Sunteți pe pagina 1din 5

STUDIU DE CAZ

Date de identificare :
Subiect în vârstă de 36 de ani, necăsătorit, fost cadru militar, condamnat la 2,7 luni pentru
conducere sub influenta alcoolului.
Ghid de observaţie :
Subiectul are o ţinută îngrijită, este cooperant, însă evită contactul vizual şi se
simte ruşinat atunci când i se pun întrebări legate de consumul de alcool.
Ceea ce relateză este în concordaţă cu mimica, gestica şi sentimentele exprimate.
Comunicarea se obţine fără dificultate, discursul păstrază structura logică, fluxul
narativ este continuu, ritmul ideativ este regulat.
Se observă tremor al extremităţilor şi transpiraţie excesivă.

Anamneza
1.Familia de origine
Pacientul a fost crescut de părinţi şi este al doilea născut într-o familie cu 3 copii;
are un frate mai mare şi o soră mai mică cu care a rămas în relaţii foarte bune.
Pacientul îşi aminteşte că atmosfera în familie era una plăcută, a avut întotdeauna
încredere în părinţi şi s-a simţit iubit de către ei ,,m-am simţit mai protejat, pentru că
eram mai cuminte şi învăţam mai bine,,. Părinţii îl pedepseau într-un singur mod: ,,mă
ţineau în casă fără să îmi dea voie să ies afară,,.
Părinţii au divorţat în anul 1990, pe când pacientul avea 13 ani. In urma divorţului
copii au fost încredinţaţi mamei. Pacientul relatează că motivul pentru care părinţii au
divorţat a fost că ,, nu s-au mai înţeles,,. In urma divoţului nici mama şi nici tata nu s-au
recăsătorit. In vacanţe mergea împreună cu fraţii lui şi îşi vizitau tatăl. Cu toate acestea
declară că cea mai importantă persoană din viaţa lui este ,,mama pentru că m-a ajutat
foarte mult,,.
Tatăl a decedat în anul 2001 (cancer pulmonar), iar mama, în vârstă de 62 de ani,
este pensionată pe caz de boală.
Pe tatăl îl prezintă ca fiind ,,un om muncitor, sudor, mai sărea şi el calul din când
în când (consuma alcool), a avut grijă de mine,,. Pe mamă, figură autoritară în familie, o
descrie ca fiind o femeie ,, muncitoare, înţelegătoare, mai era şi un pic autoritară, mai ne
dădea câte o palmă.
Nu au existat fugă de acasă şi nici tentative de suicid.
Experieţele semnificative din copilărie si adolescenţă sunt legate în principal de
relaţiile dintre membrii familiei, având-o pe mamă în prim plan. Astfel că, în perioada 0-
5 ani îsi aminteste că părinţii si-au cumpărat masină (pacientul avea 4 ani), însă nici unul
dintre ei nu avea permis auto. Mama a fost cea care si-a luat prima permisul, şi la doi ani
după ea, l-a obţinut şi tatăl. Între 6 şi 10 ani îşi aminteşte de prima zi de şcoală, în care
mama l-a dus pe el şi pe fratele lui la şcoală. Singura amintire legată de perioada 11-15
ani a fost momentul divorţului, când mama i-a luat pe toţi trei şi i-a dus la tribunal, unde
au fost puşi să aleagă între cei doi părinţi; de asemenea, îşi aminteşte că în aceste
momente tatăl a fost foarte supărat şi îi părea rău.
După perioada adolescenţei toate amintirile sunt legate de cariera de militar.
Astfel: în perioada 16-20 de ani a intrat la şcoala militară şi a luat permisul de conducere;
Deşi în copilărie a fost ataşat de mamă, aceasta a fost figura autoritară
reprezentativă, şi nu tatăl; pacientul s-a identificat, aşa cum era de aşteptat (fiind de
acelaşi sex) cu tatăl. Sigura modalitate prin care a încercat să atragă atenţia părinţilor şi să
obţină afectivitate din partea lor a fost să fie cuminte şi competitiv.

2. Evoluţia personală:
Pacientul îşi aminteşte că a fost un elev disciplinat, cu înclinaţie spre latura
realistă: matematică şi fizică.
În alegerea carierei de militar un factor important l-a reprezentat familia ‚, am mai
avut rude în familie militari şi spuneau că e bine, salariul este sigur; mai vedeam şi în
filme şi mi-a plăcut haina militară,,.
Este foarte mulţumit de relaţiile cu colegii pe care le descrie ca fiind foarte bune.
Atitudinea pe care o are faţă de ei şi de şefi este însă una submisivă; de multe ori ignoră
posibilităţile şi resursele personale atunci când este solicitat.
De-a lungul timpului a primit penalizări din partea consiliului de onoare pentru
absenţa de la serviciu datorită consumului de alcool.
Cerinţele şi asteptările prea mari în ceea ce priveşte propria persoană şi relaţiile
pacientului cu ceilalţi (,,trebuie să fiu bun în ceea ce întreprind,,; ,,este foarte important
pentru mine să îi mulţumesc pe ceilalţi,,; ,,este responsabilitatea mea să îi fac pe ceilalţi
fericiţi,,; ,,la orice joc în copilărie vroiam să ies printre primii,,; ,,încă de cînd eram copil
am dorit să fiu cât mai bun,,), la care se adaugă rezistenţa scăzută la frustrare(,,nu trebuie
să greşesc,,; ,,unul din lucrurile pe care nu pot să le iert sunt greşelile faţă de ceilalţi,,),
conduc spre sentimente de inadecvare, neîncredere şi stimă de sine scăzută, în momentul
în care obiectivele pe care singur şi le stabileşte nu sunt îndeplinite.

3. Nivelul material si modul de viaţă


Pacientul locuia cu chirie împreună cu alţi doi colegi de serviciu, iar marea
majoritate a timpului liber şi-l dedica jocurilor pe calculator. În plus, tot prin intermediul
internetului îşi cauta o parteneră.
Pacientul consuma zilnic alcool ( 2,5 litri de bere pe zi), are dureri la vezica
biliară şi suferă de ulcer; consumă trei mese zilnic, bea în mod frecvent energizante şi
utilizeaza aspirina pentru a reduce efectele alcoolului.
În 2007 a fost diagnosticat cu TBC, iar în urma tratamentului s-a vindecat.
Pacientul declară că nu este afectat de nicio relaţie din trecut şi că nu se află în
nicio relaţie în prezent.
Viaţa sexuală a început-o la 14 ani, a avut trei partenere ,,de suflet, iar restul
trecătoare,,; ultima relaţie a fost de aproximativ doi ani, ,,însă distanţa i-a despărţit,,.
În relaţiile stabile pe care le-a avut nu a simţit nevoia să consume alcool.
Modul de viaţă actual şi felul în care se raportează la persoanele de sex opus,
descriu o persoană imatură din punct de vedere afectiv.

4. Evoluţia patologică, primele manisfestări pâna în prezent –sumar


Consumul de alcool al tatălui a condus spre un pattern de comportament masculin
inadecvat. Odată cu moartea acestuia, pacientul a început să consume alcool în exces. Îm
prezent consumă alcool zilnic (2,5 litri de bere).
Diagnostic prezumptiv:
,,Tulburare de comportament dependentă”
Probe utilizate şi rezultate:
Chestionarul 16 PF: Performanţe scăzute pe scala G (supraeu slab/supraeu
puternic cu nota standard 1, indică un superaeu slab, caracterizat printr-un comportament
schimbător, influenţabil, cu lipsă de toleranţă la frustare, cu emotivitate generalizată,
oboseală nervoasă, inconstanţă şi nesiguranţă, care neglijează obligaţiile sociale şi
manifestă dezinteres faţă de normele morale colective. Performanţe scăzute pe scala N
(naivitate / subtilitate) cu nota standard 1, semnifică un comportament direct, spontan,
naiv, sentimental, natural, interesat de ceilalţi şi uşor de satisfăcut. Performanţe scăzute
pe scala Q3 (sentiment de sine slab / sentiment de sine puternic ), cu nota standard 1,
semnifică emotivitate necontrolată care se manifestă prin lipsă de control în
comportament. Performanţe mari la factotul F (nonexpansivitate / expansivitate ), nota
brută 26, nota standard 9, indică astenie de conversie.
O modalitate de somatizare prin oboseală, astenia de conversie este ,,folosită’’ de
pacient pentru a evita problemele apărute la serviciu. Indicele de supraeu slab rezultat în
urma chestionarului, ne indică faptul că, la pacient, cerinţele morale nu sunt interiorizate,
este o persoană imatură, manifestă lipsă de control şi emotivitate necontrolată. Toate
aceste caracteristici susţin acest tip de astenie de conversie.
De asemenea, scorul mic pe factorul naivitate / subtilitate, ne indică, un simptom
de imaturitate (adultul matur are filtre; odată cu maturizarea apare cenzura).

Diagnostic DSM:

Criterii de diagnostic:
Nevoie pervazivă şi excesivă de a fi în grija altuia, ducând la comportament
submisiv şi adeziv şi la temeri de separare, nevoie care a început în perioada de adult
tânăr şi este prezentă în contexte diverse.
(1) are dificultăţi în deciziile de fiecare zi în absenţa unei cantităţi
excesive de sfaturi şi reasigurări din partea altora; - DA
(2) are nevoie de alţii ca să-şi asume responsabilitatea în majoritatea
domeniilor importante ale vieţii; - DA
(3) are dificultăţi în exprimarea dezacordului cu alţii, din cauza fricii
că va pierde sprijinul sau aprobarea acestora; - DA
(4) îi este greu să iniţieze proiecte sau să facălucruri de unul singur
(din cauza lipsei de încredere în judecata sau capacităţile proprii, şi nu din cauza
lipsei de motivaţie sau energie); - DA
(5) se simte inconfortabil sau neajutorat atunci când este singur, din
cauza temerilor exegerate că nu va fi capabil să-şi poarte singur de grijă; - DA
(6) se preocupă în mod nerealist de teama de a nu fi lăsat să-şi poarte
singur de grijă. - NU
AXA I - Dependenţă de alcool cu somatizări (astenie de conversie)
AXA II - Tulburare de personalitate dependentă
AXA III - -
AXA IV- Mama
AXA V (GAF ) – GAF - 70

Diagnostic diferenţial: tulburare de personalitate evitantă / histrionică / borderline

În timp ce pacienţii cu tulburare de personalitate evitantă evită activităţile


ocupaţionale care implică contact interpersonal semnificativ din cauza temerilor de
critică, dezaprobare sau rejecţie, pacientul nostru nu evită contactul interpersonal din
cauza anxietăţii şi se implică în relaţiile cu ceilalţi oameni fără să-i fie teamă că nu este
agreeat de aceaştia. Mai mult decât atât, îşi oferă ajutorul chiar şi atuncă când nu este
solicitat.
Spre deosebire de pacientul histrionic, pacientul nostru se simte confortabil chiar
dacă nu este în centrul atenţiei în diferite situaţii şi nu prezintă comportament nepotrivit
de seductiv sau provocator din punct de vedere sexual.
Atât pacienţii cu tulburare de personalitate dependentă, cît şi pacienţii cu
tulburare de personalitate borderline sunt dependenţi în relaţii. Modalitatea în care
reacţionează la sfârşitul relaţţilo este diferită. Astfel, conform teoriri Gabbard, pacienţii
cu tulburare de personalitate borderline se diferenţiază de pacienţii cu tulburare de
personalitate dependentă pe baza aspectelor cheie ale modelelor de relaţii. Pacientul
borderline reacţionează la abandon cu furie şi manipulare, în timp ce pacienţii dependeţi
devin supuşi şi se agaţă de ceilalţi.

Conceptualizarea cazului:

Subiect în vârstă de 36 de ani, necăsătorit, cadru militar. Repetate incidente la


locul de muncă ce au avut drept cauză consumul de alcool, condamnat la o pedeapsa de
2,7 luni pentru conducere sub influenta alcoolului.
Tinută îngrijită, este cooperant în relaţie cu autoritatea, însă evită contactul vizual
şi se simte ruşinat atunci când i se pun întrebări legate de consumul de alcool.
Ceea ce relateză este în concordaţă cu mimica, gestica şi sentimentele exprimate.
Comunicarea se obţine fără dificultate, discursul păstrază structura logică, fluxul
narativ este continuu, ritmul ideativ este regulat.
Se observă tremor al extremităţilor şi transpiraţie excesivă.
Factori favorizanţi:
 modul de autoritate al mamei a condus spre un comportament
submisiv, ataşament nesigur, model de ataşament dezorganizat;
 consumul de alcool al tatălui a condus spre un pattern de
comportament masculin inadecvat;
 divorţul părinţilor produs în copilăria pacientului a avut ca şi
consecinţe sentimente de neîncredere, de inadecvare şi stimă de sine scăzută.
Această situaţie creionează imaginea pacientului şi în momentul actual;
 Conflicte în familie care în fac să nu se simtă sigur şi protejat.
Factori decalnşatori:moartea tatălui.
Factori susţinători: lipsa relaţiilor stabile (atunci când se află într-o relaţie stabilă
nu simte nevoia de a consuma alcool) şi relaţiile cu colegii de apartament, la rândul lor
consumatori de alcool.