoric, în loc să fie produs cu electromagneţi de curent continuu, este
produs cu magneţi permanenţi fixaţi pe rotor: soluţia permite renunţarea la sistemul perii – inele colectoare
deoarece, magneţii permanenţi au câmpul lor magnetic propriu, fără să fie nevoie de curent continuu
pentru a-l produce. Motoarele sincrone de acest tip se numesc motoare sicrone fără perii.
Asemănător motorului de curent continuu fără perii, pe rotorul unui motor sincron cu magneţi
permanenţi sunt plasaţi magneţi din aliaje feromgnetice cu câmp prpriu suficient de puternic (aliaje numite
pământuri rare, deoarece conţin metale mai puţin răspândite în scoarţa terestră).
76
Statorul are trei înfăşurări de fază repartizate în crestături (spre deosebire de înfăşurările concentrate
ale motorului de curent continuu fără perii).
Prin alimentarea statorului cu un sistem trifazat de tensiuni alternative, produce un câmp magnetic
învârtitor care determină o mişcare de rotaţie sincronă a rotorului (de unde şi denumirea).
Brushless
https://www.youtube.com/watch?v=ZAY5JInyHXY
77
78
7.ACTIVITATI DE EVALUARE
1.In infasurarile primar –secundar ale unui tranformator coborator de tensiune vizualizam formele
de unda :
a. a si b
b. b si c
c. b si a
a. 50µF - 100µF
b. 5µF - 10µF
c. 500µF - 1000µF
3.Care este succesiunea corecta a formelor de unda vizualizate de la intrare spre sarcina ,
pentru schema electrica ?
a. a-b-c-d-e
b. b-d-c-a-e
c. b-d-a-c-e
4.In cazul redresorului monoalternanta sunt adevarate afirmatiile :
a. intr-o perioada tot curentul se regaseste transferat in sarcina
b.se “pierde” jumatate din curent
c. se “pierde” jumatate din putere.
79
5 . In care din figurile de mai sus formele de unda sunt in concordanta cu schema electrica ?
a. a
b. b.
c. c
80
8.In cazul redresarii bialternanta ,pe alternanta pozitiva a semnalului ,curentul urmeaza traseul :
a. A-B-C
b. A-B-D-A
c. A-B-D-C
81
7.3.Activitatea de învăţare/evaluare DIODA REDRESOARE
Data ……………………
Elev…………………
Clasa ………………..
Prof.FRUNZA ADRIAN
Observatie: acesta activitate este de invatare /interevaluare; elevii se vor evalua reciproc
Enunţ :
4.1.Realizaţi asocierile corecte cu ajutorul sagetilor, dintre notaţiile din coloana A şi semnificaţiile acestora
din coloana B.
A B
Notaţie Semnificaţie
a. Ustr 1. Tensiune inversă
b. UD 2. Curent direct
c.Iinv 3. Tensiune de prag
d. UP 4. Tensiune directă
e. Uinv 5. Curent invers
f. ID 6. Tensiune de străpungere
7. Curent de saturaţie
Evaluare:
1,5p - pentru fiecare asociere corectă
Dacă aţi realizat corect cele 6 asociaţii, puteţi trece la următoarea activitate, în caz contrar
consultaţi fişa de documentare 1.1 şi refaceţi activitatea.
Nota autoevaluare
Nota interevaluare
Nota profesor
82
7.4.Activitatea de învăţare/evaluare SUMATIVA DIODA REDRESOARE.SURSE DE PUTERE
Data ……………………
Elev…………………
Clasa ………………..
Prof.FRUNZA ADRIAN
Observatie: acesta activitate este de invatare /evaluare /interevaluare; elevii se vor evalua reciproc
83
Bibliografie
84
85