 Log In

KASSAK
 Home
 Internet
Search & Hit E

LINKS

 *Simpler
 Blogaristic | Un blog mai putin artistic
 Siko

CALENDAR

noiembrie 2015
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Noi    
  1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30  

Lista comenzilor AutoCAD

februarie 18, 2011
By kassak

Comandã – descriere Optiuni

APERTURE – controleazã mãrimea  
cursorului selector, caracteristic
modului object snap.
ARC – traseazã un arc de cerc de A – unghi inclus
orice dimensiune.
C – centru cercului

D – directia de start
 E – punct final

L – lungimea corzii subîntinse

R – raza cercului
AREA - calculeazã aria unei figuri. A – seteazã modul Add

S – seteazã modul Substract

E – calculeazã aria cercului sau poliliniei selectate

ARRAY - realizeazã copii multiple
ale entitãtilor grafice selectate,
dispunându-le rectangular sau polar.
ATTDEF - creeazã o definitie de
atribut care poate fi asociat unui
bloc.
P – selecteazã modelul polar
R – selecteazã modelul rectangular
I – controleazã vizibilitatea atributului
C – stabileste tipul atributului

V – stabileste modul de verificare

P – predefineste valoarea atributului

ATTDISP - controleazã global ON – seteazã starea “vizibil” pentru toate atributele
starea de vizibilitate a atributelor.
OFF – seteazã starea “invizibil” pentru toate
atributele

N – mentine starea de vizibilitate stabilitã prin

ATTDEF pentru fiecare atribut
ATTEDIT – asigurã editarea  
atributelor, indepedent de blocurile
cãrora apartin.
ATTEXT – extrage informatiile C – fisierul text va avea formatul CDF (informatiile
atributelor dintr-un desen si le sunt separate prin virgulã)
depune într-un fisier text, pentru a le
folosi în afara desenului. S – fisierul text va avea formatul SDF (informatiile
sunt separate prin spatii)

D – fisierul text va avea formatul DXF (un format

AutoCAD folosit pentru schimbarea fisierelor desen
între mai multe programe)
AUDIT – determinã diagnosticarea Y – corecteazã erorile din fisierul desen
unui fisier desen si permite
corectarea erorilor identificate. N – semnaleazã dar nu corecteazã erorile din fisierul
desen
BASE – stabileste punctul de  
inserare pentru desenul curent, în
vederea inserãrii ulterioare a
acestuia.
BHATCH – hasureazã un contur  
definit automat cu un model de
hasurã dintr-o casetã de dialog.
BLIPMODE – activeazã sau ON – activeazã afisarea marcajelor de puncte
dezactiveazã afisarea marcajelor prin
care se reprezintã punctele. OFF – dezactiveazã afisarea marcajelor de puncte
BLOCK – permite definirea unei ? – listeazã numele blocurilor definite de utilizator
entitãti de tip bloc din entitãti
existente.
BPOLY – defineste, prin  
intermediul unei casete de dialog, un
contur polilinie ce înconjoarã o
suprafatã.
BREAK – sterge pãrti ale unei F – stabileste primul punct al portiunii de sters
entitãti sau separã o entitate în
segmente.
CHAMFER – permite realizarea P – determinã aplicarea comenzii asupra poliliniilor
tesiturilor.
D – stabileste distantele de tesire
CHANGE – asigurã modificarea P – asigurã modificarea proprietãtilor de culoare,
unor caracteristici ale entitãtilor elevatie, tip de linie, strat de desenare si înãltime.
grafice selectate.
C – schimbã culoarea unei entitãti

E – modificã pozitia entitãtilor fatã de axa Z

LA – schimbã layer-ul pe care se aflã entitatea

LT – modificã tipul de linie al entitãtii

T – modificã înãltimea entitãtii

<implicit> – deplaseazã sau deformeazã entitatea

CHPROP – Modificã proprietãtile C – schimbã culoarea unei entitãti
entitãtilor
LA – schimbã layer-ul pe care se aflã entitatea

LT – modificã tipul de linie al entitãtii

T – modificã înãltimea entitãtii

CIRCLE – permite trasarea 2P – prin douã puncte diametral opuse
cercurilor:
 3P – prin trei puncte pe circumferintã

D – prin specificarea diametrului

TTR – prin specificarea razei si a douã entitãti la

care cercul va fi tangent
COLOR – seteazã culoarea pentru numãr – numãrul culorii entitãtii
entitãtile grafice care urmeazã a fi
desenate, indepedent de layer sau BYLAYER – entitãtii îi este asociatã culoarea layer-
culoarea blocului. ului

BYBLOCK – entitãtii îi este asociatã culoarea

blocului
COMPILE – afiseazã o casetã de  
dialog pentru compilarea fisierelor
shape/font.
CONFIG – afiseazã optiuni pentru a  
reconfigura AutoCAD.
COPY – realizeazã copii ale M – permite realizarea de copii multiple
entitãtilor selectate.
COORDONATES –  
activeazã/dezactiveazã afisarea
coordonatelor pe linia de stare.
DBLIST – listeazã informatii  
referitoare la toate entitãtile din
desen
DDATTDEF – defineste atributele  
cu ajutorul unei casete de dialog
DDATTE – editeazã atributele prin  
intermediul unei casete de dialog
DDATTEXT – extrage atribute prin  
intermediul unei casete de dialog
DDCHPROP – modificã  
proprietãtile entitãtilor prin
intermediul unei casete de dialog
DDEDIT – editeazã o linie de text  
într-o casetã de dialog
DDEMODES – modificã  
proprietãtile entitãtilor prin
intermediul unei casete de dialog
DDGRIPS – controleazã afisarea  
grip-urilor prin intermediul unei
casete de dialog
DDIM - controleazã stabilirea  
variabilelor de cotare si crearea de
stiluri de cotare prin intermediul unei
casete de dialog
DDINSERT - permite inserarea de  
blocuri prin intermediul unei casete
de dialog
DDLMODES – modificã  
proprietãtile layer-elor prin
intermediul unei casete de dialog
DDMODIFY –  permite  
vizualizarea si modificarea entitãtilor
prin intermediul unei casete de
dialog
DDOSNAP – seteazã modurile  
object snap prin intermediul unei
casete de dialog
DDRENAME – redenumeste  
obiecte prin intermediul unei casete
de dialog
DDRMODES – seteazã diferitele  
ajutoare pentru desenare, prin
intermediul unei casete de dialog
DDSELECT – schimbã modurile de  
selectie a entitãtilor, mãrimea casetei
de selectie si metoda de sortare a
entitãtilor, prin intermediul unei
casete de dialog
DDUCS – controleazã UCS-ul prin  
intermediul unei casete de dialog
DDUNITS – controleazã unitãtile  
folosite de AutoCAD prin
intermediul unei casete de dialog
DELAY – întârzie executia  
comenzii urmãtoare dintr-un fisier
script
DIM – asigurã intrarea în modul de  
cotare
DIM1 – seteazã modul de cotare  
pentru o singurã subcomandã de
cotare
DIST – calculeazã distanta dintre  
douã puncte
DIVIDE – asigurã marcarea B – utilizeazã ca marcatori blocuri definite de
entitãtilor grafice cu un numãr utilizator, cu posibilitatea alinierii acestora cu
precizat de puncte situate la distante
egale. entitatea graficã

 
DONUT – permite constructia  
cercurilor sau inelelor umplute cu o
texturã de tip solid.  

 
DRAGMODE – controleazã ON/OFF – activeazã/dezactiveazãmodul drag
modul drag de specificare dinamicã
a entitãtilor grafice. A – permite specificarea dinamicã în toate cazurile
când aceasta este posibilã în mod automat
DTEXT – determinã specificarea Vezi optiunile comenzii TEXT
dinamicã a textelor în fisierele desen
 
DVIEW – defineste dinamic vederii CA – specificã pozitia camerei relativ la tintã
paralele sau în perspectivã a
obiectelor 3D. TA – specificã pozitia tintei relativ la camerã

D – seteazã distanta dintre camerã si tintã

PO – modificã pozitia atât pentru camerã cât si

pentru tintã, cu ajutorul coordonatelor X,Y si Z

PA – asigurã deplasarea ferestrei de afisare

Z – asigurã facilitãti de zoom

TW – permite rotirea vederii în jurul directiei de

vedere

CL – defineste si activeazã planele de sectionare

H – înlãturã liniile ascunse din entitãtile selectate

curent

OFF – dezactiveazã vederea în perspectivã

U – anuleazã ultima optiune DVIEW executatã

X – încheie comanda DVIEW

DXBIN - asigurã importul de fisiere  
de tip DXB
DXFIN – importã fisiere de tip DXF  
DXFOUT – creeazã un fisier DXF E – permite sã selectãm doar entitãti specifice pentru
 a fi memorate în fisier

B – creeazã fisiere DXF binare

EDGESURF – permite construirea  
unei retele poligonale, care
aproximeazã o suprafatã bicubicã de
interpolare între patru curbe
adiacente.
ELEV – seteazã elevatia si înãltimea  
pentru entitãtile grafice care urmeazã
a fi construite
ELLIPSE – asigurã desenarea - prin specificarea punctelor finale ale celor douã axe
elipselor .
C – prin specificarea centrului elipsei

R – prin specificarea axei mari si a rotatiei unui cerc

în jurul acesteia 
END – asigurã salvarea desenului,  
iesirea din AutoCAD si întoarcerea
în sistemul de operare.
ERASE-asigurã stergerea obiectelor  
selectate
EXPLODE – descompune entitãti  
grafice compuse (blocuri, polilinii,
cote etc.) în entitãti elementare.
EXTEND – determinã prelungirea  
entitãtilor grafice selectate pânã la
intersectarea unor granite definite de
alte entitãti grafice.
FILES – permite efectuarea câtorva  
operatii cu fisierele de pe disc direct
din AutoCAD.
FILL – controleazã vizibilitatea ON – activeazã modul FILL
suprafetelor “umplute” ale
poliliniilor, urmelor si solidelor. OFF – dezactiveazã modul FILL
FILLET – permite realizarea R – stabileste raza arcului de racordare
racordãrilor.
P – racordeazã o polilinie 2D.
FILMROLL – creeazã fisiere .FLM  
utilizate pentru rendering de cãtre
AutoSHADE
GRAPHSCR – comutã ecranul din  
modul text în modul grafic
GRID – afiseazã o retea de puncte ON/OFF – activeazã/dezactiveazã afisarea retelei
cu o rezolutie specificatã.
 A – specificã densitatea retelei diferitã pe cele douã
axe

S – distantele dintre puncte vor fi egale cu pasul de

incrementare al modului snap
HANDLES – ataseazã o etichetã ON – ataseazã etichete de identificare a tuturor
(handle) unicã pentru fiecare entitate entitãtilor din desen
dintr-un desen.
DESTROV – distruge toti identificatorii entitãtilor
din desen
HATCH – permite hasurarea nume – se utilizeazã numele modelului de hasurã
suprafetelor închise. predefinit

? – se afiseazã lista modelelor de hasurã definite în

ACAD.PAT

U – permite utilizatorului sã defineascã un model

simplu de hasurã
 INSERT – insereazã în desenul nume – încarcã fisierul bloc cu numele nume
curent blocuri sau alte fisiere desen.
nume=nume.dwg – apeleazã ca bloc un fisier desen

? – listeazã numele blocurilor definite

C – specificã un colt pentru indicarea scãrii de

inserare

XYZ – permite specificarea factorilor de scarã pe x,

y si z

~     afiseazã o casetã de dialog standard

ISOPLANE – schimbã planul L – alege planul din stânga
izometric curent
R – alege planul din dreapta

T – alege planul de sus

Enter – comutã la planul izometric urmãtor

LAYER – creeazã si modificã layer-  ? – afiseazã numele tuturor straturilor definite,
e. precum si atributele lor

M – permite crearea unui strat nou, care devine strat

curent
 S – selecteazã un alt strat curent;

N – permite crearea de noi straturi, fãrã a modifica

stratul curent;

ON – seteazã straturile precizate de utilizator la

starea “vizibil”;

OFF – seteazã straturile precizate de utilizator la

starea “invizibil”;

C – permite modificarea atributului de culoare

asociat straturilor;

L – permite modificarea tipului de linie asociat

straturilor

F – permite setarea stãrii “înghetat” pentru un strat

sau un grup de straturi;

T – permite dezghetarea straturilor specificate de

utilizator

LO – permite blocarea straturilor prevenind astfel

accesul la editarea entitãtilor continute de acestea

U – permite deblocarea straturilor

LIMITS – stabileste limitele de 2 puncte – seteazã coltul stânga-jos si coltul dreapta-
desenare, permitând verificarea sus ale spatiului alocat
respectãrii lor.
ON/OFF – activeazã/dezactiveazã mecanismul de
verificare a limitelor de desenare
LINE – traseazã linii din segmente Enter – forteazã punctul de start în punctul final al
de dreaptã. celei mai recent trasate entitãti de tip linie sau arc

C – închide linia poligonalã cu un segment de

dreaptã

U – sterge ultimul segment de dreaptã desenat

LINETYPE – permite crearea si ? – afiseazã lista tipurilor de linii disponibile
încãrcarea tipului de linie curent.
C – creeazã un tip de linie

L – încarcã un tip de linie

 S – stabileste tipul de linie curent
LIST – listeazã baza de date pentru  
entitãtile selectate.
LOAD – încarcã fisiere compilate ? – listeazã numele fisierelor .SHX încãrcate
(.SHX) create de utilizator pentru
definirea de fonturi/forme.
LTSCALE – modificã scara  
tipurilor de linie din desen.
MEASURE – marcheazã entitãtile B – utilizeazã ca marcatori blocuri definite de
grafice selectate la intervale de utilizator
lungime precizate.
MENU – încarcã fisiere de descriere  
a meniurilor (.MNU).
MINSERT – permite inserarea nume – încarcã fisierul bloc cu numele nume
multiplã a unui bloc, dispunându-l
liniar sau matricial. nume=nume.dwg – apeleazã ca bloc un fisier desen

? – listeazã numele blocurilor definite

C – specificã un colt pentru indicarea scãrii de

inserare

XYZ – permite specificarea factorilor de scarã pe x,

y si z

~   afiseazã o casetã de dialog standard

MIRROR - permite crearea unei  
imagini în onglindã a unei entitãti.
MOVE – deplaseazã entitãtile  
selectate într-o nouã pozitie.
MSLIDE – permite crearea unui  
fisier slide (.SLD) continând
imaginea viewport-ului curent.
MSPACE – determinã trecerea din  
spatiul hârtie în spatiul model.
MULTIPLE - determinã repetarea  
urmãtoarei comenzi pânã la o
comandã de anulare (Ctrl/C)
MVIEW – creeazã entitãti de tip First point – este  optiune implicitã  si  solicitã
viewport în spatiul hârtie. primul colt al unei noi ferestre de afisare, dupã care
se solicitã coltul opus al ferestrei.

ON/OFF – determinã activarea/dezactivarea

 entitãtilor de tip fereastrã de afisare;

H – impune  sistemului AutoCAD  sã declanseze o
procedurã de ascundere a liniilor la tipãrirea unei
ferestre din spatiul hârtie.

F – asigurã crearea unei entitãti de tip ferestrã de

afisare, dimensionatã astfel încât sã ocupe toatã zona
graficã.

2/3/4/ – au acelasi rol cu optiunile similare ale

comenzii VPORTS.

R- transformã o configuratie de ferestre de afisare

salvatã în spatiul model cu comanda VPORTS
(inclusiv cea curentã), în ferestre de sine stãtãtoare
în spatiul hârtie.
NEW – permite deschiderea unui  
nou desen.
OFFSET – deseneazã o entitate numãr – reprezintã distanta dintre entitatea care va fi
paralelã cu entitatea originalã. desenatã si entitatea originalã

T – specificã punctul prin care sã treacã noua

entitate
OOPS – recupereazã ultimul grup de  
obiecte grafice sterse.
OPEN – încarcã un fisier desen  
existent pe disc.
ORTHO – forteazã ca desenarea si ON – activeazã modul ortho
editarea sã se facã doar dupã
directiile ortogonale (relativ la OFF – dezactiveazã modul ortho
reteaua snap).
OSNAP – permite localizarea NEA – selecteazã  cel mai apropiat punct fatã de
precisã a unor puncte de referintã ale colimatorul suprapus peste entitate.
obiectelor.
END – selecteazã cel mai apropiat punct terminal al
unui cerc sau al unei linii.

MID – selecteazã un punct situat la jumãtatea unui

arc sau al unei linii.

CEN -selecteazã centrul unui arc sau cerc.

NOD – selecteazã o entitate de tip Point.

 QUA – selecteazã capetele fiecãrui cvadrant al unui
arc sau cerc (puncte pe un cerc sau arc situate la 0,
90, 180 sau 270 de grade).

INT – selecteazã punctul de intersectie a douã

entitãti grafice de tipul Line, Arcsau Cerc.

INS – selecteazã punctul de inserare al unei entitãti

de tip Text, Attribute, Blocksau  Shape (formã)

PER – selecteazã un punct apartinând  unui  arc, cerc

sau linie aflat pe perpendiculara coborâtã din punctul
curent la entitatea respectivã.

TAN – selecteazã punctul apartinând unui arc sau

cerc care determinã împreunã cu punctul curent
tangenta la entitatea respectivã.

QUI – selecteazã, în cazul activãrii simultane a mai

multor moduri OSNAP, primul punct care
îndeplineste conditiile cerute (nu cel mai apropiat).

NON – dezactiveazã modurile object snap.

 
PAN – deplaseazã fereastra de  
vizualizare într-o nouã pozitie, în
cadrul spatiului alocat.
PEDIT – permite editarea C – permite închiderea unei polilinii deschise . O –
poliliniilor 2D si 3D. retelelor are ca efect deschiderea poliliniei prin stergerea
poligonale 3D segmentului final.

J – permite concatenarea (asamblarea) de linii, arce

sau polilinii la polilinia initialã;

W – permite specificarea unei noi grosimi constante

pentru întreaga polilinie.

E – permite editarea vertex-urilor în nodul selectat  

F – determinã calcularea unei curbe de interpolare

care va trece prin toate vertex-urile poliliniei

S – realizeazã o curbã de interpolare de tip spline

utilizând vertex-urile poliliniei de bazã ca puncte de
 control.

D – asigurã recuperarea poliliniilor initiale din

curbele obtinute cu ajutorul optiunilor Fit curve si
Spline curve.

L – determinã generarea unui anumit tip de linie

între vertex-urile poliliniei.

U – anuleazã efectul celei mai recente operatii de

editare efectuate cu comanda PEDIT.

X  - determinã iesirea din comanda PEDIT

Suboptiuni  de editare a vertex-urilor:

Next si Previous deplaseazã marcatorul X  la nodul

urmãtor, respectiv precedent al poliliniei.

B – memoreazã pozitia nodului marcat  pentru

operatia de înlãturare a unui segment

I  - permite  adãugarea  de noi  noduri  în polilinie

între nodul curent si nodul urmãtor.

M – permite deplasarea nodului curent într-o altã

pozitie specificatã.

R – permite regenerarea poliliniei.

S  - permite  înlãturarea vertex-urilor  situate între

douã vertex-uri specificate.

T – permite specificarea directiei de tangentã pentru

nodul curent.

W – permite modificarea grosimii segmentelor

individuale.
PEDIT (Mesh) – permite editarea E- permite editarea vertex-urilor
retelelor poligonale 3D (Mesh)
S – oferã posibilitatea potrivirii prin interpolare a
unei suprafete netede pe reteaua poligonalã

D – permite readucerea retelei la forma initialã;

 M – permite închiderea retelei în directia M;

N – închide reteaua în directia N;

U – anuleazã efectele operatiei PEDIT anterioare;

X- încheie comanda si revine la prompt-ul  de

comandã al AutoCAD-ului
PFACE – permite desenarea  
retelelor poligonale tridimensionale.
PLAN – determinã afisarea vederii C- realizeazã o vedere planã în UCS-ul curent
plane a desenului în UCS-ul curent,
într-un UCS specificat,  sau  în U- realizeazã o vedere planã în UCS-ul specificat
WCS.
W – realizeazã o vedere planã în WCS
 PLINE – permite desenarea Modul linie:
poliliniilor 2D compuse din
segmente de dreaptã si/sau arce de Arc - comutã în modul ARC, rezultând un alt set de
cerc. optiuni:

C - închide polilinia cu un segment de la punctul

curent la primul punct al poliliniei curente.

H - permite specificarea semilãtimii unui element

"polylinie"

L - permite desenarea unui segment cu aceeasi

înclinare ca cel anterior specificându-se doar
lungimea.

U - sterge  ultimul  element (arc, segment) revenind

la pozitia anterioarã.

W - precizeazã lãtimea urmãtorului element.

 - Indicarea unui punct are ca efect interpretarea

acestuia ca punct final al unui segment de dreaptã.

Modul arc:

 A  - permite specificarea unghiului inclus;

CE -  permite specificarea explicitã a centrului

cercului din care face parte arcul;
 CL -   determinã închiderea poliliniei cu un arc de
cerc;

D -  permite specificarea explicitã a unei directii de

start pentru arc;

L -  determinã comutarea poliliniei în modul LINE;

R -  permite specificarea razei cercului;

S -  permite specificarea arcului prin trei puncte;

 - Specificarea unui punct are ca efect trasarea

arcului tangent la segmentul precedent al poliliniei si
cu punctul final în punctul respectiv.
PLOT – permite tipãrirea pe hârtie a  
unui desen prin intermediul unui
plotter sau al unei imprimante.
 POINT – permite reprezentarea  
punctelor în desen, conform setãrii
PDMODE.
POLYGON – permite desenarea E – specificã latura poligonului
poligoanelor regulate.
C – circumscrie poligonul unui cerc de razã datã

I – înscrie poligonul unui cerc de razã datã

PSFILL – permite umplerea  
contururilor unei polilinii 2D,
folosind modelele de umplere
PostScript.
PSIN – permite importarea fisierelor  
EPS (Encapsulated PostScript)
PSOUT – permite exportul unui  
fisier EPS
PSPACE – asigurã trecerea din  
spatiul model în spatiul hârtie.
PURGE – permite îndepãrtarea A – înlãturã  toate obiectele  definite si neutilizate
(purjarea) obiectelor definite
(blocuri, tipuri de linie etc.), B – înlãturã  blocurile neutilizate
neutilizate, din baza de date a
desenului. D – înlãturã stilurile de cotare neutilizate

LA -înlãturã layer-ele neutilizate

 LT – înlãturã tipurile de linie neutilizate

SH – înlãturã formele neutilizate

ST – înlãturã stilurile de text neutilizate

QTEXT – asigurã înlocuirea textelor  
din desen cu niste casete
dreptunghiulare
QUIT - determinã iesirea din  
AutoCAD.
REDEFINE – readuce la definirea  
originalã o comandã AutoCAD care
a fost redefinitã cu comanda
UNDEFINE.
REDO – anuleazã ultima comandã  
U sau UNDO.
REDRAW – redeseneazã entitãtile  
vizibile din viewport-ul curent.
REDRAWALL – redeseneazã  
entitãtile vizibile din toate viewport-
urile.
REGEN – determinã regenerarea  
entitãtilor din viewport-ul curent.
REGENALL – determinã  
regenerarea entitãtilor din toate
viewport-urile.
REGENAUTO – determinã ON – seteazã regenerarea automatã
regenerarea în mod automat pentru
toate comenzile care o efectueazã OFF – valideazã aparitia unui mesaj de avertizare
implicit. înainte de executarea regenerãrii
RENAME – permite modificarea B – redenumeste un bloc
numelor obiectelor care au asociate
un nume. D – redenumeste un stil de cotare

LA – redenumeste un layer

LT – redenumeste un tip de linie

S – redenumeste un stil de text

U – redenumeste un UCS

VI – redenumeste o vedere
 VP – redenumeste un viewport
RESUME – asigurã continuarea  
executiei unui fisier script.
REVSURF – permite generarea unei  
suprafete de revolutie, prin rotatia
unei curbe generatoare în jurul unei
axe.
ROTATE – permite rotirea R – specificã unghiul de rotatie relativ la o entitate
obiectelor selectate din desen
RSCRIPT – asigurã reluarea  
executiei unui fisier script.
RULESURF – creeazã o suprafatã  
riglatã între douã curbe.
SAVE – determinã salvarea  
desenului într-un fisier .DWG pe
disc.
SAVEAS – cere utilizatorului  
un  nume de fisier si salveazã
desenul sub acest nume.
SCALE – permite scalarea R – specificã un factor de scarã relativ la lungimea
obiectelor. unei entitãti din desen
SCRIPT - permite executia unui  
fisier script .
SELECT – creeazã o multime de  
selectie pentru a fi utilizatã în cadrul
comenzilor ulterioare.
SETVAR – permite vizualizarea si ? – afiseazã lista variabilelor de sistem si valorile
modificarea valorii unei variabile de acestora
sistem.
SH – permite executarea unei  
singure comenzi a sistemului de
operare, din interiorul AutoCAD.
SHADE – permite umbrirea  
desenului 3D din viewport-ul curent,
operatie denumitã rendering.
SHAPE – asigurã introducerea de ? – listeazã numele tuturor formelor deja definite
forme (shape-uri) într-un desen.
SHELL – permite accesarea  
comenzilor sistemului de operare din
interiorul AutoCAD-ului.
SKETCH – permite desenarea cu P – permite coborârea sau ridicarea “creionului” de
ajutorul mouse-ului (realizarea pe hârtie;
schitelor).
X – asigurã salvarea desenului realizat si iesirea din
 comanda  SKETCH.

Q – permite iesirea din modul SKETCH, fãrã

salvarea desenului   realizat.

R – determinã salvarea desenului realizat fãrã

iesirea  din modul SKETCH.

E – sterge segmentele desenate  prin miscarea

suprapusã a cursorului.

C – conecteazã noi segmente la sfârsitul ultimului

segment desenat;

 - Optiunea punct (.) deseneazã o linie dreaptã între

ultimul punct desenat si pozitia curentã a cursorului

 Sketch nu este o optiune, ci indicã faptul cã se

lucreazã în modul SKETCH.
SNAP – stabileste mãrimea pasului numãr – seteazã densitatea retelei snap
discret de deplasare a cursorului
(incrementul de deplasare). ON/OFF – activeazã/dezactiveazã modul snap

A – seteazã densitãti diferite pe x si y

R – roteste reteaua snap

S – selecteazã formatul retelei: standard sau

izometric
SOLID – permite desenarea  
suprafetelor solide 2D, triunghiulare
sau patrulatere.
STATUS – permite afisarea  
parametrilor de stare ai desenului
curent.
STRETCH – permite deformarea  
obiectelor, prin deplasarea unor pãrti
ale acestora.
STYLE – asigurã încãrcarea unui ? – listeazã numele stilurilor disponibile
font (stil) pentru entitãtile text.
TABLET – configureazã tableta ON/OFF – activeazã/dezactiveazã modul tablet
digitizoare.
CAL – permite calibrarea tabletei

CFG – permite configurarea meniului pentru tableta

 digitizoare
TABSURF – creeazã o suprafatã  
tabulatã pe baza unei curbe
generatoare si a unui vector de
directie.
TEXT – permite introducerea un punct – punctul introdus reprezintã punctul de
textelor în desen. început  al textului

S - cere un nou stil de text

J – permite specificarea uneia dintre cele 14 optiuni

de pozitionare a textului:

A – aliniazã textul între douã puncte

F – potriveste textul între douã puncte

C -centreazã textul pe orizontalã

M – centreazã textul atât pe verticalã cât si pe

orizontalã

R -  aliniazã textul la dreapta

TL/TC/TR – aliniazã textul la stânga/centru/ /dreapta

relativ la cota de sus

ML/MC/MR – aliniazã textul la stânga/centru/

/dreapta relativ la cota de mijloc

BL/BC/BR – aliniazã textul la stânga/centru/

/dreapta relativ la cota de jos
TEXTSCR – comutã ecranul din  
modul grafic în modul text.
TIME – asigurã contorizarea D – afiseazã timpul/data curente
timpului de lucru pentru un desen.
ON/OFF – porneste /opreste ceasul utilizator

R – reseteazã ceasul utilizator

TRACE – permite desenarea unei  
linii cu grosime specificatã de
utilizator.
TRIM – ajusteazã entitãtile grafice U – anuleazã ultima operatie efectuatã în cadrul
dupã o muchie de tãiere. comenzii.
U – anuleazã efectul ultimei comenzi  
AutoCAD efectuate.
UCS – defineste sau modificã un O – defineste un nou UCS, specificând locatia noii
UCS. origini a sistemului prin coordonatele X,Y,Z.

ZA – defineste un nou UCS cu o origine diferitã si o

nouã axã Z;

3point – defineste un nou UCS solicitând trei

puncte: originea, axa X pozitivã si axa Y pozitivã

E – defineste un nou UCS prin alinierea lui la o

entitate existentã pe care o selectãm

V – defineste un nou UCS a cãrui axã Z este paralelã

cu directia curentã de vizualizare;

X/Y/Z – rotesc UCS-ul curent în jurul axelor

respective; se cere unghiul de rotatie;

P – restaureazã ultimul UCS;

R- restaureazã un UCS salvat anterior

S – salveazã UCS-ul curent sub  un nume precizat de

utilizator

D – sterge unul sau mai multe UCS-uri din lista

UCS-urilor salvate;

? – listeazã UCS-urile salvate, specificând pentru

fiecare coordonatele originii si axele X,Y, Z,  relativ
la UCS-ul curent;

W – determinã setarea sistemului de coordonate al

lumii WCS (World Coordinate System).
UCSICON – controleazã ON – determinã afisarea simbolului UCS;
vizibilitatea si pozitionarea icon-ului
sistemului de coordonate al OFF – inhibã afisarea simbolului UCS;
utilizatorului.
A – asigurã activarea/inhibarea  afisãrii simbolului
UCS în toate ferestrele active de lucru definite
cu  ajutorul comenzii  VPORTS

N  - determinã afisarea simbolului (în cazul în care

acesta este activ) în coltul din stânga jos al ferestrei
de lucru curente, indiferent de pozitia originii UCS-
 ului curent;

OR  - forteazã afisarea simbolului chiar în originea

sistemului de coordonate curent
UNDEFINE – sterge definitia unei  
comenzi înglobate a sistemului
AutoCAD.
UNDO – anuleazã efectul numãr  - precizeazã câte operatii anterioare vor fi
comenzilor anterioare si controleazã anulate.
modul în care se face acestã anulare.
M si B - marcheazã momentul curent  în istoria
comenzilor, pentru a se sti pânã unde sã se execute
ulterior revenirea prin UNDO.
Subcomanda BACK  va aduce desenul în starea în
care a fost în momentul introducerii celei mai
recente subcomenzi Mark.

G si E - încadreazã un grup de operatii care vor fi

tratate de U sau UNDO ca o singurã si indivizibilã
operatie.

A - cere specificarea lui ON sau OFF. Când optiunea

Auto este activã (ON), orice rubricã selectatã din
meniu, oricât ar fi de complicatã, va fi tratatã ca o
singurã comandã, recuperabilã printr-o singurã
comandã U.

C - asigurã limitarea sau chiar dezactivarea operatiei

UNDO; duce la afisarea urmãtoarei cereri:

            All/None/One <All>:

All - autorizeazã executarea completã a operatiei

UNDO.

None - dezactiveazã în întregime operatiile U si

UNDO.

One - limiteazã  U si UNDO la o singurã operatie.

UNITS – stabileste formatul de  
afisare si precizia unitãtilor de
mãsurã pentru desenare.
VIEW – salveazã si restaureazã ?- afiseazã lista vederilor salvate
vederile denumite din cadrul
desenului.
 D – permite stergerea unei vederi din listã

R – restaureazã pe ecran o vedere care a fost salvatã

anterior

S – salveazã pe disc vederea curentã cu un nume dat

de utilizator

W – permite definirea mai multor vederi fãrã a fi

necesarã apelarea comenzii ZOOM.
VIEWRES – controleazã precizia si  
viteza de regenerare a cercurilor si
arcelor.
VPLAYER – controleazã F si T –
vizibilitatea layer-elor în viewport- permit  “înghetarea”  ,respectiv “dezghetarea”  layer-
urile din spatiul hârtie. elor în viewport-uri  individuale specificate de
utilizator

? – Listeazã numele straturilor înghetate într-o

anumitã fereastrã specificatã de utilizator

R – restabileste starea implicitã de vizibilitate a

straturilor din viewport-urile de afisare:

N – creeazã noi straturi care au atributul “înghetat”

în toate viewport-urile de afisare:

V – stabileste vizibilitatea implicitã în viewport-

urile de afisare
VPOINT – permite vizualizarea <View point> – permite specificarea noului punct de
unui desen în trei dimensiuni. vedere prin coordonate

R – permite precizarea unui nou punct de vedere

prin specificarea a douã axe
VPORTS – creeazã viewport-uri S – permite salvarea configuratiei curente de
alãturate în spatiul model. ferestre, sub  un nume dat de utilizator

R – restaureazã o configuratie de ferestre care a

fost  salvatã anterior; dacã se rãspunde cu “?” se
afiseazã numele tuturor ferestrelor salvate

D – sterge de pe disc o configuratie salvatã cu

optiunea Save

J – uneste douã ferestre alãturate în una singurã mai

 mare;

SI – configureazã întregul ecran într-o singurã

fereastrã, preluând imaginea din fereastra curentã

? – determinã afisarea numerelor de indentificare si

pozitia pe ecran a fiecãrei ferestre, localizatã prin
coordonatele colturilor stânga-jos si dreapta-sus ale
spatiului rectangular de afisare.

2,3,4 – determinã divizarea ferestrei curente în 2, 3

sau 4 ferestre
VSLIDE – permite vizualizarea  
fisierelor slide create anterior.
WBLCK – salveazã pe disc o copie - Un nume de bloc, dacã numele blocului diferã de
a unui bloc (sau un întreg desen), ca numele fisierului în care se face salvarea acestuia;
fisier desen.
- Caracterul  =  , dacã blocul are acelasi nume cu al
fisierului;

- Caracterul  * , dacã se doreste salvarea întregului

desen ca bloc;

- Enter sau Space, dacã se doreste definirea blocului,

exact ca la comanda BLOCK.
XBIND – permite inserarea B – adaugã un bloc
permanentã în desenul curent a unor
pãrti ale referintelor externe (blocuri, D – adaugã un stil de cotare
stil de cotare, layer etc).
LA – adaugã un  layer

LT – adaugã un tip de linie

S – adaugã un stil de text

XREF – permite atasarea unui alt ? – listeazã numele referintelor externe
desen (referintã externã) desenului
curent, fãrã a-l   adãuga permanent si B – integreazã fisierele desen specificate, în desenul
fãrã a-l altera. curent

D – eliminã referintele externe specificate

P – modificã numele cãii pentru o referintã externã

R – reîncarcã o referintã externã

 A – ataseazã un fisier desen ca referintã externã în
desenul curent
ZOOM – permite mãrirea sau A -  desenul ocupã tot spatiul de afisare
micsorarea portiunii vizibile a
desenului. C - desenul este centrat în spatiul de afisare

D - stabileste dinamic spatiul de afisare

E - ecranul va cuprinde desenul întreg, indiferent de

zona alocatã

L - spatiul de afisare este localizat în  coltul

stânga-jos precizat de utilizator

P - restaureazã suprafata de afisare anterioarã

V – afiseazã desenul la dimensiunea datã de limitele

ecranului virtual (ecranul care nu
necesitã regenerarea  desenului)

W - specificã suprafata de afisare prin intermediul

unei ferestre

Scale(X/XP) - introducând o valoare numericã

urmatã de X, aceasta este consideratã factorul de
scarã. De exemplu, prin 5X se va cere mãrirea de 5
ori a imaginii (scara 5:1). Optiunea XP este utilizatã
la scanarea desenului în spatiul hârtie la pregãtirea
desenului pentru plotare.
3DFACE – permite desenarea I – face urmãtoarea muchie invizibilã
suprafetelor plane în 3D.
3DMESH – permite crearea retelelor  
poligonale 3D prin specificarea
dimensiunii retelei si localizarea
fiecãrui nod.
3DPOLY - permite desenarea C – închide polilinia
poliliniilor 3D, formate numai din
segmente de dreaptã. U – sterge ultimul segment trasat

Enter – încheie comanda 3DPOLY

 Anexa B

ERORI  AutoLISP

           

            În aceastã anexã va fi prezentatã lista mesajelor de eroare pe care utilizatorul le poate întâlni scriind si
depanând programe AutoLISP. Cele mai multe dintre acestea indicã erori tipice de programare în LISP, ca de
exemplu:

nume gresite de functii sau simboluri

tip sau numãr gresit de argumente de functii

paranteze neîmperecheate

apostrofuri neîmperecheate (siruri neterminate) etc.

Exemple de erori posibile:

AutoCAD rejected function

AutoCAD a respins functia. Argumentele transmise unei functii AutoCAD au fost incorecte sau functia
însãsi este invalidã în contextul curent. De exemplu, nu puteti aplica o functie getxxx de intrare utilizator
din interiorul unei functii command.

AutoLISP stack overflow

Depãsire a stivei AutoLISP. Spatiul stivã de stocare al AutoLISP-ului a fost depãsit. Aceasta poate fi datoratã
recursivitãtii excesive a unei functii sau a unor liste de argumente prea mari pentru o functie.

bad argument type

Tip gresit de argument. Unei functii i s-a transmis un argument de tip incorect. De exemplu, nu puteti
transmite un numãr întreg ca argument pentru functiastrlen.
 

bad association list

Listã gresitã de asociere. Lista transmisã functiei assocnu constã în liste.

bad conversion code

Cod de conversie gresit. Aceasta aratã cã un indentificator de spatiu invalid a fost transmis functiei trans.

bad ENTMOD list

Listã ENTMOD gresitã. Argumentul transmis lui entmod nu este o listã de date entitãti corespunzãtoare (ca
cea returnatã de entget).

bad formal argument list

Listã gresitã de argumente formale. Când a evaluat aceastã functie, AutoLISP a detectat o listã gresitã de
argumente formale. Probabil cã “functia definitã cudefun” nici nu este functie, ci o listã de date.

bad function

Functie gresitã. Primul element din listã nu este un nume de functie validã. Probabil este un nume de
variabilã sau un numãr. Acest mesaj poate indica de asemenea cã functia numitã este definitã impropriu –
a nu se uita lista cerutã de argumente formale.

bad grvecs list value

Valoare a listei grvecs gresitã. Ceva transmis într-o listãgrvecs nu este un punct 2D sau 3D.

bad list

Listã gresitã. O listã formatã impropriu a fost transmisã unei functii. Aceasta poate apãrea dacã un numãr
real începe cu un punct zecimal; trebuie sã folositi un 0 în fatã în acest caz.
 

bad node

Nod gresit. Tip de articol invalid întâlnit de functia type.

bad node type in list

Tip de nod gresit în listã. Tip  de articol invalid întâlnit de functia foreach.

bad point argument; bad point value

Argument/valoare de punct gresitã. Un punct (listã de douã numere reale) gresit definit a fost transmis
unei functii care asteaptã un punct. A se avea în vedere cã un numãr real nu începe cu un punct zecimal;
într-un astfel de caz trebuie folosit un zero în fatã.

           

bad real number detected

Numãr real detectat gresit. O încercare a fost fãcutã pentru a transmite un numãr real gresit din AutoLISP în
AutoCAD.

bad ssget list

Listã ssget gresitã. Argumentul transmis cãtre (ssget “x”) nu este o listã corespunzãtoare de date (ca cea
returnatã de entget).

bad ssget mode string

ªir mod ssget gresit. Aceastã eroare este cauzatã când lui ssgetîi este transmis un sir invalid în argumentul mod.

can’t evaluate expression

Nu pot evalua expresia. Aceastã eroare poate fi cauzatã de plasarea incorectã a punctului zecimal sau alte
expresii gresit formulate.

can’t open (file) for input – LOAD failed

 Nu pot deschide (fisierul) pentru intrare – încãrcare esuatã. Fisierul mentionat în functia load nu poate fi
gãsit (în directorul curent) sau utilizatorul nu are acces de citire la respectivul fisier.

console break

Întrerupere consolã. Utilizatorul a introdus un CTRL/C (^C) în timp ce functia era în executie.

divide by zero

Împãrtire prin zero. Împãrtirea prin zero nu este permisã.

divide overflow

Depãsire la împãrtire. Împãrtirea printr-o valoare foarte micã a condus la un cât invalid (foarte mare).

extra right paren

Parantezã dreapta în plus. Au fost întâlnite una sau mai multe paranteze dreapta (închise) în plus fatã de
cele deschise.

file not open

Fisier nedeschis. Specificatorul de fisier dat la o operatie de intrare/iesire nu este al unui fisier deschis.

function cancelled

Functie anulatã. Utilizatorul a introdus un CTRL/C ca rãspuns la un prompt de intrare.

function undefined for argument

Functie nedefinitã pentru argument. Argumentul transmis unei functii log sau sqrt este în afara gamei de
valori admise.
 

function undefined for real

Functie nedefinitã pentru real. S-a transmis un argument un numãr real unei functii care cere un numãr
întreg.

improper argument

Argument impropriu. Argument nul sau negativ pentru functia gcd.

incorrect number of arguments to a function

Numãr incorect de argumente pentru o functie. Numãrul de argumente pentru o functie definitã de
utilizator nu se potriveste cu numãrul de argumente formale specificat îndefun.

incorrect request for command list data

Cerere incorectã pentru o listã de date a unei comenzi. A fost întâlnitã o functie command, dar ea nu
poate fi executatã datoritã unei alte functii active.

insufficient node space

Spatiu “node” insuficient. Nu este spatiu “heap” suficient pentru asigurarea actiunii cerute.

insufficient string space

Spatiu sir insuficient. Nu este spatiu “heap” suficient pentru a încãpea textul sir specificat.

invalid argument

Argument invalid. Tip impropriu de argument, sau argument în afara gamei de valori permise.

invalid character
 Caracter invalid. O expresie contine un caracter impropriu.

invalid integer value

Valoare întreagã invalidã. A fost întâlnit un numãr mai mic decât cel mai mic numãr întreg sau mai mare
decât cel mai mare numãr întreg.

malformed list

Listã gresit constituitã. O listã în curs de citire dintr-un fisier s-a terminat prematur (nu s-au închis toate
parantezele deschise sau sunt greseli de sintaxã).

malformed string

ªir gresit constituit. Un sir în curs de citire dintr-un fisier s-a terminat prematur (nu s-au închis toate
ghilimelele deschise pentru a pune în evidentã sirurile de caractere).

null function

Functie nulã. S-a încercat evaluarea unei functii care are definitie nil.

quit / exit abort

Abandon quit/exit. Acesta este rezultatul apelului functieiquit sau exit. Aceste functii nu sunt folosite de
AutoLISP.

too few arguments

Prea putine argumente. S-au transmis prea putine argumente unei functii înglobate.
http://www.catia.ro/tutoriale/autocad/lucrarea8/lucrarea8.htm

http://autocad-adik.blogspot.ro/p/the-project.html