Subiecte:

1. Explică semnificaţia următoarei figuri de stil: metafora ( solzii lui de aur ) din
pastelul Malul Siretului de Vasile Alecsandri. 1p.
2. Definiţi romantismul şi enumeraţi trăsăturile acestuia. (cel puţin două
trăsături) 2p.
3. Prezentaţi structura compoziţională a poeziei Dorinţa de Mihai Eminescu. 3p.
4. Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre impactul
rețelelor de socializare asupra tinerilor. 3p.
Oficiu: 10p.

Raspunsuri:
1. Explică semnificaţia următoarei figuri de stil: metafora ( solzii lui de aur )
din pastelul Malul Siretului de Vasile Alecsandri.
Raspuns:Solzii de aur-epitet cromatic

2. Definiţi romantismul şi enumeraţi trăsăturile acestuia. (cel puţin două

trăsături)

Raspuns:Romantismul este un curent artistic și literar ce  apare la

sfârşitul sec. al XVIII-lea în Franța, Anglia şi Germania
.Reprezentanţi: Lamartine, Hugo, Vigny, Musset, Schiller, Heine,
Grimm, Byron, Shelley, Keats, Leopardi, Manzoni, Puşkin, Schiller.La
noi apare cu o întârziere de câteva decenii, primele manifestări
romantice fiind evidente în perioada pașoptistă la Alecsandri, Gr.
Alexandrescu, I. H. Rădulescu, V. Cârlova, Bolintineanu, Gheorghe
Asachi, C. Negruzzi, Alecu Russo, Gheorghe Lazăr, Nicolae
Bălcescu, Ion Ghica, Cezar Bolliac, Timotei Cipariu, Gheorghe
Barițiu, Andrei Mureșanu, continuându-se apoi cu Eminescu
(considerat ultimul mare romantic european).
Trãsãturile romantismului
-afirmarea individualitãtii, a originalitãtii si a spontanitãtii.
-primatul sentimentului si a fanteziei creatoare.
-expansiunea eului liric.
-evadarea din realitate in fantezie.
-respingerea regulilor impuse de clasicism.
-fascinatia misterului si a exceptionalismului.
-interesul pt mituri, simboluri, culoarea localã(folclor,trecut
istoric,naturã), spatii exotice, amestecul genurilor, speciilor si al
stilurilor.
-preferinta pt situatii si personaje exceptionale.
-antiteza.
-cultivarea cu predilectie a unor specii lirice: meditatia, elagia,
romanta.
-specii dramatice: drama.
-specii epice:legenda, balada, poemul, nuvela(istoricã,fantasticã),
romanul (istoric,de aventurã).

3. Prezentaţi structura compoziţională a poeziei Dorinţa de Mihai Eminescu.

Raspuns:Dorinta - Mihai Eminescu - Titlul este exprimat prin substantivul
comun format cu sufixul „inta” de la substantivul „dor” , cuvant cu mare
incarcatura afectiva. Tema este aspiratia de implinire a iubirii ireale in mijlocul
naturii.
In prima strofa intensitatea chemarii de dragoste este evidentiata de verbul
„vino” la modul imperativ ; cadrul naturii ocrotitoare si misterioase unde
doreste poetul sa-si traiasca fericirea este codrul cu izvorul „ Care tremura pe
prund” , cu prispa de brazde si copacii aplecandu-si crengile ca un gest
simplu si primitor.
Fiecare din cele trei elemente are o semnificatie aparte : codrul-simbol al
permanentei vegetale sugereaza eternitatea iubirii , personificarea izvorului
( prezent in fiecare din operele de dragoste ale lui Eminescu sub mai multe
forme cum ar fi „apa” , „balta”) prin intermediul verbului „tremura”, epitetul
metaforic „plecate (crengi)” si metafora „prispa cea de brazde” evidentiaza
comuniunea dintre om si natura ocrotitoare, partasa la bucuria dragostei.
Imaginile vizuale se contopesc cu cele auditive pentru a reda cat mai expresiv
tabloul locului ocrotitor pentru poet ( „Care tremura pe prund” , „crengi plecate
o ascund” ).
In strofa a doua ca si in celelalte poezii eminesciene de dragoste si de natura
( „Sara pe deal” , „Lacul” , „Craiasa din povesti” ) iubirea este traitain planul
visului. In asteptarea fiintei dragi , indragostitul isi imagineaza clipa mult
dorita. Verbele la modul conjunctiv ( sa alergi, sa cazi , sa desprind , sa rad)
sugereaza posibilitatea implinirii aspiratiei; faptul ca sunt verbe de miscare
releva intensitatea sentimentelor, la fel si adjectivul „intinse” prin care se
surprinde nerabdarea imbrasitarii.
In strofa a treia poezia iubirii tainice este scoasa in evidenta prin repetitia
„singuri-singurei” si prin epitetul personificator „infiorate”. In parul fetei teiul isi
va cerne floarea, ca o binecuvantare si ca o mangaiere a naturii vesnic tinere
ca si iubirea fara de care viata ar fi lipsita de frumusete. Forma verbala
inversa „sede-vei” si cu cuvantul popular „singurei” contribuie la schitarea unei
atmosfere familiare si la autenticitatea operei.
In strofa a patra intalnirea, vazuta ca un ritual, atinge emotia maxima prin
gestul candid al fruntii culcate pe bratul celui drag si prin voluptatea sarutului.
La nivel morfologic delicatetea apropierii este surprinsa prin "adverbul" „incet”
iar adjectivele : „alba” si „galben”, epitete din punct de vedere stilistic
subliniaza puritatea iubirii.
4.Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre impactul
rețelelor de socializare asupra tinerilor.
Raspuns:Consider ca,existenta retelelor de socializare constituie un
impact negativ asupra adolescentilor,care uita de aspectele
importante ale vietii. In primul rand,retelele de socializare,cum ar
fi:Facebook,Twitter etc,reprezinta un mijloc virtual de comunicare,iar
impactul acestora asupra tinerilor poate avea un rezultat
nefericit,deoarece ei nu se mai bucura de lucrurile simple.De
exemplu,un copil care petrce 5 ore pe zi la calculator,vorbind cu
prietenii,nu isi mai doreste sa iasa la plimbare sau sa se joace in
parc,preferand statul la computer. In al doilea rand,sedentarismul
constituie principala cauza a aparitiei obezitatii,deoarece tinerii nu se
mai ingrijesc,nu mai au un program alimentar,preferand statul la
birou,decat iesitul la aer liber.Spre exemplu,un adolescent care nu
iese din casa doua zile pe saptamana,nu are un program echilibrat si
sta tot timpul pe Facebook,risca sa se imbolnaveasca,devenind
antisocial. Pe de alta parte,existenta retelelor de
comunicare,reprezinta un avantaj,deoarece datorita acestora putem
relationa cu persoane aflate la kilometri distanta,fiind un mijloc rapid
si de efect.Spre exemplu,un copil care traieste cu bunicii si are
parintii plecati la munca in Danemarca,considera Facebook-ul mai
util decat sistemul postal care este nesigur si dureaza foarte mult.
Asadar,retelele de socializare au atat un impact negativ,cat si unul
pozitiv,insa cel mai important este sa stim sa separam necesitatea de
viciu.Ele constituie o sursa importanta de informare,iar excesul poate
avea efecte nefaste.