Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In fiecare an 15 milioane
de oameni prezinta AVC.
Aproximativ 5 milioane
decedeaza. 50-70% dintre
supravietuitori isi recapata
independenta functionala,
15-30% raman cu deficite.
Hemoragie intracerebrala
Hematom cerebelos Hematom subdural Hemoragie subarahnoidiana
Hematoame subdurale
Hemoragie subarahnoidiana
Hypertensive
Intracerebral
Hemorrhage
Hypertensive Intracerebral
Hemorrhage
Măsuri generale
o Protecţia căilor aeriene superioare;
o Întreruperea aportului oral pentru pacienţii cu tulburare de deglutiţie;
o Instituirea unei linii venoase periferice, cu menţinerea hidratării parenterale (soluţii
izotone);
o Oxigenoterapie;
o Evitarea escarelor;
o Prevenirea ulcerelor corneene;
o Instituirea sondajului vezical;
o Controlul valorilor TA – numai în cazul unor valori ale TA sistolice > 180 mmHg şi/sau
TA diastolice > 120 mmHg ( nitroglicerină în perfuzie i.v, Labetalol, Esmolol, Enalapril);
o Combaterea edemului cerebral: manitol 20% perfuzie i.v., 1 g/kg/zi (1000-1500 ml/24
ore), eventual corticoterapie parenterală (Dexametazonă 16 mg/zi i.v.) în AVC ischemice.
Ce NU trebuie făcut în AVC!!!
Subestimarea riscului de recurenţă al atacului
ischemic tranzitor, cu dezvoltarea ulterioară a
unui AVC constituit;
Refuzul spitalizării pacientului, indiferent de
vârstă şi stare clinică;
Temporizarea examinării CT/RMN cerebrale;
Începerea terapiei anticoagulante/trombolitice
înainte de precizarea naturii isschemice a AVC
constituit prin explorare imagistică adecvată;
Temporizarea sau neglijarea consultului
neurochirurgical în cazul AVC hemoragic
(indiferent de vârstă şi stare clinică a
pacientului!);
Tratarea HTA asociate AVC la valori ale TA
sistolice < 180-200 mmHg şi/sau TA diastolice
< 100-120 mmHg;
Neglijarea monitorizării clinice atente a
pacientului spitalizat.
A. Măsuri terapeutice specifice AVC ischemice:
Tratamentul trombolitic: Se recomandă la pacienţi atent selecţionaţi, în cazul AVC
ischemic (infarct cerebral fără transformare hemoragică, documentat prin CT sau RMN),
în primele 3 ore de la debutul AVC.
Protocolul trombolizei în AVC
Doza totală de rt-PA (Alteplase) = 0,9 mg/kg (maxim 90 mg), din care 10% (maxim 9
mg) i.v. într-un minut, apoi restul de 90% (maxim 81 mg) i.v., cu ajutorul injectomatului,
în decurs de o oră.
Aspirina şi heparinoterapia vor fi începute după un interval de 24 ore de la terminarea
trombolizei (diminuarea riscului hemoragic).
Pe durata trombolizei şi a anticoagulării ulterioare valorile TA trebuie menţinute < 180
mmHg pentru TA sistolică şi < 110 mm Hg pentru TA diastolică, pentru a reduce riscul
transformării hemoragice a AVC ischemic.
Tratamentul anticoagulant:
Heparinoterapia: Trombostop (Acenocumarol) vizează anticoagularea teraputică la valori
ale INR = 2-3 pentru infarctele embolice cerebrale.
Tratamentul antiagregant plachetar:
Aspirina, în doze variabile (75 – 325 mg/zi p.o.) .
Clopidogrelul (75 mg de 4 ori/zi, p.o.) sau Ticlopidina (250 mg de 2 ori/zi p.o.).
B. Măsuri terapeutice specifice AVC hemoragice:
Consult neurochirurgical în urgenţă: indiferent de vârsta şi starea bolnavului.
Evitarea drogurilor antihipertensive.
Măsuri generale în aşteptarea intervenţiei neurochirurgicale:
Monitorizarea funcţiilor vitale;
Sedare;
Analgezie;
Laxative (prevenirea creşterilor bruşte ale presiunii intracraniene şi TA).
Tratament chirurgical
endarterectomie carotidiana -
consta in indepartarea placii de
aterom formata pe peretii arterelor
carotide la persoanele care au
ingustare moderata sau severa a
a.carotide.
interventie chirurgicala pentru drenarea sau indepartarea sangelui din interiorul sau din
jurul creierului, sangerare cauzata de ruperea unui vas sanguin (AVC hemoragic).
interventie chirurgicala (embolizare endovasculara) pentru repararea unui anevrism
cerebral care a cauzat accidentul vascular cerebral hemoragic. Se introduce un mic carlig in
interiorul anevrismului ca sa il blocheze.
interventie chirurgicala pentru repararea vaselor sanguine anormal formate (MAV).
Tratamente noi - Montarea de stenturi in artera carotida poate fi utilizata uneori
pentru a se deschide arterele ingustate in incercarea de a preveni un accident vascular
cerebral. Denumita si angioplastia percutanata transluminala cerebrala, aceasta procedura
este asemanatoare cu cea folosita pentru deschiderea arterelor ingustate care furnizeaza
sange inimii (angioplastia cardiaca).
Reabilitarea este elementul principal al procesului de recuperare dupa un AVC.
Leziuni pe termen lung. Dacă un accident vascular cerebral va crea leziuni pe termen lung
depinde de severitatea acestuia și de cât de repede tratamentul administrat va ajuta la
stabilizarea creierului. Tipul de leziune depinde de zona din creier in care se produce
accidentul vascular cerebral. Cele mai intalnite probleme după un accident vascular cerebral
includ amorțeală în brațe sau picioare, dificultati de mers, tulburari de vedere, dificultăți de
înghițire, dar și probleme de vorbire și de înțelegere. Aceste probleme pot fi permanente, dar
cei mai mulți oameni isi recapata cele mai multe dintre aceste abilități.
Logopedia. Scopul este acela de a reda cat mai mult din independența initiala a
pacientului. Pentru persoanele care au probleme de vorbire, logopedia este esențială. Un
logoped poate ajuta, de asemenea, pacientii care au probleme la inghitire.
Kinetoterapia. Terapia fizica este o modalitate eficientă de a recâștiga puterea, echilibrul
și de coordonare. Pentru abilitatile motorii fine, cum ar fi folosirea unui cuțit și a unei
furculițe, scrisul, sau coaserea nasturilor la o cămașă, terapia ocupationala poate fi de
ajutor.
Terapia prin vorbire. Este des intalnit la cei care supravietuiesc unui accident vascular
cerebral si la cei dragi lor sa experimenteze o gamă largă de emoții intense, cum ar fi
frica, furie, grija și durere. Un psiholog poate oferi strategii pentru a face față acestor
emotii. Un terapeut poate urmări, de asemenea, semne de depresie, care apar frecvent la
cei care sunt în convalescență după un accident vascular cerebral.
Tratament de intretinere. Controlarea factorilor de risc pentru AVC precum tensiunea
arteriala crescuta, fibrilatia atriala, nivelul crescut al colesterolului sau diabetul.
Modificarea stilului de viata. Este importanta efectuarea de exercitii fizice atat cat este
posibil, respectarea unei diete echilibrate, renuntarea la fumat. Se poate recomanda o dieta
speciala care sa ajute la scaderea tensiunii arteriale sau la scaderea colesterolului. Aceste
diete recomanda consumarea alimentelor cu continut scazut in grasimi (mai ales grasimi
saturate) si contin mai multe cereale, fructe, legume si produse lactate sarace in grasimi.
Tratament in cazul agravarii bolii. Daca starea generala se inrautateste, poate fi necesar
ca partenerul de viata sa transfere pacientul intr-un centru de ingrijiri specializat, mai ales
daca insotitorul are propriile probleme de sanatate care-l impiedica sa aiba grija in mod
adecvat de pacient. Sunt frecvente situatiile in care partenerii de viata isi neglijeaza
propria sanatate in timp ce au grija de nevoile celui care a suferit un accident vascular
cerebral.
Problematica terminarii vietii. Desi reabilitarea dupa accidentul vascular cerebral este
tot mai eficienta in privinta prelungirii vietii, un AVC poate determina o dizabilitate
majora sau chiar decesul. Multe persoane considera ca tebuie sa stabileasca alegerile lor
referitoare la starea lor de sanatate in scris, atat timp cat ei mai sunt capabili sa ia si sa
comunice celorlalti aceste decizii.
Cele trei tipuri principale de astfel de directive sunt:
cerere de neaplicare a masurilor de resuscitare;
testamentele care exprima dorinta de a trai ;
atribuirea de responsabilitate unui avocat.
Testamentele care exprima dorinta de a trai sunt documente scrise care contin
instructiuni specifice in legatura cu tipul de tratament pe care persoana respectiva doreste sa-l
primeasca la sfarsitul vietii. Spre deosebire de cererile de neaplicare a masurilor de
resuscitare, care se refera un anumit moment in care este nevoie de resuscitare, aceste
testamente se refera la situatii mai generale.
In momentul in care doi doctori sunt de acord ca una din aceste doua este indeplinita,
doctorul curant va asigura ingrijiri medicale in functie de directivele din acest testament. De
obicei, testamentele de acest gen cer medicilor sa nu prescrie nici un tratament care ar
prelungi in mod inutil procesul mortii.
Dupa un accident vascular cerebral, tratamentul la domiciliu este o parte importanta a
procesului de reabilitare. Poate fi nevoie de dispozitive care sa usureze activitatea cotidiana:
- alimentarea: daca mana este slabita, se pot folosi dispozitive de agatat, din metal
prin a caror manevrare cu usurinta, se pot apuca si utiliza obiectele in cazul persoanelor
slabite;