Bine ai venit la One Yoga 

Yamas și Niyamas sunt așa-numitele “10 porunci” din Yoga. Practic, ele sunt
învățături străvechi din Yoga Sutras lui Patanjali, însă cu aplicabilitate în viața de zi
cu zi și în vremurile noastre. Putem spune că sunt niște regui de bun simț,
adunate în scripturi, dar care merg puțin mai în profunzime față de ce am învățat
de-a lungul vieții.

În ashramurile din India, cine dorește să se apuce de yoga în adevăratul sens al

cuvântului, trebuie să treacă printr-un process de purificare fizică și mentală
înainte de a se apuca de studiul asanelor. Procesul de purificare constă în
respectarea celor 5 Yamas și celor 5 Niyamas.

Astăzi, noi îi spunem proces de simplificare  Yamas și Niyamas sunt setul de

reguli etice și morale prin care învățăm să ne simplificăm viața și să o trăim mai
curat și mai aproape de esența noastră.

Sperăm ca acest seminar să îți dea răspunsurile de care ai nevoie, iar Sărbătorile
să te prindă în pace și în armonie .
Yamas

1. AHIMSA – Non-Violența

Ahimsa este fundația sistemului de reguli etice și morale. Evident, se referă la a

nu răni/ucide alți oameni sau orice alte ființe. Însă non-violența este mai mult
decât lipsa violenței fizice. Ahimsa înseamnă compasiune, înseamnă să ne
abținem de la gânduri violente, cuvinte care ar putea răni, acțiuni care ar crea rău
în jurul nostru.

Mai mult decât atât, ahimsa nu este doar o practică exterioară. Se referă, în
primul rând, la violența la care ne supunem pe noi înșine. Prin obiceiuri toxice,
prin gânduri neplăcute, prin forțarea corpului fizic sau a sănătații.

2. SATYA – Adevărul

Principiul adevărului este strâns legat de non-violență. Da, este ideal să spunem
adevărul de fiecare dată. Însă din perspectiva Satya, îl spunem doar dacă adevărul
nostru nu rănește. Este mai degrabă o practică de conștientizare, de evaluare a
consecințelor în momentul în care spunem ceea ce credem. Pentru că nu uităm că
adevărul este, de cele mai multe ori, adevărul nostru, trecut prin filtrele mentale
și emoționale din acel moment 

Satya înseamnă și autenticitate. Înseamnă să fim autentici, să fim așa cum suntem
noi cu adevărat. Să nu ne mai mințim, să nu mai încercăm să fim ceea ce nu
suntem.

3. ASTEYA - Non-furtul

Principul Asteya este cât se poate de intuitiv: să nu ne însușim ce nu e al nostru:

de la lucruri materiale, la idei, până la tendința de a consuma în exces resursele
naturale. În plan subtil, Asteya se referă la furtul resurselor energetice ale celor
din jurul nostru. De la consumarea timpului (persoanele care uită să plece sau
vorbesc foarte mult și te țin din treabă), până la consumarea energiei vitale
(vampirii energetici).

4. Brahmachaya – Dozarea corectă a energiei

Brahmacharya a fost și rămâne cel mai controversat principiu din Yoga Sutras. A
fost interpretat ca abstinență în sensul sexual al cuvântului, plecând de la
principiul că energia sexuală este cea mai de preț resursă energetică și nu trebuie
consumată în van.

În zilele noastre, însă, Brahmacharya se referă la dozarea corectă a energiei, în

orice domeniu. Este vorba, de fapt, despre moderație.

Orice ne mănâncă energia în acest moment (jobul, gândurile spre viitor, salvarea
relațiilor, dorința de perfecțiune etc) este o încălcarea a acestui principiu. Oricare
dintre consumatori necesită o cantitate limitată de energie. Ca de exemplu, atunci
când știm că am făcut tot ce am putut pentru a salva o relație sau că facem tot ce
putem pentru a ne face jobul așa cum trebuie, este suficient. Am dat deja cât
trebuia 

5. Aparigraha – Principiul Non- Atașamentului

Aparigraha se referă la renunțarea la tot ceea ce nu ne mai servește. De la lucruri

materiale care stau adunate în magazie sau înghesuite într-un colț, pentru că
“cine știe când avem nevoie”, până la atașamentul față de emoții, idei, persoane
care nu ne mai ajută să creștem.

Chiar dacă la o primă vedere Aparigraha pare un principiu destul de egoist,

detașarea de ceea ce ne ține pe loc este cel mai altruist lucru pe care îl putem
face pentru noi și pentru cei din jurul nostru.

Aparigraha înseamnă să consumăm conștient, să cumpărăm conștient și de cât

avem nevoie, să menținem spațiul fizic și energetic din jurul nostru cât mai aerisit
și cât mai curat.
Niyamas

1. SAUCHA – Puritatea

Principiul purității se referă la curățenia fizică, mentală și emoțională. Saucha nu

înseamnă numai să avem grijă de corpul nostru fizic, ci și să intrăm într-un proces
profund de interiorizare.

Abia în interiorul nostru ne putem da seama de cât de pure sunt gândurile

noastre, tiparele mentale, anturajul nostru și putem să conștientizăm ce obiceiuri
sunt impure, ce ne servește și ce nu.

2. Santosha – Satisfacția (principiul mulțumirii)

Santosha presupune să ne educăm mintea și sufletul în așa fel încât să avem o

stare permanentă de mulțumire, să vedem partea pozitivă a oricărui lucru sau a
oricărei persoane. Satisfacția se referă, de fapt, la înțelegerea faptului că avem
deja ce ne trebuie și că fericirea noastră este un lucru interior, o alegere pe care
putem să o facem. Deși într-o stare de conștiență activă, Santosha este destul de
greu de realizat, ca definiție putem să ne gândim la acea stare de non-rezistență,
de pace interioară din timpul meditației. Altfel spus, Santosha există deja în
fiecare dintre noi 

3. TAPAS – Autodisciplina

Autodisciplina se folosește de Agni, focul interior, pentru a arde tot ce este impur.
Tapas ne ajută să cultivăm disciplina, pasiunea și curajul, să nu ne dăm bătuți în
fața propriilor limitări. Tapas-ul se face cel mai simplu prin asumarea unei
practice/meditații/obicei despre care știm că ne face bine și practicarea lui cu
regularitate în fiecare zi, o perioadă determinată. Pe durata practicării Tapas-ului,
vom învăța cum să ne luptăm cu inerția, cu rezistența, cum să alchimizăm diferite
emoții care apar în timpul pracitcii.
Tapas este nevoie să fie făcut cu compasiune și perseverență, nu cu încrâncenare
sau frică. Acest detaliu face diferența între autodisciplină și autosabotaj.

4. Svadhyaya - Studiul de sine

Svadhyaya presupune atât o introspecție profundă, cât și studierea scripturilor,

așa cum este înțeles la bază principiul. În loc de lecturi greoaie, însă, ne putem
dedica timp în fiecare zi, studiind ceva ce ne pasionează și ne face să devenim
cumva o versiune mai bună a noastră: texte, articole, care să ne imbogățească
mintea și spiritul. Această Niyama înseamnă să ne dăm seama cine suntem, unde
suntem în drumul nostru spiritual ca nivel, sau măcar ce NU suntem. Svadhyaya
este despre observarea felului în care emoțiile ne controlează sau nu, a felului în
care vorbim cu ceilalți și cu noi înșine, cum îi/ne judecăm, felul în care reacționăm
la necunoscut, la schimbări etc.

5. Isvara Pranishana – Devoțiunea/ Supunerea

Această Niyama presupune capacitatea noastră de a ne încredința în planul divin,

la conexiunea noastră cu Universul și puterea de a ne supune unei forțe mai mari
decât ego-ul nostru. Desigur, asta înseamnă să renunțăm la frici, la încăpățânările
egotice, la rezistența la schimbare, la dorința excesivă de control, la identificarea
cu idei și concepte obtuze, la găsirea de scuze pentru noi sau pentru alții și lista
poate continua. La nesfârșit :) De aceea, se spune că Isvara Pranidhana este cea
mai grea dintre cele zece Yamas și Niyamas.

Yoga Sutra lui Patanjali ne îndeamnă să ne dedicăm fiecare acțiune planului divin
și umanității. Abia atunci acțiunile noastre vor crește până la maximul lor
potențial (atât în plan material, cât și în plan spiritual).

Traducătorul Yoga Sutras, Swami Satchidananda, chiar menționează că atunci

când reușim să stăpânim această Niyama, nici nu mai este nevoie de celelalte
nouă...