SEMINAR - 1

Infracţiuni contra vieţii

OMORUL (art. 188 C.pen)

Conţinut legal: uciderea unei persoane

Obiect juridic: ansamblul relaţiilor sociale care se constituie şi se desfăşoară în legătură cu

apărarea persoanei privită în totalitatea atributelor sale (viaţă, integritate corporală, libertate
etc.).
Obiect juridic special: relaţiile sociale care apără dreptul la viaţă
Obiect material: Corpul victimei în viaţă! Nu contează dacă victima era foarte tânără ori
foarte bătrână (şi oricum nu mai trăia mult), dacă era sănătoasă ori grav bolnavă.
Subiect activ: orice persoană responsabilă penal.
Participaţia este posibilă sub toate formele sale: coautorat, instigare şi complicitate.
Nu există coautorat atunci când participanţii acţionează independent şi în momente diferite
de timp.
Exemple COMPLICITATE:
 Procurarea armei pentru autor
 Crearea condiţiilor pentru reuşita omorului
 Întreţinerea hotărârii autorului de a executa crima
Subiect pasiv: persoana ucisă
Moartea – un proces, care are următoarele etape: agonia (diminuarea funcţiilor vitale:
respiraţia, circulaţia sângelui, apar tulburările neurologice), moartea clinică (încetarea
funcţiilor vitale), moartea biologică (moartea creierului).

LATURA OBIECTIVĂ
a) Elementul material

Este reprezentat de activitatea de ucidere a unei persoane (suprimare a vieţii).

Se poate manifesta prin:
Acţiune (împuşcare, sugrumare, înjunghiere într-o zonă vitală, producerea unei emoţii
puternice, lovirea în cap cu un corp contondent etc.)
Inacţiune (neîndeplinirea unei obligaţii a făptuitorului – ex. un medic refuză acordarea
primului ajutor, lăsarea fără hrană a unui copil mic, lăsarea în frig, neaplicarea tratamentului
unei persoane dependentă de anumite medicamente, neizolarea unei reţele electrice etc.)

b) Urmarea imediată: moartea victimei.

Nu are importanţă dacă moartea survine imediat ori mai târziu.

1
c) Raportul de cauzalitate: între fapta săvârşită (acţiune sau inacţiune) şi rezultatul mortal
produs trebuie să existe o legătură.
!!! Nu este necesar ca activitatea făptuitorului să constituie cauza exclusivă a morţii. Legătura
cauzală există şi atunci când au apărut şi alţi factori (concomitenţi sau posteriori).
Exemplu: victima, beată, este dezbrăcată de făptuitor şi lăsată pe drum în zăpadă.
!!! Nu contează nici dacă acţiunea făptuitorului s-a exercitat direct asupra victimei sau asupra
unor corpuri / obiecte, care, urmare raportului cauzal, au produs moarte victimei.
Exemplu: dorind să îşi protejeze proprietatea, făptuitorul branşează gardul din sârmă la
curent electric (220V). Un copil, dorind să îşi recupereze mingea ajunsă accidental în curtea
făptuitorului, încearcă să sară gardul şi se electrocutează mortal.

LATURA SUBIECTIVĂ
Infracţiunea de sclavie se săvârşeşte cu intenţie directă şi indirectă.
Intenţia de a ucide se stabileşte prin materialitatea actului şi împrejurările în care a fost
realizat acesta.

FORME
Există şi forme imperfecte – acte preparatorii.
Tentativa se pedepseşte (art. 188 alin 2 C.pen)

2
 OMORUL CALIFICAT (art. 189 C.pen)

Conţinut legal: omorul săvârşit într-una din următoarele împrejurări

a) cu premeditare;
b) din interes material;
c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală
sau de la executarea unei pedepse
d) pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni
e) de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la
infracţiunea de omor
f) asupra a două sau mai multe persoane
g) asupra unei femei gravide
h) prin cruzimi
Obiect juridic: idem omor
Obiect material: idem omor
Subiect activ: idem omor
Subiect pasiv: idem omor

LATURA OBIECTIVĂ
a) Elementul material

O pluralitate de acţiuni alternative:

Cu premeditare – FAPTĂ PREMEDITATĂ = acţiune îndelung gândită şi chibzuită,

desfăşurată în baza unei deliberări anterioare.
Elemente necesare: acte de exteriorizare (procurarea mijloacelor, urmărirea victimei,
adunarea de informaţii etc.) şi o anumită perioadă de timp dedicată pregătirii.
Premeditarea = o cerinţă a laturii subiective a infracţiunii

Din interes material – omorul săvârşit pentru a obţine un folos, avantaj sau beneficiu
patrimonial.
!!! Nu contează dacă beneficiul s-a realizat efectiv sau nu, fiind suficient numai ca motivul să
fi existat în momentul săvârşirii faptei
Exemplu: făptuitorul pune în ceaiul victimei otravă pentru ca, în urma morţii acesteia, să
obţină averea prin moştenire.
!!! Nu constituie această faptă acţiunea de a ucide victima pentru a ascunde o tâlhărie sau o
piraterie.
!!! Nu constituie această faptă acţiunea de a ucide din gelozie sau din răzbunare.

Pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală

sau de la executarea unei pedepse
Tragere la răspundere penală – totalitatea actelor procedurale / procesuale desfăşurate de
autorităţi în faza de urmărire penală sau de judecată.

3
Exemplu: făptuitorul ucide pe cel care urma să dea declaraţii ca martor într-un dosar penal în
care acesta avea calitatea de suspect.
Exemplu: făptuitorul, evadând, ucide un gardian.

Pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni

!!! Nu prezintă importanţă dacă acest scop a fost atins sau nu.
A înlesni = a netezi calea, a deschide drumul către infracţiunea vizată
Omorul devine infracţiune mijloc, iar infracţiunea vizată devine infracţiune scop.
Exemplu: uciderea bărbatului pentru a viola femeia care era cu el
uciderea agentului de pază pentru a pătrunde în depozit şi sustrage obiecte (atenţie
!!! Nu este omor calificat conform lit. b) din interes material ).
A ascunde = a disimula o altă infracţiune, a face astfel încât acea infracţiune (scop) să nu fie
descoperită
Exemplu: uciderea unei persoane care, accidental, fusese martoră la un trafic de droguri
SPEŢĂ: intenţionând să violeze victima, inculpatul a continuat agresiunea asupra acesteia,
deşi victima a insistat ca acesta să se oprească, ameninţând că, în caz contrar, se va arunca
de la etaj.

Săvârşit de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o
tentativă la infracţiunea de omor
!!! Nu contează dacă, pentru omorul anterior, făptuitorul fusese condamnat definitiv sau
executase ori nu pedeapsa sau dacă a fost vorba numai de o tentativă.
!!! Este foarte important ca omorul anterior să nu fi fost săvârşit într-o împrejurare care
constituie:
Cauză justificativă
 Legitima apărare
 Starea de necesitate
 Exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii
 Consimţământul victimei
Cauză de neimputabilitate
 Constrângerea fizică
 Constrângerea morală
 Excesul neimputabil
 Minoritatea făptuitorului
 Iresponsabilitatea
 Intoxicaţia
 Eroarea
 Cazul fortuit

Săvârşit asupra a două sau mai multe persoane

Această împrejurare există şi atunci când rezultatul se datorează unei singure acţiuni (ex.
punerea de otravă în mâncarea de la cantină, răspândirea unui virus mortal prin instalaţie de
climatizare a unei clădiri etc.) ori când se produce prin acţiuni diferite, dar în acelaşi context
(ex. făptuitorul ucide mai multe persoane dintr-o clădire, prin focuri de armă, persoană cu
persoană)
4
Dacă nu se produce rezultatul – numai TENTATIVĂ !!!
Dacă din două victime, una decedează iar alta supravieţuieşte agresiunii, se va reţine
infracţiunea de omor / omor calificat în concurs cu infracţiunea de tentativă de omor / omor
calificat.

Asupra unei femei gravide

Nu are relevanţă stadiul în care se află sarcina.
!!! Este necesar ca făptuitorul să fi ştiut de existenţa sarcinii ori sarcina să fi fost evidentă.
Este necesar ca starea de graviditate a victimei cunoscută de făptuitor să fie reală !!! Dacă
nu este reală, nu se reţine agravanta.
Exemplu: făptuitorul este confruntat cu victima, cu care avusese anterior un raport sexual
consimţit, iar aceasta îi aduce la cunoştinţă că este însărcinată cu el. Întrucât nu suporta
ideea de a avea un copil cu victima, făptuitorul îi aplică acesteia o lovitură de ciocan în cap.
La autopsie se stabileşte că victima nu era gravidă.

Săvârşit prin cruzimi

CRUZIMI = procedee brutale, feroce, acte violente prelungite în timp, care produc victimei
suferinţe fizice insuportabile / chinuri.
Exemple: zdrobirea oaselor, jupuirea pielii, sufocarea controlată, lipsirea de hrană sau
băutură, provocarea de arsuri, electrocutări etc.
!!! Nu se poate reţine această agravantă dacă autorul nu a urmărit să provoace victimei o
moarte lentă, ci i-a aplicat loviturile una după alta, moartea survenind aproape imediat.

b) Urmarea imediată: idem omor

c) Raportul de cauzalitate: idem omor

LATURA SUBIECTIVĂ
Intenţie directă, calificată prin scop.

5
 UCIDEREA LA CEREREA VICTIMEI (art. 190 C.pen)

Conţinut legal: uciderea la cererea explicită, serioasă, conştientă şi repetată a victimei care
suferea de o boală incurabilă sau de o infirmitate gravă, atestată medical, cauzatoare de
suferinţe permanente şi greu de suportat.

Obiect juridic: idem omor

Obiect material: idem omor
Subiect activ: orice persoană responsabilă penal
Subiect pasiv: persoana care suferă de o boală incurabilă sau de o infirmitate gravă, atestate
medical, cauzatoare de suferinţe permanente şi greu de suportat.

LATURA OBIECTIVĂ
a) Elementul material

Este reprezentat de acţiunea de ucidere, realizată în următoarele condiţii:

1. La cererea explicită, serioasă, conştientă, repetată a victimei
2. Victima este o persoană aflată în deplinătatea facultăţilor mentale
3. Victima suferă de o boală incurabilă sau de o infirmitate gravă, care îi cauzează
suferinţe permanente şi greu de suportat.
Exemplu: victima unui accident, având arsuri pe corp şi membrele amputate, insistă (cerând
explicit, serios, conştient şi repetat) pe lângă persoana care o îngrijeşte să îi administreze o
otravă pentru a-şi încheia socotelile cu viaţa pe care ajunsese să o trăiască.

b) Urmarea imediată: moartea victimei.

c) Raportul de cauzalitate: între acţiunea/inacţiunea exercitată de făptuitor şi rezultatul

produs trebuie să existe o legătură de cauzalitate.

LATURA SUBIECTIVĂ
Infracţiunea de ucidere la cererea victimei se realizează cu intenţie directă sau indirectă.
Această urmărire sau acceptare a morţii victimei trebuie îmbinată cu prevederea faptului că
victima doreşte stăruitor acest lucru.

FORME
Deşi pot exista acte de pregătire sau tentativă, acestea nu se pedepsesc.

6
 DETERMINAREA SAU ÎNLESNIREA SINUCIDERII (art. 191 C.pen)

Conţinut legal:
Varianta tip: fapta de a determina sau înlesni sinuciderea unei persoane; (alin 1)
Variantă agravată 1: se pedepseşte mai grav fapta prevăzută la alin (1), când s-a săvârşit
faţă de un minor cu vârsta cuprinsă între 13 şi 18 ani sau faţă de o persoană cu
discernământ diminuat ;
Varianta agravată 2: fapta prevăzută la alin (1) săvârşită faţă de un minor care nu a împlinit
13 ani sau faţă de o persoană care nu a putut să îşi dea seama de consecinţele acţiunilor
sau inacţiunilor sale ori nu putea să le controleze, dacă sinuciderea a avut loc.
Varianta atenuată: dacă actele de determinare sau înlesnire prevăzute la alin (1)-(3) au fost
urmate de o încercare de sinucidere.

Obiect juridic: idem omor

Obiect material: corpul persoanei care se sinucide
Subiect activ: orice persoană responsabilă penal.
Subiect pasiv:
 Orice persoană (alin 1)
 Un minor cu vârsta 13-18 ani sau o persoană cu discernământ diminuat (alin 2)
 Un minor care nu a împlinit 13 ani sau o persoană care nu poate să îşi dea seama de
consecinţele acţiunilor sau inacţiunilor sale ori nu poate să le controleze

LATURA OBIECTIVĂ
a) Elementul material

Infracţiunea se poate comite prin una dintre acţiunile reglementate în textul legal.
DETERMINAREA = îndemnarea + convingerea unei persoane să se sinucidă
Determinarea ≠ Constrângere !!!
Cel care determină are ideea sinuciderii şi o lansează, o inoculează sau o sugerează,
îndemnând, convingând sau făcând ca cel determinat să ia hotărârea de a se sinucide !!!
Nu are importanţă dacă ideea sinuciderii i-a fost sugerată sinucigaşului ori acesta o avea
dinainte.
!!! Trebuie ca, prin activitatea sa, făptuitorul să fi făcut ca victima să ia hotărârea de a se
sinucide.
 Prin rugăminţi
 Ordine
 Amăgiri (vezi secta care a determinat pe membrii ei să se sinucidă în masă)
 Relatări exagerate

!!! Dacă victima nu a avut libertatea de a se hotărî să se sinucidă, avem infracţiunea de

omor.

7
Nu avem infracţiunea de determinarea sau înlesnirea sinuciderii nici în situaţia în care actele
de determinare sau de constrângere îmbracă forma altor infracţiuni (ex. lipsirea de libertate
care a avut ca urmare moartea victimei).
ÎNLESNIREA – presupune o activitate de ajutor / de sprijinire a victimei.
 de ordin moral – întărirea hotărârii victimei de a-şi lua viaţa, acordarea de sfaturi cum
să procedeze
 de ordin material – făptuitorul procură armă sau înlătură obstacole pentru victimă,
explica modul de folosire a anumitor instrumente etc.
!!! Activitatea de sinucidere trebuie să aparţină în totalitate sinucigaşului.
!!! Dacă făptuitorul săvârşeşte acte de cooperare directă => omor.

b) Urmarea imediată: sinuciderea sau încercarea de sinucidere a victimei

c) Raportul de cauzalitate: între acţiunea exercitată de făptuitor şi rezultatul produs trebuie

să existe o legătură de cauzalitate.

LATURA SUBIECTIVĂ
Infracţiunea de determinarea sau înlesnirea sinuciderii se comite cu intenţie directă sau
indirectă.
Este esenţial ca făptuitorul să îşi dea seama că acţiunea lui va avea ca urmare sinuciderea
sau încercarea de sinucidere a unei persoane.

8
 UCIDEREA DIN CULPĂ (art. 192 C.pen)

Conţinut legal:
Varianta tip: uciderea unei persoane din culpă (alin 1)
Variantă agravată: când se săvârşeşte ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a
măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei
activităţi. (alin 2)
Variantă agravată comună: când s-a acuzat moartea a două sau mai multe persoane.

Obiect juridic: idem omor

Obiect material: idem omor
Subiect activ: orice persoană responsabilă penal.
Există coautorat? Da, când, datorită unor acte efectuate simultan sau succesiv de mai multe
persoane se produce rezultatul letal.
Exemplu: 2 muncitori îl apucă de mâini şi de picioare pe un al treilea şi, dorind să facă o
glumă, îl aruncă pe acesta într-o groapă, unde victima se loveşte accidental la cap şi
decedează.
Exemplu: într-un poligon de tir, o persoană nu verifică armamentul după tragere şi lasă din
greşeală un cartuş pe ţeava armei. O altă persoană verifică incorect arma şi o descarcă în
corpul unui coleg, care moare din cauza rănii produse de glonţ !!! Aici nu este coautorat, ci
răspunde fiecare pentru fapta proprie !!!
Subiect pasiv: persoana ucisă din culpă.

LATURA OBIECTIVĂ
a) Elementul material

Infracţiunea se poate comite printr-o acţiune (compusă din unul sau mai multe acte
materiale) ori printr-o inacţiune-omisiune (neîndeplinirea unuia sau mai multor acte pe care
subiectul avea obligaţia legală să le îndeplinească).

În condiţiile agravatei 1, făptuitorul răspunde penal atunci când a cunoscut dispoziţiile sau
regulile respective, fără să ţină seama de ele sau nu le-a cunoscut deşi trebuia şi avea
posibilitatea să le cunoască.
Potrivit statisticilor, cele mai frecvente infracţiuni de ucidere din culpă se comit din cauza
nesocotirii normelor privind circulaţia pe drumurile publice.
Când nerespectarea unei dispoziţii sau a unei măsuri de prevedere constituie ea însăşi o
infracţiune, se aplică regulile concursului de infracţiuni.

b) Urmarea imediată: moartea victimei

c) Raportul de cauzalitate: între acţiunea/inacţiunea exercitată de făptuitor şi rezultatul

produs trebuie să existe o legătură de cauzalitate.

9
!!! Nu are relevanţă dacă între activitatea făptuitorului şi rezultatul produs s-au interpus şi alte
forţe fizice ori acţiunea culpabilă sau fortuită a altor persoane, fiind suficient ca activitatea
culpabilă a autorului să se înscrie printre cauzele care au determinat rezultatul.

!!! Dacă victima a contribuit prin culpa sa la producerea rezultatului, răspunderea penală a
făptuitorului nu este înlăturată.

!!! Poate exista ucidere din culpă şi atunci când rezultatul a fost provocat în mod indirect de
către un animal (ex. un câine lăsat nesupravegheat de către stăpân) ori de lucruri
neînsufleţite (ex. omisiunea autorului de a astupa o groapă), întrucât inacţiunea autorului a
fost una dintre cauzele care au determinat rezultatul.

LATURA SUBIECTIVĂ
Infracţiunea se săvârşeşte din culpă (cu previziune, culpă simplă)
Culpă cu previziune – făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu îl acceptă, sperând,
fără temei, că el nu se va produce.
 conducerea unui autovehicul cu viteză excesivă, beat, bolnav sau obosit
 depăşirea riscantă a autovehiculului din faţă
 neasigurarea muncitorilor cu echipament de protecţie
 efectuarea unui experiment riscant
 efectuarea unui control medical în mod superficial

Există culpă simplă (cu neglijenţă) atunci când autorul nu prevede rezultatul faptei sale,
deşi – în conduita ipotetică a unui om normal – trebuia să îl prevadă, iar în raport cu
persoana sa, putea să îl prevadă.
Exemplu: o persoană care, nefiind vânător (cu permis legal de armă), ia o puşcă de
vânătoare şi, din neatenţie, ucide o altă persoană.

Exemplu: făptuitorul fugăreşte victima în scopul de a o lovi, aruncă o piatră în uşa casei în
care aceasta se refugiase, însă victima moare de spaimă (fiind bolnavă de inimă)
!!! Nu este ucidere din culpă, întrucât făptuitorul a acţionat împotriva victimei prin fapte care
nu sunt susceptibile prin ele însele să producă moartea victimei, iar rezultatul s-a produs prin
intervenţia altor factori – ex. boala de inimă a victimei. Nu este infracţiune.
Exemplu: o persoană se suie pe acoperişul blocului pentru a repara o antenă TV, ocazie cu
care aruncă în spaţiul pietonal din faţa blocului două cărămizi. Una dintre acestea loveşte în
cap o femeie care trecea în zonă cu copilul.
!!! Nu este ucidere din culpă, întrucât, din punct de vedere subiectiv, autorul prevede
rezultatul faptei sale (aruncă două cărămizi în direcţia unui spaţiu intens circulat) şi, deşi nu-l
urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui.

FORME
Uciderea din culpă nu poate lua forma tentativei !!!

10