Matrice – probleme bacalaureat rezolvate Virgil-Mihail Zaharia

1. MATRICI

1.1. Despre matrici

Acest concept s-a întalnit înca din clasele de gimnaziu, atunci când s-a pus problema
ax + by = c
rezolvarii unui sistem de două ecuaŃii cu două necunoscute x, y, de forma  ' .
a x + b y = c
' '

Acestui sistem i s-a asociat un tablou pătratic, care conŃine coeficienŃii necunoscutelor
(în prima linie sunt coeficienŃii lui x, y din prima ecuaŃie, iar în a doua linie figurează
a b 
coeficienŃii lui x, y din ecuaŃia a doua):  ' '  .
a b 
Am numit acest tablou matrice pătratică (sau matricea sistemului). Pe cele două
coloane ale matricei figurează coeficienŃii lui x (pe prima coloană a,a' ) şi respectiv
coeficienŃii lui y (pe a doua coloană b,b' ).
DefiniŃie. Se numeşte matrice cu m linii şi n coloane (sau de tip m × n ) un tablou cu
m linii şi n coloane
 a11 a12 ... a1n 
 
 a21 a22 ... a2 n 
 ... ... ... ... 
 
 am1 am 2 ... amn 
ale cărui elemente aij sunt numere complexe.
Uneori această matrice se notează şi A = ( ai j ) unde i = 1, m şi j = 1, n . Pentru elementul
aij , indicele i arată linia pe care se află elementul, iar al doilea indice j indică pe ce coloană
este situat.
MulŃimea matricilor de tip m × n cu elemente numere reale se notează prin M m ,n ( R ) .
Aceleaşi semnificaŃii au şi mulŃimile M m,n ( Z ) , M m, n ( Q ) , M m,n ( C ) .
Cazuri particulare
1) O matrice de tipul 1× n (deci cu o linie şi n coloane) se numeşte matrice linie şi are forma
A = (a1 a 2 ... a n ) .
2) O matrice de tipul m × 1 (cu m linii şi o coloană) se numeşte matrice coloană şi are forma
 a1 
 
a 
B =  2 .
...
 
a 
 m
3) O matrice de tip m × n se numeşte nulă (zero) dacă toate elementele ei sunt zero. Se
notează cu Om,n

1
Matrice – probleme bacalaureat rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
 0 0 ... 0 
 0 0 ... 0 
Om , n =  .
 ... ... ... ... 
 
 0 0 ... 0 
4) Dacă numărul de linii este egal cu numărul de coloane, atunci matricea se numeşte
pătratică.
 a11 a12 ... a1n 
 
 a21 a22 ... a2 n 
A= .
 ... ... ... ... 
 
 an1 an 2 ... ann 
Sistemul de elemente ( a11 a22 ... ann ) reprezintă diagonala principală a matricii A,
iar suma acestor elemente a11 + a22 + ... + ann se numeşte urma matricii A notată
n
Tr(A) = ∑ ai i . Sistemul de elemente ( a1n a2 n −1 ... an1 ) reprezintă diagonala secundară a
i =1
matricii A.
MulŃimea acestor matrici se notează M n ( C ) . Printre aceste matrici una este foarte
importantă aceasta fiind
1 0 ... 0 
 0 1 ... 0 
In =  
 ... ... ... ... 
 
 0 0 ... 1 
şi se numeşte matricea unitate (pe diagonala principală are toate elementele egale cu 1, iar
în rest sunt egale cu 0).

1.2. OperaŃii cu matrici

1.2.1. Egalitatea a două matrici

DefiniŃie. Fie A = ( ai j ) , B = ( bi j ) ∈ M m ,n ( C ) . Spunem că matricile A, B sunt egale şi
scriem A = B dacă ai j = bi j , ( ∀ ) i = 1, m , ( ∀ ) j = 1, n .
Exemplu: Să se determine numerele reale x, y astfel încăt să avem egalitatea de
matrici
 x + 1 x + y   2 − x − 1
 0 x − 2 y  =  0 9 − 2x  .
   
R. Matricile sunt egale dacă elementele corespunzătoare sunt egale, adică:
x + 1 = 2
x + y = −x −1

 Rezolvând acest sistem găsim soluŃia x = 1, y = -3.
 0 = 0
 x − 2 y = 9 − 2 x.
2
Matrice – probleme bacalaureat rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
1.2.2. Adunarea matricilor

DefiniŃie. Fie A = ( ai j ) , B = ( bi j ) , C = ( ci j ) ∈ M m ,n ( C ) . Matricea C se numeşte suma

matricilor A, B dacă: ci j = ai j + bi j , ( ∀ ) i = 1, m , ( ∀ ) j = 1, n .
ObservaŃii
1) Două matrici se pot aduna dacă sunt de acelaşi tip, adică dacă au acelaşi număr de linii şi
acelaşi număr de coloane, deci A, B ∈ M m ,n ( C ) .
2) Explicit adunarea matricilor A, B înseamnă:
 a11 a12 ... a1n   b11 b12 ... b1n   a11 + b11 a12 + b12 ... a1n + b1n 
     
 a21 a22 ... a2 n  +  b21 b22 ... b2 n  =  a21 + b21 a22 + b22 ... a2 n + b2 n  .
 ... ... ... ...   ... ... ... ...   ... ... ... ... 
     
 am1 am 2 ... amn   bm1 bm 2 ... bmn   am1 + bm1 am 2 + bm 2 ... amn + bmn 

Exemplu: Să se calculeze A + B pentru:

1 − 1 2   0 5 − 3
1. A =   , B =  10 1 5  ;
3 0 1   
 1 1  0 1
2. A =   , B = 1 0  .
 −1 1   
R. 1. Avem
1 − 1 2   0 5 − 3   1 + 0 -1 + 5 2-3   1 4 − 1
A+ B = + = =
 3 0 1  10 1 5   3 + 10 0 + 1 1 + 5  13 1 6 
2. Avem
 1 1  0 1  1 + 0 1 + 1  1 2 
A+ B =  +  1 0  . =  −1 + 1 1 + 0  =  0 1  .
 − 1 1       
ProprietăŃi ale adunării matricilor
A 1 (Asociativitatea adunării). Adunarea matricilor este asociativă, adică:
( A + B ) + C = A + ( B + C ) , ( ∀ ) A, B, C ∈ M m,n ( C ) .
A 2 (Comutativitatea adunării). Adunarea matricilor este comutativă, adică:
A + B = B + A , ( ∀ ) A, B ∈ M m , n ( C ) .
A 3 (Element neutru). Adunarea matricilor admite matricea nulă ca element neutru,
adică ∃ Om, n ∈ M m ,n ( C ) astfel încât A + Om, n = A, ( ∀ ) A ∈ M m ,n ( C ) .
A 4 (Elemente opuse). Orice matrice A ∈ M m , n ( C ) are un opus, notat − A , astfel încât
A + ( − A ) = Om ,n .
1.2.3. ÎnmulŃirea cu scalari a matricilor

DefiniŃie. Fie λ ∈ C şi A = ( ai j ) ∈ M m , n ( C ) . Se numeşte produsul dintre scalarul

λ ∈C şi matricea A, matricea notată λ A ∈ M m , n ( C ) definită prin λ A = ( λ ai j ) .

3
Matrice – probleme bacalaureat rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
Obs.: A înmulŃi o matrice cu un scalar revine la a înmulŃi toate elementele matricii cu acest
scalar.
 λ a11 λ a12 ... λ a1n 
 
λ a λ a ... λ a
Deci λ A =  21 22 2 n .
 ... ... ... ... 
 
 λ am1 λ am 2 ... λ amn 
1 
 2 − 3 5  3 − 18 30 
Exemplu Fie A =   . Atunci 6A =  .
0 2 0 4 6
 1   
 3 
ProprietăŃi ale înmulŃirii matricilor cu scalari
S 1 λ (µA) = (λµ ) A , (∀) λ , µ ∈ C, (∀) A ∈ M m , n ( C ) ;
S 2 λ ( A + B ) = λA + λB , (∀) λ ∈ C, (∀) A, B ∈ M m , n ( C ) ;
S 3 (λ + µ )A = λA + µA , (∀) λ , µ ∈ C, (∀) A ∈ M m , n ( C ) ;
S 4 1 ⋅ A = A ,1 ∈ C, (∀) A ∈ M m , n ( C ) ;
1.2.4. ÎnmulŃirea matricilor
DefiniŃie. Fie A = (a k i ) ∈ M m , n ( R ) , B = (bi j ) ∈ M n , p ( R ) . Produsul dintre matricile A şi
B (în aceasta ordine), notat AB este matricea C = (c k j ) ∈ M m , p ( C ) definită prin
n
c k j = ∑ a k i bi j , (∀) k = 1, m , (∀) j = 1, n .
i =1

ObservaŃii
1) Produsul AB a două matrici nu se poate efectua întotdeauna decât dacă A∈ Μ m,n (R ) ,
B ∈ Μ n, p (R ) , adică numărul de coloane ale lui A este egal cu numărul de linii ale lui B,
când se obŃine o matrice C = AB ∈ Μ m, p (R ) .
2) Dacă matricile sunt pătratice A, B∈ Μ n (R ) atunci are sens întotdeauna atât AB cât şi BA,
iar, în general, AB ≠ BA adică înmulŃirea matricilor nu este comutativă.
ProprietăŃi ale înmulŃirii matricilor
I 1 (Asociativitatea înmulŃirii). ÎnmulŃirea matricilor este asociativă, adică
( AB )C = A(BC ) , (∀) A ∈ M m , n ( C ) , (∀) B ∈ M n , p ( C ) , (∀) C ∈ M p , s ( C ) .
I 2 (Distributivitatea înmulŃirii în raport cu adunarea). ÎnmulŃirea matricilor este
distributivă în raport cu adunarea matricilor, adică
( A + B )C = AC + BC, C ( A + B ) = CA + CB, (∀) A, B, C matrici pentru care au
sens operaŃiile de adunare şi înmulŃire.
I 3 Dacă I n ∈ M n ( C ) este matricea unitate, atunci
I n A = AI n = A, (∀) A ∈ M n ( C ) .
Se spune că I n este element neutru în raport cu operaŃia de înmulŃire a matricilor.
1.2.5. Puterile unei matrici
DefiniŃie. Fie A∈ M n ( C ) . Atunci A1 = A , A 2 = A ⋅ A , A 3 = A 2 ⋅ A , …,
A n = A n −1 ⋅ A , (∀) n ∈ N * . (Convenim A 0 = I 2 ).
4
Matrice – probleme bacalaureat rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
Probleme rezolvate
1 0  4 −6 
1. În mulŃimea M2(R) se consideră matricele I 2 =   , A =  2 −3  şi X (a) = I2 + aA,
0 1  
unde a0R .
a) Să se calculeze A3 , unde A3 = AA AA A .
b) Să se verifice dacă X (a)AX (b) = X (a + b + ab) , oricare ar fi numerele a,b0R.
c) Să se calculeze suma X (1) + X (2) + X (3) + ...+ X (2009) .
 4 −6   4 −6   4 ⋅ 4 − 6 ⋅ 2 4 ⋅ ( −6 ) − 6 ⋅ ( −3)   4 −6 
R. a) A2 = A ⋅ A =  ⋅ = =  = A şi
 2 −3   2 −3   2 ⋅ 4 − 3 ⋅ 2 2 ⋅ ( −6 ) − 3 ⋅ ( −3)   2 −3 
A3=A2AA=AAA=A2=A.
b) X ( a ) ⋅ X ( b ) = ( I 2 + aA )( I 2 + bA ) = I 22 + I 2 bA + aAI 2 + ab

A2 =
=A

= I 2 + bI 2 A + aAI 2 + abA = I 2 + aA + bA + abA = I 2 + ( a + b + ab ) A = X ( a + b + ab ) .

c) X (1) + X ( 2 ) + X ( 3) + ... + X ( 2009 ) =
= ( I 2 + A ) + ( I 2 + 2 A ) + ( I 2 + 3 A ) + ... + ( I 2 + 2009 A ) =

2009 termeni

2009 ⋅ 2010
= 2009 I 2 + (1 + 2 + 3 + ... + 2009 ) A = 2009 I 2 + A=
 2
n( n +1)
=
2
= 2009( I 2 + 1005 A) = 2009 ⋅ X (1005) .
ˆ 1,
2. Se consideră inelul (Z6 ,+,A) , unde Z6 = 0, ˆ 2,
ˆ 3,
ˆ 4,
ˆ 5ˆ { }
a) Să se rezolve ecuaŃia 2ˆ x + 5ˆ = 1ˆ , x0Z6 .
1ˆ 2ˆ 3ˆ
b) Să se calculeze determinantul 2ˆ 3ˆ 1ˆ în Z6 .
3ˆ 1ˆ 2ˆ

2ˆ x + y = 4ˆ
c) Să se rezolve în Z6 sistemul de ecuaŃii  .
 x + 2ˆ y = ˆ
5
R. a) Tabla adunării în Z6 şi tabla înmulŃirii în Z6:
+ 0ˆ 1ˆ 2ˆ 3ˆ 4ˆ 5ˆ ⋅ 0ˆ 1ˆ 2ˆ 3ˆ 4ˆ 5ˆ

0ˆ 0ˆ 1ˆ 2ˆ 3ˆ 4ˆ 5ˆ 0ˆ 0ˆ 0ˆ 0ˆ 0ˆ 0ˆ 0ˆ
1ˆ 1ˆ 2ˆ 3ˆ 4ˆ 5ˆ 0ˆ 1ˆ 0ˆ 1ˆ 2ˆ 3ˆ 4ˆ 5ˆ
2ˆ 2ˆ 3ˆ 4ˆ 5ˆ 0ˆ 1ˆ 2ˆ 0ˆ 2ˆ 4ˆ 0ˆ 2ˆ 4ˆ
3ˆ 3ˆ 4ˆ 5ˆ 0ˆ 1ˆ 2ˆ 3ˆ 0ˆ 3ˆ 0ˆ 3ˆ 0ˆ 3ˆ
4ˆ 4ˆ 5ˆ 0ˆ 1ˆ 2ˆ 3ˆ 4ˆ 0ˆ 4ˆ 2ˆ 0ˆ 4ˆ 2ˆ
5ˆ 5ˆ 0ˆ 1ˆ 2ˆ 3ˆ 4ˆ 5ˆ 0ˆ 5ˆ 4ˆ 3ˆ 2ˆ 1ˆ

5
Matrice – probleme bacalaureat rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
2ˆ x + 5ˆ = 1ˆ + 1ˆ ⇒ 2ˆ x = 2ˆ ⇒ x ∈ 1,4 { }
ˆ ˆ .

1ˆ 2ˆ 3ˆ 1ˆ 2ˆ 1ˆ + 2ˆ + 3ˆ 1ˆ 2ˆ 0ˆ
b) 2ˆ 3ˆ 1ˆ = 2ˆ 3ˆ 2ˆ + 3ˆ + 1ˆ = 2ˆ 3ˆ 0ˆ = 0ˆ
3ˆ 1ˆ 2ˆ 3ˆ 1ˆ 3ˆ + 1ˆ + 2ˆ 3ˆ 1ˆ 0ˆ
Regula
2ˆ x + y = 4ˆ lui Cramer 2ˆ 1ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ
c)  ⇒ d= = 2 ⋅ 2 − 1 ⋅1 = 4 − 1 = 3,
ˆ
 x + 2 y = 5ˆ ˆ
1 2 ˆ

4ˆ 1ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ 2ˆ 4ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ
dx = = 4 ⋅ 2 − 1 ⋅ 5 = 2 − 5 = −3ˆ = 3ˆ , d y = = 2 ⋅ 5 − 4 ⋅1 = 4 − 4 = 0
5̂ 2ˆ 1ˆ 5ˆ
⇒ x = d x : d = 3: { }
ˆ 3ˆ ⇒ x ∈ 1,3,5
ˆ ˆ ˆ şi y = d : d = 0ˆ : 3ˆ ⇒ y ∈ 0,
y
ˆ 2,4 { }
ˆ ˆ . Se verifică soluŃiile şi

se obŃine S = {(1,2
ˆ ˆ ) , ( 3,4 ˆ ˆ )} .
ˆ ˆ ) , ( 5,0

x−3 1  1 0
3. Se consideră matricea A =  , x 0 R . Se notează A 2
= A A A , I = 0 1.
x − 3 
2
 1  
a) Să se determine x real, ştiind că det( A) = 0.
b) Să se verifice egalitatea A2 = (2x − 6) A − (x2 − 6x + 8)AI2 .
c) Să se determine x0R pentru care A2 = 2A .
x−3 1
R. a) det ( A ) = = ( x − 3) − 1 ⇒ ( x − 3) − 1 = 0 ⇒ ( x − 3) = 1 ⇒ x − 3 = ±1
2 2 2

1 x−3
şi x0{2,4}.
1   ( x − 3) + 1 x − 3 + x − 3 
2
x−3 1  x−3
b) A = A ⋅ A =  ⋅ 1  =  =
2
2 
 1 x − 3   x − 3   x − 3 + x − 3 1 + ( x − 3) 
 x 2 − 6 x + 10 2x − 6 
= .
 2x − 6 x 2 − 6 x + 10 
x−3 1  1 0
( 2x − 6 ) A − ( x 2 − 6x + 8 ) ⋅ I 2 = ( 2 x − 6 )   − ( x 2 − 6x + 8 )  =
 1 x − 3   0 1 
 ( 2 x − 6 )( x − 3) 2x − 6   x 2 − 6x + 8 0 
= − =

 2 x − 6 ( 2 x − 6 ) ( x 2
− 6 x + 8 )  
 0 x 2
− 6 x + 8 
 2 x − 12 x + 18 − x + 6 x − 8
2 2
2x − 6   x 2 − 6 x + 10 2x − 6 
= =
  
 2x − 6 2 x 2 − 12 x + 18 − x 2 + 6 x − 8   2 x − 6 x 2 − 6 x + 10 
=A2.
c) Din A2 = (2x − 6) A − (x2 − 6x + 8)AI2 şi A2 = 2A avem (2x − 6) A − (x2 − 6x + 8)AI2= 2A
2 x − 6 = 2 ⇒ x = 4
şi avem  2 . SoluŃia x = 4.
 x − 6 x + 8 = 0 ⇒ 16 − 24 + 8 = 0

6
Matrice – probleme bacalaureat rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
 3 4 1 2  1 0
4. Se consideră matricele A =   , B =   şi I 2 =  .
 2 3 1 1  0 1
a) Să se calculeze matricea B2, unde B2 = B A B .
 3 −4 
b) Să se verifice că A−1 =  .
 − 2 3 
c) Să se arate că C 4 = 64 ⋅ I 2 , unde C = B2 + A−1 şi C4 = C @C @C @C .
1 2   1 2   1 ⋅ 1 + 2 ⋅ 1 1 ⋅ 2 + 2 ⋅ 1  3 4 
R. a) B 2 = B ⋅ B =  ⋅  = =  
1 1   1 1   1 ⋅ 1 + 1 ⋅ 1 1 ⋅ 2 + 1 ⋅ 1   2 3 
b) A−1 este inversa matricei A dacă A @ A−1 = I2 . Calcuăm
 3 4   3 −4   3 ⋅ 3 + 4 ⋅ ( −2 ) 3 ⋅ ( −4 ) + 4 ⋅ 3   1 0 
A ⋅ A−1 =  ⋅ = =  = I2 .
 2 3   −2 3   2 ⋅ 3 + 3 ⋅ ( −2 ) 2 ⋅ ( −4 ) + 3 ⋅ 3   0 1 
c) Din punctul a) se obŃine B2 = A şi atunci
 3 4   3 −4   6 0  1 0
C = A + A−1 =  +
  =
   = 6 ⋅   = 6 ⋅ I 2 şi atunci
 2 3   −2 3   0 6  0 1
C 4 = ( 6 ⋅ I 2 ) = 64 ⋅ I 24 = 6 4 ⋅ I 2 .
4

1 1 1 0 0
5. Se consideră matricele X =  2  , Y =  2  şi I 3 =  0 1 0  . Definim matricele
   
 3  −3  0 0 1
     
A = X ⋅ Y şi B(a) = aA + I3, unde a0R şi Y t este transpusa matricei Y.
t

 1 2 −3 
a) Să se arate că matricea A =  2 4 −6  .
 3 6 −9 
 
b) Să se calculeze determinantul matricei A .
1 
c) Să se arate că matricea B(a) este inversabilă, oricare ar fi a ∈ R \   .
4
1  1 2 −3 
R. a) Y = (1 2 −3) şi A = X ⋅ Y =  2  ⋅ (1 2 −3 ) =  2 4 −6  .
t t  
 3  
   3 6 −9 
b) În matricea A liniile (coloanele) sunt proporŃionale şi determinantul matricei A este nul
(det(A)=0).
 1 2 −3   1 0 0   a + 1 2a −3a 
    
c) B ( a ) = aA + I 3 = a  2 4 −6  +  0 1 0  =  2a 4a + 1 −6a 
 3 6 −9   0 0 1   3a 6a −9a + 1
    
det ( B ( a ) ) = ( a + 1)( 4a + 1)( −9a + 1) − 36a3 − 36a 3 + 9a 2 ( 4a + 1) +
+36a 2 ( a + 1) − 4a 2 ( −9a + 1) =
−36a 3 + 4a 2 − 45a 2 + 5a − 9a + 1 − 36a 3 − 36a 3 + 36a 3 + 9a 2 + 36a 2 + 36a3 − 4a 2 = −4a + 1 .

7
Matrice – probleme bacalaureat rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
O matrice este inversabilă dacă determinantul matricei este nenul ⇒ det(B(a))…0 ⇒
1 1 
- 4a+1…0 ⇒ a ≠ . Matricea B(a) este inversabilă, oricare ar fi a ∈ R \   .
4 4
a b  t a c  1 0
6. În mulŃimea M2(Z) se consideră matricele A =   , A =  , I =
 2  0 1  şi
c d b d   
0 0
O2 =  .
0 0
a) Să se determine numerele întregi a, b, c, d astfel încât A + 2I2 = O2 .
b) Să se calculeze determinantul matricei B = A − At .
c) Să se arate că, dacă A + At = 2I 2 , atunci determinantul matricei A − At este un număr
divizibil cu 4.
a b  2 0 a + 2 b 
R. a) A + 2I 2 =   +  = , se obŃine: a+2 = 0, b = 0, c = 0, d +
 c d   0 2  c d + 2 
2 = 0, atunci a = -2, b = 0, c = 0, d = -2
b)
a b a c   0 b − c
şi det ( B ) = 0 − ( b − c )( c − b ) = ( b − c ) .
2
B = A − At =   −  = 
 c d  b d  c − b 0 
 2a b + c   2 0 
c) A + At = 2I 2 ⇒  =  ⇒ a = 1, c = −b, d = 1 ⇒
 b + c 2d   0 2 
det(b) = (b –(-b))2 = (2b)2 = 4b2 care este multiplu de 4.
 2 −6  0 0
7. Se consideră matricea A =   . Se notează O2 =   şi An = A ⋅ A ⋅...⋅ A , oricare
 1 −3  0 0 
de n ori
*
ar fi n0N .
a) Să se calculeze determinantul matricei A.
b) Să se arate că A2 + A3 = O2 .
c) Să se calculeze suma A+ 2@ A2 +...+10@ A10.
2 −6
R. a) det ( A ) = = −6 + 6 = 0 .
1 −3
 2 −6   2 −6   4 − 6 −12 + 18   −2 6 
b) A2 = A ⋅ A =   ⋅  =  =  = − A şi A3 = A2@ A =
 1 − 3   1 − 3   2 − 3 − 6 + 9   −1 3 
=−A @ A = −A şi A2 + A3 = A2 −A2 = O2.
2

c) Din b) A3 = −A2 = −(−A) = A, A4 = A3@ A = A @ A = A2 = − A, ..., A10 = −A.

Suma cerută A+ 2@ A2 +...+10@ A10 = A −2@A + 3@A −4@A + . . . −10@A =
(1−2+3−4+5−6+7−8+9−10)A= =(25 − 30)A = −5A.
v 9
8. Se consideră matricele U = (0 0), X = (x y) şi V =   cu v,x,y0R.
1 v 
a) Să se arate că dacă X @ V =U , atunci x @ (v2 − 9) = 0 .
b) Să se determine valorile reale ale numărului v pentru care determinantul matricei V este
nenul.
8
Matrice – probleme bacalaureat rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
3 x + y = 0
c) Să se determine trei soluŃii distincte ale sistemului de ecuaŃii  .
9 x + 3 y = 0
v 9
R. a) X ⋅ V = ( x y ) ⋅   = ( xv + y 9 x + yv ) şi se obŃine
 1 v 
 xv + y = 0 ⇒ y = − xv
 şi din ecuaŃia a doua se obŃine
 9 x + yv = 0 ⇒ 9 x − xv 2
= 0
( ) ( )
x ⋅ 9 − v 2 = 0 ⋅ ( −1) ⇒ x ⋅ v 2 − 9 = 0 .
v 9
b) det (V ) = = v 2 − 9 şi v2 – 9 =0 ⇒ v2 = 9 ⇒ v1,2 = ±3.
1 v
c) Sistemul este omogen şi are soluŃia banală S1 =(0,0). Dacă determinantul matricei
 3 1
sistemului este nul, sistemul are şi soluŃii nebanale: A =   , det ( A ) = 9 − 9 = 0 şi din
 9 3
prima ecuaŃie obŃinem
y = - 3x şi soluŃia sistemului va fi S ={(x, −3x), x0R}. Luăm x1=1, y1=−3, x2=2, y2=−6,
x3=−1, y3=3.
 1 1 1 1 0 0 0 1 1
9. Se consideră matricele A =  0 1 1 , I 3 =  0 1 0  şi B =  0 0 1  . Se notează cu
    
 0 0 1 0 0 1 0 0 0
     
2
X @X = X .
a) Să se verifice că A = I3 + B .
b) Să se calculeze suma A2 + B2 .
c) Să se calculeze inversa matricei A2 .
 1 0 0   0 1 1   1 1 1
R. a) I 3 + B =  0 1 0  +  0 0 1  =  0 1 1 = A
 0 0 1   0 0 0   0 0 1
     
 1 1 1  1 1 1  1 1 + 1 1 + 1 + 1  1 2 3 
b) A = A ⋅ A =  0 1 1 ⋅  0 1 1 =  0 1
2
1 + 1  =  0 1 2  şi
 0 0 1  0 0 1  0 0 1   0 0 1 
    
0 1 1 0 1 1 0 0 1
B 2 = B ⋅ B =  0 0 1  ⋅  0 0 1  =  0 0 0  .
0 0 0   0 0 0   0 0 0 

1 2 3 0 0 1 1 2 4
A2 + B 2 =  0 1 2  +  0 0 0  =  0 1 2  .
0 0 1   0 0 0   0 0 1 


9
Matrice – probleme bacalaureat rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
1
c) Inversa unei matrice A−1 = ⋅ A* , unde A* este matricea adjunctă şi
det ( A )

(A ) 2 −1
=
1
⋅ A 2 *
. ( )
( )
det A2
1 2 3
Calculăm determinantul matricei A2: det A2 ( ) = 0 1 2 = 1 ≠ 0, matricea A2 este
0 0 1
inversabilă.
 1 0 0
(A ) =  2 1 0  . Calculăm matricea adjunctă:
2 t 2
Scriem transpusa matricei A :
 3 2 1
 
1 0 2 0 2 1
( A ) = ( −1)
2
11
1+1
⋅
2 1
( )
= 1, A2
3 1 12
= ( −1)
13
1+ 2
⋅
3
( )
= −2, A2 = ( −1)
1+3
⋅
2
= 1,

0 0 2+ 2 1 0 2+3 1 0
( )
A2 = ( −1) ⋅
21
2 +1

2 1
= 0, A2 = ( −1) ⋅
22
( )
3 1
= 1, A2 = ( −1) ⋅
23 3
( ) 2
= −2, ,

3+1 0 0 3+ 2 1 0 3+ 3 1 0
( )
A2 = ( −1) ⋅
31 1 0
= 0, A2 = ( −1) ⋅
32
( )
2 0
= 0, A2 = ( −1) ⋅
33 2
( ) 1
= 1. şi

 1 −2 1 
A =  0 1 −2  . Determinantul matricei A2 fiind 1, atunci
( ) 2 *

0 0 1 
 
 1 −2 1 
( )
A 2 −1
= A =  0 1 −2  .
2 *
( )
0 0 1 
 
5 0
10. Se consideră matricea A =   ∈ M 2 ( R ) . Se notează An = A ⋅ A ⋅...⋅ A .
0 1 
de n ori
2
a) Să se calculeze A + A.
 5n 0 
b) Ştiind că A = 
n n
 , pentru oricare n0N, n ≥ 2 , să se rezolve ecuaŃia det (A ) = 2@
 0 1
n
5 −125 .
c) Să se determine transpusa matricei B = A + A2 + ... + A2009 .
 5 0   5 0   25 0   25 0   5 0   30 0 
R. a) A2 = A ⋅ A =   ⋅  =  şi A2 + A =  + = .
0 1 0 1  0 1  0 1 0 1  0 2
5n 0
b) det ( A n
)= = 5n ⋅ 1 − 0 ⋅ 0 = 5n şi ecuaŃia va fi:
0 1
5 =2 ⋅ 5 − 125 ⇒ 5n − 2 ⋅ 5n = −125 ⇒ 5n = 125 ⇒ 5n = 53 ⇒ n = 3 .
n n

10
Matrice – probleme bacalaureat rezolvate Virgil-Mihail Zaharia

din b ) 5 0 5 0 2
5 0 2009
c) B = A + A2 + ... + A2009 =   +  + ... +  =
0 1  0 1  0 1 
 5 + 5 + ... + 5
2 2009
  5 −1 2009
  5 2009 
0   ( 5 − 1)
0
   5⋅ 0 
= 0 1 + 1 + ... + 1 =  5 −1 = 4
      
 2009 termeni   0 2009   0 2009 
.
5 + 5 + ... + 5
2 2009

progresie geometrică cu b1 =5
q n −1
şi q =5, Sn =b1 ⋅
q −1

 5 2009 
Transpusa matricei B este B = 4 t  ( 5 − 1) 0 
=B deoarece elementele diagonalei a
 
 0 2009 
doua sunt aceleaşi.
1 2  4 −2  1 0
12. Se consideră matricele A =   ,B =   şi I 2 =   în M 2 ( R ) .
 2 4  −2 1  0 1
a) Să se verifice că AB = BA .
b) Să se calculeze A2 + B2, unde A2 = A @ A şi B2 = B @ B .
c) Să se arate că C 4 = 54 ⋅ I 2 , unde C = A + B şi C4 = C @C @C @C .
 1 2   4 −2   4 − 4 −2 + 2   0 0 
R. a) A ⋅ B =   ⋅  −2 1  =  8 − 8 −4 + 4  =  0 0  = O2 şi
 2 4       
 4 − 2   1 2   4 − 4 8 − 8   0 0 
B⋅ A=  ⋅  =  =  = O2 ⇒ AB = BA .
 −2 1   2 4   −2 + 2 −4 + 4   0 0 
 1 2   1 2   1 + 4 2 + 8   5 10 
b) A2 = A ⋅ A =  ⋅ = =  , iar
 2 4   2 4   2 + 8 4 + 16  10 20 
 4 −2   4 −2   16 + 4 −8 − 2   20 −10 
B2 = B ⋅ B =  ⋅ = =  . Calculăm
 −2 1   −2 1   −8 − 2 4 + 1   −10 5 
 5 10   20 −10   25 0  1 0 2
A2 + B 2 =   +  =  = 25 ⋅  0 1  = 5 ⋅ I2 .
10 20   −10 5   0 25   
punctul punctul
a) b)
c) C = A + B ⇒ C = ( A + B ) = A + 2 AB + B
2
2 2 2
= A +B 2 2
= 52 ⋅ I 2 şi atunci
C 2 = C 2 ⋅ C 2 = ( 52 ⋅ I 2 ) ⋅ ( 52 ⋅ I 2 ) = 54 ⋅ I 22 = 54 ⋅ I 2 .
 a + b b  
14. Se consideră mulŃimea G =  A =   a, b ∈ Z, a 2 = 1 .
  −b a − b  
1 0 0 0
a) Să se verifice dacă matricele I 2 =   şi respectiv O2 =   aparŃin mulŃimii G.
0 1 0 0

11
Matrice – probleme bacalaureat rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
a + b b 
b) Să se determine matricea B0M2(Z) astfel încât   = aI 2 + bB , oricare
 −b a − b 
a,b0Z.
c) Să se demonstreze că inversa oricărei matrice din G este tot o matrice din G.
R. a) Pentru a = 1 şi b = 0, a2 = 1 avem I2 0 G, iar pentru a = 0 şi b = 0, a2 ≠ 1 ⇒ O2∉ G.
x y
b) B ∈ M 2 ( Z ) ⇒ B =   , x, y , z , t ∈ Z şi
z t 
 a 0   bx by   a + bx by 
aI 2 + bB =  +
  =
  şi obŃinem sistemul
 0 a   bz bt   bz a + bt 
a + bx = a + b  x = 1
by = b y =1
  1 1
 ⇒ şi matricea B =  .
 bz = − b  z = −1  − 1 − 1 
a + bt = a − b t = −1
c) Calculăm determinantul matricei A: d = ( a + b )( a − b ) + b 2 = a 2 − b 2 + b 2 = a 2 = 1 ≠ 0
şi atunci există A-1; matricea transpusă
 a + b −b 
şi A11 = ( −1) ( a − b ) = a − b, A12 = ( −1) b = −b ,
1+1 1+ 2
t
A= 
 b a − b
A21 = ( −1) ( −b ) = b, A22 = ( −1) ( a + b ) = a + b ;
2+1 2+ 2

 a − b −b  1
matricea adjunctă A* =   . Matricea inversă A−1 = A* ⇒ A−1 = A* ∈ G .
 b a + b d
 3 1 1 0 3 4 1 0 0
15. Se consideră matricele A =  0 3 1  , B =  0 0 3  , I 3 =  0 1 0  şi funcŃia
 0 0 3 0 0 0 0 0 1
     
f:M3(R) → M3(R), f(X) = X – 3X +I3, unde X = X @ X.
2 2

a) Să se calculeze det(I3 + B) .
b) Să se demonstreze că f (A) = I3 + B .
c) Să se arate că ( f ( A ) ) = I 3 + 3B + 3B 2 , unde ( f ( A ) ) = f ( A) ⋅ f ( A) ⋅ f ( A) .
3 3

1 0 0 0 3 4 1 3 4 1 3 4
     
R. a) I 3 + B =  0 1 0  +  0 0 3  =  0 1 3  şi det ( I 3 + B ) = 0 1 3 = 1 ⋅ 1 ⋅ 1 = 1.
0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1
     
 3 1 1  3 1 1  9 6 7 
b) f(A) = A – 3A +I3 , A = A ⋅ A =  0 3 1  ⋅  0 3 1  =  0 9 6  .
2 2

 0 0 3  0 0 3  0 0 9 
     
 9 6 7  9 3 3 1 0 0 1 3 4
f ( A ) = A2 – 3A + I 3 =  0 9 6  −  0 9 3  +  0 1 0  =  0 1 3  ,
0 0 9 0 0 9 0 0 1 0 0 1
       

12
Matrice – probleme bacalaureat rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
1 0 0 0 3 4 1 3 4
iar I 3 + B =  0 1 0  +  0 0 3  =  0 1 3  . Atunci f (A) = I3 + B.
0 0 1 0 0 0 0 0 1
     
punctul
b)
c) Calculăm ( f ( A ) ) = f ( A) ⋅ f ( A) ⋅ f ( A) = ( I3 + B )
3 3
= I 33 + 3I 32 B + 3I 3 B 2 + B 3 şi
0 3 4 0 3 4  0 0 9
B 2 = B ⋅ B =  0 0 3  ⋅  0 0 3  =  0 0 0  ,
0 0 0   0 0 0   0 0 0 

0 0 9 0 3 4  0 0 0
B = B ⋅ B =  0
3 2
0 0  ⋅  0 0 3  =  0 0 0  = O2 şi atunci
0 0 0   0 0 0   0 0 0 

( f ( A))
3
= I 3 + 3I 3 B + 3B 2 + O3 = I 3 + 3B + 3B 2 .
 a b  
16. Se consideră mulŃimea G =  ∈ − =  ⊂ M 2 (Z) .
2 2
 a , b Z , a 3b 1
 3b a  
1 0 0 0
a) Să se verifice că I 2 =   ∈ G şi O2 =   ∉G
0 1 0 0
b) Să se arate că pentru orice două matrice A,B∈ G are loc egalitatea A⋅B=B⋅A.
c) Să se demonstreze că inversa oricărei matrice din G aparŃine mulŃimii G.
R. a) pentru a = 1 şi b = 0, a2 – 3b2 = 1 şi I2 0G, iar pentru a = b = 0, a2 – 3b2 = 0 =1 şi
O2 ∉ G .
 a b1   a2 b2 
b) A,B∈ G ⇒ A =  1  şi B =  3b a  ⇒
 3b1 a1   2 2

 a b1   a2 b2   a1a2 + 3b1b2 a1b2 + a2 b1 

A⋅ B =  1 ⋅
   =  şi
 3b1 a1   3b2 a2   3 ( a2 b1 + a1b2 ) a1a2 + 3b1b2 
a b2   a1 b1   a1a2 + 3b1b2 a1b2 + a2 b1 
B⋅ A= 2 ⋅
  =
   , atunci A⋅B=B⋅A.
 3b2 a2   3b1 a1   3 ( a2 b1 + a1b2 ) a1a2 + 3b1b2 
c) Orice matrice din G este inversabilă deoarece determinantul matricei este
a2 – 3b2 = 1≠ 0 şi inversa matricei:
 a 3b 
, A11 = ( −1) a = a, A12 = ( −1) b = −b,
1+1 1+ 2
t
A= 
b a 
 a −b 
A21 = ( −1) 3b = −3b, A22 = ( −1) a = a şi A* = 
2+1 2+ 2
 = A−1 deoarece determinantul
 −3b a 
−1 2 2
lui A este 1 şi A 0G deoarece a – 3b = 1.
 0 0 1 0  0 1
17. Se consideră matricele O2 =   , I 2 = 0 1 şi A =  a b  , unde a,b0Z. Se notează
 0 0    
2
A = A@A.
13
Matrice – probleme bacalaureat rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
2
a) Să se calculeze A .
b) Să se verifice că A2 = aI2 + bA .
c) Ştiind că X 0M2 (R) şi AX = XA , să se arate că există m,n0Z astfel încât X = mI2 + nA .
 0 1  0 1 0 + a 0 + b   a b 
R. a) A2 = A ⋅ A =   ⋅  = 2 
= 2 
.
 a b   a b   ab a + b   ab a + b 
a 0  0 b   a b 
b) aI 2 + bA =   + 2
= 2
= A2 .
 0 a   ab b   ab a + b 
 x y 0 1  x y  z y 
c) X 0M2 (R) ⇒ X =   , x, y, z , t ∈ R, AX =   ⋅  =  şi
z t   a b   z t   ax + bz ay + bt 
 x y   0 1   ya x + yb 
XA =  ⋅ =  . Se obŃine
 z t   a b   ta z + tb 
z = x
 y = x + yb
  x y 
ax + bz = ta ⇒ ax + aby = ta : a ⇒ x + by = t ⇒ X =   = xI 2 + yA , atunci
  ay x + by 
ay +bt = z +tb ⇒ ay = z

m=x şi n = y.
 1 1 1 −1 0 0
18. Se consideră matricele A =   , B = 1 −1 şi O 2 = 0 0.
 1 1    
a) Să se calculeze A , unde A =A⋅ A.
2 2

b) Să se verifice că AB−2B=O2 .
c) Să se arate că dacă X ∈ M2(R) şi A⋅X⋅B=O2 , atunci suma elementelor matricei X este
egală cu zero.
 1 1 1 1  2 2 
R. a) A2 = A ⋅ A =   ⋅ 1 1 =  2 2  .
 1 1     
1 1 1 −1   2 −2   2 −2   2 −2   0 0 
b) AB =   ⋅  =  şi AB − 2B =  − =  = O2 .
1 1 1 −1   2 −2   2 −2   2 −2   0 0 
x y  1 1  x y   x + z y + t 
c) X ∈ M2(R) ⇒ X =   şi AX = 1 1 ⋅  z t  =  x + z y + t  , atunci
z t       
 x + z y + t  1 −1  x + y + z + t − x − y − z − t  1 −1
AXB =  ⋅
  =
   = ( x + y + z + t )  
 x + z y + t  1 −1  x + y + z + t − x − y − z − t  1 −1
⇒ (x+y+z+t)⋅B=O2 ⇒ x+y+z+t = 0.
1 0 1 −1
19. Se consideră mulŃimea M={aI2+bV| a,b0R} , unde I 2 =   şi V = 1 −1 .
0 1  
a) Să se verifice că I2 0M .
b) Să se arate că dacă A0M şi A este matrice inversabilă, atunci a ≠ 0 .
c) Ştiind că A,B0M, să se arate că AB0M.
R. a) Pentru a =1 şi b =0 ⇒ I2 0M .

14
Matrice – probleme bacalaureat rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
 a 0   b −b   a + b −b 
b) A0M ⇒ A = aI2+bV =  + =  . Matricea A este
 0 a   b −b   −b a + b 
inversabilă dacă determinantul matricei este nenul,
a + b −b
det ( A ) = = a 2 − b 2 + b 2 = a 2 ⇒ a2 ≠0 ⇒ a ≠0.
b a−b
c) A,B0M ⇒ A = aI2+bV , cu a,b0R şi B = cI2+dV, cu c,d0R, atunci
AB = ( aI 2 + bV ) ⋅ ( cI 2 + dV ) = acI 2 + adV + bcV + bdV 2 = acI 2 + ( ad + bc )V ∈ M
deoarece ac şi ad+bc 0R.
1 −1 1 −1  0 0 
V2 = ⋅ =  = O2 .
1 −1 1 −1  0 0 
20. În mulŃimea M2(R) notăm cu At transpusa matricei A.
1 0
a) Să se calculeze I 2 + ( I 2 ) , unde I 2 = 
t

0 1 .
 
b) Să se demonstreze că pentru orice A 0 M2(R) şi m 0R are loc relaŃia ( mA) = mAt .
t

0 0
c) Să se determine matricele A 0 M2(R) pentru care A + At = O2 , unde O2 =  .
0 0
1 0 1 0  2 0
R. a) I 2 + ( I 2 ) = 
t

0 1  + 0 1 =  0 2 .
     
a b  ma mb   ma mc 
b) A ∈ M 2 ( R ) ⇒ A =  ( )
t
 , a , b , c , d ∈ R şi mA =  mc md  ⇒ mA =  mb md  ,
c d    
 a c   ma mc 
, ⇒ ( mA) = mAt .
t
iar mAt = m   = 
 b d   mb md 
a b a c   2a b + c 
c) A ∈ M 2 ( R ) ⇒ A =   , a , b , c , d ∈ R şi At
=   ⇒ A + A t
=  .
c d b d   b + c 2d 
 0 b
Se obŃine: 2a=0, b+c=0, 2d=0, atunci a=0, c=−b, d=0 şi A =  , b ∈ R .
 −b 0 
  a b   1 0
21. Se consideră mulŃimea M =  A ( a, b ) =   a, b ∈ R  şi matricea I 2 =  .
  −b a − b    0 1 
a) Să se calculeze determinantul matricei A(1,1) .
b) Să se demonstreze că dacă A,B 0 M, atunci A+B 0 M .
c) Să se arate că det ( I 2 − A ( 0, b ) ) ≠ 0 , oricare ar fi b 0 R.
 1 1 1 1
R. a) A (1,1) =   ⇒ det A (1,1) = = 1 ⋅ 0 − 1 ⋅ ( −1) = 1 .
 −1 0  −1 0

15
Matrice – probleme bacalaureat rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
 a b   c d 
b) A, B ∈ M ⇒ A =   , a, b ∈ R şi B =   , c, d ∈ R ⇒
 −b a − b   −d c − d 
 a+c b+d 
A+ B =  ∈ M deoarece a + c, b + d ∈ R .
 −b − d a + c − ( b + d ) 
 1 0   0 b   1 −b 
c) I 2 − A ( 0, b ) =  − =  şi
 0 1   −b −b   b 1 − b 
1 −b 2
1 3 
2
1 3
det ( I 2 − A ( 0, b ) ) = = (1 − b ) + b 2 = b 2 − b + 1 = b 2 − b +   + =  b −  + ≠ 0 .
b 1− b 2 4  2 4
 1 a c 
 
22. Se consideră mulŃimea M =  0 1 b  a, b, c ∈ Z  .
 0 0 1  
 
1 2 1 1 3 1
a) Dacă A =  0 1 3  şi B =  0
  1 2  , să se calculeze AB .
 0 0 1 0 0 1 
  
b) Să se demonstreze că pentru oricare X,Y∈M , rezultă că XY ∈M.
c) Să se demonstreze că, dacă U ∈M şi VU=UV , pentru orice V ∈M , atunci există p∈Z
1 0 p
 0  .
astfel încât U =  0 1
0 0 1 

1 2 1 1 3 1  1 ⋅ 1 1 ⋅ 3 + 2 ⋅ 1 1 ⋅ 1 + 2 ⋅ 2 + 1 ⋅ 1  1 5 6 
R. a) AB =  0 1 3  ⋅  0 1 2  =  0 1 ⋅1 1 ⋅ 2 + 3 ⋅ 1  =  0 1 5  .
 0 0 1  0 0 1   0 0 1 ⋅1   
    0 0 1
1 a c 1 e f 
   
b) X , Y ∈ M ⇒ X =  0 1 b  , a, b, c ∈ Z, Y =  0 1 g  , e, f , g ∈ Z ⇒
0 0 1 0 0 1 
   
 1 a c   1 e f   1 e + a f + ag + c 
X ⋅ Y =  0 1 b  ⋅  0 1 g  =  0 1 g + b  ∈ M pentru că e+a, f+ag+c,
0 0 1 0 0 1  0 0 1 
     
b+g∈Z.
1 a c 1 e f 
   
c) U ∈ M ⇒ U =  0 1 b  , V ∈ M ⇒ V =  0 1 g  ⇒
0 0 1 0 0 1 
   
 1 e f   1 a c   1 a + e c + eb + f 
V ⋅ U =  0 1 g  ⋅  0 1 b  =  0 1 b + g 
0 0 1  0 0 1 0 0 1 
     
16
Matrice – probleme bacalaureat rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
1 e + a f + ag + c 
şi U ⋅ V =  0 1 b + g  ⇒eb = ag, ∀e,g∈Z ⇒a=b=0 şi c=p∈Z.
0 0 1 
 
 a c   1 3
23. Se consideră mulŃimea M =   a, b, c, d ∈ R*  şi matricea A =   . Se notează
 b d    2 6 
t
cu X transpusa matricei X .
a) Să se calculeze At ·A.
a c 
b) Să se arate că, pentru orice matrice X =   din M, are loc egalitatea
b d 
det ( X ⋅ X t ) = ( ad − bc )
2

a c 
c) Să se arate că, pentru orice matrice X =   ∈ M cu det(X·Xt)=0 , are loc relaŃia
b d 
a c
= .
b d
 1 2   1 3   1 + 4 3 + 12   5 15  1 3
R. a) At · A =  ⋅
  =
  =
   = 5 3 9 .
 3 6   2 6   3 + 12 9 + 36   15 45   
 a c   a b   a2 + c2 ab + cd 
b) X ⋅ X = 
t
⋅ = ⇒
 b d   c d   ab + cd b2 + d 2 
det ( X ⋅ X t ) = ( a 2 + c 2 )( b 2 + d 2 ) − ( ab + cd ) = a 2b 2 + a 2 d 2 + c 2b 2 + c 2 d 2 −
2

−a 2b 2 − 2abcd −c 2 d 2 = a 2 d 2 − 2abcd + c 2b 2 = ( ad − bc ) .
2

c) Din punctul b) det ( X ⋅ X t ) = ( ad − bc ) şi det ( X ⋅ X t ) = 0 se obŃine

2

a c
( ad − bc )
2
= 0 ⇒ ad − bc = 0 ⇒ ad = bc ⇒
= .
b d
24. Fie funcŃia f :M2(R)→M2(R) definită prin f (A)=A + At, unde At este transpusa matricei A.
a) Să se calculeze f(I2).
b) Să se demonstreze că (A+B)t=At+Bt, oricare ar fi A,B∈M2(R) .
c) Să se determine matricele A∈M2(R) pentru care det A =1 şi f(A)=O2 , unde
0 0
O2 =  .
0 0
1 0 1 0
R. a) f ( I 2 ) = I 2 +t I 2 =  +  = 2I2 .
0 1 0 1
t t
 a b   e f   a + e b + f   a + e c+g
b) ( A + B ) =  
t
+  =  =
h     c + g d + h    b + f d + h 
,
 c d   g

17
Matrice – probleme bacalaureat rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
a c   e g  a + e c + g 
= ( A + B) .
t
At + Bt =   +  = 
b d   f h  b + f d + h
a b 
c) A∈M2(R)⇒ A =   ⇒ det ( A ) = ad − bc = 1 şi
c d
 a b   a c   2a b + c 
f ( A ) = A + At =   +  b d  =  c + b 2d  ⇒
 c d     
2a = 0 ⇒ a = 0

b + c = 0 b + c = 0 b = −c  0 1  0 −1
 ⇒ ⇒ 2 ⇒A=  sau A =  .
 2 d = 0 ⇒ d = 0  −bc = 1  c = 1 ⇒ c = ±1  −1 0   1 0 
ad − bc = 1

18