Modele de compuneri narative

O întâmplare în vacanţa de vară

Expozitiunea reprezintă momentul introductiv în care se prezintă locul, timpul acţiunii şi

personajul
• Descrie cadrul în care se desfăşoară acţiunea. Creează atmosfera în care se va desfăşura
acţiunea.
• Foloseşte indici de timp: odată, demult de tot, într-o zi, aseară etc.
• Foloseşte indici de loc: undeva, acolo, unde
• Prezintă personajul prin nume şi descriere în câteva cuvinte.

,,Din dulci amintiri, evoc o întâmplare care a reusit să mă fascineze şi care a contat enorm
pentru mine, deoarece am descoperit lucuri minunate şi am simtit că sunt iubit, iar suprizele vin când
nu te astepti.. Era o zi frumoasă de vară din vacanţa mare. M-am trezit de dimineaţă, pe la ora şapte.
Eram la bunici. După ce m-am dat jos din pat, am înştiinţat-o pe bunica, că vreau să fac o plimbare
prin natură. Ea mi-a aprobat dorinţa şi mi-a pregătit merinde.’’
Intriga reprezintă momentul care strică echilibrul şi declanşează acţiunea.
• Marchează acest moment prin indicii: deodată, pe când, în timp ce etc.
,,Am plecat la drum mai devreme, pentru că soarele era pregătit să mă stropească cu lacrimile
sale de foc. Cum am urcat dealul din spatele casei, deodată, ceva mi-a atras atentia. Cum putea să fie
posibil asa ceva?’’
Desfăsurarea actiunii
• Prezintă faptele în ordine logică.
• Nu te pierde în detalii care ţi-ar putea abate atenţia de la firul narativ.
• Încearcă să creezi suspansul şi să ţii trează atenţia cititorului.
• Inventează întâmplări prin care să faci acţiunea să avanseze.

,,Dintr-o dată mi s-a părut că am intrat într-o altă lume. Totul mi se părea mai frumos. Regele
soare îşi impusese stăpânirea pe marele albastru, cerul. Roua rece a dimineţii era aşternută pe iarba
verde şi pufoasa. Stoluri de păsări zburau deasupra mea, împreuna cu fluturi de diverse culori, care
dansau în aer. Cerul senin, de un albastru pur şi răcoarea dimineţii, care se făcea simţită prin hainele
cu care eram îmbrăcat, mă îndemna la visare. Am mai stat un timp şi am admirat natura din picioare.
Apoi m-am aşezat la umbra stăpânului pădurii - un stejar înalt şi bătrân cât lumea, a cărei înălţime te
ameţea doar când te uitai la el. M-am aşezat şi dintr-o dată, din spate, am auzit un lătrat. M-am
speriat de mama focului. Primul gând a fost să mă urc în copacul copilăriei mele, stejarul cel bătrân.
Dar am renunţat. Fiinţa care lătra şi-a arătat faţa. Era drăgălaşul meu câine, Bobiţă. Sperietura a fost
cumplită. Chiar şi după ce l-am luat în braţe pe Bobiţă, inima îmi bătea atât de tare, de parcă ar fi vrut
să-mi iasă din piept. Abia când Bobiţă a început să mă lingă vesel pe mână, m-am liniştit.’’
Punctul culminant (momentul de maximă intensitate)
• Poate fi marcat prin utilizarea indicelui lexical « dar ».
• Creează tensiune la nivelul textului.
• Accentuează stările personajului.

,,Dar, dintr-o dată, Bobiţă a început să alerge de colo-colo şi să latre voios. Parcă voia să-mi
spună ceva. Ce ar fi putut să îmi spună un câine? Am hotărât să îl urmez. Spre surprinderea mea,
căţelul m-a condus către casă. În curtea bunicilor, tocmai sosiseră părinţii mei. După ce m-au
îmbrăţişat, mi-au comunicat că au o surpriză pentru mine, un codou pe care mi-l doresc de ceva
vreme. M-au dus la maşina cu care veniseră. În portbagaj mă aştepta o bicicleta mare, roşie. Era exact
ce-mi doream! Împreună cu această bicicletă am bântuit pe colinele satului bunicilor pe parcursul
întregii vacanţe.’’
Deznodământul se restabileşte echilibrul şi acţiunea se termină.
• Repetă indicii de loc folosiţi la începutul compunerii tale.

,,A fost cea mai grozavă vacanţă pe care am petrecut-o la bunici, dintre toate cele pe care le-am
avut până acum. Mi-am propus să mai merg la acestia şi în vacanţa viitoare. Acum Bobiţă a crescut,
cred că este un dulău pe cinste. Abia aştept să bat uliţele satului pe bicicletă cu Bobiţă lângă mine.
Apoi, împreună, să ne pierdem în natura fermecătoare din împrejurimile satului bunicilor, care mi-a
furat sufletul.’’
 O întâmplare reală/imaginară petrecută la munte

Expoziţiunea

Cu bucurie în suflet/Din dulci amintiri evoc o întâmplare care a reuşit să-mi schimbe
viziunea asupra lumii, dar şi anumite impresii despre viaţă. Era o zi mirobolantă de toamnă, iar tata
a decis să vizităm muntele Oas. Împreună cu dragii mei părinţi, am ajuns la poalele regatului
muntos. Muntele vulcanic face parte din grupa de nord a Carpaţilor Orientali. Era un peisaj
nemaipomenit care urma să mă înghită sau care voia să mă ajute să-i descifrez misterele care se
ascundeau pe acolo.
Intriga
Deodată, părinţii mei se simţeau obosiţi, iar eu eram curios să văd dacă aş fi putut să mă
împrietenesc cu natura ce stăpânea acel tărâm, însă un lucru mi-a atras atenţia. Cum putea fi posibil
aşa ceva?
Desfăşurarea acţiunii
Susurul apei ce străbătea un râu reuşise să mă atragă în mrejele sale, însă admiraţia pe care
o aveam nu mă putea opri din loc. Cu cât mă apropiam de rău, cu atât mă simţeam mai straniu şi
vedeam cum mă îndepărtez de cabana în care se aflau părinţii mei. O adiere a vântului mi-a
mângâiat chipul zâmbitor şi m-a făcut să simţ un fior. Am început să alerg, nu mă puteam opri, abia
respiram. Am fost oprit de către cineva. Capătul râului despărţea muntele în două tărâmuri,
nicidecum, nu-şi avea sfârşitul într-un lac, vărsându-se pe versantul acestuia, aşa cum mi se scurgea
mie pe obraz o lacrimă de emoţie. Privind mai atent la tărâmul din faţa mea, mi-am observant
părinţii care mă strigau şi care-mi făceau semne ca să traversez. Eram derutat, confuz, abia auzeam
câteva litere, iar imaginea lor era înceţoşată. Voiam să traversez, dar ceva mă ţinea în loc. Era
copilăria, cu farmecul ei aparte, care mă ruga să nu o părăsesc. Dincolo ,,domnea’’ adolescenta, cu
alte perspective şi impunea într-un mod obligatoriu, maturizarea. Trebuia să iau o decizie cât mai
repede posibil. Nu ştiam ce să fac, nu voiam să-mi părăsesc lumea fascinantă a copilăriei, însă
timpul nu putea să mă ţină în loc.
Punctul culminant
Deodată, am auzit un strigăt, era mama care dorea să mă trezesc din visare şi să mă îndrept
către cabană, deoarece aveam de parcurs anumite itinerarii. Abia atunci mi-am dat seama că vântul
a fost cel care m-a făcut să visez, să contemplez şi care mi-a anticipat destinul, anunţându-mă, într-
un mod discret că voi ieşi din lumea copilăriei cât de curând.
 Deznodământul
A fost o zi minunată, petrecută la poalele munţilor, împreună cu minunata mea familie, o zi
pe pe care nu o voi uita şi care m-a ajutat să înţeleg că orice clipă merită trăită la maximum, dar cu
mare grijă.