CUPRINS

Argument

CAP. I Structura, importanţa şi modul de circulaţie a instrumentelor

de plată la termen utilizate în decontările fără numerar
........... pag. 4
I.1 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a cambiei
........... pag. 4
I.2 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a biletului
la ordin ........... pag. 7
I.3 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a cecului
........... pag. 9
CAP. II Înregistrările contabile privind decontările fără numerar pe
baza instrumentelor de plată la termen ........... pag. 11
II.1 Prezentarea generala a S.C. PECO Mehedinti
II.2 Organizarea contabilitatii la S.C. PECO S.A. Mehedinti
II.3 Prezentarea conturilor utilizate în contabilitatea
decontărilor fără numerar pe baza instrumentelor de
plată la termen ........... pag. 11
II.4 Aplicaţii practice privind contabilitatea decontărilor fără
numerar pe baza instrumentelor de plată la termen
........... pag. 12
BIBLIOGRAFIE ........... pag. 18
ANEXE
 Argument

Între unităţile economice se stabilesc relaţii de afaceri. În cadrul acestor relaţii se

creează obligaţii, acestea fiind satisfăcute prin plăţi în numerar sau prin intermediul băncilor,
de cele mai multe ori. Dar, deţinerea unor sume mari în numerar necesită spaţii mari de
depozitare şi prezintă riscuri în manevrare (distrugere accidentală, furt etc.). De aceea, şi în
România, numerarul a început să-şi piardă treptat din popularitate urmând să fie înlocuit cu
alte mijloace de plată cuprinse sub denumirea generală de instrumente de plată fără numerar.
Pe plan internaţional se manifestă de mai multă vreme tendinţa de scădere a ponderii
plăţilor în numerar în favoarea celor fără numerar, în special datorită puternicii dezvoltări a
telecomunicaţiilor şi folosirii mijloacelor de plată electronice.
Eforturile BNR şi ale societăţilor bancare în introducerea în România a unor
instrumente de plată fără numerar adaptate atât standardelor internaţionale, cât şi stadiului
actual de dezvoltare a sistemului nostru de plăţi s-au concretizat în actualizarea cadrului
legislativ pentru efectele comerciale: cec, cambia, biletul la ordin etc..
Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte atât aspectele teoretice cât şi practice privind
importanţa şi structura principalelor instrumente de plată la termen utilizate în decontările fără
numerar, circuitul acestora, precum şi înregistrările contabile specifice.
Această lucrare cuprinde şi noile formate, modul de completare şi de decontare a
instrumentelor de plată la termen, respectiv cecul, cambia şi biletul la ordin, schimbări ce au
intrat în vigoare din anul 2008, conform OUG nr. 38/2008 pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 59/1934 asupra cecului şi OUG nr. 39/2008 pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, publicate în Monitorul Oficial nr.
284/11.04.2008. De asemenea, s-au avut în vedere Norma tehnică nr. 4/2008 privind cecul,
publicat în Monitorul Oficial nr.500/03.07.2008 şi Norma tehnică nr. 4/2009 pentru
modificarea Normei tehnice a Băncii Naţionale a României nr. 5/2008 privind cambia şi
biletul la ordin, publicat în Monitorul Oficial nr. 114/25.02.2009.
 CAPITOLUL I
STRUCTURA, IMPORTANŢA ŞI MODUL DE CIRCULAŢIE A
INSTRUMENTELOR DE PLATĂ LA TERMEN UTILIZATE ÎN
DECONTĂRILE FĂRĂ NUMERAR

De multă vreme, pe plan internaţional se manifestă tendinţa de creştere a decontărilor

fără numerar, mai ales datorită folosirii tehnicilor de plată electronice.
Plăţile fără numerar se caracterizează prin:
1) un flux de înregistrări în conturi, în funcţie de instrumentul de decontare utilizat;
2) un flux de mesaje între părţi, conţinând instrucţiunile de decontare ce trebuie
executate de băncile comerciale, în calitate de intermediari.
Practic, în decontările fără numerar, agenţii economici trebuie să contabilizeze
distinct:
1) valorile de încasat, pe baza instrumentelor de plată la termen;
2) viramentele prin conturile curente şi de disponibilităţi;
3) dobânzile la conturile curente şi de disponibilităţi;
4) creditele pe termen scurt acordate prin conturi bancare distincte.
În accepţiunea Băncii Naţionale a României¹, valorile de încasat pe baza
instrumentelor de plată la termen sunt reprezentate de:
a) Cambia
b) Biletul la ordin
c) Cecul
Folosite în operaţiuni de vânzare – cumpărare, credite etc., aceste instrumente de plată
fără numerar se recunosc şi sub numele de ,,efecte comerciale”, fiind denumirea generalizată
dată cambiilor, biletelor la ordin, cecurilor etc.
Efectele de comerţ reprezintă titluri de valoare, negociabile, imediat sau la un termen
scurt, care, în cadrul relaţiilor comerciale cu furnizorii şi clienţii, atestă datorii sau creanţe.

I.1 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a cambiei

Cambia sau trata este un ordin scris şi necondiţionat dat de o persoană (trăgătorul)
unei alte persoane (trasul), de a plăti o anumita suma de bani, la vedere sau la un anumit
termen, unei terţe persoane (beneficiarul) sau la ordinul acesteia.
Beneficiarul cambiei este cel care va încasa contravaloarea cambiei, respectiv
trăgătorul însuşi, o terţă persoană sau o bancă.
O cambie trebuie să conţină anumite elemente:
- denumirea de cambie;
- ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată;
- numele celui care trebuie să plătească (trasului);
- specificarea scadenţei ( în lipsă înseamnă ,,la vedere”);
- arătarea locului unde trebuie făcută plata;
 - numele beneficiarului;
- data şi locul emiterii cambiei;
- semnătura celui care emite cambia (a trăgătorului).

Cambia trebuie acceptată de tras. Acceptarea este angajamentul luat de către tras, faţă
de orice posesor legitim de a plăti cambia la scadenţă.
Trasul nu este obligat prin lege să accepte dar, în cazul în care acceptă, el devine
debitorul (obligatul) principal.
Prezentarea cambiei la acceptare poate fi :
- facultativă, putând fi făcută până la scadenţă, sau
- obligatorie, atunci trăgătorul indică expres în titlu acest fapt, fixând sau nu, un
termen pentru prezentare sau atunci când cambia este plătibilă la un anume timp de la vedere,
în termen de un an de la data emiterii.
Prezentarea la acceptare va putea fi făcută oricând, dacă trăgătorul nu a fixat un
termen pentru prezentare, dar nu mai târziu de data scadenţei. Prezentarea la acceptare poate
fi făcută atât de posesorul cambiei, cât şi de un simplu deţinător al ei, la domiciliul trasului.
Simpla semnătură a trasului pusă pe faţa cambiei este socotită acceptare.
Trasul poate retrage acceptarea la o suma mai mică decât cea prevăzută la cambie.
Cambia poate fi transmisă în următoarele moduri:

a) prin gir;
Cambia care cuprinde sau nu menţiunea ,,la ordin” poate fi transmisă prin gir.
Girul este un act prin care posesorul cambiei numit girant, transferă altei persoane
numite giratar toate drepturile izvorând din cambie.
Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al
trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceştia pot să gireze din nou cambia.
NOTA:
ANDOSARE. Declaraţia scrisă pe un titlu (efect de comerţ) pentru a transfera dreptul de
proprietate asupra acestuia către andosator.
Cel care semnează se numeşte andosant şi poartă răspunderea solidară pentru plata
sumei înscrise în efectul comercial.
Andosarea înlesneşte circulaţia cambiei şi sporeşte siguranţa că ea va fi încasată ca
urmare a faptului că toţi cei care o andosează sunt răspunzători în solidar pentru plata la
termen împreună cu trasul (debitorul).
Andosarea este sinonimă cu ,,girul”. În mod figurativ prin ,,andosarea unei afaceri” se
înţelege solidarizarea unei persoane (fizice sau juridice) la acoperirea riscurilor acesteia.
Andosat (giratar). 1. Persoana căreia îi este transferat dreptul de proprietate asupra
unui titlu şi drepturile încorporate de acesta, prin andosare. 2. Persoana în favoarea căreia este
girată o cambie.
Andosant (girant). 1. Persoana care transferă dreptul de proprietate asupra unui titlu,
drepturile încorporate de acesta, prin andosare. 2. Persoana care girează (o cambie).

b) prin cesiune de creanţă ordinară.

 Daca trăgătorul a înscris în cambie menţiunea ,,nu la ordin’’, titlul se transmite prin
cesiune de creanţă ordinară.
Cesiunea de creanţă este un act prin care creditorul numit cedent transferă dreptul
sau de creanţă unei alte persoane numită cesionar.
Plata unei cambii poate fi garantată de alte persoane, printr-un aval.
Avalul reprezintă angajamentul necondiţionat prin care un terţ sau un semnatar al
cambiei (avalistul) altul decât trăgătorul sau acceptantul, devine garant pentru obligaţiile
unui co - obligat faţă de o cambie (avalizatul).
Avalul se dă pe o cambie sau pe un act separat utilizându-se una din expresiile ,,pentru
aval’’ sau ,,pentru garanţie” urmate de semnătura avalistului. Avalistul este obligat să indice
persoana pentru care dă avalul.
Scadenţa este termenul la care cambia trebuie plătită. Astfel, trebuie să se indice cu
precizie ziua sau termenul maxim în interiorul căruia creditorul trebuie să se prezinte la plată.
Scadenţa trebuie să rezulte cu precizie din textul cambiei şi poate fi:
- la vedere;
- la un anumit timp de la vedere;
- la un anumit timp de la data emiterii;
- la o dată fixă.
Posesorul cambiei care nu este plătibilă la vedere trebuie să o prezinte la plată în ziua
scadenţei sale sau la cel mult două zile de la aceasta. Această prezentare trebuie efectuată în
locul desemnat pe cambie. Cel care plăteşte cambia poate pretinde ca aceasta să-i fie predată
cu menţiunea de achitare scrisă de posesor. Posesorul nu poate refuza o plată parţială. În caz
de plată parţială, cel care plăteşte (trasul) poate cere să i se facă pe cambie menţiunea de plată
şi să i se dea o chitanţă.
Scontul este o formă de credit acordat credit de către o bancă posesorului cambiei; la
prezentarea pentru scontare, banca îi achita contravaloarea înainte de scadenţă, percepându-i
un comision (taxa scontului). În urma acestui act, banca respectivă devine beneficiarul
cambiei.
Scontarea efectelor comerciale – este operaţia prin care un efect se încasează înainte
de scadenţă.
Scontul comercial (Sc) poate fi considerat o dobândă simplă antecalculată, iar formula
de calcul este următoarea: Vn x Ts x T
Sc =
100 x 360
unde: Vn – valoarea nominala a efectului scontat (lei);
Ts – taxa nominală a scontului (%);
T - scadenţa efectului comercial (zile).

Observaţie. Pentru efectele remise la scontare, bancherul care scontează cumpără

imediat efectele remitentului şi plăteşte disponibilităţile convenite, calculate pe baza relaţiei:
Valoarea scontată = Valoarea nominală – agio
Agio = Scontul + Comisionul de andos – pentru remitent este o cheltuială financiară.
Protestul. În caz de neplată la scadenţă de către tras, posesorul unei cambii trebuie să
facă un protest înainte de a putea face un recurs împotriva celorlalţi semnatari ai cambiei.
Dacă o cambie este ,,încasată de către o bancă’’, aceasta trebuie să facă protestul în caz de
neplată.
În concluzie, cambia îndeplineşte în circuitul comercial mai multe funcţii:
a) Instrument de încasare – beneficiarul poate încasa cambia la scadenţă.
b) Instrument de plată – trăgătorul, beneficiarul sau purtătorul efectului poate folosi
cambia ca mijloc de decontare (plată) unui creditor al său, operaţie ce poartă
numele de andosare (girare).
c) Instrument de creditare – trăgătorul, beneficiarul sau purtătorul efectului poate
sconta cambia, ceea ce înseamnă că, odată cu prezentarea efectului la banca, să-i
fie creditată suma înscrisă în cambie, mai puţin o sumă ce reprezintă dobânda până
la scadenţă, denumită taxă de scont.
d) Instrument de garantare – operaţiunile cu cambii oferă un grad ridicat de
garanţie, determinată de mecanismul cambial. În primul rând, trasul devine obligat
prin cambie, dacă o acceptă, ceea ce înseamnă că, după acceptare, se angajează că
va plăti cambia deţinătorului sau oricărei părţi care preia sau plăteşte cambia. În al
doilea rând, cambia poate fi avalizată, în sensul că, o altă persoană (avalistul) se
obligă să plătească în locul debitorului (avalizatul) dacă acesta refuză plata.
Schema de circulaţie a cambiei în decontările comerciale (caz particular) este
prezentată mai jos:

SC ,,A” SA
( TRĂGĂTOR )

2 3 5 1 4 5

5
SC ,,B” SA ( TRAS ) ) Banca ,,X’’ ( BENEFICIAR)

unde:
1. Beneficiarul ( banca ,,X” ) acordă un credit SC ,,REZA”;
2. Între SC ,,A” SA şi SC ,,B” SA se încheie contractul de vânzare – cumpărare;
3. SC ,, A” SA trage o cambie asupra SC ,, B” SA;
4. SC ,,A” SA remite cambia băncii ,,X”;
5. Se stinge atât creanţa pe care SC ,,A” SA o are asupra SC ,,B” SA precum şi creanţa
pe care Banca ,,X” o avea asupra SC ,,A” SA.

Observaţie. Faţa formularului de cambie este alcătuită din zone ale căror amplasări,
conţinut şi dimensiuni sunt realizate în conformitate cu normele în vigoare şi cu anexele nr. 1
şi nr. 2.
În mod convenţional, în anexa nr. 1, faţa cambiei a fost împărţită în zone delimitate
prin linii groase, în scopul facilitării prezentării; liniile groase care delimitează zonele nu fac
parte componentă din formularele de cambie.
 I.2 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a biletului la ordin

Biletul la ordin reprezintă un instrument de plată prin care o persoană (emitentul) se

obligă, expres şi necondiţionat, să plătească unei alte persoane (beneficiarul) sau la ordinul
acesteia, o sumă de bani la data şi locul specificat în document.
Biletul la ordin poate fi considerat o variantă a cambiei. Spre deosebire de acesta,
biletul la ordin implica doar două persoane: emitentul şi beneficiarul, fiind emis de debitor şi,
ca urmare, nu mai are nevoie de acceptare. El este o promisiune de a plăti şi nu un mandat de
plată şi se transmite prin girare. Obligaţiile rezultând dintr-un bilet la ordin se supun aceloraşi
reguli generale ca şi cele rezultând dintr-o cambie. Totuşi, acceptarea biletului la ordin nu se
admite deoarece emitentul are aceleaşi obligaţii ca şi cel care acceptă o cambie.
Regulile referitoare la plata, scadenţa, girarea, protestul cambiei sunt aplicabile şi
biletului la ordin.

Schema de circulaţie a biletului de ordin în decontările comerciale (caz particular)

este prezentată în continuare:

1
SC ,,M” SA 2 SC ,,U” SA
( Emitent ) 3 ( Beneficiar)
4

unde:
1. Între SC ,,M” SA şi SC ,,U” SA se încheie un contract de vânzare - cumpărare.
2. SC ,,M” SA completează un bilet la ordin prin care se obligă să plătească datoria
faţă de SC ,,U” SA.
3. La scadenţă, SC ,,U” SA prezintă biletul la ordin pentru încasarea sumei, fie la
SC”M” SA, fie băncii acesteia.
4. SC ,,U” SA încasează banii şi astfel se stinge creanţa acestei societăţi asupra
SC,,M” SA.

Observaţie. Faţa formularului de bilet la ordin este alcătuită din zone ale căror
amplasări, conţinut şi dimensiuni sunt realizate în conformitate cu normele în vigoare şi cu
anexele nr. 3 şi nr. 4.
În mod convenţional, în anexa nr. 3, faţa biletului la ordin a fost împărţită în zone
delimitate prin linii groase, în scopul facilitării prezentării; liniile groase care delimitează
zonele nu fac parte componentă din formularele de bilet la ordin.
 I.3 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a cecului

Cecul este cel mai convenabil instrument de decontare fără numerar utilizabil de către
titularii de conturi bancare, cu disponibil suficient în aceste conturi creat din operaţiuni de
încasări, din depozite sau prin angajarea unui credit bancar.
Din punct de vedere al tehnicilor de decontare fără numerar, cecul este un instrument
de plată care pune în legătură, în procesul creării sale, trei persoane: trăgătorul, trasul şi
beneficiarul.
Acest instrument este creat de trăgător, care, în baza unui disponibil constituit în
prealabil la o societate bancară, dă ordin necondiţionat acesteia, care se află în poziţia de tras,
să plătească, la prezentare, o sumă determinată, unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului
aflat în poziţie de beneficiar. Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec fac toate
operaţiile legate de acest instrument, în nume propriu: trăgătorul emite cecul, posesorul
legitim îl încasează iar trasul îl plăteşte.
Pentru ca trăgătorul să emită cecuri, banca îi eliberează acestuia (clientul său)
formulare de cecuri în alb, dacă acesta deţine un disponibil corespunzător în cont.
Cecurile pot fi clasificate după modul de încasare, astfel:
a) Cec nebarat (de casă sau alb). Se plăteşte în numerar, la bancă.
b) Cec barat. Trăgătorul sau posesorul unui cec poate face o barare prin înscrierea a
două linii paralele orizontale sau oblice pe faţa cecului. Pentru încasarea sumei
înscrise pe cec, beneficiarul este obligat să recurgă la serviciul unei bănci printr-o
unitate bancară aparţinând acesteia şi care să primească plata în locul său. Bararea
poate fi generală, dacă cecul nu prezintă nici o menţiune între cele două linii şi
specială, dacă între cele două linii este înscrisă denumirea băncii.
c) Cec de virament. Cuprinde ordinul de a transfera suma înscrisă în cec într-un cont
deschis la o bancă.
d) Cec certificat. Prezintă specificarea expresă a provizionului, adică a disponibilului
existent în contul curent al trăgătorului necesar efectuării plăţii. Trăgătorul nu mai
poate retrage din contul său această sumă înainte de expirarea termenului de
prezentare al cecului.
e) Cec documentar. Trăgătorul condiţionează plata sumei în favoarea beneficiarului
de prezentarea unor documente care atestă expedierea mărfurilor sau prestarea
serviciilor.
f) Cec de călătorie. Este emis în sumă fixă de societăţi bancare (format tip bancnotă)
şi cumpărat de turişti în vederea achitării diverselor cheltuieli fără a folosi
numerar. Aceştia remit filele de cec beneficiarilor în schimbul cumpărării de
bunuri şi servicii. Beneficiarii filelor încasează sumele de la băncile locale, iar
acestea recuperează sumele de la banca emitentă.
g) Eurocecuri (cecurile cu legitimaţie de garanţie). Banca emitentă eliberează odată
cu carnetul de cecuri şi o carte de garanţie care cuprinde o serie de date (numărul
de cont, numele beneficiarului). Pentru încasarea acestor cecuri, beneficiarul este
obligat să se legitimeze cu cartea de garanţie.
 Pe lângă acţiunea de stingere a obligaţiilor de plată dintre emitent şi beneficiar, cecul
poate stinge şi alte plăţi, în cazul în care este angajat în operaţiuni de gir.

Schema de circulaţie a cecului (la purtător) – caz particular, este prezentată în

continuare:

Cumpărător Vânzător
2
SC ,,D” 4 SC ,,S”
(TRĂGĂTOR) (BENEFICIAR)
7

1 3 5

7
BANCA ,,X” BANCA ,,Y”
(TRAS) 6 (Banca beneficiarului)

unde:
1. Banca ,,X” eliberează carnetul de cecuri SC ,,DANA”;
2. SC ,,D” şi SC ,,S” încheie contractul de vânzare - cumpărare;
3. SC ,,D” trage un cec asupra băncii ,,X”;
4. SC ,,D” remite cecul tras asupra băncii ,,X”;
5. SC ,,S” prezintă cecul la banca ,,Y”;
6. Banca ,,X” achită cecul băncii ,,Y”;
7. Banca ,,Y” prezintă cecul la plată şi astfel se stinge creanţa SC ,,S” asupra SC ,,D”.

Observaţie. Faţa formularului de cec este alcătuită din zone ale căror amplasări,
conţinut şi dimensiuni sunt realizate în conformitate cu normele în vigoare şi cu anexele nr. 5
şi nr. 6.
În mod convenţional, în anexa nr. 5, faţa cecului a fost împărţită în zone delimitate
prin linii groase, în scopul facilitării prezentării; liniile groase care delimitează zonele nu fac
parte componentă din formularele de cec.
 CAPITOLUL II
ÎNREGISTRĂRILE CONTABILE PRIVIND DECONTĂRILE FĂRĂ
NUMERAR PE BAZA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ LA TERMEN

II.1. Prezentarea generala a S.C. PECO Mehedinţi S.A.

Compania Română de Petrol, în 15 septembrie 1997 se desfiinţează, fiind
transformată în Societatea Naţională a Petrolului PETROM S.A. prin reorganizarea Regiei
Autonome a Petrolului PETROM S.A. care fuzionează cu cele două rafinării (Arpechim şi
Petrobrazi) şi cu sectorul de distribuţie şi comercializare produse petroliere cuprinzând cele
41 societăţi comerciale pe acţiuni din judeţe care îşi pierd personalitatea juridică prin
transformarea în sucursale PETROM.
Integrarea pe verticală a Societăţii Naţionale a Petrolului PETROM S.A. prin
cuprinderea într-o singură unitate a sectorului de exploatare hidrocarburi, rafinare şi
distribuţie, având un singur buget consolidat, asigură posibilitatea punerii în aplicare a unei
strategii şi politici naţionale în sectorul petrolier din România, siguranţa în aprovizionare cu
produse petroliere şi în acelaşi timp un regulator al pieţei interne, fiind şi un concurent
redutabil al companiilor multinaţionale care operează deja din 1991 pe piaţa românească.
Sucursala PECO Mehedinţi s-a înfiinţat prin reorganizare în baza Ordonanţei de
Urgenţă nr. 49 din 15.09.1997 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale a Petrolului PETROM
S.A. Bucureşti.
Sucursala PECO Mehedinţi este o societate fără personalitate juridică, care are în
folosinţă mijloace fixe şi mijloace circulante, are buget propriu de venituri şi cheltuieli şi
dispune de forţă de muncă necesară îndeplinirii activităţilor productive şi comerciale ce-i
revin.
Obiectul principal de activitate al sucursalei îl constituie aprovizionarea, depozitarea
şi comercializarea produselor petroliere.
Sucursala PECO Mehedinţi este organizată în servicii care coordonează activitatea
birourilor şi a secţiilor comerciale din subordine.
Serviciile se află la rândul lor în subordinea directorului sucursalei ca şi
compartimentele Planificare, Juridic, CTC-Protecţia Consumatorilor – Protecţia
mediului şi compartimentul Control Financiar de Gestiune.
Serviciile Resurse Umane răspunde de aplicarea în cadrul sucursalei a prevederilor
legale ale Contractului Colectiv de Muncă, precum şi ale dispoziţiilor conducerii societăţii în
domeniul resurselor umane, organizează şi răspunde de evidenţa personalului şi furnizează
datele necesare întocmirii băncii de date a personalului. În limita competenţelor acordate
participă la negocierea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor şi elaborează
regulamentul de organizare şi funcţionare al sucursalei. De asemenea, asigură activitatea de
normare a muncii şi se preocupă de organizarea de cursuri de pregătire şi perfecţionare a
personalului.
Serviciul Financiar – Contabilitate efectuează studii şi analize pentru creşterea
eficienţei tuturor activităţilor desfăşurate. Întocmeşte bugete de venituri şi cheltuieli cu
fundamentarea indicatorilor economico-financiari, urmăreşte realizarea profitului economic şi
a rentabilităţii prevăzute în program. Organizează şi conduce contabilitatea în partidă dublă
prin asigurarea unei evidenţe stricte a patrimoniului, organizează şi exercită controlul
financiar propriu sub forma controlului financiar preventiv şi a controlului financiar de
gestiune. Este condus de un şef serviciu care e află în subordinea directorului economic şi are
în subordine compartimentul Acţionari, compartimentul Informatică.
Serviciul Comercial – Marketing – Transporturi efectuează studii de piaţă referitoare
la cerere-ofertă şi pe baza studiilor privind evoluţia cererii de produse elaborează planuri şi
programe de desfacere a acestora. Întocmeşte cu beneficiarii contracte economice actuale sau
pentru perioade mai scurte privind livrarea produselor şi executarea de servicii şi răspunde de
realizarea lor în termen, stabileşte necesarul de import anual şi pe termen lung, întocmeşte
dările de seamă statistice privind aprovizionarea tehnico-materială conform metodologiei
stabilite. Răspunde de utilizarea cu maximum de eficienţă a parcului auto şi a capacităţilor de
transport din cadrul sucursalei. Este condus de un şef de serviciu care se află în directa
subordine a directorului comercial. La rândul său are în subordine secţiile comerciale
constituite din depozite de carburanţi şi staţii de distribuţie, precum şi coloana auto.
Serviciul Tehnic – Investiţii, subordonat inginerului şef, face propuneri cu privire la
programul de investiţii şi asigură realizarea în termen a tuturor lucrărilor de investiţii în
limitele valorice prevăzute. Analizează şi ia măsuri în vederea evitării imobilizărilor în
activitatea de investiţii. Recepţionează lucrările pentru care a întocmit documentaţia.
Compartimentul Juridic, aflat în directa subordine a directorului sucursalei,
coordonează activitatea juridică din cadrul sucursalei, formulează acţiuni în justiţie,
întâmpinări şi căi de atac în apărarea drepturilor sau patrimoniului sucursalei. Vizează
deciziile emise de sucursală şi acordă consultaţii juridice celorlalte compartimente.
Compartimentul Planificare, din subordinea directorului sucursalei, elaborează studii
şi prognoze privind dezvoltarea activităţii economico-financiare în perspectivă, elaborează
programe speciale pentru reducerea cheltuielilor de transport şi de comercializare, creşterea
productivităţii muncii şi maximizarea utilizării fondurilor.
Compartimentul CTC – Protecţia consumatorilor şi Protecţia mediului, asigură
îndeplinirea sarcinilor privind controlul calităţii produselor petroliere pe întreg fluxul de
aprovizionare, depozitare, desfacere. Urmăreşte ca livrarea produselor să se facă în
conformitate cu documentaţia tehnică normativă şi a condiţiilor de calitate stabilite. Iniţiază şi
realizează studii privind protecţia mediului înconjurător.
În structura societăţii sunt cuprinse următoarele secţii comerciale din perimetrului
judeţului Mehedinţi:
- secţia comercială Orşova
- secţia comercială Şimian
- secţia comercială Gruia
- secţia comercială Strehaia
Fiecare din aceste secţii au gestiune proprie pentru produse petroliere şi
complementare.
 II.2 Organizarea contabilităţii la S.C. PECO Mehedinţi S.A.

Organizarea contabilităţii patrimoniului este asigurată în compartimente distincte la

nivelul fiecărei secţii în care evidenţa se ţine simetric de personal propriu specializat a cărui
activitate este subordonată contabililor şefi de la societate.
Centralizarea balanţelor celor patru secţii comerciale se face la sediul societăţii unde
stabilesc obligaţiile către bugetul de stat. Sistemul de prelucrare a datelor financiar-contabile
este automatizat.
Activitatea desfăşurată în cadrul societăţii este coordonată de Directorul General care
este şi Preşedintele Consiliului de Administraţie. El asigură conducerea curentă a societăţii
comerciale, prin directorii pe domenii de activitate şi compartimentele funcţionale pe care le
coordonează direct conform structurii organizatorice aprobate, ducând la îndeplinirea tuturor
hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor Consiliului de Administraţie şi hotărârii comisiei
de cenzori.
Subordonaţii directorului general sunt: directorul economic şi directorul comercial.
Directorul economic decide alături de directorul sucursalei, analizează evoluţia
situaţiilor din contul curent, din conturile de împrumut comparativ cu limitele de creditare
stabilite şi organizează analiza lunară a utilizării mijloacelor circulante.Răspunde de întreaga
activitate financiar contabilă a societăţii, răspunde de întocmirea la termen şi în mod corect a
bilanţului contabil şi de îndeplinirea tuturor sarcinilor stabilite de Consiliul de Administraţie şi
Comitetul director.
Directorul comercial are în subordine serviciul marketing, comercial-transporturi,
coloana auto, secţiile comerciale, staţiile de distribuţie, magazinul piese auto.Inginerul şef
răspunde de realizarea sarcinilor ce revin sucursalei în domeniile tehnico-investiţii,
mecanoenergetic, metrologie, determinările fizico-chimice şi formaţia de întreţinere mecano-
energetic calibrării.
Coordonează activitatea serviciului Tehnico-Investiţii, a Biroului Mecanoenergetic–
Metrologie, a laboratorului de determinări fizico-chimice şi a formaţiei de întreţinere
mecanoenergetic – calibrări.

II.3 Prezentarea conturilor utilizate în contabilitatea decontărilor fără

numerar la SC PECO MEHEDINTI SA

Conturile utilizate pentru înregistrările contabile privind decontările pe baza

instrumentelor de plată la termen sunt:
- 403 ,,Efecte de plătit” (pentru bunuri si servicii), cont cu funcţia contabila de Pasiv;
- 405 ,,Efecte de plătit pentru imobilizări”, cont cu funcţia contabila de Pasiv;
- 413 ,,Efecte de primit”, cont cu funcţia contabila de Activ;
- 511 ,,Valori de încasat”, care se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II:
- 5112 ,,Cecuri de încasat”, cont cu funcţia contabila de Activ;
- 5113 ,,Efecte de încasat”, cont cu funcţia contabila de Activ;
- 5114 ,,Efecte remise spre scontare”, cont cu funcţia contabila de Activ.
 Obs. Conţinutul economic şi corespondenţele acestor conturi sunt reglementate de
Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin OMFP nr. 306/2002.

Contul 403 ,,Efecte de plătit”

Este utilizat pentru evidenţa datoriilor faţă de furnizorii de stocuri şi servicii, care se
vor achita pe bază de efecte comerciale. După conţinutul economic, este un cont de datorii pe
termen scurt, iar după funcţia contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu valoarea efectelor comerciale de plătit acceptate de furnizori.
Se debitează cu plăţile efectuate la scadenţă pe bază de efecte comerciale.
Soldul creditor reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit.

Contul 405 ,,Efecte de plătit pentru imobilizări”

Este utilizat pentru evidenţa datoriilor faţă de furnizorii de imobilizări, care se vor
achita pe bază de efecte comerciale. După conţinutul economic, este un cont de datorii pe
termen scurt, iar după funcţia contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu valoarea efectelor comerciale de plătit acceptate de furnizorii de
imobilizări.
Se debitează cu plăţile efectuate la scadenţă pe bază de efecte comerciale.
Soldul creditor reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit pentru imobilizările
achiziţionate.
Contul 413 ,,Efecte de primit de la clienţi”
Se utilizează de către furnizori pentru reflectarea creanţelor de încasat, pe bază de
efecte comerciale. După conţinutul economic, este un cont de creanţe comerciale, iar după
funcţia contabilă, un cont de activ.
Se debitează cu valoarea efectelor comerciale acceptate de către furnizori.
Se creditează cu ocazia primirii sau încasării efectelor comerciale.
Soldul debitor reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.
Contul 5112 ,,Cecuri de încasat”
Este, după conţinutul economic, un cont de active circulante băneşti, iar după funcţia
contabilă, un cont de activ.
Se debitează cu valoarea cecurilor depuse la bănci pentru a fi încasate.
Se creditează cu valoarea cecurilor încasate.
Soldul debitor reprezintă valoarea cecurilor depuse la bănci şi neîncasate.

Contul 5113 ,,Efecte de încasat”

Este, după conţinutul economic, un cont de active circulante băneşti, iar după funcţia
contabilă, un cont de activ.
Se debitează cu valoarea efectelor comerciale primite de la clienţi şi depuse la bănci
pentru a fi încasate.
Se creditează cu valoarea efectelor comerciale încasate la scadenţă sau remise spre
scontare.
Soldul debitor reprezintă valoarea efectelor comerciale depuse la bănci şi neîncasate.

Contul 5114 ,,Efecte remise spre scontare”

 Este, după conţinutul economic, un cont de active circulante băneşti, iar după funcţia
contabilă, un cont de activ.
Se debitează cu valoarea efectelor comerciale depuse spre scontare la bănci.
Se creditează cu valoarea efectelor încasate înainte de scadenţă.
Soldul debitor reprezintă valoarea efectelor comerciale depuse la bănci pentru
scontare, neîncasate.

II.4 Aplicaţii practice privind înregistrarea contabilă a decontărilor fără

numerar pe baza instrumentelor de plată la termen

a) Conform facturii nr.18/12.04.2018 se inregistreaza aprovizionarea cu materii prime:

10.000 lei; TVA 19%:

% = 401,,Furnizori” 11.900
301 ,,Materii prime” 10.000
4426 ,,TVA deductibilă” 1.900

b) In data de 12.04.2018 se inregistreaza acceptarea de către furnizor a unui efect

comercial (cambie) în valoare de 11.900 lei de la client:

401 ,,Furnizori” = 403 ,,Efecte de plătit” 11.900

c) In data de 14.04.2018 se inregistreaza plata la scadenţă a valorii cambiei, suma fiind de

11.900 lei:

403 ,,Efecte de plătit” = 5121 ,,Disponibil la bănci în lei” 11.900

d) In cazul in care ar exista diferenţe favorabile de curs valutar constatate la lichidarea

efectelor de plată în valută de 1.000 lei:

403 ,,Efecte de plătit” = 765 ,,Venituri din diferenţe de 1.000

curs valutar”
e) sume datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate în valoare
de 5.000 lei:

413 ,,Efecte de primit de la clienţi” = 4111 ,,Clienţi” 5.000

f) efecte comerciale primite de la clienţi, 5.000 lei:

5113 ,,Efecte de încasat” = 413 ,,Efecte de primit de la clienţi” 5.000

g) încasarea efectului comercial în valoare de 5.000 de lei:

5121 ,,Disponibil la bănci in lei” = 5113 ,, Efecte de încasat” 5.000

 h) se andosează o cambie în valoare de 3.000 de lei acceptată de un client la ordinul
furnizorului. În contabilitatea vechiului beneficiar ( andosantului ) se va înregistra:

413 ,,Efecte de primit de la clienţi” = 4111 ,,Clienţi” 3.000

i) valoarea acceptată de către furnizorii de imobilizări a efectelor de comerţ:

404 ,,Furnizori de imobilizări” = 405 ,,Efecte de plătit pentru 8.800

imobilizări”
j) plăţile efectuate către furnizorii de imobilizări pe baza de efecte comerciale, la scadenţă :

405 ,,Efecte de plătit pentru = 5121 ,,Disponibil la bănci în lei” 8.800

imobilizări”

k) se depune spre scontare un efect de 4.000 de lei:

5114 ,,Efecte remise spre scontare” = 413 ,,Efecte de primit de la clienţi” 4.000

l) la încasarea efectului bancar decontează suma efectului mai puţin dobânda pentru
perioada pană la scadenţa efectului de 100 lei şi comisionul de scontare în suma de 20 de
lei:
Dobânda = 4.000 lei x 10% x 3 luni/ 12 luni = 100 lei

% = 5114 ,,Efecte remise spre scontare” 4.000

5121 ,,Disponibil la bănci” 3.880
666 ,,Cheltuieli privind dobânzile” 100
627 ,,Cheltuieli cu serviciile 20
bancare”

m) Anularea efectului iniţial în valoare de 1.000 lei, în contabilitatea trăgătorului:

4111 ,,Clienţi” = 413 ,,Efecte de primit de la clienţi” 1.000

n) Înregistrarea dobânzii penalizatoare:

4111 ,,Clienţi” = 766 ,,Venituri din dobânzi” 100

o) Crearea unui nou efect de comerţ la o valoare majorată:

413 ,,Efecte de primit de la clienţi” = 4111 ,, Clienţi” 1.100

Reînnoirea efectelor de comerţ – este operaţia prin care trasul ( clientul ) poate să
ceară anularea şi înlocuirea efectului iniţial printr-un nou efect, cu o scadenţă mai
îndepărtată, sau să ceară amânarea termenului de decontare existent. Reînnoirea efectelor de
comerţ determină efectuarea următoarelor înregistrări în contabilitate:
 a) Efectul comercial este încă în posesia trăgătorului, presupune anularea efectului
iniţial şi crearea unui nou efect cu o valoare majorată cu dobânda şi cheltuielile de întârziere
calculate între cele două scadenţe.
 Valoarea nominală a efectului 1.000 lei; se acceptă să se tragă o nouă cambie
care să amâne termenul de la 1mai la 1 august, cu o dobândă penalizatoare de 40% pe lună
( 1.000 lei x 40% x 3 luni/12 luni = 100 lei ):

A) În contabilitatea trăgătorului:
a) Anularea efectului iniţial în valoare de 1.000 lei:

4111 ,,Clienţi” = 413 ,,Efecte de primit de la clienţi” 1.000

b) Înregistrarea dobânzii penalizatoare:

4111 ,,Clienţi” = 766 ,,Venituri din dobânzi” 100

c) Crearea unui nou efect de comerţ la o valoare majorată:

413 ,,Efecte de primit de la clienţi” = 4111 ,, Clienţi” 1.100

B) În contabilitatea trasului:
a) Anularea efectului iniţial:

403 ,,Efecte de plătit” = 401 ,, Furnizori” 1.000

b) Înregistrarea cheltuielii cu dobânda penalizatoare:

668 ,,Alte cheltuieli financiare” = 401 ,, Furnizori” 100

c) crearea unui nou efect cu o valoare majorată:

401 ,, Furnizori” = 403 ,,Efecte de plătit” 1.100

b) Recuperarea efectului de la andosist, el nemaifiind la trăgător:

A) În contabilitatea trăgătorului:
a) Remiterea efectului de încasare în valoare de 1.000 lei:

5113 ,,Efecte de încasat” = 413 ,,Efecte de primit de la clienţi” 1.000

b) Recuperarea efectului de comerţ:

4111 ,,Clienţi” = 5113 ,,Efecte de încasat” 1.000

c) Înregistrarea cheltuielilor suplimentare pentru recuperarea efectului:

627 ,,Cheltuieli cu serviciile = 5121 ,,Disponibil la bănci în lei” 10
bancare şi asimilate”

d) Recuperarea ( imputarea ) cheltuielilor suplimentare de la clienţi:

4111 ,,Clienţi” = 627 ,,Cheltuieli cu serviciile bancare şi 10

asimilate”
B) În contabilitatea trasului nu se face nici o înregistrare.

c) Acordarea unui avans bănesc trasului de trăgător pentru plata efectului, situaţie
în care se creează un nou efect a cărui valoare nominală este egală cu mărimea avansului plus
dobânzile penalizatoare şi diverse cheltuieli efectuate:

A) În contabilitatea trăgătorului:
a) Acordarea avansului bănesc în valoare de 1.000 lei:

4111 ,,Clienţi” = 5121 ,,Disponibil la bănci în lei” 1.000

b) Înregistrarea dobânzii penalizatoare:

4111 ,,Clienţi” = 766 ,,Venituri din dobânzi” 100

c) Crearea unui nou efect de comerţ:

413 ,,Efecte de primit de la clienţi” = 4111 ,,Clienţi” 1.120

Observaţie: În contabilitatea trăgătorului nu se înregistrează plata primului efect

pentru că înregistrarea a avut loc în momentul scontării vechiului efect.

A) În contabilitatea trasului:
a) Acordarea avansului bănesc în valoare de 1.000 lei:

5121 ,,Disponibil la bănci în lei” = 401 ,,Furnizori” 1.000

b) Crearea noului efect de comerţ:

% = 403 ,,Efecte de plătit” 1.120

401 ,,Furnizori” 1.000
668 ,,Alte cheltuieli financiare” 120

c) Plata primului efect:

403 ,,Efecte de plătit” = 5121 ,,Disponibil la bănci în lei” 1.000

Observaţie: În contabilitatea trasului nu se înregistrează dobânda penalizatoare.

 Aplicaţie. Întreprinderea ,,A” datorează suma de 8.000 de lei întreprinderii ,,B”, iar în
acelaşi timp are asupra întreprinderii ,,C” o creanţă de aceeaşi valoare şi aceeaşi scadenţă. În
acest scop, întreprinderea ,,A” trage o cambie asupra lui ,,C”, din ordinul lui ,,B”, pe care o
transmite lui ,,B”.
Înregistrările sunt:

A) În contabilitatea întreprinderii ,,A” ( trăgător):

401 ,,Furnizori”/B = 4111 ,,Clienţi”/C 8.000

B) În contabilitatea întreprinderii ,,B” ( terţi):

413 ,,Efecte de primit de la clienţi” = 4111 ,,Clienţi”/A 8.000

A) În contabilitatea întreprinderii ,,C” ( trasul):

401 ,,Furnizori”/A = 403 ,,Efecte de plătit” 8.000

Aplicaţie. Întreprinderea ,,A” efectuează pentru întreprinderea ,,B”, lucrări de

reparaţii în valoare de 1.000 lei plus TVA, 19%. Decontarea facturii se face pe baza unui cec
emis de către societatea ,,B”.
Înregistrările sunt:

În contabilitatea societăţii ,,A”:

a) Emiterea facturii privind lucrările efectuate:

4111 ,,Clienţi” = % 1.190

704 ,,Venituri din lucrări executate şi 1.000
servicii prestate”
4427 ,,TVA colectată” 190

b) Primirea cecului şi depunerea lui la bancă pentru încasare:

5112 ,,Cecuri de încasat” = 4111 ,,Clienţi” 1.190

c) Încasarea cecului:

5121 ,,Disponibil la bănci în lei” = 5112 ,,Cecuri de încasat” 1.190

 Concluzie

În contextul actual al crizei economice mondiale, plata sau acceptarea unui

instrument de plată la termen (utilizat mai ales sub denumirea de efect comercial) în relaţiile
comerciale fără numerar, avantajează atât clienţii care-şi pot achiziţiona bunurile necesare
continuităţii activităţii, plătind la termene scadente mai îndepărtate sau obţinând amânarea
termenului de decontare existent, cât şi furnizorii care pot stinge propriile datorii faţă de terţe
persoane, transmiţând efectele comerciale primite, propriilor creditori.
De asemenea, atunci când unitatea economică are nevoie de lichidităţi, aceasta are
posibilitatea să negocieze cu banca efectele sale de comerţ (să le sconteze), transferând
efectele în proprietatea băncii, fără a aştepta plata efectivă a clientului său.
Din sistemul de decontare relevat anterior sunt deductibile, prin comparaţie cu
practica din ţara noastră, trei aspecte:
 Operativitatea încasărilor şi, respectiv, plăţilor, în varianta utilizării ca
instrument de decontare a efectelor de comerţ;
  Posibilitatea, în funcţie de stringenţele activităţii unităţii, de a valorifica
aceeaşi creanţă la preţuri mai mari, prin aşteptarea momentelor favorabile în operaţiile de
bursă;
 Vânzarea efectelor comerciale înainte de scadenţă pentru nevoi de lichidităţi.

BIBLIOGRAFIE

[1] Moroşan Ioan Contabilitatea practică. Obligaţiile fiscale şi sociale ale firmei.
Editura ,,Evcont Consulting”, Suceava, 2003;
[2] Paraschivescu Dumitru Contabilitate financiară. Aplicaţii şi studii de caz, Editura
Marius ş.a. Tehnopress, Iaşi, 2007;
[3] Pop Atanasiu Contabilitatea financiară românească armonizată cu
Directivele Contabile Europene şi Standardele Internaţionale
de contabilitate, Editura Intelcredo, Cluj- Napoca - 2002;
[4] Ristea Mihai ş.a Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară,
Bucureşti, 2005;
[5] **** Norma tehnică a Băncii Naţionale a României nr. 4/2008
privind cecul, publicat în MO, Partea I, nr. 500 din 03.07.2008;
[6] **** Norma tehnică a Băncii Naţionale a României nr. 4/2009
pentru modificarea Normei tehnice a Băncii Naţionale a
României nr. 5/2008 privind cambia şi biletul la ordin,
publicat în MO, Partea I, nr. 114 din 25.02.2009;
[7] **** OUG nr. 38/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
59/1934 asupra cecului, publicat în MO nr. 284/11.04.2008;
[8] **** OUG nr.39/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, publicat în MO nr.
284/11.04.2008.

ANEXA Nr. 1
(Anexa nr. 1 la norma tehnică)

CAMBIA CU CELE 8 ZONE

 ANEXA Nr. 2
(Anexa nr. 2 la norma tehnică)
DIMENSIUNILE ZONELOR CAMBIEI
 ANEXA Nr. 3
(Anexa nr. 3 la norma tehnică)

BILETUL LA ORDIN CU CELE 8 ZONE

 ANEXA Nr. 4
(Anexa nr. 4 la norma tehnică)

DIMENSIUNILE ZONELOR BILETULUI LA ORDIN

 ANEXA Nr. 5
(Anexa nr. 3 la norma tehnică)

CECUL CU CELE 8 ZONE

 ANEXA Nr. 6
(Anexa nr. 2 la norma tehnică)

DIMENSIUNILE ZONELOR CECULUI