Suport de curs

Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala

Profilaxia infectiilor chirurgicale

Infecţiile chirurgicale reprezintă reacţiile organismului faţă de pătrunderea de germeni şi

multiplicarea lor. Ele se datoresc contaminării cu germeni proveniţi din mediul extern sau cu germeni
saprofiţi aflaţi pe tegumente, mucoase, căi respiratorii, căi urinare, şi cavităţi naturale (nas, gât, urechi,
gura). Termenul de infecţie provine din cuvântul latin “inficere”, care înseamnă a murdări.
Pătrunderea germenilor în organism poarta numele de inoculare.
Porţile de intrare cele mai frecvente pentru microbi sunt: tegumentele, căile respiratorii şi
aparatul digestiv.
Contaminarea reprezintă prezenţa germenilor vii în organism şi precede apariţia semnelor
(manifestărilor) de infecţie.
Incubaţia reprezintă timpul scurs de la momentul inoculării şi până la apariţia primelor
semene de boala.
Microbii au caractere variate de virulenţă, de toxicitate şi condiţii de viaţa aeroba sau
anaeroba.
Infecţiile chirurgicale se deosebesc de infecţiile din bolile interne şi din bolile contagioase
prin faptul ca ele impun un tratament chirurgical.
Manifestările locale, la locul de pătrundere a microbilor poartă numele de inflamaţie.
Cauzele acestora au fost confuze, până în anul 1878, când Louis Pasteur prezintă în fata
Academiei de Chirurgie din Paris, microbii.
Este de remarcat faptul ca Pasteur nu a fost chirurg, nici medic ci a fost chimist şi biolog.
Descoperire microbilor reprezintă un moment epocal ca şi prepararea primului vaccin
antirabic. Pentru aceasta descoperire socotim pe Pasteur drept” părintele asepsiei”.
Până atunci, deşi infecţiile existau, ele erau atribuite altor cauze.
Microb, în limba greaca, se numeşte ”sepsis”. De la acest cuvânt deriva Asepsie care
însemnă fara microb şi Antisepsie care reprezintă metodele de indepartare a microbiilor pătrunşi în plăgi
sau pe obiecte.
Dacă asepsia este o metoda de profolaxie (prevenire), antisepsia este metoda curativa.
”Printele antisepsiei” este Lister (1827-1912).
Dezinfecţia (provine din cuvantul francez ”disinfecţion”, reprezintă medode prin care
distugem microbii, formele lor vegetative şi sporii acestora care pot sa produca infecţii chirurgicale sau
boli transmisibile.
Contaminarea chirurgicala poate fi:
-directa, prin tegumente, mâini murdare, puroi, urina, fecale, etc.
-indirecta (mediate), din aer (aeroflora), haine, instumente şi obiecte diverse.

ASEPSIA
Asepsia cuprinde metodele utilizate pentru evitarea apariţiei microbilor în plăgi. Este o
metoda de prevenire a infecţiillor.
Metoda principala de asepsie şi cea mai perfectă care realizează distrugerea microbilor, a
formelor sporuale microbiene, a ciupercilor şi virusurilor, poarta numele de sterilizare.
Metodele de sterilizare sunt de trei feluri, după sursa folosită:
A. Metode fizice:
-prin caldura
1
 -prin iradiere
B. Metode chimice:
-formolizarea
-sterilizarea
C. Metode biologice:
-sulfamide
-antibiotice
Spalare pe mâini de către chirurgi reprezintă o metoda de asepsie obligatoriu. De asemenea
echipamentul de protecție chirugical şi al personalului din blocul operator, compus din bonete, măști,
halate şi manuși sterle, a cărei îmbrăcare necesită reguli stricte ce se vor învăța în stagile practice.
Asepsia campului operator prin badijonarea tegumentelor din zona care va fi supusă
operaţiei, cu tincture de iod sau substanţe antiseptice, reprezintă o importantă masură de asepsie,
îndepartand microbii saprofiti existenti pe tegumentul bolnavului şi care ar putea fi introdusi în plaga
operatorie.
Filtrul sau sala de pregatire preoperatorie are de asemenea un rol deosebit de important în
prevenirea patrunderii de germeni în blocul operator. Germenii pot patrunde în blocul operator prin
intermediul încălțămintei. Aceasta impune purtarea unor papuci sau botine de pânză sterle pentru cei care
patrund în blocul operator.

ANTISEPSIA- este o metodă curativă

Pentru realizarea asepsiei şi antiasepsiei se folosesc substanţele numite antiseptice. Aceste

substanţe trebuie sa indeplineasaca urmatoarele condiţii:
 sa distruga germenii şi porii lor;
 sa impiedice multiplicarea lor;sa menajeze ţesuturile bolnavului.
Substanţele antiseptice se inpart în două categorii:
-substanţe antiseptice ciofilactice, care menajeaza ţesuturile
-substanţe antiseptice citocaustice, care o dată cu microbii distrug şi ţesuturile pe care au fost
aplicate.
Marile dezavantaje ale multor antiseptice este ca ele nu distrug numai germenii patogeni, ci
dăunează și țesuturile, prin absorbția lor la nivelul plăgii pot să dea intoxicații grave.

2
 INSTRUMENTE CHIRURGICALE UZUALE

I. Instrumente pentru tăiat ţesuturi:

1. Bisturie:
-sunt utilizate pentru incizia sau secționarea țesuturilor
-se sterilizează și se păstrează cu lama protejată în tifon sau vată
2. Cuţite de amputaţie:
3. Fierăstraie:
4. Foarfeci: (curbe, drepte, cu vârfuri ascuțite sau boante, diferite lungimi, etc.):
-se folosesc pt.tăierea țesuturilor sau a materialelor de sutură chirurgicala

II. Instrumente pentru hemostază:

1. Pense cu dinţi (gheare):

2. Pense fără dinţi:
(pt pensarea vaselor fine
Altele: pensă Halsted (între pensa Péan şi pensa Mosquito), pensă port tampo

III. Pense pentru apucat şi prezentat ţesuturi:

1. Pense autostatice:
2. Alte pense autostatice (de apucat colul uterin, de coprostază, port-tampon):
Altele: pensă Tierbald (pentru colul uterin, etc.).
3. Pense anatomice
Sunt folosite pt. prinderea și manevrarea diferitelor țesuturi sau a materialelor textile utilizate în pansarea
plăgilor.
4. Pense de fixat câmpuri sterile („raci”sau ”cărăbuș”)
Se folosesc pt. fixarea la piele a câmpurilor de operație sterile, cu scopul de a delimita câmpul operator.

IV. Instrumente de depărtat ţesuturi (retractoare):

1. Instrumente manevrate de chirurg:

Se folosesc pt. îndepărtarea țesuturilor, organelor și a creea un câmp operator suficient de larg și pt. a
proteja unele țesuturi în timpul intervenției chirurgicale.
2. Depărtătoare autostatice:
Altele: depărtător Dartigues, depărtător Hrynkschak (în chirurgia urologică), etc..

V. Instrumente de sutură:

1. Portace:
2. Ace chirurgicale:
3. Agrafe şi aplicator de agrafe:
Agrafele se utilizează pentru apropierea marginilor plăgii.

VI. Varia:

VII. SONDE CHIRURGICALE

Sunt sonde pentru aspiraţie nazo-gastrică (Faucher), uretro-vezicale (Folley, Tiemann, Nelaton, etc.),
pentru hemostază variceală (Sengstaken-Blakemore), pentru tubaj duode-nal (Einhorn), pentru aducerea
diferitelor stome (digestive, urinare) la piele (Pezzer, Malecot), pentru drenaj biliar extern (Kehr), pentru
ajutarea evacuării gazelor colo-rectale (tub de gaze = o sondă Nelaton mai groasă), etc..

3
 Pregătirea preoperatorie a bolnavilor

Pregătirea preoperatorie

 Primirea bolnavilor in sectie.

De felul cum este primit bolnavul in sectia de spital si cum este pregatit pentru operatie pot depinde, in
mare masura, reusita interventiei chirurgicale si evolutia postoperatorie.

O primire calda, atenta, un zambet care sa arate inca de la inceput bolnavului ca are in personalul
spitalului prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui si ca acestia vor face tot ce trebuie pentru ca el sa
iasa din spital sanatos, sunt de un deosebit folos pentru risipirea starii de anxietate, pe care, mai estompat
sau mai evident o au toti cei care se interneaza.

Asistenta medicala va avea grija sa amplaseze bolnavul nou internat in saloane cu convalescenti care
nu au avut complicatii postoperatorii, optimisti, care nu au nevoie de tratamente speciale, multiple in
timpul noptii si care au un somn linistit, deasemenea asistent medicala are un rol important in pregatirea
psihica a pacientului , pentu operatie. Pentru bolnavii adusi de urgenta atitudinea trebuie adecvata cazului
respectiv.

 Pregatiri si teste preoperatorii

In functie de specialitatile chirurgicale, de particularitatile diferitelor boli, ale varstei, sexului

etc.,examinarile preoperatorii pot varia de la caz la caz, in plus, in afara examinarilor specifice fiecarui
caz, care se fac pentru stabilirea diagnosticului, trebuie sa se tina seama ca actul chirurgical si cel
anestezic produc unele modificari organismului operat, modificari ale caror particularitati le putem sesiza
in mare masura datorita examenelor efectuate. Printr-un tratament adecvat pre-intra-si postoperator, se
pot remedia aceste modificari, astfel ca organismul sa suporte bine operatia.

Postoperator se vor efectua cateva examene obligatorii si anume:

- o radiografie a plamanilor, pt a se depista o eventuala boala pulmonara, necunoscuta si netratata in

prealabil.Cu aceasta ocazie se va controla aspectul global al cordului si al aortei;

- se va executa o electrocardiograma,in caz de tulburari se va face tratamentul adecvat, iar interventia se

va amana,(in afara cazurilor de extrema urgenta), pana cand exista indicii ca functionarea inimii s-a
ameliorat

- pe toata perioada internarii se masoara tensiunea arteriala, se numara frecventa pulsului, si se

controleaza temperatura;

- la bolnavii in varsta se determina capacitatea vitala respiratorie, pt ca la acestia exista o rigiditate a

cutiei toracice specifica varstei si in consecinta vor avea nevoie de o oxigenare suplimentara
postoperatorie;

- asistenta medicala se va interesa despre scaunele si mictiunile bolnavului, despre ritmul si aspectul
acestora si va semnala medicului orice tulburari;

-asistenta medicala va cerceta daca bolnavul nu are vreo infectie respiratorie recenta, caz in care
interventia chirurgicala trebuie amanata pana la ameliorare;

- analiza simpla de urina, m ne va da informatii asupra starii de functionare a rinichilor

4
- examinarea sangelui( numararea globulelor rosii, a leucocitlor, hematocritul , hemoglobina, timpul de
coagulare, timpii Quick si Howell, determinarea glicemiei, determinarea ureei sangvine). In aceste cazuri
orice rezultat patologic obtinut necesita investigatii suplimentare ale elementelor figurate ale sangelui

- tuturor persoanelor trecute de 50 ani si suferinzilor hepatici li se fac probele hepatice ( GOT, GPT, etc)

- determinarea grupului sangvin si a factorului Rh

- este foarte important sa se cunoasca si sa se testeze daca bolnavul ste alergic la unele medicamente,
pentru a de evita intrebuintarea lor;

- greutatea corporala va fi controlata inainte si dupa operatie;

- femeile trebuiesc intrebate in legatura cu data menstruatiei, nu este recomandat ca interventia

chirurgicala sa se efectueze in perioda menstruatiei, atat din punct de vedere igienic cat si datorita
faptului ca timpul de sangerare este mai prelungit.

Toate datele rezultate din investigatiile de mai sus vor fi notate in foaia de observatie.

 Ingrijirile din preziua operatiei

- Exista medicamente care necesita administrarea corecta inclusiv in preziua interventiei si dupa caz
chiar inainte si in timpul interventiei;

- Pentru asigurarea unui somn bun si inlaturarea starii de anxietate preoperatorie, asistenta medicala , la
indicatia medicului, ii va da bolnavului, inainte de culcare un hipnotic usor.

- Regimul alimentar: in preziua interventiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate mare,
pentru ca tractul digestiv sa fie cat mai liber, va avea grija sa bea o cantitate normala de lichide

- Prepararea pielii: asistenta medicala va examina foarte atent tot corpul bonavului si in cazul in care va
observa o infectie cutanata va semnala aceasta medicului, care va amana interventia pana la vindecarea
completa a infectiei. Daca pielea este integra, bolnavul va face dus, daca nu este capabil singur va fi
ajutat de asistenta medicala , care ii va face o tualeta completa. Daca operatia urmeaza pe sau in
apropierea unei zone cu par, parul va fi ras pe o suprafata foarte larga (10-15 cm) fata de limitele inciziei.

 Ingrijirile din ziua operatiei

Pregatirea preoperatorie consta din :

- efectuarea unei clisme pentru bolnavii operati pe tractul digestiv, purgativele nu se recomanda decat in
cazul unor interventii mari pe tubul digestiv, deoarece saracesc organismul de lichide si saruri minerale.

- vor fi indepartate bijuteriile, si proteza dentara

- unghiile vor fi taiate scurt , nu vor fi lacuite ca sa se poata observa capilarele extremitatilor

- inainte de a fi dusi in sala de operatie li se va pune o sonda vezicala

- bolnavilor care au varice foarte mari si carora li se face o interventie operatorie pe cavitatea
abdominala, este bine sa li se aplice pe gamba si in treimea inferioara a coapsei un bandaj elastic usor
strans , cu scopul de a se evita staza in aceste vene, care ar contribui la reducerea masei sangvine
circulante, motiv de declansare a unui soc intra sau postoperator. Bandajul este util si pentru evitarea
aparitiei de tromboflebite postoperatorii.

Pregatirea preoperatorie speciala pentru fiecare caz in parte , se face la indicatia chirurgului care
urmeaza a opera bolnavul.
5
 Dupa plecarea bolnavului in sala de operatie , asistenta medicalava da dispozitii pentru schimbarea
lenjeriei de pat.

 Interventia chirurgicală

Operatia inseamna o interventie in interiorul organismului viu cu riscul unei infectii. Organizarea
spatiului operator se face dupa norme speciale de igiena, in vederea micsorarii riscului de infectie.

 Sala de operație

Blocul operator are o componentă septică, în care se desfășoară intervențiile sterile și o componentă
septică pentru intervențiile în plăgi primar infectate.În cadrul sălii aseptice există o săliță unde se pot
desfășura și intervențiile ortopedice.Camerele filtru pentru personal și pacienți au drept scop prevenirea
introducerii de germeni în sala de operație. Fiecare bloc operator este prevăzut cu o sală pentru spălare și
cu o încăpere pentru anestezie, unde se pregătește anestezia și unde pacientul este adus după operație.

Îngrijirile postoperatorii

Îngrijirile postoperatorii încep imediat după intervenția chirurgicală și durează până la vindecarea
completă a bolnavului.

Îngrijirile postoperatorii se acordă în funcție de natura intervenției, de complicațiile care au survenit

intraoperator, de felul anesteziei și starea generală a bolnavului.

Scop: ingrijirile postoperatorii se acordă pentru restabilirea fucțiilor organismului, asigurarea

cicatrizării normale, a plăgii și prevenirea complicațiilor.

După intervenția chirurgicală bolnavul poate fi transferat la: serviciul de terapie intensivă;sala de
trezire; în patul său.

6
 1. Îngrijirile bolnavilor operați cu anestezie generală

A. Îngrijirile acordate până la instalarea bolnavului la pat

Etape de execuție Timpi de execuție

1.Pregătirea camerei 1.1.Se aerisește încăperea.

(se efectuează în 1.2.Se schimbă patul cu lenjerie curată și se plasează astfel
timpul intervenției) încât operatul să poată fi ingrijit din toate părțile
1.3. Se protejează patul cu o aleză
1.4. Se încălzește patul dacă este cazul
1.5.Se controlează temperatura camerei și se menține la 18-
20*C
1.6.Se atenuează lumina
2.Pregătirea 2.1. Se pregătesc materialele pt. perfuzii
materialelor în 2.2. Se verifică sursa de Oxigen
vederea reanimării 2.3. Se pregătesc aspiratorul și sondele
postoperatorii 2.4. Se pregătește material pentru tratamentul medicamentos
2.5. Se pregătesc borcane necesare, cu suporturi , pt. aspirație,
drenaj pleural
3.Pregătirea 3.1.Se pregătesc: termometru, cronometru, apart pt. TA, borcan
materialului pt. pt. diureză
supravegherea 3.2. Se pregătește foaia de temperatură pt. terapie intensivă
bolnavului
4.Transportul 4.1. Căruciorul se acoperă cu pătură, cearșaf, aleză
bolnavului operat 4.2. Bolnavul este așezat în poziție de decubit dorsal cu capul
într-o parte
4.3. Se acoperă bolnavul pentru a nu răci
4.4. Transportul se efectuează cu blândețe
4.5. Se supraveghează pulsul la carotidă, eventula vărsătură,
apariția ceanozei
4.6. Se supraveghează perfuzia și drenurile
5.Instalarea 5.1. Până la trezire , bolnavul este așezat în decubit dorsal, cu
bolnavului operat la capul într-o parte , sau în decubit lateral
pat 5.2. Dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul
perfuziei
5.3. Drenurile se racordează la borcane (cand este cazul).

7
 B. Supravegherea și îngrijirile imediate

Bolnavul operat sub anestezie generală trebuie supravegheat cu toată atrnția până la apariția
reflexelor, până la revenirea completă a stării de cunoștință, cât și în orele care urmează. De altfel
transportul din sala de operație se execută după revenirea acestor reflexe.

1.Supravegherea 1.1. Apariția palorii însoțitî de transpirații reci și răcirea

faciesului extremităților indică satrea de șoc
1.2. Apariția cianozei, chear redusă indică insuficiența
respiratorie sau circulatorie;se administrează oxigen pe
sondă endonazal
2.Supravegherea 2.1. La trezire poate să prezinte o stare de agitație, atenție
comportamentului să nu își smulgă drenurile, perfuzia,să nu se ridice din pat ,
va fi imobilizat dacă este nevoie.
3.Supravegherea 3.1.Respirația trebuie să fie ritmică, de amplitudine
respirației normală
3.2.Jena respiratorie trădează încărcarea bronșică cu
mucozități(se aspiră);căderea limbii;inundarea căilor
respiratorii cu vosimente( se previne prin poziția
bolnavului.
4.Supravegherea 4.1.Pulsul tr să fie regulat,rărindu-se în mod progresiv
pulsului Pulsul filiform este un semn de hemoragi, sau de altă stare
critică
5. Supravegherea TA 5.1.TA va fi controlată în mod ritmic
5.2.Prăbușirea TA concomitent cu reducerea tensiunii
diferențiale însoțită de accelerarea pulsului indică starea
de șoc provocată de hemoragie - se anunță medicul

6.Supravegherea 6.1.Pansamentul trebuie să rămână uscat,să nu se îmbibe

pansamentului cu sînge sau serozitate
7.Schimbarea poziției 7.1.După trezire se așează în poziție semișezândă
bolnavului
8.Îngrijirea mucoasei 8.1.Pt. a umidifica mucoasa bucală se șterge cu tampoane
bucale umezite în soluții diluate de bicarbonat de Na;acid boric,
permanganat de potasiu;se ung buzele cu vaselină
9.Prevenirea escarelor 9.1.Se efectuează frecții cu alcool la nivelul regiunii
dorsale și a călcâielor,se evită umezeala, se schimbă des
poziția
10. Evacuarea vezicii 10.1.Se stimulează micțiunea:spontan pe aplicarea pe
regiunea pubiană a unei buiote(daca nu este
contraindicat)s, lasând apa de la robinet să curgă, sau prin
introducerea bazinetului încălzit sub bolnav, sau prin
sonadj vezical
11.Asigurarea somnului 11.1.Seara se administrează un himnotic ușor

8
 C. Supravegherea și îngrijirile ulterioare

1.Supravegherea funcțiilor vitale și 1.1.Temperatura se măsoară dimineața și

vegetative seara
1.2. Pulsul și TA se urmăresc cu atenție
1.3. Se urmărește diureza și se stabilește
bilanțul hidric
2. Îngrijiri igienice 2.1. Va fi efectuată tualeta bolnavului în
fiecare zi,
2.2. Se reface patul de mai multe ori pe zi
schimbând lenjeria de câte ori este nevoie
3. Prevenirea escarelor 3.1. Se efectuează frecții, masaj în
regiunile expuse, pudraj, în afara
menținerii igienei tegumentelor3.2.
Schimbarea de poziție
4. Exerciții respiratorii 4.1. Se efectuează exerciții de gimnastică
respiratorie
4.2. Bolnavul va fi pus să umfle un balon
4.3. Bolnavul va tușii și va elimina sputa
pt. a evita încărcarea bronșică
5. Mobilizarea bolnavului 5.1. Prima mobilizare va avea loc în prima
zi pt. a prevenii flebita
5.2. Dacă bolnavul nu poate fi ridicat va fi
efectuată gimnastica la pat
6. Tubul de gaze 6.1. Pentru a combate meteorismul care se
accentuează în noaptea primei zile de la
intervenția chirurgicală va fi introdus tubul
de gaze lubrefiat timp de o oră

7. Clisma cu apă sărată 7.1. Se efectuează dimineața în a doua zi

de la interv. chirurgicală, pt a mării
peristaltismul intestinal și pt. reluarea
tranzitului

8. Alimentația 8.1. În prima zi operatul va ține o dietă

hidrică cu ceai neindulcit
8.2. După evacuarea spontană a gazelor ,
bolnavul va primii ceaiuri indulcite ,
citronade, supă de legume strecurată, lapte
8.3. dupa apariția primului scaun în
alimentație se pot introduce compoturile si
carnea albă
8.4. Din ziua a 6-a sau a 7-a poate fi
reluata alimentașia normală

9.1. Supravegherea apariției primului

9. supravegherea tranzitului intestinal scaun aproximativ în ziua a 4-a
9.2. Întârzierea apariției primului scaun
poate fi datorată unei ocluzii intestinale

10.1. În ziua a 6-a sau 7-a se scot firele

10. Scoaterea firelor

9
 2. Îngrijirile speciale după Rahianestezie
1. Transportul
2. Instalarea operatului la pat
3.Supravegherea funcțiilor
vegetative
4.Supravegherea micțiunii
5. Revenirea sensibilității
6. Depistarea incidentelor
1.1. Se efectuează în poziție orizontală
2.1.Bolnavul va fi instalat in pozitie
orizontală, cel puțin 24 ore, fără pernă
vitale și 3.1. Pulsul poate fi ușor bradicardic
3.2.TA poate fi ușor scăzută datorită
vasodilatației periferice prin paralizia nervilor
motorii
4.1.Micțiunea poate apărea spontan stimulată
cu mijloacele descrise la punctul B.
5.1.Sensibilitatea in membrele inferioare
reapare treptat de la radăcină spre extremități
5.2.Se notează ora reapariției sensibilității în
haluce
6.1.Dacă apare cefaleea se combate prin
aplicare pungii cu gheață, sau acompreselor
reci pe cap
6.2.Apariția grețurilor, redorii cefei, trebuie
anunțate medicului.
10
 Îngrijirea plăgii operatorii

Complicatii imediate sau precoce de tip hemoragic sau supurativ → pot fi decelate numai printr-o
supraveghere atenta şi continua a plagii;

- senzatie de presiune dureroasa rapid progresiva la nivelul plagii, cu pansament imbibat sero-hematic
sau patat cu sange (in seara operatiei la contravizita) → inspectie a plagii operatorii; daca bombeaza
sau este echimotica, iar printre firele de sutura se prelinge sange → hematom, consecinta a unei
hemostaze deficitare → evacuare a hematomului, hemostaza chirurgicala şi resuturarea plagii in
conditii de asepsie perfecta;

- o plaga operatorie care evolueaza normal poate fi lasata dupa 48 ore fara pansament, infectarea ei de la
exterior ne mai fiind posibila (in primele 48 ore se recomanda sa nu se umble la un pansament curat,
pentru a permite constituirea barierei de fibrina) → supraveghere mai uşoara, cu sesizare din timp a
diverselor complicatii (seroame, abcese parietale, etc.);

- uneori, plaga operatorie evolueaza bine 3-4 zile, dupa care apar febra, durere locala, cu stare de rau
general, indispozitie, inapetenta, iar la examenul plagii se constata roşeata difuza şi tumefactie
fluctuenta → sunt semne ale unui abces parietal ce trebuie tratat corespunzator;

- alteori, la 24-48 de ore de la interventie → alterare brusca a starii generale (facies palid, puls frecvent,
TA scazuta), cu senzatie de tensiune la nivelul plagii şi de pansament prea strans → aparitie a unei
gangrene a peretelui abdominal sau toracic (risc vital); examinarea plagii constata edem difuz,
tegumente marmorate şi crepitatii; evolutie spre şoc toxico-septic, insuficienta hepato-renala, perturbari
hemodinamice majore; tratament efectuat de o echipa mixta chirurg-anestezist → deschidere a plagii cu
debridare larga şi excizie a tesuturilor necrozate, drenaj larg şi lavaj cu apa oxigenata, antibioticoterapie
masiva şi sustinere a functiilor vitale;

- posibile complicatii care nu au legatura cu interventia propriu-zisa (situatii in care plaga operatorie
evolueaza normal, bolnavul are toleranta digestiva şi tranzit intestinal, dar starea generala se altereaza,
prezinta febra şi frisoane) → examinarea atenta a bolnavului va decela sursa suferintei: abces post-
injectional, flebita de cateter, infectie urinara, pneumopatie acuta, etc..

- existenta a tuburilor de dren (conditiile unui drenaj corect: direct, decliv, eficient) → apreciere, dupa
cantitatea şi aspectul drenajului, daca interventia chirurgicala evolueaza normal sau a aparut o
complicatie;

- tuburile de dren nu vor fi lasate in pansament, ci vor fi racordate la pungi colectoare → protejare a
plagii operatorii şi a bolnavului (se evita senzatia neplacuta a pansamentului umed tot timpul) +
posibilitate de urmarire a cantitatii şi aspectului secretiilor care dreneaza (experienta personala permite
aprecierea abaterilor de la normal);

- suprimarea firelor sau agrafelor (in cazul plagilor postoperatorii cu evolutie necomplicata): la 5-7 zile
dupa interventii mici (apendicectornii, herniorafii, etc.), la 10-12 zile in cazul marilor laparotomii.

Externarea bolnavului se va face cand plaga operatorie este cicatrizata, cu firele scoase şi se afla in
afara complicatiilor post-operatorii imediate sau precoce.

Aplicarea pansamentelor

RESPECTAȚ I CONDIȚIILE UNUI BUN PANSAMENT

a) Să fie făcut în condiții aseptice

- Folosiți materiale de protecție şi instrumente sterile
- Spălați şi dezinfectați mâinile, îmbrăcați mănuşi sterile
- Serviți materialele folosind pense
- Nu introduceți în casoletă sau în trusa de instrumente pensa cu care ați lucrat în plagă
11
- Nu folosiți aceleaşi instrumente la alti pacienți

b) Să fie absorbant
- Asigurați absorbția secrețiilor pentru a favoriza cicatrizarea
- Folosiți comprese de tifon şi vată hidrofilă

c) Să fie protector
- Acoperiți plaga cu comprese sterile şi vată
- Asigurați-vă că dimensiunile compreselor depăşesc marginile plăgii cu cel puțin 1-2 cm
- Dacă zona este expusă microbilor, protejați plaga cu un strat mai gros de tifon şi vată

d) Să nu fie dureros
- Acționați cu blândețe şi răbdare
- Administrați un calmant la recomandarea medicului dacă situația o cere
- Spălați plaga prin turnare şi absorbiți surplusul de lichid şi secrețiile prin tamponare
- Nu fixați pansamentul prea strâns pentru a nu jena circulația şi a nu produce durere
- Asigurați limitarea mişcărilor în acea zonă dacă există indicații în acest sens

e) Să fie schimbat la timp

- Verificați indicația medicală cu privire la schimbarea pansamentului;
- Schimbați cât mai rar pansamentul la plăgile chirurgicale atunci când se menține curat şi uscat;
- În cazul plăgilor secretante schimbați pansamentul ori de câte ori este nevoie;
- Anunțați medicul şi controlați plaga dacă pacientul acuză durere sau prezintă febră fără altă cauză,
schimbați pansamentul cu această ocazie.

RESPECTAȚI TIMPII PANSAMENTULUI

a) Crearea câmpului operator

- Degresarea tegumentelor din jurul plăgii pentru a îndepărta urmele de adeziv de la pansamentul sau
sebumul, folosind eter sau benzin iodată
- Îndepărtați compresele de la pansamentul vechi cu blândețe, umezindu-le cu soluție antiseptică dacă
sunt lipite
- Dezinfectați tegumentul cu o soluție antiseptică (începând dinspre plagă spre periferie, schimbați
frecvent tamponul)

b) Tratarea plăgii
- Acționați în funcție de recomandarea medicului, de natura şi evoluția plăgii;
- Spălați plaga cu un jet slab de soluție antiseptică dacă prezintă secreții,
- Îndepărtați tubul de dren, îndepărtați firele şi ajutați medicul dacă este o plagă recentă
- Aplicați medicamente conform prescripției medicale

c) Acoperirea (protecția plăgii)

- Aplicați comprese sterile care să depăşească marginile plăgii cu 1-2 cm
- Nu aplicați un strat prea gros de tifon pentru a asigura o bun capilaritate
- La plăgile care secretă, acoperiți compresele cu strat nu prea gros de vată pentru a nu permite, stagnarea
secrețiilor în contact cu tegumentul favorizând iritația şi macerarea

d) Fixarea pansamentului :
- Alegeți o metodă de fixare adecvată regiunii prin înfăşare sau cu substanțe adezive
- Verificați pansamentul pentru a nu jena circulația de întoarcere sau dacă asigură repausul în cazul în
care este limitată mişcarea
- Verificați dacă pansamentul jenează mişcarea

12
OBIECTIVE
• Favorizarea vindecării plăgii
• Prevenirea infecției
• Aprecierea procesului de vindecare
• Protecția plăgii împotriva factorilor mecanici

PREGĂTIREA MATERIALELOR
Se face în funcție de tipul de pansament (protector, absorbant, compresiv, ocluziv, umed)
- Tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuță pentru pansamente;
- Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete butonate,
sonde canelate;
- Comprese sterile
- Tuburi de dren sterile
- Mănuşi sterile
- Ochelari de protecție, mască
- Muşama, aleză
- Soluții antiseptice:
- pentru tegumente
- pentru plagă
- Soluții degresante: benzină iodată, eter
- Medicamente: pulberi, unguente
- Materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive, plas adeziv , soluție
adezivă, ace de siguranţă
- Tăviță renală

PREG TIREA PACIENTULUI

a) PSIHICĂ
- Informarea pacientul asupra necesității efectuării pansamentului
- Explicați modul de desfăşurarea al procedurii
- Obțineți consimțământul
b) FIZICĂ
- Poziționați pacientul în funcție de segmentul ce trebuie pansat
- Alegeți poziția de decubit pentru a evita lipotimia
- Asigurați intimitatea pacientului dacă este cazul

EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți materialele necesare în funcție de tipul pansamentului
- Verificați prescripția medicală privind tratarea plăgii
- Evaluați starea pacientului pentru a stabili dacă pansamentul se face la pat sau la sala de pansamente
- Puneți masca, acoperiți părul, spălați mâinile şi dezinfectați-le cu alcool
- Îmbrăcați mănuşi sterile, luați din trusă 2 pense sterile
- Îndepărtați pansamentul vechi dacă este cazul, fără să produceți durere. Dacă este lipit umeziți cu apă
oxigenată sau ser fiziologic; observați plaga
- Curățați tegumentul din jurul plăgii folosind tampoane îmbibate în benzină sau eter pentru a efectua
degresarea şi apoi dezinfectați cu alcool sau tinctură de iod. Ştergerea se va face de la plagă spre
periferie schimbând des tampoanele pentru a evita contaminarea
- Spălați plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluțiile dezinfectante
recomandate
- Absorbiți secrețiile din plagă prin tamponare pentru a nu produce durere
- Curățați din nou tegumentele din jurul plăgii folosind tampon pentru o singură manevră şi ştergeți apoi
cu un tampon uscat
- Efectuați în continuare tratamentul plăgii în funcție de natura şi evoluția acesteia, aplicând
medicamente dacă sunt recomandate;
- Acoperiți cu comprese de tifon sterile care să depăşească marginea plăgii cu 1-2cm şi aplicați desupra
un strat subțire de vată dacă este necesar

13
- Fixați prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii (circular,
în spiral , în evantai, cu faşă răsfrântă, în spic)

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Aşezați pacientul în poziție comodă şi puneți regiunea lezată în repaus
- Observați faciesul şi comportamentul la durere
- Observați aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să nu jeneze circulația

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

- Colectați deşeurile cu potențial infecțios (comprese, mănuşi, tuburi de dren, feşi) în recipiente speciale
- Curățați instrumentele şi pregătiți-le pentru sterilizare
- Spălați mâinile cu mănuși
- Dezbrăcați mănuşile
- Spălați mâinile

NOTAREA PROCEDURII
- Notați tipul de pansament, aspectul şi evoluția plăgii data, ora
- Notați informațiile care trebuie transmise în legătură cu pansamentele următoare

EVALUAREA EFICACITĂȚII PROCEDURII

REZULTATE AŞTEPTATE/DORITE:
- Pacientul nu acuză durere ;
- Pansamentul este bine fixat şi curat;
- Plaga este în curs de vindecare
REZULTATE NEDORITE / CE FACEȚI?
- Pacientul acuză durere, tegumentele sunt roşii, edemațiate, plaga secretă ;
- Anunțați medicul şi efectuați îngrijirile recomandate
- Tegumentele îşi schimbă culoarea, pot apare furnicături
- Pansamentul este prea strâns. Refaceți bandajul
- Pansamentul se umezeşte din cauza secrețiilor
- Aplicați un strat protector şi absorbant de vată
- Montați tub de dren la recomandarea medicului sau sub supravegherea acestuia
- Schimbați pansamentul de câte ori este nevoie

Tipuri de pansamente

PANSAMENTUL PROTECTOR
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezint tub de dren (plagă operatorie, locul unei injecții sau
puncții, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecție față de mediul înconjurator
RECOMANDĂRI
- Puteți folosi materiale sintetice în locul compreselor mari
PANSAMENTUL ABSORBANT
OBIECTIV
- Acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese şi un strat de vată
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului
- Supravegheați pacientul pentru a putea schimba pansamentul mai ales dacă se
îmbibă
- Dacă medicul montează tub de dren notați cantitatea de lichid eliminată
PANSAMENTUL OCLUZIV
OBIECTIV
- Acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor însoțite de leziuni osoase peste care se aplică aparatul gipsat
pentru imobilizare
RECOMANDĂRI
- Pentru îngrijirea plăgii se poate face fereastră
14
PANSAMENTUL COMPRESIV
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi sângerânde în scop hemostatic, pentru imobilizarea unei articulații în caz de
entors sau pentru reducerea unei cavități superficiale după puncționare
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului .
- Aplicați peste comprese un strat mai gros de vată astfel încât să se acopere reliefurile osoase şi
compresiunea să fie repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii, să nu împiedice circulația de
întoarcere
PANSAMENTUL UMED
OBIECTIV
- Diminuarea edemului inflamator
RECOMANDĂRI
- Aplicați comprese umede reci îmbibate în soluții recomandate de medic (Rivanol, cloramină, etc.)
- Protejați cu o bucată de material plastic
- Fixaţi
- Reumeziți din timp în timp (maxim la 5-10 min) sau schimbați compresele deoarecese încălzesc şi
produc un efect contrar.

BANDAJE FIXAREA PANSAMENTULUI PRIN ÎNFĂŞARE (BANDAJAREA)

OBIECTIV
Fixarea pansamentului în regiunile în care substanțele adezive nu asigură aceastăcerință (extremități,
regiunea capului, regiuni articulare)
- Fixarea pansamentelor pe regiuni supuse traumatismelor în timpul unor accidente (mână, picior)
- Efectuarea pansamentului compresiv
- Imobilizarea temporară în traumatismele membrelor (entorse, luxații, fracturi)
PREGĂTIREA MATERIALELOR
- Feși de tifon de mărimi diferite (lățimi între 5 şi 25 cm, lungimi între 2 şi 5m)
- Feşi elastice
- Foarfecii
- Ace de siguranță, plasă, leucoplast
PREGĂTIREA PACIENTULUI
- Procedura este efectuată de regulă dup pansament (pentru fixare) ceea ce presupune pregătirea
prealabilă
- Continuați să comunicați cu pacientul pentru atingerea obiectivului
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți feşile de dimensiuni corespunzătoare regiunii şi scopului
- Alegeți tehnica de înfăşare în funcție de zonă
- Stați tot timpul cu fața la pacient
- Țineți faşa în mâna dreaptă între police şi celelalte patru degete, iar cu mâna stângă prindeți capătul
liber
- Trageți primele 4-5 tururi circulare la o distanță de 10-15 cm de plagă. După primul tur colțul liber al
feşii aşezat oblic se restrânge şi se acoperă cu al II-lea tur pentru a fi mai bine fixată
- Continuați înfăşarea în funcție de regiune folosind o modalitate adecvată circular , în spic, în evantai, în
spirală etc.
ÎNFĂŞAREA CIRCULARĂ
- Folosiți tehnica pentru regiuni cilindrice: cap, gât, torace, abdomen, braţ articulația pumnului
- La membre, începeți înfăşarea de la extremitate spre rădăcină în sensul circulației de întoarcere (de la
partea mai subțire)
- Acoperiți pansamentul în întregime prin ture, suprapuse
- Fixați cu ac de siguranță, leucoplast sau prin nod la distanță de plagă pentru a nu produce jenă
ÎNFĂŞAREA ÎN SPIRALĂ
- Folosiți tehnica pentru membre (gambă, antebraț ) regiuni tronconice şi suprafeţe întinse
- Efectuați după turele circulare inițiale, ture oblice în aşa fel încât tura următoare să acopere jumătate
din cea anterioară
- Răsturnați din când în când faşă pentru a asigura apropierea de segment
15
ÎNFĂŞAREA ÎN EVANTAI
- Folosiți înfăşarea pentru articulații (cot, genunchi, călcâi)
- Începeți cu două ture circulare deasupra articulației
- Continuați cu ture oblice descendente în aşa fel încât faşa să se suprapună la distanțe mai mici în plică
şi mai mari în partea expusă ajungând circular la nivelul liniei articulare şi apoi oblice sub articulație
- Încheiați cu două ture circulare şi fixați cu ac de siguranță, leucoplast
ÎNFĂŞAREA RĂSFRÂNTĂ
- Folosiți tehnica pentru membre (gambă , antebraț , regiuni tronconice şi suprafețe întinse) pentru a
asigura o mai bună etanşare
- Începeți cu 2 ture circulare
- Continuați oblic în sus până pe fața anterioară a segmentului unde fixați faşa cu policele sau cu ajutorul
altei persoane, o răsfrângeți şi continuț i în jos încojurând segmentul pe fața posterioară acoperind 1 din
tura anterioară
- Continuați cu tura oblic pe fața anterioară şi repetați manevra de răsfrângere a feşii şi de acoperire a
feței posterioare până când pansamentul este fixat
- Încheiați prin ture circulare
- Fixați capătul liber cu ac de siguranță sau leucoplast
ÎNFĂŞAREA ÎN SPICĂ
- Folosiți pentru regiuni articulare: scapulo-huerală, inghino-abdominală, cot, picior, pumn
- Începeți de regulă deasupra articulației prin ture circulare
- Treceți faşa dedesuptul articulației, în formă de "8" înconjurând zona vecină acoperind tura precedentă
jumătate sau două tururi
- Terminați prin ture circulare
- Fixați capătul liber

16
 Îngrijirea stomiilor

Stomă - vine de la cuvântul grecesc ”stoma”, care înseamnă gură sau gaură.
Stomie - înseamnă creearea printr-o intervenție chirurgicală a unei deschizături (stomă) prin care se
realizeză o comunicare între un organ cavitar și tegument, sau realizarea unei noi deschideri între două
formațiuni.
Anus artificial - orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenție chirurgicală, în vederea eliminării
conținutului intestinal
In funcție de locul stomei se folosesc mai multe denumiri și anume:
- Ileostomie - deschiderea și fixarea intestinului subțire printr-o intervenție chirurgicală la nivelul pielii
peretelui abdominal (stoma este la nivelul ileonului)
- Colostomie - deschiderea și fixarea colonului, printr-o intervenție chirurgicală la nivelul pielii peretelui
abdominal. Poate fi temporară sau definitivă. Stoma poate fi la nivelul colonului ascendent,transvers sau
descendent.
- Urostomie :- nefrostomie - ceearea operatorie a unei comunicări între rinichi și piele printr-o sondă
- ureterostomie - aducerea ureterului la piele printr-o stomă
- cistostomie - aducerea vezicii urinare la piele printr-o stomă (poate fi temporară sau definitiv)
- uretrostomie - aducerea uretrei la pielea perineală printr-o stomă
- Gastrostomie - crearea unei comunicări între stomac și peretele abdominal print-o stomă creată
chirurgical. Scopul fiind nutriția pacientului.
Echipamentul necesar îngrijirii stomelor
- măsuță sau tavă pentru materiale
- un vas cu apă caldă
- fașă sau prosoape de hârtie
- aparat colector - există o mare varietate de aparate colectoare sau pungi.alegerea tipului de material
colector se face în funcție de mai multe criterii: tipul stomei, localizarea, gradul de autonomie,activitățile
pacientului, timpul pe care îl are pacientul la dispoziție pt îngrijirile sale, etc.
- foarfeci
- cană de măsurat conținutul
- mănuși nesterile
- cremă de barieră pt. protejarea pielii din jurul stomei
- recipient pt. material murdar
Conduita asistentei în practica de îngrijire
În primele zile din perioada post-operatorie asistenta:
- pansează rana abdominală
- din prima zi după operație ajută pacientul să se ridice
- în a 2-a a 3-a zi după operație,chirurgul verifică permeabilitatea stomei,acuma se elimină un scaun
pastos, mirositor.
- protejează patul cu mușama și aleză
- asigură intimitatea pacientului ,îl ajută să adopte o poziție confortabilă
- il incurajează să participe la îngrijire
- îmbracă mănuși
- așează un prosop de hârtie sau o fașă în jurul stomei pt a proteja zona înconjurătoare de scurgeri sau
revărsări
- golește aparatul colector și la nevoie măsoară conținutul
- îndepărtează aparatul
- spală pieelea din jurul stomei cu apă caldă și săpun neutru, săpunul obișnuit poate irita pielea
- observă aspectul și culoarea stomei și a pielii dimprejur
- aplică o cremă protectoare, pe care apoi o îndepărtează
- fixează aparatul nou pregătit astfel încât să nu prezinte nici o scurgere în jurul stomei
Îngrijirea stomei nu este o practică sterilă, trebuie însă menținute standarde ridicate de curățenie.
Îngrijirea stomei trebuie coordonată cu dușul și baia ori de câte ori este posibil, majoritatea pungilor sunt
rezistente și permit băile și dușul. pacientul trebuie învățat să-și protejeze pielea împotriva iritării și
infecțiilor. Conținutul pungii de la stomă trebuie golit la toaletă. Pungile murdărite trebuie tratate ca și
gunoi.

17
 Plan de îngrijire pacientul cu Gastrostomie

Gastrostomia este crearea unei legături directe între cavitatea gastrică şi mediul extern prin
intermediul unei sonde Scopul: alimentarea pacientului, care necesită, timp îndelungat alimentaţie pe
cale artificială (stricturi esofagiene)

1.DIAGNOSTIC 2.OBIECTIVE 3.INTERVENȚIILE 4.EVALUARE

DE NURSING ASISTENTEI

Alimentaţie Pacientul să fie alimentează pacientul:

pregăteşte bulionul alimentar
- Pacientul este
echilibrat
inadecvată: echilibrat din amestecuri de alimente cu nutriţional,
Deficit nutritional valoare calorică mare, cu greutatea
Manifestări: - conținut în vitamine, ușor de corporală se
digerat(lapte, zahăr, supă menţine
scădere în strecurată,unt, ou crud, sucuri constantă.
greutate. de fructe, cacao, zeamă de
compot
-reguli de preparare:-amestec
omogen,lichid cu temperatura
de 37gradeC
-administrează bulionul
alimentar prin intermediul
sondei cu ajutorul seringii
Guyon, cantitatea la o masă
fiind de 500ml.,injectarea se
face lent și se închide sonda
după injectarea alimentelor
-educă pacientul pt. ași pregătii
singur alimentele și să se
alimenteze la domiciliu.

Anxietate Pacientul să fie -menajează psihicul Pacientul are

Cauza: - neliniştea pacientului prin asigurarea capacitatea de
echilibrat psihic a se
în legătură cu unui mediu de intimitate atunci îngrijii.Pacient
starea sa. când se aplică tehnicile de ul acceptă
nursing; infirmitatea sa.
Manifestări: - -implică familia în îngrijirea
depresie psihică pacientului

„Plan de îngrijire - ghid"

1. 2. 3. 4.
|
Alterarea Tegumentele - îngrijeşte tegumentele din jurul
integrităţii ' să fie curate, fistulei prin curăţare, uscare, protejare
tegumentelor din integre, fără cu cremă şi aplicarea unui pansament Pacientul prezintă
jurul fistulei leziuni în uscat; tegumente integre, în jurul
Cauza: jurul fistulei. - învaţă pacientul să se îngrijească fistulei.
- iritaţie singur.
produsă de
sucul gastric.
Manifestări:
- roşeaţă;
- ulceraţii.
Riscul alterării Familia să fie - poartă discuţii cu familia şi o
dinamicii implicată în antrenează în îngrijirea pacientului.
familiale îngrijirea Familia ajută pacientul în
Cauza: pacientului. îngrijire devenind suportul
- modificarea său moral.
schemei
corporale.
Manifestări:
- izolare;
- singurătate.
18
 Pacientul cu colostomie
Colostomia reprezintă orificiul de evacuare a materiilor fecale creat pe cale chirurgicală,
după o intervenţie pe colon

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚIILE EVALUARE

NURSING ASISTENTEI

Perturbarea Pacientul să se -menajează psihicul Pacientul se

imaginii de sine adapteze la noua lui bolnavului,
formă corporală asigurând intimitate adaptează la noua sa
Cauza: în timpul manevrelor situație, cunoaște
-neadaptarea la de îngrijire
schimbarea schemei - identifică cu cum să se
corporale pacientul influența autoîngrijească
Manifestări: modificării schemei
corporale asupra
-izolare vieții sociale și
profesionale

Deshidratare Pacientul să-și -asigură alimentația Pacientul își

menține greutatea
Cauza: mențină echilibrul pacientului :2-3 corporală constantă,
-intoleranță nu apar semne de
hidroelectrolitic și zilealimentație deshidratare.
digestivă nutritiv parenterală apoi
Manifestări: alimentația hidrică,
-scăderi în greutate continuându-se cu
alimentație
semipăstoasă,
neflatulentă.
-asigură măsurile
pt.prevenirea
escarelor și a
complicațiilor
pulmonare
-educă familia
pacientului în
vederea preparării
hranei

Risc de infecții -Să se vindece plaga - Pansează plaga Plaga chirurgicală

chirurgicală fără
Cauza: complicații, chirurgicală vindecată
- scăderea pacientul să știe să - Supraveghează
folosească aparatul
rezistenței de fixare la nivelul drenajul
colostomiei pt.
organismului colectarea materiilr - Îngrijește
fecale. colostomia
a) Primele zile
pansament gros
absorbant; pt
 menținerea
umidității
intestinului;se aplică
comprese îmbibate
în ser fiziologic
b) după reluarea
alimentației
naturașle, se aplică
pansamentul gros
absorbant care se
schimbă frecvent
;curăță tegumentele
din jur cu ser
fiziologic, se
protejează cu
pomadă.
C) adaptarea
aparatului de
colectare a
materiilor fecale pt.
a putea cereea
independență
pacientului

Riscul alterării Familia să fie - Educă familia pt. a Fsamilia se implică

dinamicii familiare implicată în creea pacientului un în îngrijirea
îngrijirea mediu de liniște și pacientului și este
Cauza: pacientului încredere suportul său moral
-modificarea
schemei corporale
 Patologia esofagului

Esofagul - este un organ muscular cu rol în deglutiție

- este un organ profund inabordabil examenului fizic, informațiile provin numai din
anamneză și examenele paraclinice

Semne și simptome ale patologiei esofagiene:

-disfagia- dificultate în deglutiția alimentelor cu senzația de oprire a bolului alimentar undeva

în traiectul esofagului

- durere cu variantele de pirozis și durere toracică anterioară

- regurgitația

Îngrijirea pacientului cu Hemoragie digestivă superioară

Hemoragia digestivă superioară (H.D.S.) este sângerarea care are loc în esofag, stomac,
duoden și jejunul proximal, exteriorizându-se fie pe cale superioara prin
varsaturi( hematemeză), fie pe cale inferioara, prin scaun (melenă), fie ambele.
Exteriorizarea prin vărsaturi se face sub formă de sânge proaspat sau partial digerat, "in zaț de
cafea", iar exteriorizarea anala este cu sânge de culoare negră.

Este o urgență medico-chirurgicală

 Plan de îngrijire

Diagnostic de Obiective Intervențiile asistentei Evaluare

nursing

Pacientul să fie - evaluează gravitatea Pacientul prezintă

Deficit de echilibrat volemic hemoragiei la locul scaun cu aspect
volum lichidian accidentului prin măsurarea
și hidroelectrolitic pulsului, tensiunea arterială; normal, nu prezintă
Cauze: vărsături, anemia este
- pierderi
în zilele următoare - transportă imediat pacientul la
anormale de spital; corectată
lichide - colectează produsele
- hematemeză; eliminate: scaun, vărsături,
- melenă apreciind cantitatea şi aspectul;
- transpiraţie. - asigură repausul digestiv prin
Manifestări: alimentaţia pe cale naturală
- sete; până la oprirea hemoragiei;
- astenie; - aplică măsurile de hemostază:
- ameţeli; pungă cu gheaţă pungă cu
- paloarea gheaţă în regiunea epigastrică,
tegumente lor; administrează medicaţia
- anemie. hemostatică, administrează
soluţii hemostatice pe cale orală
cu cubuleţe de gheaţă;
- asigură echilibrul
hidroelectrolitic şi corectează
anemia prin soluţiile prescrise
de medic (ser fiziologic, soluţie
Ringer, sânge integral, plasmă);
- alimentează pacientul pe cale
naturală după oprirea
hemoragiei ziua I. 20-30 ml/h
ceai rece;
ziua II. se creşte cantitatea de
lapte şi ceai;
ziua III, piure, griş cu lapte;

ziua IV. budincă, cremă de lapte;

ziua V. se adaugă legume fierte,
ou fiert moale
 Să diminueze - explică pacientului factorii Pacientul cunoasște
Anxietate anxietatea. declanşatori ai hemoragiei; modul de viață ce
Cauze: Pacientul să - îl învaţă să păstreze repausul
trebuie respecta pt. a
- necunoaşterea cunoască boala sa fizic şi psihic;
şi măsurile de - favorizează un climat de
prevenii un nou episod
prognosticului
bolii. prevenire a linişte şi securitate. hemoragic
Manifestări: complicaţiilor
- nelinişte;
agitaţie

Pacientul să aibă - asigură repausul la pat în Pacientul este echili-

brat circulator, hodro-
Risc de respiraţia şi decubit dorsal, după caz, poziţie electrolitic şi psihic.
complicaţii circulaţia re- Trendelenburg;
Cauze: stabilite, să fie - repausul se menţine cca 3 zile
- dezechilibrul corectată anemia după oprirea hemoragiei;
hidro- în decurs de - monitorizarea pulsului, T.A.
electrolitic; ...zile. respiraţie la intervalele stabilite
- anemia în funcţie de gravitatea cazului
Manifestări: (30-60 min).
- alterarea - recoltează sânge pentru
circulaţiei: examene de laborator în vederea
tahicardie, aprecierii anemiei şi şocului
hipotensiune hemoragie;
arterială, - pregăteşte sonda Blackmoore
colaps; pentru a fi introdusă când
- stare de şoc. hemoragia nu se opreşte după
administrarea medicaţiei
hemostatice;
pregăteşte preoperator pacientul,
la indicaţia medicului

Pacientul autonom - ajută pacientul în satisfacerea Pacientul se îngrijește

Lipsa în asigurarea nevoilor igienice ale în mod autonom
autonomiei in îngrijirilor organismului, pt a-i conserva
îngrijirile personale în...zile energia;
personale - deserveşte bolnavul la pat cu
bazinet şi urinar;
Cauze:
- anemie; îl ajută să se alimenteze.
- astenie;
Manifestări:
- incapacitatea
de a-şi acorda
îngrijiri
igienice, de a se
alimenta, de a
se deplasa.

Ptologia stomacului și intestinului subțire

Îngrijirea pacientului cu boală ulceroasă

 Boala ulceroasă este o ulcerație pe stomac, pe porțiunea inferioară a esofagului, sau pe
duoden.Boala interesează întregul organism.Ulcerația este favorizată de secreția gastrică
crescută de HCl și aproape întotdeauna de infecția locală cu Helicobacter pylori.Este cea mai
frecventă boală digestivă, fiind corelată cu condițiile geografice (zone industrializate) și
condițiile de stres.Localizarea ulcerului pe duoden este mai frecventă decât localizarea
gastrică.

Circumstanțe de apariție:

- persoane cu orar neregulat de alimentație, exces de condimente, alcool și tutun

- persoane cu teren ereditar

- persoane cu stres fizic si psihic

- persoane cu tratamente cronice cu aspirină, corticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene

- frecvența mai mare la bărbați

 incidența maximă la persoanele cu vârsta între 55-60 ani, pentru localizarea gastrică a
ulcerului

Pan de îngrijire Boala ulceroasă

Diagnostic de Obiective Intervențiișle Evaluare

nursing asistentei
Disconfort abdominal Pacientul să aibă o - asigură repausul fizic şi psihic al Durerile
stare de confort fizic pacientului (12 -14 ore pe zi repaus la diminuează,
Cauze: să se poată alimenta pat, repaus obligatoriu post-prandial) perioadele de
-alterarea integrităţii în decurs de...zile. în perioada dureroasă; acalmie se
mucoasei gastrice; - asigură dieta de protecţie gastrică, prelungesc;
individualizată în funcţie de fazele Pacientul respectă
evolutive ale bolii; alimentaţia este dieta prescrisă
repartizată în 5-7 mese pe zi.
Alimente permise: laptele dulce,
Manifestări: făinoasele fierte în lapte, ou fiert moale
- durere epigastrică sau sub formă de ochi românesc, carne
care apare la 1-2 ore de viţel sau de pasăre (fiartă sau ia
după mese sau nocturn; grătar), pâine veche de o zi, supe de
- pirozis: zarzavat, legume sub formă de pireuri,
- foame dureroasă sufleuri, biscuiţi, prăjituri de casă,
fructe coapte.
Alimente interzise: lapte bătut, iaurt,
carne grasă, legume tari (varză,
castraveţi), pâine neagră, cafea,
ciocolată, supe de carne, sosuri cu
prăjeli, alimente reci sau fierbinți,
conserve, condimente
-pregătește pacientul pt.explorări
funcționale și îl îngrijește după
 examinare
- administrează medicația prescrisă de
medic: antiacidă, alcalizantă,
antisecretoare, sedativă.

1 2 3
4
- informează pacientul asupra efectelor
secundare ale medicaţiei;
Pacientul să fie echi- - identifică împreună cu pacientul Pacientul este echili-
Anxietate
ibrat psihic în...zile; cauzele anxietăţii; brat psihic; abando-
Cauze:
Să cunoască regimul - pregăteşte psihic pacientul în nează fumatul şi
- necunoaşterea prog-
de viaţă pe care vederea tuturor investigaţiilor şi alcoolul; cunoaşte re-
nosticului bolii.
trebuie să-l respecte. tratamentelor; gimul de viaţă impus.
Manifestări:
- educă pacientul pentru profilaxia
-îngrijorare, teamă
secundară a bolii; evitarea stresului', a
alimentelor iritante pentru stomac,
renunţarea la obiceiuri dăunătoare
(alcool, fumat).
Pacientul să fie echi- - supraveghează pulsul, tensiunea Pacientul este echi-
Deficit de volum
librat volemic şi arterială, apetitul, semnele de librat nutriţional, nu
lichidian
nutriţional în decurs deshidratare, scaunul şi greutatea prezintă semne de
Cauze:
de...zile. corporală; deshidratare.
- vărsături;
- pregăteşte pacientul preoperator
- inapetenţă.
atunc când aceasta se impune;
Manifestări:
- face bilanţul zilnic între lichidele
- anemie;
ingerate şi cele eliminate (ingesta - i
- scădere ponderală;
excreta);
- astenie.
- administrează pe cale parenterală
soluţiile perfuzabile prescrise.
 Ingrijirea pacientului cu Enterocolită

Enterocolitele sunt inflamații simultane ale mucoasei intestinului subțire și

colonului.Enterocolita infecțioasă este o inflamție a mucoasei cauzată de o bacterie, de un
virus sau de un parazit.Contaminarea se fcae prin ingestia alimentelor infectate,sau prin
transmiterea între indivizi.

Plan de îngrijire Enterocolite

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚIILE EVALUARE

NURSING ASISTENTEI
- asigură repausul fizic şi psihic al
Deshidratare Pacientul să-şi reca- pacientului; Pacientul este echi-
pete echilibrul hidric - menţine igiena tegumentelor, a librat
Cauze: şi nutriţional în...zile lenjeriei; hidroelectrolitic; este
- vărsături; Pacientul să aibă o - reechilibrează hidroelectrolitic apetent.
- scaune subţiri alimentaţie completă pacientul prin regim hidric 24-48 ore
(lichide) 5-10-30/zi. în cca 10 zile. (apă şi zeamă de orez); apoi regim
Manifestări: alimentar de tranziţie; orez fiert în apă,
- adinamie; brânză de vaci, carne fiartă, ou fiert
- sete; moale; după 8-10 zile se poate
- oligurie; introduce laptele şi mezelurile;
- hipotensiune
arterială;
- colaps; - supraveghează scaunul, frecvenţa,
| consistenţa;
- tahicardie.
- supraveghează manifestările de des-
I' hidratare: aspectul tegumentelor,
diureza, pulsul, T.A., comportamentul
pacientului;
- recoltează produsele pentru examen
bacteriologic (coprocultură).

- supraveghează durerile abdominale

Disconfort Să diminueze şi caracteristicile lor; Durerile abdominale
abdominal greţurile şi durerile - recomandă pacientului poziţia s-au redus.
Cauza: abdominale în...zile. . antalgică' de diminuare a durerilor;
- procesul - administrează tratamentul
-Să prezinte stare de antispastic.
inflamator intestinal. comfort fizic
Manifestări:
- dureri abdominale
difuze sau colici abdo-
minale;
- greţuri
- tenesme rectale.
 - administrează tratamentul infecţios
Hipertermie recomandat de medic; Pacientul este afebril.
Cauza: - măsoară temperatura corpului şi
- procesul infecţios. notează în foaia de temperatură.
Manifestări: Pacientul va avea
- temperatura peste temperatura corpului
37 grade C. între 36 şi 37 grade C
în...zile

- respectă măsurile de prevenire

Riscul răspândirii in PacientulSăNu infecţiilor nosocomiale. a Nu se înregistrează
fecţiei devinăSursăDe răspândirea proce-
infecţie pentru alte sului infecţios.
persoane
 Patologia intestinului gros

Îngrijirea pacientului cu rectocolită ulcero-hemoragică

Rectocolita hemoragică este reprezentată de existența unor leziuni cu caracter ulcerativ

purulent localizate în regiunea rectosigmoidiană, dar în 30% din cazuri poate cuprinde colonul
în întregime. Boala evoluează în pusee, cu perioade de liniște relativă.Îngrijirea
intraspitalicească se asigură în timpul puseelor acute.

Circumstanțe de apariție:

- persoane cu vârste cuprinse între 24-45 ani

- etiologie neprecizată

– frecvent boală familială

Plan de îngrijire Rectocolita ulcero-hemoragică

Diagnostic de
nursing Obiective Intervențiile asistentei Evaluare

Disconfort Pacientul să nu - asigură repausul la pat

abdominal prezinte dureri fizic şi psihic în perioadele Durerile
abdominale evolutive; abdominale,
Cauza: în...zile - administrează medicaţia tenesmele
- procesul rectale di-
inflamator Pacientul să prescrisă (antiin-
flamatoare, antiinfecţioasă, minuează.
intestinal. prezinte stare de simptomatică) şi urmăreşte Perioadele de
Manifestări: bine fizic și psihic efectele medicaţiei; remi- siune se
- dureri pregăteşte pacientul pentru
abdominale; prelungesc
examenul endoscopic şi
 - dureri după radiologie şi îl îngrijeşte
defecaţie după examinare.
jenă permanentă
ano- rectală

Pacientul este
Deshidratare Pacientul să -asigură alimentaţia: echilibrat
prezinte eliminări regim hidric în primele hidroelectroliti
Cauze: intestinale zile ale fazelor scurte, c şi
- scaune diareice apoi supe de zarzavat nutriţional.
normale în...
frecvente (de la săptămâni îmbogăţite cu griş şi orez, Prezintă scaun
3-20/24 h) cu brânză de vaci, ouă moi, normal
mucus, sânge şi Pacientul să fie carne fiartă, piure de
puroi. echilibrat morcov. Regimul este
hidroelectrolitic. sodat. Regim hipercaloric,
Manifestări:
în caz de denutriţie, în
- astenie
perioadele de linişte;
- paloare
- supraveghează scaunul
- anemie
pacientului și
- scădere caracteristicile lui
ponderală

Anxietate
Să diminueze -furnizează pacientului Pacientul este
Cauze: anxietatea cunoştinţele necesare echilibrat
- incertitudinea pacientului, să i se despre boală, despre psihic
faţă de atragă atenţia asu- tratamentul de întreţinere
prognosticul bolii. pra normelor de şi despre alimentaţia pe
Manifestări: viaţă pe care care trebuie să o respecte.
trebuie să le
- îngrijorare;
respecte. -psihotropie este foarte
- insomnie;
- iritabilitate utilă pt. a diminua
anxietatea pacientului

Risc de alterare a Pacientul să

prezinte perioade -supraveghează pulsul, Nu au apărut
stării generale
de acalmie cât mai T.A. şi le notează grafic complicații,
Cauze: lungi, să nu -recoltează produse în semne de
prezinte vederea examenelor de deshidrata
- hemoragii manifestări
- perforaţii ale caracteristice laborator
colonului. complicaţiilor -supraveghează
Manifestări: manifestările de
deshidratare(aspectul
- deshidratare; tegumentelor și al
alterarea mucoaselor, TA, pulsul,
circulaţiei şi
diureza) și anunță medicul
respiraţiei;
dacă constată semnele de
-caşexie deshidratare
-pregăteștepacientul
pt.intrvenția chirurgicală la
nevoie.

Patologia chirurgicală a ficatului și căilor biliare

Îngrijirea pacientului cu ciroză hepatică

Ciroza hepatică este o suferință cronică a ficatului, cu evoluție progresivă, caracterizată

prin dezorganizarea arhitecturii hepatice, țesutul conjunctiv structurându-se în benzi de
scleroză. Hepatitele acute cu virus B și C pot determina hepatite cronice, care apoi
degenerează în ciroză hepatică.

Circumstanțe de apariție:

- persoane cu hepatită virală tip B ,C sau D în antecedente

- persoane consumatoare de alcool

- persoane cu tulburări metabolice( diabet zaharat, supra și sub-alimentație)

- persoane tratate cu medicație hepatotoxică

- suferinzi ai unor obstrucții cu infecții în teritoriul căilor biliare, care determină proliferarea
țesutului conjunctiv

- femeile la menopauză, tinerii , cauzele fiin necunoscute.

Plan de îngrijire Ciroza hepatică

Dg.de nursing Obiective Intervențiile asistentei Evaluare

Disconfort Pacientul să - asigură repausul la pat 16-18 ore Pacientul prezintă
abdominal prezinte stare de pe zi în decubit dorsal sau în poziţia stare staţionară cli-
confort fizic, să se adoptată de pacientul cu ascită nică, diureza creşte,
Cauza: amelioreze starea masivă, care să-i faciliteze greutatea corporală
generală în... zile respiraţia; scade.
- procesul
inflamator hepatic; - administrează tratamentul
Manifestări: cortizonic, diuretic, hepatoprotector,
- fatigabilitate; lipotrop;
- anxietate; - pregăteşte pacientul şi materialele
- inapetenţă; pentru puncţia abdominală
- greţuri; evacuatoare (dacă este cazul).
- balonare,
postpran- dială;
- mărimea în
volum a
abdomenului.

Deficit de volum de Pacientul să nu pre- - recoltează sângele, urina, pentru Pacientul nu prezintă
lichid zinte hemoragii. examenele de laborator; manifestări
- supraveghează scaunul, urina hemoragice.
Cauze: (cantitativ şi culoare), icterul
- epistaxis; tegumentar, greutatea corporală şi le
- gingivoragii; notează în foaia de temperatură;
- metroragii; - supraveghează comportamentul
- melenă; pa cientului; sesizând semnele de
- hematemeză. agravare a stării sale;
Manifestări: - hidratează oral pacientul când
- alterarea nu varsă și pe cale parenterală în
circulaţiei şi celelalte situații, cu soluțiii
respiraţiei glucozate, tampoane cu insulină
- alimentează cu produse lactate,
zarzavaturi,fructe
fierte,coapte,supe,piureuri
(desodate)
- educă pacientul și antrenează
familia pentru a respecta alimentația
și normele de viață impuse în
funcție de stadiul bolii.

Familia este
Lipsa autonomiei în -reduce la maxim efortul fizic al implicată în
îngrijirile personale Pacientul să atingă pacientului prin desrvirea la pat, pt. îngrijirea pacientului
un grad maximun ai conserva energia ,și cunoaște măsurile
Cauze: grad maxim de -menține igiena tegumentară, a de îngrijire.
autonomie ăn lenjeriei, a cavității bucale (când
-slăbiciune pacientul prezintă gingivoragii, gust
funcție de stadiul amar)
-epuizare bolii, familia să fie
implicată în
Manifestări: îngrijire
-incapacitatea de a
se spăla și
îmbrăca,de a merge
 la tualetă.

- respectă normele de prevenire a Pacientul prezintă

Risc de alterare a infecțiilor nosocomiale tegumente integre
integrității - supraveghează edemele, măsoară
tegumentelor greutatea corporală
-supraveghează icterul
Cauza: -să se mențină -administrează medicație calmantă a
integritatea pruritului
-pruritul tegumentelor
-edemele
Manifestări:
-leziuni de grataj

Plan de îngrijire Colecistita acuta

Colecistita acută este o inflamație acută a vezicii biliare. De cele mai multe ori apar
pe fondul unei litiaze subiacente, al unei colecistite cronice preexistente sau sunt
secundare unor septicemii sau bacteriemii.

Diagnostic de Obiective Intervențiile Evaluare

nursing asistentei
Disconfort
abdominal Pacientul să nu - administrează Pacientul prezintă
prezinte dureri în medicația analgezică stare de bine și
Cauza: următoarele ore antispastică confort
- procesul recomandată de
inflamator medic
Manifestări: -asigură repausul
- dureri în
hipocondrul drept, fizic și psihic
cu iradiere în -pregătește pacientul
umărul drept; pt. examenul
- greţuri; radiologic al căilor
- vărsături biliare;
- icter
biliare, după cedarea
fenomenelor acute
Hipertermie Pacientul să aibă foloseşte mijloacele Pacientul este
temperatura antiinflamatoare afebril
Cauza:
corporală de 36-37 nemedicamentoase
- procesul grade C -administrează
inflamator medicația
Manifestări:
- temperatura 39- antiinfecțioasă
40°C -supraveghează
- frison
temperatura
corporală, pulsul și
TA.
- recoltează produse
pt. examene de
laborator (VSH,HL)
Anxietate creează un climat de Pacientul are o
Să se amelioreze
Cauza: anxietatea. încredere empatică stare de bine
- pregăteşte fizic
- necunoaşterea pacientul pentru
prognosticului bolii investigaţii.

Plan de îngrijire Calculoza biliară

Calculoza biliară este o afectiune ce constă în prezența calculilor in vezica biliară. Calculii
biliari sunt depozite solide care se formează in vezica biliară sau căile biliare atunci când
substantele din bilă, cum ar fi colesterolul si bilirubina, cristalizează.

Pacienții pot prezenta un singur calcul biliar până la cateva sute. Calculii biliari pot fi mici
sau pot ajunge la dimensiunea unei mingi de golf. Majoritatea calculilor biliari sunt mai mici
de 2 cm.

Riscul de aparitie a calculilor biliari crește odata cu vîrsta. Incidența litiazei biliare crește
cu 1 -3% pe an. Peste 70 ani, între 10 si 15% din barbați sunt afectati, comparativ cu 25 -30%
femei. La copii prezența calculilor este asociată cu anomalii congenitale, malformații biliare
sau afectiuni. Litiaza biliară este mai frecventă la femei decât la bărbați. Explicația poate
consta în faptul că hormonii estrogeni determină creșterea secreției de colesterol, iar
progesteronul favorizează staza biliară.

Dg de nursing Obiective Intervențiile asistentei Evaluare

- asigură repausul la pat pe perioada
Durere acută Să diminueze colicii biliare: Durerile au cedat;
durerile - aplică pungă cu gheaţă în regiunea pacientul nu prezintă
Cauza: colicative şi hipocondrului drept; vărsături, nu sunt
- procesul patologic. vărsăturile în... - asigură hidratarea şi alimentarea în semne de deshidra-
Manifestări: ore funcţie de perioada evolutivă; 24 ore regim tare.
- durere colicativă în hidric şi apoi se îmbogăţeşte treptat cu supe
hipocondrul drept cu de zarzavat, piureuri;
iradiere în umărul drept; - administrează medicația antialgică
- greţuri;
- vărsături.

Anxietate Să se aplică metodele de diminuare a durerii Pacientul

Cauza: - amelioreze nemedicamentoase cunoaște măsurile
necunoaşterea mijloa- anxietatea în - educă pacientul privind regimul de prevenire a
celor de diminuare a câteva ore alimentar şi de viaţă pe care să-l respecte apariției colicii
durerii. după diminuarea colicii (să evite
maioneza, smântână, carnea grasă).

Risc de hipertermie Pacientul să - administrează tratamentul cu antibiotice Pacientul nu este

prezinte febril
Cauza:
temperatura
- secundară infecţiei. corporală în
Manifestări: limite
-creșterea temperaturii normale
peste 37 grade C
Riscul alterării cir- - supraveghează temperatura, respiraţia, Nu au intervenit
culaţiei şi respiraţiei Pacientul să pulsul,TA ,la intervale de timp egale;
fie echilibrat - supraveghează eliminările pe toate căile, complicații
Cauza: circulator şi făcând zilnic bilanţul
- complicaţiile bolii.
respirator.
- Manifestări:
- paloare;
- tahicardie;
- hipotensiune
arterială;
- transpiraţii.
 Patologia chirurgicală a pancreasului

Îngrijirea pacientului cu pancreatită acută

Pancreatita acută reprezintă inflamația acută a pancreasului.Enzimele eliberate interstițial

provoacă autolezarea pancreasului.Evoluția este variabilă și inițial dificil de prevăzut. Forma
acută catarală survine în cursul bolilor infecțioase. Cea mai severă formă este forma
hemoragică necrotică, care este deseori letală.

Cirsumstanțe de apariție:

- persoane cu afecțiuni ale căilor biliare în special calculi biliari

- alcolici

- persoane care prezintă infecții

- persoane cu traumatisme pancreatice

pacienți tratați cu glucocorticoizi

Plan de îngrijire Pancreatita acută

Diagnostic de nursing Obiective Intervențiile asistentei Evaluare

 _________ Să se amelioreze - asigură repausul la pat
în poziţie decubit dorsal; Pacientul nu
Disconfort durerile prezintă
- aplică punga cu gheaţă
abdominal abdominale, să dureri, este
în regiunea epi- gastrică;
nu prezinte - administrează echilibrat
Cauza: hidroelectrol
vărsături, să fie tratamentul prescris anti-
- procesul echilibrat hidro- algic, sedativ itic, se
inflamator. antiinflamator, ameliorează
electrolit în... starea
Manifestări: zile antihemora- gic, generală.
antienzimatic;
dureri - asigură repausul
supraombilicale digestiv; 4-5 zile regim 0
violente, apărute (alimentaţie parenterală);
brusc; în zilele următoare: 400-
imobilitate cu 500 ml/24 h, ceai, supă
iradiere dorsală şi strecurată; regimul se
restroster- nală; îmbogăţeşte treptat;
- recoltează sângele şi
vărsături alimentare, urina pentru examenele
biliare şi hemoragice; de laborator;
meteorism abdominal - educă pacientul pentru
profilaxia secundară a
bolii; să combată
obezitatea, alcoolismul,
prânzurile copioase şi să-
şi trateze corect toate
infecţiile
- pregătește preoperator
pacientul când se impune
tratamentul chirurgical

Alterare a eliminării
Pacientul să - supraveghează scaunul şi Pacientul are
intestinale prezinte scaun tranzit
notează în foaia de
normal - can- temperatură. intestinal
titativ şi prezent.
Manifestări: calitativ.
- retenţie de fecale şi
gaze.
 EVENTRATIILE
Eventratiile reprezintă iesiri de organe abdominale, sub piele, prin zone slabite, ale
peretelui abdominal. Ele sunt dobandite.
Eventratiile sunt, de două feluri:
posttraumatice: accidente, contuzii sau plăgi abdominale (corn de bou, cutit) ;
postoperatorii, avand o frecventa, de 2%, din totalul laparotomiilor.
Cauzele sunt, de două feluri:
cauze care tin de bolnav;
cauze care tin de tehnica operaţiei.
Cauzele care tin de bolnav sunt:
varsta, sarcinile multiple, obezitatea, diabetul, anemia, hipoproteinemia, cancerul;
bronsite cronice, constipatie rebela, retentia urinata; acestea cresc presiunea intraabdominala;
afecţiunile neurologice, hemiplegia;
eforturi deosebite.
Cauzele care tin de operaţii:
inciziile mari, intersectiile de mai multe incizii şi operaţiile repetate, pe abdomen;
drenaje, facute prin plaga operatorie şi care nu respecta vascularizatia şi enervatia;
materialele de sutura şi infecţiile postoperatorii, care, duc, la eliminarea firelor;
ileusul postoperator şi varsaturile.
Semnele eventratiilor sunt:
asimetria peretelui abdominal;
tumefactia care se reduce partial datorita aderentelor sacului şi continutului;
durerea la efort şi constipatia, prin aderente între intesţinele, din sacul de eventratie;
din anamneza, reţinem numarul operaţiilor, supuratiile postoperatorii şi eventuale, afecţiuni
asociate care favorizeaza apariţia eventratiilor;
diastazul este frecvent asociatl el constă, în indepartarea muschilor drepti abdominali, datorita
slabirii consistentei liniei albe.
Tratamentul eventratiilor este chirurgical. Operaţia nu se face, mai înainte de sase luni. Se
asteapta vindecarea granuloamelor de fir, fistulelor şi dermitelor.
Operaţia constă în incizii eleptice, cu dermolipectomie. Refacerea peretelui abdominal se
poate, face în două moduri:
prin procedee anatomice, adica strat cu strat;sau prin procedee care folosesc plastii: cutanate,
plase, fascii.
EVISCERATIILE
Evisceratiile se caracterizeaza prin iesirea continutului abdomnal, prin piele, la vedere.
Ele pot fi:
-posttraumatice: harakiri, distrugeri ale peretelui abdominal;
-postoperatorii.
Evisceratiile postoperatorii sunt, de două feluri:
-precoce, cand se produc, în primele 3-5 zile, de la operaţie şi care se insotesc de socul
peritoneal, grav;
-tradive sau fixate, care apar, după 8-10 zile, precedate de supuratii.
Semnele evesceratiilor sunt locale şi generale:
-locale: anse sau epiploon care iesi, la exterior, prin piele;
-generale, semnele de soc: traumativ, peritoneal, hemoragic şi care, se insotesc de tulburari
respiratorii şi cardiovasculare.
Tratamentul este profilactic, avand la baza:
-tonificarea peretelui abdominal, înainte de operaţie;
-tratamentul unor boli cauzale: diabet, anemie, truse, etc. ;
-incizii şi suturi corecte, care sa respecte vascularizatia şi inervatia;
-infasarea peretului abdominal, după operaţie, la bolnavii predispusi sa faca evisceratii.

Bibliografie:

F. Udma ” Proceduri de nursing” Ex ponto Constanța 2007

G. Balta ”Tehnici de îngrijire generală a bolnavilor” Editura Didactică și Pedagogică,

București,1983.

Karl Heinz Kristel ”Îngrijirea bolnavului” Editura All București 1998

L. Titircă ”Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali” Editura Viața

Românească București 1997.

L. Titircă ”Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții medicali” Editura Viața
Medicală Românescă București 2006.

L. Titircă ”Ghid de Nursing” Editura Viața Medicală Românească București 2001

M. Mihăilescu ”Chirurgie pentru cadre medii” Editura Medicală București 1991