SERIA ACTIVITĂŢII CHIMICE (SAC) A METALELOR

Metalele sunt substanţe monoelementare care au proprietăţi fizice caracteristice: conductibilitate

termică şi electrică, au luciu metalic, ductile şi maleabile, şi solide la temperatură obişnuită (cu excepţia
mercurului).
În tabelul periodic al elementelor 80 % sunt metale.
Aminteşte-ţi de la ,,Reacţia de substituţie” !
Seria activităţii metalelor – seria Beketov Volta - constituie o clasificare a metalelor din punct de
vedere electrochimic.
Seria de activitate se poate exprima sub aspect calitativ, când se ordonează metalele după capacitatea
de a deplasa ionul unui alt metal din soluţie. Ordonarea este:
K Ba Ca Na Mg Al Mn Zn Cr Fe Ni Sn Pb H2 Cu Bi Sb Hg Ag Pt Au

Reactivitatea metalelor creşte de la Au la K

Prin faptul că cedează electroni, metalele au caracter reducător.
Cu cât metalul este situat mai la începutul seriei de activitate, cu atât cedează mai uşor electronii de
valenţă, trecând la ionii corespunzători, adică este mai activ; acceptarea electronilor de către ioni, adică
refacerea atomilor din ioni, este mai accentuată, cu cât metalul se găseşte aşezat mai la sfârşitul seriei.
Metalele aşezate înaintea hidrogenului îl pot înlocui din combinaţii, deoarece atomii lor cedează electronii
mai uşor decât atomii de hidrogen, metalele sunt metale comune. Cu cât metalul este aşezat mai departe
de hidrogen, nu-l înlocuiesc, deoarece atomii lor cedează mai greu electroni decât hidrogenul – metale
nobile (Ag, Pt, Au).
În mod asemănător se comportă metalele faţă de acizi. Metalele situate la începutul seriei, până în
hidrogen reacţionează cu acizii diluaţi, punând hidrogenul în libertate, iar metalele de la cupru spre
sfârşitul seriei sunt atacate numai de acizii oxidanţi (sulfuric şi azotic concentraţi).

În urma efectuării experimentelor, vei completa Fişa experimentală nr. 16

1. Arderea metalelor cu aer
Informaţie:
Metalele colorează diferit flacăra unui bec de gaz. Astfel, culoarea scânteilor metalelor sunt: Al –
albe, strălucitoare; Fe – galbene; Zn – albe - verzuie, Mg – albe, orbitoare; Cu – galbene - roşcate.
Se presară pilitură de aluminiu, fier sau zinc în flacăra unui bec de gaz. Se observă culoarea
scânteilor şi se notează. Se ţine cu ajutorul cleştelui de laborator panglica de magneziu, respectiv
sârmă de cupru în flacăra unui bec de gaz. Notaţi ceea ce observaţi. Ce rezultă în urma reacţiei
dintre metalele sus numite şi oxigenul din aer? Completează Fişa experimentală nr. 16.

2. Reacţia metalelor cu sulful

În patru linguri de ars se introduc următoarele amestecuri: Mg+S; Al+S; Zn+S; Fe+S. Se introduce
fiecare lingură de ars în flacăra unui bec de gaz până când amestecul se aprinde. Completează Fişa
experimentală nr. 16.

Reţine!
Amestecurile de metal şi sulf se aprind în ordinea reactivităţii metalului, formând sulfurile
corespunzătoare.
3. Reacţia metalelor cu apa
a) reacţia sodiului cu apa
Se toarnă într-un cristalizor apă distilată şi câteva picături de fenolfatelină. Se scoate sodiul din
petrol, se aşează pe o sticlă de ceas şi se taie o bucată mică. Se şterge cu grijă cu hârtie de filtru şi
se aşează pe suprafaţa apei, acoperindu-se repede cu o pâlnie de sticlă. Se apropie un chibrit aprins
de gura pâlniei şi se verifică natura gazului rezultat. Care e rolul fenolftaleinei? Completează Fişa
experimentală nr. 16.
b) reacţia magneziului cu apa
Se introduce o panglică de Mg într-o eprubetă cu apă distilată Încălzeşte uşor eprubeta. Adaugă
câteva picături de fenolftaleină. Completează Fişa experimentală nr. 16.
c) reacţia aluminiului cu apa
Introdu într-o eprubetă o bucată mică de aluminiu şi 4-5 mL apă distilată. Încălzeşte eprubeta.
Adaugă câteva picături de fenolftaleină. Compară fenomenele observate şi constată care din metale
a reacţionat mai uşor. Completează Fişa experimentală nr. 16.
 4. Reacţia metalelor cu acizii
Informaţie: în urma reacţiei dintre un acid şi un metal activ (situat înaintea hidrogenului în seria
activităţii chimice), rezultă sarea corespunzătoare şi hidrogen.
2mHnA + 2nMe → 2MenAm + nmH2↑
a) reacţia metalelor situate înaintea hidrogenului în seria activităţii chimice a metalelor
 reacţia acizilor (HCl şi/sau H2SO4) cu magneziu, fier şi zinc
Se iau şase eprubete; în primele trei se picură 2-3 mL soluţie acid clorhidric iar în celelalte, 2-3
mL soluţie acid sulfuric. În prima şi a patra se pune o panglică de magneziu, în eprubetele 2 şi 5,
pilitură de fier şi în a treia şi a şasea, o granulă de zinc. Observă ce se întâmplă din momentul în
care metalul a intrat în contact cu acidul. Verifică natura gazului cu ajutorul băţului de chibrit. Completează
Fişa experimentală nr. 16.
b) reacţia metalelor situate după hidrogen în seria de activitate cu acizii – experimentul se va
efectua de către profesor, la nişă sau în spaţiu aerisit.
Atenţie! Reacţia din eprubeta 3 este violentă!
Se iau trei eprubete şi în fiecare se introduce câte o sârmă de cupru. În prima se introduc 2-3 mL
soluţie de acid clorhidric, în a doua 2-3 mL soluţie de acid sulfuric, iar în ultima acid azotic.
Eprubetele 1 şi 2 se încălzesc uşor şi se observă ce se întâmplă. Completează Fişa experimentală nr. 16.
Reţine!
Cuprul nu reacţionează cu acidul clorhidric (reacţia 1).
Reacţiile 2 şi 3 sunt posibile datorită caracterul oxidant puternic al acizilor sulfuric şi azotic.
Cuprul reacţionează cu acidul sulfuric numai la cald, în două etape. În prima etapă se formează
dioxidul de sulf, care nu poate fi izolat pentru că reacţionează cu o nouă moleculă de acid şi formează
sulfat de cupru.
Cu + H2SO4 → CuO + SO2↑ + H2O (1)
CuO + H2SO4 → CuSO4 + H2O (2)
Se însumează ecuaţiile 1 şi 2
Cu + 2H2SO4 → CuSO4 + SO2↑ + 2H2O
Hârtia de filtru îmbibată în turnesol se colorează în roşu, datorită formării acidului sulfuros.
SO2 + H2O Þ H2SO3
acidul sulfuros
Cu acidul azotic, cuprul reacţionează violent, formând azotatul de cupru, Cu(NO 3)2, monoxid de azot
care se oxidează instantaneu în dioxid de azot şi apă. În eprubetă apare un gaz sufocant, iritant, de culoare
maro-roşcat, datorat dioxidul de azot format în urma oxidării monoxidului de azot.
3Cu + 8HNO3 → 3Cu(NO3)2 + 2NO + 4HNO3
2NO + O2 → 2NO2
5. Reacţia metalelor cu sărurile
a) Reacţia cuprului cu azotatul de argint
Introdu o sârmă de cupru în 2-3 mL soluţie incoloră de AgNO 3. Agită eprubeta şi urmăreşte ce se
întâmplă după 15-20 minute. Observă ce culoare apare acum în eprubetă. Completează Fişa
experimentală nr . 16.
b) Reacţia fierului cu săruri de cupru şi a cuprului cu o sare de fier (II)
Într-o eprubetă introdu în 2-3 mL soluţie de CuSO 4 un cui de Fe, iar în altă eprubetă, introdu 2-3
mL soluţie de FeSO4 şi o sârmă de Cu. Urmăreşte timp de câteva minute ce se întâmplă în ambele
eprubete. Completează Fişa experimentală nr. 16
c) Reacţia zincului cu azotat de plumb, Pb(NO3)2
Suspendaţi o bucată de zinc cu ajutorul unei baghete într-o soluţie diluată de azotat de plumb,
astfel încât, bucata de zinc să atingă fundul eprubetei. Lăsaţi eprubeta într-un stativ timp de 12-24
de ore. Observă cu atenţie bucata de metal. Experienţa este cunoscută sub numele de ,,Pomul lui
Saturn”. Completează Fişa experimentală nr. 16.

Ştiaţi că … ?
 Cele şapte metale cunoscute în antichitate erau: aurul argintul, cuprul, plumbul, mercurul,
fierul şi staniu.
 Cantitatea de calciu din organism oscilează cantitativ în funcţie de oră, astfel încât, în jurul
orei 11 dimineaţa, în organismul uman se găseşte cel mai redus procent de calciu.
 La construirea templului lui Solomon, de la Ierusalim, s-au folosit 2500 tone de fier.
 La Delhi există o coloană de fier înaltă de 6 m, cu o greutate de 6 tone, nici în ziua de azi nu a fost atinsă
de rugină.
 Compuşi ai plumbului se foloseau de romani pentru pictarea figurilor împăraţilor, ca roşu de buze, în
vopsitorie.
 Romanii confecţionau conductele de apă ce alimentau Roma din plumb şi unele mai există şi astăzi.
 Oamenii pot fi expuşi la nichel prin respirarea aerului, băutul apei, alimentaţie sau fumatul ţigărilor.
 Ciocolata şi grăsimile conţin cantităţi mari de nichel. Nivelul nichelului asimilat atinge cote înalte când
oamenii consumă mari cantităţi de legume din soluri poluate.
 Conţin nichel, dar în cantităţi încă neprecizate, fructe şi legume cum ar fi: caisele, cartofii, ceapa, fasolea
uscată şi fasolea verde, grâul nedecorticat, morcovii, orezul, roşiile, spanacul, strugurii, varza.
 Proprietatea magneziului de a arde cu lumină albă strălucitoare este folosită în fotografiile de noapte şi
pirotehnie, când se amestecă pulbere de magneziu cu un oxidant (KClO 3, KMnO4, MnO2).
 Stronţiu şi bariu se utilizează sub formă de săruri, mai ales ca azotaţi, în pirotehnie (rachete şi artificii roşii,
respectiv galbene – verzi).
Fişa experimentală nr. 16
7.1.1. SERIA ACTIVITĂŢII CHIMICE (SAC) A METALELOR

Nr. Activitate Substanţe şi Observaţii practice Ecuaţia reacţiei chimice Importanţă

crt. experimentală ustensile
1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6