Bacteriile

Definiție
• Bacteriile reprezintă un grup de microorganisme
procariote – organisme primitive monocelulare, în
structura cărora nu se regăsește nucleul celular.
Formele de bază sub care se prezintă aceste
microorganisme sunt coci, bacili și spori

• coc este un termen ce definește bacteriile care au

formă sferica, prin opoziție cu cele care au formă de
bastonaș, numite bacili, sau cu cele care au
forme spiralate, numite spirochete
 Bacteriile
• Majoritatea bacteriilor sunt împărțite în două
grupuri distincte, în funcție de capacitatea de a
fixa colorantul violet de gențiana pe
constituenții peretelui celular (peptidoglicani
sau mureine).
• metoda de colorare de diferențiere - GRAM
cea mai folosita aparține doctorului danez Hans
Christian Gram, a fost folosită prima dată în
anul 1884 la Berlin
 Coloratia Gram
• Gram-pozitiv fixează violetul și mențin culoarea
mov după spălările cu solvenți organici iar
Gram-negativ pierd colorantul în urma
spălărilor cu solvent si sunt roz de la colorarea
cu safranină.
• Diferențele care apar la metoda de colorare
Gram provin din două caracteristici definitorii
care disting arhitectura celulară a celor două
grupuri de bacterii.
 Coloratia Gram
• Prima caracteristică este prezența membranei externe,
reprezentativă doar bacteriilor Gram-negativ, cu
lipopolizaharide pe fața exterioară. Acestea sunt alcătuite
din lipide de tip A – component al endotoxinelor – lipid
capabil de a provoca febră sau șoc septic, și polizaharide –
antigene de suprafață de tip O.
• Membrana externă reprezintă o barieră eficientă împotriva
pătrunderii în spațiul periplasmatic a numeroase substanțe
printre care medicamente sau coloranți.
• Schimburile cu mediul se realizează prin intermediul
proteinelor-canal, denumite porine.
 Coloratia Gram
• A doua diferență semnificativă în structura bacteriilor
Gram-pozitiv și Gram-negativ rezultă din grosimea
diferită a peretelui celular.
• La bacteriile Gram-pozitiv, peretele este mai voluminos
și expus la mediul extern, ușor accesibil medicamentelor
sau coloranților.
• Mureina conferă celulelor bacteriene capacitatea de a
supraviețui în medii caracterizate prin pH și osmolarități
care pot cauza liză membranară bacteriană
 Coci G+
• Se impart in catalazo + si catalazo –
Catalazo pozitivi sunt stafilococii
 Coagulazo pozitiv Stafilococul Auriu
 Coagulazo negativ Stafilococul epidermidis
(sensibil la Novobiocin) si Stafilococul
saprophyticus (rezistent la Novobiocin)
 Coci G+ Catalazo-negativi
• Determina hemoliza, și in funcție de
caracterele hemolizei sunt împărțiți în
 Beta hemolitici – Streptococcus pyogenes si
agalactiae
 Alfa, beta sau gama hemolitici (grupul D) –
Enterococcus fecalis si Streptococcus bovis
 Alfa hemolitici Streptococcus pneumoniae,
mutans si intermedius
 Streptococcus pyogenes
Infecții
 Faringita
 Impetigo, erizipel, celulita
• Face parte din flora normala a orofaingelui sau pielii
• Faringita se transmite pe cale interumana via picaturi
respiratorii sau hrana
• Adera de pilii mucoasei faringiene si isi dezvolta aici colonii,
care determina raspuns inflamator
• Apar Manifestarile clinice - adenita si congestie faringiana
• Evolutia este spre vindecare spontana sau pot aparea
complicatii
 Streptococcus pyogenes
Complicatiile infectiilor cu piogeni
o Raspandirea infectiei - bacteremie, meningita,
otita
o Eliberarea de toxine – scarlet fever, TSS
o Reactii anti-streptococice mediate imun –
glomerulonefrita, febra reumatoida
 Streptococcus pyogenes
Factori de virulenta
 Streptokinaza
 Proteina M
 Hialuronidaza
 ADN -aza
 Streptococcus pyogenes
 Actiune mediata de toxine
1. Scarlatina
-debut prin faringita insotita de eliberarea sistemica de exotoxine pirogene
A, B si C – manifestata clinic prin febra, rash cu debut pe trunchi, limba
zasemanatoare capsunii, descuamare periferica dupa ce rasul dispare
2. Socul septic
-infectii streptococice cutanate insotite de eliberarea sistemica de
exotoxina pirogena A (un superantigen), care duce la activarea
limfocitara policlonala cu manifestari clinince de febra cu debut brusc,
soc si MSOF
3. Fasciita necrozanta: prin inocularea bacteriana a fac\sciilor
(traumatic/chirurgical) insotita de eliberarea sistemica a exotoxinei B –
necroza rapida a planurilor fasciale fara implicare amusculara
(protreaza)
4. hemoliza, distructie leucocitara streptolizinele O si S
 Streptococcus pyogenes
 Actiune mediata de toxine
1. Scarlatina
-debut prin faringita insotita de eliberarea sistemica de exotoxine pirogene
A, B si C – manifestata clinic prin febra, rash cu debut pe trunchi, limba
zasemanatoare capsunii, descuamare periferica dupa ce rasul dispare
2. Socul septic
-infectii streptococice cutanate insotite de eliberarea sistemica de
exotoxina pirogena A (un superantigen), care duce la activarea
limfocitara policlonala cu manifestari clinince de febra cu debut brusc,
soc si MSOF
3. Fasciita necrozanta: prin inocularea bacteriana a fac\sciilor
(traumatic/chirurgical) insotita de eliberarea sistemica a exotoxinei B –
necroza rapida a planurilor fasciale fara implicare amusculara
(protreaza)
4. hemoliza, distructie leucocitara streptolizinele O si S
 Streptococcus pyogenes
• Diagnostic :
-pe frotiu - coci G+ in lant
-ASLO pozitiv
-cultura bacteriana din faringe / de pe tegument
• Tratament: Peniclina G
-in socul septic se adauga Clindamicina (previne
eliberarea exotoxinei de scarlatina
-debridarea sistematica a plagilor
 Streptococcus pyogenes
• Raspuns mediat imun
-glomerulonefrita: apare la 2-3 spt dupa infectie si se manifesta prin
hematurie, HTA, edem periorbital; recuperarea de obicei 100%;
Dg pe baza analizelor renale, ASLO; Trat simptomatic
-febra reumatoida: faringita cu piogen netratata este urmata de o
reactie incrucisata autoimuna a anticorpilor anti-strep cu
antigene din articulatii si cord; apare la 2 sapt după faringita și
evoluează cu afectare cardiaca ireversibila (ex valvă mitrala-suflu)
Clinic: cardita, coree, noduli subcutanati, erythema marginatum.
Dg - criteriile Jones, ASLO, evaluarea functiei renale și cardiace;
Trat: simptomatic și profilactic cu penicilina la pacienții cu istoric
de febra reumatoida pentru a preveni afectare cardiaca
Bacili Gram Pozitivi
●
Sporulati
-aerob, imobil – Bacillus anthracis
-aerob, mobil – Bacillus cereus
-obligatoriu anaerobi - clostridii
●
Nesporulati
-mobil – Listeria monocytogenes
-imobili – Corinebacter diphteriae
Bacili Gram Pozitivi
●
Bacillus anthracis
-forme clinice ale infectiilor
1. locale
- antraxul cutanat – pustule maligne (cel mai
frecvent)
- antrax gastrointestinal – dizenterie
2. sistemic
- boala lucratorilor cu lana
 Bacillus anthracis
●
Se transmite pe calea sporilor luați de la
capre, vaci sau produse obtinute din ierbivore
●
Contaminarea se face pe cale cutanata, prin
ingestie sau inhalatie. Bacilul se multiplica
local iar toxinele sunt cele care dau
manifestarile clinice
-cutanat pustule maligne
-respirator – toxinele disemineaza sistemic –
febra, dispnee, tuse uscta – mortalitate 100 %
Bacillus anthracis
Bacili G+ Nesporulați
Coci G+ Catalazo-pozitivi
Coci G+ Catalazo-pozitivi