Alegeri prezidențiale în Franța, 2017

Introducere
În anul 2017 au avut loc alegerile prezidențiale în Franța.

Campanie
Alegerile prezidențiale s-au desfășurat în două tururi de scrutin: primul, pe 23 aprilie, iar al
doilea între primii doi candidați, la 7 mai 2017. În urma alegerilor, a fost ales președinte
Emmanuel Macron, candidatul formațiunii En Marche!

Fostul președinte Francois Hollande , de la Partidul Socialist , era eligibil pentru a candida la
un al doilea mandat, însă a declarat pe 1 Decembrie 2016 că nu va participa la alegeri,
devenind astfel primul președinte al celei de-a Cincea Republici care nu a candidat pt un al
doilea mandat.

Campania electorală din Franța a fost una dominată de scandaluri fără precedent, de la
presupusele angajări fictive ale soției și copiilor candidatului de dreapta Francois Fillon, la
folosirea fondurilor PE pentru a plăti colaboratori ai candidatei de extremă-dreapta Marine Le
Pen.

Intr-o atmosfera trista, dupa ultimul atentat de la Paris. Dupa o campanie electorala de foarte
slaba calitate, dintre cei unsprezece candidati au ramas patru cu sanse de a trece in turul II. O
campanie atipica cu rezultate, oricare ar fi ele, atipice.

Este prima dată când se organizează alegeri prezidențiale în stare de urgență , în vigoare de la
atacurile din 13 noiembrie 2015 . În urma atacului de pe Avenue des Champs-Elysees ,
Ministerul de Interne francez consolidează mecanismul pentru a asigura siguranța celor două
runde ale alegerilor. Peste 50.000 de polițiști și jandarmi (inclusiv 12.000 în zona Parisului),
susținuți de 7.000 de soldați din Operațiunea Sentinel, sunt mobilizați pentru a asigura cele
67.000 de locații de vot, ceea ce corespunde unui sfert din numărul total de aplicarea legii în
Franța. Mai mulți primari suportă costul de agenți de pază și agenți de securitate suplimentare
utilizate la secțiile de votare .

Votarea începe sâmbătă, 22 aprilie, la 8 dimineața ( ora 12 la Paris, ora Parisului) în St.
Pierre și Miquelon , urmată de Guyana , Caraibe și Americi. În cazul în care participarea pare
scăzut în Guyana, care tocmai a iesit dintr - o lungă dispută industrială, mulțimea este
importantă pentru Canada , inclusiv Montreal , în cazul în care așteptare în afara secțiilor de
votare să depășească două ore.

Din seara zilei de 23 aprilie 2017, François Fillon și Benoît Hamon sună să voteze pentru
Emmanuel Macron să învingă Marine Le Pen.
Jean-Luc Mélenchon numit 450 000 de persoane care au investit prin intermediul unei
platforme digitale ca un candidat la președinție la vot pentru a decide poziția mișcării în al
doilea tur 130 . La 28 aprilie, el a anunțat că va vota și că „nici un vot [a] nu FN“ , dar nu a
dat instrucțiuni de vot 131 , unii analiști susținând că aceste comentarii au indicat că va vota
personal pentru Macron 132 . Nathalie Arthaud anunță că va vota în timp ce Jacques
Cheminade indică faptul că a refuzat să voteze în favoarea Marine Le Pen 130 . 28 aprilie,
Nicolas Dupont-Aignananunță că sprijină Marine Le Pen în runda a doua a alegerilor
prezidențiale, specificând că a semnat un „acord guvernamental extins” cu candidatul
Frontului Național 133 . Jean Lassalle spune între timp că va vota în turul al doilea alb.

Marine Le Pen primește sprijinul mai multor mișcări și personalități de dreapta, inclusiv
Nicolas Dupont-Aignan, care anunță pe 28 aprilie că susține Marine Le Pen în cel de-al doilea
tur al alegerilor prezidențiale, precizând că a semnat un „acord de guvern extins” cu
candidatul Frontului Național 133 . Marine Le Pen a anunțat a doua zi că ea numește Dupont-
Aignan prim - ministru în cazul în care câștigă 141 . Alții ca Christine Boutin 142 (care
anunță că „obiectivul ei este slăbirea lui Emmanuel Macron” 143 ), Jacques Bompard 144 ,
Marie-France Garaud 145, Bruno North ( CNIP ) 146 , Françoise Hostalier 147 , Christian
Vanneste 148 , Jean-Paul Brighelli 149 sau Henry de Lesquen 150 sună pentru a vota
candidatul.

Mai multe informații false s- au răspândit în timpul campaniei, mai ales de către FN și unii
utilizatori

Sondaje

Alegerile prezidentiale din Franta au fost marcate de valul de atentate teroriste care a lovit tara
in ultimii doi ani si de o campanie electorala marcata de scandaluri de coruptie fara precedent,
in care au fost implicati doi dintre principalii candidati: Marine Le Pen si Francois Fillon.

În urma sondajelor realizate în perioada Noiembrie 2016 și mijlocul lunii ianuarie 2017,
republicanul Francois Fillon și candidata Frontului Naţional, partid de extremă dreapta,
Marine Le Pen, păreau a fii cei 2 favoriți.

Aceste sondaje, însă, s-au modificat considerabil spre sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii
Februarie, în contextul scandalului denumit de presă ,,Penelope gate", declanșat după
dezvăluirile publicaţiei Canard Enchaine, potrivit căreia Penelope Fillon, soţia candidatului
Republicanilor la președinţia Franţei, ar fii fost renumerată cu 500.000 de euro brut, în calitate
de atașat parlamentar al soțului său sau fără să presteze efectiv în această poziție. Atunci ,
Emmanuel Macron a crescut în sondaje , iar candidatul socialist s-a clasat abea pe locul 4 din
primul tur.

După rezultatele primelor alegeri , Macron și Le Pen au intrat în turul 2 . A fost prima dată din
2002 când un candidat al Frontului Național a ajuns în cel de-al 2lea tur al alegerilor.
Rezultatele finale ale primului tur ...

În cel de-al doilea tur...

Însă nu toți francezii s-au bucurat de victoria lui Macron. Mai multe manifestatii
"anticapitaliste", unele afectate de incidente, au avut loc în mai multe orase din Franta, in
urma alegerii lui Emmanuel Macron in functia de presedinte al tarii.