Curs 4

LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE MEDICALE

Conținutul acestui curs:

• Redactarea unei lucrări științifice medicale

• Strategii de cautare a informatiei
• Evaluarea validitatii articolelor stiintifice
 Redactarea unei lucrari stiintifice
medicale
Lucrare științifică = studiu scris asupra unui anumit subiect sau
pentru a defini o operă artistică sau ştiinţifică (DEX).
Principalele tipuri de lucrări ştiinţifice din domeniul medical sunt:
articolul original, articolul didactic, studiul de specialitate,
cartea/monografia, teza de doctorat, teza de disertaţie, lucrarea de
licenţă.
Structura unei lucrări:
1. Titlul lucrării
2. Introducerea/background
3. Scopul lucrării
4. Material și metodă
5. Rezultate
6. Discuții
7. Concluzii
8. Acknowledgments – aprecieri
9. Anexa – appendices
10. Referințele bibliografice
 Redactarea unei lucrari stiintifice medicale
1. Titlul lucrării - scurt și fără ambiguități, să conțină
cuvintele cheie care să descrie clar conținutul lucrării.
2. Introducerea/background
 stabileste contextul în care a apărut studiul
 discuta elementele relevante găsite în literatura de
cercetare (cu citații)
 prezinta un sumar al cunoștintelor și înțelegerii
curente (de la debutul studiului) în ceea ce privește
problema investigată
 include justificările pt alegerea tipului de
experiment și meritele științifice ale modelui
particular prezentat
3. Material și metodă constă în explicarea clară a modului
în care s-a desfășurat studiul, protocolul de colectare a
datelor si modul de analiză a datelor
 Redactarea unei lucrari stiintifice medicale
4. Rezultate - cuprinde o prezentare obiectivă a
rezultatelor cheie ale studiului, fără interpretare, într-o
ordine și o secvență logică utilizând atât text, cât și
materiale ilustrative (Tabele și Figuri). Raportarea
trebuie să furnizare cât mai multă informație posibilă
despre natura diferențelor sau a relațiilor
(direcționalitate și magnitudine). Se raporteaza si
rezultatele negative (rezult. diferite de ceea ce v-aţi
aşteptat)
5. Discuții - cuprinde interpretări ale rezultatelor obținute
şi explicații privind noua viziune sau nivel de înţelegere
asupra problemei
 Redactarea unei lucrari stiintifice medicale
4. Concluzii cuprinde o prezentare scurtă, succintă și
obiectivă a rezultatelor studiului.
5. Acknowledgments – aprecieri cuprinde recunoașterea
ajutorului primit.
6. Anexa – appendices conține informații care nu sunt
esențiale pentru înțelegerea lucrării dar care clarifică un
punct de vedere.
7. Referințele bibliografice - Literatura citată conține o
listă alfabetică a referinţelor citate în lucrarea
dumneavoastră.
 Pași în crearea unei lucrări științifice
1. Organizarea (liste, notițe, etc.)
2. Analiza literaturii primare de cercetare (baza pentru secțiunile ”Introducere”
și ”Discuții”, căutări on-line cu motoare de căutare)
3. Redactarea secțiunii ”Introducere”
4. Proiectarea şi desfăşurarea experimentului
5. Redactarea secțiunii ”Material și metodă”
6. Analiza şi interpretarea rezultatelor (colectarea datelor  rezumarea
datelor, teste statistice pentru verificarea concluziilor, redactarea
tabelelor şi figurilor)
7. Redactarea secțiunii de ”Rezultate”
8. Redactarea secțiunii ”Discuții” (interpretarea rezultatelor obținute referitor la
problema studiată și revizuirea literaturii de specialitate)
9. Redactarea secțiunii ”Rezumat” și a ”Titlu”-lui
10. Autorevizuirea lucrării – self revise
11. Revizuirea colegilor sau a superiorilor - PEER REVIEW
12. Redactarea proiectului final
 Programe/pachete de programe utilizate
în crearea unei lucrări științifice
Proiectarea şi desfăşurarea experimentului precum și analiza şi
interpretarea rezultatelor au la bază:
• programele tip baze de date (Microsoft Access, Visual FoxPro, DBase),
• programe de calcul tabelar (Microsoft Excel, Quattro Pro,Lotus 1-2-3)
• programe de analiză statistică (Statistica, Systat, SPSS, EpiInfo etc).
Redactarea proiectului final utilizează mai multe tipurile de aplicații:
• documentarea informatizată - motoare de căutare pe Internet
• redactarea secțiunilor - programele de tehnoredactare de tip procesor de
texte (Microsoft Word, Corel, Word Perfect, Lotus WordPro, Adobe
AcrobatReader etc), programe de grafică (CorelDraw, Macromedia Freehand),
programe pentru prelucrarea imaginilor (Adobe Photoshop, Corel
Photopaint) sau editoare HTML (Netscape Composer, FrontPage)
Autorevizuirea lucrării științifice și de revizuirea colegilor sau superiorilor
utilizează instrumentele Internet (browsere: Netscape Comunicator,
Microsoft Internet Explorer, poştă electronică: Netscape Messenger,
Microsoft Outlook Express, Lotus Notes)
Prezentarea lucrării utilizează programe de prezentare (Microsoft
PowerPoint, Harvard Graphics).
 Exemplu - Titlu
Lucrare ce raportează legătura dintre nivelurile serice ale
interleukinei-2 şi distrugerea hepatică în infecţia cronică
cu virusul hepatitei C .
Titlu nepotrivit: ”Liver Injury in Chronic Hepatitis C Infection”
!! foarte general
Titlu potrivit: ”Relationship between Serum Levels of
Interleukin-2 and Liver Injury in Chronic Hepatitis C Virus
Infection before Interferon Treatment”
!! elemente cheie: o relație intre imunitate și apariția unei infecții
pe o subpopulație de pacienți (pacienți cu hepatita C)
 Exemplu - Introducere
Descrierea problemei si istoricul:
Hepatitis C virus (HCV) is a ubiquitous virus infection. It has been estimated that about 3%
of the world’s population have chronic HCV infection. It is a major cause of chronic liver
disease. Chronic hepatitis C has been a public health concern during the last decade in
most developed countries (1). Host immune mechanisms are involved in chronic infection.
The reason for the hepatocellular injury in chronic HCV infection is still unknown. Several
studies have suggested that T-cell immunoregulatory cytokines play a key role in both HCV
viral persistence and in extent of liver damage.
Motivarea alegerii temei:
Factors involved in the progression to liver disease in HCV infected patients are not well
characterized. Little is known about the production of IL-2 in chronic HCV infection. The IL-
2 production by T cells is part a complex network in which a discrete alteration is capable
of disrupting the whole system (2, 3).
Problema cercetata:
In this study, we aimed to investigate the immune response to HCV through expression of
IL-2 in the serum of 15 chronically HCV infected patients compared to normal controls and
also its association with inflammatory indicators.
 Exemplu – Material și Metodă
Populatie investigată:
Fifteen patients (6 male, 9 female, age: 47.35±10.78 years) with chronic HCV infection and
14 healthy subjects (6 male, 8 female; age: 35.00±15.45 years) were included in this study.
Locația și momentul:
Patients were consecutively recruited from the “Matei Bals“ Institute Infectious Diseases
Division from April 2010-October 2010.
Design-ul experimentului și protocol:
All of the patients and controls provided written informed consent. All of the patients
underwent a complete medical and laboratory evaluation and a liver biopsy.
The inclusion criteria for this study were as follows: a confirmed HCV infection, a positive
PCR for HCV-RNA, increased levels of alanine aminotransferase (ALT) and a liver biopsy
confirming chronic HCV infection. Measurement of serum IL-2 was performed for the cases
and controls using ELISA (R&D Systems). Serum samples were tested twice for IL-2.
Metode statistice:
”Comparisons of proportions between the patients and controls were assessed by Fisher’s
exact test. Continuous data were compared by Mann-Whitney rank sum test. The
Spearman’s rank coefficient was used to assess correlation between the continuous
variable. The results were statistically analyzed by Student t test and a p<0.05 (95% CI) was
considered statistically significant. ”
 Exemplu – Rezultate
The mean of alanine aminotransferase (ALT) levels were increased (the range was 63
to 160 IU/L). The majority of patients (80%) were infected with HCV genotype I and
86% had an HCV RNA viral load greater than 850.000 IU/mL.
An increased expression of IL-2 has been documented in the serum of chronically
HCV infected patients before interferon therapy (385±41.2 vs.126±15.4 pg/mL;
p<0.001). The serum levels of IL-2 were higher in male compared with female but the
differences were not significant (p>0.05).
The highest level of IL-2 was detected in patients lower than 32 years old. However,
these differences were not significant (p>0.05).
There was correlation between serum IL-2 levels and histological activity index scores
(r=0.746; p<0.001) and serum ALT levels (r=0.714; p<0.001).
 Exemplu – Discuții
Compararea rezultatelor studiului cu alte rezultate din litaratura:
Host immune response is important in determining the outcome of chronic HCV infection.
Results of our study showed elevated serum levels of ALT (4).
The immunopathogenesis of chronic hepatitis C virus (HCV) infection is a matter of great
controversy. It has been demonstrated that T cells play a role in HCV clearance in HCV
infected patients. Helper T cells (Th) help in the functions of the immune system as the
major regulator and also help to destruct antigen and to reinforce antibody production. We
found that there was a greater expression of IL-2 compared to the controls. IL-2 reflects
the degree of histological and biochemical activity of chronic HCV infection (5, 6).
Noul nivel de înțelegere al problemei studiate:
Immune-mediated mechanisms are believed to play an important pathogenetic role in HCV
infection. It is thought that cytotoxic T lymphocyte responses early in infection may be
important for viral clearance. Several cytokines and chemokines induced by viral infection
play directly or indirectly roles in antiviral defense. Cytokines are key mediators of
inflammation, apoptosis, necrosis and fibrosis and they are actively involved in the
regeneration process of liver tissue after injury. Th1 cytokines, such as IL-2, interferon
gamma (IFN-γ), and tumor necrosis factor-alfa (TNF-α) are required for host antiviral
immune responses.
 Exemplu – Discuții
IL-2 is considered to be a Th1 type cytokine and is involved in enhancing the proliferation
and activation of most T lymphocytes, NK cells and B-lymphocytes. Liver sinusoidal and
inflammatory cells have been reported to be sources of IL-2 and no consensus exists on the
predictive value of this cytokine (7).
Apparently, expression of IL-2 is associated with a more advanced stage of disease. There
was a correlation between ALT levels and IL-2 expression. The level of expression of type 1
cytokines, such as IL-2 and IFN-γ, is correlated with the degree of histologic injury. IL-2
levels may contribute to the role of innate immunity in stimulating the adaptive immune
responses (8, 9).
Urmatorul pas in studiu:
Further studies are warranted on the role of IL-2 in chronic HCV infection.
 Exemplu – Concluzii
Prezentare scurtă si succintă a rezultatelor studiului:
IL-2 may exert a pro-inflammatory activity. Serum IL-2 levels increase due to chronic
HCV infection, and the amount of increase corresponds to the degree of inflammation.

Exemplu – Acknowledgement
Sursa de finanțare:
This paper was supported by CNCSIS-UEFISCSU, PNII 1165/2009.

Exemplu – Referințe bibliografice

Lista alfabetică a referințelor:
1. Alter MJ. Epidemiology of hepatitis C virus infection. World J Gastroenterol.2007; 13: 2436-41.
2. Gramenzi A, Andreone P, Loggi E, Foschi FG, Cursaro C, Margotti M, Biselli M, Bernardi M.
Cytokines profile of peripheral blood mononuclear cells from patients with different outcomes of
hepatitis C virus infection. J Viral Hepat.2005; 12: 525-30.
3. Tilg H, Kaser A, Moschen AR. How to modulate inflammatory cytokines in liver diseases. Liver
Int.2006; 26: 1029-39.
........
 Strategii de cautare a informatiei
Pentru formularea unei strategii de căutare a literaturii deja publicate
se va avea in vedere:
(a) Structurarea întrebarii într-un mod corect și relevant, în acord cu
problema clinică identificată - formatul PICO/R;
(b) Informatiile pot fi incomplete: întrebările pot fi recente; studiile
pot concluziona că sunt necesare aprofundari; lipsa metodologiilor de
validare a procesului de evaluare; informatiile pot fi accesate
restricționat;
(c) Utilizarea revizuirilor sistematice și a meta-analizelor care au in
vedere studii recente dar si anterioare
(d) Identificarea sursele de eroare sistematică: eroarea sistematică de
confuzie, de publicare, de selecție, de disponibilitate, erori
întâmplătoare de colectare a unor date inițiale sau de raportare a unor
rezultate, eroarea statistică prin aplicarea eronată a metodelor și
instrumentelor statistice, precizarea conflictului de interese.
 Strategii de cautare a informatiei
(a) Definirea scopului căutării și a întrebării clinice (format PICO/R) si definirea
criteriilor de includere și excludere (se obtine un sir de termeni)
•Pacientul si/ sau problema clinica (boala sau bolile de care sufera)
•Interventia principala (tratament, test diagnostic)
•Interventia de Comparat (tratament, test diagnostic)
•Rezultatul/cOnsecintele/Obiectivul clinic urmarit
•Tratament: treatment use (tratamentul), number need to treat (NNT –
numarul necesar a fi tratat), risk reduction (RA - diferenta riscurilor),
relative risk (RR – riscul relativ), hazard ratio (HR – raportul hazardelor),
survival/mortality (supravietuire/mortalitate)
•Preventie: number need to treat, risk reduction, relative risk, hazard
ratio
•Diagnostic: sensitivity (sensibilitatea), specificity (specificitate),
predictiv value (valoare predictiva)
•Prognostic: risk (riscul), relative risk (riscul relativ), odds ratio (raportul
cotelor)
(b) Metodologia de filtrare în procesul de căutare ;
(c) Surse bibliografice relevante pentru cercetare
 Strategii de cautare a informatiei
(a) Definirea scopului căutării și a întrebării clinice (format PICO)
(b) Metodologia de filtrare în procesul de căutare
Sirul de termeni obtinut la pasul (a) poate conține operatori booleeni (AND, OR şi NOT) cu
au rolul de a îngusta sau lărgi domeniul de căutare, metacaractere (creșterea eficienței
activității de interogare), sinonime, acronime, abrevieri, ortografii alternative etc
Operatori:
 OR – largeste cautarea (sunt extrase mai multe documente – documente care
contin cel putin unul din termeniii legati cu acest operator), util pt termenii
sinonimi
 AND – restrange cautarea (sunt extrase documente care contin in acelasi timp toti
termenii legati cu acest operator)
 NOT – restrange cautarea (sunt extrase documente care contin un termen, cu
excluderea acelora care nu contin, in acelasi timp, termenii introdusi dupa NOT).
Cautarea exclude termenii irelevanti.
 () – permite cautarea tuturor termenilor inclusi intre paranteze, in ordinea scrierii
lor (se rezolva mai intai parantezele apoi restul singtagmei)
Metacaractere:
…..
(c) Surse bibliografice relevante pentru cercetare
 Strategii de cautare a informatiei
(a) Definirea scopului căutării și a întrebării clinice (format PICO)
(b) Metodologia de filtrare în procesul de căutare
Sirul de termeni obtinut la pasul (a) poate conține operatori booleeni (AND, OR şi
NOT) cu au rolul de a îngusta sau lărgi domeniul de căutare, metacaracte (creșterea
eficienței activității de interogare), sinonime, acronime, abrevieri, ortografii alternative
etc
Metacaractere:
 .ti, .ab, au  restrictioneaza cautarea doar la termenul din titlu, rezumat sau
numele autorului
 ?  se foloseste in interiorul sau la sfarsitul unui termen pentru a inlocui una
sau mai multe litere (util in extragerea termenilor cu ortografie diferita)
 $ sau *  utili in truncherea sau inlocuirea a mai multor caractere
 adj  termeni alaturati, inclusiv cei separati prin cratima
 /  va extrage termenul exact
 &  este echivalent cu operatorul AND
 <,>,=  mai mic, mai mare, egal cu
(c) Surse bibliografice relevante pentru cercetare
 Strategii de cautare a informatiei
(a) Definirea scopului căutării și a întrebării clinice (format PICO)
(b) Metodologia de filtrare în procesul de căutare
(c) Surse bibliografice relevante pentru cercetare
(1) Baze electronice de date nefiltrate (PubMed Central, Medline, OvidEMBASE,
TRIP UK, ISI Web of Science, CINAHL, National Guidelines Clearinghouse,
PsycINFO, Google Scholar, Google(5).
(2) Bazele de date filtrate (Cochrane Library: CENTRAL - Cochrane Central
Register of Controlled Trials, CDSR - Cochrane Database of Systematic Reviews).
(3) Literatura „gri” (lucrări nepublicate, necomerciale, produse de agenții
guvernamentale, mediul academic sau consilii de experți.
(4) Articole, rezumate, postere tipărite cu ocazia manifestărilor științifice
medicale.
(5) Ghiduri de diagnostic și tratament (UKCRN, NICE, ADA, EHA, ESC, etc) sau
baze de date cu lucrări provenite din cercetarea academică (PROSPERO/care
găzduiește CRD).
(6) Reviste medicale de specialitate (SpringerLink, ProQuest, Wolters Kluver,
Elsevier, Thomson Reuters).
(7) Bibliografia lucrărilor deja publicate.
(8) Lucrările cercetătorilor consacrați în domeniul investigat.
 Strategii de cautare a informatiei
Exemplu:
Problema clinică (scopul căutării): Statinele previn boala coronariană la adulții cu
dislipidemie.
Întrebarea: Sunt statinele mai eficiente decât alte intervenții în prevenția primară a
evenimentelor cardiovasculare la adulții cu dislipidemie?
Descriere PICO prin introducerea unor criterii de includere și de excludere
P Adulti diagnosticati cu boala coronariana (includere: adulti cu
hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, dislipidemie; excludere: factori de
risc precum obezitatea, supraponderalitatea, fumat, sindrom metabolic, strs,
sedentarism, dieta nesanatoasa)
I Statine (includere: atorvastatin, fluvastatin, lovastatin, pravastatin,
rosuvastatin, simvastatin; excludere: nu se includ denumiri comerciale)
C Oricare (includere: placebo sau alte statine din lista de mai sus, excludere:
nu sunt excluse nici un fel de comparatii)
O/R Preventie primara sau secundara a evenimentelor cardio-vasculare
(includere: preventia bolii coronariene; excludere: -)
 Strategii de cautare a informatiei
Exemplu:
Căutare in baza electronică de date MEDLINE folosind platfoma PubMed
Central (31 august 2017) pentru perioada 2010 – 2017 : 111 referinte.
Initial fara filtru adult*, NOT child$ s-au obtinut 1814 referinte.
Folosirea filtrului a redus la o treime numărul referintelor.
Filtrarea suplimentară a bazei de date cu anul publicării articolelor a redus
numărul final de lucrări la 111 (un număr rezonabil pentru a verifica titluri și
rezumate pentru selecția finală).
Acest proces de căutare a literaturii, deși laborios, ne permite să evităm așa-
numita “la nimereală”, adică alegerea fără o strategie și criterii clare de
interogare.
Alegerea unor lucrări oarecare nu ne poate sprijini în interpretarea critică a
rezultatelor în vederea susținerii sau respingerii unei interventii sau
tratament.
 Evaluarea validitatii articolelor stiintifice
Trialuri clinice
Criterii principale
1. Alocare randomizata in grupurile de tratament (Da/Nu)
2. Alocarea a fost de tipul blid (cel care a introdus subiectii in grupuri nu stie ce
interventie va primi pacientul) (Da/Nu/Nu se stie)
3. Subiectii au fost urmariti o perioada de timp suficient de lunga astfel incat efectul
tratamentului sa poata aparea (Da/Nu)
4. Subiectii pierduti din studiu sunt in numar mic astfel incat sa se poata evita
aparitia unor erori sistematice (<20% din subiecti au fost pierduti din studiu)
5. In grupurile randomizate au fost analizati toti pacientii? (Analiza de tipul “intentia
de a trata”) (Da/Nu)
6. A existat un grup martor pentru comparatie? (Da/Nu)
Criterii secundare
1. Grupul urmarit si de control sunt comparabile (Da/Nu)
2. A fost folosita metoda blind pentru:
i. pacienti (Da/Nu)
ii. medici curanti (Da/Nu)
iii. invertigatorul care urmareste rezultatul (Da/Nu)
3. Daca ipoteza nu a fost demonstrata in studiu, puterea testului este suficient de
mare (Da/Nu)
Evaluarea validitatii articolelor stiintifice
Studii prognostice (cohorta si caz martor)
Criterii principale
1. Esantionul a fost reprezentativ (Da/Nu)
2. Esantionul a fost clar definit (criterii de includere/excludere) (Da/Nu)
3. Boala a fost bine definita (Da/Nu)
4. In studiile de cohorta pacientii au fost identificati inainte de aparitia rezultatelor
urmarite (Da/Nu)
5. Subiectii au fost urmariti o perioada de timp suficient de lunga astfel incat efectul
tratamentului sa poata aparea (Da/Nu)
6. Subiectii pierduti din studiu sunt in numar mic astfel incat sa se poata evita
aparitia unor erori sistematice (<20% din subiecti au fost pierduti din studiu)
Criterii secundare
1. Rezultatele urmarite au fost evaluate prin metoda blid (Da/Nu)
2. Criteriile pentru rezultatele urmarite sunt obiective (Da/Nu)
3. A fost aplicata o ajustare pentru factorii prognostici importanti (Da/Nu)
Evaluarea validitatii articolelor stiintifice
Studii diagnostice (cohorta si caz martor)
Criterii principale
1. Standardul de referinta este acceptabil (Da/Nu)
2. Noul test si standardul de referinta au fost evaluate independent (Da/Nu/Ne se
stie)
3. A fost folosita metoda blid (Da/Nu/Ne se stie)
4. Testul a fost evaluat pe un spectru de pacienti corespunzator (Da/Nu/Nu se stie)
Criterii secundare
1. Testul standard a fost aplicat indiferent de rezultatul noului test (Da/Nu/Nu se stie)
2. Metodele de realizare a noului test au fost descrise suficient de detaliat pentru a
permite replicarea (Da/Nu)
3. Aspectul vizat este o boala/anormalitate a carei prezenta are utilitate clinica
(Da/Nu)
4. Noul test este fezabil (accesibil, cost, riscuri …) (Da/Nu)