BIOMECANICA

1. Tesutul osos are, din punct de vedere biomecanic, un comportament:

a. Izotropic;
b. Ortotropic;
c. Newtonian;
d. Anizotropic.
2. Tensiunea de rupere a osului depinde de:
a. Densitatea osului;
b. Porozitatea osului;
c. Vârsta pacientului;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
3. Osul trabecular are o rezistenta biomecanica:
a. Foarte mare;
b. Mai mare decat a osului cortical;
c. Mai mica decat a osului cortical;
d. Egala cu a osului cortical.
4. In cartilajul articular exista o puternica interactiune biomecanica intre:
a. Capsula articulara si fibrele de colagen;
b. Membrana sinoviala si condrocite;
c. Fibrele de colagen si agregatele de proteoglicani;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
5. Modulul de elasticitate al cartilajului articular uman are valoarea:
a. 1,79 ± 0,36 MPa
b. 0,79 ± 0,36 MPa
c. 5,64 ± 3,19 MPa
d. 0,85 ± 0,21 MPa.
6. Nucleul pulpos are in compozitie, preponderent:
a. Apa;
b. Colagen ;
c. Proteoglicani;
d. Cartilaj hialin.
7. Cel mai mic unghi de flexie intalnit intre segmentele coloanei vertebrale se intalneste in regiunea:
a. Sacrata;
b. Lombara;
c. Toracica;
d. Cervicala.
8. Ligamentele incrucisate de la articulatia genunchiului au rol in stabilitate:
a. Cinematica sagitala;
b. Cinematica frontala;
c. Rotatorie;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
9. Pe un ciclu de mers, cel mai solicitat ligament este:
a. Încrucişat anterior;
b. Încrucişat posterior;
c. Colateral medial;
d. Colateral lateral;
10. Sangele are un comportament newtonian:
a. In arteriole;
b. In artere;
c. In capilare;
d. Cand se deformeaza hematiile.
11. Transformarea unui debit de viteză ridicată în debit cu viteză redusă are loc datorită:
a. Vâscozității sângelui;
b. Presiunii transmurale;
c. Diferenței dintre aria transversală totală a capilarelor și aria transversală a aortei;
d. Complianței vaselor sanguine.
12. Stratul care confera rezistenta peretelui arterial este data de:
 a. Intima;
b. Media;
c. Adventice;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
13. Osul cortical are o rezistenta biomecanica mare la solicitarea de:
a. Forfecare;
b. Intindere;
c. Compresiune;
d. Nu conteaza tipul de solicitare.
14. Tensiunea de rupere de la nivelul osului (după Hayes) depinde de:
a. Densitatea osului la puterea a treia;
b. Densitatea osului la puterea a doua;
c. Densitatea osului la puterea a patra;
d. Radical din densitatea osului.
15. Fractura de incovoiere a unui os lung:
a. Are planul perpendicular pe axul osului;
b. Are planul inclinat la 45o fata de axul osului;
c. Are o forma spirala;
d. Este de tip cominutiv.
16. Rezistența cartilajului articular este dată de:
a. Condrocite;
b. Agregatele de proteoglicani;
c. Fibrele de colagen;
d. Lichidul interstițial.
17. Cartilajul articular este asemănător unui material:
a. Impermeabil;
b. Poros;
c. Microporos;
d. Cu o permebilitate foarte mare.
18. Fibrele de colagen din componente inelului fibros al discului intervertebral sunt dispuse:
a. Haotic;
b. Ordonat;
c. In lamele concentrice cu inclinare fata de orizontala de 30 o sau -30o;
d. Perpendiculare pe platoul vertebral.
19. Cel mai mare unghi intalnit, la miscarea de flexie-extensie, intre vertebre se intalneste in regiunea:
a. Sacrata;
b. Lombara;
c. Toracica;
d. Cervicala.
20. Ligamentele colaterale de la articulatia genunchiului au rol in stabilitate:
a. Cinematica sagitala;
b. Cinematica frontala;
c. Rotatorie;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
21. In faza de adult cea mai mare rezistenta o are:
a. Corpul ligamentului colateral mediu;
b. Jonctiunea tibiala a ligamentului colateral mediu;
c. Nu exista o rezistenta mai mare;
d. Depinde varsta de adult.
22. Sangele are un comportament bifazic:
a. In arteriole;
b. In vene;
c. Cand hematiile isi pastreaza forma de disc;
d. Cand se deformeaza hematiile.
23. Rezistența hidraulică:
a. Se poate calcula în funcție de debitul de ieșire și presiunea vasculară;
b. Este dată de ramificațiile din rețeaua arterială;
c. Este dată de curburile din rețeaua arterială;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
24. Complianta este:
a. Raportul dintre variatia de presiune si variatia de volum;
b. Raportul dintre variatia de volum si variatia de presiune;
c. Egala cu rezistenta hidraulica;
d. Dependenta de debitul de intrare.
25. Legea lui Wolf se refera la:
a. Osul se poate densifica acolo unde este necesară o rezistenţă mica;
b. Osul se poate densifica acolo unde este necesară o rigiditate mica;
c. Osul se rarefiaza acolo unde nu este necesară o rezistenţă şi o rigiditate însemnată;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
26. Ciclul de remodelare osoasă este inițiat de:
a. Mecanisme biochimice;
b. Încărcare mecanică;
c. Fenomene piezoelectrice;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
27. Configuratia trabeculara din interiorul osului:
a. Ramane neschimbata pe tot parcursul vietii;
b. Se schimba in functie de tipul de activitate preponderent;
c. Are ca efect ruperea ligamentelor;
d. Este influentata de tendoane.
28. La solicitarea de întindere, cartilajul aricular:
a. Se rigidizează;
b. Devine mai elastic;
c. Carctaeristicile mecanice nu se modifică;
d. Fibrele de colagen se orientează perpendicular pe direcția solicitării.
29. La solicitări dinamice cartilajului articular:
a. Îi crește, în timp, modulul de elasticitate longitudinal;
b. Îi crește, în timp, modulul de elasticitate transversal;
c. Îi scade, în timp, modulul de elasticitate transversal;
d. Modulele de elasticitate rămân neschimbate.
30. Pe un ciclu de mers, cel mai puțin solicitat ligament este:
a. Încrucişat anterior;
b. Încrucişat posterior;
c. Colateral medial;
d. Colateral lateral;
31. In faza de pubertate cea mai mică rezistenta o are:
a. Corpul ligamentului colateral mediu;
b. Jonctiunea tibiala a ligamentului colateral mediu;
c. Nu exista o rezistenta mai mare;
d. Rezistenta depinde varsta de pubertate.
32. Rezistenta peretelui arterial este data de:
a. Fibrele de elastină;
b. Fibrele de colagen ;
c. Muşchii netezi;
d. Celulele endoteliale.
33. Presiunea transmurală:
a. Este diferența dintre presiunea înternă și cea externă a unui vas sanguin;
b. Se folosește în calculul tensiunilor de la nivelul unui perete vascular;
c. Se poate detemina cu ajutorul modelului winkessel;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
34. Sângele are cea mai mare viteză de deplasare în:
a. Artera femurală;
b. Artera aortă;
c. Vena cavă superioară;
d. Vena cavă inferioară.
35. La miscarea de torsiune inaltimea discului intervertebral:
a. Creste cu unghiul de rotatie axiala;
b. Scade cu unghiul de rotatie axiala;
c. Nu depinde de unghiul de rotatie axiala;
 d. Creste cu cativa micrometri.
36. Valorile medii ale sarcinii totale pe discul dintre L3 şi L4 sunt mai mari:
a. În poziţiile verticală, fără greutăţi în mâini;
b. În poziţie verticală cu 100N în fiecare mâna;
c. Ridicând 200N cu spatele drept şi genunchii flectaţi;
d. Ridicând 200N cu spatele flectat şi genunchii drepţi;
37. Un eşantion de os cortical supus la o viteză de încărcare mare:
a. Se rigidizează;
b. Își mărește modulul de elasticitate;
c. Își mărește temsiunea de rupere;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
38. Fractura de compresiune a unui os lung:
a. Are planul perpendicular pe axul osului;
b. Are planul inclinat la 45o fata de axul osului;
c. Are o forma spirala;
d. Este de tip cominutiv.
39. Mecanotransducția se întâlnește la remodelarea:
a. Cartilajului articular;
b. Osului;
c. Tendoanelor și ligamentelor;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
40. Relaxarea biochimica a cartilajului articular are loc in prezenta:
a. Apei;
b. Bazelor;
c. Acizilor;
d. Nici un raspuns nu este corect.
41. Cartilajul articular este asemănător unui material:
a. Pur elastic;
b. Plastic;
c. Rigid nedeformabil;
d. Vâscoelastic.
42. Cel mai mare unghi de rotatie intalnit intre segmentele coloanei vertebrale se intalneste in regiunea:
a. Sacrata;
b. Lombara;
c. Toracica;
d. Cervicala.
43. Presiunea discala are valorile cele mai mari:
a. In decubit ventral cu sprijin pe coate;
b. In decubit ventral;
c. In decubit lateral;
d. In decubit dorsal.
44. Ligamentele sunt afectate de urmatorii factori:
a. Varsta ;
b. Imobilizare;
c. Activitate fizica;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
45. Ligamentele sunt:
a. Structuri pasive ;
b. Contribuie la stabilitatea articulară;
c. Au rol în restricționarea mișcării articulare;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
46. În urma unei activități de recuperare, la un ligament, cel mai repede se regenerează:
a. Substanța ligamentară;
b. Punctul de inserție;
c. Epitenonul;
d. Paratenonul;
47. Sangele are un comportament nenewtonian:
a. In vasele de sange cu un diametru mult mai mare decat cel al hematiilor;
b. In vasele de sange cu un diametru comparabil cu cel al hematiilor;
 c. In vasele de sange cu un diametru mult mai mic decat cel al hematiilor;
d. Cand are foarte multa apa.
48. Vâscozitatea sângelui este influențată de:
a. Hematocrit;
b. Conținutul de limfocite;
c. Conținutul de trombocite;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
49. Fractura de torsiune a unui os lung:
a. Are planul perpendicular pe axul osului;
b. Are planul inclinat la 45o fata de axul osului;
c. Are o forma spirala;
d. Este de tip cominutiv.
50. Legea lui Wolf se refera la:
a. Osul se poate densifica acolo unde nu este necesară o rezistenţă mare;
b. Osul se poate densifica acolo unde nu este necesară o rigiditate mare;
c. Osul se rarefiaza acolo unde nu este necesară o rezistenţă şi o rigiditate însemnată;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
51. Forma fracturii osului este în funcție de:
a. Tipul de solicitare ;
b. Direcția de aplicare a forțelor;
c. Modul de acțiune a momentelor de torsiune sau încovoietoare;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
52. Cartilajul articular poate asemanat cu un material:
a. Impermeabil;
b. Poros;
c. Microporos;
d. Rigid.
53. Fibrele de colagen din interiorul cartilajului articular au rezistenta la:
a. Torsiune ;
b. Compresiune ;
c. Tractiune ;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
54. Presiunea discala are valorile cele mai mici:
a. In decubit dorsal cu genunchii flectati;
b. In decubit ventral cu sprijin pe coate;
c. Stând relaxat pe fotoliu;
d. In decubit dorsal.
55. La miscarea de torsiune presiunea din interiorul discului intervertebral:
a. Crește cu creșterea unghiul de rotatie axiala;
b. Scade cu creșterea unghiul de rotatie axiala;
c. Nu depinde de unghiul de rotatie axiala;
d. Nici un răspuns nu este corect.
56. Rezistența mecanică a ligamentelor crește:
a. Odată cu vârsta;
b. În urma unei activități fizice intense;
c. Într-un timp îndelungat în urma unei activități de recuperare;
d. Toate răspunsurile sunt corecte;
57. Tendoanele:
a. Sunt structuri active;
b. Sunt structuri pasive;
c. Au aceeași funcție ca și a ligamentelor;
d. Au în componenți, preponderent, proteoglicani.
58. Tendoanele au comportament elasic:
a. Neliniar;
b. Liniar;
c. Quasistatic ;
d. Hiperelastic.
59. Sangele are un comportament newtonian:
a. In vasele de sange cu un diametru mult mai mare decat cel al hematiilor;
 b. In vasele de sange cu un diametru comparabil cu cel al hematiilor;
c. In vasele de sange cu un diametru mult mai mic decat cel al hematiilor;
d. Cand are foarte multa apa.
60. Reteaua venoasa are urmatorul rol biomecanuc:
a. Regulator de debit;
b. Transport al sangelui la zonele periferice ale organismului;
c. Nu are un rol bine definit;
d. Are rezistenta mecanica scazuta si nu are rol biomecanic in circulatia sangelui.
61. Osul trabecular are o rezistenta biomecanica:
a. Dependentă de densitatea osului;
b. Dependentă de vârstă;
c. Mai mica decat a osului cortical;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
62. Fractura unui os lung supus la o solicitare compusă: încovoiere și compresiune:
a. Are planul perpendicular pe axul osului;
b. Are planul inclinat la 45o fata de axul osului;
c. Are o forma spirala;
d. Este de tip cominutiv.
63. Tensiunea de la nivelul suprafeţei anteromediale a tibiei în timpul fazei de călcâi, la mersul normal,
este:
a. De compresiune;
b. De întindere;
c. De forfecare;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
64. Deteriorarea matricei cartilaginoase are ca efect:
a. Rigidizarea cartilajului articular;
b. Scăderea modulului de echilibru specific cartilajului articular;
c. Mărirea conținutului de proteoglicani;
d. Mărirea conținutului de codroprotectoare.
65. In cartilajul articular forțele de respingere între glucozaminoglicani:
a. Sunt mari când există sarcini electrice intramoleculare negative;
b. Scad la descreșterea pH-ului;
c. Scad la creșterea concentrației de ioni pozitivi;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
66. Relaxarea biochimica a cartilajului articular are loc in prezenta:
a. Apei;
b. Sarurilor;
c. Bazelor;
d. Acizilor.
67. Cel mai mare unghi de inclinare laterala intre segmentele coloanei vertebrale se intalneste in
regiunea:
a. Sacrata;
b. Lombara;
c. Toracica;
d. Cervicala.
68. Presiunea discala are valorile cele mai mari:
a. Stând relaxat pe fotoliu;
b. In decubit ventral cu sprijin pe coate;
c. In decubit lateral;
d. In decubit dorsal.
69. Cea mai mare rezistență mecanică o are:
a. Tendonul mușchiului tibial anterior;
b. Tendonul mușchiului gastrocnemius;
c. Cele două tendoane au rezistențe egale;
d. Cele două tendoane au rigidități egale;
70. In faza de tanar (pui) cea mai mare rezistenta, la nivelul ligamentului colateral mediu, o are:
a. Corpul;
b. Jonctiunea tibiala;
c. Corpul sau jonctiunea tibiala, in functie de varsta;
 d. Nici un raspuns nu este corect.
71. Sangele are un comportament bifazic:
a. In vasele de sange cu un diametru mult mai mare decat cel al hematiilor;
b. In vasele de sange cu un diametru comparabil cu cel al hematiilor;
c. In vasele de sange cu un diametru mult mai mic decat cel al hematiilor;
d. Cand are foarte multa apa.
72. Rigiditatea cea mai mare a componentelor din structura pereților arteriali o au:
a. Fibrele de elastină;
b. Țesutul conjunctiv;
c. Fibrele de colagen;
d. Fibre musculare netede.
73. In timpul eforturilor fiziologice, muschii au urmatorul efect asupra osului:
a. Suprasolicita osul si il fractureaza;
b. Nu au nici un efect;
c. Mareste eforturile de compresiune si astfel protejeaza osul;
d. Efectul este neglijabil.
74. Modulul de elasticitate al osului trabecular (după Hayes) este dependent de:
a. Pătratul densității;
b. Densitatea la puterea a treia;
c. Densitatea la puterea întâi;
d. Densitatea la puterea a patra.
75. Tensiunea de la nivelul suprafeţei anteromediale a tibiei în timpul fazei de vârf, la mersul normal,
este:
a. De torsiune;
b. De întindere;
c. De forfecare;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
76. Relaxarea cartilajului articular:
a. Are loc la aplicarea unei deformaţii constante;
b. Are loc in prezenta sarurilor;
c. Are ca efect scaderea tensiunii interne;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
77. In cartilajul articular, domeniul agregatelor de proteoglicani:
a. Este mic atunci când apar presiuni externe;
b. Este mic atunci când scade pH-ul;
c. Este mic atunci când crește concentrația de săruri;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
78. La solicitarea de fluaj:
a. Deformarea cartilajului este limitată de deformația specifică de echilibru;
b. Cartilajul se deformează continuu atât timp cât asupra lui acționează o încărcare;
c. Cartilajulului îi crește grosimea;
d. Cartilajul se relaxează.
79. La miscarea de flexie presiunea din interiorul discului intervertebral:
a. Creste cu unghiul de flexie;
b. Scade cu unghiul de flexie;
c. Ramane constanta;
d. Creste numai daca pacientul ridică o greutate.
80. Cel mai mic unghi intalnit la toate tipurile de miscari intre vertebre se intalneste in regiunea:
a. Sacrata;
b. Lombara;
c. Toracica;
d. Cervicala.
81. Ligamentele colaterale de la articulatia femuro-tibială au rol in:
a. Stabilitate sagitala;
b. Stabilitate frontala;
c. Stabilitate rotatorie în extensie;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
82. In timpul activitatii de recuperare cel mai repede se regenereaza:
a. Substanta ligamentara;
 b. Zona de insertie a ligamentului pe os;
c. Se regenereaza concomitent;
d. Nu se mai regenereaza nimic.
83. Elasticitatea peretelui arterial este data de:
a. Fibrele de elastină;
b. Fibrele de colagen ;
c. Muşchii netezi;
d. Celulele endoteliale.
84. Colababilitatea venelor depinde de:
a. Presiunea transmurala;
b. Vascozitatea sangelui;
c. Cantitatea de plasma din sange;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
85. Tensiunea de rupere a osului cortical depinde de:
a. Porozitate;
b. Densitate;
c. Vârstă;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
86. La nivel microscopic, pentru fractura de întindere, mecanismul de rupere este caracterizat de:
a. Ruperea osteocitelor;
b. Ruperea canalului Havers;
c. Ruperea liniei de cement şi smulgerea osteonului;
d. Ruperea trabecularului.
87. Energia utilizată de os este:
a. Egală cu energia stocată de os;
b. Mai mică decât energia stocată de os;
c. Mai mare decât energia stocată de os;
d. Osul nu utilizează energie.
88. In cartilajul articular, la apicarea unei tensiuni de încărcare constantă, deformația specifică:
a. Este constantă;
b. Are o variație liniară;
c. Are o variație parabolică;
d. Are o variație exponențială.
89. La solicitarea de relaxare:
a. Tensiunea internă din interiorul cartilajului articular crește;
b. Tensiunea internă din interiorul cartilajului articular scade până la limita de echilibru;
c. Tensiunea internă din interiorul cartilajului articular rămâne constantă;
d. Tensiunea internă din interiorul cartilajului articular scade până la valoarea 0.
90. Modulul de elasticitate al cartilajului articular uman are valoari:
a. De aproximativ 1MPa
b. De aproximativ 10MPa
c. De aproximativ 50MPa
d. De aproximativ 100MPa
91. Cel mai mic unghi de înclinare laterală dintre segmentele coloanei vertebrale se intalneste in
regiunea:
a. Sacrata;
b. Lombara;
c. Toracica;
d. Cervicala.
92. Presiunea discala are valorile cele mai mari:
a. In orstotatism, relaxat;
b. In decubit lateral;
c. In decubit ventral;
d. In decubit dorsal.
93. Pe un ciclu de mers, cel mai solicitat ligament este:
a. Încrucişat anterior;
b. Încrucişat posterior;
c. Colateral medial;
d. Colateral lateral;
94. Tendoanele au comportament elasic:
a. Neliniar;
b. Liniar;
c. Quasistatic ;
d. Hiperelastic.
95. Vena cavă inferioară își mărește diametrul în:
a. Inspiratie fortata;
b. Expiratie fortata;
c. Tinerea respiratiei;
d. Timpul somnului.
96. Presiunile sunt mai mari:
a. În artere;
b. În vene;
c. În arteriole;
d. În capilare.
97. Modulul de elasticitate al osului:
a. Scade odată cu înaintarea în vârstă;
b. Depinde de densitatea osului;
c. Crește în zona în care osul este solicitat intens un timp îndelungat;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
98. La nivel microscopic, pentru fractura de compresiune, mecanismul de rupere este caracterizat de:
a. Ruperea canalului Havers;
b. Ruperea canaliculelor;
c. Ruperea osteoclastului;
d. Ruperea oblică a osteonilor.
99. Rezistența cea mai mare a unui os lung la o solicitare de tracțiune este:
a. Atunci când direcția solicitării are un unghi de 0o cu axa osului;
b. Atunci când direcția solicitării are un unghi de 30o cu axa osului
c. Atunci când direcția solicitării are un unghi de 60o cu axa osului
d. Atunci când direcția solicitării are un unghi de 90o cu axa osului
100. Modulul de elasticitate de echilibru al cartilajului articular uman:
a. Crește la scăderea conținutului de apă;
b. Scade la creșterea procentuală a acidului hialuronic;
c. Crește la deteriorarea matricei cartilaginoase;
d. Nici un raspuns nu este corect.
101. Creșterea forțelor de respingere dintre glucozaminoglicanii din agregatele de proteoglicani
are loc:
a. Atunci când la aplicarea unei presiuni externe, crește densitatea de sarcini electrice;
b. Atunci când crește pH-ul;
c. Atunci când crește densitatea sărurilor;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
102. La discul intervertebral:
a. Nucleul pulpos migrează anterior la mișcarea de flexie;
b. Nucleul pulpos migrează posterior la mișcarea de extensie;
c. Nucleul pulpos rămâne în centru atunci când încărcarea acționează pe centrul corpului
vertebral;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
103. Presiunea discala:
a. Crește odată cu creșterea unghiului de flexie dintre două vertebre;
b. Scade odată cu creșterea unghiului de rotație dintre două vertebre;
c. Are valoare scăzută în decubit dorsal;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
104. In timpul activitatii de recuperare cel mai lent se regenereaza:
a. Substanta ligamentara;
b. Zona de insertie a ligamentului pe os;
c. Se regenereaza concomitent;
d. Nu se mai regenereaza nimic.
105. Restricționarea mișcării de flexie de la nivelul coloanei vertebrale este dată de ligamentul:
a. Intraspinos;
 b. Supraspinos;
c. Capsular;
d. Toate răspunsurile sunt corecte;
106. Centrul de rotație la flexia dintre două vertebre se află:
a. Între vertebre, în zona anterioară a corpilor vertebrali;
b. Între vertebre, în zona posterioară a corpilor vertebrali;
c. Între vertebre, în centrul corpilor vertebrali;
d. La nivelul articulației apofozare.
107. Pe un perete arterial se întâlnesc:
a. Tensiune radială;
b. Tensiune circumferențială;
c. Tensiune longitudinală;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
108. Debitul pulsator se transformă în debit continuu datorită:
a. Vâscoelasticității pereților arteriali;
b. Rigidității pereților venelor;
c. Deformabilității hematiilor;
d. Conținutului de trombocite din sânge.
109. Osul trabecular are o rezistenta biomecanica:
a. Mai mare la compresiune decât la întindere și forfecare;
b. Dependentă de pătratul densității osului;
c. Mai mica decat a osului cortical;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
110. Modulul de elasticitate al osului depinde de:
a. Vârstă;
b. Cubul densitatii;
c. Porozitate;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
111. Rigiditatea osului crește atunci când:
a. Asupra osului se aplică o viteză de încărcare mare;
b. Crește densitatea osului;
c. Asupra osului acționează frecvent o încărcare mare (în limite fiziologice);
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
112. In cartilajul articular, la aplicarea unei deformații constante, tensiunea internă:
a. Rămâne constantă;
b. Are o variație hiperbolocă;
c. Are o variație liniară;
d. Are o variație exponențială.
113. Permeabilitatea cartilajului articular se calculează în funcție de:
a. Debitul ce trece prin volumul de cartilaj;
b. Grosimea eșantionului de catilaj;
c. Aria eșantionului de catilaj;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.
114. La mișcarea de flexie-extensie dintre două vertebre, înălțimea discului interbertebral:
a. Rămâne neschimbată;
b. Crește în zona anterioară a corpurilor vertebrale la mișcarea de extensie;
c. Crește în zona posterioară a corpurilor vertebrale la mișcarea de flexie;
d. Crește în zona posterioară a corpurilor vertebrale la mișcarea de extensie.
115. Degenerarea discului intervertebral are ca efect:
a. Evoluția deformației discului intervertebral este mai lentă;
b. Evoluția deformației discului intervertebral este mai rapidă;
c. La gradul 2 de degenerare, deformația discului este mai mare decât a unuia normal;
d. Micșorarea deformării discului intervertebral.
116. La miscarea de torsiune presiunea discala:
a. Creste cu unghiul de rotatie axiala;
b. Scade cu unghiul de rotatie axiala;
c. Nu depinde de unghiul de rotatie axiala;
d. Ramane constanta.
117. Comportamentul biomecanic al ligamentelor este:
 a. Elastic liniar;
b. Elastic neliniar;
c. Hiperelastic;
d. Pseudoplastic;
118. In faza de pubertate cea mai mare rezistenta o are:
a. Corpul ligamentului colateral mediu;
b. Jonctiunea tibiala a ligamentului colateral mediu;
c. Si corpul si jonctiunea tibiala a ligamentului colateral mediu;
d. Corpul sau jonctiunea tibiala a ligamentului colateral mediu in functie de varsta de
pubertate.
119. Vena cava inferioara se colabeaza la:
a. Inspiratie fortata;
b. Expiratie fortata;
c. Tinerea respiratiei;
d. Este prea mare ca sa se colabeze.
120. Modelul windkessel se aplică pentru:
a. Determinarea presiunii transmurale;
b. Determinarea rezistenței hidraulice;
c. Determinarea debitului;
d. Determinarea vâscozității sângelui.