PROFESOR:

ȘCOALA:
CLASA: a VIII- a
DATA:
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: GENUL DRAMATIC
SUBIECTUL LECŢIEI: PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANŢIALĂ DE SCOP (FINALĂ)
TIPUL LECŢIEI: DOBÂNDIRE DE NOI CUNOŞTINŢE

MOTIVAŢIA: elevii vor cunoaşte propoziţia subordonată circumstanţială de scop, funcţia ei în vorbire, în
vederea construirii corecte în exprimarea orală şi scrisă; cunoaşterea punctuaţiei cerute de circumstanţiala de
scop.

COMPETENŢE GENERALE:
Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare
monologată şi dialogată;
Receptarea mesajului scris, din texte literare si nonliterare, în scopuri diverse;
Utilizarea corectă si adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de
realizare, cu scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE
Elevii vor fi capabili:
C1 să definescă propoziţia subordonată circumstanţială de scop;

C2 să recunoască propoziţia subordonată circumstanţială de scop şi termenii regenţi;

C3 să alcătuiască fraze în care să existe subordonata circumstanţială de scop;

C4 să identifice elementele de relaţie care introduc o propoziţie circumstanţială de scop;

C6 să contraga CS în partea de propoziţie corespunzătoare;

C7 să cunoască întrebările la care răspunde circumstanţiala de scop;

C8 să cunoască topica şi punctuaţia subordonatei;

COMPETENŢE DERIVATE

informative: -elevii vor reuşi rezolvarea cerinţelor, lucrând pe grupe şi individual, învățând astfel
noţiunile elementare despre propoziţia circumstanţială de scop;
formative: - exprimarea coerentă, nuanţată în limba română;
- să asocieze legătura dintre literatură, muzică, mass media și noțiunile de limbă;
- să aplice creativ topica frazei;
- să-și fizeze cunoștințele de punctuație și ortografie;

educative: - dezvoltarea sentimentului de disciplină a muncii;

- cultivarea muncii în echipă şi a creativităţii elevilor.
afective: - consimţirea la continuarea efortului de atenţie;
- aplicarea cu interes a cunoştinţelor dobândite;
- dorinţa de a selecta, explica, motiva;
- interesul spre rezolvarea cerinţelor.

STRATEGII DIDACTICE

METODE ŞI PROCEDEE: descoperirea, conversaţia, lucrul în grup, exerciţiul, jocul didactic,

problematizarea, rebusul, tabla, caietele elevilor, fișe de lucru.

FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupe.

RESURSE MATERIALE: fișe de lucru;

 Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,
2002;
 Popescu, Ştefania, Gramatică practică a limbii române cu o culegere de exerciţii, Ed. Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1983;
 Mabual de limba română, Editura Corint

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: - activitate frontală,

- activitate individuală,
- activitate pe grupe.

RESURSE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI: - capacităţi normale de învăţare;

- cunoştinţele dobândite;
- timpul acordat activităţii: 50 de minute.
 SCENARIUL DIDACTIC

NR. ETAPELE CO. UNITĂŢI DE CONŢINUT METODE MIJLOACE FORME EVALUARE

CRT. LECŢIEI ACTIVITATEA PROFESORULUI ŞI A ELEVILOR DE
ORGANIZ
ARE

I Moment Asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării lecţiei (linişte în clasă, conversaţia -material - frontală
organizatoric distribuirea fişelor de lucru şi a celor de evaluare, pregătirea materialului didactic
didactic necesar)

Profesorul numeşte pe câţiva elevi să citească tema şi face observaţiile necesare conversaţia -caietele de
Verificarea Solicită elevilor să completeze fişele primite. Se explică metoda lucru şi de temă
cunoştinţelor completare a acestora. Cel care termină primul strigă Bingo!
II dobândite Se comentează succint răspunsurile elevilor.
anterior şi a
temei

Momentul de captare a atenţiei se va realiza sub forma unui joc. Elevii vor
rezolva un rebus care conține cuvântul cheie ”SCOP”. jocul -rebus - frontală -observarea
II Captarea C1 În debutul orei noastre, vom pleca de la rezolvarea unui rebus. În final, pe didactic comporta-
atenţiei axa AB, veţi obţine un cuvânt care ne va conduce la tema orei de astăzi. mentelor
elevilor
Răspundeţi la următoarele întrebări:
-evaluare
explicaţia iniţială
1. Citeşte cu atenţie frazele următoare. Stabiliţi ce fel de propoziţii
subordonate sunt:
a) Nu se cade să ne comportăm urât.
b) Întrebarea este cine va ajunge primul.
c) Nu ştiu ce s-a întâmplat.
d) Se gândea unde să îl trimită.
 explicaţia
III Enunţarea C2 Se comunică elevilor, în limbaj accesibilizat, conţinutul învăţării şi - frontală
obiectivelor performanţele aşteptate.

IV Prezentarea C1 Pofesorul scrie o frază care conţine o propoziţie subordonată circumstanţială tabla
conţinutului de scop:
Observarea
frontală comportamen
Învăţ mult¹ / ca să ştiu²/ caietele telor elevilor

Profesorul dă definiţia: Propoziţia circumstanţială de scop sau finală ţine, în

frază, locul complementului circumstanţial de scop şi, ca urmare, răspunde
la întrebările : cu ce scop ?, în ce scop ? Analiza
răspunsurilor
elevilor
C2 individual
V Dirijarea Cu ajutorul metodei STARDUST, elevii sunt solicitaţi de către profesor
învăţării să pună toate întrebările legate de CS la care doresc să afle răspunsuri pe
C3 parcursul lecţiei. În urma întrebărilor puse de elevi, profesorul notează pe tablă,
iar copiii în caiete:
Elevilor li se explică faptul că pentru a afla răspunsurile la toate întrebările pe
care le-au pus, o serie de exerciţii vor fi rezolvate la tablă şi pe fişele de lucru,
atat în grup, cât şi individual.
Astfel, elevii primesc prima fişă de lucru.(ANEXA 1). Sunt împărţiţi în 5 grupe
şi din fiecare grup va ieşi câte un elev care va scrie rezolvările pe tablă,
descoperindu-se astfel părţile de vorbire determinate de CS :
un verb
o locuţiune verbal
o interjecţie

Câţiva dintre elevi sunt solicitaţi să meargă la tablă şi să delimiteze frazele date
în propoziţii, descoperind astfel elementele introductive ale CS. Elevii
delimitează frazele astfel:

Conjuncţii subordonatoare:
 ca să: Îi explic ¹/ca să priceapă²./
să: Mergem¹/ să vedem maşina²/.
de: Hai¹ /de mă ajută²/.
Locuţiune conjuncţională :
pentru ca să: /Pentru ca să reuşească¹/, a muncit enorm²./
În urma delimitării frazelor în propoziţii, se observă că elementele introductive
ale propoziţiei circumstanţiale de scop sunt :
Conjuncţii subordonatoare: ca să, să, de
locuţiunea conjuncţională: pentru ca să

Profesorul le arată elevilor pe tablă două enunţuri în care li se cere să sublinieze

c.c.s şi să facă expansiunea acestora, după expansiune urmând să enumere
modificările care apar.

Haide la plimbare !

Haide¹/ ne plimbăm² !

A luat-o la picior spre a nu întârzia.

A luat-o la picior ¹/ nu întârzie.²/

Elevii observă că modificările apărute sunt:

 obţinerea unei CS;
 transformarea unei propoziţii într-o frază;
 apariţia elementelor introductive;

Profesorul le cere elevilor să observe topica şi punctuaţia CS, pe baza

exemplelor analizate pe parcursul lecţiei.
 Elevii observă că:

CS poate sta: - înaintea regentei

- după regentă

Atunci când stă înaintea regentei, CS se desparte, de obicei, prin virgulă.

Atunci când este introdusă prin de sau să nu se desparte prin virgulă.
Atunci când are în regentă un corelativ, CS se desparte prin virgulă.

Elevii, împărţiţi în cinci grupe, vor rezolva următoarele exerciții care au în

VI Obţinerea C4 vedere: Exerciţiul
performanţei C3  identificarea subordonatei circumstanţială de scop;
C5  alcătuirea unor fraze, respectănd anumite cerinţe; problemati Fişe de
 contragerea circumstanţialei de scop. zarea lucru Pe grupe

Analiza
gramaticală

exerciţiul
creator

VII Feedbackul Voi face aprecieri generale şi individuale atât pe parcursul orei, cât şi la sfârşitul frontală
acesteia. Voi nota elevii activi la oră.
Li se cere elevilor să rezolve testul formativ.
VIII Evaluarea test individuală Evaluare
C7 finală

IX Retenţia Se verifică măsura în care obiectivele propuse au fost atinse. conversaţia frontală

Se anunţă tema pentru acasă.

X Transferul Alcǎtuieşte o compunere cu titlul ,,O întâlnire neaşteptatǎ” în care sǎ
conversaţia
frontală
 foloseşti toate propoziţii subordonate circumstanţiale de scop; subliniazǎ-le. Se
fac aprecieri cu caracter general legate de modul şi gradul de participare a
elevilor la activitate; recomandǎri individuale şi generale; se noteazǎ elevii care
s-au remarcat prin calitatea rǎspunsurilor.

FIŞĂ DE LUCRU-METODA BINGO

Anexa I

Complementul circumstanţial de scop
este partea …………... de propoziţie
care arată ……….. exprimate de un
verb
Complementul În enunţul Merge la poartă
circumstanţial de scop după cretă, cuvântul
determină: subliniat este complement
circumstanţial de scop
exprimat prin ……….în
cazul
În enunţul Hai pentru a lua cadoul,
complementul circumstanţial de scop are drept
termen regent
………………….

Complementul circumstanţial de scop În enunţul Textul citit Substantivele subliniate au

poate sta…… pentru a ne impresiona a funcţia de complement
fost minunat exista….. circumstanţial de scop în
complemente enunţul: BINGO!
circumstanţiale de scop. a)Casele pentru cei patru
sunt frumoase.
b)A revenit pentru cei
patru
c)Am oferit cadouri pentru
cei patru.
 ÎNTREBĂRI PENTRU REBUS

2. Citeşte cu atenţie frazele următoare. Stabiliţi ce fel de propoziţii subordonate sunt:

e) Nu se cade să ne comportăm urât.
f) Întrebarea este cine va ajunge primul.
g) Nu ştiu ce s-a întâmplat.
h) Se gândea unde să îl trimită.
 ANEXA 1

FIŞĂ DE LUCRU

Împărţiti frazele în propoziţii şi observaţi care sunt părţile de vorbire determinate de propoziţia circumstanţială de scop :

A luat un taxi ca să ajungă mai repede.

Au luat-o la fugă ca să nu fie prinşi.

Haide să plecăm, să nu întârziem.

 ANEXA 2

Propoziţia circumstanţială de scop

1. Realizaţi expansiunea complementelor circumstanţiale de scop din propoziţiile de mai jos:
Hai la mâncare.
A luat-o la fugă pentru a ajunge la timp.

2. Contrageţi subordonatele circumstanţiale din frazele date în partea de propoziţie corespunzătoare:

Alina s-a dus în oraş ca să-şi cumpere o vestă.

Pentru ca să aleaga cel mai nou şi cel mai frumos model, i-a cerut părerea vânzătorului.

3. Delimitaţi frazele de mai jos în propoziţii şi specificaţi felul acestora:

“Budulea s-a gândit iar să vie, ca să-l ia pe Huţu şi să-l ducă acasă.”
(Slavici, Budulea Taichii)

« Dar până atunci na-ţi o palmă ca să ţii minte ce ţi-am spus. »

(Creangă, Povestea lui Harap-Alb)

4. Construiţi fraze în care propoziţiile subordinate circumstanţiale de scop să fie introduse prin:

- conjuncţie subordonatoare :

- locuţiune conjuncţională :
 TEST DE EVALUARE FORMATIVĂ

1. Indică felul propoziţiilor: (3p.)

a) Am muncit mult ca să găsim o soluţie a problemei.
b) Hai să căutăm un magazin.
c) Învăţ mult pentru ca să am note bune.

1. Alcătuiţi o propoziţie subordonată circumstanţială de scop care să fie introdusă prin conjuncţia să (3p.)
2. Completează spațiile punctate cu propoziţia regentă potrivită pentru subordonta circumstanţială de scop (3p.)
…………………………………………… ca să apere ţara
…………………………………………… pentru ca maine să ajungă.
…………………………………………… ca să aibă rezultate excepţionale
1 punct oficiu
SUCCES!