Cartea vs.

Internet
Harry Poter: Un an întreg...
Se duse timpul
Aripile lui albe
Ne-au furat
Şi ne-au purtat departe...

Hermione: Poate nu-i totul pierdut!

Poate Timpul va înţelege
Şi va închide ochii
Şi se va lăsa vrăjit!

Timpul: Cum aş putea să mă las vrăjit?

Nici cu cea mai mare magie
N-o să mă las păcălit!

Hermione: Nu e corect...
Acele ceasornicelor tale
Au mers mult prea repede!

Timpul: De ce sunteţi trişti?

Eu am trecut, e-adevărat
Dar clasa I aţi terminat
Şi Abecedarul aţi învăţat!
(Intră Abecedarul, însoţit de toate literele)

Abecedarul: Am fost răsfoit...

Certat, dar şi iubit
Şi cu Cartea înţeleaptă
Pe toţi v-am împrietenit!
(Apare în acenă Cartea, foarte veselă).

Cartea: Am să vă spun povestea mea

Care nu-i tristă şi nici grea!

A fost odată un brăduţ

Într-o pădure fermecată
Dar tăietorul priceput
L-a doborât pe dată!
 Lemnul uscat a fost topit
Schimbându-se-n hârtie
Iar foile iute au pornit
Drept la tipografie.

Acolo literele toate

Au făcut un dans de soi
Şi o poveste fermecată
A apărut pe foi.

Paginile mele legate

Cu poveştile minunate
Ajunseră din tipografie
Într-o mare librărie.

Acolo voi, copii cuminţi

Veniţi cu bucurie
Mă cumpăraţi şi le citiţi
Şi biblioteca voastră o îmbogăţiţi!

Un copil: Da, e adevărat! Atâtea lucruri minunate învăţăm din

Cărţi! Cine ar putea să mă contrazică?
(Intră în scenă Înternetul.)

Internetul: Eu, Internetul! (spre Carte) Am venit să te alung din lumea

asta! Aici eu vreau să domnesc, tu nu eşti decât o
cotoroanţă învechită, pe care nimeni nu o mai bagă în
seamă!

Un copil: Nu e adevărat! Noi, toţi copiii clasei I…iubim cartea1 ea

este o zână minunată, care ne-a învăţat să citim, să
socotim. Ne-a introdus în lumea poveştilor cu Feţi-
Frumoşi, cu Ilene Cosânzene. Ea este cea care ni i-a
adus pe Harry Potter şi Hermione alături de noi, în clasa
noastră!

Un copil: O iubim atât de mult, încât i-am construit şi un altar!

(Arată spre biblioteca din clasă)
Un copil: Da. Sunt atâtea cuvinte frumoase
Adunate într-o carte!...

Internetul: La ce vă trebuie cuvintele frumoase?

Orice informaţie căutaţi
Nu trebuie decât să tastaţi.
Pe când o carte s-o citeşti
E pierdere de timp şi te plictiseşti!

Cartea: Cum poţi să spui aşa ceva?

Unde-i plăcerea de-a visa?
În faţa unui monitor
Devii un simplu muritor!

Un copil: Mie-mi place pe scaun să m-aşez

Pe internet să navighez!

Un copil: Iar mie-mi place în fotoliu să citesc

Filă cu filă să răsfoiesc
Parfumul de vanilie al cărţii îl iubesc!

Timpul: Opriţi-vă! Nu mai vreau să vă aud certându-vă! Timpul

trece, iar cearta voastră nu aduce nimic bun.
Clasa I aţi terminat
Iar un copil adevărat
Probabil că a învăţat
Prieten să fie mereu
Cu Cartea şi cu Internetul.

Internetul: Aşa e, în lumea asta mare

Loc este pentru fiecare!
Prieteni de acum vom fi
Şi nu ne vom mai ciondăni.

Cartea: Şi-acum, copii, să ne arătaţi

Ce lucruri noi aţi învăţat
Din Carte şi de pe Internet
În anu-acesta înţelept!