VARIANTA 1

Partea I (48 de puncte)

A. Limba română
1. Felul sunetelor: r - consoană; â - vocală; u - vocală; l - consoană. 4 puncte
2. Sinonime pentru cuvântul fantasmă: nălucă, arătare, fantomă. 4 puncte
3. Termeni din familia lexicală a substantivului aur: auriu, aurar, aurărie. 4 puncte
4. Cuvintele aflate în cazul genitiv din prima strofă: a nopţii, (deasupra) luncii, dimineţii, lui.
4 puncte
5. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: eu - pronume personal; în - prepoziţie simplă;
mă - pronume reflexiv; verde - adjectiv propriu-zis 4 puncte
6. Enunţ în care substantivul copac să aibă funcţie sintactică de nume predicativ (de exemplu):
Stejarul din faţa casei este un copac bătrân. 4 puncte
7. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: ce — subiect; dimineţii — atribut substantival
genitival; solzii — complement direct; lui — atribut pronominal genitival. 4 puncte
8. Propoziţia simplă din text: Şi privesc... 4 puncte
9. Alcătuirea unei fraze în care există o propoziţie subiectivă, având ca regent verbul a adormi
(de exemplu): Cine este foarte obosit/1SB adoarme repede. /2PP 4 puncte
B. Înţelegerea textului
10. Rima versurilor din prima strofă: împerecheată. 2 puncte
11. Un vers care să conţină o personificare din ultima strofă: Cum adoarme (apa) la bulboace,
săpând malul năsipos. 2 puncte
12. Versul care conţine o imagine vizuală din a doua strofă (de exemplu): Şi privesc cum apa
curge şi la cotiri ea se pierde. 2 puncte
13. Exemplu de răspuns: Textul aparţine genului liric, deoarece eul liric (Eu mă duc în faptul
zilei, mă aşez pe malu-i verde etc.) exprimă în mod direct sentimentele de admiraţie, de încântare
în faţa frumuseţii apei ce curge liniştită în bătaia razelor de soare ale dimineţii. Sunt utilizate
figuri de stil pentru realizarea imaginilor artistice. 2 puncte
14. Exemplu de răspuns: Versul conţine o comparaţie (Râul... ca un balaur), un epitet (Răul
luciu), ce dau naştere unei imagini vizuale strălucitoare a râului în apele căruia se reflectă razele
soarelui, în zori de zi. 4 puncte
Partea a II-a (10 puncte)
Exprimarea unei opinii despre spaţiul şi timpul din descrierea prezentă în fragmentul de pastel
Malul Şiretului, de la Partea I. Exemplu de răspuns:
Poezia lui V. Alecsandri este un pastel, în care, după cum sugerează titlul, surprinde imaginea
malului Şiretului, în momentul întâlnirii dintre noapte şi zi (Aburii uşori ai nopţii ca fantasme se
ridică). Despărţirea înceată (a întunericului) de pământ este redată prin comparaţia aburilor
nopţii cu fantasme, provocând o puternică stare emoţională.
Imaginea dinamică a ceţii care se despică printre ramuri împreună cu imaginea vizuală a râului
personificat ce se-ncovoaie sub copaci în raza dimineţii stârnesc admiraţia privitorului.
Privirea este atrasă şi de prundişul lunecos şi de malul năsipos, dar frumuseţea, unicitatea
peisajului sunt create de mişcarea lentă a râului.
Descrierea este minunată, o adevărată invitaţie în mijlocul naturii.
Partea a III-a (32 de puncte)
Argumentarea afirmaţiei că o operă literară studiată este o schiţă. Text suport - Vizită... de I.L.
Caragiale.
Exemplu de răspuns:
• naraţiune la persoana I
• tema operei
Prezentarea subiectului
• expoziţiunea
■ intriga
• desfăşurarea acţiunii
Prezentarea lui Ionel, punând în evidenţă semnificaţia comportamentului acestuia
■ punctul culminant
■ deznodământul
■ Caracteristici ale schiţei cu exemplificări:
• timpul scurt şi locul restrâns al desfăşurării acţiunii;
• acţiune simplă, cu un fir narativ;
• modurile de expunere;
• număr mic de personaje.

Una dintre părţile importante ale operei lui I.L. Caragiale o constituie schiţele, texte în
care autorul satirizează moravurile societăţii contemporane.
Schiţa Vizită... este o naraţiune la persoana I, naratorul confundându-se cu unul dintre
personajele principale, care face o vizită doamnei Măria Popescu, o veche prietină.
Tema acestei opere o constituie proasta educaţie pe care copiii din unele familii o primesc
şi atitudinea greşită a părinţilor faţă de educaţie.
La începutul textului, în expoziţiune, ni se prezintă personajul-narator şi motivul pentru
care acesta îi face vizita doamnei Popescu: ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu.
Naratorul aduce drept cadou o minge foarte mare de cauciuc. Gazda şi musafirul discută despre
diverse probleme, în special despre educaţia copiilor, mama arătând nişte principii foarte
sănătoase, care vor fi infirmate în intrigă.
Ionel, fiul dumneaei, are un conflict cu slujnica, deoarece vrea să răstoarne maşina când
face cafea. Iniţial, mama pare intransigentă, certându-şi băiatul, pentru ca, în final, să mai sărute
o dată dulce pe maioraşul, îl scuipă să nu-l deoache şi-l lasă jos.
În desfăşurarea acţiunii băiatul ia o trâmbiţă şi o tobă, făcând o gălăgie infernală, iar cei
doi nu se mai pot înţelege. Mama îi spune să meargă în altă cameră, iar musafirul îi explică
faptul că maiorul comandă şi merge-n fruntea soldaţilor cu sabia scoasă, astfel că Ionel începe
să atace tot ce îi stă în cale. între timp apare jupâneasa, iar doamna Popescu se aşază între aceasta
şi băiat, fiind ea însăşi lovită dedesubtul ochiului drept.
Un alt moment care-1 consternează pe vizitator este acela în care mama îi permite
maiorului să fumeze, fiind chiar mândră de isprava fiului: să-l vezi ce caraghios e cu ţigara-n
gură, să te prăpădeşti de râs... ca un om mare...
Pentru că jupâneasa adusese dulceaţă, Ionel mănâncă destul de multă, iar mama îi atrage
atenţia că s-ar putea să-i fie rău, aşadar, el iese un moment cu chiseaua în hol şi se întoarce cu ea
goală. După ce termină de fumat ţigara, Ionel începe să se joace cu mingea, astfel răsturnând
cafeaua pe pantalonii musafirului. Nici acum mama nu îl ceartă, ci îi spune musafirului: Nu e
nimic! iese... Cafeaua nu pătează! iese cu niţică apă caldă!...
Punctul culminant al acţiunii este atins atunci când Ionel leşină din cauza tutunului;
mama strigă disperată după ajutor, dar musafirul îl ajută să-şi revină, spunându-i, în final: Vezi,
domnule maior? [...] Nu ţi-am spus eu că tutunul nu e lucru bun? Al'dată să nu mai fumezi!
 Deznodământul îl arată pe personajul-narator plecând spre casă şi constatând motivul
pentru care maiorul ieşise cu dulceaţa în vestibul - pentru a i-o turna în şoşoni.
Timpul desfăşurării acţiunii este precizat: de Sf. Ion, durând numai câteva ore, adică pe
parcursul unei vizite. Locul este, evident, casa doamnei Popescu, neoferindu-se alte detalii.
În ceea ce priveşte modurile de expunere, naraţiunea predomină şi este evidentă în
înlănţuirea momentelor subiectului, dar şi dialogul este foarte important, deoarece ajută, pe de o
parte, la caracterizarea personajelor şi, pe de altă parte, indică diferenţa dintre aparenţă şi esenţă,
adică dintre ceea ce vor să pară personajele şi ceea ce sunt ele în realitate. Madam Popescu
afirmă: acu, de când s-a făcut băiat mare, trebuie să mă ocup eu de el; trebuie să-i fac educaţia
— şi nu ştiţi dv. bărbaţii cât timp îi ia unei femei educaţia unui copil, mai ales când mama nu
vrea să-l lase fără educaţie!, replică ce îi este contrazisă pe tot parcursul schiţei de faptele
săvârşite de Ionel. Descrierea apare foarte puţin, deoarece dinamismul schiţei nu este întrerupt de
pasaje descriptive decât cu puţine excepţii. Despre Ionel se spune că este îmbrăcat ca maior de
roşiori în uniformă de mare ţinută, iar despre tatăl băiatului naratorul oferă o informaţie - d.
Popescu tatăl este mare agricultor.
Având în vedere trăsăturile textului Vizită de I.L. Caragiale putem spune că este o schiţă.

VARIANTA 2
Partea I (48 de puncte)
A. Limba română
1. Două cuvinte ce conţin vocale în hiat (de exemplu):,ma-es-tru; po-e-tul. 4 pct
2. O pereche de antonime (substantive) din strofa a doua: tinereţă, bătrâneţă.
4 puncte
3. Mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: astfel
- compunere prin contopire; frăţioare — derivare. 4 puncte
4. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: dar - conjuncţie coordonatoare adversativă; a
noastră - adjectiv pronominal posesiv; soartă - substantiv comun; mulţămitoare
- adjectiv derivat (de la verbul a mulţămi + suf. toare). 4 puncte
5. Verb la indicativ, imperfect din text: uimea. Verb la indicativ, perfect simplu din text:
răspunse. 4 puncte
6. Alcătuirea unui enunţ în care substantivul doină să aibă funcţia sintactică de atribut
substantival (de exemplu): Versurile doinei sunt melodioase. 4 puncte
7. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: glasul — subiect; uitat - nume predicativ.
4 puncte
8. Propoziţia subordonată din prima strofă: C-are uimea lumea. Este atributivă. 4 puncte
9. Alcătuirea unei fraze în care există o completivă directă, având ca regent verbul a cânta. De
exemplu: Copilul cântă/1PP ce a învăţat la ora de muzică./2CD 4 puncte
B. Înţelegerea textului
10. Măsura versului: A sosit amurgul, jalea ne-a cuprins - 11 silabe. 2 puncte
11. Un vers care să conţină o imagine vizuală din prima strofă: în poiana verde am găsit un
fluier. 2 puncte
12. O figură de stil din versul: Gingaş, cu iubire, dulce a cântat - inversiune. 2 pct
13. Textul aparţine genului liric, deoarece apare eul liric (în poiana verde am găsit un fluier; Am
cântat o doină... etc.) care îşi exprimă în mod direct bucuria, mulţumirea înfăptuirii unei opere.
2 puncte
14. Semnificaţia structurii din text: a sosit amurgul. (De exemplu:) Este o metaforă sugestivă
pentru bătrâneţe. Acest moment reprezintă, pentru eul liric, împlinirea din punct de vedere
spiritual. 2 puncte
Partea a II-a (10 puncte)
Exprimarea unei opinii despre semnificaţia unui vers dat. Exemplu de răspuns:
Răspunsul Am cântat o doină şi e de ajuns este ultimul vers al poeziei Fluierul de Vasile
Alecsandri şi nu întâmplător, pentru că pare a fi o concluzie.
Verbul a cânta este folosit cu sens figurat atât în acest vers, cât şi în strofa a doua, semnificând,
de fapt, „a crea" (Astfel şi poetul viu în tinereţă/ Gingaş, cu iubire, dulce a cântat).
Substantivul doină este o metaforă pentru opera literară plăsmuită de mintea poetului în tinereţe.
Sintagma e de ajuns exprimă mulţumirea, satisfacţia eului liric că va rămâne în eternitate, prin
creaţia sa.
Datorită mesajului transmis, poezia Fluierul pare o mărturisire poetică.
Partea a III-a (32 de puncte)
Caracterizarea personajului principal dintr-o schiţă studiată. Text suport - Vizită... de I.L.
Caragiale.
Exemplu de răspuns:
Personajul principal
• Mijloace de caracterizare cu exemple:
- caracterizare directă făcută de autor
- caracterizare indirectă prin fapte
Trăsături ale personajului cu exemple:
• neastâmpărat;
• dezordonat;
• lipsit de educaţie;
• obraznic.
- caracterizare indirectă prin limbaj Relaţia Ionel - celelalte personaje:
- caracterizare directă făcută de alte personaje (doamna Popescu)

Una dintre părţile importante ale operei lui I.L. Caragiale o constituie schiţele, texte în
care autorul satirizează moravurile societăţii contemporane, dar care rămân general-valabile.
Personajul principal al schiţei este Ionel Popescu, pe care naratorul îl caracterizează în
mod direct încă din expoziţiune. Astfel, cititorul află că acesta este un copilaş foarte drăguţ de
vreo opt anişori, pentru ca, după aceea, să se ofere şi o informaţie legată de vestimentaţia
personajului, care contrastează cu prima afirmaţie: l-am găsit îmbrăcat ca maior de roşiori în
uniformă de mare ţinută.
Trăsăturile morale ale personajului sunt oferite de caracterizarea indirectă, de faptele şi de
relaţia personajului cu celelalte personaje, precum şi de cele patru replici pe care Ionel le are pe
tot parcursul schiţei.
Mai întâi, se dovedeşte neastâmpărat, deoarece nu o lasă pe slujnică să-şi facă treaba: -
Coniţă! uite Ionel! vrea să-mi răstoarne maşina!... Astâmpără-te, că te arzi! Deşi este strigat de
mamă, acesta nu reacţionează, deoarece la toate năzdrăvăniile lui, mama răspunde cu îmbrăţişări
şi sărutări.
Apoi, Ionel se dovedeşte dezordonat, deoarece într-un colţ al salonului unde, pe două
mese, pe canapea, pe foteluri şi pe jos, stau grămădite fel de fel de jucării. Nu este obişnuit să-i
respecte pe ceilalţi, deoarece bate toba şi suflă în trâmbiţă, în ciuda faptului că mama lui şi
musafirul încearcă să aibă o conversaţie.
Deşi o răneşte pe mamă cu sabia, Ionel nu este pedepsit, ba chiar i se oferă iertarea: -
Vezi? Vezi, dacă faci nebunii? era să-mi scoţi ochiul... Ţi-ar fi plăcut să mă omori? Sărută-mă,
să-mi treacă şi să te iert!
De asemenea, personajul se arată obraznic faţă de musafir, deoarece i se adresează
nepoliticos atunci când acesta îi explică de ce nu este bine să fumeze: - Da tu de ce tragi?, el
nefiind obişnuit să i se facă observaţie.
În ceea ce priveşte celelalte personaje, slujnica nu-i poate face nicio observaţie, doar îi
comunică doamnei Popescu lucrurile săvârşite. Doamna Popescu este încântată de inteligenţa de
care dă dovadă fiul ei, răsplătindu-1 pentru toate obrăzniciile. De asemenea, atitudinea ei este
ironizată de narator, deoarece, în ciuda pretenţiilor de mare doamnă, se arată superstiţioasă: -
Scuipă-l, să nu mi-l deochi!
Naratorul are o atitudine ironică faţă de personaj. Dacă la început este un copilaş drăguţ
de vreo opt anişori, i se adresează apoi cu d-ta, apoi este maiorul, domnul maior, pentru ca, în
deznodământ, să devină scumpul ei maioraş.
Talentul de dramaturg al lui Caragiale este evident în această schiţă mai ales prin
numeroasele părţi dialogate şi prin dinamism, în schiţa Vizită... se satirizează efectele pe care
educaţia greşită le poate avea asupra copiilor.

VARIANTA 3
Partea I (48 de puncte)
A. Limba română
1. Despărţirea în silabe: re-var-să; ce-reas-că; ce-nu-şii; mie-ii. 4 puncte
2. Diminutivele: copilită, bobocei. 4 puncte
3. Antonimele cuvintelor: lumină - întuneric; căldură - răceală, frig. 4 puncte
4. Cazul cuvintelor subliniate: se — acuzativ, mândra — acuzativ. 4 puncte
5. Valoarea morfologică: paşte — verb predicativ, aur- - substantiv, un — articol nehotărât,
limpede - adjectiv propriu-zis. 4 puncte
6. Exemplu de răspuns: Vestea cea bună a fost adusă de glasul lui Mihai. 4 puncte
7. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: ard - predicat verbal, movili - subiect simplu, fumuri
- complement direct, cenuşii - atribut adjectival. 4 puncte
8. Prima propoziţie principală: Ziori de ziuă se revarsă peste vesela natură/ Prevestind un soare
dulce cu lumină şi căldură. 4 puncte
9. Exemplu de răspuns: A fugit acasă/ pentru că şi-a uitat caietul de teme./2
1

4 puncte
B. Înţelegerea textului
10. Rima împerecheată. 2 puncte
11. Exemplu de răspuns: ...turma zbeară la păşune. 2 puncte
12. Figura de stil: enumeraţie. 2 puncte
13. Exemplu de răspuns: prin huceag; în grădini. 2 puncte
14. Versul dat creionează printr-o personificare ...cu raze vii sărută june flori de primăvară... şi
într-un registru vesel, optimist, imaginea astrului zilei care luminează întreaga natură, primăvara.
4 puncte
Partea a II-a (18 puncte)
Redactarea unei cereri. Exemplu de răspuns:
 (Domnule (Director,
Subsemnatul/ Subsemnata, Cezar/ Cezara Ivănescu, cu domiciliul în (Botoşani, pe
Aleea (Florilor, la numărul 16, elev/ elevă în clasa a VIII-a, Ca Şcoala cu clasele I-VIII
„Nicolae Iorga", vă rog să-mi aprobaţi înscrierea la cercul de cinematografie de la „Clubul
Copiilor".
Menţionez că solicit aceasta deoarece sunt pasionat/pasionată de arta filmului.
Botoşani, 18.06.2007
Cezar/Cezara Ivănescu
Domnului Director al „Clubului Copiilor" Botoşani
Partea a III-a (24 de puncte)
Compunere despre caracteristicile şi semnificaţiile textului de la partea I: pastelul Dimineaţa de
Vasile Alecsandri.
Exemplu de răspuns:
Încadrarea textului în genul şi specia literară corespunzătoare
Relevarea modului de expunere dominant, cu exemplificări
Evidenţierea rolului mijloacelor artistice
Exprimarea unei opinii referitoare la text sau la mesajul transmis

Opera literară Dimineaţa este un pastel, o creaţie aparţinând genului liric, eminamente
descriptivă, prin care se transmit în mod direct sentimente generate de prezentarea unui tablou de
natură. Vasile Alecsandri a publicat ciclul Pasteluri în revista „Convorbiri literare" între 1868-
1869, iar în anul 1875 în Opere complete, într-o selecţie propusă de poet.
Pastelul Dimineaţa prezintă imaginea naturii la răsăritul soarelui, ca semn al biruinţei
asupra întunericului nopţii.
Ipostaza poetului este aceea de contemplator al spaţiului vast al câmpiei. Perspectiva din
care se face descrierea peisajului este din planul depărtat spre cel apropiat, dinspre cel cosmic:
Ziori de ziuă se revarsă peste vesela natură..., spre cel teluric: câmpul înverzit.
Tabloul de natură este conturat gradat, prin alăturarea de imagini vizuale, dominante în
prima strofă şi în cea de-a doua, auditive şi dinamice, identificate, ca dominante, în următoarele
două.
Pastelul are o structură binară: începe cu o imagine a naturii în generalitatea ei, cea a
naturii peste care, personificate, se revarsă zorile, şi se încheie cu una concretă, idilică, cea a
tinerei fete: Şi o blândă copilită, torcând lâna din fuior/ Paşte bobocei de aur lâng-un limpede
izvor.
Prima strofă a poeziei are ca imagine centrală pe cea a soarelui, astrul zilei. Epitetul
dulce şi personificarea sorbind rouă dimineţii sugerează forţa soarelui, văzut ca simbol al vieţii.
Mişcarea ascendentă a soarelui se prelungeşte în a doua strofă, până la asigurarea rolului de astru
tutelar al înaltului: El se-nalţă de trei suliţi pe cereasca mândră scară/Şi cu raze vii sărută june
flori de primăvară.
Enumeraţia din versul: Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi dezvoltă structura din
versul anterior -flori de primăvară, creând o imagine plină de prospeţime, specifică primăverii.
Triumful vieţii izbucneşte odată cu răsărirea lor: Ce răzbat prin frunze uscate... Cromatica
pastelului este specifică anotimpului descris, dominând verdele şi galbenul.
În acest cadru de natură, care are atributele frumuseţii, ale gingăşiei, ale purităţii este
plasat şi omul: Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de muncă. O notă de veselie, de trăire
intensă a vieţii, dobândeşte tabloul descris prin personificarea păsărilor: Păsărelele-şi dreg
glasul prin huceagul de sub luncă. Semnele noului anotimp încep să apară pretutindeni: în
grădini, în câmpii, pe dealuri, prin poiene şi prin vii/ Ard movili buruienoase...
Armonia deplină a elementelor din natură este plastic sugerată de strofa finală. Epitetul
blânda alăturat diminutivului copilită creează imaginea clară a frumuseţii şi inocenţei tinereşti,
icoana anotimpului de primăvară.
În ultimul vers poetul introduce un element ce ţine de fantastic: bobocei de aur, pentru a
desăvârşi, ca un mare artist, tabloul de natură, conferindu-i un aer magic.
Versificaţia este în acord cu planul ideatic al poeziei, cu elementele de recuzită stilistică,
Vasile Alecsandri optând pentru patru catrene, cu rimă pereche, măsură între 15 şi 16 silabe.
Prin claritatea, simplitatea şi naturaleţea discursului liric, poetul îşi exprimă în pastelul
Dimineaţa admiraţia şi încântarea în faţa eternei frumuseţi a naturii.

VARIANTA 4
Partea I (48 de puncte)
A. Limba română
1. Cuvintele care conţin hiat: stăruinţă, întârziată. 4 puncte
2. Exemple de răspuns: sinonimele cuvintelor întunecaţi - negri, miazănoapte - nord.
4 puncte
3. Exemplu de răspuns: drumeţ, drumeţie. 4 puncte
4. Cazul substantivelor: florile - cazul nominativ, îşi - cazul dativ, numele - cazul acuzativ
4 puncte
5. Verb copulativ 4 puncte
6. Exemplu de răspuns: Am văzut şi eu această floare. — complement direct 4 pct
7. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: Anicuţei - complement indirect, numele -subiect
4 puncte
8. Prima propoziţie subordonată din text: ...până ce birui primăvara - propoziţie subordonată
circumstanţială de timp. 4 puncte
9. Exemplu de răspuns: Deschide uşa/1 cui doreşte.!2 (P2 - propoziţie subordonată completivă
indirectă) 4 puncte
B. Înţelegerea textului
10. Personajele care participă la dialog: Anicuţa, Nicu. 2 puncte
11. Exemplu de răspuns: ...Anicuţa rămase încremenită când deschise portiţa grădinii...
2 puncte
12. Exemplu de răspuns: personificarea - ...se grăbea primăvara... 2 puncte
13. Exemplu de răspuns: Textul aparţine genului epic deoarece are un narator (care povesteşte la
persoana a III-a, obiectiv), prezintă o acţiune la care participă două personaje (Anicuţa vede
pentru prima dată florile de păpădie, aflând cum se numesc de la fratele ei, Nicu, surprins pentru
descoperirea fetei). Acţiunea este plasată în timp şi spaţiu (primăvara, în grădină). Se pot
identifica momentele subiectului. 2 puncte
14. Exemplu de răspuns: Structura dată conţine o comparaţie (curat ca lacrima), sugerând o
caracteristică a cerului, limpezimea. 4 puncte
Partea a II-a (18 puncte)
Redactarea unei scrisori cu descriere inclusă.
Exemplu de răspuns:

Izvoare, 18.06.2007
 Dragă Răzvan,
Îţi mărturisesc faptul că de multă vreme vreau să-ţi comunic şi ţie emoţiile pe care le
încerc în fiecare dimineaţă de vară, aici la mine acasă, fim aşteptat vacanţa pentru a avea şi
timp, şi dispoziţia necesară descrierii unui asemenea moment, într-un asemenea loc, cum este
cel în care locuim noi.
Îţi voi descrie o zi de vară numai pentru a te convinge să abandonezi arşiţa de pe plajă,
zgomotul obositor al oraşului, mofturile turiştilor din toată lumea, dar mai ales computerul de
care nu te mai desprinzi şi a te dotări să vii la noi. De altfel, ţi se va ivi în curând acest prilej,
pentru că tatăl meu va trece prin Constanţa şi va fi. o mare plăcere să se întoarcă acasă
împreună cu tine.
Dacă-ţi aduci aminte, casa noastră este în preajma unei păduri de brazi. Ploaia nu ne
prea ocoleşte în vara asta, dar aici, la noi, nu-i ceva neobişnuit. Soarele se arătă târziu, îl văd,
după cum ţi-am spus, mai întâi pe umerii brazilor şi apoi pe trotuarul din faţa casei.
împrejurimile pline de copaci se continuă cu alţi arbori în curtea noastră. Dimineaţa şi ei se
pregătesc de o nouă zi. Acum, îşi rotunjesc sub razele potolite ale soarelui fructele. Vei avea o
mare plăcere să-ţi începi ziua gustând din ele. Se trezesc şi micile vietăţi ale curţii noastre,
fiecare dând de veste că există în felul ei. Câinele cel bătrân de-abia aşteaptă să fie mângâiat,
iar pisica leneşă se fereşte de lumina zilei, căutându-şi un loc în care să lenevească. Micul
dejun în chioşcul din grădină este o garanţie sigură pentru o zi frumoasă.
Cred că detaliile despre obişnuita noastră dimineaţă te-au făcut deja să visezi la
vacanţa pe care ţi-o vei petrece la noi.
Aştept veşti bune de la tine şi transmite salutări părinţilor tăi, comunicându-le
hotărârea ta de a veni aici.
Cu
drag,
Iulian /Iuliana Oprea
Partea a III-a (24 de puncte)
Rezumatul textului citat la partea I (Păpădia de Ion Agârbiceanu).
Exemplu de răspuns:
Succesiunea ideilor
• concordanţa cu textul dat
Ideile principale ale textului
Respectarea convenţiilor specifice rezumatului:
• relatarea la pers. a III-a
• timpurile verbale corespunzătoare
• trecerea vorbirii directe în vorbire indirectă
• relatarea obiectivă

Într-una din zilele de primăvară, sosită cu greu în acele locuri, Anicuţa a rămas uimită,
când a deschis portiţa grădinii lor, deoarece în faţa ei se desfăşura un covor plin de floricele
galbene. Fata nu a mai putut înainta, încremenise admirând micuţele plante. Treptat, treptat faţa i
s-a înseninat de frumuseţea de dinainte-i, mângâiată fiind de razele soarelui.
Ca deşteptată din somn, Anicuţa îl strigă insistent pe Nicu, fratele ei, pentru a-i arăta şi lui
marea minune. Surprins de insistenţa fetei, Nicu răspunde într-un târziu chemării, lăsându-se
condus de ea în grădină.
 Fetiţa îi deschide portiţa şi-i arată florile galbene. Nicu un timp trăieşte şi el emoţia dată
de farmecul acestora, oftând uşor, spune, şoptit şi fără să i se pară ceva neobişnuit, că a înflorit
păpădia. Fata nu înţelege nimic din ceea ce a zis Nicu, insistând cu întrebările referitoare la
numele florilor. Astfel, află pentru prima dată că ele se numesc păpădii. Deşi înfloriseră şi anul
trecut, Anicuţa nu reuşise să le vadă, deoarece fusese bolnavă în pat.
Copilei nu i-a plăcut numele florilor, considerând că nu se potriveşte cu frumuseţea lor.
Nicu nu a putut să-i dea o explicaţie care să justifice numele plantei, negândindu-se, probabil
niciodată, de ce toate florile au numele lor.
Anicuţa şi-a uitat repede nemulţumirea faţă de numele florilor şi a început să urmărească
zborul albinelor, trecând din floare în floare, cufundându-şi mereu capul în puful păpădiilor.

VARIANTA 5
Partea I (48 de puncte)
A. Limba română
1. Cuvintele din listă ce conţin diftong: greu, trebuia, sătean, soldatului. 4 puncte
2. Cuvântul nădăjduia s-a format prin derivare (cu sufix); cuvântul bătrânul s-a format prin
conversiune/ schimbarea valorii gramaticale/ schimbarea clasei morfologice (substantiv provenit
din adjectiv). 4 puncte
3. Sinonimele cuvintelor subliniate sunt: sfială —jenă, timiditate, reţinere etc; ciudată - bizară,
neobişnuită, stranie etc. 4 puncte
4. Verbul strânsese este la modul indicativ, timpul mai-mult-ca-perfect. 4 puncte
5. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: dar — conjuncţie coordonatoare (adversativă);
lui - pronume personal; greu - adverb de mod; să - conjuncţie subordonatoare/ marcă a modului
conjunctiv. 4 puncte
6. În următorul enunţ adjectivul ciudat are funcţia sintactică de nume predicativ: De la o vreme,
comportamentul lui a devenit ciudat (nume predicativ). 4 puncte
7. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: lui - complement indirect; vrednici — nume
predicativ, (de)-o cinste - complement indirect; deosebită - atribut adjectival. 4 puncte
8. Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă din fraza dată este: oricât ar fi vrut.
4 puncte
9. Prin contragerea propoziţiei subordonate completive directe s-a obţinut un complement direct:
Poate aştepţi creşterea (complement direct) preţurilor. 4 pct
B. Înţelegerea textului
10. Acest text aparţine genului epic. 2 puncte
11. Secvenţa care se referă la stima pe care o avea moş Miron pentru cei veniţi de pe front este: /
se părea lui că-s vrednici de-o cinste deosebită. 2 puncte
12. Exemplu de răspuns: Ideea principală este că de la o vreme, moş Miron este mereu prezent la
gară. 2 puncte
13. Dialogul poate îndeplini următoarele funcţii: de a caracteriza (indirect) personajele, de a
dinamiza acţiunea, de a exprima legătura dintre planul naratorului şi planul personajelor etc.
2 puncte
14. Afirmaţia se referă la viaţa grea a bătrânului, la modalităţile de supravieţuire etc.
4 puncte
Partea a II-a (18 puncte)
Redactarea unei cereri. Exemplu de răspuns:
 Domnule Director,
Subsemnatul, Alexandru Stanciu,/ Subsemnata, Alexandra Stanciu, domiciliat/
domiciliată în Suceava, pe strada Baladei, numărul 81, elev/elevă în clasa a VIII-a la Şcoala
cu clasele I - VIII „George Enescu" vă rog să binevoiţi a-mi aproba înscrierea la Biblioteca
Municipală din localitate.
Menţionez că solicit acest lucru, întrucât îndeplinesc toate condiţiile cerute.
Suceava, 18.06.2007
Alexandru/Alexandra Stanciu
(Domnului (Director al Şcolii cu clasele I - VIII „George Enescu", Suceava

Partea a III-a (24 de puncte)

Caracterizarea personajului moş Miron, din textul de la partea I {Darul lui moş Miron de Ion
Agârbiceanu).
Exemplu de răspuns:
Respectarea fidelităţii faţă de textul dat
Desprinderea ideilor principale
Respectarea convenţiilor specifice rezumatului (vorbire indirectă, relatarea obiectivă)
În anul 1916, moş Miron, ţăran dintr-un sat din Ardeal, aştepta la gară soldaţii întorşi
acasă, pentru a afla veşti de pe front. Deoarece el spera să i se spună că armata română a intrat în
război împotriva Austro-Ungariei, din care făcea şi Transilvania parte, răspunsul primit nu-l
mulţumea.
La începutul primăverii, când nu mai are din ce trăi, află că alţi bătrâni din sat obţin bani
de la primărie. Cu toate că până acum nu a apelat niciodată la ajutor, este nevoit să facă acest
lucru. Primarul îi spune însă că nu îl poate ajuta, fiindcă el nu are pe nimeni în război şi îl
sfătuieşte să vândă otava pe care o are de anul trecut. Văzând că bătrânul îl priveşte încruntat fără
a-i răspunde, crede că acesta aşteaptă să mai crească preţurile, dar când află că nu este aşa, îi
propune să i-o vândă chiar lui. Bătrânul îşi îndreaptă însă trupul îngârbovit, pleacă şi nu mai
revine nicicând la primărie.

VARIANTA 6
Partea I (48 de puncte)
A. Limba română
1. Despărţirea cuvintelor în silabe: car-te, cum-pă-ni-tă, (au) des-chis,jert-fa.
4 puncte
2. Doi termeni din familia lexicală a substantivului cinste - cinstire, cinstit, necinstit, a cinsti etc.
4 puncte
3. Sinonimul potrivit pentru sensul din text al cuvântului cumpănită este chibzuită, măsurată;
sinonimul cuvântului reverie este visare, contemplaţie, meditaţie. 4 pct
4. Conjugările verbelor: ia - conjugarea I, pogoară - conjugarea a IV-a, se pare - conjugarea a
II-a, au deschis - conjugarea a III-a. 4 puncte
5. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: iubită - adjectiv provenit din participiu/ adjectiv
participial/ participiu cu valoare adjectivală; Tu - pronume personal; la - prepoziţie (simplă);
nicio - adjectiv pronominal negativ. 4 puncte
6. În următorul enunţ substantivul floare are funcţia sintactică de nume predicativ: Trandafirul
este floarea (nume predicativ) mea preferată. 4 puncte
7. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: mâinilor - complement indirect; mele - atribut
adjectival; care - subiect; te - complement direct. 4 puncte
8. Dezvoltarea atributului în propoziţie subordonată atributivă: ...cu literal1 care este sfântă./2
4 puncte
9. Următoarea frază conţine o propoziţie subordonată circumstanţială de mod având ca regent
verbul a cânta: Cântă/1 cum ştie el mai bine./2 4 puncte
B. Înţelegerea textului
10. Rima versurilor este îmbrăţişată/ de tipul abba. 2 puncte
11. Versurile care conţin o imagine auditivă: Eşti ca vioara, singură, ce cântă/ Iubirea toată pe
un fir de păr. 2 puncte
12. Figura de stil identificată în versul Un om de sânge ia din pisc noroi... este: epitetul/
metafora/ inversiunea. 2 puncte
13. Textul este o operă lirică întrucât identificăm mărci lexico-gramaticale ale prezenţei eului
liric/ exprimarea directă a gândurilor şi a sentimentelor; o structură specifică operei lirice; figuri
de stil şi imagini artistice prin care se sugerează stări/ atitudini etc. 2
puncte
14. Finalul textului se referă la faptul că arta, în general, opera literară, în special, nu reprezintă
instrument de cunoaştere, că poezia nu poate răspunde tuturor întrebărilor etc.
4 puncte
Partea a II-a (18 puncte)
Redactarea unei cereri. Exemplu de răspuns:
Domnule Director,
Subsemnatul, Alexandru Pascu,/ Subsemnata, Alexandra Pascu, domiciliat/ domiciliată în
Iaşi, pe strada Viitor, numărul11, elev/ elevă în clasa a VIII-a (a Şcoala cu Clasele I - VIII
„Gh. Asachi", vă rog să Binevoiţi a-mi aproba acordarea unui spaţiu pentru o expoziţie de
desene ale colegilor mei din clasa a VIII-a, în sala specializată din incinta Bibliotecii Judeţene
„MihailSadoveanu", din localitate.
Menţionez că solicit acest lucru, întrucât îndeplinesc toate condiţiile cerute.
Iaşi, 18.06.2007
Alexandru/Alexandra Pascu
Domnului Director al Şcolii cu clasele I - VIII„Gh. Asachi", Iaşi

Partea a III-a (24 de puncte)

Compunere despre caracteristicile fundamentale şi semnificaţiile textului citat la partea I: Ex
libris de Tudor Arghezi.
Exemplu de răspuns:
Precizarea unei caracteristici a genului liric, identificată în fragmentul din poezia Ex libris
• exprimarea directă a gândurilor şi a sentimentelor
• prezenţa eului liric şi a mărcilor lui în text
• structura specifică textului liric Exemplificarea acestei caracteristici, pe baza textului citat
Sublinierea unei idei prezente în text şi a mijloacelor artistice folosite în exprimarea acesteia
Susţinerea unei opinii despre semnificaţiile textului sau despre mesajul transmis
• concluzie

Poezia Ex libris, scrisă de Tudor Arghezi, aparţine genului liric deoarece exprimă în
mod direct gânduri şi sentimente legate de preţuirea cărţii, obiect al civilizaţiei şi al culturii.
 Prezenţa eului liric este evidenţiată prin mărci lexico-gramaticale specifice: imagini
artistice realizate cu ajutorul figurilor de stil, frecvenţa verbelor şi a pronumelor de persoana a Ii-
a, punctuaţie expresivă, adresarea directă.
Structura este specifică textului liric: poezia este alcătuită din patru strofe, a câte patru
versuri fiecare, a căror muzicalitate este realizată prin rima îmbrăţişată, ritmul iambic şi măsura
de 10 silabe.
Intensitatea sentimentelor exprimate de eul liric este evidenţiată încă din primul vers.
Adresarea directă Carte frumoasă, cinste cui te-a scris arată că poetul dă viaţă cărţii, o
personifică şi o consideră o fiinţă, căreia îi vorbeşte cu multă căldură. Prin intermediul cărţii, el i
se adresează şi celui care a scris-o, exprimându-şi în mod direct respectul şi preţuirea. Versul
încet gândită, gingaş cumpănită scoate în evidenţă două calităţi esenţiale ale cărţii, dar şi ale
celui care a creat-o. Adverbul încet exprimă răbdarea şi truda necesare pentru scrierea unei cărţi,
iar adverbul gingaş sugerează delicateţea şi grija cu care poetul gândeşte şi cumpăneşte fiecare
cuvânt al cărţii. Cele două adverbe au valoarea unor epitete sugestive, aşezate înaintea verbelor
la participiu.
În text, cartea are doi termeni de comparaţie: unul din regnul vegetal {Eşti ca o floare),
iar celălalt din domeniul muzicii {Eşti ca vioara). Prima comparaţie are menirea de a sublinia
frumuseţea şi gingăşia cărţii, deoarece floarea simbolizează aceste calităţi. Comparaţia între carte
şi vioară sugerează capacitatea cărţii de a da glas celor mai variate sentimente şi mai ales iubirii.
Eul liric exprimă o atitudine de adâncă preţuire faţă de carte, pe care o protejează în
căuşul palmelor şi pe care o tratează cu toată delicateţea cuvenită unui obiect de artă.
Strofele a treia şi a patra se referă în mod special la creatorul operei, la scriitor. Limbajul
poetic este bogat în figuri de stil. Metafora un om de sânge sugerează viaţa care clocoteşte în cel
care aspiră la idealuri înalte, simbolizate de pisc. Din noroi, adică din materia obişnuită, poetul
poate plăsmui frumuseţi nebănuite.
Poezia se încheie pe un ton trist: poetul trebuie să se sacrifice pentru a putea da viaţă
operei de artă. Textul sfârşeşte tot cu o adresare directă, cum a şi început. în versul Carte iubită,
fără de folos asociază două noţiuni în aparenţă opuse. Locuţiunea adjectivală^arâ de folos
exprimă inutilitatea cărţii, în sensul că ea nu este un bun care să aibă o folosinţă imediată. Cartea
nu dă răspunsuri la întrebări, ci naşte şi mai multe interogaţii, adică provoacă omul să se
gândească la marile probleme ale vieţii.
Poezia este un îndemn la lectură şi o odă închinată unei minuni a minţii omeneşti: cartea.
Eu cred că cititorul nu trebuie să se lase indus în eroare de versurile din finalul poeziei, deoarece
ele sunt „o capcană" prin care omului i se sugerează să se preocupe şi de spiritul său, nu doar de
ceea ce aduce folos trupului.