Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 Compunere
1 Compunere
Am renunţat la ghilimele.
Nu sunt neapărat epitete, comparaţii, personificări, dar ele pot schimba frumuseţea unei
compuneri. Copiii sunt atraşi să lectureze pentru a găsi cele mai frumoase şi neobişnuite
alăturări de cuvinte şi vor căuta singuri (fără îndemnul nostru) astfel de expresii pentru a le
folosi în textele lor. Colegii lor trebuie să vadă că au cele mai reuşite compuneri!
☺IARNA
*Cumplita iarnă
*Acoperământ pufos de omăt gros
*Lungi troiene călătoare
*Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi
*Zale argintie
*Ca fantasme albe plopii înşiraţi se pierd în zare
*Întinderea pustie
*Doritul soare
*Oceanul de ninsoare
*Viscolul chiuia
*Lumina cenuşie a serii
*Vântul rece, mişcă uşor crengile goale ale copacilor
*Ce e zăpada? Lacrimi îngheţate
*Steluţe mici şi albe, plutesc în zbor legănat până departe în zări
*Mantie albă
*Cerul e ca leşia
*Viscolul se înteţeşte
*Amurgul serii se întinde ca un zăbranic sur
*Omătul scârţâie sub picioare
*Cerul se oglindeşte în neaua strălucitoare
*Înfăşurat într-o mantie de lumină, fără să-i pese de ger, soarele călătoreşte deasupra
tuturor
*Pulbere de zăpadă
*Fulgi mari ca de vată
*Steluţe argintii
*Săniuţele zboară fără oprire
*Ninge ca-n poveste
*Plapumă albă şi moale
*Zăpada scânteiază
*Întindere lucie de zăpadă
*Copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz de oglindă
*Iarna-i grădinar vestit....
*S-a aşternut zăpadă nemiluită şi cade, cade puzderie, măruntă şi deasă ca făina la cernut
*Pădurile par cercelate cu flori de zahăr şi de corcoduş
*Ninge cu fulgi mari, care parcă se joacă de-a prinselea prin aer
*Covor moale şi pufos
1
*Pădurea albă, scânteind în mii de luminiţe, seamănă cu un castel din basme
*Întunericul fără fund al nopţilor de iarnă
*Zăpada jucăuşă
*Zăpada încarcă câmpiile în semn de belşug
*Colnicele dorm sub zăpada de trei palme
*Zăpada jucăuşă
*Din coşurile caselor se înalţă leneş fumul
*Vânt iute şi rece
*Din norii albi săgetează ace de ghaţă
*Fulgi uşori şi albi ca florile de cireş
*Pământ somnoros
*Suflarea duşmănoasă a crivăţului
☺PRIMĂVARA
2
*Soare dulce
*Ploaie de miresme
☺VARA
☺TOAMNA
*Mireasmă îmbătătoare
*Pâclă albăstrie
*Cădeau frunzele nucilor c-un fel de grabă
*Razele palide ale soarelui
*Brumă argintie
*Podoabă zdrenţuită
*Frunza cădea, legănându-se în aer ca o aripă de fluture
*Miresme de toamnă blândă
*Aer curat şi răcoros
*Viforniţă păgână
*Frunzele îngălbenite cad legănându-se
*Ciorchini cu boabe mari şi lungi
3
*Frunzele cădeau strecurându-se ca o şoaptă, ca o rugăciune, aşternându-se într-un
lăvicer pe deasupra căruia vântul aleargă grăbit
*Frunzele cad legănându-se ca o aripă de fluture, aninându-se de ramuri ca cerând ajutor
*Gutui amărui cu puf galben ca de pui
*Toamna mână păsările călătoare spre ţările calde
*Stoluri dese
*Văl de btumă argintie mi-a împodobit grădina
*Norii suri îşi poartă plumbul
*Porumbul tremură pe câmp
*Câmpia se culcă sub ploi şi zloată
*Arborii îşi dezbracă frunzişul şi aşteptă goi, dârdâind de frig, hainele noi ale primăverii
viitoare
*Ploaia rece şi subţire
*Ceaţa lăptoasă
*Dealuri zgribulite
*Toamna împrăştie arome dulci şi amărui
*Ţarini zdrenţuite
*Merele încovoiau crenguţele ca cerceii cu grele nestemate
*Toamna cea întunecată
*Codrul a prins a-şi lepăda frunza
*Toamnă mohorâtă cu vânturi mari, tânguitoare
*Tot cerul parcă s-a pornit pe plâns
*Ceaţa umedă şi deasă
*Toamnă aspră ca un bici
*Cer de plumb
*Afară-i toamnă, frunză-mprăştiată,/Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri.
*....rândunelele se duc,/Se scutur frunzele de nuc,/S-aşază bruma peste vii...
*Frunza tânjea, se îngălbenea
*Iazurile s-au acoperit cu o pânză subţire de verdeaţă
*Ierburile ascunse se clatină blând
*Nuci lemnoase, îmbrăcate în cămăşi zdrenţuite
*Zimţii de gheaţă ai Luceafărului de seară
☺ANIMALELE
4
*Sălbatic, ager armăsar
*Cocorii vâslesc cu aripile lor mari şi obosite
*Aripi cu foşnet de mătase veche
*Ochii lupului strălucesc lacomi
*Albina-cel mai mare inginer de sub cer
*Veveriţa-un ghem de blăniţă de culoarea flăcării cu coada stufoasă adusă pe spinare, cu
un căpşor minuscul în care licăreau ochişorii, ca două boabe de ploaie sau de lacrimi
*Se furişă pe o creangă subţire
*Face o săritură pe o creangă joasă în înălţime ca şi cum puful ei de flacără s-ar desprinde
şi ar pluti în sus
*Inimioara ei de puişor al fagului, al pădurii şi al primăverii
*Gândăcel cu mustăţile de aţă
*Cărăbuş cu barbă în hăinuţă aurie
*Încep a răsuna mii şi mii de glasuri, de ciripiri, de triluri şi de ecouri
*Bondari catifelaţi
*Libelule cu aripi străvezii
*Siluete fugare ale caprelor negre
*Boturile catifelate ale turmelor
*Capul cu botul mic, catifelat şi umed
*Blana moale, mătăsoasă
*Căprioara îşi azvârle picioarele în fugă fulgerătoare, în salturi îndrăzneţe, se avântă ca o
săgeată
*Boii sunt mici, aproape nişte viţei şi merg încet, suflând aburi groşi pe nări
*Iepurii săreau ca lăcustele
*Boii îl privec duios, suflete mute, poate-i înţelegeau vorbele şi îl iertau pentru loviturile
pe care le dăduse până atunci
*Mieii negri şi creţi bigăie subţirel
*Un pui de câine lup, frumuşel, dar nevolnic încă cu una dintre urechi ascuţită în sus, cu
cealaltă pleoştită
*Privighetoarea, cântăreaţa nopţilor
*Ciocârlia, câtăreaţa luminii şi a muncii
*Ciocârlia îşi porni cântecul în puzderia de aur
*Pui mic şi fricos
* Muget înăbuşit de durere
*Zbieret adânc, sfâşietor
*Lupul poposeşte pe labe, în hăţişuri şi priveşte nemişcat
*Veveriţa hoinăreşte ca o deşucheată, pădurea întreagă
*Rândunica tăie văzduhul ca o săgeată
☺ŞCOALA
5
*Şcoala, grădină înfloritoare
*În clasă e linişte deplină
*Poarta şcolii devine neîncăpătoare pentru mulţimea de copii şi părinţi
*Culoare strălucind de curăţenie
*Geografia, joc minunat, cel mai frumos dintre toate
*Cartea pe care mă necăjeam, urmărind cu degetul şi cu priviri mirate, buchii mari,
întortocheate şi cârligate ca nişte gângănii, era abecedarul
*Ceas al luminii şi al înţelegerii celei mari
*Pe foile albe se zăresc stilourile ca nişte arme părăsite
*Că nu este alta mai frumoasă şi mai de folos în viaţa omului zăbavă, decât cetitul cărţilor
☺PATRIA
6
*Carpaţii cu fruntea de zăpezi
*Păduri nesfârşite se înalţă între cer şi pământ
*Arborii sunt drepţi ca nişte lumânări care ard cu flacără verde
*Magazinele cu vitrinele lor largi se scaldă în zeci de culori
*Imaginea gălăgioasă a unui oraş tânăr
*Sporeşte frumuseţea ţării
*Vuietul molcom al vântului prin crengi
*Popor harnic, cutezător şi curat
*Trebuie să fim mândri de frumuseţea nemărginită a pământului nostru
*Ţara nu se serveşte cu declaraţii de dragoste, ci cu muncă cinstită şi la nevoie cu jertfă.
Munca cinstită, viaţa curată, iubirea de semeni, împlinirea datoriilor pe care le avem-adică
faptele-acestea înseamnă patriotism, nu vorbele deşarte
*Leagăn românesc
*Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
*Tainice şi minunate glasuri măiestre
*Patria este cel dintâi şi cel din urmă cuvânt al omului.
*Verzi sunt dealurile tale, frumoase pădurile şi dumbrăvile spânzurate de coastele
dealurilor, limpede şi senin e cerul! Munţii se înalţă trufaşi în văzduh, nopţile încântă auzul şi
ziua farmecă văzul.
7
*Ochii surâdeau de fericire
*Picuri mari, lacrimi de fericire, izvorau în neştire din ochii lui
*Ca toate făpturile apăsate de necazuri, s-a închis în sine
*Îngăduitor şi tăcut
*Răscolit de amărăciune
*Şi-a scos focul de la inimă
*Erau veseli şi lucrau cu însufleţire
*Scârbit de fapta cea rea
*Picături de nelinişte
*Tăcerea tainică
8
*Duşmani amestecaţi cu pământul
*Pierderi înspăimântătoare
*Duşmanii se aruncă unii spre alţii, puştile bubuie, spăngile se-nroşesc. Pe luciul de oţel al
puştii se prelinge sângele
☺ELEMENTE DE PORTRET
9
*Obraji pârliţi de soare
*Obrajii se aprind şi din ochi parcă le ies scântei
*Mâinile ei harnice trebăluiesc de zor cu mişcări largi şi fine
*Mâinile mamei m-au vrăjit
*Mama, fiinţa care ţi-a dat viaţă, te-a învăţat să mergi, să râzi, să vorbeşti
*Tânăr plăpând şi înalt, cu părul bogat şi ondulat, visător, hotărât
*Tânc bălănel, cu capul mare şi privirea sfioasă
*Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte ciorchini de flori albe
*Ochi blânzi şi mângâietori
*Domn cărunt, cam posomorât la înfăţişare
*Bărbat gras, deşi tânăr, foarte vorbăreţ şi foarte vesel
*Om în floarea vârstei
*Umeri laţi şi puternici
*Mâini puternice cu degete prelungi şi pline de nerăbdare
*Femeie subţire, puţin încruntată, cu mâinile micuţe, atârnând stinghere
*Mic şi îndesat
*Privire senină
*Naltă, uscăţivă
*Părul alb şi creţ
10
*Vântul nu mai clătina nici o frunză
*Norii se îngroşau, mâncând albastrul cerului
*Ploaia curgea tot mai densă
*Din depărtări izvorau săgeţi lungi de aur, fulgerând în sus, în nori, şi în jos în oglinzile de
apă. Răpăitul ploii a încetat
*Undeva, pe un colţ de aur a apărut curcubeul
*Cea dintâi rază străpunse văzduhul
*Negurile se lasă predeluind zările
*Noapte lucie pe o lume ca din poveşti
*Uriaşul policandru al cerului îşi aprinde, una câte una, luminile, ca într-o nemăsurată
sală de danţ
*Lumina se cerne din ce în ce mai densă
*Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa, ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de
fericirea unei asemenea atingeri
*Norii fugeau goniţi de vânturile din înălţimi
*Cerul era greoi ca de bumbac
11