Morfologie

Pronumele interogativ și adjectivul pronominal interogativ

Def. Pronumele care, cine, ce, cât(ă), câți, câte se folosesc și ca pronume interogative.
Pronumele interogativ ține locul (în propoziții interogative) cuvântului așteptat ca răspuns la întrebare.
Răspunsul la pronumele cine, care, ce este, de obicei, un substantiv sau un pronume:
Cine (care) a terminat? – Ion (eu, acesta). Ce ai adus? O carte.
Obs. La pronumele cât(ă), câți, câte răspunsul poate fi un numeral cardinal sau un pronume
nehotărât cu sens cantitativ:
- Câți lipsesc? – Doi (mulți, puțini etc.)
- Câtă ai adus – Multă.

De la pronumele cu sens cantitativ ”cât” s-a format pronumele interogativ cu sens ordinal – al
câtelea, a câta – , la care se răspunde printr-un numeral ordinal:

- Al câtelea (a câta) îți place? – Al doilea (a doua).

- Pe al câtelea (pe a câta) îl (o) vrei? – Pe al doilea (pe a doua).

Obs. La acuzativ, aceste pronume sunt precedate întotdeauna de prepoziție, Forme de dativ-
genitiv nu au.
Obs. Pronumele interogative cine, care și cât (câți, câte) pot avea următoarele funcții sintactice:
subiect, nume predicativ, complement și atribut pronominal genitival. Funcția sintactică a pronumelui
interogativ corespunde cu aceea a cuvântului așteptat ca rsăspuns la întrebare, adică cu a cuvântului
căruiaîi ține locul:

N. Cine a venit? – A venit un băiat. Subiect

N. Cine ești tu? – Eu sunt prietenul lui Mihai. Nume predicativ
Ac. Pe cine ai lăsat acasă? – Am lăsat-o pe sora mea. Complement direct
Ac. Cu cine vorbeai? – Vorbeam cu un copil. Complement indirect prepozițional
D. Cui i-ai spus că vii la noi? – I-am spus mamei. Complement indirect
G. Al cui fecior ești tu? Sunt feciorul lui Alexe. Atribut pronominal genitival
G. Al cui este băiatul acesta? – Băiatul este al vecinului. Nume predicativ.

Obs. Pronumele interogative ce, al câtelea, a câta, neavând forme pentru cazurile dativ și genitiv,
îndeplinesc numai funcțiile sintactice ale nominativului și ale acuzativului.

Obs. Pronumele interogative pe care, pe al câtelea, pe a câta cu funcția de complement direct

sunt însoțite obligatoriu de pronumele personal neaccentuat.

Obs. În vorbire, de cele mai multeori, propoziția răspuns la întrebare este redusă la partea de
propoziție exprimată prin cuvântul pe care îl înlocuiește pronumele interogativ, însoțit sau nu de
atrivbutul (atributele) lui:

- La cine te gândești? – La mama.

- Cine este omul acela? – Un consătean.
- Câte ai rezolvat? – Două.
- Cui ai dat cartea? – Fratelui tău (cel mic).
 Predicatul sau verbul copulativ nu se mai eexprimă, fiindcă verbul prin care s-ar exprima
ar fi tot cel din propoziția interogativă: Mă gândesc la mama. (Omul acela) este un consătean etc. În
această situație, propozițiile care conțin răspunsul la întrebare sunt eliptice de predicat sau au predicatul
neexprimat.

Obs. Cuvintele care, cât(ă), câți, câte, al câtelea, a câta pot fi folosite și ca adjective
pronominale interogative. Adjectivul interogativ stă înaintea unui substantiv nearticulat, se referă
la acesta (și nu la o altă ființă sau lucru), se acordă cu acesta în gen număr și caz și are funcția
sintactică de atribut adjectival.

N. Care (ce) carte este mai interesantă? Atribut adjectival

D. Cărui coleg sau cărei colege o oferi? Atribut adjectival
Ac. Câți pomi și câte vițe ai altoit? Atribut adjectival
N. Al câtelea pom (a câta viță) trebuie scos (scoasă)? Atribut adjectival

Obs. Propozițiile construite cu pronume interogative sau cu adjective interogative sunt folosite
deseori în frază ca propoziții subordonate față de o propoziție cu predicatul exprimat de obicei prin unul
dintre verbele a afla, a auzi, a întreba, a răspunde, a spune, a ști:

N.”Spuneți-mi / ce-i dreptatea?” – Mihai Eminescu, ”Împărat și proletar” – nume predicativ

N. ”Măiculița tot mă-ntreabă / care muncă mi-e mai dragă? ” (Folclor) – atribut adjectival

În construcțiile de acest fel, pronumele sau adjectivul interogativ are (ca și pronumele sau
adjectivul pronominal relativ) rolul de a face legătura între subordonata în care îndeplinește o anumită
funcție sintactică și regenta ei. Pronumele interogativ a devenit deci pronume interogativ-relativ, iar
adjectivul interogativ a devenit adjectiv interogativ-relativ.
Propozițiile interogative folosite în frază ca propoziții subordonate se numesc propoziții
interogative indirecte, spre deosebire de propozițiile interogative independente, numite propoziții
interogative directe.

Bibliografie: Ștefania Popescu, ”Gramatică practică a limbii române”, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1983