TESTE GRILA LA ECONOMIE

1. Nevoile umane nu sunt:

a. Nelimitate în capacitate de consum
b. Nelimitate ca număr
c. Rare
d. Determinate de factori sociali, economici
2. Nevoile umane sunt:
a. Limitate în capacitate de consum
b. Determinate de factori politici
c. Invizibile temporar
d. Determinate de nivelul de trai
3. Consecinte ale « legii raritatii » in economie sunt:
a. Epuizarea resurselor naturale
b. Cresterea nevoilor peste cea a resurselor
c. Eficientizarea proceselor de productie si economisirea resurselor
d. Dezvoltarea economică pe baze stiintifice
4. « Costul de oportunitate » reprezinta un principiu conform caruia :
a. Oamenii decid in functie de oportunitatea afacerii
b. Oamenii iau decizii dupa evaluarea celei mai bune variantei sacrificate
c. Oamenii decid favorabil daca venitul marginal depaseste costul marginal
d. Oamenii isi modifica comportamentul functie de evolutia costurilor
5. « Frontiera posibilitatilor de productie » este o metodă de evaluare a :
a. Posibilitatilor de export
b. Capacitatii de productie
c. Posibilitatilor de acces pe piata
d. Eficientei utilizarii costurilor
6. Consecinte ale « legii raritatii » in economie sunt:
a. eficientizarea proceselor de productie
b. economisirea resurselor
c. a si b
d. scaderea productiei
7. Prin « resurse economice » se intelege :
a. resurse naturale
b. resurse naturale, umane, informationale
c. capitalul investit
d. totalitatea activelor societatii
8. Resursele economice sunt:
a. Rare
b. Limitate în capacitate de consum
c. Determinate de factori economici si sociali
d. Vizibile dar inaccesibile
9. Capitalul, ca factor de productie se prezinta sub forma:
a. Tehnic si valoric
b. Fix si circulant
c. Tehnic si circulant
d. Tehnic si productiv
10. Capitalul tehnic se prezinta sub forma:
a. Tehnic si valoric
b. Fix si circulant
c. Material si nematerial
d. Cladiri si echipamente
11. Capitalul tehnic cuprinde:
a. Numerarul din cont
b. Brevetele şi mărcile
c. Titlurile de valoare
d. Capitalul social
12. Capitalul tehnic nu include:
a. Terenurile
b. Mijloacele fixe
c. Stocurile
d. Titlurile de valoare
13. Capitalul valoric include:
a. Clădirile
b. Stocurile
c. Titlurile de valoare
d. Resursa umană
14. Capitalul fix se consumă:
a. într-un singur ciclu de producţie
b. într-o perioada de timp ce cuprinde mai multe cicluri de producţie
c. prin deteriorare fizică, în perioada de garanţie
d. Nu se consumă

15. Legea randamentelor neproportionale a lui TURGOT se refera la :

a. costul de oportunitate
b. combinarea factorilor de productie
c. frontiera posibilitatilor de productie
d. pragul de rentabilitate
16. Rezultatul combinarii factorilor de productie se apreciaza prin:
a. Frontiera posibilitatilor de productie
b. Pragul de rentabilitate
c. Costul de oportunitate
d. Productivitate
17. Este considerat factor natural de producţie:
 a. Accesul la mare al unei ţări
b. Suprafaţa înpădurită
c. Apa din hidrocentrale
d. Numărul mediu de zile însorite pe an
18. Capitalul, ca factor de producţie al unei întreprinderi, reprezintă:
a. Totalitatea banilor necesari producţiei
b. Aportul acţionarilor la constituirea societăţii
c. Totalitatea bunurilor reproductibile utilizate
d. Totalitatea activelor circulante ale societăţii
19. Costurile variabile ale unei intreprinderi sunt :
a. cheltuielile care se modifica functie de volumul productiei
b. cheltuielile care raman constante pana la un anumit nivel al productiei dupa care saltă pe un nou palier
c. veniturile din vanzarea marfurilor
d. costurile care variaza functie de cursul de schimb valutar
20. Costurile variabile ale unei intreprinderi sunt :
a. Cheltuielile cu salarile în acord
b. Cheltuielile cu salarile în regie
c. Cheltuielile cu iluminatul întreprinderii
d. Cheltuielile cu contabilitatea
21. Sunt costuri variabile ale întreprinderii:
a. Cheltuielile cu mărfurile cumpărate
b. Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor de transport
c. Cheltuielile cu impozitele şi taxele pe clădiri
d. Cheltuielile cu asigurările
22. Costurile fixe ale unei întreprinderi sunt:
a. Cheltuielile cu materiile prime
b. Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe
c. Cheltuielile cu orele suplimentare
d. Cheltuielile cu mărfurile
23. Sunt costuri fixe ale întreprinderii:
a. Cheltuielile cu achiziţionarea materialelor consumabile
b. Cheltuielile cu ambalajele
c. Cheltuielile cu chiria depozitului de marfuri
d. Cheltuielile cu tichetele de masă
24. Costurile fixe ale întreprinderii sunt:
a. Cheltuieli independente de volumul producţiei
b. Cheltuieli care apar doar la înfiinţarea societăţii
c. Cheltuielile cu impozitul pe venit
d. Cheltuielile cu abonamentul de telefon
25. Costul marginal este expresia:
a. Cheltuielilor nesemnificative ale întreprinderii
b. Cheltuielilor de sfârşit de an
c. Sporului de cheltuieli la creşterea producţiei
d. Costului suplimentar al investiţiilor
26. Avionul, proprietate a firmei, aflat la dispozitia directorului este, din punct de vedere economic:
a. Capital fix
b. Capital circulant
c. Capital social
d. Nu este capital al firmei
27. Aportul in bani la capitalul social este, din punct de vedere economic:
a. Capital fix
b. Capital circulant
c. Capital de lucru
d. Nu este capital al firmei
28. Optimul producţiei este determinat de:
a. Nivelul minim al costurilor medii
b. Nivelul minim al costurilor totale
c. Nivelul maxim al veniturilor
d. Nivelul maxim al producţiei
29. Optimul producatorului presupune:
a. Obtinerea productiei maxime
b. Obtinerea vanzarilor maxime
c. Obtinerea maximului de eficienta cu costuri minime
d. Obtinerea profitului maxim
30. Metoda pragului de rentabilitate permite :
a. determinarea volumului maxim al productiei
b. maximizarea profitului
c. determinarea volumului minim de productie
d. determinarea volumului optim de productie
31. Metoda pragului de rentabilitate se utilizează pentru:
a. Optimizarea costurilor de producţie
b. Creşterea rentabilităţii producţiei
c. Evaluarea nivelului atins de rentabilitate
d. Evaluarea gradului de risc al afacerii
32. Cererea de produse este determinată de:
a. Preţul de cost al subansamblurilor componente
b. Nivelul de calitate al produselor
c. Preţul de vînzare al produselor
d. Tipul de ambalaj folosit
33. Legea generală a cererii specifică :
a. Modificarea cererii în acelaşi sens cu modificarea preţului
b. Modificarea cererii în sens contrar modificării preţului
c. Modificarea cererii independent de preţul produsului
d. Legătura dintre cererea şi oferta de produse
34. Cererea de produse nu este influenţată de:
a. Modificarea veniturilor consumatorilor
b. Modificarea preferinţelor consumatorilor
c. Modificarea legislaţiei privind accesul pe piaţă al produselor
d. Modificarea preţurilor produselor similare
35. Paradoxul Giffen, ca exceptie de la legea generala a cererii, se explica prin :
a. efectul scăderii venitului
b. efectul de substituţie
c. a si b
d. scaderea puterii de cumparare a oamenilor
36. Factorul care nu modifica cererea de produse pe piata este:
a. Venitul consumatorilor
b. Concurenta producatorilor
c. Pretul produselor complementare
d. Numarul de cumpărători
37. Factorul care nu influenţează direct ofeta pentru un produs pe piaţă este:
a. costul de producţie
b. concurenţa producătorilor
c. puterea de cumpărare a consumatorilor
d. nivelul impozitului pe profit
38. Factorul care influenţează direct cererea pentru un produs pe piaţă este:
a. costul de producţie
b. concurenţa producătorilor
c. puterea de cumpărare a consumatorilor
d. nivelul impozitului pe profit
39. Produsele superioare au, de regula, un Kecp:
a. Subunitar
b. Unitar
c. Supraunitar
d. Negativ
40. Produsele încadrate în paradoxul Giffen au un Kecp:
a. Subunitar
b. Unitar
c. Supraunitar
d. Negativ
41. Oferta de produse nu este influenţată direct de:
a. Nivelul taxelor şi impozitelor
b. Nivelul concurenţei
c. Nivelul costurilor de producţie
d. Preţul produselor de substituţie
42. Conform legii generale a ofertei:
a. Oferta evoluează în acelaşi sens cu preţul produselor
b. Oferta evoluează în sens contrar cu preţul produselor
c. Oferta nu depinde de preţul de piaţă al produselor
d. Oferta depinde doar de costul de producţie
43. Coeficientul elasticitatii ofertei fata de prêt măsoara :
a. sensibilitatea ofertei la modificarea pretului
b. variatia cererii si ofertei functie de prêt
c. modificarea preturilor functie de concurenta
d. echilibrul unui produs pe piata
44. Întreprinderile mari, cu grad ridicat de specializare au de rgulă un Keop:
a. Subunitar
b. Unitar
c. Supraunitar
d. Negativ
45. Factorul care nu modifica oferta de produse pe piata este:
a. Costul productiei
b. Concurenta producatorilor
c. Preferinta consumatorului
d. Modificarea taxelor vamale la produs
46. Conform teoriei clasice, preţul de vânzare al produselor pe piaţă este determinat de:
a. Preţul ofertei de produse
b. Preţul cererii de produse
c. Utilitatea marginală a produselor
d. Costul de producţie

47. Conform teoriilor neo- clasice, preţul de vânzare al produselor pe piaţă este determinat de:
a. Preţul ofertei de produse
b. Preţul cererii de produse
c. Utilitatea marginală a produselor
d. Costul de producţie
48. Conform teoriilor moderne, preţul de vânzare al produselor pe piaţă nu este determinat de:
a. Raritatea produselor
b. Preţul cererii
c. Utilitatea marginală a produselor
d. Costul de producţie
49. Preţurile exprimate prin raportare la preţuri etalon se numesc:
a. Preţuri relative
b. Preţuri libere
c. Preţuri controlate
d. Preţuri mixte
50. Preţurile exprimate prin negocierea cererii cu oferta de produse se numesc:
a. Preţuri relative
b. Preţuri libere
 c. Preţuri controlate
d. Preţuri mixte
51. Preţurile impuse de autoritatea administrativă a pieţei se numesc:
a. Preţuri relative
b. Preţuri libere
c. Preţuri controlate
d. Preţuri mixte
52. Preţurile cu o componentă sub control administrativ se numesc:
a. Preţuri relative
b. Preţuri libere
c. Preţuri controlate
d. Preţuri mixte
53. Sunt considerate măsuri de intervenţie directă a statului în formarea preţurilor:
a. Impunerea de taxe şi impozite comerciale
b. Blocarea preţului unor produse
c. Contingentarea livrărilor la export
d. Subvenţile acordate producătorilor
54. Sunt considerate măsuri de intervenţie directă a statului în formarea preţurilor:
a. Impunerea de taxe şi impozite comerciale
b. Subvenţile acordate producătorilor
c. Cumpărarea şi stocarea produselor de către stat
d. Stabilirea de preţuri minime de vânzare la unele produse
55. Sunt considerate măsuri de intervenţie indirectă a statului în formarea preţurilor:
a. Stabilirea preţurilor unice de vânzare de către stat
b. Blocarea preţului unor produse
c. Stabilirea de preţuri minime de vânzare la unele produse
d. Subvenţile acordate producătorilor
56. Interventia statului asupra preturilor nu este necesara pentru:
a. Asigurarea stabilitatii economice
b. Prevenirea si atenuarea unor dificultati economice
c. Inlaturarea tendintelor monopoliste
d. Cresterea productivitatii muncii
57. In teoria marginala, pretul unui produs este determinat de:
a. Venitul marginal al cumparatorilor
b. Utilitatea marginala a produsului
c. Costul marginal de fabricatie
d. a si c
58. O piata tip oligopolist se caracterizeaza prin :
a. număr mare de ofertanti si cumparatori
b. putini ofertanti si cumparatori
c. putini ofertanti si multi cumparatori
d. multi ofertanti si putini cumparatori
59. O piata tip oligopson se caracterizeaza prin:
a. număr mare de ofertanti si cumparatori
b. putini ofertanti si cumparatori
c. multi ofertanti si putini cumparatori
d. multi cumparatori si putini ofertanti
60. O piata tip oligopol bilateral se caracterizeaza prin:
a. număr mare de ofertanti si cumparatori
b. putini ofertanti si cumparatori
c. putini ofertanti si multi cumparatori
d. multi ofertanti si putini cumparatori
61. Piata timbrelor este de tipul:
a. atomizata
b. oligopol
c. monopol bilateral
d. monopol
62. Cartelul este o structura organizatorica specifica pietelor de tip:
a. atomizate
b. oligopol
c. oligopson
d. monopol
63. În viziunea lui Adam Smith, piaţa cu concurenţă pură şi perfectă îndeplineşte condiţiile
a. Atomicitate
b. Diversitate produse
c. Diversitate concurenta
d. Ecologizarea produselor
64. Piata cu concurenta pura si perfecta presupune:
a. Diversitatea concurentei
b. Omogenitatea produselor
c. Implicarea statului
d. Ecologizarea produselor
65. Diagrama „panzei de paianjen” este un model teoretic de explicare a:
a. Aparitiei dezechilibrului cerere-oferta
b. Reechilibrare a cererii si ofertei
c. Scaderii tranzactiilor pe o piata
d. Nu se refera la piaţă
66. Pe piaţa cu concurenţă pură şi perfectă, echilibrul poate fi:
a. Stabil
b. Major
c. Scăzut
d. Perfect
67. Conditia Kecp>Keop determina pe o piata dezechilibrata:
a. Dezechilibru stabil
 b. Dezechilibru instabil
c. Dezechilibru intretinut
d. Nu determina dezechilibru
68. Masa monetara a unei tari, reprezinta :
a. totalitatea banilor existenti pe piata si a conturilor operabile prin cec-uri
b. totalitatea disponibilitatilor banesti aflate in circulatie
c. totalitatea disponibilitatilor banesti si instrumentelor banesti aflate in circulatie
d. totalitatea titlurilor de valoare aflate pe piata
69. Este o atributiune specifica bancilor centrale:
a. Creditarea institutiilor publice
b. Emisiunea monetara
c. Acordarea imprumuturilor guvernamentale
d. Creditarea bancilor comerciale
70. Mecanismul de multiplicare monetara este modul de majorare al masei monetare prin intermediul:
a. Bancilor centrale
b. Bancilor comerciale
c. a si b
d. Nu este un mod de majorare al masei monetare
71. Pe piaţa monetară, populaţia depunătoare are calitatea de:
a. Creditor
b. Debitor
c. Intermediar
d. Cumpărător
72. Nu este un factor al cererii de moneda:
a. Volumul total al schimburilor de produse
b. Marimea creditului de consum al populatiei
c. Inclinatia spre lichiditate a populatiei
d. Nivelul ratei valutare de schimb
73. Decontarea, inainte de scadenta, a efectelor de plata la bancile centrale se numeste:
a. Buy-back
b. Scont
c. Rescont
d. Leasing
74. Decontarea, inainte de scadenta, a efectelor de plata la bancile comerciale se numeste:
a. Buy-back
b. Scont
c. Rescont
d. Leasing
75. Nu este un instrument de politica monetara al bancilor centrale:
a. Manevrarea taxei de rescont
b. Manevrarea masei monetare
c. Manevrarea ratelor minime de rezerva ale bancilor comerciale
d. Manevrarea ratelor de refinantare bancara
76. Nu este o masura de politica a banilor „ieftini” a bancilor centrale:
a. Cumpararea de titluri financiare ale bancilor comerciale
b. Reducerea taxei de rescont
c. Reducerea ratei minime a rezervelor bancilor comerciale
d. Reducerea volumului de investitii publice
77. Nu este o masura de politica a banilor „scumpi” a bancilor centrale:
a. Cumpararea de titluri financiare ale bancilor comerciale
b. Cresterea taxei de rescont
c. Cresterea ratei minime a rezervelor bancilor comerciale
d. Cresterea volumului de investitii publice
78. Capacitatea de achitare a datoriilor la termen se muneste:
a. Solvabilitate
b. Lichiditate
c. Rentabilitate
d. Onorabilitate
79. Inflatia este:
a. Dezechilibru structural monetaro-material pe piata
b. Cresterea preturilor pe piata
c. Devalorizarea monedei nationale
d. Scaderea puterii de cumparare a banilor
80. Inflatia prin moneda este rodul:
a. Cresterii cererii de bunuri pe piata
b. Cresterii costurilor de fabricatie
c. Suplimentarii masei monetare
d. Cresterii consumului
81. Inflatia prin cerere este rodul:
a. Cresterii cererii de bunuri pe piata
b. Cresterii costurilor de fabricatie
c. Suplimentarii masei monetare
d. Cresterii consumului
82. Inflatia prin costuri este rodul:
a. Cresterii cererii de bunuri pe piata
b. Cresterii costurilor de fabricatie
c. Suplimentarii masei monetare
d. Cresterii consumului
83. Indicatorul preturilor de consum IPC masoara :
a. creşterea preturilor medii ale produselor
b. marimea valorii medii a preturilor de consum
c. inflatia
d. cresterea economica
84. Stagflatia este caracterizata prin:
 a. Inflatie rapida si scaderea productiei
b. Inflatie rapida si crestere zero
c. Inflatie moderata si usoara crestere
d. Inflatie si crestere zero
85. Conceptul de crestere inflationista se refera la :
a. crestere PIB peste cea a IPC
b. crestere PIB si stagnare IPC
c. scadere PIB si crestere IPC
d. crestere PIB dar mai mica decât a IPC
86. Conceptul de crestere neinflationista se refera la :
a. crestere PIB peste cea a IPC
b. crestere PIB si stagnare IPC
c. scadere PIB si crestere IPC
d. crestere PIB dar mai mica decât a IPC
87. Este considerat un efect benefic al inflatiei reduse:
a. Cresterea preturilor
b. Descurajarea investitiilor
c. Reducerea stocurilor
d. Cresterea oscilatiilor pietei valutare
88. Este considerat un efect negativ al inflatiei mari:
a. Cresterea preturilor
b. Eliminarea agentilor economici necompetitivi de pe piata
c. Reducerea stocurilor
d. Favorizarea debitorilor in dauna creditorilor
89. Majorarea pensilor poate genera inflaţie de tipul:
a. prin monedă
b. prin cerere
c. prin costuri
d. nu influenţează inflaţia
90. Masura guvernului de majorare a salarilor la personalul bugetar, poate genera inflaţie de tipul:
a. prin monedă
b. prin cerere
c. prin costuri
d. nu influenţează inflaţia
91. Reducerea dobanzilor la credite poate genera inflaţie de tipul:
a. prin monedă
b. prin cerere
c. prin costuri
d. nu influenţează inflaţia
92. Specific operatiunii de creditare este:
a. Dobanda
b. Garantia debitorului
c. Clauza de preemtiune
d. Clauza penala
93. Garantia prin titluri de valoare lasate la creditor se numeste :
a. garantie ipotecara
b. amanet sau gaj
c. garantie lombarda
d. garantie imobiliara
94. Garantia prin active lasate la creditor se numeste :
a. garantie ipotecara
b. amanet sau gaj
c. garantie lombarda
d. garantie imobiliara
95. Un credit acordat pe o perioada de 5 ani este un credit pe termen:
a. Scurt
b. Mediu
c. Lung
d. La vedere
96. Nu este un principiu de creditare bancara:
a. Bonitatea
b. Garantia
c. Dobanda
d. Prudenta
97. Strategia „a la hausse” cand se asteapta o crestere a dobanzilor presupune (doua variante corecte):
a. Plasamente in depozite pe termen cat mai lung
b. Plasamente in depozite pe termen cat mai scurt
c. Credite pe termen cat mai lung
d. Credite pe termen cat mai scurt
98. Strategia „a la baisse” cand se asteapta o crestere a dobanzilor presupune (doua variante corecte):
a. Plasamente in depozite pe termen cat mai lung
b. Plasamente in depozite pe termen cat mai scurt
c. Credite pe termen cat mai lung
d. Credite pe termen cat mai scurt
99. Nu este o componenta a cererii agregate:
a. Cererea de consum (public si privat)
b. Cererea pentru investitii
c. Cererea de capital (Exportul net)
d. Cererea de forta de munca
100. Exportul net de capital reprezinta:
a. Capitalul externalizat de societatile straine
b. Diferenta dintre capitalul exportat (importuri de produse) si cel importat (exporturi de produse)
c. Totalul creditelor externe contractate
d. Totalul creditelor externe acordate
101. Starea de dezechilibru a „cererii agregate inflationiste” se caracterizeaza prin:
a. Deficit bugetar
b. Balanta externa excedentara
c. Credite externe acordate
d. Stocuri mari de produse
102. Politica cererii agregate, de diminuare a acesteia, presupune:
a. Stimulente pentru cresterea productiei
b. Stimulente pentru cresterea investitiilor
c. Reducerea cheltuielilor in economie
d. Stimularea consumului
103. Politica ofertei agregate ce vizeaza cresterea acesteia, presupune:
a. Controlul strict al cheltuielilor in economie
b. Stimulente pentru cresterea productiei
c. Cresterea indemnizatiei de somaj
d. Cresterea dobanzilor la credite
104. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:
a. Exporturile
b. Cheltuielile publice
c. Economiile
d. Investitiile straine
105. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:
a. Exporturile
b. Impozitele si taxele
c. Cheltuielile publice
d. Investitiile straine
106. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:
a. Exporturile
b. Cheltuielile publice
c. Investitiile straine
d. Importurile
107. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:
a. Economiile
b. Exporturile
c. Importurile
d. Taxele si impozitele
108. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:
a. Economiile
b. Importurile
c. Investitiile
d. Taxele si impozitele
109. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:
a. Economiile
b. Importurile
c. Taxele si impozitele
d. Cheltuielile publice
110. Nu este un obiectiv general al politicilor macroeconomice al statelor cu economie de piaţă:
a. Realizarea echilibrului cerere-ofertă
b. Ocuparea deplină a forţei de muncă
c. Exportul de forţă de muncă excedentară
d. Asigurarea unei balanţe externe echilibrate
111. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice ale statelor cu economie de piaţă:
a. Realizarea echilibrului cerere-ofertă
b. Asigurarea unei balanţe externe echilibrate
c. Asigurarea necesarului de modedă al economiei
d. Conservarea resurselor proprii
112. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice ale statelor cu economie de piaţă:
a. Valorificarea superioară a resurselor interne proprii
b. Asigurarea unei balanţe externe echilibrate
c. Asigurarea necesarului de modedă al economiei
d. Asigurarea funcţiilor fiscale şi bugetare ale economiei
113. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice ale statelor cu economie de piaţă:
a. Realizarea echilibrului cerere-ofertă
b. Ocuparea deplină a forţei de muncă
c. Asigurarea necesarului de modedă al economiei
d. Valorificarea superioară a resurselor interne proprii
114. Realizările brute ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
115. Realizările brute ale companiilor româneşti pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
116. Realizările nete ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
117. Realizările nete ale companiilor româneşti sunt incluse în indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNN
 d. VN
118. Realizările brute ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
119. Realizările nete ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN

120. Atributul „naţional” al indicatorilor macroeconomici (PNB, PNN, VN) indică deducerea din valorile brute a:
a. Taxelor şi impozitelor datorate statului
b. Valorii produselor intermediare
c. Amortizării capitalului fix
d. Valorii importurilor realizate
121. Atributul „intern” al indicatorilor macroeconomici (PIB, PIN) se referă la:
a. Apartenenţa naţională a companiilor incluse în calcul
b. Apartenenţa teritorială a zonei la cre se referă indicatorul
c. Apartenenţa la Uniunea Europeană a destinaţiei produselor
d. Nivelul de integrare internă al produselor
122. Economia României se caracterizează prin următoarele relaţii între indicatori macroeconomici (două răspunsuri corecte):
a. PIB<PNB
b. PIB>PNB
c. PIB>VN
d. PIB<VN
123. Presiunea, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indică o piaţă internă cu:
a. Exces de cerere
b. Exces de oferta
c. Exces de concurenţă
d. Exces de tensiuni interne
124. Absorbţia, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indică o piaţă internă cu:
a. Exces de cerere
b. Exces de oferta
c. Exces de concurenţă
d. Exces de tensiuni interne
125. Consumul reprezintă:
a. Cheltuieli ale gospodăriilor
b. Cheltuieli ale firmelor
c. Cheltuieli ale statului
d. Părţi ale venitului, necheltuite
126. Economiile reprezintă:
a. Cheltuieli ale gospodăriilor
b. Cheltuieli ale firmelor
c. Cheltuieli ale statului
d. Părţi ale venitului, necheltuite
127. Investiţiile reprezintă:
a. Cheltuieli ale gospodăriilor
b. Cheltuieli ale firmelor
c. Cheltuieli ale statului
d. Părţi ale venitului, necheltuite
128. Ipoteza venitului absolut arată un nivel de consum dependent de:
a. Nivelul de trai al populaţiei
b. Cultura şi stilul de viaţă
c. Nivelul venitului disponibil
d. Nivelul ofertei de produse
129. Conform teoriei venitului absolut:
a. Consumul creşte în aceiaşi măsură cu venitul disponibil
b. Consumul creşte mai rapid decât venitul diaponibil
c. Consumul creşte mai lent decât venitul disponibil
d. Consumul scade pe măsura creşterii venitului disponibil
130. Conform teoriei venitului absolut, înclinaţia marginală spre consum:
a. Creşte în aceiaşi măsură cu venitul disponibil
b. Creşte mai rapid decât venitul diaponibil
c. Creşte mai lent decât venitul disponibil
d. Scade pe măsura creşterii venitului disponibil
131. Cererea agregată este mai mică decât oferta agregată în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
132. Cererea agregată este mai mare decât oferta agregată în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
133. Cererea agregată este echilibrată de oferta agregată în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
134. Cererea agregată este în scădere în perioadele de:
a. Criză
 b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
135. Ciclurile economice determinate de decizii economice şi politice sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
136. Ciclurile economice determinate de variaţia stocurilor şi a inflaţiei sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
137. Ciclurile economice determinate de modul tehnic de producţie sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
138. Ciclurile economice determinate de decalarea ciclului consumului de cel al investiţiilor sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
139. Nu este un factor de creştere economică:
a. Creşterea ofertei de forţă de muncă
b. Creşterea ofertei de capital
c. Creşterea randamentului factorilor de producţie
d. Creşterea inflaţiei
140. Este un factor de dezvoltare economică:
a. Creşterea ofertei de forţă de muncă
b. Îmbunătăţirea infrastructurii economice
c. Creşterea ofertei de capital
d. Îmbunătăţirea randamentului factorilor de producţie
141. Situaţia în care o ţară realizează cele mai multe produse în condiţii superioare celorlalte ţări se numeşte:
a. Avantaj abolut
b. Avantaj relativ
c. Avantaj competitiv
d. Avantaj comparativ
142. Situaţia în care o ţară realizează un produs în condiţii superioare altei ţări se numeşte:
a. Avantaj abolut
b. Avantaj relativ
c. Avantaj competitiv
d. Avantaj comparativ
143. Teoria avantajului comparativ a lui Ricardo determină nivelul exporturilor de cel al:
a. Importurilor
b. Tranzacţiilor grupului economic aparţinător
c. Costurilor de fabricaţie
d. Nivelului de trai al populaţiei
144. Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale:
a. Nivelul de dezvoltare economică şi de specializare în producţie
b. Orientarea politică a conducerii
c. Evoluţia preţurilor internaţionale
d. Apartenenţa la un anumit grup economic
145. Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale:
a. Nivelul de dezvoltare economică şi de specializare în producţie
b. Nivelul de concurenţă economică
c. Diviziunea internaţională a muncii
d. Apartenenţa la un anumit grup economic
146. Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale:
a. Nivelul de dezvoltare economică şi de specializare în producţie
b. Schimbările politice la nivel mondial
c. Situaţia de criză economică internaţională
d. Apartenenţa la un anumit grup economic
147. Nu este un principiu de eficientizare a relatiilor internationale:
a. Diversificarea economiei nationale pentru limitarea schimburilor
b. Definirea identitatii economiei nationale
c. Determinarea grupului economic cel mai accesibil
d. Deschiderea controlata a economiilor nationale
148. Conform P.F. Drucker, nu este o tendinta in economia mondiala:
a. Separarea economiei produselor primare de cea a produselor industriale
b. Separarea productiei de forta de munca
c. Diminuarea rolului capitalului uman
d. Inlocuirea comertului cu produse de cel cu capital
149. Este o consecinta a tendintelor actuale in economia mondiala:
a. Cresterea ponderii materiilor prime in produsele manufacturate
b. Cresterea costurilor de productie
c. Cresterea mobilitatii fortei de munca
d. Diminuarea fluxurilor de capital
150. Este considerata tendinta actuala in comertul international:
a. Scaderea exporturilor mondiale
b. Globalizarea exporturilor
c. Specializarea pe cateva domenii a comertului international
d. Scaderea ponderii tarilor dezvoltate in comertul mondial
151. Sunt considerate repere strategice ale dezvoltarii relatiilor economice actuale:
 a. Eficienta superioara a exportului de „stiinta” fata de cel de produse
b. Eficienta in scadere a comertului „Invizibil”
c. Eficienta in crestere a fortei de munca necalificata
d. Eficienta in crestere a potentialului natural
152. Gradul de integrare europeana in care sunt eliminate barierele economice dintre state dar se pastreaza restrictiile nationale fata de statele ne-membre, poarta
denumirea de:
a. Zona a liberului schimb
b. Uniune vamala
c. Piata comuna
d. Uniune economica
153. Gradul de integrare europeana in care se utilizeaza un sistem comun de taxe in raport cu statele ne-membre, poarta denumirea de:
a. Zona a liberului schimb
b. Uniune vamala
c. Piata comuna
d. Uniune economica
154. Gradul de integrare europeana in care sunt eliminate toate restrictiile de mobilitate a fortei de munca si a capitalurilor intre statele membre, poarta denumirea de:
a. Zona a liberului schimb
b. Uniune vamala
c. Piata comuna
d. Uniune economica
155. Gradul de integrare europeana ce presupune politici economice comune pentru statele membre, poarta denumirea de:
a. Zona a liberului schimb
b. Uniune vamala
c. Piata comuna
d. Uniune economica

CADRU DIDACTIC

dr. ing. ec. BOIAN NICOLAE