SPONDILITĂ ANCHILOZANTĂ

COLOANA CERVICALĂ

Spondilita anchilozanta este o boala cronica inflamatorie, de cauza necunoscuta,

care afecteaza in primul rind coloana vertebrala. Mai poate afecta si scheletul altor parti ale
corpului cum ar fi: umerii, coapsele si genunchii, precum si tendoanele si ligamentele din
jurul oaselor si articulatiilor.

Spondilita anchilozanta debuteaza in jurul decadelor a doua si a treia de viata,

prevalenta fiind de trei ori mai mare la barbati decit la femei.

Mai este cunoscuta si ca boala Marie-Strumpell, boala Bechterew, spondilita

anchilopoetica, pelvisspondilita, sacroileita. Spondilita anchilopoetica face parte din grupul
mare al spondilartropatiilor seronegative alaturi de artrita reactivă, artrita psoriazică,
artropatiile asociate bolilor inflamatorii intestinale, spondilartropatia seronegativă
nediferenţiată.

Nu se cunoaste cauza aparitiei acestei boli, dar se crede ca ar fi determinata de o

combinatie intre anumiti factori de mediu, genetici si ai sistemului imun.

Boala se caracterizeaza prin durere de spate si redoare matinala, aceste simptome

apar tipic la adolescent sau adultul tinar. Sunt foarte variate de la o persoana la alta si nu toti
bolnavii vor avea simptome grave sau fuziunea coloanei.

In spondilita anchilozanta pot fi afectate si alte parti ale corpului incluzind ochii,
inima, plaminii si tractul digestiv.

Unele terapii pentru spondilita anchilozanta includ schimbarea stilului de viata,

medicatie, chirurgie, monitorizare permanenta.

Spondiloartropatiile reprezinta un grup de afectiuni ale articulatiilor care pot cauza

inflamatii in tot corpul, in special in maduva spinarii. Acestea sunt caracterizate de factor
reumatoid negativ si sunt HLA-B27 pozitive.
In afara de spondilita anchilozanta, acest grup mai contine:
 artritele reactive
 artrita psoriazica
 artritele enteropatice (boala Crohn, colita ulcerativa).

Patogenie
Patogenia spondilitei
anchilozante este incomplet
cunoscuta. Un numar de
trasaturi ale bolii
incluzind nivelul seric crescut
de IgA si reactantii fazei acute, histologia inflamatorie si asocierea strinsa cu HLA-
B27 implica mecanisme mediate imun, fiind deci o boala autoimuna. Nu a fost identificat
niciun eveniment special care ar putea sa declanseze boala, dar se ia in considerare posibila
implicare a unor bacterii enterice.

Leziunea initiala este sacroileita, aceasta consta din tesut de granulatie subcondral
continind limfocite, plasmocite, mastocite, macrofage, condrocite. De obicei cartilajul iliac,
mai subtire decat cel sacrat, este erodat primul. Marginile sclerotice ale articulatiilor erodate
neregulat sunt inlocuite gradat de regenerarea fibrocartilajului si apoi de osificare. Aceste
modificari sunt vizibile radiologic.

La nivelul coloanei leziunea consta tot in prezenta tesutului de granulatie la

jonctiunea dintre inelul fibros al discului cartilaginos si marginea corpului vertebral. Fibrele
periferice ale inelului fibros sunt erodate si in final inlocuite cu tesut osos formind inceputul
unei excrescente osoase numite sindesmofit, care dezvoltindu-se in continuare va uni corpii
vertebrali.

Progresia acestui proces da aspectul de coloana de bambus, observat radiologic.

Alte leziuni sunt osteoporoza difuza, vertebrele patrate.

Cauze
Cercetatorii au identificat un numar de factori de risc care cresc sansa unei
persoane de a dezvolta aceasta afectiune. Sunt cunoscuti drept factorii de risc ai spondilitei
anchilopoetice. Prezenta lor nu garanteaza ca respectiva persoana va face boala, doar creste
riscul de a o dezvolta.

Acestia sunt:

 prezenta bolii la alti membrii ai familiei

 sexul masculin
 prezenta unor factori genetici
 virsta tinara
 istoric pozitiv pentru anumite infectii.

Istoria familiala: aproximativ 20% dintre persoanele bolnave au un membru al

familiei cu aceeasi afectiune.

Factorii genetici: oamenii de stiinta au identificat anumite gene care cresc riscul unei
persoane de a face boala, de exemplu variatii ale genei HLA-B codeaza o proteina cu rol
major in imunitate. HLA-B27, este descoperita la aproximativ 95% dintre bolnavii caucazieni
si africanii americani.

Varsta si sexul: spondilita anchilozanta apare de doua ori mai frecvent la barbati fata de
femei, iar simptomele sunt mult mai severe la acestia. Afectiunea se descopera in special in
timpul adolescentei sau la adultul tinar. Majoritatea sunt diagnosticati intre 17 si 35 de ani.

Infectiile: se crede ca infectiile urinare si intestinale ar creste riscul de boala. Acesta nu

inseamna ca este contagioasa, doar ca infectia declanseaza boala la cei predispusi.
Bacteriile incriminate sunt: Klebsiella pneumoniae, Yerssinia enterocolitica.

Semne si simptome
Simptomatologia precoce: primele simptome de spondilita anchilopoietica rezulta din
inflamatia articulatiilor dintre baza coloanei (sacrum) si coapsele (ilia). Aceste articulatii sunt
numite sacroiliace, iar inflamatia lor este denumita sacroileita. Afectiunea cauzeaza si
inflamatia altor articulatii dintre care cele intervertebrale (spondilite), umar, genunchi.

Inflamatiile determina:

 durere de spate, joasa dar si durerea cefei sau a coloanei toracale

 redoare matinala a articulatiilor (imposibilitatea mobilizarii acestora, redoarea se remite
dupa o perioada de timp in care sunt efectuate exercitii fizice)
 pierderea flexibilitatii
 sensibilitate osoasa (durere la atingerea profunda).

Durerea asociata cu spondilita anchilozanta poate:

 sa creasca in intensitate pe durata mai multor luni

 sa se agraveze dimineata (sau dupa perioade indelungate repaus)
 sa dispara odata cu instalarea activitatii
 sa trezeasca persoana din somn
 de obicei este prezenta bilaterala (simultan sau poate alterna).

Durerea sau redoarea se inrautateste dimineata si tine pina la 30 de minute.

Artrita periferica: boala afecteaza si alte articulatii cum ar fi ale degetelor, umar, cot,
genunchi, glezna si calcii.

Simptomatologia tardiva: odata cu progresia spondilitei anchilozante, miscarile spatelui

devin tot mai limitate, pe masura ce corpii vertebrali fuzioneaza, precum si imposibilitatea
mobilizarii altor articulatii afectate, denumite anchilozate. Astfel, activitati precum incaltarea
papucilor devin imposibile.
In timp pot fi afectate articulatiile dintre coloana si coaste, diminuind miscarile respiratorii.

Unii pacientii pot prezenta febra, anorexie, pierdere ponderala, transpiratii nocturne.

Simptome extraarticulare: afectari ale ochilor, plaminilor si inimii.

Ochii sunt afectati in 40% din cazuri, ducind la episoade inflamatorii numite irite. Irita acuta
determina:

 durere oculara
 vedere incetosata
 roseata
 lacrimare excesiva
 fotofobie.

Irita acuta necesita tratament imediat, de obicei vederea se imbunatateste in trei luni. Uneori
simptomele oculare apar inaintea celor articulare.
Mai rar boala determina complicatii ale inimii si plaminilor. Cea mai frecventa afectare a
inimii este insuficienta valvei aortice (regurgitare aortica), determinind insuficienta
cardiaca congestica. Problemele pulmonare includ fibroza difuza progresiva a partii
superioare a plaminului.

De asemenea este posibil ca o persoana cu spondilita anchilozanta sa prezinte

si inflamatii ale intestinului: boala Crohn si colita ulcerativa.

Diagnostic
Inainte de a stabili diagnosticul, este necesar sa se faca diagnosticul diferential cu alte boli
asemanatoare cum ar fi:

 artrita reumatoida
 artrita psoriazica
 artrita reactiva
 osteoporoza
 boli degenerative osoase
 alte cauze ale durerii de spate.

Evolutie si prognostic
Evolutia bolii este variabila, de la pacienti cu redoare matinala usoara si semne
echivoce de sacroileita pina la cei cu anchiloza totala a coloanei si artrita severa periferica.
Postura pacientului sufera modificari caracteristice: dispare lordoza lombara, apare atrofia
fesiera, se accentueaza cifoza toracala, apare flectarea anterioara a gitului.

Progresia bolii poate fi cuantificata prin: testul Schober, masurarea inaltimii

pacientului, a expansiunii toracelui.

Cea mai serioasa complicatie este fractura coloanei vertebrale care poate aparea
chiar si in urma unui traumatism minor pe o coloana rigida, osteoporotica.
Sindromul de coada de cal si fibroza excesiva a lobului superior pulmonar sunt complicatii
rare.

Prevalenta insuficientei aortice si a tulburarilor de conducere incluzind blocul

atrio-ventricular de grad III, creste odata cu progresia bolii.

Persoanele diagnosticate in adolescenta cu spondilita anchilozanta tind sa

realizeze un prognostic negativ, la fel si sexul masculin, la femei boala fiind mai putin severa.

Doar in cazuri neobisnuite (fracturi de coloana, HDS, insuficienta aortica), boala scurteaza
viata.

Tratament
Nu exista tratament curativ pentru aceasta boala, doar adjuvant (simptomatic):

 diminuarea durerii si redorii

 PROGRAM DE RCUPERARE

OBIECTIVE GENERALE

1. evitarea/limitarea deformărilor şi deposturărilor coloanei vertebrale.

2. prevenirea şi corectara atitudinilor vicioase de la nivelul coloanei vertebrale,centurii
scapulo-humerale şi hemitoracelui afectat
3. asigurarea unui sincronism între acţiunile muşchilor inspiratori şi expiratori prin
reeducarea echilibrată a acestora
4. minimizarea manifestărilor extra-articulare şi afectării periferice;
5. prevenirea complicaţiilor la nivelul coloanei vertebrale

OBIECTIVE SPECIFICE

1. Menţinerea/refacerea mobilităţii articulare.

2. Menţinerea/refacerea tonusului, forţei şi rezistenţei musculare.
3. Menţinerea/reeducarea funcţiei respiratorii.
4. Menajarea articulaţiilor intervertebrale şi costovertebrale cu menţinera în limite
fiziologice a mobilităţii acestora.
5. Menţinerea unui bun tonus muscular.
6. Menţinerea unei ventilaţii toracice cât mai ample.
7. Aadaptarea sistemului respirator la posiilităţile fiecărui bolnav
8. Protejarea zonelor afectate prin dirijarea conştientă a colanei de aer spre zonele
integre folosind exerciţii respiratorii localizate

POGRAM RECUPRARE

MIJLOACE DE RECUPERARE

-mobilizări active libere;

-mobilizări active cu rezistență;
-exerciţiul fizic;

PERIOADA DE ÎNCĂLZIRE

1.masaj de relaxare efectuat în zona cervicală(neteziri,fricţiune)

Pacientrul va executa următoarel mobilizări auto-pasive:

-Flexia şi extensia coloanei cervicale

-Răsuciri spre stânga-dreapta ale coloanei cervicale

-Înclinări spre stânga-dreapta ale coloanei cervicale

-Rotări ale coloanei cervicale în ambele sensuri.

PROGRAM EXERCIŢII

EX.1

Pacientul stă aşezat pe scaun şi execută extensia capului cu rezistenţa opusă de

kinetoterapeut.10X2

EX 2.

Pacientul stă aşezat pe scaun şi execută felxia coloanei cervicale cu rezistenţă opusă de
kinetoterapeur.10X2

EX 3.

Pacientul stă aşezat pe scaun şi execută răsucirea coloanei cervicale spre stânga cu rezistenţă
opusă de kinetoterapeut.10X2

EX 4.

Pacientul stă aşezat pe scaun şi execută răsucirea coloanei cervicale spre dreapta cu rezistenţă
opusă de kinetoterapeut.10X2

EX 5.

Pacientul stă aşezat pe scaun şi execută înclinarea coloanei cervicale spre stânga cu rezistenţă
opusă de kinetoterapeut.10X2

EX 6.

Pacientul stă aşezat pe scaun şi execută răsucirea coloanei cervicale spre dreapta cu rezistenţă
opusă de kinetoterapeut.10X2

EX 7.

Pacientul stă în ortostatism şi execută ridicări simultane de umeri cu grutăţi în mâini şi

menţine contracţia 5 secunde.10X3

EX 8.

Pacientul stă în ortostatism şi execută rotări de umeri înapoi.10X3

EX 9.

Pacientul stă în ortostatism şi execută rotări de umeri înainte.10X3

EX 10.

Pacientul stă aşezat pe scaun,îşi pune pumnul sub bărbie şi incearcă sa facă flexia coloanei
cervicale.10X3
EX 11.

Pacientul stă aşezat pe scaun cu un baston prins cu mâinile de ambele capete şi îl ridică cu
inspiraţie deasupra capului,coboară cu el în spatele omoplatului cu expiraţie,îl ridică din nou
deasupra capului cu inspiraţie şi revine în poziţia iniţială cu expiraţie,privirea urmăreşte în
permanenţă bastonul.10X3

EX 12.

Pacientul stă aşezat pe scaun cu palmele pe capetele bastonului şi îl duce în lateral dreapta
făcând abducţia umărului cu expiraţie,revine în poziţie iniţială,execută aceeaşi mişcare spre
stânga şi revine în poziţia iniţială,privirea urmăreşte în permanenţă bastonul.10X3

PERIOADA DE REVENIRE

Pacientul mobilizază activ coloana pe toată amplitudinea de mişcare.

ANAMNEZA
Nume:Minescu

Prenume:A

Sex:F

Vârstă:51

Domiciliu:Braşov

Stare civilă:căsătorită

Serviciu: manager

ANTECDENTE HEREDOCOLATERALE

-reumatism

-diabet

-epilepsie

ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE

-prima menstră:15 ani

-instalare menopauză:47ani

-avorturi:nu

-nr. total sarcini:2

-sarcini pierdute:nu

-sarcini normale.2

-tip naştere:naturală

-consum pilule contraceptive:da(23 ani-34 ani)

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE

-bolile copilăriei

-gastrită

-apendicită

CONDIŢII

-Pacienta lucrează 8h/zi dintre care 8 le lucrază pe scaun

-Locuieşte într-o casă cu 5 camere împreună cu soţul şi cei 2 copii.

-Fumătoare:da

-Consum alcool:nu

-Consum exagerat sare/zahăr:nu

ISTORICUL BOLII

Pacienta a început să simtă în urmă o lună durere localizată la nivelul coloanei

cervicale,accentuată după statul îndelungat la birou , mobilitatea a devenit din
ce în ce mai redusă,amplitudinea de mişcare s-a redus,a făcut investigaţiile
ncesare şi a primit diagnosticul de spondilită anchilozantă stadiu iniţial.