Partea I, opere studiate și citite independent

PATRIA / LIMBA ROMÂNĂ

În limba ta de Grigore Vieru
Nuvelă de Alexandru Vlăhuță
Moș Ion Roată de Ion Creangă
Memorii de Matei Călinescu
Toamna, soldații de Nichita Stănescu

UNIVERSUL / NATURA
Miorița Variantă înregistrată de Vasile Alecsandri
Toiagul Păstoriei de Ion Druţă
Cri-cri de Tudor Arghezi
Plumb de iarnă de George Bacovia
Notiță de Mihail Sebastian

ADOLESCENŢA
Tentaţiile unui tînăr miop de Mircea Eliade
Moartea Căprioarei de Nicolae Labiş
La ce e bună poezia de Nicolae Manolescu
Veverița de Mihail Sadoveanu
Exercițiu de sinceritate de Ion Vianu

FAMILIA / ŞCOALA
Hronicul și cîntecul vîrstelor de Lucian Blaga
Apă cristalină de Liviu Damian
Spre chipul tău de Grigore Vieru
Clopotnița de Ion Druță
Șirul de Ana Blandiana

DRAGOSTEA
Lacul de Mihai Eminescu
Pînă tîrziu, așteptînd o fată… de Nichita Stănescu
Dorința de Mihai Eminescu
Iubire de Lucian Blaga
Ce bine că eşti de Nichita Stănescu

1
LUMI FANTASTICE
Casa de Ray Bradbury
Cearta de Aureliu Busuioc
Scrisoarea IV de Mihai Eminescu
C.F.R de Ion Luca Cargiale
Moromeții de Marin Preda

TIMPUL / ISTORIA
Istoria unui galbîn de Vasile Alecsandri
Acasă de Fănuș Neagu
Jar de Liviu Rebreanu
Fanarul de Ion Druță
Noaptea de Vasile Alecsandri

ARS POETICA
Testament de Tudor Arghezi
Prefaţă de Alexandru Robot
Testament de Ienăchiţă Văcărescu
Criticilor mei de Mihai Eminescu.
Stogul de Paul Mihnea.

TEXTE CITITE INDEPENDENT

Lătrând la lună de Aureliu Busuioc
Toporișca de Gary Paulsen
Fight Club de Chuck Palahniuk
Quo Vadis de Henryk Sienkiewicz

2
 Partea a II-a, teoretică

Figuri de stil
Aliterația: este repetarea consoanelor sau silabelor inițiale.
Exemplu: Nunta Zamfirei

Afreza: este eliminarea unui sunet ori grup de sunete de la

începutul cuvântului.
Exemplu: ‘nalt (și nu înalt).

Repetiția: este repetarea unui cuvânt ori a unei expresii în

diferite poziții ale enunțului.
Exemplu: era casa pe care și-o dorea, casa la care visa, casa pe
care o desenase, casa ideală.

Enumerația: este prezentarea succesivă a unor aspecte ori

fapte.
Exemplu: A cumpărat ouă, lapte, cartofi ciuperci și măsline.

Inversiunea: constă în răsturnarea cuvintelor în propoziție

pentru a evidenția un anumit termen.
Exemplu: Deșteptul copil a luat notă mare.

Interogația retorică: este o întrebare la care nu se așteaptă un

răspuns deoarece acesta este evident și cuprins în enunț.
Exemplu: Poate învăța cineva într-o zi tot ce studiem noi în ani
buni?

Personificarea: este figura de stil prin care obiectelor sau

lucrurilor li se atribuie însușiri umane.
Exemplu: soarele râde, păsările șoptesc, norii plâng, vântul
aleargă, sălciile triste.

Hiperbola: este figura de stil ce constă în opoziția dintre două

cuvinte, personaje, fapte idei, situații.

3
Exemplu: Ea un înger ce se roagă – El un demon ce visează
– Mihai Eminescu.

Comparația: este una dintre cele mai cunoscute și folosite

figuri de stil și constă în alăturarea a doi sau mai mulți termeni cu
scopul evidențierii primului termen.
Exemplu: Ostenit, din aripi bate/ Ca un vis pribeag, un graur. –
Sara, de Octavian Goga.

Asonanța: constă în repetarea unor vocale cu efect sonor.

Exemplu: În grădina lui Ion.

Genuri literare
Genul epic; Genul dramatic; Genul liric.

Genul epic: Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare,

populare și culte, în proză ori versuri, acolo unde ideile autorului
sunt exprimate în mod indirect prin intermediul acțiunii și al
personajelor implicate în derularea evenimentelor ce sunt plasate
într-un anumit timp și spațiu. Modul de expunere predominant al
genului epic este narațiunea.

Specii ale genului epic în proză: Anecdotă;

Autobiografie; Basmul (cult sau popular); Biografie; Jurnal;
Memorii; Mit; Nuvelă; Parabolă; Povestire; Roman; Schiță.
Specii ale genului epic în versuri Baladă; Epopee; Fabulă;
Poem.

Exemple de specii literare pentru genul epic: Basmul cult –

„Povestea lui Harap-Alb” – de Ion Creangă. Nuvelă istorică –
„Alexandru Lăpușneanul” – de Costache Negruzzi. Nuvelă
psihologică – „Moara cu noroc” – de Ioan Slavici.
Genul dramatic: Genul dramatic cuprinde totalitatea operelor
scrise pentru a fi reprezentate pe scena unui teatru. Operele
dramatice au la bază o limitare în timp și spațiu a acțiunii

4
reprezentate, iar personajele textului dramatic comunică prin
intermediul dialogului și monologului, autorul fiind prezent doar
în indicațiile regizorale.

Speciile genului dramatic: Tragedia; Comedia; Drama.

Exemple de specii literare pentru genul epic: Comedia –

„O scrisoare pierdută” – Ion Luca Caragiale. Drama interbelică –
„Jocul ielelor” – Camil Petrescu; „Suflete tari” – Camil Petrescu;
„Meșterul Manole” – Lucian Blaga. Drama postbelică – „Iona” –
Marin Sorescu.

Genul liric: Genul liric cuprinde operele literare unde autorul își
exprimă ideile, gândurile și sentimentele prin intermediul eului
liric. În acest gen domină viziunea și transfigurarea artistică, iar
autorul apelează la tehnici aluzive și asociative pentru a-și crea un
univers de mare forță de sugestie ce i se adresează sensibilității
cititorului.

Speciile genului liric: Elegia; Epigrama; Epistola; Oda;

Pastelul; Meditația; Satira; Pamfletul; Sonetul; Rondelul; Gazelul;
Glosa; Romanța; Imnul; Doina; Idila;

Exemple de specii literare pentru genul liric:

Doină – „Doina” – Mihai Eminescu; Pastel – „Iarna”;
„Dimineața”, „Malul Siretului” – Vasile Alecsandri; „Călin (file
din poveste)”; „Sara pe deal”; „Sub cerul plin de nouri” – Mihai
Eminescu; Romantismul – „Luceafărul” – Mihai Eminescu.
Meditația – Grigore Alexandrescu, „Meditație”, Mihai
Eminescu). Glosa – „Glossa” – Mihai Eminescu.

Tipuri de rimă  

5
 Rimă împerecheată - Apare atunci când versurile rimează
două câte două: primul vers cu al doilea, al treilea vers cu al
patrulea și tot așa.
Rimă împerecheată în strofă
 a
 a
 b
 b

Rimă încrucișată - Apare atunci când primul vers al unui

catren rimează cu al treilea, iar al doilea vers rimează cu al
patrulea.

Rimă încrucișată în strofă

 a
 b
 a
 b

Rimă îmbrățișată - Apare atunci când primul vers dintr-un

catren rimează cu al patrulea și al doilea vers rimează cu al treilea.
Este un tip de rimă mai rar folosit, care apare la primele două
strofe din sonet.

Rimă îmbrățișată în strofă

 a
 b
 b
 a

6
 Monorimă - Constă într-o rimă ce apare succesiv la mai multe
versuri și este specifică poeziei populare.

Monorimă în strofă
 a
 a
 a
 a

Rimă albă sau Rimă variată – apare în poeziile

contemporane, fără rimă.

Rimă imperfectă - apare atunci când rimele alternează între

primul și al doilea vers, dar și al treilea și al patrulea vers.

Rimă imperfectă în strofă

 a
 b
 c
 d

7
Părțile de vorbire

Părțile de vorbire flexibile

Substantivul: Partea de vorbire flexibilă,care denumește ființe ,

lucruri , fenomene ale naturii, stări etc. Ex: masa,casa,inel,viață…

Pronume: Partea de vorbire flexibilă care ține locul unui

substantiv . Pronumele este partea de vorbire ce formează o clasă
de cuvinte închisă care nu este omogenă. Ex: Ea , el , lui , mie …

Adjectivul: Parte de vorbire flexibilă care arată o însușire a unui

obiect sau a unei ființe și determină numele acestora,acordându-se
cu ele în gen , număr și caz. Ex: mare , frumos , copil deștept ,
minge noua..

Numeralul: Parte de vorbire flexibilă care exprimă un număr , o

determinare numerică sau ordinea obiectelor prin numărare. Ex:
doi , patru , zece , douăzeci și șapte , al treilea , un caiet și doua
pixuri…

Verb: Parte de vorbire flexibilă care exprimă o acțiune sau o

stare și care se caracterizează prin flexiune proprie. Ex: a mâncat ,
ne jucam , a citi , a dansa …

Articolul: Parte de vorbire flexibilă care este însoțită de obicei

de un substantiv. Articolul are un rol important pentru declinarea
substantivului și nu are un înțeles de unul singur, nici nu are o
funcție sintactică. Ex: ale, alor, cel, cea, cei, cele, celui

8
Părțile de vorbire neflexibile

Adverb: Parte de vorbire neflexibilă , care determină sensul

unui verb, al unui adjectiv sau al altui adverb, arătând: locul ,
timpul , modul , cauza sau scopul. Ex: aici , mâine , din cauza
că…

Prepoziție: Parte de vorbire neflexibilă , care exprimă

raporturi sintactice de dependență, între părțile unei propoziții.
Ex: de la , pentru că , de , la , pentru …

Conjuncție: Parte de vorbire neflexibilă, care care leagă două

propoziții într-o frază sau două cuvinte cu același rol sintactic
într-o propoziție. Ex: să , că să , fiindcă , deoarece , desi ,
întrucât…

Interjecție: Parte de vorbire neflexibilă , care exprimă

sentimente și manifestări de voință sau care imită sunete și
zgomote. Este urmat mai mult de virgulă (,) sau semnul
exclamării. (!) Ex: Ah! , Vai, nu!

9
Tipuri de părți de propoziție
Părțile de propoziție: sunt cuvinte sau grupuri de cuvinte ce
au o funcție sintactică. Astfel, acestea sunt exprimate prin
substantive, adjective, pronume, numerale, adverbe și verbe. De
asemenea, părțile de propoziție se pot exprima printr-un articol,
prepoziție.

Părțile de propoziție se împart în 2 categorii:

Părți principale: subiectul și predicatul;
Părți secundare: complementul și atributul.
Subiectul
Subiectul este partea de propoziție care arată cine vorbește sau
face o acțiune.

Exemplu: Maria merge la bunici

Cine face acțiunea? – Maria.

Predicatul
Predicatul este partea de propoziție care ne indică ce acțiune
are loc.

Exemplu: Andrei merge la bunici.

Ce acțiune face Andrei? – merge.

Complementul
Complementul poate fi determinat de un verb sau de o locuțiune
verbală.

Exemplu:
Întrebările la care răspunde complementul sunt: CE? Pe cine?
Cui?

10
Complementul poate fi ꓽ
 Complement direct
Mama a făcut plăcintă. – Ce a făcut mama? (Plăcintă).
Complementul direct răspunde întotdeauna la întrebările
– Pe cine? Ce?
 Complement indirect
I-am dat lui Alexandru ciocolată – Cui i-ai dat o ciocolată?
(lui Alexandru).
Complementul indirect răspunde întotdeauna la întrebarea
– Cui?

Atributul
Atributul este partea de propoziție care determină un substantiv,
o locutiune substanțială, un pronume sau numeral. Totodată,
acesta indică și cantitatea obiectelor. Este ușor de reținut faptul
că atributul arată un atribut al unui obiect, adică o însușire, o
caracteristică.

Exemplu:
Noi am vizitat superba casă a bunicilor lui Paul.
În cazul acesta, atributul este ,,superbă” și este exprimat printr-
un adjectiv.

11
 Partea a III-a, practică

Model de Invitație

Invitație

Stimate Domnule director,

Membrii Cercului de literatură "Cetiniţa" de la școala cu

clasele I-VIII Costeşti, vă invită in ziua de 15 ianuarie 2008,
orele 16, la şedinţa festivă dedicată naşterii marelui nostru
poet Mihai Eminescu, care va avea loc in Cabinetul de limba
română al şcolii. La manifestare vor fi prezenţi profesorii
şcolii şi reprezentanti ai autorităţilor locale. Vă rugăm să
confirmaţi participarea dumneavoastra la preşedintele
cercului, elevul Ionescu Alin.

Cu stimă, Membrii Cercului de literatură "Cetiniţa"

12
Model de anunț

Anunț

În perioada 25-30 mai 2020, liceul teoretic “Spectrum”

organizează pentru elevii instituției o excursie în România,
la Năsăud, pentru a vizita locurile unde a trăit și a creat
Liviu Rebreanu.
Doritorii se pot înregistra pe adresa de email
ltspectrum@gmail.com până pe data de 23 mai, anul curent.

Nicolae Verdeș,
Elev în clasa a XII-a “B”

13
Model de bilețel

Alin,

Voi veni târziu acasă.

Te rog, cumpără pâine și nu uita să îți faci
temele

Cu drag,
mama

14
15