Naraţiunea

Naraţiunea este un mod de expunere prin care se relatează fapte şi întâmplări.

Prin naraţiune este prezentată o succesiune de întâmplări petrecute într-o ordine
temporală.
Naraţiunea presupune existenţa unui narator, a unei acţiuni şi
existenţa personajelor.

Ideea principală

Ideea principală este o propoziţie sau o frază care cuprinde informaţia

esenţială desprinsă dintr-un paragraf sau dintr-un pasaj.

Ideile secundare

Ideile secundare constituie o dezvoltare a ideilor principale.

Acestea surprind detalii şi oferă lămuriri cu privire la acţiunile personajelor, locul

şi timpul desfăşurării acţiunilor, împrejurările în care se petrec faptele.

Planul simplu de idei

Planul simplu de idei cuprinde ideile principale, înlănţuite în ordinea apariţiei lor
în text.

Planul dezvoltat de idei

Planul dezvoltat de idei cuprinde ideile principale şi ideile secundare

corespunzătoare acestora, înlănţuite în ordinea apariţiei lor în text.

Opera literara

Este o creaţie în versuri sau în proză care prezintă într-o formă aleasă, prin
intermediul imaginii artistice şi a ficţiunii (a imaginaţiei) fapte, întâmplări, aspecte
din natură, personaje, gânduri, idei şi sentimente reuşind să-l emoţioneze pe
cititor. Prin ea cititorul îşi creează un univers imaginar propriu.
Acest univers este realizat printr-un limbaj literar care are valoare artistică
datorită utilizării expresive a limbii;
 Autorii folosesc în exprimare figuri de stil.

Subiectul operei literare

Subiectul operei literare este constituit din succesiunea faptelor, a

evenimentelor la care participă personaje literare caracterizate tocmai prin
intermediul întâmplărilor relatate.
Se întâlneşte la operele epice şi dramatice.

Momentele subiectului operei literare

Subiectul operei literare are mai multe părţi (momente):

1. EXPOZIŢIUNEA: partea introductivă a operei literare în care autorul prezintă

locul, timpul acţiunii şi unele dintre personaje.

2. INTRIGA: momentul sau faptul important care determină cursul acţiunii.

3. DESFĂŞURAREA ACŢIUNII: partea cea mai întinsă din operă care cuprinde
faptele, întâmplările determinate de intrigă.

4. PUNCTUL CULMINANT: partea care cuprinde momentul de maximă încordare,

intensitate în desfăşurarea acţiunii.

5. DEZNODĂMÂNTUL: ultima parte a operei literare care cuprinde sfârşitul

acţiunii, al evenimentelor.

Nu toate operele literare au momentele subiectului în această ordine. Unele

momente, cum ar fi expoziţiunea sau deznodământul, pot lipsi, autorul începând
cu intriga sau înlăturând deznodământul pentru a lăsa cititorului posibilitatea de
a-şi imagina sfârşitul întâmplărilor.
Momentele subiectului:
Vizita...
Ion Luca Caragiale
Intriga actiunii constituie prima fraza a schitei: "M-am dus la Sf. Ion sa fac o
vizita doamnei Maria Popescu,o veche prietina"ca "s-o felicit pentru onomastica
unicului sau fiu, Ionel Popescu .''
Subtopic 1
In expozitiune autorul il prezinta pe Ionel,"un copilas foarte dragut de vreo
opt anisori," "imbracat ca maior de rosiori,in uniforma de mare tinuta".
Desfasurarea actiunii evidentiaza urmarile "educatiei". Primul efect al
acesteia se vede imediat, deoarece din camera alaturata se aude "o voce ragusita
de femeie batrana",care-I reclama mamei ca Ionel "nu s-astampara si e gata sa
rastoarne masina de facut cafea. Dup ace-si arata incantarea provocata de
strengariile baiatului si remarca entuziasmata cat este de destept, doamna Popescu
se indreapta spre usa, unde ii apare in fata "micul maior", "luand o poza martiala ".
Mama-l saruta si il scuipa sa nu-l deoache, apoi, rugandu-l sa nu se mai apropie de
"masina", isi continua conversatia cu musafirul. In acest timp, Ionel merge intr-un
colt al salonului unde, "pe doua mese, pe canapea, pe fotoliuri si pe jos stau
gramadite fel de fel de jucarii" si alege o trambita si o toba, cu care, in timp ce se
legana pe un cal de lemn, face un zgomot asurzitor, incat cei doi adulti nu se mai
inteleg . Observatia mamei "ca nu e frumos cand sunt musafiri" si mai ales
precizarea oaspetului ca " la cavalerie nu e toba si maiorul nu canta cu trambita",
schimba jocul copilului, care scoate sabia si incepe sa atace tot ce-i iese in cale .
Prima victima este "jupaneasa cea ragusita", care intra pentru a aduce cafea si
dulceata . Ea este salvata in ultimul moment de mama ce-i sarise in ajutor si care-
si plateste cutezanta, deoarece se alege cu o "puternica lovitura de spada", sub
ochiul drept. Intamplarea nu o supara pe doamna Popescu, deoarece aceasta vrea
o sarutare de la copil, pentru a-l ierta . Oaspetele cere permisiunea de a fuma la
cafea, iar gazda, dupa ce-i precizeaza ca la ei se fumeaza, ii spune razand ca si
"maiorul" "ii cam place". Oaspetele ii explica copilului ca nu e bine sa fumeze dar
aceste raspunse obraznic :"Dar tu de ce tragi ?". Dupa remarca mamei a mancat
prea multa dulceata, mai ia cateva lingurite si dispare in "vestibul, de unde se
intoarce cu cheseaua goala. Se apropie apoi de musafir, ia din tabachera o tigara,
pe care o pune in gura si, salutand militareste, cere un foc. La indemnul mamei
amuzate, oaspetele ii aprinde tigara, pe care copilul o fumeaza pana la carton, apoi
incepe sa se joace cu mingea, trantind-o cu atata indarjirea, incat acesta, dupa ce
"tulbura grozav linistea ciucurilor de cristal "ai candelabrului,ii zboara musafirului
ceasca, oparindu-l cu cafea. Si de aceasta data interventia mamei este formala, ea
isi consoleaza oaspetele, spunandu-i ca pata de pe pantalon " iese cu nitica ap
calda"
Desfasurarea actiunii evidentiaza urmarile "educatiei". Primul efect al
acesteia se vede imediat, deoarece din camera alaturata se aude "o voce ragusita
de femeie batrana",care-I reclama mamei ca Ionel "nu s-astampara si e gata sa
rastoarne masina de facut cafea. Dup ace-si arata incantarea provocata de
strengariile baiatului si remarca entuziasmata cat este de destept, doamna Popescu
se indreapta spre usa, unde ii apare in fata "micul maior", "luand o poza martiala ".
Mama-l saruta si il scuipa sa nu-l deoache, apoi, rugandu-l sa nu se mai apropie de
"masina", isi continua conversatia cu musafirul.
Subtopic 2
Desfasurarea actiunii evidentiaza urmarile "educatiei". Ionel e gata sa
rastoarne masina de facut cafea, face un zgomot asurzitor, incat cei doi adulti nu
se mai inteleg, se joaca cu sabia, astfel mama se alege cu o "puternica lovitura de
spada", sub ochiul drept. Intamplarea nu o supara pe doamna Popescu, deoarece
aceasta vrea o sarutare de la copil, pentru a-l ierta. Ii rastoarna cafeaua musafirului,
fumeaza ca un om in toata firea.
Punctul culminant : Ionel lesina din cauza tigarii, dar musafirul il stropeste cu
apa si il ajuta sa-si revina.
Subtopic 2
Deznodamantul: Cand musafirul ajunge acasa isi da seama ca Ionel i-a turnat
dulceata in sosoni.
Dl Goe - momentele subiectului (planul dezvoltat de idei)
Expozitiunea: Goe si familia sa astepata sosirea trenului spre Bucuresti
“Ca sa nu mai ramaie repetent si anul acesta, mam-mare, mamitica si tanti Mita i-
au promis lui Goe sa-l duc la Bucuresti de 10 mai.
Familia asteapta sosirea trenului pe peronul din “urbea x”.
Are loc o discutie filologica intre membrii familiei vizand form corecta a cuvantului
“marinar”.

Intriga- Sosind trenul, intreaga familie se urca in el.

Trenul soseste si cei patru pasageri se urca in vagon.
Cele trei dame intra in compartiment dar Goe ramane pe coridor cu “barbatii”.
Desfasurarea actiunii -Ispravile lui Goe in timpul calatoriei.
Lui Goe ii zboara pe geam palaria cu bilet cu tot.
Familia este nevoita sa cumpere un alt bilet si
sa plateasca si o amenda.
Mamitica il cearta pe Goe iar acesta, smucindu-se, se loveste cu nasul de clanta
usii compartimentului.
Bunica ii da lui Goe un “beret” in locul palariei.
Supararea “puisorului” ia sfarsit si este recompensat cu o “ciucalata” in locul unei
“pupaturi”.
Goe dispare si se blocheaza in toaleta vagonului de unde este eliberat de catre
conductor.
Punctul culminant- Goe trage semnalul de alarma iar mam-mare devine complice.
Nu s-a putut constata cina a tras semnalul de alarma desi personalul trenului face
cercetarile necesare.
Deznodamantul- Cu intarziere trenul ajunge la Bucuresti. Coborand, familia
porneste spre bulevard cu o “birja”.

Semnificatia titlului (scheletul-planul)

Genul epic
In opinia mea, titlul.....se gaseste intr-o stransa legatura cu semnificatiile
profunde ale textului propus.
In primul rand, ....este unul analitic( alcatuit din doua sau mai multe cuvinte)/
sintetic ( dintr-un singur cuvant), fiind alcatuit din..... ( se precizeaza din punct de
vedere morfologic)..... In plan real, el semnifica....., iar in plan simbolic, el
desemneaza......
In al doilea rand, legatura dintre titlu si text se face prin intermediul ( rezumatul si
sentimentele degajate)....Modul de expunere predominant este..... care se imbina
in tesatura epica cu .....
In concluzie, titlul.....constituie o cheie spre descifrarea vibratiei epice (
descifrarea mesajului textului epic).
Genul liric
In opinia mea, titlul.....se gaseste intr-o stransa legatura cu semnificatiile
profunde ale textului propus.
In primul rand, ....este unul analitic( alcatuit din doua sau mai multe
cuvinte)/ sintetic ( dintr-un singur cuvant), fiind alcatuit din..... ( se precizeaza din
punct de vedere morfologic)..... In plan real, el semnifica....., iar in plan simbolic, el
desemneaza......
In al doilea rand, legatura dintre titlu si textul liric este foarte stransa, fapt
vizibil prin prezenta figurilor de stil....ce creeaza imagini artistice....Poezia
dobandeste incarcatura afectiva, transmitand sentimente de....
In concluzie, titlul.....constituie o cheie spre descifrarea vibratiei epice (
descifrarea mesajului textului epic).