CORDONUL DE ORDINE

Rezerva

Fig. 1. Cordonul de ordine fix simplu

Rezerva

Fig. 2. Cordonul de ordine fix dublu în adîncime

Rezerva

Fig. 3. Cordonul de ordine fix dublu opus

1
 Rezerva

Rezerv
a

Fig. 4. Cordonul de ordine mobil (de însoţire şi protecţie) simplu

Rezerva

Rezerva

Fig. 5. Cordonul de ordine mobil (de însoţire şi protecţie) dublu

2
 Rezerva

Rezerva

Fig. 6. Cordonul de ordine mobil în formă de unghi

CORDONUL DE JALONERI

Rezerv
a Fig. 7. Cordonul de jaloneri

3
 CORIDORUL DE TRECERE

Scena

Fig. 8.1. Coridor de trecere simplu (faţă în faţă)

Scena

Fig. 8.2. Coridor de trecere simplu (cu faţă spre mulţime)

Scena

Fig. 8.3. Coridor de trecere dublu

4
 POSTUL
Postul este o măsură temporară de asigurare şi protecţie a unui punct (clădire, obiect etc.)
pe timpul misiunilor de asigurare și/sau restabilire a ordinii publice.

BARAJUL
ELEMENTELE ELEMENT
ELEMENT DE
DE FLANCARE DE
SPRIJIN
SIGURANŢĂ

Echipa GIM ECHIPA

ELEMENT MEDICALĂ
DE Antiincendia
CONTACT ră
Fig. 9. Baraj de oprire fix închis (o variantă)

Direcţionarea – filtrarea
Direcţionarea este o măsură de asigurare a ordinii publice care constă în dirijarea şi
fragmentarea unei mulţimi non-violente pe direcţii determinate.

Elementul de
Contact

Rezerva
sau GIM
Elementul de
Contact Rezerva
sau G.I.M.

A B
Fig. 10. Baraj de canalizare intermitent
A - închis ; B – deschis

Barajul filtrant, ca măsură de asigurare a ordinii publice este destinat să oprească o

mulţime calmă permiţând la anumite persoane de a trece prin baraj după control

5
 REZERVA sau GIM ELEMENT DE
CONTACT EC. DE PROTEC.
GRUPA de IMEDIATĂ
SPRIJIN

ELEMENT DE ELEMENT DE
SIGURANŢĂ CONTROL
Fig. 11. Baraj filtrant

RESTABILIREA ORDINII PUBLICE

Dispozitivul de acţiune pentru restabilirea ordinii publice se adoptă în situaţia tulburării
ordinii şi liniştii publice, cu ocazia desfăşurării mitingurilor, demonstraţiilor,
manifestaţiilor şi altor întruniri organizate în pieţe, pe căile publice, în alte locuri în aer
liber şi are ca scop:
a) oprirea înaintării masei de manifestanţi într-o zonă sau direcţie neautorizată;
b) eliberarea unei căi de comunicaţie ocupată ilegal;
c) evacuarea participanţilor din spaţiul ocupat ilegal şi dispersarea acestora.
1. Dispozitivul de acţiune pentru restabilirea ordinii publice se compune, de regulă,
din:
1) cordoane de ordine şi baraje;
2) echipe de pătrundere, dispersare şi de asigurare a flancurilor;
3) echipe de monitorizare (cercetare, supraveghere şi efectuarea de filmari şi foto);
4) echipe de cercetare (pentru obţinerea de date de interes operativ);
5) echipe de documentare procesuală;
6) echipe de negociatori şi psihologi;
7) puncte de triere şi îmbarcare a persoanelor interceptate;
8) punct de prim ajutor medical;
9) punct de comandă;
10) rezerve de intervenţie.

2. Elementul de bază al dispozitivului de acţiune pentru restabilirea ordinii publice

este binomul (fig. 12), format din doi poliţişti:
1) Scutier – poliţist din cadrul binomului dispus în faţă, echipat cu mijloace speciale
de protecţie şi care are ca element distinctiv scutul, execută misiuni de blocare, dispersare şi
protejează agentul din spate.
2) Agent de siguranţă - poliţist din cadrul binomului dispus în spate, echipat cu
mijloace speciale de protecţie. El execută acţiuni de dirijare prin contact (înainte, înapoi, stînga,
dreapta), întăreşte şi acordă ajutor scutierului.
Binomul este prezent în cadrul tuturor elementelor de dispozitiv, cu excepţia
elementului de sprijin.

6
 PREGĂTIREA ACŢIUNII ŞI PROCEDEELE
DE RESTABILIRE A ORDINII PUBLICE
Dispozitivul de acţiune se organizează ţinându-se cont de misiunea primită şi concepţia
acţiunii, valoarea, natura, gruparea manifestanţilor, cantitatea de mijloace iritant-lacrimogene şi
posibilitatea de a determina dispersarea manifestanţilor.
Dispozitivul de acţiune trebuie să asigure:
a) vulnerabilitate redusă faţă de acţiunile violente;
b) manevra de forţe şi mijloace;
c) exploatarea efectelor mijloacelor iritant-lacrimogene;
d) schimbarea direcţiei de acţiune, evitarea încercuirii subunităţilor.
La restabilirea ordinii publice se pot folosi următoarele precedee:
1) Saltul ofensiv;
2) Şarja;
3) Trecerea baricadelor;
4) Reţinerea capilor instigatori;
5) Dezangajarea şi decroşajul (retragerea);
6) Reacţia subunităţii cînd asupra sa se execută foc de armă de un trăgător izolat.

SALTUL OFENSIV
Saltul ofensiv este un procedeu elementar executat, de o manieră energică, de către
elementul de contact al unui baraj de oprire fix închis, în scopul creării unei unui spaţiu de
manevră între elementul de contact şi manifestanţi, pentru degajarea unei presiuni prea puternice
exercitată de mulţime asupra dispozitivului.
Saltul ofensiv nu depăşeşte 10 metri şi se adoptă în următoarele situaţii:
a) pentru a crea un spaţiu de manevră între manifestanţi şi dispozitivul forţelor de ordine;
b) cînd GIM a interceptat persoane violente – pentru a asigura retragerea acesteia în
dispozitiv;
c) pentru executarea decroşajului.
Saltul ofensiv nu este destinat pentru a cîştiga teren. Elementul de contact regăsind
amplasamentul său iniţial la sfârşitul saltului (salt de 5 m – recul 5 m).
Saltul ofensiv va fi utilizat pentru realizarea decroşajului (retragerii) unităţii, element cu
element, sub presiunea adversarului. În acest caz saltul este de 10 m, reculul este de 15 – 20 m,
pentru îmbarcarea în autovehicule sau pentru a se restabili pe o nouă linie (retragerea pe
aliniamentele intermediare).

LACRIMOGENE
ELEMENTELE DE ELEMENT DE ELEMENT DE
FLANCARE SPRIJIN SIGURANŢĂ

10 metri

10 metri

ELEMENT DE GIM
CONTACT

Fig. 13. Saltul ofensiv

7
 ŞARJA
Şarja este un procedeu de restabilire a ordinii publice cu caracter ofensiv, care are ca
scop de a impune unei mulţimi ostile să se disperseze şi să degajeze definitiv locurile pe care ea
refuză să le evacueze. Ea implică intervenţia în forţă şi aplicarea mijloacelor speciale şi tehnice
din dotare.
În raport de structura zonei, de acţiunea mulţimii şi scopul stabilit de autoritatea civilă,
şarja se poate executa într-un singur timp (şarjă fără oprire, până la dispersarea definitivă a
mulţimii) sau pe timpuri succesive (şarjă prin opriri, exemplu: şarjă de 10 m, 15 m, etc.).

EELEMENTELE DE EELEMENT
EELEMENT DE
FLANCARE DE
SPRIJIN
SIGURANŢĂ

ELEMENT DE GGIM
CONTACT

EELEMENTELE DE EELEMENT DE EELEMENT DE

FLANCARE SPRIJIN SIGURANŢĂ

EELEMENT DE GGIM Eechipa

CONTACT medicală
B
Fig. 14. Şarja
A - dispozitiv inițial B – dispozitiv în acțiune

8
 TRECEREA BARICADELOR
Trecerea unei baricade este un procedeu adoptat de forţele de intervenţie în acţiunile
de restabilire a ordinii publice în scopul deblocării zonei (de regulă căi de comunicaţii)
delimitate de manifestanţi prin diferite obstacole care împiedică sau îngreunează contactul direct
(cauciucuri uzate, bare metalice, bucăţi de garduri din metal, maşini de mare tonaj sau din
reţeaua de transport în comun, etc.).
Trecerea unei baricade se realizează în următoarea succesiune:
1. pregătirea intervenţiei (observare, informare, decizie);
2. realizarea dispozitivului specific, dialogul şi negocierea cu organizatorii
în vederea renunţării la acţiuni, executarea somaţiilor legale;
3. îndepărtarea adversarului din zona baricadei, folosind gazele iritant-
lacrimogene şi menţinerea acestuia la distanţă, pentru a se putea executa în siguranţă
recunoaşterea baricadei;
4. recunoaşterea (cercetarea) baricadei şi crearea breşei de către grupa de
intervenţie mobilă, în condiţii de maximă siguranţă, sub protecţia mijloacelor şi tehnicii din
dotare, în scopul informării corecte asupra detaliilor privind structura acesteia şi descoperirii
dispozitivelor sau obiectelor ce pot pune în pericol securitatea forţelor de ordine;
5. asalt şi depăşirea baricadei se execută în mod dinamic, după realizarea
unei breşe, manual sau folosind mijloace auto prevăzute cu lamă, troliu sau mijloace de percuţie;
6. regruparea dispozitivului după baricadă, la o distanţă de securitate faţă
de aceasta, cu scopul protejării elementelor de dispozitiv pentru realizarea următoarei etape;
7. înlăturarea obstacolelor şi înaintarea dispozitivului.

ELEMENT DE
CONTACT

Fig. 15. Manifestanţi în spatele baricadei

ELEMENT DE
CONTACT

Fig. 16. Manifestanţi în faţa şi în spatele baricadei

9
 Breşele pot fi create manual sau cu ajutorul tehnicii, inclusiv blindate. Dacă baricada
prezintă capcane (diverse dispozitive explozive – mine antipersonal, antitanc, etc.) – se va
solicita intervenţia echipelor de genişti pentru înlăturarea pericolului.
Dificultăţile care sunt întîlnite la trecerea baricadelor:
a) Atitudinea violentă a adversarului;
b) Componenţa baricadei;
c) Accesul adesea dificil;
d) Prezența mai multor baricade.
La trecerea baricadelor este necesat de evitat:
a) Oprirea prea aproape de baricadă a dispozitivului de acțiune;
b) Folosirea insuficientă a mijloacelor lacrimogene.

INTERCEPTĂRILE (REŢINEREA CAPILOR

INSTIGATORI)
a) Interceptările persoanelor din mulţime vizează liderii manifestanţilor
sau alte persoane care au comis sau sunt în curs de a comite fapte antisociale. Ea se poate
executa prin 3 forme: Interceptare prin acţiune frontală; Interceptare prin acţiune laterală;
Interceptare prin ambuscadă.

GIM

ELEMENT DE
CONTACT

A – desemnarea indivizilor de reţinut

GIM

B ELEMENT DE
CONTACT

B – intervenţia Grupei de intervenţie mobilă (GIM)

10
 GIM

ELEMENT DE
CONTACT

Fig. 17. Reţinerea capilor instigatori

C – replierea sub protecţia elementului de contact

Interceptare prin acţiune laterală

Interceptarea prin acțiune laterală se va executa respectînd următoarea succesiune:
a) identificarea persoanelor care urmează a fi interceptate;
b) stabilirea itinerarului de şeful GIM;
c) deplasarea GIM în siguranţă şi în discreţie, pe jos sau cu transport, pînă la punctul de
asalt (fig. 18);
d) intervenţia echipelor mobile de intervenţie (interpelări, protecţie);
e) înapoierea în dispozitiv (fig. 19);
f) executarea saltului ofensiv de către dispozitivul de acțiune (dacă situația impune) pentru
recuperarea GIM.

GIM

Fig. 18. Interceptare prin acţiune laterală (deplasarea în siguranţă şi în discreţie până la
punctul de asalt)

11
 GIM

Fig. 19. Interceptare prin acţiune laterală (interpelarea persoanelor, protecţie, înapoierea
în dispozitiv, executarea de către subunitate a unui salt ofensiv pentru recuperarea GIM)

Interceptare prin ambuscadă

Interceptarea prin ambuscadă se va executa respectînd următoarea succesiune:

a) identificarea persoanelor care urmează a fi interceptate;

b) executarea unui salt ofensiv de către dispozitivul de acțiune (fig.20);
c) dispunerea mascată a GIM (fig. 21);
d) interpelarea persoanelor vizate (fig. 22);
e) replierea GIM în dispozitiv cu sau fără salt ofensiv.

ELEMENT
DE
CONTACT

GIM

Fig. 20. Interceptare prin ambuscadă. Salt ofensiv al detașamentului de acțiune

12
 ELEMENT
DE
CONTACT

GIM

Fig. 21. Interceptare prin ambuscadă. Dispunerea mascată a GIM

GIM
DE
CONTACT

ELEMENT
DE
CONTACT

Fig. 22. Interceptare prin ambuscadă. Interceptarea persoanelor din mulţime

13
 ELEMENT
DE
CONTACT

GGIM

Fig. 22. Interceptare prin ambuscadă. Salt ofensiv al elementului de contact şi recuperarea
GIM

DEZANGAJAREA ŞI DECROŞAJUL (RETRAGEREA)

Dezangajarea şi decroşajul (retragerea) sunt procedee elementare care se adoptă, fie pe

timpul acţiunilor de AROP, fie la finalizarea acestora.

Decroşajul
Decroşajul este o manevră cu caracter defensiv care se adoptă în cazul cînd securitatea
dispozitivului este ameninţată (poziţia în care se află nu prezintă siguranţă), prin retragerea şi
reorganizarea acestuia pe o nouă poziţie mai sigură, (în prealabil elementul de contact execută un
salt ofensiv), sau cînd se face o înlocuire cu altă subunitate.

Dezangajarea
Dezangajarea reprezintă finalizarea misiunilor de asigurare şi restabilire a ordinii publice şi
se execută în următoarele situaţii:
a) cînd se primeşte ordin pentru încetarea acţiunii;
b) din raţiuni tactice (pentru executarea altei misiuni).

Abrevieri:

DMI – Detaşamentul mobil de intervenţie;

GIM – grupa de intervenţie mobilă;

GS – grupa sprijin;

GMon – grupa de monitorizare;

14
GE – grupa de escortă;

Ec.An – echipa antiincendiară;

Ec.M – echipa medicală;

Ec.PT – echipa pază transport;

SEMNE CONVENŢIONALE

- POLIŢIST

- CORDON DUBLU DE POLIŢIŞTI

- BINOM (CU SCUT)

- ŞEF DE DISPOZITIV

- COMANDANTUL MISIUNII

- GRUPUL SPRIJIN

- GIM (GRUPA DE INTERVENŢIE MOBILĂ)

- INTERCEPTAREA DE CĂTRE GIM A

PROTESTATARILOR
(CAPI INSTIGATORI, PERSOANE VIOLENTE)

- ECHIPA ANTIINCENDIARĂ

- ECHIPA MEDICALĂ

- MANIFESTANT

- MANIFESTANT VIOLENT, LIDER

- AUTOSPECIALĂ

15
 - GRENADĂ (SUBSTANŢĂ) LACRIMOGENĂ,
GRENADĂ CU EFECT AUDIO-VIZUAL

M.R.T.

Cadrul
Aspect general juridic
Despre ce este Cadrul
vorba general
Tipul acţiunii
de executat
CADRUL
GENERAL AL
ACŢIUNII Caracteristici
Unde şi Când? teren
Timpul
A Pentru ce fac?
A
N Сe trebuie să fac?
MISIUNEA sau Spirit
A
ROLUL Unde?
L
I
Cînd?
Z Literă
A Cu cine?
Forţele proprii
FORŢELE Contra cui?
PARTICIPANTE

Forţele adverse
C 16
Ă
U
T
 M.A.P.
Moduri proprii de acţiune

M.A.A.
Moduri de acţiune a
adversarului

DECIZIA

ETAPA I – ANALIZA SITUAŢIEI TACTICE

Nr.
ETAPE DE PARCURS CONCLUZII
d/o.
1. Etapa I - Cadrul general al acţiunii - obiectivul (efectul major) ce trebuie realizat

a) Despre ce este vorba în situaţia tactică - restricţiile existente sau probabile

(la ce se referă situaţia tactică?)
b) Unde se execută misiunea ? (care sunt
particularităţile din zonă, regiunea de
acţiune ?)
c) cînd se va executa misiunea ?
2. Etapa a II-a – Scopul (obiectivul)
misiunii
Pentru ce se execută misiunea ?
3. Etapa a III-a Acţiuni ce trebuie
executate
Ce acţiuni se vor executa pentru
îndeplinirea misiunii încredinţate ?
4. Etapa a IV-a Evaluarea forţelor
- condiţiile impuse de eşalonul superior sau de
reprezentanţii administraţiei publice, alte
organe abilitate implicate în misiune.
- solicitări făcute de şeful misiunii
- obiectivul (efectul major) ce trebuie realizat;
- restricţiile existente sau probabile;
- condiţiile impuse de eşalonul superior sau de
reprezentanţii administraţiei publice, alte
organe abilitate implicate în misiune;
- solicitări făcute de şeful misiunii.
- obiectivul (efectul major) ce trebuie realizat;
- restricţiile existente sau probabile;
- condiţiile impuse de eşalonul superior sau de
reprezentanţii administraţiei publice, alte
organe abilitate implicate în misiune;
- solicitări făcute de şeful misiunii.
- obiectivul (efectul major) ce trebuie realizat;
17
 proprii (în subordine, în sprijin, în
întărire) care vor acţiona
Cine va acţiona ? (împreună cu cine vor
acţiona efectivele de carabinieri ?)
- restricţiile existente sau probabile;
- condiţiile impuse de eşalonul superior sau de
reprezentanţii administraţiei publice, alte
organe abilitate implicate în misiune;
- solicitări făcute de şeful misiunii.

5. Etapa a V-a Interpretarea forţelor - obiectivul (efectul major) ce trebuie realizat;

adverse (adversarului) - restricţiile existente sau probabile;
- condiţiile impuse de eşalonul superior sau de
Împotriva cui se va acţiona ? reprezentanţii administraţiei publice, alte
organe abilitate implicate în misiune;
- solicitări făcute de şeful misiunii.
6. Etapa a VI- a Sinteza concluziilor rezultate din analiză
Din informaţiile primite reiese că ………………….., misiunea mea constă în
………………, pentru aceasta trebuie să execut următoarele acţiuni:
……………………………… .

ETAPA a III-a – ALEGEREA MODULUI DE ACŢIUNE

M.A.A. M.A. nr. 1 M.A. nr. 2

M.A.P. (succesiunea activităţilor) (succesiunea activităţilor)
…………………………. …………………………..
………………………… …………………………..
M.P. nr. 1 (succesiunea Avantaje: ……………….. Avantaje: ………………..
activităţilor) ………………………….. …………………………..
…………………………….. Inconveniente: …………. Inconveniente: ………….
……………………………. …………………………… ……………………………
Riscuri: …………………. Riscuri: ………………….
………………………….. …………………………..

M.P. nr. 2 (succesiunea Avantaje: ……………….. Avantaje: ………………..

activităţilor) ………………………….. …………………………..
…………………………….. Inconveniente: …………. Inconveniente: ………….
……………………………. …………………………… ……………………………
Riscuri: …………………. Riscuri: ………………….
………………………….. …………………………..

MOD DE ACŢIUNE DE BAZĂ:

(combinarea în timp şi spaţiu a efectelor de realizat pentru atingerea obiectivului şi a acţiunii pe
faze indicând pentru fiecare fază efectul major de realizat ).

18
 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A DMI
(O VARIANTĂ)

Detaşamentul mobil de intervenţie se compune din 139 polițiști:

1) Conducerea;
2) 3 plutoane de intervenţie;
3) 1 pluton de comandament şi susţinere.

Conducerea:
a) Comandantul detaşamentului - 1;
b) Locţiitorul comandatului - 1;
c) Intendent (logistician) - 1;
d) Subofiţer de legătură – 1;
Total – 4.

Plutonul de intervenţie:
a) Comandant – 1;
b) Comandant adjunct de pluton – 1;
c) Comandant de grupă – 4;
d) Grupe de poliţişti – 4 (fiecare grupă a cîte 8 poliţişti);
e) Poliţişti – 28;
Total – 34.

Plutonul 1 de intervenţie – „ALFA”;

Plutonul 2 de intervenţie – „BETA”;
Plutonul 3 de intervenţie – „DELTA”.

19
 Plutonul de comandament şi susţinere - „GAMA”:
a) Comandant – 1;
b) Comandant adjunct – 1;
c) 2 grupe de intervenţie mobilă (GIM) – 5 + 5;
d) Grupa sprijin (aplicarea mijl. speciale) – 4;
e) Grupa escortă (GE) – 4;
f) Grupa transport (şoferi GT) – 5;
g) Echipa antiincendiară (Ec.An.) – 2;
h) Echipa medicală (Ec.M) – 3;
i) Echipa paza transportului, şoferi (Ec.PT) – 4.
Total – 34

VARIANTA CLASICĂ DE REPARTIZARE A EFECTIVULUI

ÎN CADRUL DMI

1. Plutonul „ALFA” şi „BETA” – formează elementul de contact.

2. Plutonul „DELTA” – formează:
a) 2 grupe – elementele de flancare;
b) 1 grupă – element de siguranţă;
c) 1 grupă – rezerva.

3. Plutonul „GAMA” (de comandament şi susţinere) – formează:

a) grupele de intervenţie mobilă (GIM);
b) grupa sprijin (aplicarea mij. speciale);
c) grupa de escortă (GE);
d) grupa transport (şoferi GTr);
e) grupa de monitorizare (GMon);
f) echipa antiincendiară (Ec.An);
g) echipa medicală (Ec.M.);
h) echipa de pază a transportului (EPT).

20