Sunteți pe pagina 1din 79

Continut ajutor TopoLT

DelPct
Comanda: delpct
Descriere: şterge toate punctele topografice

Buton:
Meniu: TopoLT » Puncte » Şterge toate punctele

La aplicarea acestei comenzi toate entităţile din desen ce sunt alocate pentru desenarea
punctelor sunt şterse.
Sunt şterse toate blocurile cu atribute (nodul) ce sunt alocate pentru punct şi tot ce există pe
layer-ele ce sunt alocate pentru punct, respectiv layer-ele: de coduri, de cote, de linii de marcaj,
de simboluri, de denumiri şi de texte suprapuse.

Atenţie: nu desenaţi pe unul din layer-ele ce definesc punctul deoarece atunci când va fi aplicată
această comandă ceea ce a fost desenat pe unul din aceste layer-e va fi şters!

Comenzi Program
Configurare
ChLng - schimbă limba în care este utilizat programul
TopoCfg - configurare program TopoLT

EditCod - editează fişierul de coduri alocat

EditLay - editează fişier de layer-e alocat

Pur - purjează desenul

Puncte
RenPct - renumerotează puncte

FixHpct - fixează la cota punctelor

Hpct - schimbă cota punctelor

AutoPct - inserează automat puncte

OptPct - optimizează textele punctelor

JoinPct - uneşte puncte după coduri

SelCod - selectează puncte după cod

ChCod - schimbă primul cod al punctelor aflate pe polilinii

Xpct - închide straturile cu punctele topografice

Opct - deschide straturile cu punctele topografice

1
DelPct - şterge toate punctele topografice

Punct
MaxDenPct - caută în desen punctul ce conţine cel mai mare număr

Ipct - introduce un punct grafic

Epct - şterge un punct

AscPct - ascunde textul unui punct

MTT - mută textul unui punct

ZDD - zoom pe un punct după denumire

REDD - redenumeşte un punct, schimbă cota sau codul

FixPct - fixează punctul la numărul de zecimale a coordonatelor

IP - punct prin interpolare

IPC - interpolează prin copiere cotele unui grup de puncte

Iplan - interpolează pe plan 3D

Coordonate
RapPct - raportează punctele dintr-un fişier

Crad - calculează coordonate puncte radiate (puncte polare)

RefCoo - reface fişier coordonate

TabCoo - creează tabel coordonate

Instrumente
RxCoo - recepţionează coordonate de la staţia totală

TxCoo - transmite coordonate din desen către staţia totală

RecCom - recepţionează măsurători de la un instrument

Oins - opţiuni instrument (staţia totală)

Simboluri
IB - inserează simboluri după codul punctului

MScBl - schimbă factorul de scară pentru simboluri

RotBl - schimbă unghiul de rotaţie pentru simboluri

DelBl - şterge simboluri

ChL - schimbă tipul de linie conform codurilor punctelor

Suprafete

2
Arr - calculează, înregistrează şi creează tabel pentru o suprafaţă

Arr2 - desenează tabel simplu suprafaţă

GenCP1 - editează şi generează CP V1.0 format ANCPI

GenCP2 - generează CP V2.0 format ANCPI

Detas - detaşează o suprafaţă

MDetas - detaşare multiplă

RecalcArea - recalculează suprafeţe

RefLink - reface legături cu texte

HasPl - haşurează polilinii închise

Imagini
Timg - transformă (corelează) imagini

ChImg - schimbă format imagini

JoinImg - uneşte imagini

TrimImg - taie imagine

ResImg - redimensionează imagine

SaveGeoRef - salvează poziţie imagini pentru georeferenţiere

ImgGeoRef - repoziţionează imagini conform fişier georeferenţiere

ImgOff - închide imagini

ImgOn - deschide imagini

Uimg - revine la imaginile iniţiale (undo)

Oimg - opţiuni imagini

Model 3D
M3D - creează model 3D

TrimM3D - taie model 3D

JoinM3D - uneşte modele 3D

VM3D - vizualizează model 3D, entităţi 3D sau fişiere 3ds (randare în timp real)

CNN - desenează curbe de nivel

ProjM3D - proiectează pe model 3D

Vol - calculează volum pentru modele 3D

Om3d - opţiuni model 3D

3
Planse
CJ - desenează caroiaj

FormPlns - salvează View-uri cu planşe

NrPlan - încarcă planşa numărul

DrPln - desenează planşă

OPln - opţiuni planşe

Transformari
TrCoo - transformă coordonate folosind un model de transformare TransLT

MR - mută şi roteşte după 2 puncte comune

MRS - mută, roteşte şi scalează după 2 puncte comune

Red0 - reducere la planul de cotă 0.000

LiftUp - ridică entităţi la cota Z a punctelor

Utile
SumTxt - calculează suma pentru textele selectate

BoxTxt - încadrează texte

AlTxt - aliniază texte după o direcţie

DimPl - cotează o polilinie, linie sau arc

MDimPl - multiple cotări de polilinii

InsVx - inserează vertex la o polilinie sau o linie

Mjoin - adiţionează linii, polilinii şi arce între ele

DelLay - şterge toate entităţile de pe un layer

AllBlack - schimbă totul la culoarea negru

GEdraw - desenează în Google Earth

Specificaţii generale
Numele comenzilor acestui program ce se introduc în linia de comandă pot fi schimbate cu alte
nume şi pot fi redefinite în AutoCAD prin adăugarea prescurtărilor dumneavoastră în fişierul
/Support/Acad.pgp la secţiunea [AutoCAD Command Aliases] sau în IntelliCAD în meniul
Tools>Customize>Aliases.
Fişierele utilizate de program atât pentru introducerea datelor cât şi pentru configurarea
programului sunt descrise la Fişiere utilizate.
Axele coordonatelor punctelor măsurate au următoarea corespondenţă cu axele coordonatelor
din programul CAD: N corespunde la Y si E corespunde la X. De aceea, atunci când în programul
CAD se vor introduce manual coordonate, acestea vor fi introduse întotdeauna E,N.

4
Axele coordonatelor punctelor măsurate au următoarea corespondenţă cu axele coordonatelor
din programul CAD: N corespunde la Y şi E corespunde la X. De aceea, atunci când în programul
CAD se vor introduce manual coordonate, acestea vor fi introduse întotdeauna E,N.
Pe calea unde este instalat programul (C:\Program Files\TopoLT\) gasiţi fişierele “script”
TopoLT.scr şi RapPct.scr. În aceste fişiere puteţi scrie propriile dumneavoastră comenzi ce vor fi
apelate pentru TopoLT.scr atunci când programul este încărcat iar pentru RapPct.scr atunci când
s-a finalizat comanda RapPct. Aceste fişierele “script” pot fi folosite de exemplu pentru a face
propriile dumneavoastră setări ale programului CAD sau de exemplu după raportarea punctelor
de a face selecţii de puncte după cod, etc.
Toate funcţiile la care se selectează entităţi din desen funcţionează şi atunci când avem entităţi
preselectate cu “grip”.
Dacă rezultatul unei funcţii este un grup de entităţi atunci acestea vor fi scrise într-un bloc
anonim. Pentru a folosi entităţile separat puteţi utiliza comanda “._explode”.
Vizualizarea fişierelor 3ds, calculul de radiate (puncte polare), recepţionarea măsurătorilor (date)
pe portul serial, editarea fişierelor de layer-e şi editarea fişierelor de interpretare a codurilor pot fi
făcute şi prin apelare direct din Windows. Descrierea modului de apelare a acestor comenzi o
găsiţi la Parametri de comanda pentru apelarea din Windows.
Programul poate fi tradus în orice limbă, detalii privind traducerea le găsiţi la Descriere fisier
limba. Dacă aţi tradus aceste fişiere, va rog să ni le transmiteţi prin e-mail la
support@3dspace.ro.

Fişiere utilizate
Fişierele utilizate de acest program precum şi descrierea acestora le găsiţi la:
 Descriere fişier de coordonate;
 Descriere fişier de interpretare a codurilor;
 Descriere fişier layer-e;
 Descriere fişier limba;
 Descriere format fişier World pentru georeferenţiere imagini.

Convenţii
Este recomandabil ca la apelarea programului să se facă setări pentru modul general în care
lucraţi, aceste setări vor fi valabile pentru toate desenele nou create. Pentru aceasta folosiţi
comanda TopoCfg.

Pentru o funcţionare corespunzătoare a programului conformă cu modul dumneavoastră de lucru


şi conformă cu semnele convenţionale ce le utilizaţi este recomandabil ca mai întâi să se
schimbe fişierul de interpretare a codurilor, să se seteze calea unde pot fi găsite simbolurile
punctiforme de tip bloc .dwg (blocuri ce trebuiesc dimensionate în mm sau în inch), să se
selecteze fişierul shape cu simboluri punctiforme de tip shape (dacă se folosesc shape-uri) şi
fişierul ce conţine tipurile de linii (LINETYPE) conform semnelor convenţionale utilizate. Aceste
setări pot fi făcute cu ajutorul comenzii TopoCfg secţiunea Fişiere.
De asemenea este important să se aleagă de la început sistemul unităţilor de măsură metric sau
englez. Descrierea modului de lucru cu unităţile de măsură o găsiţi la secţiunea Unităţi.

Istoric
TopoLT V3.3 - b.1 (19 Iulie 2002)

5
Îmbunătăţiri:
Introduce puncte inclusiv cu cotă pentru entităţile 3DPoly sau 3DFace la aplicarea comenzii
AutoPct sau Pll.
La introducere grafică puncte cu comanda IPCT atunci când se lucrează cu cote se extrage cota
în conformitate cu punctarea. Dacă cota din punctare este 0.000 atunci se cere introducerea
manuală.
Incrementează numărul planşei ce se încarcă la aplicarea comenzii NrPlan.

TopoLT V3.3 - b.2 (29 Iulie 2002)


Îmbunătăţiri:
La calculul suprafeţelor cu comanda ARR sunt eliminate punctele multiple dintr-un vertex (colţ) al
poliliniei. Atunci când se trecea de mai multe ori prin acelaşi punct la definirea suprafeţei cu o
polilinie, în tabel apărea de mai multe ori acelaşi punct.
La eliminarea punctelor comune ce se află la o distanţă mai mică decât Dmin (0.030m conform
configurare iniţială) se face testul şi pe cotă. Dacă diferenţa de nivel dintre punctele ce se află la
o distanţă plana mai mică decât Dmin este şi ea mai mică decât Dmin atunci primul punct găsit în
fişier este eliminat.
Erori:
La detaşarea printr-un punct obligat atunci când se alegea punctul obligat printr-un colţ de
polilinie detaşarea nu funcţiona.

TopoLT V3.3 - b.3 (17 Februarie 2003)


Îmbunătăţiri:
La detaşări se păstrează valoarea ultimei suprafeţe introduse. Atunci când se fac în continuare
detaşări din polilinia ce a rămas, se va selecta din prima polilinie ce a rămas de la detaşarea din
urmă.
La schimbarea scării planului se pot scala şi cotările (dimension) relativ la noua scară. La
scalarea cotărilor se ţine cont de distanţa dintre textul cotării şi obiectul cotat.
La schimbarea tipului de plan (cu denumiri, cu cote sau cu denumiri şi cote) sau la schimbarea
numărului de zecimale pentru cum vor fi afişate cotele se va putea face o nouă raportare a
punctelor.
Pentru numărul de zecimale a cotelor se poate introduce o valoare de la 0 pana la numărul de
zecimale a coordonatelor. Intervalul maxim este între 0 şi 8.
La purjare cu comanda PUR şterge şi liniile de lungime 0.0
La iniţializare se încarcă toate tipurile de linii din fişierul de linii utilizat.
Erori:
S-a eliminat o eroare la crearea tabelului de staţii. Atunci când unul din puncte, ce nu era staţie,
conţinea în textul codului (tradus sau nu) la început sau la sfârşit aceleaşi caractere ca textul
codului alocat pentru staţie atunci acest punct îl selecta ca fiind punct de staţie.
La crearea tabelului de coordonate, atunci când nu se făcea paginarea, nu se introduceau în
tabel toate punctele.
Funcţii noi:
SelCod, ChCod, RenPct, Hpct, DelLay, Mjoin, AllBlack.

TopoLT V4.0 (01 Iunie 2004)


Îmbunătăţiri:
S-a introdus posibilitatea de a lucra şi în unităţi de măsură sistem englez feet [inch].

6
Distanţele şi suprafeţele pot fi scrise cu un număr de zecimale şi se pot schimba unităţile de
măsură.
La configurare se poate previzualiza modul de desenare a punctului şi pot fi accesate direct
layer-ele destinate pentru puncte.
La interpolarea punctelor cu comanda IP pot fi introduse mai multe puncte pe linie cât şi în afara
liniei de referinţă pentru interpolare.
La raportarea punctelor operaţiunile de ordonare, de eliminare a punctelor comune şi de
optimizare a textelor suprapuse sunt executate mult mai rapid.
La raportarea punctelor se pot face verificări privind suprascrierea punctelor cât şi privind
existenţa punctelor cu aceeaşi denumire.
Punctele pot fi recepţionate pe portul serial de la un instrument (staţie totală), pot fi transmise
puncte din desenul CAD către un instrument, se pot importa şi exporta fişiere de coordonate în
format pentru staţii totale sau în format de coordonate propriu.
Se pot desena planşe cu chenar şi cartuş ţinând cont de spaţiul de printare al imprimantei
utilizate.
Se pot face transformări al imaginilor raster pentru corelarea acestora cu sistemul de coordonate
din desen, se poate modifica formatul imaginilor, se pot tăia din imagini zonele ce nu prezintă
interes.
Se poate crea modelul tridimensional al terenului şi se pot desena curbele de nivel.
Se introduc automat puncte inclusiv cu cotă şi pentru entităţile PolygonMesh şi PolyFaceMesh la
aplicarea comenzii AutoPct.
Pot fi salvate tabelele de coordonate şi în format .csv la aplicarea comenzii TabCoo.
La încărcarea planşelor cu comanda NrPlan ViewPort-urile vor fi selectate o singură dată.
Se poate cota o polilinie cu ajutorul comenzii DimPl.
Erori:
A fost corectată încă o dată comanda pentru detaşări de suprafeţe DETAS pentru că era posibilă
apariţia aceleaşi erori descrisă la varianta 3.3 - b.2.
Fişierele de coordonate în anumite cazuri nu erau ordonate corect.
Funcţii noi:
RxCoo, TxCoo, Oins, Timg, ChImg, ImgOff, ImgOn, Uimg, Oimg, M3D, CNN, Om3d, DrPln, Opln,
DimPl.

TopoLT V5.0 (Octombrie 2005)


Îmbunătăţiri:
Funcţia de desenare a caroiajului CJ merge corect şi pentru polilinii ce nu sunt convexe iar pentru
textele de pe margine se evită suprapunerea.
La cotări (dimensionări) se pot elimina liniile şi săgeţile acestora, cotări folosite în general la
realizarea planurilor parcelare. Eliminarea poate fi făcută cu ajutorul comenzii TopoCfg secţiunea
Cotări.
S-a introdus la transformarea imaginilor posibilitatea de a face Clip după punctele situate cel mai
aproape de margine, utilă pentru cazul în care avem mai mult de 4 puncte la conturul pe care se
face încadrarea Clip.
La realizarea modelului 3D atunci când se selectează o limită se face un decupaj (o tăiere) din
modelul 3D, limita poate fi o polilinie si cu arce sau poate fi un cerc.
Funcţia de desenare a curbelor de nivel CNN merge mult mai rapid, fişierele dwg sunt mai mici
pentru că se utilizează entităţi SPLINE pentru curbele ce nu au grosime. Curbele pot fi desenate
cu culori diferite iar textul cu cota curbei poate fi scalat pe lungime. Se poate alege gradul

7
curbelor spline si metoda de parametrizare a curbelor. Curbele de nivel pot fi desenate pentru
modele 3D (mesh) de orice tip.
Modelul 3D nou creat, volumul calculat, entităţi 3D din desen cât şi fişiere .3ds pot fi vizualizate
cu randare în timp real. La vizualizare pot fi utilizate texturi cât şi imagini ataşate în coordonate
pentru a creea o reprezentare fotorealistică a obiectelor 3D. Se pot salva fişiere cu filme AVI sau
imagini BMP sau JPG. Descrierea tuturor facilităţilor oferite pentru vizualizare o găsiţi la VM3D.
S-a introdus posibilitatea recepţionării pe portul serial a măsurătorilor de la un instrument.
Pot fi calculate coordonatele punctelor radiate (puncte polare).
Se pot calcula volume pentru modele 3D (mesh) de orice tip.
Pot fi cotate (dimensionate) una sau mai multe polilinii.
Pentru AutoCAD R14 s-a introdus posibilitatea utilizării funcţiei “wheel” pentru mouse cu
ZoomInW şi ZoomOutW.
Editarea fişierelor de coduri, editarea fişierelor cu layer-ele necesare programului, recepţionarea
măsurătorilor, calculul de radiate şi vizualizarea fişierelor .3ds poate fi făcută şi direct din
Windows.
Funcţii noi:
Crad, RecCom, VM3D, Vol, MDimPl, EditCod, EditLay.

TopoLT V5.1 şi V5.2 (Februarie 2006)


Îmbunătăţiri:
Adaptare pentru IntelliCAD V6.1 (ProgeSoft).
Funcţii noi:
LiftUp.

TopoLT V6.0 (Iunie 2006)


Îmbunătăţiri:
Adaptare pentru AutoCAD 2007.
O funcţionare mai rapidă pentru toate funcţiile care citesc sau scriu entităţi grafice.
Introducerea posibilităţii efectuării detaşărilor multiple, tăierii sau unirii modelelor 3D, proiectării
verticale a unor entităţi 2D pe modelul 3D.
La detaşări a fost introdusă încă o metodă de detaşare, detaşarea cu deschidere obligată.
Funcţia de desenare a planşelor a fost îmbunătăţită, acum sunt respectate marginile de printare
conform dimensiunilor de printare utilizate de programul CAD.
Erori:
Nu era respectat numărul de zecimale la desenarea cotelor punctelor.
Funcţii noi:
MDetas, TrimM3D, JoinM3D, ProjM3D.

TopoLT V7.0 (Decembrie 2007)


Îmbunătăţiri:
Adaptare pentru Windows Vista (32bit).
Adaptare pentru a funcţiona şi pe un cont de utilizator ce nu are drepturi de administrator în
Windows XP şi în Windows Vista (32bit).
Adaptare pentru AutoCAD LT cu Toolbox LT, pentru AutoCAD 2008, BricsCAD, ProgeCAD,
CADian, CMS Intellicad, ZwCAD. Pentru lista completă de programe CAD ce sunt suportate de
TopoLT V7.0 citiţi fişierul ReadMe.htm.

8
A fost introdusă o funcţie pentru unirea punctelor după codul acestora şi o funcţie pentru
inserarea unui vertex la o polilinie sau o linie.
Tabele pot fi salvate în format RTF pentru Word. Acum tabelele de coordonate pot fi folosite mai
uşor atunci când aveţi nevoie pentru a crea documente.

Pentru utilizatorii din România


S-a introdus posibilitatea editării şi generării fişierelor CP în formatul dat de ANCPI şi posibilitatea
de a desena tabele simple de coordonate. Comenzile sunt GenCP şi ARR2.
La instalare este salvat pe desktop un director ce conţine câteva formate utile pentru cei ce
execută lucrări de cadastru.
Fişierul CartCad.dwg a fost schimbat astfel că acum la desenarea planşelor cu comanda DrPln
se va insera Anexa 11 conform normelor ANCPI. Dacă acest format nu vă este necesar puteţi
schimba acest bloc (cartuş) cu un altul cu comanda TopoCfg secţiunea Planşe.
Funcţii noi:
JoinPct, InsVx.

TopoLT V7.0 build 1 (Decembrie 2007)


Erori:
În cazul instalării ca user nu se făceau corect asocierile pentru fişiere.
Librăria arx pentru AutoCAD 2008 nu putea fi încărcată.

TopoLT V7.1 (Ianuarie 2008)


Îmbunătăţiri:
S-au introdus două funcţii pentru georeferenţierea imaginilor.
Au fost modificate funcţiile ce utilizau comanda IMAGECLIP.
Adaptare pentru ZwCAD 2008 beta.
Pentru utilizatorii din România
S-a introdus posibilitatea de a schimba ordinea coordonatelor pentru tabelele obţinute cu
comenzile GenCP si ARR2.
A fost modificat blocul CartCad.dwg (format A4) şi a fost creeat un nou bloc CartCad-A3.dwg
(format A3). Aceste noi cartuşe folosite la desenarea planşelor cu comanda DrPln au tabelul de
coordonate separat pentru a evita imposibilitatea suprapunerii tabelului de coordonate atunci
când parcela conţine mai mult de 6 puncte conform formatului dat de ANCPI.
Modificările aduse Anexei 11 sunt instalate în directorul cu "Formate utile ANCPI".
Funcţii noi:
SaveGeoRef, ImgGeoRef.

TopoLT V7.2 (Februarie 2008)


Îmbunătăţiri:
Au fost introduse trei comenzi noi pentru: unirea , tăierea şi redimensionarea imaginilor. Unirea şi
tăierea este făcută conform poziţiei în coordonate a imaginilor.
S-a introdus posibilitatea transformării imaginilor rotite cu comanda Timg.
S-a introdus posibilitatea inversării imaginilor cu comanda ChImg.
La vizualizare 3D cu randare în timp real cu comanda VM3D sunt acceptate ca texturi aşezate în
coordonate şi imagini cu deformaţii de aspect sau deformaţii unghiulare.
Funcţii noi:

9
JoinImg, TrimImg, ResImg.

TopoLT V7.3 (Mai 2008)


Îmbunătăţiri:
S-au introdus fişiere help în format html.

TopoLT V7.4 (Septembrie 2008)


Îmbunătăţiri:
A fost introdusă posibilitatea ca la raportarea punctelor să se aleagă dacă se desenează sau nu
textele punctelor.
A fost introdusă posibilitatea de a salva şi de a încărca configurarea implicită a programului.
A fost îmbunătăţită comanda AutoPct pentru o funcţionare mai rapidă atunci când se rup entităţile
ce trec prin puncte.
A fost îmbunătăţită comanda OptPct pentru o funcţionare mai rapidă.

Pentru utilizatorii din România


A fost schimbată funcţia GenCP pentru a putea genera fişiere CP format CPXML versiunea 2.0.
Se poate utiliza TopoLT pentru a genera fişiere CPXML utilizate de programul Generare CP V2.0
emis de ANCPI. TopoLT doar generează aceste fişiere pentru a facilita selectarea parcelelor din
programul CAD. Editarea acestor fişiere poate fi făcută cu programul emis de ANCPI ce poate fi
descărcat de la adresa www.ancpi.ro.
Erori:
A fost corectată funcţia M3D deoarece era posibil ca în cazul triunghiurilor foarte mici (atunci
când punctele erau aproximativ colineare) să nu se poată realiza modelul 3D pentru asemenea
triunghiuri.

TopoLT V7.5 (Noiembrie 2008)


Îmbunătăţiri:
Adaptare pentru AutoCAD 2009.
Pentru comanda Timg a fost introdusă posibilitatea revenirii la introducerea punctelor de
transformare, salvarea în fişier şi încărcarea din fişier a punctelor de transformare.

TopoLT V8.0 (Martie 2009)


Îmbunătăţiri:
Adaptare pentru ProgeCAD 2009.
S-a introdus posibilitatea de a raporta punctele 3D si de a lucra cu puncte 3D.
La raportarea punctelor poate fi aleasă opţiunea de a insera simbolurile ataşate punctelor.
La unirea imaginilor (comanda JoinImg) a fost introdusă posibilitatea de a vizualiza marcajul
imaginii selectate.
Prezentarea ferestrei de configurare (comanda TopoCfg) a fost schimbată.

TopoLT V8.0 build 1 (Martie 2009)


Erori:

10
A fost eliminată o eroare ce apărea la crearea tabelelor de coordonate la paginare. Nu era scris
în tabel punctul imediat următor unei pagini noi.

TopoLT V9.0 (Iulie 2009)


Îmbunătăţiri:
Adaptare pentru AutoCAD 2010.
Adaptare pentru a funcţiona corect împreună cu ProfLT un alt produs software realizat de firma
noastră.
Pentru utilizatorii din România
A fost reintrodusă funcţia pentru generare şi editare CP versiunea 1.0 deoarece sunt judeţe în
care se mai lucrează cu această versiune. Comenzile pentru generare CP sunt acum în program
GenCP1 pentru CP V1.0 şi GenCP2 pentru CP V2.0.

TopoLT V10 (Aprilie 2010)


Îmbunătăţiri:
Adaptare pentru BricsCAD V10.3.8.
Adaptare pentru ZwCAD 2010.
Adaptare pentru ProgeCAD 2010.
Entităţile ce definesc punctele pot fi copiate sau inserate într-un alt desen fără a se mai pierde
legăturile dintre entităţi.
Salvarea şi repoziţionarea imaginilor georeferenţiate poate fi făcută corect şi pentru imaginile
rotite sau scalate neuniform. TopoLT respectă acum formatul de fişier „world” ESRI. Dacă aveţi
imagini georeferenţiate cu TopoLT, imagini rotite sau scalate neuniform, vă recomandăm să le
salvaţi încă o dată cu această versiune TopoLT.
Se poate utiliza „Copy” şi „Paste” pentru un instrument din lista cu instrumente de la Secţiunea –
Instrumente.
Pot fi importate fişiere cu format definit în secţiunea instrumente ce conţin doar: Denumire punct,
X şi Y. În versiunile anterioare nu putea fi importate decât liniile care conţineau toate cele 5 valori,
şi anume: Denumirea punctului, X, Y, Z şi Codul punctului.
A fost introdusă posibilitatea scalării blocurilor alocate pentru cruciuliţele caroiajului.
Acum sunt interpretate corect entităţile ce au definită extrudare, entităţi la care au fost aplicate
rotaţii 3D, aliniere 3D, etc.
A fost introdusă o comandă nouă pentru a interpola puncte pe un plan 3D.
A fost introdusă o comandă nouă pentru a putea fixa cotele punctelor la cotele entităţilor ce
definesc punctele (blocul alocat pentru puncte).
A fost introdusă o comandă nouă pentru a recalcula suprafeţele poliliniilor şi a schimba textele
etichetelor cu noile suprafeţe.
Începând de la această versiune pentru suprafeţele obţinute prin detaşări dacă se vor modifica
poliliniile cu una din comenzile: AutoPct, FixPct, Ipct, InsVx, Arr2, GenCP1 sau GenCP2 atunci
suprafeţele vor fi recalculate şi se vor schimba automat textele etichetelor.
A fost introdusă o comandă nouă Mbr pentru a rupe una sau mai multe polilinii într-un punct.
A fost introdusă posibilitatea inversării rândurilor sau a selecţiei din tabelul de la detaşările
multiple.
A fost introdusă posibilitatea de a alege caracterul despărţitor pentru fişierele CSV.
A fost optimizat procesul de încărcare a programului în programul CAD (AutoCAD sau
IntelliCAD).

11
Începând de la această versiune vă este oferit ca bonus programul TransLT. Cu acest program,
produs de firma noastră, puteţi realiza calculul parametrilor de transformare şi transformări de
coordonate într-un mod practic şi rapid.

Funcţii noi: Iplan, FixHpct, RecalcArea, Mbr.

TopoLT V10.1 (Mai 2010)


Îmbunătăţiri:
Adaptare pentru a funcţiona în Windows pe 64 biţi, AutoCAD 2010 şi 2011 versiunile pe 64 biţi.
A fost introdusă o comandă nouă pentru a putea reface legăturile unei parcele cu textele ce
definesc parcela. În versiunile mai vechi de 10.0 aceste legături nu sunt făcute.
A fost introdusă posibilitatea de a desena poligoane, trasee sau puncte în Google Earth folosind
pentru aceasta şi programul TransLT, un alt produs al firmei noastre.

Funcţii noi: RefLink, GEdraw.

TopoLT V10.2 (Iunie 2010)


Îmbunătăţiri:
Fişierele folosite la configurare sunt căutate şi pe calea unde este instalat programul.
La utilizarea comenzii PUR dacă se produc erori la calculul suprafeţelor poliliniilor atunci prin
reapelarea comenzii erorile sunt evitate. Erorile sunt produse de comanda AREA în AutoCad
2011 pentru poliliniile ce conţin curbe care se intersectează între ele.
Modificarea comenzii GEdraw pentru a funcţiona corect cu programul TransLT V1.2.

TopoLT V10.2.1 (Septembrie 2010)


Îmbunătăţiri:
A fost introdusă posibilitatea de a alege atributul pentru scara planului ce este folosit pentru a
scrie scara planului la utilizarea comenzilor NrPlan sau DrPln.

TopoLT V10.2.2 (Octombrie 2010)


Erori:
A fost eliminată o eroare ce apărea la desenarea în Google Earth atunci când caracterul
despărţitor pentru fişierele CSV era diferit de cel folosit în programul TransLT.

TopoLT V10.3 (Decembrie 2010)


Îmbunătăţiri:
Adaptare pentru BricsCAD V11.2.3.
Au fost aduse îmbunătăţiri privind operarea în tabelele programului.
La comanda de calcul puncte radiate pentru toate tabelele s-a introdus încă o coloană cu
numărul de identificare a rândului.

TopoLT V10.4 (Martie 2012)


Îmbunătăţiri:

12
Adaptare pentru AutoCAD 2013, BricsCAD V12, CADian 2011, ProgeCAD 2011 şi ZwCAD 2012.
La introducerea în desen a punctelor noi, manual sau automat, se poate alege dacă se fixează
sau nu coordonatele punctului la numărul de zecimale. Astfel se pot evita micile modificări ale
suprafeţelor parcelelor făcute de această fixare.
La calculul volumelor se poate alege dacă se desenează corpuri 3D ca Polygon Mesh sau ca 3D
Solid iar în cazul corpurilor 3D Solid se poate alege dacă se unesc corpurile pentru a creea un
singur corp 3D.
Acum sunt acceptate coduri ce conţin caracterul "+".
La schimbarea punctelor conform noii configurări punctele se raportează fără a mai fi trecute prin
tabele pentru a păstra numărul de zecimale ale coordonatelor.

TopoLT V10.5 (Octombrie 2012)


Îmbunătăţiri:
Adaptare pentru BricsCAD V13.

TopoLT V11.0 (Aprilie 2014)


Îmbunătăţiri:
Adaptare pentru ZwCAD+ 2012, 2014, BricsCAD V14 şi pentru AutoCAD 2014.
La opţiunile privind configurarea programului a fost introdusă o nouă secţiune referitoare la
transformările de coordonate Secţiunea Transformări.
Transformarea coordonatelor nu mai necesită programul TransLT, începând de la această
versiune a fost introdusă librăria TransLT versiunea 3.0. Cu ajutorul acestei librării se pot realiza
transformări de coordonate folosind modele de transformare proprii.
Comanda GEdraw a fost schimbată în sensul că acum desenarea în Google Earth este făcută
direct sau datele pot fi salvate într-un fişier.
A fost introdusă o comandă nouă TrCoo prin care puteţi transforma coordonatele punctelor din
desen, coordonatele obţinute sunt salvate într-un fişier text.

Funcţii noi: TrCoo.

TopoLT V11.1 (Iulie 2014)


Îmbunătăţiri:
A fost introdusă noua librărie TransLT V3.1 ce suportă acum transformări dependente de timp,
suportă un nou tip de fişier grid, două noi metode de proiecţie, etc..

Functii CAD

13
I Configurare

ChLng
Comanda: chlng
Descriere: schimbă limba în care este utilizat programul
Meniu: TopoLT » Configurare » Change language

Prin această comandă se poate schimba limba în care este utilizat programul alegând un alt fişier
cu extensia .lng. Fişierul ales de interpretare a limbii .lng este recomandabil să fie selectat de pe
calea unde este instalat programul TopoLT.
Detalii privind traducerea fişierului de interpretare a limbii .lng ce conţine toate textele ce sunt
folosite în program le găsiţi la Descriere fişier limbă.

TopoCfg
Comanda: topocfg
Descriere: configurare program

Buton:
Meniu: TopoLT » Configurare » Configurare program

Prin această comandă puteţi să configuraţi modul de lucru cu programul pentru un desen .dwg în
care lucraţi. Datele privind configurarea sunt salvate în desenul .dwg, iar dacă se apelează
programul într-un desen nou atunci configurarea va fi conform ultimei apelări a programului.
Datele privind configurarea programului se referă la: scara planului, număr de zecimale cu care
se lucrează, înălţimi de texte, fonturi, fişiere utilizate, etc.
Dacă s-a schimbat scara planului sau formatul punctelor atunci programul va solicita următoarele
schimbări asupra desenului în care se lucrează:
 ştergerea şi redesenarea caroiajului conform noii scări dacă acesta există;
 scalarea textelor din desen (fără textele ce definesc punctele) conform noului factor de
scară;
 scalarea grosimilor poliliniilor conform noului factor de scară;
 scalarea simbolurilor punctiforme conform noului factor de scară, tipurile de linii
(simbolurile liniare) vor fi scalate oricum prin schimbarea variabilei LTSCALE;
 scalarea cotărilor conform noului factor de scară păstrând distanţa dintre textul cotării şi
linia cotată în aceeaşi unitate de măsură;
 redesenarea punctelor conform noului factor de scară şi conform noului format.

Configuraţia parametrilor pentru anumite tipuri de lucrări (cadastru, planuri, drumuri, linii electrice
aeriene) sau a modului implicit de lucru poate fi accesată dintr-un fişier sau salvată într-un fişier
folosind butoanele [Încarcă din...], respectiv [Salvează în...].
Dacă se salvează un model de lucru implicit atunci pentru toate lucrările noi se va încărca
configurarea din acest model. La instalare nu este definit modelul implicit.

Fereastra de configurare a programului este împărţită în mai multe secţiuni şi anume:

14
 Plan
 Puncte
 Caroiaj
 Suprafeţe
 Tabele
 Cotari
 Planşe
 Imagini
 Model 3D
 Fişiere
 Instrument
 Transformări
 Unităţi

EditCod
Comanda: EditCod
Descriere: editează fişierul de coduri alocat

Buton:
Meniu: TopoLT » Configurare » Editează coduri

Cu ajutorul acestei comenzi se poate edita direct fişierul de interpretare a codurilor ce a fost
alocat la configurare. Alocarea acestui fişier poate fi făcută cu ajutorul comenzii TopoCfg
secţiunea Fişiere.
Descrierea acestui fişier precum şi modul de editare le găsiţi la Descriere fişier interpretare
coduri.

EditLay
Comanda: EditLay
Descriere: editează fişierul de layer-e alocat

Buton:
Meniu: TopoLT » Configurare » Editează layer-e

Cu ajutorul acestei comenzi se poate edita direct fişierul cu layer-ele utilizate de program ce a
fost alocat la configurare. Alocarea acestui fişier poate fi făcută cu ajutorul comenzii TopoCfg
secţiunea Fişiere.
Descrierea acestui fişier precum şi modul de editare le găsiţi la Descriere fişier layer-e.

Pur

15
Comanda: pur
Descriere: purjează de 7 ori desenul, şterge textele goale, şterge liniile de lungime

Buton:
Meniu: TopoLT » Configurare » Purjează desen

Comanda este utilă atunci când s-a finalizat desenul. Aplicând această comandă desenul va fi
curăţat de toate blocurile neinserate, de layer-ele nefolosite, de linetype-urile nefolosite, stilurile
de text nefolosite etc.
După purjare vor fi şterse textele goale sau textele ce conţin doar spaţii şi liniile de lungime 0.0.

Configurare - Plan

16
În această secţiune se poate schimba scara la care se realizează planul, se poate alege modul
de desenare a punctelor şi se pot configura layer-ele alocate pentru puncte.

Pentru scările uzuale în sistemul metric factorul de printare este:


 pentru 1:100 se printează cu 10=1
 pentru 1:200 se printează cu 5=1
 pentru 1:500 se printează cu 2=1
 pentru 1:1000 se printează cu 1=1
 pentru 1:2000 se printează cu 1=2
 pentru 1:5000 se printează cu 1=5
 pentru 1:10000 se printează cu 1=10
 etc.

Pentru scările uzuale în sistemul englez factorul de printare este:


 pentru 1:1200 se printează cu 1=100
 pentru 1:2400 se printează cu 1=200
 pentru 1:4800 se printează cu 1=400
 etc.

Punctele pot fi raportate în desen în următoarele variante:


1.doar cu denumirea (numărul) punctului şi pot arăta de forma

cu sau fără linie de marcaj (liniile de marcaj pot fi eliminate prin închiderea layer-ului cu liniile de
marcaj)
2.doar cu cota punctului şi pot arăta de forma

cu sau fără linie de marcaj


3.cu denumire şi cu cotă şi pot arăta de forma

Pentru cazul în care se raportează textul cotei punctului atunci se poate alege numărul de
zecimale cu care să fie scrise cotele.
Codul interpretat al punctului va fi scris întotdeauna sub linia de marcaj pe layer-ul alocat pentru
coduri.

Configurare - Puncte

17
În această secţiune se pot face setări ce se referă la modul cum vor fi scrise punctele.
Pentru textele ce descriu un punct se poate alege fontul, înălţimea textului, diametrul simbolului
pentru punct (nodul) şi unghiul de scriere. Pentru a uşura funcţionarea programului CAD este
recomandabil să se aleagă unul din fonturile shx predefinite respectiv RomanS, RomanD,
RomanC, ItalicC etc. Înălţimea textului precum şi diametrul simbolului vor fi introduse în mm sau
în inch. La printare atât textele punctelor cât şi diametrul simbolurilor vor respecta aceste
dimensiuni. Unghiul sub care vor fi scrise textele se va introduce în grade centezimale în sistem
de rotaţie topografic cu originea 0.0000g pe axa Nord şi cu direcţia de rotaţie în sensul acelor de
ceasornic.
Forma punctului este forma simbolului (nodul) ce este definit în programul CAD la Point Style.
Această setare este valabilă doar pentru cazul în care blocul cu atribute ce este alocat pentru
puncte conţine o entitate de tip POINT. Dacă blocul cu atribute alocat pentru punct este schimbat
şi în loc de o entitate POINT ce este folosită pentru a marca poziţia în coordonate a punctului se
foloseşte altceva atunci nici setarea de la diametrul punctului nu mai este valabilă.
Numele blocului cu atribute poate fi schimbat alegând un alt bloc .dwg ce poate fi realizat de
către utilizator. Blocul cu atribute ce defineşte punctul trebuie realizat astfel încât nodul să fie în
origine şi să conţină minim 3 atribute aşezate în ordine (denumire punct, cotă punct, cod punct).
Atributele referitoare la punct trebuiesc setate ca fiind invizibile. Numele date atributelor pot fi
oricare.
Codul punctului grafic este codul implicit pentru punctele introduse grafic. Acest cod va fi dat
pentru toate punctele ce vor fi introduse grafic.
Distanţa minimă între puncte este distanţa la care două puncte sunt considerate suprapuse. Este
folosită în cazul în care se doreşte eliminarea punctelor comune, puncte ce se află la o distanţă
mai mică decât această valoare. Această distanţă mai este folosită şi la căutarea entităţilor ce
trec prin sau pe lângă punct.
Pentru punctele noi introduse în desen, manual sau automat, se poate alege dacă se fixează sau
nu coordonatele punctelor la numărul de zecimale.
La raportarea punctele dintr-un fişier sau a punctelor recepţionate de la un instrument se pot
realiza următoarele operaţii:
 verificarea suprascrierii punctelor;
 eliminarea punctelor comune;
 ordonarea punctelor după denumire;
 verificarea punctelor cu aceeaşi denumire;
 optimizarea poziţiei textelor punctelor.
Verificarea suprascrierii este făcută atunci când punctele sunt scrise în desen. Dacă în aceleaşi
valori de coordonate există un punct deja inserat atunci se cere confirmarea privind: înlocuirea
punctului (punctul existent este şters şi se introduce punctul nou), neînlocuirea (punctul existent
rămâne cel din desen iar cel nou nu este inserat) sau suprascrierea (punctul nou este scris peste
cel existent). Atunci când se solicită verificarea suprascrierii programul funcţionează mai încet
deoarece pentru fiecare punct inserat este verificat dacă în desen există un punct deja inserat în
aceleaşi valori de coordonate.
Punctele ce sunt eliminate sunt punctele ce se află la o distanţă mai mică decât distanţa minimă
dintre două puncte.
Ordonarea va fi făcută după denumirea punctului dar ţinându-se cont mai întâi de cele ce conţin
caractere, apoi de cele ce conţin şi caractere şi numere şi apoi de cele ce conţin doar numere.
Verificarea punctelor cu aceeaşi denumire este făcută pentru punctele din tabelul cu coordonate
ce se vor raporta prin comanda RapPct sau comanda RxCoo. Atunci când în tabel există puncte
cu aceeaşi denumire programul va afişa un mesaj ce conţine numerele de linie (ID) pentru cele
două puncte.

18
Optimizarea poate fi făcută astfel încât să nu existe suprapuneri între textele punctelor, iar pentru
punctele la care nu s-a găsit spaţiu liber pentru textele acestora atunci punctele vor fi trecute pe
layer-ul de texte suprapuse.

Configurare - Caroiaj
În această secţiune se pot face setări ce se referă la modul în care va fi desenat caroiajul.

Pentru textele ce vor fi desenate pentru caroiaj se poate alege fontul, înălţimea textului şi factorul
de scalare longitudinală a textului (Width).
Lăţimea benzii chenarului reprezintă distanţa dintre polilinia selectată pentru caroiaj şi chenar.
Frecvenţa liniilor de caroiaj reprezintă distanţa dintre două linii de caroiaj, astfel pătratele ce se
formează vor avea această distanţă în mm sau inch pe planul printat.
Înălţimea textului precum şi lăţimea benzii chenarului vor fi introduse în mm sau în inch, valori
relative la planul printat.
Pentru caroiajul desenat cu cruciuliţe se poate introduce factorul de scalare pentru blocul alocat
pentru cruciuliţe.
Chenarul poate fi realizat în interiorul sau în exteriorul poliliniei selectate.
Caroiajul ce se desenează poate fi realizat cu linii, cu cruciuliţe sau cu cruciuliţe cu text.
Pentru a desena caroiajul cu cruciuliţe programul foloseşte blocurile CJx.dwg şi CJxcoo.dwg,
blocuri ce pot fi modificate de către utilizator. În cazul modificării blocului cu atribute CJxcoo.dwg
atributele referitoare la coordonatele N_coo şi E_coo trebuiesc păstrate.

Alocarea unui layer pentru desenarea caroiajului poate fi făcută prin alocarea CAR pentru un
layer definit în fişierul cu layer-e.
Desenarea caroiajului poate fi făcută cu comanda CJ.

Configurare - Suprafeţe
În această secţiune se pot face setări ce se referă la etichetele ce vor fi desenate pentru
suprafeţe cât şi la opţiunile privind calculul de suprafeţe.

Pentru textele ce vor fi desenate pentru etichetele suprafeţelor se poate alege fontul, înălţimea
textului, distanţa de încadrare şi grosimea de încadrare.
Înălţimea textului, distanţa de încadrare şi grosimea de încadrare vor fi introduse în mm sau în
inch, valori relative la planul printat.
Distanţa de încadrare reprezintă distanţa dintre textul etichetei şi polilinia ce va încadra acest
text. Grosimea de încadrare este grosimea poliliniei ce va încadra textul.

La calculul suprafeţelor utilizând comanda Arr se poate haşura suprafaţa, se poate crea tabelul
cu calculul suprafeţei în fişierul arr.tab, se poate crea tabel grafic în desenul CAD.
La detaşări utilizând comanda Detas se pot crea două polilinii prin ruperea poliliniei din care se
face detaşarea în două, sau se poate crea doar o singură polilinie ca fiind cea care se detaşează.

Configurare - Tabele

19
În această secţiune se pot face setări ce se referă la modul în care vor fi scrise în fişier sau
desenate în programul CAD tabelele.

Tabelul poate conţine denumirea punctului DP, coordonata N, coordonata E, cota Z şi Codul
tradus. Ordinea precum şi numărul acestor elemente poate fi ales pentru una din variantele de la
tip tabel.
Denumirile axelor de coordonate precum şi unitatea de măsură a coordonatelor pot fi schimbate.
Aceste texte vor scrise în capul de tabel.
Tabelul poate fi paginat conform numărului de linii alocate pentru o pagină, iar pentru prima
pagină se poate lăsa un număr de linii pentru antet. Liniile pentru antet sunt linii ce sunt
considerate ca fiind scrise deja în prima pagină. În acest caz prima pagină va avea numărul de
linii pentru pagină minus numărul de linii pentru antet. Locul liber lăsat este util în cazul în care se
doreşte a fi scris un titlu înainte de începerea tabelului. Numărul de linii pentru o pagină trebuie
ales în funcţie de programul de editare a tabelului şi de înălţimea fontului. Deoarece aceste
tabele conţin numai caractere ASCII ce formează liniile verticale şi orizontale ale tabelului se cere
a se utiliza doar fonturi ce respectă caracterele ASCII din DOS. Alte fonturi similare cu fontul
MSLineDraw sunt fonturile LotusLineDraw sau IBMPCDOS.
La crearea tabelului folosind comanda TabCoo se poate crea un tabel separat pentru staţii.
Selecţia punctelor de staţie se va face după cod.
Tabelul grafic este tabelul ce se creează în desenul CAD atunci când sunt calculate suprafeţele
cu ajutorul comenzii Arr.
Înălţimea textului pentru tabelul grafic va fi introdusă în mm sau în inch, valoare relativă la planul
printat.

Configurare – Cotări
În această secţiune se pot face setări ce se referă la cotări (DIMENSION).

La apelarea programului TopoLT pot fi setate cotările ce vor fi utilizate în desenul CAD astfel încât
acestea să corespundă cu sistemul unităţilor de măsură şi cu scara planului.
Setarea cotărilor (dimension) este utilă deoarece nu mai trebuie schimbat de fiecare dată
Dimension Style atunci când se vor folosi cotări în desen.
Pentru textele cotărilor se poate alege fontul, înălţimea textului, prefixul, sufixul şi numărul de
zecimale. Înălţimea textului va fi introdusă în mm sau în inch, valoare relativă la planul printat.
Puteţi opta pentru ca liniile şi săgeţile cotărilor să nu fie desenate. Această opţiune este utilă în
cazul cotării parcelelor dintr-un plan parcelar.
Dacă utilizaţi un alt stil de cotări atunci puteţi să renunţaţi la această opţiune.

Configurare – Planşe
În această secţiune se pot face setări ce se referă la modul de desenare a planşelor utilizând
parametrii driver-ului de imprimantă.

Planşele pot fi desenate în diferite formate ale hârtiei (A2, A3, A4, Letter, etc.) dar numai pentru
formate ce sunt suportate de către imprimantele instalate în Windows. Realizarea planşelor de
către programul TopoLT este făcută ţinându-se cont de posibilităţile de printare ale imprimantei.
Astfel programul TopoLT determină spaţiul de printare a unei imprimante pentru un anumit format
de hârtie, spaţiu de printare ce este dat de capabilitatea tehnică a unei imprimante. Chenarul unei

20
planşe va fi întotdeauna situat în interiorul spaţiului de printare la care se va ţine cont şi de
jumătate din grosimea poliliniei chenarului.
Spaţiul de printare dat prin marginile stânga, dreapta, sus şi jos este determinat ca fiind exact
spaţiul pe care imprimanta selectată poate realiza printarea. Din păcate, spaţiul de printare este
diminuat atât de AutoCAD cât şi de IntelliCAD cu valori submilimetrice. Pentru a corela spaţiul de
printare cu dimensiunile de printare ale programului CAD puteţi introduce manual valoarea de
ajustare, în general aceasta valoare este de 0.07inch.
Pentru a înţelege modul cum este realizată o planşă şi cum este ea încadrată în spaţiul de
printare programul oferă un desen cu vizualizarea planşei şi o legendă.
La desenarea unei planşe se poate insera în desen şi un bloc cu sau fără atribute, bloc ce
conţine tabelul (cartuşul) cu informaţiile despre planşă. Blocul poate fi inserat într-unul din
colţurile chenarului. Dacă blocul conţine atribute atunci la inserare se va cere şi editarea acestor
atribute. Numele blocului cu tabelul (cartuşul) cu informaţiile despre planşă trebuie să fie într-unul
din directoarele (folder) pe care se face căutarea din programul CAD. Recomandabil ar fi ca
acesta să se afle pe calea unde este instalat programul TopoLT.
Denumirea atributului folosit pentru număr planşă reprezintă atributul ce se poate schimba atunci
când este încărcată o planşă folosind comanda NrPlan. Atributul poate fi dintr-un bloc .dwg
oarecare cu condiţia ca el să existe în acel bloc. Acest atribut este util atunci când se doreşte ca
în cartuşul planşei ce se încarcă să apară şi numărul planşei.

Configurare – Imagini
În această secţiune se pot face setări ce se referă la modul de lucru cu imaginile raster.

Aceste setări sunt valabile pentru cazul în care este aplicată comanda Timg de transformare
(corelare) a imaginilor sau atunci când este aplicată comanda ChImg pentru a modifica formatul
imaginilor.

Atunci când imaginile raster sunt transformate (corelate) în coordonate pot fi făcute următoarele
schimbări asupra acestor imagini:
 imaginile pot fi salvate într-unul din formatele: .bmp, .jpg, .pcx, .png, .tga sau .tif;
 formatul de culori poate fi schimbat la unul din formatul de culori: Alb&Negru, 16 culori, 16
culori pe nuanţe de gri, 256 culori, 256 culori pe nuanţe de gri, nuanţe de culori pe 16bit,
nuanţe de culori pe 24bit sau nuanţe de culori pe 32bit. Schimbarea nu va fi făcută decât
pentru treceri de la nivel de culori mare la nivel de culori mai mic, schimbarea de la mai mic
la mai mare nu are sens;
 se poate alege culoarea fundalului pentru cazul în care prin transformare apar zone noi în
imagine. Culoarea fundalului mai este folosită şi pentru a creşte viteza de procesare. La
procesarea imaginilor atunci când este întâlnit un pixel ce are culoarea fundalului atunci
acesta va fi ignorat. Pentru imaginile Alb&Negru se obţine o viteza de procesare mai mare
atunci când culoarea fundalului este aleasă corespunzător.
 imaginile pot fi făcute transparente atunci când sunt reintroduse în desenul CAD (setare a
imaginilor pe Transparency = On);
 imaginile pot fi făcute ca fiind neselectabile atunci când se apelează programul TopoLT
(setare a desenului CAD pe ImageFrame = Off). Această opţiune este disponibilă doar
pentru AutoCAD;
 imaginile pot fi încadrate (Clip) pentru a se vizualiza doar porţiunea din imagine ce prezintă
interes dar fără a tăia din imagine. Partea ce nu prezintă interes va fi ascunsă. Încadrarea
poate fi făcută pe conturul maxim al punctelor de constrângere (punctele prin care se
obţine suprafaţa cea mai mare), pe contur puncte (punctele cele mai apropiate de

21
marginea imaginii) sau pe colţuri (prin 4 puncte cel mai bine poziţionate faţă de colţuri).
Această opţiune este disponibilă doar pentru AutoCAD;
 imaginile pot fi tăiate pentru a păstra din imagine doar zona de interes, tăierea poate fi
făcută pe limita dată de minimul şi maximul punctelor de constrângere sau în afara acestei
limite cu o distanţă (cazul în care se doreşte a se păstra dintr-o hartă informaţiile referitoare
la caroiaj, denumirea hărţii, etc.). Tăierea este utilă pentru a elimina din imaginea raster
porţiunile ce nu prezintă interes realizându-se o diminuare a spaţiului ocupat de fişier cât şi
o mărire a vitezei de procesare la încărcarea imaginii în desen;

Transformarea imaginilor poate fi făcută prin următoarele metode: mută puncte în interiorul
imaginii, afină şi mută puncte, proiectivă, polinomială conformă de ordinul 2 sau polinomială de
ordinul 2 cu 5 termeni. Descrierea formulelor de transformare pentru aceste cazuri o găsiţi la
comanda Timg.

Configurare – Model 3D
În această secţiune se pot face setări ce se referă la modelul 3D şi la curbele de nivel.

Pentru această versiune a programului modelul 3D poate fi făcut doar cu triunghiuri prin
interpolare liniară. Alte metode de interpolare precum şi desenarea cu grid a modelului 3D vor fi
disponibile în versiunile viitoare.
Modelele 3D nou create pot fi formate doar din triunghiuri sau din triunghiuri si dreptunghiuri.
Pentru opţiunea de triunghiuri si dreptunghiuri modelul va conţine dreptunghiuri doar atunci când
două triunghiuri formează un dreptunghi. Crearea modelului 3D folosind această combinaţie de
triunghiuri si dreptunghiuri este utilă de exemplu atunci când sunt tăiate modele 3D ce sunt
constituite din dreptunghiuri (grid). Prin tăierea unui astfel de model 3D în general apar triunghiuri
ce nu pot fi încadrate într-un dreptunghi.
La realizarea modelului 3D se pot aplica nivele de culoare pentru fiecare faţetă ce face parte din
model. Culorile sunt aplicate de la minimul la maximul cotelor punctelor (coordonate Z) prin care
se creează modelul 3D. Culorile pentru aplicarea nivelelor de culoare pot fi editate. Paletele de
culori obţinute pot fi salvate în fişiere şi pot fi reîncărcate din fişierele salvate.
Atunci când se aplică nivele de culoare pe modelul 3D feţele vor fi împărţite astfel încât să fie
create nivele pe cota Z colorate conform culorilor utilizate. Utilizând această opţiune modelul 3D
va conţine un număr mai mare de puncte şi feţe 3D. Din acest motiv este recomandabil să nu
utilizaţi această opţiune decât pentru realizarea unor prezentări sau a unor imagini.
Culorile minimă şi maximă sunt limitate de programul CAD la 256 de culori. Pentru cazul când nu
se aplică nivele de culoare modelul 3D va fi desenat cu o singură culoare, culoarea setată pentru
layer-ul pe care se face desenarea.

Pentru desenarea modelului 3D se poate aloca un layer. Alocarea poate fi făcută în secţiunea
Fişiere editând fişierul de layer-e si introducând un layer cu alocarea M3D.
Desenarea modelului 3D poate fi făcută cu ajutorul comenzii M3D.

La calculul volumelor pot fi desenate corpurile 3D (trunchiuri de prismă) ce se formează din


intersecţiile spaţiale dintre două modele 3D sau dintre un model 3D si un plan de cotă constantă.
Trunchiurile de prismă pot fi desenate ca entităţi Polygon Mesh sau 3D Solid. Dacă se alege ca
desenarea să se facă pentru entităţi 3D Solid atunci se poate alege dacă se unesc sau nu aceste
corpuri pentru a forma un singur corp 3D. Pentru desenarea acestor corpuri se poate aloca un
layer în secţiunea Fişiere editând fişierul de layer-e şi introducând un layer cu alocarea VOL.

22
Desenarea corpurilor 3D obţinute la calculul de volume este utilă pentru a putea vizualiza
volumul, însă trebuie ţinut cont de faptul că desenarea acestora în cazul când sunt foarte multe
corpuri durează şi măreşte dimensiunea fişierului dwg.
Calculul volumelor poate fi făcut cu ajutorul comenzii Vol.

Modelul 3D nou creat şi volumul calculat pot fi vizualizate cu randare în timp real. Renunţarea la
aceste opţiuni este utilă în cazul în care de exemplu pe calculatorul pe care se rulează programul
nu funcţionează corect OpenGL-ul.

Curbele de nivel pot fi desenate cu sau fără text de cotă pentru curbele principale. Pentru textul
cu cota de nivel a curbelor principale se poate alege fontul, factorul de scalare longitudinală a
textului, înălţimea textului în mm sau în inch (dimensiune relativă la planul printat) precum şi
distanţa de-a lungul curbei între două texte în mm sau în inch (dimensiune relativă la planul
printat).
Pentru curbele de nivel principale şi secundare se pot introduce grosimi diferite în mm sau în
inch, valori relative la planul printat. Tot pentru aceste curbe pot fi alese culorile cu care vor fi
desenate.
Echidistanţa curbelor de nivel reprezintă distanţa dintre planele ce secţionează modelul 3D.
Echidistanţa se va introduce în metri sau în feet conform cu sistemul unităţilor de măsură ales.
Originea cotelor reprezintă valoarea de la care se adună echidistanţa pentru a determina cotele
de nivel prin care se va face secţionarea modelului 3D. Modificând originea cotelor şi echidistanţa
putem obţine orice valori pentru cotele curbelor de nivel.
Frecvenţa curbelor principale reprezintă numărul de intervale dintre două curbe de nivel
principale. Acest interval este aplicat întotdeauna din originea cotelor. Pentru un interval egal cu 0
toate curbele de nivel vor fi curbe de nivel secundare iar pentru un interval egal cu 1 toate curbele
de nivel vor fi curbe de nivel principale.
Curbele de nivel pot fi rotunjite cu funcţii spline. Pentru rotunjirea cu funcţii spline poate fi ales
gradul acestor funcţii respectiv quadratic sau cubic cât şi metoda de parametrizare. Se
recomandă în general utilizarea spline-urilor cubice iar ca metodă de parametrizare cea uniformă.
Explicaţii despre curbele NURBS (NonUniform Rational B-Spline) le puteţi găsi pe internet sau în
cărţi.
Curbele de nivel pot fi desenate în spaţiu sau în planul de cotă 0.000.
Pentru desenarea curbelor de nivel se poate aloca un layer. Alocarea poate fi făcută în secţiunea
Fişiere editând fişierul de layer-e şi introducând un layer cu alocarea CNT-M3D.
Desenarea curbelor de nivel poate fi făcută cu ajutorul comenzii CNN.

Configurare - Fişiere
În această secţiune se pot face setări ce se referă la fişierele utilizate de program.

Fişierul de interpretare a codurilor este un fişier de tip text ce poate fi ales şi editat de către
utilizator în funcţie de specificul lucrării ce se desenează. De exemplu pentru lucrările de cadastru
codurile punctelor pot fi salvate într-un fişier pe specificul lucrărilor de cadastru iar pentru drumuri
codurile punctelor pot fi în alt fişier. Descrierea acestui fişier precum şi modul de editare le găsiţi
la Descriere fişier interpretare coduri.
Fişierul de layer-e este un fişier text ce conţine layer-ele utilizate de program la apelare.
Descrierea acestui fişier precum şi modul de editare le găsiţi la Descriere fişier layer-e.

23
Fişierul de linii este un fişier de tip AutoCAD ce conţine tipurile de linii ce vor fi încărcate în desen
la apelarea programului. Aceste linii sunt necesare şi pentru a putea schimba automat tipurile de
linii conform fişierului de coduri atunci când se utilizează comanda ChL.
Fişierul shape este un fişier de tip shape AutoCAD compilat sau nu. Shape-urile din acest fişier
vor fi încărcate în desen la apelarea programului. Aceste shape-uri vor fi folosite ca simboluri
punctiforme şi vor fi inserate în desen după codul punctului atunci când se foloseşte comanda IB.
Cale fişiere simboluri bloc .dwg este calea unde se găsesc simbolurile punctiforme ce sunt
asociate pentru codurile punctelor. Blocurile ce se găsesc pe această cale şi ce sunt definite în
fişierul de interpretare a codurilor vor fi încărcate în desen la apelarea programului. Aceste blocuri
(simboluri punctiforme) vor fi inserate în desen după codul punctului atunci când se foloseşte
comanda IB.
Este bine ca simbolurile punctiforme (de tip bloc .dwg sau shape) precum şi tipurile de linii să fie
create în mm sau în inch (1unitate grafică CAD = 1mm sau 1unitate grafică CAD = 1inch). Aceste
simboluri vor fi scalate la inserare în funcţie de scara la care se realizează planul. În cazul
simbolurilor ce diferă ca formă atunci când se lucrează la alte scări ale planului (conform atlasului
de semne convenţionale) atunci se vor crea simboluri separat pentru fiecare scară dar desenate
tot în mm sau în inch.
Ordinea coordonatelor din fişier se referă la modul cum vor fi citite din fişier sau scrise în fişier
coordonatele punctelor. Detalii despre structura fişierului de coordonate le găsiţi la Descriere
fişier coordonate.
Extensia fişierelor de coordonate reprezintă extensia fişierelor cu care lucrează utilizatorul, de
exemplu .COO sau .XYZ, etc. Fişierele de coordonate sunt fişiere text, descrierea acestor fişiere
o găsiţi la Descriere fişier coordonate.
Extensie fişier tabele reprezintă extensia fişierelor de tip text în care vor fi scrise tabelele.
Extensie fişier radiate (puncte polare) reprezintă extensia fişierelor cu care lucrează programul
pentru punctele radiate (puncte polare). Fişiere cu această extensie pot fi deschise cu programul
TopoLT direct din Windows dacă alocarea este făcută corect.

Configurare – Instrument
În această secţiune se pot face setări ce se referă la instrumentele utilizate sau la formatele de
fişiere de coordonate utilizate.

Configurarea poate fi făcută pentru orice tip de instrument (staţie totală, carnet electronic de
teren, PocketPC, etc.). De asemenea se poate stabili orice format pentru scrierea sau citirea
fişierelor de coordonate.
Nota: Pentru a nu face confuzii, în explicaţiile de mai jos se va folosi numai cuvântul “instrument”
înţelegându-se prin acesta şi “fişier de coordonate cu orice format”.
În lista cu instrumente puteţi să faceţi modificări, puteţi şterge instrumentele ce nu va sunt
folositoare sau puteţi să introduceţi instrumente noi.
Un instrument poate fi descris prin: nume, o linie de informaţie (descriere) şi extensie. Extensia
alocata pentru un instrument va fi folosită pentru salvarea coordonatelor într-un fişier sau pentru
citirea coordonatelor dintr-un fişier.
Parametrii de comunicaţie serială pe COM1, COM2, etc. sunt folosiţi atât la recepţia cât şi la
transmiterea coordonatelor. Pentru o funcţionare corectă a recepţiei şi a transmisiei de date pe
portul serial trebuie ca aceşti parametri să fie identici cu cei din instrument. Pentru cazul în care
în meniul de configurare a parametrilor de comunicaţie din staţia totală lipsesc unii parametri cum
ar fi DataBits sau FlowControl consultaţi manualul de utilizare a staţiei totale pentru a afla
valoarea acestora.

24
Cu ajutorul formatului de date puteţi stabili modul de citire şi de scriere a coordonatelor punctelor.
Astfel, cu ajutorul caracterelor N, n, E, e, Z, z, P, C, s, [.], [ ], [^], [/] se poate constitui un model
pentru scrierea sau citirea coordonatelor. Aceste caractere trebuiesc aşezate pe linia cu formatul
de date şi reprezintă:
 [N,n,E,e,Z,z] = coordonate valori întregi şi valori zecimale;
 [P,C] = numărul şi codul punctului;
 [s] = semnul plus sau minus;
 [.] = punctul utilizat pentru separarea zecimalelor;
 [ ] = caracterul spaţiu;
 [^] = CariageReturn;
 [/] = LineFeed;

Exemplul nr.1
Pentru un format de date de tipul:
PPPPP sNNNNNN.nnn sEEEEEE.eee ZZZZZZ.zzz CCCCCCCCCCCCCCC^/
Vor fi scrise sau citite liniile de forma:
00101 +555123.789 -333456.123 000101.555 Border ^/

Pentru instrumentele care nu acceptă caractere alfanumerice la denumirea punctelor, atunci când
sunt transmise puncte ce au denumirea diferită de un număr întreg, programul va solicita pentru
aceste puncte schimbarea denumirilor cu numere întregi.
Exemplul nr.2
Pentru cazul când instrumentul suporta caractere alfanumerice, datele vor fi scrise sub forma:
A101 +555123.789 -333456.123 000101.555 Border ^/

Textul cu masca 1 este folosit pentru identificarea formatului de date la recepţia coordonatelor şi
pentru suprapunere peste formatul de date la transmiterea coordonatelor către instrument.
Exemplul nr.3
Dacă pentru exemplul nr.1 este folosită masca:
PNT X= Y= Z= ^/
atunci liniile vor fi citite numai dacă vor conţine la poziţie textele PNT, X=, Y=,Z= şi vor fi scrise
sub forma:
PNT 00101 X=+555123.789 Y=-333456.123 Z=000101.555 Border ^/

Textul cu masca 2 va fi folosit doar pentru identificarea formatului de date la recepţia


coordonatelor din instrument pentru cazul în care există încă un format de identificare a
coordonatelor.
Exemplul nr.4
Dacă la recepţia coordonatelor există coordonate ce sunt recepţionate sub forma:
PNT 00101 N=+555123.789 E=-333456.123 Z=000101.555 Border ^/
atunci acestea pot fi şi ele citite cu o masca de forma:
PNT N= E= Z= ^/

La scrierea datelor zerourile ce apar la partea întreaga a coordonatelor şi la numărul punctului


pot fi suprimate.

25
Exemplul nr.5
Atunci când se suprimă zerourile datele vor fi scrise sub forma:
PNT 101 X=+555123.789 Y=-333456.123 Z= 101.555 Border ^/

Pentru cazul în care informaţiile despre un punct sunt pe mai multe linii, cum ar fi de exemplu
coordonatele pe un rând şi codul pe următorul rând, atunci formatul de date şi textul cu masca 1
sau 2 trebuiesc scrise ca fiind linii adunate ce conţin de două sau mai multe ori caracterele
CariageReturn şi LineFeed.
Exemplul nr.6 (cazul liniilor multiple)
pentru date ce trebuiesc recepţionate de tipul:
PNT 101 123.789 456.123 101.555^/
COD Border ^/
formatul de date trebuie să fie scris de forma:
PPPPP NNN.nnn EEE.eee ZZZ.zzz^/
CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC^/
iar textul cu masca 1 va fi scris de forma:
PNT ^/COD
^/

Textul de început transmisie este textul ce se transmite pe prima linie. Text de finalizare a
transmisiei este textul ce se va transmite pe ultima linie. Anumite instrumente au nevoie de
aceste texte pentru a şti când începe recepţionarea coordonatelor şi când se finalizează
transmisia.
Formatele definite pentru instrumente reprezintă modalitatea prin care se pot citi sau scrie
coordonate. Toate aceste formate pot fi folosite la recepţia şi la transmiterea coordonatelor dar şi
atunci când se doreşte să se importe sau să se exporte un fişier de coordonate cu un anumit
format.
Recepţia coordonatelor de la un instrument poate fi făcută cu comanda RxCoo.
Transmiterea coordonatelor către un instrument poate fi făcută cu comanda TxCoo.
Salvarea coordonatelor în format pentru instrument poate fi făcută tot cu comanda TxCoo
selectând modul de transmitere în fişier.
Citirea fişierelor de coordonate cu format pentru instrument poate fi făcută cu comanda RapPct
alegând fişierul cu extensia dorita.

Configurare - Transformări
În această secţiune se pot face setări ce se referă la modul în care vor fi făcute transformările de
coordonate la desenarea în Google Earth cu comanda GEdraw şi la transformarea coordonatelor
din desen cu comanda TrCoo.

Pentru realizarea transformărilor de coordonate copiaţi în directorul “Transformations” de pe


calea unde este instalat programul modele de transformare TransLT V3. Vă recomandăm să
utilizaţi programul TransLT V3, un al produs al firmei noastre, pentru a vă creea propriile modele
de transformare. Sunt acceptate doar fişierele cu extensia .mtr sau .mtrs create cu TransLT V3.
În lista cu modelele de transformare de la „Desenarea în Google Earth” sunt preluate doar
modelele compatibile pentru această operaţie. Modelele compatibile pentru desenare în Google
Earth sunt cele ce pot realiza transformarea coordonatelor dint-un sistem de proiecţie (N,E,H)
într-un sistem geografic (phi, lambda, h) pe unul din elipsoizii WGS84 sau ETRS89 (GRS80)

26
primul meridian Greenwich, indiferent de sensul de transformare. Sensul de transformare este
ales automat.
La desenarea entităţilor în Google Earth se poate alege dacă pentru fiecare entitate sunt ataşate
informaţii suplimentare ce pot fi vizualizate în Google Earth într-o căsuţă (balloon description)
atunci când se dă un clic pe entitate.
În lista cu modelele de transformare de la „Transformări de coordonate” sunt preluate toate
modelele de transformare existente în directorul “Transformations”. Aici selectaţi sensul astfel
încât sistemul iniţial de coordonate să fie identic cu sistemul de coordonate al desenului.

Configurare - Unităţi
În această secţiune se pot face setări ce se referă la modul de lucru cu unităţile de măsură.

Setarea unităţilor programului CAD la stilul topografic se referă la schimbarea unităţilor din
programul CAD astfel încât acesta să afişeze cifre zecimale în conformitate cu zecimalele alocate
pentru coordonate, originea unghiurilor să fie spre Nord iar unghiurile să fie măsurate în sens
topografic (în sensul acelor de ceasornic). Această setare este făcută atunci când se încarcă
programul TopoLT.

Unităţile de măsură cu care lucrează programul TopoLT pot fi unităţi în sistemul de măsură metric
sau englez. La schimbarea sistemului de măsură trebuie făcute unele verificări, aceste verificări
sunt descrise la Ce trebuie facut la schimbarea unitatilor de masura.

Numărul de zecimale pentru coordonate reprezintă precizia cu care se lucrează. Toate


coordonatele vor fi rotunjite la această precizie. Schimbarea acestei valori va influenţa modul de
scriere atât în fişiere cât şi în tabele a coordonatelor. Această valoare va da şi precizia la care se
fixează punctele atunci când se aplică comanda FixPct sau AutoPct. Micşorarea acestei valori va
duce şi la modificarea valorilor pentru suprafeţele calculate.
Numărul de zecimale pentru cote reprezintă numărul de zecimale cu care vor fi scrise cotele
punctelor şi cotele curbelor de nivel.
Textul cu numele unităţii de măsură pentru coordonate va fi folosit atunci când vor fi scrise
coordonate într-un tabel.

Pentru distanţele, suprafeţele şi volumele ce trebuiesc afişate atunci când acestea sunt calculate
se poate alege numărul de zecimale, un factor de reducere la unitatea de măsură precum şi
textul cu numele unităţii de măsură.
Determinările distanţelor, suprafeţelor şi volumelor vor fi făcute întotdeauna în unităţile de baza,
pentru sistemul metric în m, m², m³ iar pentru sistemul englez în feet, sq.ft., cu.ft. Pentru a trece
aceste valori de la o unitate la alta folosiţi factorul de reducere. De exemplu, pentru a schimba
distanţele din m în km factorul de reducere este 0.001, iar pentru a schimba suprafeţele din m² în
ha factorul este de 0.0001.

II Puncte

RenPct
Comanda: RenPct
Descriere: renumerotează puncte

27
Buton:
Meniu: TopoLT » Puncte » Renumerotează puncte

Folosind acesta comandă puteţi renumerota punctele din desen, puncte ce sunt preluate în
ordinea introducerii lor în desen. Se poate evita renumerotarea pentru punctele ce sunt staţii
(identificate după cod) şi pentru punctele ce conţin caractere alfabetice în denumire.

FixHpct
Comanda: FixHpct
Descriere: schimbă cotele punctelor conform cote entităţi punct

Buton:
Meniu: TopoLT » Puncte » Fixează la cota punctelor

În cazul aplicării unor modificări 3D sau în cazul translatărilor pe cotă a punctelor atunci puteţi
utiliza această comandă pentru a schimba cotele punctelor cu cotele entităţilor alocate pentru
puncte (blocul alocat pentru punct). Noile cote sunt extrase din coordonata Z pe care o au
entităţile punct.
Această comandă funcţionează doar în cazul utilizării modului de lucru 3D definit la TopoCfg –
Secţiunea Plan – Plan 3D.

HPct
Comanda: Hpct
Descriere: schimbă cota punctelor, translaţie pe cotă

Buton:
Meniu: TopoLT » Puncte » Schimbă cota punctelor

Folosind această comandă puteţi translata punctele pe cotă. Punctele (nodurile) nu vor fi mutate
ci se schimbă doar textul cotei (si atributul). Se poate evita translatarea pentru punctele ce au
cota 0.000.
Dacă doriţi să fixaţi cotele punctelor la cotele entităţilor punct atunci utilizaţi comanda FixHpct.

AutoPct
Comanda: autopct
Descriere: inserează automat puncte

Buton:
Meniu: TopoLT » Puncte » Introducere automată puncte grafice

Această comandă este utilă pentru cazul în care avem un desen ce nu conţine puncte topografice
sau pentru cazul în care o parte din desen nu conţine puncte.
Această comandă este aplicată doar pentru entităţile ce se află complet în interiorul ferestrei de
selecţie.

28
Înainte de începerea introducerii punctelor se cere numărul punctului de la care se va face
numerotarea şi distanţa minimă pentru care se consideră că două puncte sunt suprapuse sau
pentru care se consideră că o entitate trece prin sau pe lângă punct.
La aplicarea acestei comenzi sunt realizate următoarele operaţii:
 inserează automat puncte pentru toate liniile, poliliniile ce nu au puncte la capete, iar
pentru arcele de cerc se introduc 3 puncte;
 fixează punctele la numărul de zecimale a coordonatelor;
 fixează blocurile inserate în puncte;
 fixează colţurile poliliniilor şi arcele poliliniilor astfel încât să treacă prin puncte;
 fixează capetele liniilor astfel încât să treacă prin puncte;
 fixează arcele de cerc astfel încât să treacă prin 3 puncte;
 rupe liniile ce trec pe lângă un punct şi le fixează la capete, iar pentru polilinii introduce noi
vertex-uri

Pentru cazul în care se lucrează cu cote atunci punctele noi introduse vor avea cota extrasă de la
entităţile ce au coordonata Z (polilinii 3D, linii 3D, 3DFace, PolygonMesh, PolyFaceMesh, etc.).

OptPct
Comanda: optpct
Descriere: optimizează textele punctelor

Buton:
Meniu: TopoLT » Puncte » Optimizează texte puncte

Optimizează textele punctelor astfel încât să nu se suprapună între ele şi nici cu alte entităţi din
desen.
Este recomandabil ca această comandă să fie utilizată la finalizarea desenului.
La optimizare se va ţine cont de gradul de importanţă pe care îl are un punct conform codului
acestuia. Gradul de importanţă al codului unui punct poate lua valori între 1 şi 9 şi este definit de
către utilizator în fişierul de interpretare a codurilor. Importanţa unui punct faţă de altul este dată
de acest grad în ordine crescătoare. De exemplu, un punct măsurat ce reprezintă o limita de
proprietate este mai important decât un punct ce reprezintă un stâlp. Astfel optimizarea textelor
punctelor se va face mai întâi pentru punctele ce au gradul 1 apoi pentru punctele ce au gradul 2
şi aşa mai departe. Punctele ce nu au definit un grad de importanţă sunt considerate ca având
gradul 9.
Punctele cărora nu li s-a găsit spaţiu liber pentru desenarea textelor vor fi trecute pe layer-ul de
texte suprapuse.
Punctele ce vor fi desenate la aplicarea acestei comenzi vor avea forma (font, înălţime text, unghi
de rotaţie a textului etc.) conform ultimei setări de la configurare secţiunea Puncte.

JoinPct
Comanda: JoinPct
Descriere: uneşte puncte după coduri

Buton:
Meniu: TopoLT » Puncte » Uneşte puncte după coduri

29
Cu ajutorul acestei comenzi puteţi uni punctele după codurile acestora.
Pentru o funcţionare corectă a acestei comenzi vă recomandăm să folosiţi la efectuarea
măsurătorilor următoarele atribute pentru codul punctelor:
START - înseamnă că de aici a început o entitate grafică liniară. De la acest atribut al unui cod
până apare un atribut END sau un alt START pentru punctele cu acelaşi cod se începe desenarea
entităţii lineare (polilinie cu sau fără arce);
END - aici se opreşte polilinia;
CLOSE - aici se opreşte polilinia şi se închide;
STARC - înseamnă start arc, de aici începe un arc şi se vor căuta în continuare puncte cu acelaşi
cod de descriere până la ENDARC. Dacă sunt găsite mai mult de un punct între STARC şi ENDARC
atunci se va lua în calcul pentru generarea arcului doar primul punct de după STARC, restul de
puncte sunt ignorate. Dacă după STARC urmează direct ENDARC atunci se consideră că este o
linie. Dacă după STARC nu este găsit ENDARC atunci atributul STARC este ignorat. Dacă punctele
sunt colineare atunci se consideră o linie iar punctul din mijloc este eliminat;
ENDARC - semnalează sfârşitul unui arc;
ONCIRCLE - înseamnă că punctul este pe un cerc. În acest caz se caută grupuri de câte 3
puncte cu acelaşi cod de descriere luate în ordinea din lista de coordonate şi se generează un
cerc. Punctele nu trebuie să fie unul după altul în lista de coordonate. Dacă punctele sunt
colineare sau cel puţin două sunt identice atunci nu poate fi calculat un cerc prin aceste puncte.
Acest atribut nu depinde de restul de atribute, acesta este tratat în mod independent.

Sunt acceptate următoarele combinaţii pentru aceste atribute:


START-STARC ce înseamnă că de aici începe polilinia cu un arc;
END-CLOSE este redus la CLOSE;
END-ENDARC aici se termină polilinia şi arcul definit anterior;
ENDARC-CLOSE aici se termină arcul şi se închide polilinia cu o linie.

Exemplu de folosire a acestor atribute pentru codurile punctelor:


101 10367.652 49661.963 0.000 BUILD-START
102 10399.829 49377.894 0.000 ONCIRCLE-11
103 10367.057 49701.009 0.000 BUILD
104 10351.362 49700.768 0.000 BUILD
105 10361.073 49478.839 0.000 PISC-START-STARC
106 10393.480 49363.951 0.000 ONCIRCLE-11
107 10351.957 49661.723 0.000 BUILD-END
108 10385.204 49377.827 0.000 ONCIRCLE-11
109 10395.694 49463.948 0.000 PISC
110 10362.629 49446.707 0.000 PISC-ENDARC-CLOSE

Dacă nu este introdus codul de explicitare al punctului, de exemplu se introduce în loc de


BUILD-START se introduce doar START atunci acest punct este ignorat. Pentru a uni punctele
trebuie să existe minim un cod prin care se descrie punctul. Nu folosiţi START, END, STARC,
ENDARC, ONCIRCLE fără a introduce şi codul prin care descrieţi ce reprezintă punctul. Introduceţi
codul de descriere al punctului şi apoi încă un cod ce va fi considerat atribut pentru unire, de
exemplu codul poate fi 22-START unde 22 este codul de descriere a punctului iar START este
atributul acestui cod pentru unire.

30
Puteţi introduce aceste atribute în orice poziţie din lista de subcoduri, de exemplu este acceptat
acest cod: START-PISC-STARC în care PISC este cod de descriere a punctului.
Aceste atribute pot fi scrise şi prescurtat, de exemplu aveţi deja definit în fişierul de interpretare a
codurilor TopoLT.cod
STA = START sau
90 = START, etc.
Pentru a edita fişierul de interpretare a codurile unde puteţi să vă definiţi alocările pentru aceste
atribute utilizaţi comanda EditCod.
Căutarea acestor atribute este făcută atât pentru codul introdus cât şi pentru codul interpretat.
După selectarea punctelor puteţi alege dacă vor fi interpretate şi punctele ce nu au definit
atributul START. Această opţiune este utilă pentru cazul când aveţi puncte măsurate fără atribute
şi doriţi să încercaţi unirea acestora. În general se vor uni corect punctele măsurate în grupuri de
2-3 puncte cu acelaşi cod dar este posibil să existe erori de unire deoarece nu au fost definite
clar atributele de START şi END pentru o polilinie.
Ordinea operaţiilor la unirea punctelor după cod:
1. Se ordonează punctele selectate după numărul acestora. Se face această ordonare
deoarece se consideră că pentru o lucrare nouă punctele sunt măsurate în ordine
crescătoare. Din acest motiv nu selectaţi punctele într-o anumită ordine pentru că ordinea de
interpretare pentru unire este dată de numărul punctului. Puteţi selecta pe porţiuni din desen
punctele şi încerca unirea pentru cazul când nu aveţi definite atribute cu START;
2. Se identifică punctele ce sunt simboluri punctiforme definite în fişierul de interpretare a
codurilor şi le elimină;
3. Se identifică punctele ce au cod de descriere a punctului (definit liniar sau nu) şi atribut pentru
cod. Daca punctul are mai multe coduri de descriere se ia în calcul primul cod diferit de
aceste atribute. De exemplu pentru un punct cu codul multiplu 11-22-START se ia in calcul
11 iar pentru un cod START-22-11 se ia în calcul 22;
4. Se elimină punctele ce nu au cod de descriere a punctului;
5. Se face analiza pentru punctele cu atributul ONCIRCLE căutând câte 3 puncte cu acelaşi cod
de descriere în ordinea din lista de coordonate şi se desenează cercurile.
6. Se face analiza pentru punctele ce au codul START. Se identifică din lista de puncte punctele
ce au acest atribut apoi se caută în ordine, începând de la punctul cu atributul START, puncte
cu acelaşi cod de descriere până este întâlnit unul din atributele END, CLOSE sau una alt
START, sau până la ultimul punct din listă. Se identifică dacă avem arcuri de cerc conform
atributelor STARC, ENDARC şi apoi se desenează poliliniile obţinute;
7. Dacă utilizatorul solicită şi interpretarea pentru punctele ce nu au atributul START pentru
începutul entităţilor liniare, se va face analiza pentru restul de puncte ce au rămas şi se
desenează poliliniile. În cazul acestor puncte căutarea se face numai pentru punctul următor
ce trebuie să aibă acelaşi cod. Dacă se găseşte un alt cod atunci se consideră că este un
nou start pentru o polilinie. Atributele END, CLOSE, STARC, ENDARC precum şi combinaţiile
acestora sunt acceptate;
8. Se face interpretarea entităţilor desenate conform codurilor punctelor şi se schimbă tipul de
linie şi grosimea conform fişierului de interpretare a codurilor.
Poliliniile şi cercurile sunt desenate pe layer-ul curent.

Pentru a înţelege cum funcţionează această comandă consultaţi exemplul numărul 9 instalat în
directorul "C:\Program Files\TopoLT\Example" fişierul "9_JoinPointByCodes.dwg". Analizaţi
ordinea punctelor din fişierul de coordonate "9_JoinPointByCodes.coo" precum şi cum sunt
definite codurile şi atributele codurilor. Pentru acest exemplu utilizaţi fişierul de interpretare a
codurilor instalat iniţial TopoLT.cod.

31
SelCod
Comanda: SelCod
Descriere: selectează puncte după cod

Buton:
Meniu: TopoLT » Puncte » Selectează puncte după cod

Punctele pot fi căutate folosind şi caracterul * pentru orice, de exemplu *ABC sau ABC* sau
*ABC*.
Pentru punctele găsite se poate face selectarea grafică doar pentru nod sau şi pentru textele ce
definesc punctul.
Funcţia se poate folosi pentru a trece pe un alt layer punctele selectate după cod sau pentru a
şterge punctele de un anumit cod, pentru a mută aceste puncte, etc.

ChCod
Comanda: ChCod
Descriere: schimbă codul punctelor

Buton:
Meniu: TopoLT » Puncte » Schimbă codul punctelor

Schimbă primul cod al punctelor ce sunt găsite la capetele unei entităţi. Dacă punctul are coduri
multiple atunci îl schimbă doar pe primul. Funcţia se poate folosi spre exemplu la lucrările de
drumuri atunci când pe teren s-au măsurat punctele pe stânga şi pe dreapta drumului cu acelaşi
cod şi se doreşte schimbarea acestora, după ce s-a realizat desenul, cu o codificare separată
pentru punctele de pe stânga şi de pe dreapta axului de drum.

Xpct
Comanda: xpct
Descriere: închide straturile (layer-ele) cu punctele topografice

Buton:
Meniu: TopoLT » Puncte » Închide straturi puncte

Această comandă este utilă deoarece straturile cu punctele topografice sunt închise rapid.
La aplicarea acestei comenzi este salvată starea layer-elor cu punctele topografice pentru ca
atunci când se vor deschide cu comanda Opct layer-ele să poată fi deschise aşa cum au fost la
închiderea lor.

Opct
Comanda: opct
Descriere: deschide straturile (layer-ele) cu punctele topografice

Buton:

32
Meniu: TopoLT » Puncte » Deschide straturi puncte

Sunt deschise doar layer-ele cu punctele topografice ce au fost închise cu comanda Xpct.

DelPct
Comanda: delpct
Descriere: şterge toate punctele topografice

Buton:
Meniu: TopoLT » Puncte » Şterge toate punctele

La aplicarea acestei comenzi toate entităţile din desen ce sunt alocate pentru desenarea
punctelor sunt şterse.
Sunt şterse toate blocurile cu atribute (nodul) ce sunt alocate pentru punct şi tot ce există pe
layer-ele ce sunt alocate pentru punct, respectiv layer-ele: de coduri, de cote, de linii de marcaj,
de simboluri, de denumiri şi de texte suprapuse.

Atenţie: nu desenaţi pe unul din layer-ele ce definesc punctul deoarece atunci când va fi aplicată
această comandă ceea ce a fost desenat pe unul din aceste layer-e va fi şters!

III Punct

MaxDenPct
Comanda: maxdenpct
Descriere: caută în desen punctul ce conţine cel mai mare număr

Buton:
Meniu: TopoLT » Punct » Denumire maximă

33
Această comandă caută punctul ce are cel mai mare număr inclus în denumirea să şi fixează
contorul pentru introducerea următoarelor puncte la această valoare plus unu.
Comanda este utilă atunci când se introduc puncte grafic.
Numărul ultimului punct extras poate fi şi unul ce conţine în afara de caractere numerice şi
caractere alfabetice, de exemplu numărul maxim poate fi STN1234abc unde 1234 este numărul
cel mai mare. În acest caz următorul punct ce se va insera este STN1235abc.

Ipct
Comanda: ipct
Descriere: comandă de introducere grafică a unui punct

Buton:
Meniu: TopoLT » Punct »Introducere punct

Coordonatele punctului pot fi introduse numeric sau grafic prin punctarea în desen. Coordonatele
punctelor vor fi fixate la zecimale astfel încât să asigure numărul de zecimale alocat la
configurare secţiunea Unităţi.
Codul (descrierea) noului punct introdus este conform codului punctului grafic introdus la
configurare secţiunea Puncte.
La introducerea grafică a unui punct entităţile (linii, polilinii, arce, blocuri) ce trec pe lângă punct la
o distanţă mai mică decât distanţa minimă între puncte (conform configurare secţiunea Puncte)
vor fi fie fixate în punct, fie tăiate şi trase în punct. În cazul trecerii pe lângă punct a unei linii
atunci linia va fi ruptă în două. În cazul trecerii pe lângă punct a unei polilinii atunci în polilinie se
va insera un nou Vertex. În cazul trecerii pe lângă punct a unui arc atunci acesta va fi fixat prin
modificarea fina a razei şi a poziţiei centrului astfel încât să treacă prin punct şi astfel încât să
păstreze capetele arcului în aceleaşi valori de coordonate.
În cazul în care se lucrează cu cote, dacă la introducerea unui punct coordonatele conţin şi cota
Z diferită de 0.000 atunci cota punctului introdus va avea această cotă. Dacă cota Z este 0.000
atunci se solicită introducerea manuală a cotei.
Dacă se verifică suprascrierea punctelor (conform configurare secţiunea Puncte) atunci când se
inserează un punct peste unul ce există în desen se va cere confirmarea privind înlocuirea
punctului, neînlocuirea (nu se va insera punctul) sau suprascrierea (scrie punctul nou peste cel
vechi fără să-l înlocuiască).

Epct
Comanda: epct
Descriere: comandă pentru ştergerea unui punct

Buton:
Meniu: TopoLT » Punct » Şterge punct

Punctul ce se doreşte a fi şters poate fi selectat cu mouse-ul sau poate fi selectat după
denumirea acestuia.
La aplicarea acestei comenzi este şters punctul (nodul), linia de marcaj dacă layer-ul alocat
pentru liniile de marcaj este deschis şi textele ce definesc punctul (număr, cota, cod) doar dacă
layer-ele alocate pentru acestea sunt deschise.

34
AscPct
Comanda: ascpct
Descriere: comandă pentru ascunderea unui punct pe layer-ul de texte suprapuse

Buton:
Meniu: TopoLT » Punct » Ascunde punct

La aplicarea acestei comenzi textele şi linia de marcaj ce definesc punctul sunt trecute pe layer-ul
de texte suprapuse. Nu vor fi trecute pe layer-ul de texte suprapuse decât entităţile ce se află pe
layer-ele deschise.

MTT
Comanda: mtt
Descriere: comandă pentru mutarea manuală a textului unui punct

Buton:
Meniu: TopoLT » Punct » Mută text punct

Comanda nu funcţionează decât dacă poate fi selectată şi linia de marcaj, adică layer-ul cu liniile
de marcaj trebuie să fie deschis.
După selectarea punctului se cere introducerea noului punct de frângere a liniei de marcaj,
textele for fi mutate şi dimensionate astfel încât să fie respectată ultima configurare ce descrie
punctul. De exemplu, dacă punctele introduse în desen au un unghi de rotaţie de 100.000g adică
paralelă cu axa O-Est şi fontul RomanS, iar acestea au fost schimbate cu 150.0000g şi fontul
Arial, la aplicarea acestei comenzi noile texte for fi orientate la 150.0000g şi vor fi scrise cu fontul
Arial.

ZDD
Comanda: zdd
Descriere: comanda pentru căutarea unui punct după denumire

Buton:
Meniu: TopoLT » Punct » Caută punct

Dacă punctul este găsit atunci se va face un zoom pe acel punct, punctul va fi selectat pentru a
se putea face mai uşor vizualizarea lui.

REDD
Comanda: redd
Descriere: comandă pentru schimbarea denumirii unui punct, cotei sau a codului

Buton:
Meniu: TopoLT » Punct » Redenumeşte punct

35
La aplicarea acestei comenzi se cere să se selecteze un punct, apoi se pot modifica atributele
blocului punct, iar în cazul când acestea au fost modificate, se schimbă textul punctului conform
ultimei configurări referitoare la puncte dacă linia de marcaj este selectabilă. Dacă linia de marcaj
nu este selectabilă atunci se vor schimba doar textele ce pot fi selectate.

FixPct
Comanda: fixpct
Descriere: comandă de fixare a punctului şi a entităţilor ce trec pe lângă punct

Buton:
Meniu: TopoLT » Punct » Fixează punct

Comanda se aplică unui punct şi realizează următoarele:


 fixează punctul la numărul de zecimale a coordonatelor (conform configurare secţiunea
Unităţi);
 rupe şi trage în punct entităţile ce se află la o distanţă mai mică decât distanţa minimă
acceptată între două puncte (conform configurare secţiunea Puncte). În cazul trecerii pe
lângă punct a unei linii atunci linia va fi ruptă în două. În cazul trecerii pe lângă punct a unei
polilinii atunci în polilinie se va insera un nou Vertex. În cazul trecerii pe lângă punct a unui
arc atunci acesta va fi fixat prin modificarea fina a razei şi a poziţiei centrului astfel încât să
treacă prin punct şi astfel încât să păstreze capetele arcului în aceleaşi valori de
coordonate.

IP
Comanda: ip
Descriere: comandă pentru introducerea unor puncte prin interpolare

Buton:
Meniu: TopoLT » Punct » Interpolează puncte

Cu ajutorul acestei comenzi pot fi introduse puncte noi ce au cota calculată prin interpolare.
Punctele noi pot fi introduse pe linia de interpolare sau în afara acestei linii. Dacă punctele noi vor
fi în afara liniei atunci cota va fi calculată faţă de poziţia perpendicularei la linia de interpolare.
Codul noului punct introdus va fi compus din codul primului punct selectat şi codul alocat pentru
punctele grafice (conform configurare secţiunea Puncte).

IPC
Comanda: ipc
Descriere: comandă pentru interpolarea prin copiere a cotelor unui grup de puncte

Buton:
Meniu: TopoLT » Punct » Interpolează prin copiere

36
Prin aplicarea acestei comenzi se pot determina cotele unui grup de puncte prin interpolare.
Diferenţa de nivel prin care se va face interpolarea este dată de cele două puncte de referinţă.
Unul din cazurile la care această comandă este utilă este cazul în care se pot determina punctele
dintr-un profil pentru rigola ce nu a fost măsurată (dacă şi numai dacă panta longitudinală a
drumului este aceeaşi cu panta de scurgere a apei din rigola). Cotele punctelor ce definesc rigola
se pot determina în grup prin interpolare prin copiere între punctele 2697 şi 2688. Acest exemplu
este descris în figura de mai jos.

Iplan
Comanda: iplan
Descriere: introduce puncte noi cu cote calculate prin interpolare pe un plan 3D definit de
3 puncte

Buton:
Meniu: TopoLT » Punct » Interpolează pe plan 3D

Cu ajutorul acestei comenzi pot fi introduse puncte noi ce au cota calculată prin interpolare pe un
plan 3D definit de 3 puncte. Cotele planului 3D sunt extrase din atributele de cotă ale punctelor.
Punctele noi pot fi introduse atât în interiorul cât şi în exteriorul triunghiului ce defineşte planul 3D.
Dacă cele 3 puncte selectate ce definesc planul sunt colineare atunci cota punctului nou va fi
calculata prin interpolare pe linia ce trece prin primele două puncte selectate.

Codul noului punct introdus va fi compus din codul primului punct selectat şi codul alocat pentru
punctele grafice (conform configurare secţiunea Puncte).

IV Coordonate

RapPct
Comanda: rappct
Descriere: raportează punctele dintr-un fişier

Buton:

37
Meniu: TopoLT » Coordonate » Raportează puncte

Cu ajutorul acestei comenzi se pot raporta puncte ce pot fi preluate de la fişiere de coordonate
sau de la un instrument (staţie totală, teodolit electronic, carnet de teren, PocketPC, etc.).
Descrierea modului de preluare a coordonatelor pe portul serial o găsiţi la comanda RxCoo.
Fişierul de coordonate poate fi:
 fişier normal de coordonate ce conţine în ordine denumirea punctului (numărul punctului),
coordonatele N şi E sau E şi N, cota punctului şi codul punctului (descrierea). Structura
unui fişier de coordonate este descrisă la Descriere fişier coordonate;
 fişier cu format .csv ce are caracterul despărţitor (;) şi conţine aceleaşi câmpuri ca la
fişierul de coordonate normal;
 fişier cu format specific pentru staţii totale sau cu format definit de utilizator.
Aceste formate pot fi suplimentate de către utilizator folosind comanda de configurare a
programului TopoCfg secţiunea Instrumente.

Punctele preluate dintr-un fişier sau de la un instrument sunt scrise în tabelul de coordonate.
Tabelul de coordonate poate fi completat fie prin adăugarea unui fişier, fie printr-o nouă preluare a
coordonatelor pe portul serial de la un instrument sau prin completare manuală. La raportare
utilizatorul poate să elimine anumite puncte din tabel.
Pentru a afla poziţia din tabel a unui punct (ID) aşezaţi cursorul mouse-ului pe prima coloană.
Pentru a afla codul tradus al unui punct, numai pentru cazul când este folosit fişierul de traducere
a codurilor, aşezaţi cursorul mouse-ului pe ultima coloană.
Configurarea raportării punctelor este preluată conform configurării programului descrisă la
TopoCfg şi poate fi schimbată. Schimbarea configurării la raportarea punctelor va fi făcută şi
pentru program, exact cum s-ar face o nouă configurare cu comanda TopoCfg. Schimbările
privind aducerea în scară a elementelor din desen nu vor fi făcute decât la aplicarea comenzii
TopoCfg.

Înainte de a se face raportarea punctelor, în fişierul de coordonate se pot face următoarele


operaţii:
 eliminarea punctelor comune ce se află la o distanţă mai mică decât distanţa minimă
acceptată între puncte;
 ordonarea punctelor după denumire (număr), ordonarea făcându-se mai întâi pentru
punctele ce conţin caractere alfabetice şi apoi pentru cele numerice;
 verificarea punctelor cu aceeaşi denumire;
 optimizarea textelor punctelor astfel încât acestea să nu se suprapună între ele.

La verificarea punctelor cu aceeaşi denumire dacă se constată că în tabel există puncte cu


aceeaşi denumire atunci raportarea va fi întreruptă şi se va afişa un mesaj privind existenţa a
două puncte cu aceeaşi denumire la două poziţii (ID) în tabel. În acest caz se poate schimba
manual denumirea unuia din puncte după care se poate continua raportarea.
Optimizarea textelor punctelor va fi făcută doar pentru suprapunerile dintre textele punctelor, fără
să se ţină cont de celelalte entităţi din desen. Se consideră că această comandă este dată la
începutul creării desenului, iar optimizarea textelor faţă de toate elementele din desen se
consideră că va fi făcută la sfârşit, atunci când desenul s-a definitivat, şi poate fi realizată cu
ajutorul comenzii OptPct. Unul din considerentele pentru care la această funcţie nu se ţine cont la
optimizare şi de restul entităţilor din desen este economia de timp.
Textele pentru care nu s-a găsit spaţiu liber vor fi trecute pe layer-ul de texte suprapuse.

38
În cazul când nu se solicită optimizarea textelor atunci punctele vor fi scrise în dreapta punctului
(nodului).
Codurile punctelor pot fi interpretate sau nu, iar dacă se doreşte interpretarea lor atunci poate fi
ales un fişier de interpretare a codurilor.
Verificarea suprascrierii este făcută atunci când punctele sunt inserate în desen.

Crad
Comanda: Crad
Descriere: calculează coordonate puncte radiate (puncte polare)

Buton:
Meniu: TopoLT » Coordonate » Calculează radiate

Cu ajutorul acestei comenzi pot fi calculate coordonatele punctelor radiate ca puncte polare cât şi
prin intersecţii înainte.

Funcţia poate fi apelată atât din programul CAD cât şi direct din Windows. Atunci când este
apelată din programul CAD dacă există un fişier cu nume identic cu desenul dwg dar cu
extensia .rad atunci acest fişier cu măsurători în format TopoLT este deschis automat. La
apelarea din programul CAD butonul de raportare (desenare) a punctelor este activ.

Fereastra este organizată în 3 zone şi anume: tabelul de coordonate cu punctele de staţie


(puncte cu coordonate cunoscute), fereastra cu măsurători şi tabelul de coordonate cu punctele
radiate calculate. Cele 3 zone, căsuţa de mesaje şi coloanele tabelelor pot fi dimensionate de
utilizator.

Descriere tabel cu coordonatele punctelor de staţie:


Utilizând butonul [Adiţionează fişier] se pot adiţiona coordonate dintr-un fişier text cu menţiunea
că la preluarea punctelor de staţie se poate face o filtrare după cod conform setărilor descrise la
Opţiuni calcul radiate.
Utilizând butonul [Salvează staţii] puteţi salva într-un fişier doar punctele din tabel pentru a le
putea folosi într-o altă lucrare de exemplu. Pentru ca numele acestui fişier să nu fie identic cu
fişierul în care se salvează punctele simple se adaugă la nume între paranteze codul de staţie
introdus la Opţiuni calcul radiate.
Golirea tabelul de staţii poate fi făcută cu ajutorul butonului [Sterge tot] sau prin selectarea totală
cu Ctrl+A “Select all” şi ştergerea cu Ctrl+X “Cut”.

Descriere fereastră măsurători:


Fereastra de măsurători conţine: lista de puncte de staţie, punctul de staţie selectat, înălţimea
instrumentului, punctele vizate pentru calculul orientării staţiei, tabelul cu măsurători ale punctelor
radiate şi căsuţa de mesaje.
Pentru introducerea unei noi staţii apăsaţi butonul [+], va fi introdusă o staţie cu numele NewStn
după care puteţi să-i schimbaţi numele fie alegând din listă staţia (listă cu toate numele ce se
regăsesc în tabelul cu punctele de staţie) fie introducând manual noul nume.

39
Pentru a şterge staţia sau staţiile selectate tastaţi Del sau apăsaţi butonul [-] iar pentru a muta o
staţie în listă utilizaţi butonul [v] sau butonul [^].
În tabelul cu punctele vizate pentru calculul orientării staţiei introduceţi unghiurile măsurate
orizontal şi vertical. Unghiul vertical este folosit doar pentru a identifica în ce poziţie a lunetei I
sau II a fost măsurat unghiul orizontal.
Atunci când este posibil calculul orientării medii a staţiei (Omed) se afişează valoarea calculată.
Coloanele tabelului cu măsurători sunt: denumirea sau numărul punctului, distanţa (D), unghiul
orizontal (Hz), unghiul vertical zenital (V), înălţimea reflectorului sau a ţintei vizate (H.refl) şi codul
ce descrie punctul.
Numărul punctului radiat poate fi incrementat sau nu cu o valoare conform setărilor descrise la
Opţiuni calcul radiate. Dacă punctul nu are denumire (număr) atunci acesta va fi omis la calcul.
Distanţele măsurate către punctele radiate dacă sunt introduse atunci punctul va fi calculat ca
punct polar iar dacă distanţa nu este introdusă sau dacă este 0.0 atunci punctul va fi calculat prin
intersecţie înainte cu menţiunea că trebuie să existe cel puţin un punct cu acelaşi număr vizat
dintr-o altă staţie pentru ca intersecţia să poată fi calculată.

Punctele pot fi renumerotate utilizând butonul [Renumerotează puncte]. La renumerotarea


punctelor se ţine cont de punctele duble, triple, etc. Pot fi puncte cu acelaşi număr atunci când
sunt măsurate de mai multe ori sau când sunt determinate prin intersecţie înainte. La
renumerotare nu sunt schimbate punctele radiate ce sunt utilizate ca staţii sau ca puncte vizate
de orientare.

Utilizând butonul [Importă măsurători] se pot importa măsurători de la instrumente (staţii totale).
Exemple cu formatele acceptate le găsiţi pe calea “C:\Program
Files\TopoLT\Example\PolarPoints\”.
Datele importate pot fi atât măsurători nereduse (D, Hz, V) cât şi măsurători reduse cum ar fi (Do,
Hz, dH) sau (Do, Hz, V). Măsurătorile reduse sunt schimbate la (D, Hz, V). În acest caz trebuie să
se ţină cont de corecţiile făcute de instrument atunci când s-au efectuat măsurătorile pentru a nu
mai aplica încă o dată aceste corecţii atunci când faceţi calculul. Corecţii ce pot fi aplicate de
două ori în cazul măsurătorilor reduse sunt: corecţia pentru eliminarea influenţei curburii
pământului şi a refracţiei atmosferice sau scalarea distanţelor orizontale pentru reducere la planul
de proiecţie. Din acest motiv se recomandă utilizarea măsurătorilor nereduse (D, Hz, V).
Pentru instrumentele cu formate de date ce nu au definite staţiile sau vizele către punctele
cunoscute (vize de orientare a staţiilor) sunt utilizate coduri pentru identificare acestora. Aceste
coduri pot fi setate utilizând butonul [Opţiuni], descrierea o găsiţi la Opţiuni calcul radiate. Pentru
a vedea cum sunt introduse aceste coduri de identificare a staţiilor şi a vizelor de orientare sau în
ce poziţie este acceptat codul unui punct citiţi fişierele cu exemplele instalate (Format-Zeiss.dat,
Format-Sokkia.sdr, etc.).
Pentru implementarea altor formate de fişiere decât cele suportate în această versiune a
programului TopoLT puteţi să ne transmiteţi prin e-mail un exemplu cu fişierul utilizat de
dumneavoastră. Mesajul trebuie să conţină: numele fabricantului (Ex. ZEISS), tipul instrumentului
(Ex. RecElta 13CM), formatul în care este scris fişierul dacă îl cunoaşteţi (Ex. Rec500), extensia
utilizată pentru acest tip de fişier (Ex. .rec) şi fişierul ataşat la e-mail. În cel mai scurt timp posibil
vom încerca să implementăm acest format.

Utilizând butonul [Salvează măsurători] puteţi salva într-un fişier text în format TopoLT datele
despre măsurători. În fişier sunt salvate următoarele date: setările cu parametrii utilizaţi conform
opţiunii de calcul, punctele de staţie şi măsurătorile cu punctele radiate.

Descriere tabel cu coordonatele calculate ale punctelor radiate:

40
În acest tabel vor fi scrise coordonatele calculate ale punctelor radiate sau în cazul unor erori la
care se depăşeşte toleranţa doar coordonatele calculate pentru punctele ce nu se încadrează în
toleranţă (pentru verificare).
Acest tabel nu este editabil se poate doar copia tastând Ctrl+C sau alegând “Copy” din meniul
afişat cu clic dreapta pe mouse.
La efectuarea calculului pot fi introduse la începutul tabelului coordonatele punctelor de staţie,
această opţiune de a introduce sau nu punctele de staţie poate fi schimbată conform setărilor
descrise la Opţiuni calcul radiate.
Tabelul poate fi golit utilizând butonul [Şterge tot] sau poate fi salvat într-un fişier text utilizând
butonul [Salvează puncte]. Formatul în care puteţi salva aceste puncte poate fi un simplu fişier
text de coordonate .coo sau un fişier .csv sau punctele pot fi salvate într-unul din formatele
definite de utilizator pentru coordonate (vezi secţiunea Instrument).
În cazul în care această funcţie este apelată din programul CAD butonul [Raportează puncte]
este activ. Dacă acest buton este utilizat atunci coordonatele din acest tabel vor fi transmise
funcţiei de raportare a punctelor RapPct.

Consideraţii generale:
Datele pot fi introduse în tabele şi prin copiere dintr-un alt tabel (Excel, Word, etc.) sau dintr-un
fişier text ce foloseşte caracterul despărţitor <Tab>, <Spaţiu>, <;> sau <,> utilizând Ctrl+C pentru
“Copy” şi Ctrl+V pentru “Paste”. Atunci când se copie într-unul din tabele aveţi grijă să nu fiţi
poziţionaţi în interiorul celulei tabelului pentru că în acest caz copierea va fi făcută doar în celula
respectivă.
Unghiurile nu sunt acceptate decât în grade centezimale. Unghiul orizontal trebuie să fie măsurat
în sensul acelor de ceasornic (sens pozitiv) iar unghiul vertical trebuie să fie măsurat de la zenit
(unghi zenital). Coordonatele şi distanţele pot fi în metri sau inch după cum este setat modul de
lucru conform configurare secţiunea Unităţi. Numărul de zecimale pentru distanţe, coordonatele
N, E şi pentru cota Z pot fi schimbate cu ajutorul comenzii TopoCfg secţiunea Unităţi.
Atunci când se trece cu cursorul de mouse peste coloana 1 din fiecare tabel apare un mesaj care
vă informează numărul rândului din tabel iar pentru coloanele în care sunt scrise codurile
punctelor este afişat codul tradus al punctului conform fişierului de interpretare a codurilor descris
la secţiunea Fişiere.
Pentru a şterge rapid toate staţiile intraţi în lista de staţii, tastaţi Ctrl+A pentru a le selecta pe toate
şi apoi tastaţi Del sau apăsaţi butonul [-].
Dacă doriţi să căutaţi rapid o staţie daţi un dublu clic fie pe staţia dorită din lista de staţii, fie pe
staţia selectată, fie în tabelul cu vizele de orientare pe punctul vizat. Dacă staţia există în tabelul
cu punctele de staţie atunci rândul din tabel va fi selectat.
Dacă doriţi să căutaţi un punct tastaţi Ctrl+F sau alegeţi “Find point” din meniul afişat cu clic
dreapta pe mouse. Căutarea următoare se poate face cu tasta F3 sau din meniu cu “Find next”.
Căutarea este făcută doar pentru zona în care vă aflaţi respectiv: în tabelul cu punctele de staţie,
în toate măsurătorile sau în tabelul cu punctele calculate.
Atunci când în căsuţa cu mesaje apar mesaje de eroare sau de atenţionare puteţi identifica rapid
ce staţie sau ce punct a produs mesajul dând un dublu clic pe mesajul selectat sau tastând Enter.

Modul de calcul:
Pasul 1. Se calculează orientările medii posibile pentru staţii. În cazul în care orientarea medie
depăşeşte toleranţa pe orientare este semnalată această eroare.

41
Pasul 2. Se calculează punctele radiate ce pot fi staţii sau puncte vizate pentru orientare (cazul
staţiilor radiate sau cazul de determinare a unui punct ce va fi utilizat doar pentru orientarea altor
staţii).
Pasul 3. Se calculează orientările medii pentru staţiile ce nu au fost calculate la pasul 1. Se
testează şi pentru aceste staţii dacă s-a depăşit toleranţa pe orientare.
Pasul 4. Se calculează punctele radiate ce sunt determinate prin intersecţii înainte. Dacă
intersecţia este multiplă atunci se calculează media. Valoarea medie nu trebuie să depăşească
toleranţa pe N,E şi nici pe Z, în caz contrar vor fi semnalate aceste erori.
Pasul 5. Se calculează punctele radiate ce sunt determinate ca puncte polare. Dacă punctele
sunt determinate de mai multe ori atunci se calculează media. Pentru punctele la care s-a
calculat media se testează dacă s-a depăşit toleranţa pe N,E sau pe Z.
Descrierea privind reducerile aplicate la calcul o găsiţi la Opţiuni calcul radiate.

Explicaţii privind mesajele de atenţionare:


Mesajele de atenţionare nu trebuiesc ignorate, acestea sunt inspirate din practică şi cu ajutorul
acestora puteţi evita rapid unele calcule incorecte. Cu un dublu clic pe mesaj sau tastând Enter
puteţi ajunge la staţia sau măsurătoarea care a generat mesajul.
Mesajul de atenţionare “Staţia ... are aceaşi înălţime ca staţia precedentă” este semnalat pentru
că în practică se întâmplă rar acest lucru. În acest caz trebuie verificat dacă nu a fost uitat să se
înregistreze înălţimea staţiei indicate în mesaj. Dacă întradevăr, din întâmplare, cele două staţii
au aceeaşi înălţime atunci mesajul poate fi ignorat.
Mesajul de atenţionare “Posibilă neschimbare a înălţimii reflectorului pentru staţia ...” apare atunci
când de exemplu s-au început măsurătorile într-o staţie cu reflectorul la înalţimea de 1.5m iar la
terminarea staţiei s-au măsurat puncte cu refectorul la înălţimea de 2.0m. În general atunci când
se încep măsurătorile în staţia următoare se revine cu reflectorul la înălţimea de 1.5m. Dacă a
fost omis să se înregistreze valoarea de 1.5m la începutul staţiei următoare atunci este semnalat
acest mesaj de atenţionare. Dacă constataţi că în cea de-a doua staţie s-a utilizat întradevăr
reflectorul la înălţimea de 2.0m atunci puteţi ignora acest mesaj.

RefCoo
Comanda: refcoo
Descriere: reface fişier coordonate utilizând punctele din desen

Buton:
Meniu: TopoLT » Coordonate » Reface fişier coordonate

Cu ajutorul acestei comenzi se pot extrage din desen şi salva într-un fişier coordonatele
punctelor.
Din desen se pot extrage toate punctele sau doar punctele selectate de către utilizator.
Dacă se lucrează într-un alt UCS diferit de UCS-ul World atunci coordonatele punctelor pot fi
salvate relativ la acest UCS.
Liniile fişierului text ce se formează vor conţine denumirea punctului, coordonata N, coordonata
E, (sau invers pentru cazul ENZ), cota Z, codul punctului (descrierea).
Coordonatele punctelor pot fi salvate în fişier cu format .coo sau în fişier cu format .csv (Comma
Separated Value).
Pentru exportul coordonatelor punctelor din desen într-un fişier cu format pentru staţii totale sau
într-un fişier cu format propriu utilizaţi comanda TxCoo cu opţiunea de scriere în fişier.

42
TabCoo
Comanda: tabcoo
Descriere: creează tabel coordonate

Buton:
Meniu: TopoLT » Coordonate » Creează tabel coordonate

Cu ajutorul acestei comenzi se pot extrage din desen şi salva într-un fişier text tabelul cu
coordonatele punctelor în format DOS ASCII cu caractere ce pot fi vizualizate corect cu fontul
MSLineDraw, LotusLineDraw sau IBMPCDOS sau în format .csv (Comma Separated Value).
Din desen se pot extrage toate punctele sau doar punctele selectate de către utilizator.
Dacă se lucrează într-un alt UCS diferit de UCS-ul World atunci coordonatele punctelor pot fi
salvate relativ la acest UCS.
Descrierea modului de configurare a tabelelor le găsiţi la Configurare - Tabele.

V Instrumente

RxCoo

43
Comanda: RxCoo
Descriere: recepţionează coordonate de la staţia totală

Buton:
Meniu: TopoLT » Instrument » Recepţionează coordonate

Cu ajutorul acestei comenzi se pot raporta în desen puncte cu coordonate N,E,Z (X,Y,Z)
recepţionate pe portul serial (COM1, COM2, etc.) de la un instrument (staţie totală, teodolit
electronic, carnet de teren, PocketPC, etc.).
Parametri de comunicaţie pe portul serial se vor seta astfel încât să corespundă cu parametri
setaţi în instrument.
Pentru instrumente ce nu sunt definite în lista de instrumente puteţi realiza singuri formatul de
recepţie şi de transmisie. Descrierea modului de introducere a unui instrument nou o găsiţi la
Configurare - Instrument.

Pentru recepţionarea coordonatelor punctelor de la un instrument respectaţi următorii paşi:


1. conectaţi instrumentul la calculator pe portul serial;
2. selectaţi din lista de instrumente instrumentul corespunzător;
3. setaţi aceeaşi parametri de comunicaţie serială;
4. apăsaţi butonul [Recepţionează];
5. folosind meniul instrumentului treceţi pe modul de transmitere a datelor către PC. Pe
măsură ce punctele sunt recepţionate ele vor fi scrise în tabel;
6. după recepţionarea coordonatelor apăsaţi butonul [Stop recepţie].

După terminarea recepţiei punctele scrise în tabel pot fi raportate în desen. Descrierea modului
de raportare a punctelor o găsiţi la comanda RapPct.

TxCoo
Comanda: TxCoo
Descriere: transmite coordonate din desen către staţia totală

Buton:
Meniu: TopoLT » Instrument » Transmite coordonate

Cu ajutorul acestei comenzi se pot transmite pe portul serial (COM1, COM2, etc.) puncte cu
coordonate N,E,Z (X,Y,Z) către un instrument (staţie totală, teodolit electronic, carnet de teren,
PocketPC, etc.) sau pot fi salvate într-un fişier aceste puncte în formatul instrumentului selectat.
Din desen se pot transmite toate punctele sau doar punctele selectate de către utilizator.
Dacă se lucrează într-un alt UCS diferit de UCS-ul World atunci coordonatele punctelor pot fi
transmise relativ la acest UCS.
Parametri de comunicaţie pe portul serial se vor seta astfel încât să corespundă cu parametri
setaţi în instrument.
Pentru instrumente ce nu sunt definite în lista de instrumente puteţi realiza singuri formatul de
recepţie şi de transmisie. Descrierea modului de introducere a unui instrument nou o găsiţi la
Configurare - Instrument.

44
Pentru transmiterea coordonatelor punctelor către un instrument respectaţi următorii paşi:
1. conectaţi instrumentul la calculator pe portul serial;
2. selectaţi din lista de instrumente instrumentul corespunzător;
3. setaţi aceeaşi parametri de comunicaţie serială;
4. folosind meniul instrumentului treceţi pe modul de recepţie a datelor de la un PC;
5. apăsaţi butonul [Transmite];

RecCom
Comanda: RecCom
Descriere: recepţionează măsurători de la un instrument

Buton:
Meniu: TopoLT » Instrument » Recepţionează măsurători

Cu ajutorul acestei comenzi se pot recepţiona măsurători (date măsurate) pe portul serial (COM1,
COM2, etc.) de la un instrument (staţie totală, teodolit electronic, carnet de teren, PocketPC,
etc.).
Parametri de comunicaţie pe portul serial se vor seta astfel încât să corespundă cu parametri
setaţi în instrument.

Pentru recepţionarea datelor pe portul serial respectaţi următorii paşi:


1. conectaţi instrumentul la calculator pe portul serial;
2. setaţi aceeaşi parametri de comunicaţie serială;
3. apăsaţi butonul [Recepţionează];
4. folosind meniul instrumentului treceţi pe modul de transmitere a datelor către PC. Pe
măsură ce datele sunt recepţionate ele vor fi scrise în fereastra de editare;
5. după recepţionarea datelor apăsaţi butonul [Stop recepţie].

După terminarea recepţiei datele pot fi salvate într-un fişier text. Extensia fişierului trebuie să fie
identică cu extensia tipului de instrument ce este acceptat la importul de măsurători dacă se
utilizează funcţia Crad pentru calcul de radiate. De exemplu dacă datele sunt preluate de la un
instrument SOKKIA atunci datele trebuiesc salvate cu extensia .sdr, de la un instrument Leica cu
extensia .gsi, etc.

Această funcţie nu depinde de setările făcute la Configurare - Instrument deoarece preia datele
asa cum sunt scrise în instrument fără să le interpreteze aşa cum o face funcţia RxCoo, funcţie
ce preia doar coordonate din datele recepţionate.

Funcţia poate fi apelată şi direct din Windows. Descrierea despre modul cum poate fi apelată din
Windows această funcţie o găsiţi la Parametri de comanda pentru apelarea din Windows.

Oins
Comanda: Oins

45
Descriere: opţiuni instrument (staţia totală)

Buton:
Meniu: TopoLT » Instrument » Opţiuni instrument

Această comandă este similara cu comanda TopoCfg numai că se intră direct în secţiunea de
configurare instrument. Descrierea modului de configurare a instrumentului (staţie totală, teodolit
electronic, carnet de teren, PocketPC, etc.) o găsiţi la Configurare – Instrument.

VI Simboluri

IB
Comanda: ib

46
Descriere: inserează simboluri după codul punctului

Buton:
Meniu: TopoLT » Simboluri » Inserează simboluri după cod

Cu ajutorul acestei comenzi se pot insera simboluri punctiforme după codul punctelor. Simbolurile
ce pot fi inserate pot fi de tip bloc sau shape.
Inserarea se poate realiza fie pentru toate codurile ce sunt definite în fişierul de interpretare a
codurilor (foarte practică dar numai dacă s-au definit corect codurile) fie pentru câte un singur
cod.
Factorul de scară la inserare este dat de scara planului. Orice simbol inserat se consideră că este
realizat în scara 1:1000. Pentru cazul în care sunt introduse simboluri conform fişierului de
interpretare a codurilor atunci se va ţine cont şi de factorul de scară ce este definit pentru codurile
din acest fişier.
Codul unui punct este căutat şi în cazul codurilor multiple, de exemplu este găsit codul 22 pentru
un punct ce are codul multiplu 11-22-33.
Pentru cazurile în care într-un punct este găsit deja inserat simbolul, atunci în acel punct nu va
mai fi inserat acelaşi simbol.

MScBl
Comanda: mscbl
Descriere: schimbă factorul de scară pentru simboluri

Buton:
Meniu: TopoLT » Simboluri » Schimbă scara simbolurilor

Cu ajutorul acestei comenzi se poate schimba factorul de scară pentru simbolurile punctiforme de
tip bloc sau shape.
Scalarea se poate realiza fie pentru toate codurile ce sunt definite în fişierul de interpretare a
codurilor (foarte practică dar numai dacă s-au definit corect codurile) fie pentru câte un singur
simbol.
În cazul în care comanda se aplică pentru câte un singur simbol atunci factorul de scară introdus
de către utilizator va fi aplicat simbolurilor faţă de cum sunt ele definite.
În cazul în care comanda se aplică pentru toate codurile definite în fişierul de interpretare a
codurilor atunci factorul de scară introdus de către utilizator va fi aplicat simbolurilor faţă de cum
sunt simbolurile introduse de comanda IB. Adică scara unui simbol mai întâi este calculată
conform scării planului şi a scării definite de utilizator în fişierul de interpretare a codurilor şi apoi
simbolul este scalat cu valoarea introdusă.

RotBl
Comanda: rotbl
Descriere: schimbă unghiul de rotaţie pentru simboluri

Buton:

47
Meniu: TopoLT » Simboluri » Roteşte simboluri

Cu ajutorul acestei comenzi se pot roti simboluri punctiforme de tip bloc sau shape.
Rotirea se poate realiza fie pentru toate codurile ce sunt definite în fişierul de interpretare a
codurilor (foarte practică dar numai dacă s-au definit corect codurile) fie pentru câte un singur
simbol.
Sistemul de rotaţie este considerat ca fiind cel topografic adică cu direcţia 0.0000g pe direcţia
Nord şi în sensul acelor de ceasornic. Simbolurile vor fi rotite numai relativ la UCS-ul World.

DelBl
Comanda: delbl
Descriere: şterge simboluri

Buton:
Meniu: TopoLT » Simboluri » Şterge simboluri

Cu ajutorul acestei comenzi se pot şterge simboluri punctiforme de tip bloc sau shape.
Ştergerea se poate realiza fie pentru toate codurile ce sunt definite în fişierul de interpretare a
codurilor (foarte practică dar numai dacă s-au definit corect codurile) fie pentru câte un singur
simbol.

ChL
Comanda: chl
Descriere:schimbă tipurile de linii conform codurilor punctelor

Buton:
Meniu: TopoLT » Simboluri » Schimbă simboluri liniare după cod

Această comandă funcţionează numai dacă au fost definite corect simbolurile liniare în fişierul de
interpretare a codurilor.
Schimbarea tipului de linie este realizată pentru următoarele entităţi: linii, arce, cercuri, polilinii.
Analiza modului de atribuire a unui tip de linie este făcută în funcţie de numărul cel mai mare de
puncte găsite pe entitatea selectată ce au un cod liniar atribuit. Pentru cazul în care sunt găsite
doar două puncte (cum este în cazul liniilor) ce au coduri diferite atunci va fi luat ca bun codul ce
are gradul de importanţă mai mic.
Observaţie: această comandă nu va realiza o schimbare în totalitate corectă a simbolurilor liniare
deoarece este dificil pentru operatorul care execută măsurătorile în teren să introducă corect
codurile ce descriu punctele. Însă pentru operatorii cu experienţă ce lucrează cu coduri, această
comandă le va uşura munca la birou, se vor uni punctele doar cu linii sau polilinii după care prin
aplicarea acestei comenzi o mare parte din simbolurile liniare se vor schimba automat. Totuşi,
pentru a fi siguri că aceste simboluri au fost schimbate corect este recomandabil să se facă o
verificare.

48
VII Suprafete

Arr
Comanda: arr
Descriere: calculează, înregistrează şi creează tabel pentru o suprafaţă

49
Buton:
Meniu: TopoLT » Suprafeţe » Calculează şi înregistrează

Calculul unei suprafeţe poate fi făcut asupra unei polilinii sau unui cerc, cercul putând fi
determinat fie prin trei puncte, fie prin două puncte diametral opuse, fie prin punctul de centru şi
raza. Poliliniile pot conţine şi arce dar trebuie să aibă obligatoriu un punct pe arc dacă nu, acesta
va fi introdus automat.
La aplicarea acestei comenzi, în cazul în care pentru obiectul selectat lipsesc unul sau mai multe
puncte ce definesc obiectul, se vor introduce puncte noi. Numerotarea punctelor nou introduse va
fi conform ultimului punct introdus grafic.
Obiectul selectat, polilinie sau cerc, va fi rectificat prin fixarea punctelor la zecimale, conform
numărului de zecimale alocat la secţiunea Puncte. Astfel, atât capetele poliliniei cât şi vertexul în
arc al poliliniei vor fi mutate fin pentru a trece prin punct. Această mutare fina este valabilă şi
pentru cercuri prin schimbarea fina a razei şi a poziţiei centrului.
Suprafeţele calculate sunt salvate în fişierul text arr.txt şi pot fi preluate în programul ARIA
(program propriu). Cu ajutorul acestui program se pot realiza compensări de suprafeţe, calculul
neînchiderilor, tabele, export de date în diferite formate.
Pentru suprafeţele calculate se pot crea tabele cu calculul suprafeţei atât într-un fişier extern
arr.tab cât şi în interiorul desenului. Tabelele sunt făcute numai cu caractere ASCII şi de aceea în
editorul ales se vor folosi pentru aceste tabele fonturi ce conţin caracterele DOS ASCII, cum ar fi
MSLineDraw, LotusLineDraw, IBMPCDOS etc.
Pentru a descrie suprafaţa vor fi cerute următoarele date: număr parcelă, destinaţia parcelei, tipul
parcelei, iar în cazul în care tipul este numărul 1, se consideră că aceasta este o construcţie şi se
va cere numărul de nivele şi caracteristicile constructive ale construcţiei.
Pentru tipul construcţiei (1, 2, 3 …) se poate face asocierea între număr şi layer-ul ce este definit
în fişierul de layer-e, unde este întâlnita alocarea ARR. De exemplu, pentru alocările în ordine
făcute în fişierul de layer-e ARR - Construcţii, ARR - Transport, ARR - Reţele, ARR - Liberă, când
se va calcula o suprafaţă ce va avea tipul 2 de exemplu, această suprafaţă va fi trecuta pe layer-
ul Transport.
Pentru cazurile în care se doreşte ca fiecare parcelă calculată să fie trecuta pe un layer atunci
este recomandabil ca în fişierul de layer-e să fie introduse layer-e noi alocate pentru comanda
Arr.
Etichetele unei suprafeţe pot fi inserate sau nu în desen, suprafaţa poate fi haşurata sau nu.
Haşura va fi conform ultimei haşurări făcute în desen, aplicându-i-se un unghi de rotaţie de 110g.

Arr2
Comanda: arr2
Descriere: creează tabel simplu pentru o suprafaţă

Buton:
Meniu: TopoLT » Suprafeţe » Tabel suprafaţă

50
Această funcţie a fost introdusă pentru a creea tabelul de coordonate cu calculul suprafeţei
conform normativelor actuale privind executarea lucrărilor de cadastru.
Entităţile acceptate pentru crearea tabelului de coordonate sunt polilinii (cu sau fără arce) şi
cercuri.
În cazul cercurilor şi poliliniilor cu arce de cerc se face ruperea în segmente de linie făcându-se
aproximarea în funcţie de precizia stabilită pentru suprafeţe. Prin ruperea arcelor se elimina sau
se adaugă la suprafaţa parcelei suprafeţele segmentelor de cerc. Dimensiunea acestor segmente
este calculată astfel încât aria segmentului de cerc ce este eliminat sau adăugat la suprafaţa
poliliniei să fie egală cu precizia stabilită la Configurare - Unităţi – „Număr zecimale suprafeţe”.
De exemplu pentru un număr de zecimale egal cu 2 va fi luat în calcul aria segmentului de cerc
de 0.01mp, pentru o zecimală 0.1mp pentru 0 zecimale 1mp. Prin micşorarea numărului de
zecimale se reduce numărul de segmente dar şi aproximarea suprafeţei poliliniei. Prin creşterea
numărului de zecimale se vor introduce mai multe segmente iar suprafaţa poliliniei va fi
aproximată mai bine.
Notă: Sperăm ca pe viitor normele privind executarea lucrărilor de cadastru să fie schimbate şi să
se accepte parcele şi construcţii ce sunt reprezentate prin cercuri sau polilinii cu arce.

Dacă la capetele poliliniei nu sunt găsite puncte se cere confirmarea punct cu punct pentru
introducerea grafică a punctelor.

Dimensiunea tabelului
Tabelul are dimensiuni fixe pe coloane iar pe înălţime depinde de fontul şi înălţimea textului
stabilite la Configurare - Tabele – “Tabele din desen” şi de numărul de puncte. Pentru acest tabel
vă recomandăm să folosiţi fontul Arial iar înălţimea textului de 1.8mm.
Dimensiunile acestui tabel au fost gândite astfel încât se încadreze in formatul Anexei 11 conform
normelor actuale. Dacă veţi utiliza comanda DrPln pentru desenarea planşei se va insera în
planşă blocul CartCad.dwg ce conţine Anexa 11. Tabelul creat cu această comandă se
încadrează în Anexa 11 ca lăţime şi cap de tabel. Pe înălţime depinde de numărul de puncte al
tabelului.

Ordinea coordonatelor este data de tipul de tabel ales la Configurare - Tabele – “Tip tabel”.
Denumirea axelor poate fi schimbată în aceeaşi secţiune. Unitatea de măsură respectiv [m] se
poate schimba la Configurare - Unităţi – “Unitate de măsură pentru coordonate”.

Salvarea tabelelor cu calculul suprafeţei în format rtf pentru Word o puteţi face la generarea CP
cu comanda GenCP1 sau cu comanda GenCP2.

GenCP1
Comanda: GenCP1
Descriere: editează şi generează CP cu parcele selectate din desen

Buton:
Meniu: TopoLT » Suprafeţe » Generează CP

51
Cu ajutorul acestei comenzi puteţi genera sau edita fişiere .CP ce sunt folosite pentru
înregistrarea în cadastru la Oficiile Judeţene de Cadastru conform cerinţelor ANCPI.
Formatul de date acceptat este CP 1.0 publicat pe internet de ANCPI.
Puteţi folosi TopoLT pentru a edita fişiere CP sau pentru a creea fişiere noi. TopoLT poate fi folosit
pentru generare CP fie deschizând cu TopoLT fişiere .CP sau din programul CAD cu selectare
sau nu de parcele.

Selectarea parcelelor în programul CAD


Se selectează parcela alocată pentru teren şi apoi parcele alocate pentru construcţii dacă există.
Dacă nu se selectează nici o parcelă programul se deschide, este posibil să introduceţi un
apartament de exemplu unde nu sunt necesare parcele sau doriţi să editaţi un fişier CP salvat
anterior.
Pentru parcele se pot selecta polilinii (cu sau fără arce) şi cercuri. Dacă sunt selectate cercuri sau
polilinii cu arce de cerc se va face aproximarea cu segmente. Pentru a afla cum se face această
aproximare aveţi descrierea la comanda ARR2.
Dacă la capetele poliliniei nu sunt găsite puncte se cere confirmarea punct cu punct pentru
introducerea grafică a punctelor.

Facilităţi
Adresa imobilului poate fi preluată dintr-un fişier .CP salvat anterior sau poate fi preluată de la
ultima lucrare salvată (util în cazul dezmembrărilor).
Se poate căuta o localitate după codul SIRUTA.
Tabele cu suprafeţele parcelelor pot fi salvate în format .rtf pentru Word sau .csv pentru Excel.
Tabele salvate pentru Word pot fi incluse direct în documentaţia pentru lucrările de cadastru.
Ordinea coordonatelor din tabelele este data de tipul de tabel ales la Configurare - Tabele – “Tip
tabel”. Denumirea axelor poate fi schimbată în aceeaşi secţiune. Unitatea de măsură respectiv
[m] se poate schimba la Configurare - Unităţi – “Unitate de măsură pentru coordonate”.
Se poate schimba numărul de zecimale pentru calculul suprafeţelor. Această opţiune a fost
inclusă deoarece sperăm ca pe viitor să se revină la un calcul măcar la o zecimală din
considerente pur matematice. De exemplu la dezmembrări sunt cazuri când din adunare se
diminuează suprafaţa cu un mp. La schimbarea numărului de zecimale se afişează un mesaj prin
care sunteţi informat că suprafeţele conform normelor actuale ANCPI se calculează la mp.

Consideraţii generale
Nu a fost introdusă posibilitatea schimbări coordonatelor Nord cu Est sau invers deoarece în
general veţi introduce parcele prin selecţie din programul CAD unde orientarea desenului este
corectă.
Nu a fost introdusă posibilitatea preluării parcelelor din fişiere dxf deoarece le puteţi prelua direct
din programul CAD.

GenCP2
Comanda: GenCP2
Descriere: generează CP cu parcele selectate din desen

Buton:
Meniu: TopoLT » Suprafeţe » Generează CP

52
Cu ajutorul acestei comenzi puteţi genera fişiere CP format CPXML ce sunt folosite pentru
înregistrarea în cadastru la Oficiile Judeţene de Cadastru conform cerinţelor ANCPI. În fişierul
CPXML sunt salvate date referitoare la fişa corpului de proprietate.
Formatul de date în care sunt salvate fişierele CPXML este 2.0 publicat pe internet de ANCPI.
TopoLT poate fi folosit doar pentru a genera fişier CPXML prin selectare din programul CAD a
parcelelor, editarea puteţi să o faceţi cu programul Generare CP V2.0 pus la dispoziţie de ANCPI.
Acest program poate fi încărcat de pe pagina ANCPI www.ancpi.ro.
TopoLT salvează în fişierul CPXML doar datele referitoare la parcele. Completările referitoare la
proprietari, adrese, etc. le puteţi face cu programul Generare CP V2.0.

Selectarea parcelelor în programul CAD


Se alege tipul operaţiunii cadastrale. Operaţiunile cadastrale pot fi următoarele:
 Prima înregistrare imobil;
 Dezmembrare;
 Alipire;
 Actualizare date imobil;
 Rectificare hotare.
În funcţie de tipul operaţiunii alese se cere în continuare selectarea parcelelor referitoare la teren
şi construcţii pentru imobilele vechi şi noi. Pentru un imobil vechi sau nou se cere selectarea
parcelei alocată pentru teren şi apoi parcele alocate pentru construcţii dacă există. Terminarea
selectării pentru un imobil se face tastând ENTER sau în cazul în care nu există construcţii se
tastează ENTER atunci când se cere selectarea unei construcţii.
Imobile ce pot fi introduse în funcţie de tipul operaţiunii alese:
 pentru cazul primei înregistrări se cere introducerea pentru un singur imobil nou;
 pentru dezmembrare se cere introducerea unui imobil vechi şi cel puţin două noi;
 pentru alipire se cere introducerea a cel puţin două imobile vechi şi un singur imobil nou;
 pentru actualizare date imobil se cere introducerea pentru un singur imobil vechi;
 pentru rectificarea hotarelor se cere introducerea pentru cel puţin un imobil vechi.
Pentru parcele se pot selecta polilinii (cu sau fără arce) şi cercuri. Dacă sunt selectate cercuri sau
polilinii cu arce de cerc se va face aproximarea cu segmente. Pentru a afla cum se face această
aproximare aveţi descrierea la comanda ARR2.
Dacă la capetele poliliniei nu sunt găsite puncte se cere confirmarea punct cu punct pentru
introducerea grafică a punctelor.

Facilităţi
Tabele cu suprafeţele parcelelor pot fi salvate în format .rtf pentru Word sau .csv pentru Excel.
Tabele salvate pentru Word pot fi incluse direct în documentaţia pentru lucrările de cadastru.
Ordinea coordonatelor din tabelele este data de tipul de tabel ales la Configurare - Tabele – “Tip
tabel”. Denumirea axelor poate fi schimbată în aceeaşi secţiune. Unitatea de măsură respectiv
[m] se poate schimba la Configurare - Unităţi – “Unitate de măsură pentru coordonate”.
Utilizând butonul [Generează CP] se salvează datele în fişier CPXML după care se deschide
aplicaţia Generare CP V2.0 pentru editarea (completarea) datelor.
Cauze posibile pentru care aplicaţia Generare CP V2.0 nu se deschide după salvarea fişierului:
 nu a fost instalată aplicaţia Generare CP V2.0 emisă de ANCPI;

53
 nu este făcută asocierea de deschidere pentru fişierele cu extensia .cpxml cu aplicaţia
Generare CP V2.0. În acest caz vă recomandăm să reinstalaţi aplicaţia sau să faceţi
manual această asociere.

Consideraţii generale
Această comandă vă ajută să introduceţi rapid parcelele din programul CAD în fişiere cu format
CPXML. Fişa corpului de proprietate obţinută este incompletă, lipsesc date referitoare la
proprietari, adrese, etc. şi din acest motiv trebuie să utilizaţi aplicaţia Generare CP V2.0 emisă de
ANCPI.

Detas
Comanda: detas
Descriere: detaşează o suprafaţă dintr-o polilinie sau un cerc

Buton:
Meniu: TopoLT » Suprafeţe » Detaşează o suprafaţă

Detaşările sunt efectuate din polilinii sau cercuri. Poliliniile pot conţine şi arce.
Detaşarea poate fi efectuata fie prin ruperea poliliniei în două polilinii fie prin crearea unei noi
polilinii. Aceste setări pot fi realizate cu ajutorul comenzii TopoCfg secţiunea Suprafeţe.

Exemple privind realizarea detaşărilor:

1.Detaşare paralelă:

2.Detaşare paralelă cu o direcţie:

54
3.Detaşare perpendiculară

4.Detaşare proporţională:

5.Detaşare printr-un punct obligat:

55
6.Detaşare cu deschidere obligată:

MDetas
Comanda: mdetas
Descriere: detaşează suprafeţe dintr-o polilinie sau un cerc

Buton:
Meniu: TopoLT » Suprafeţe »Detaşare multiplă

Detaşarea este realizată pentru mai multe parcele o dată funcţia fiind utilă la realizarea planurilor
parcelare. Descrierea metodelor de detaşare o găsiţi la comanda Detas.
Introducerea suprafeţelor cât şi schimbarea acestora poate fi făcută în tabelul cu suprafeţe pentru
detaşări multiple. Ultimele suprafeţe utilizate vor fi întodeauna salvate. La următoarea apelare a
acestei comenzi veţi regăsi ultimele suprafeţe introduse.
În tabelul cu suprafeţe aveţi posibilitatea de a salva datele introduse într-un fişier sau de a prelua
date dintr-un fişier.
Datele pot fi introduse în tabel şi prin copiere dintr-un alt tabel (Excel, Word, etc.) sau dintr-un
fişier text ce foloseşte caracterul despărţitor <Tab>, <Spaţiu>, <;> sau <,> utilizând Ctrl+C pentru
“Copy” şi Ctrl+V pentru “Paste”.
În cazul detaşării cu deschidere obligată se vor introduce şi lungimile deschiderilor pentru fiecare
parcelă.
Numărul parcelei şi numele proprietarului pot fi omise la introducerea datelor.

56
RecalcArea
Comanda: RecalcArea
Descriere: recalculează suprafeţele pentru polilinii şi schimbă textul etichetelor cu noua
suprafaţă

Buton:
Meniu: TopoLT » Suprafeţe » Recalculează suprafeţe

Utilizând această comandă puteţi recalcula suprafeţele poliliniilor. Textele etichetelor cu suprafaţa
sunt schimbate cu noile suprafeţe calculate. Dacă poliliniile selectate nu au alocate etichete cu
suprafaţa atunci se cere selectarea manuală a acestor texte iar legătura dintre polilinie şi text
este refăcută. Prin utilizarea comenzilor Detas, MDetas sau Arr legătura dintre polilinie şi textul
etichetei este făcută de program.
La final comanda afişează numărul de texte schimbate.
În cazul în care, după efectuarea detaşărilor, au fost modificate suprafeţele rezultate folosiţi
această comandă pentru a modifica etichetele suprafeţelor. De exemplu, dacă după detaşări se
utilizează comanda AutoPct, comandă care fixează vertex-urile poliliniilor la numărul de zecimale
alocat pentru coordonate, atunci suprafeţele poliliniilor vor fi modificate şi este necesar ca noile
suprafeţe să fie recalculate şi etichetele textelor să fie schimbate.

Vă recomandăm să utilizaţi această comandă după detaşări şi introduceri de puncte noi.

RefLink
Comanda: RefLink
Descriere: reface legătura dintre o polilinie (parcelă) şi textele ce descriu parcela

Buton:
Meniu: TopoLT » Suprafeţe » Reface legături cu texte

Utilizând această comandă puteţi reface legătura dintre o polilinie (parcelă) şi textele ce descriu
parcela (număr parcela şi polilinia ce încadrează numărul, nume proprietar şi suprafaţa parcelei).
Aceste texte pot fi selectate sau nu iar dacă este selectat textul suprafeţei atunci suprafaţa este
recalculată.
Comanda este utilă în cazul parcelelor obţinute prin detaşare ce au fost făcute cu o versiune mai
veche a programului. În versiunile mai vechi de 10.0 aceste legături nu erau făcute.
Prin utilizarea comenzilor Detas, MDetas sau Arr legăturile dintre polilinie şi texte sunt făcute de
program.

57
HasPl
Comanda: haspl
Descriere: haşurează polilinii închise

Buton:
Meniu: TopoLT » Suprafeţe » Haşurează polilinii închise

Haşurarea va fi făcută conform ultimei haşurări însă aplicându-i-se un unghi de rotaţie de 110g
pentru fiecare haşura.
Comanda este utilă când se doreşte vizualizarea parcelelor pentru care au fost calculate
suprafeţele sau pentru cazul în care între aceste parcele se găsesc fie suprapuneri fie spaţii
libere.
Este recomandabil ca înainte de aplicarea acestei comenzi să se deschidă doar layer-ele ce
conţin parcele.

58
VIII Imagini

Timg
Comanda: Timg
Descriere: transformă (corelează) imagini

Buton:
Meniu: TopoLT » Imagini » Transformă imagini

Cu ajutorul acestei comenzi se pot realiza transformări (corelări) ale imaginilor raster din desen
pentru a fi aşezate în sistemul de coordonate.
Transformarea imaginilor se face selectând unul sau mai multe puncte cu corespondenţă între
imagine şi sistemul de coordonate al desenului. Punctele de transformare sunt salvate într-un
fişier iar pentru cazul când pentru o imagine se omite transformarea, la aplicarea încă o dată a
comenzii Timg se semnalează că există imagini netransformate şi se cere confirmarea de
ştergere, adiţionare sau de procesare a acestora.
Pentru transformare sunt acceptate imagini rotite. Astfel pentru imaginile ce trebuiesc aduse într-
un sistem de coordonate rotit puteţi roti imaginea pentru a fi paralelă cu acest sistem după care
puteţi realiza transformarea.
Nu sunt acceptate imagini deformate (imagini cu deformaţii pe unghiuri sau deformaţii de aspect)
sau imagini întoarse în oglindă . Aceste imagini sunt readuse la forma fără deformaţii şi fără
întoarcere în oglindă. Schimbarea este semnalată printr-un mesaj de atenţionare. Dacă doriţi să
întoarceţi imaginea în oglindă utilizaţi comanda ChImg.

Transformările pot fi făcute în următoarele moduri:


 mută puncte în interiorul imaginii;
 afină şi mută puncte;
 afină;
 proiectivă;
 polinomială conformă de ordinul 2;
 polinomială de ordinul 2 cu 5 termeni.

Odată cu efectuarea transformării se pot realiza şi următoarele modificări ale imaginilor:


 imaginile pot fi salvate într-unul din formatele: .bmp, .jpg, .pcx, .png, .tga, .tif. (fişierele tif
color nu sunt salvate cu compresie LZW de aceea vă recomandăm ca pentru comprimarea
acestora să utilizaţi programele Windows);
 poate fi schimbat formatul de culori de la Black&White până la True color (32bit),
schimbarea de la un format de culori mai mic la unul mai mare nu va fi făcută deoarece nu
are sens;
 imaginile pot fi tăiate pentru a păstra din imagine doar zona de interes, tăierea poate fi
făcută pe limita dată de minimul şi maximul punctelor de constrângere sau în afara acestei
limite cu o distanţă (cazul în care se doreşte a se păstra dintr-o hartă informaţiile referitoare
la caroiaj, denumirea hărţii, etc.). Tăierea este utilă pentru a elimina din imaginea raster
porţiunile ce nu prezintă interes realizându-se o diminuare a spaţiului ocupat de fişier cât şi
o mărire a vitezei de procesare la încărcarea imaginii în desen;
 imaginile pot fi încadrate (Clip) pe punctele de constrângere. Încadrarea este utilă pentru a
vizualiza dintr-o imagine doar porţiunea pe care este desenată harta, partea exterioară

59
fiind ascunsă. Încadrarea poate fi făcută fie pe conturul maxim al punctelor de
constrângere (punctele prin care se obţine suprafaţa cea mai mare), pe contur puncte
(punctele cele mai apropriate de marginea imaginii) sau pe colţuri (prin 4 puncte cel mai
bine poziţionate faţă de colţuri);
 după transformare imaginile pot fi făcute neselectabile (ImageFrame = Off) pentru a se
evita selectarea accidentală a acestora.

Revenirea la imaginile anterioare se poate face utilizând comanda Uimg.


Imaginile iniţiale sunt salvate în fişiere cu extensia .bk1, .bk2, etc. atunci când acestea sunt
modificate. Fişierele cu extensia .bk1, .bk2, etc. sunt folosite pentru a reveni la imaginile iniţiale
cu ajutorul comenzii Uimg. Ştergerea acestor fişiere se va face manual numai după ce s-a
încheiat procesul de transformare a imaginilor.

Forma ecuaţiilor:
1. pentru transformarea afină
X = a0 + a1*x + a2*y
Y = b0 + b1*x + b2*y
2. pentru transformarea proiectivă
X = (a1*x + b1*y + c1) / (d1*x + d2*y + 1)
Y = (a2*x + b2*y + c2) / (d1*x + d2*y + 1)
3. pentru transformarea polinomială conformă de ordinul 2
X = a0 + a1*x + a2*(x²-y²) - b1*y - 2*b2*x*y
Y = b0 + b1*x + b2*(x²-y²) + a1*y + 2*a2*x*y
4. pentru transformarea polinomială de ordinul 2 cu 5 termeni
X = a0 + a1*x + a2*y + a3*x*y + a4*x²
Y = b0 + b1*x + b2*y + b3*x*y + b4*x²

ChImg
Comanda: ChImg
Descriere: schimbă culori şi format imagini

Buton:
Meniu: TopoLT » Imagini » Schimbă format imagini

Cu ajutorul acestei comenzi se pot modifica imaginile din desenul CAD. Modificările ce pot fi
făcute sunt:
 imaginile pot fi salvate într-unul din formatele: .bmp, .jpg, .pcx, .png, .tga, .tif;
 poate fi schimbat formatul de culori de la Black&White până la True color (32bit),
schimbarea de la un format de culori mai mic la unul mai mare nu va fi făcută deoarece nu
are sens;
 se pot inversa culorile (imagini negative);
 imaginile pot fi întoarse în oglindă pe orizontală sau verticală.

Revenirea la imaginile anterioare se poate face utilizând comanda Uimg.

60
Imaginile iniţiale sunt salvate în fişiere cu extensia .bk1, .bk2, etc. atunci când acestea sunt
modificate. Fişierele cu extensia .bk1, .bk2, etc. sunt folosite pentru a reveni la imaginile iniţiale
cu ajutorul comenzii Uimg. Ştergerea acestor fişiere se va face manual numai după ce s-a
încheiat procesul de schimbare imaginilor.

Notă: Fişierele tif color nu sunt salvate cu compresie LZW de aceea vă recomandăm ca pentru
comprimarea acestora să utilizaţi programele Windows.

JoinImg
Comanda: JoinImg
Descriere: uneşte imagini

Buton:
Meniu: TopoLT » Imagini » Uneşte imagini

Utilizând aceasta comanda puteţi uni două sau mai multe imagini din desen. Pentru unire se
selectează imaginea de referinţă şi imaginile ce se vor adiţiona la aceasta.
Prin imaginea de referinţă se stabileşte:
 formatul de culori (adâncimea de culoare) la care vor fi aduse imaginile ce se adiţionează;
 scara în pixeli la care vor fi aduse imaginile ce se adiţionează cu respectarea poziţiilor în
coordonate şi a aspectului acestor imagini.
Imaginea de referinţă nu este acceptată decât ca imagine fără deformaţii de aspect pe dimensiuni
sau pe unghiuri. Dacă aceasta este deformată sau este întoarsă în oglindă se afişează un mesaj
de atenţionare iar imaginea selectată va fi modificată eliminându-i-se deformaţiile. Pentru
imaginile de referinţă sunt acceptate imagini rotite.
Imaginile ce se adiţionează la imaginea de referinţă pot avea deformaţii, rotaţii sau pot fi în
oglindă.
Notă: Pentru a obţine o imagine deformată pe dimensiuni puteţi utiliza următorii paşi: creaţi un
bloc cu o entitate imagine în interior, inseraţi în desen acest bloc, scalaţi diferit pe X si pe Y acest
bloc după care explodaţi blocul. Astfel aveţi o imagine deformata diferit pe lungime si înălţime.
Pentru a obţine o imagine deformată şi pe unghiuri introduceţi în blocul nou creat o imagine rotită
după care scalaţi diferit pe X şi Y şi apoi explodaţi blocul.

După selectare se vor încărca imaginile reduse pentru a se putea face previzualizarea.

Imagini ce se unesc
Ordinea de suprapunere este dată de ordinea de selecţie şi poate fi schimbată prin modificarea
poziţiei din lista de fişiere cu butoanele de mutare sus sau jos. Imaginile sunt aşezate peste
fundal în ordinea din lista de fişiere.
Se pot elimina de la unire imagini prin deselectarea din listă. Imaginea de referinţă nu poate fi
eliminată.
Opţiunile ce pot fi făcute pentru fiecare imagine în parte sunt descrise mai jos la "Opţiuni generale
suprapunere".

Opţiuni generale suprapunere


Culoarea fundalului se poate alege fie din paleta totala de culori sau selectând culoarea unui
pixel din imaginea de referinţă redusă. Culoarea ce este aleasă din paleta totală de culori este

61
redusă la formatul de culori suportat de imaginea de referinţă. De exemplu nu puteţi alege pentru
fundal culoarea roşu pentru o imagine de referinţă alb-negru.
Calitatea interpolării este valabila doar pentru imaginile color şi prin aceasta puteţi stabili modul
de interpolare la scalări şi rotaţii pentru imaginile ce se adiţionează. Algoritmul privind interpolarea
poate fi: Nearest Neighbor (nivel de calitate joasă), Biliniar (nivel de calitate medie) sau Bicubic
(nivel de calitate înaltă). Timpul de procesare depinde de metoda de interpolare aleasă, astfel
pentru metoda Nearest Neighbor procesarea este realizată mai rapid decât pentru metoda
Bicubic.
Transparenta imaginilor poate fi folosită atât pentru toate imaginile cât şi pentru fiecare imagine în
parte. Transparenţa este dată de o culoare pentru care la suprapunerea imaginii respective se
consideră că această culoare este transparentă. Iniţial această culoare este preluată din imagine
ca fiind culoarea pixelului din colţul stânga-jos. Culoarea de transparenţă pentru fiecare imagine
în parte poate fi schimbată fie alegând o culoare din paleta totală de culori cu reducerea acesteia
la formatul de culori a imaginii respective sau selectând culoarea unui pixel din imaginea redusă.
Utilizează doar subregiuni (ImageClip) pentru toate imaginile. La unire se poate folosi din imagine
doar subregiunea de vizualizare definită cu ImageClip. Această opţiune poate fi aleasă pentru
toate imaginile sau se poate alege pentru fiecare imagine în parte.
Desenează contur subregiune (ImageClip) pentru toate imaginile. Dacă se alege ca la
suprapunere să fie pusa doar subregiunea atunci se poate alege dacă se desenează sau nu
conturul subregiunii. Desenarea conturului subregiunii este făcută cu linii de grosime un pixel şi
cu culoarea din desen a entităţii imagine.
Dacă nici una din imagini nu are definita o subregiune de vizualizare atunci opţiunile privind
utilizarea subregiunilor şi de desenare a conturului subregiunii sunt închise.
Desenarea la previzualizare a marginilor imaginilor este utilă pentru a vizualiza poziţia imaginilor.
Liniile cu marginile imaginilor nu sunt desenate în imaginea ce va rezulta după unire.
Ştergerea imaginilor ataşate. Prin selectarea acestei opţiuni se vor şterge din desen entităţile
imagine ce au fost ataşate la imaginea de referinţă.

Imaginea rezultată
Aici sunt afişate informaţiile despre imaginea ce va rezulta după unire.
Adâncimea de culoare este identica cu cea a imaginii de referinţă.
Dimensiunea în pixeli depinde de opţiunile alese, de poziţia în coordonate a imaginilor şi scara
imaginii de referinţă. La unirea imaginilor ţineţi cont de aceşti factori pentru a nu creea imagini cu
dimensiuni foarte mari. Puteţi bloca execuţia programului pentru calculatoarele cu memorie
insuficientă sau execuţia poate dura foarte mult.
Dimensiunea fişierului ce va rezulta este aproximată între un minim ţi maxim. Nu se poate calcula
exact pentru imaginile encodate decât după realizarea encodării.

Revenirea la imaginile anterioare se poate face utilizând comanda Uimg.


Imaginile iniţiale sunt salvate în fişiere cu extensia .bk1, .bk2, etc. atunci când acestea sunt
modificate. Fişierele cu extensia .bk1, .bk2, etc. sunt folosite pentru a reveni la imaginile iniţiale
cu ajutorul comenzii Uimg. Ştergerea acestor fişiere se va face manual numai după ce s-a
încheiat procesul de schimbare imaginilor.

Nota: Fişierele tif color nu sunt salvate cu compresie LZW de aceea vă recomandăm ca pentru
comprimarea acestora să utilizaţi programele Windows.

62
TrimImg
Comanda: TrimImg
Descriere: taie imagine

Buton:
Meniu: TopoLT » Imagini » Taie imagine

Utilizând această comandă puteţi tăia o imagine astfel încât să păstraţi din aceasta porţiunea
care vă interesează.
Imaginea selectată poate fi deformată, rotită sau poate fi în oglindă.
Subregiunea de tăiere poate fi subregiunea imaginii definită cu ImageClip sau se poate selecta o
limită definită de o polilinie cu sau fără arce, un cerc sau o elipsă.
După selectare se va încărca imaginea redusă pentru a se putea face previzualizarea.

Opţiuni tăiere
Culoarea fundalului se poate alege fie din paleta totală de culori sau selectând culoarea unui
pixel din imaginea redusă. Culoarea ce este aleasă din paleta totală de culori este redusă la
formatul de culori suportat de imagine. De exemplu nu puteţi alege pentru fundal culoarea roşu
pentru o imagine alb-negru.
Desenarea limitei de tăiere. Dacă se alege această opţiune atunci se va desena conturul
subregiunii de tăiere. Desenarea conturului subregiunii este făcută cu linii de grosime un pixel şi
cu culoarea din desen a entităţii imagine sau culoarea limitei de tăiere.
Desenarea la previzualizare a marginii imaginii este utilă pentru a vizualiza poziţia imaginii întregi.
Liniile cu marginile imaginii nu sunt desenate în imaginea ce va rezulta după tăiere.

Imaginea rezultată
Aici sunt afişate informaţiile despre imaginea ce va rezulta după tăiere.
Dimensiunea în pixeli depinde de minimul şi maximul subregiunii de tăiere.
Dimensiunea fişierului ce va rezulta este aproximată între un minim şi maxim. Nu se poate
calcula exact pentru imaginile encodate decât după realizarea encodării.

Revenirea la imaginile anterioare se poate face utilizând comanda Uimg.


Imaginile iniţiale sunt salvate în fişiere cu extensia .bk1, .bk2, etc. atunci când acestea sunt
modificate. Fişierele cu extensia .bk1, .bk2, etc. sunt folosite pentru a reveni la imaginile iniţiale
cu ajutorul comenzii Uimg. Ştergerea acestor fişiere se va face manual numai după ce s-a
încheiat procesul de schimbare imaginilor.

Notă: Fişierele tif color nu sunt salvate cu compresie LZW de aceea vă recomandăm ca pentru
comprimarea acestora sa utilizaţi programele Windows.

63
ResImg
Comanda: ResImg
Descriere: redimensionează imagine

Buton:
Meniu: TopoLT » Imagini » Redimensionează imagine

Utilizând această comandă puteţi redimensiona o imagine prin schimbarea dimensiunilor în pixeli
a imaginii pe orizontală şi pe verticală.
Imaginea selectată poate fi deformată, rotită sau poate fi în oglindă.

Dimensiuni imagine
Dimensiunile pot fi schimbate fie introducând factorul de scalare în procente sau introducând
direct noile dimensiuni în pixeli.

Opţiuni redimensionare
Calitatea interpolării este valabilă doar pentru imaginile color şi prin aceasta puteţi stabili modul
de interpolare la scalarea imaginii. Algoritmul privind interpolarea poate fi: Nearest Neighbor
(nivel de calitate joasa), Biliniar (nivel de calitate medie) sau Bicubic (nivel de calitate înalta).
Timpul de procesare depinde de metoda de interpolare aleasă, astfel pentru metoda Nearest
Neighbor procesarea este realizată mai rapid decât pentru metoda Bicubic.
Păstrează aspectul (fără deformaţii). Prin această setare scalarea este făcută constant pe cele
două direcţii orizontală şi verticală.
Păstrează aşezarea în coordonate. Prin această setare imaginea redimensionată va fi pusă în
desen astfel încât să păstreze poziţia şi dimensiunile în coordonate ale imaginii iniţiale. Dacă
imaginea iniţiala nu are deformaţii de aspect pe dimensiuni atunci şi noua imagine nu va avea
deformaţii.

Revenirea la imaginile anterioare se poate face utilizând comanda Uimg.


Imaginile iniţiale sunt salvate în fişiere cu extensia .bk1, .bk2, etc. atunci când acestea sunt
modificate. Fişierele cu extensia .bk1, .bk2, etc. sunt folosite pentru a reveni la imaginile iniţiale
cu ajutorul comenzii Uimg. Ştergerea acestor fişiere se va face manual numai după ce s-a
încheiat procesul de schimbare imaginilor.

Notă: Fişierele tif color nu sunt salvate cu compresie LZW de aceea vă recomandăm ca pentru
comprimarea acestora să utilizaţi programele Windows.

64
SaveGeoRef
Comanda: SaveGeoRef
Descriere: salvează poziţie imagini pentru georeferenţiere

Buton:
Meniu: TopoLT » Imagini » Salvează poziţie imagini

Folosind această comandă puteţi salva datele referitoare la poziţia imaginilor, scara acestora,
rotaţiile, deformaţiile acestora precum şi subregiunea de afişare a imaginii (ImageClip). Datele
sunt salvate în fişiere pentru georeferenţiere în formatul World. Descrierea acestor fişiere precum
şi ce extensii de fişiere sunt acceptate le găsiţi la Descriere format fişier World pentru
georeferenţiere imagini.
Fişierele sunt salvate în acelaşi director în care se află imaginea inserată în desen. Astfel după
salvare puteţi folosi fişierele imagine .tif, .jpg, .bmp, etc. împreună cu fişierele World
corespondente .tfw, .jgw, .bpw, etc. pentru a repoziţiona imaginile cu alte programe sau cu
TopoLT cu comanda ImgGeoRef.
De exemplu după realizarea transformării (corelării) imaginilor cu comanda Timg puteţi salva
datele pentru georeferenţierea acestora. Fişierele cu imaginile transformate şi fişierele pentru
georeferenţiere salvate pot fi folosite de către alţi utilizatori pentru georeferenţiere cu TopoLT sau
alte programe.

ImgGeoRef
Comanda: ImgGeoRef
Descriere: repoziţionează imagini conform fişier georeferenţiere

Buton:
Meniu: TopoLT » Imagini » Repoziţionează imagini

Folosind această comandă puteţi repoziţiona imaginile conform fişierelor World pentru
georeferenţiere ataşate fişierelor imagine.
Pentru a putea face georeferenţierea imaginilor mai întâi inseraţi în desen imaginile la o poziţie şi
o scară oarecare după care puteţi utiliza această comandă.
Fişierele World cu datele despre georeferenţiere trebuie să fie în acelaşi director cu imaginile din
desen. Căutarea este făcută pentru toate tipurile de extensii cunoscute. Dacă fişierul pentru
georeferenţiere ataşat imaginii nu este găsit se cere introducerea manuală a acestuia. Descrierea
fişierelor World precum şi ce extensii de fişiere sunt acceptate le găsiţi la Descriere format fişier
World pentru georeferenţiere imagini.
Repoziţionarea imaginilor este făcută conform datelor din fişierul World ataşat. Sunt suportate la
repoziţionare: scalări, rotaţii, deformaţii unghiulare (skewing), deformaţii diferite pe lungimea şi
lăţimea imaginii (stretching) şi aplicarea subregiunii de afişare a imaginii (ImageClip).
Sunt acceptate fişiere World pentru georeferenţiere imaginilor salvate de TopoLT cu comanda
SaveGeoRef sau salvate de alte programe dar cu respectarea formatului World.
Această comandă este utilă pentru a poziţiona planuri, ortofoto planuri, hărţi, etc. ce sunt deja
georeferenţiate.

65
ImgOff
Comanda: ImgOff
Descriere: închide imagini

Buton:
Meniu: TopoLT » Imagini » Închide imagini

Cu ajutorul acestei comenzi pot fi închise imaginile selectate din desenul CAD. Închiderea
imaginilor este făcută prin descărcarea (unload) fişierelor ataşate.
Imaginile pot fi deschise cu ajutorul comenzii ImgOn.
Comenzile de închidere şi deschidere a imaginilor sunt utile pentru cazul în care în desen există
mai multe imagini inserate şi în timp ce se lucrează nu sunt necesare decât câteva. Prin
închiderea imaginilor se evită procesarea acestora şi deci se scurtează timpul necesar pentru
încărcarea lor la fiecare deplasare prin desenul CAD.

ImgOn
Comanda: ImgOn
Descriere: deschide imagini

Buton:
Meniu: TopoLT » Imagini » Deschide imagini

Cu ajutorul acestei comenzi pot fi deschise imaginile ce au fost închise cu comanda ImgOff.
Deschiderea imaginilor este făcută prin reîncărcarea (reload) fişierelor ataşate.
Închiderea imaginilor poate fi realizată cu ajutorul comenzii ImgOff.

Uimg
Comanda: Uimg
Descriere: revine la imaginile iniţiale (undo)

Buton:
Meniu: TopoLT » Imagini » Undo imagini

Cu ajutorul acestei comenzi se poate reveni la imaginile iniţiale după ce au fost modificate cu una
din comenzile Timg, ChImg, JoinImg, TrimImg, ResImg sau ImgGeoRef.
Aceasta comandă poate fi utilizată doar în timpul sesiunii de lucru din programul CAD.
Revenirea la imaginile anterioare poate fi făcută şi manual ştergând extensiile .bk1, .bk2, etc. de
la fişierele cu imaginile iniţiale şi făcând reataşarea direct cu ajutorul comenzii IMAGE din
programul CAD.

66
Oimg
Comanda: Oimg
Descriere: opţiuni imagini

Buton:
Meniu: TopoLT » Imagini » Opţiuni imagini

Această comandă este similara cu comanda TopoCfg numai că se intră direct în secţiunea de
configurare a modului de lucru cu imagini. Descrierea modului de lucru cu imagini o găsiţi la
Configurare - Imagini.

67
IX Model 3D

M3D
Comanda: M3D
Descriere: creează model 3D

Buton:
Meniu: TopoLT » Model 3D » Creează model 3D

Cu ajutorul acestei comenzi se poate crea modelul tridimensional al terenului utilizând puncte ce
au coordonate X,Y,Z sau linii şi polilinii spaţiale. Metoda de interpolare pentru această versiune a
programului este doar metoda de triangulaţie cu interpolare liniară (Triangulation with Linear
Interpolation).

Opţiunile disponibile pentru această comandă sunt:


 modelul 3D poate fi realizat în culori graduale ce variază de la minimul până la maximul
cotelor (performanta pe culori este limitata la 256 de culori de programul CAD). Alegerea
culorii minime şi maxime poate fi făcută folosind opţiunea de configurare a programului sau
direct prin comanda Om3d;
 din punctele ce au fost selectate pentru realizarea modelului 3D pot fi eliminate punctele cu
o anumită cotă, valoarea implicită fiind pentru punctele de cotă 0.000;
 la crearea modelului 3D pot fi selectate liniile sau poliliniile în care modelul 3D are o
schimbare forţată a pantei. Liniile sau poliliniile selectate trebuie să treacă prin puncte
topografice cu coordonate X,Y,Z sau să fie desenate în spaţiu;
 modelul 3D poate fi limitat într-un perimetru prin selectarea unei polilinii ce demarchează
zona pe care se doreşte să se creeze modelul 3D. Prin această limită se va face o tăiere a
modelul 3D construit prin toate punctele selectate.

Recomandare: dacă în desen nu aveţi puncte cu cotă dar aveţi entităţi desenate în spaţiu
(3dpoly, 3dface, polygonmesh, polyfacemesh, line, etc.) atunci puteţi obţine puncte cu cotă de la
aceste entităţi utilizând comanda AutoPct.

Cazuri pentru care se aplică la crearea modelului 3D o schimbare forţată a pantei:

Legendă:
puncte cu coordonate X,Y,Z prin care se formează modelul 3D
linii de schimbare forţată a pantei
triunghiuri ce se formează la crearea modelului 3D

Fig. 1

68
Fig. 2

TrimM3D
Comanda: TrimM3D
Descriere: taie model 3D

Buton:
Meniu: TopoLT » Model 3D » Taie model 3D

Modelul 3D poate fi tăiat pentru a realiza o diminuare a acestuia sau pentru a creea o gaură în
model. Tăierea unui model 3D poate fi utilă în anumite cazuri atunci când doriţi să calculaţi
volume.
Modelele 3D acceptate pentru tăiere pot fi entităţi de tipul: 3DFace, PolygonMesh sau
PolyFaceMesh.
Entităţile acceptate pentru limita de tăiere sunt: orice fel de polilinii 2D sau 3D (normale, spline-fit
sau curve-fit), cercuri sau elipse.
Modelul 3D rezultat prin tăiere va fi întodeauna o entitate de tipul PolyFaceMesh.

69
În cazul în care se utilizează modele 3D de tipul grid este bine să utilizaţi formatul modelului 3D
compus din triunghiuri şi dreptunghiuri. Această setare poate fi realizată cu ajutorul comenzii
TopoCfg secţiunea Model 3D. Utilizând această opţiune se vor creea dreptunghiuri în modelul
rezultat acolo unde este posibil.
Pentru această comandă nu sunt acceptate modele 3D închise cum ar fi de exemplu o sferă sau
modele ce au feţe 3D ce se suprapun.

JoinM3D
Comanda: JoinM3D
Descriere: uneşte două modele 3D

Buton:
Meniu: TopoLT » Model 3D » Uneşte modele 3D

Cu ajutorul acestei comenzi puteţi uni două modele 3D. Unirea acestora este realizată doar prin
interpolare liniară. În cazul modelelor ce se suprapun partea comună este eliminată iar unirea
este făcută în această zonă. În cazul modelelor ce au o limită comună unirea este făcută prin
media pe cota Z a celor două limite.
Modelele 3D acceptate pentru unire pot fi entităţi de tipul: 3DFace, PolygonMesh sau
PolyFaceMesh.
Modelul 3D rezultat prin unirea celor două modele va fi întodeauna o entitate de tipul
PolyFaceMesh.
În cazul în care se utilizează modele 3D de tipul grid este bine să utilizaţi formatul modelului 3D
compus din triunghiuri şi dreptunghiuri. Această setare poate fi realizată cu ajutorul comenzii
TopoCfg secţiunea Model 3D. Utilizând această opţiune se vor creea dreptunghiuri în modelul
rezultat acolo unde este posibil.
Pentru această comandă nu sunt acceptate modele 3D închise cum ar fi de exemplu o sferă sau
modele ce au feţe 3D ce se suprapun.

VM3D
Comanda: VM3D
Descriere: vizualizează model 3D, entităţi 3D sau fişiere 3ds (randare în timp real)

Buton:
Meniu: TopoLT » Model 3D » Vizualizează model

Cu ajutorul acestei comenzi puteţi vizualiza modele 3D nou create, volume obţinute prin calcul,
entităţi 3D selectate din programul CAD şi fişiere 3ds (3D Studio Model).
La apelarea acestei comenzi din programul CAD dacă se selectează o imagine ataşată la
modelul 3D atunci această imagine va fi aşezată peste modelul 3D ca textură poziţionată în
coordonate.

Descriere opţiuni de vizualizare:


Se poate alege pentru vizualizare metoda de proiecţie respectiv perspectivă sau ortografică.

70
Distanţa de vedere reprezintă distanţa de la cameră (punctul din care se priveşte) până la spaţiul
de lucru. Această distanţă poate fi folosită în cazul obiectelor înalte sau obiectelor depărtate pe
cotă de spaţiul de lucru.
Toate obiectele 3D pot fi scalate pe cota realizând o deformare a acestora pe direcţia Z.
Schimbarea rapidă a valorilor pentru distanţa de vedere şi pentru factorul de scară pe Z poate fi
făcută cu rotiţa mouse-ului (“mouse wheel”).
Spaţiul de lucru sau axele pot fi desenate sau nu în panoul de vizualizare.
Dimensiunea panoului de vizualizare sau culoarea de fundal pot fi schimbate. La schimbarea
dimensiunii aveţi dimensiuni standard din care puteţi alege. La alegerea dimensiunii ferestrei de
vizualizare puteţi forţa ca fereastra să fie constituită din blocuri de 2x2, 4x4 sau 8x8 pixeli.
Utilizarea unor dimensiuni în pixeli divizibile cu 2, 4 sau 8 trebuie făcută în concordanţă cu
compresorul AVI ales atunci când înregistraţi filme. Unele compresoare AVI nu suportă decât
dimensiuni în pixeli divizibile cu 2, cu 4 sau cu 8.

Descriere opţiuni de randare:


Puteţi alege intensitatea luminii, calitatea texturii şi dacă obiectele 3D sunt netezite sau nu.

Descriere opţiuni pentru obiecte:


Dacă în lista cu obiecte este selectată prima linie cu “All objects” atunci opţiunile privind randarea,
textura, etc. sunt aplicate pentru toate obiectele. Atunci când există un grup de selecţie “Selected
objects” opţiunile sunt aplicate doar pentru grupul de selecţie. La fel şi pentru cazul când este
selectat un singur obiect.
Din lista cu modul de randare puteţi alege modul de desenare a obiectului sau obiectelor
selectate. Astfel obiectele pot fi desenate cu feţe 3D, cu feţe 3D şi cu linii, cu linii sau cu puncte.
Partea de randare reprezintă partea de umplere a feţelor 3D. Obiectele pot fi randate pe partea
din faţă, pe partea din spate sau randate şi pe partea din faţă şi pe partea din spate (umplere pe
ambele feţe).
Fişierele cu texturi ce pot fi aplicate obiectelor 3D sunt încărcate doar din calea “C:\Program
Files\TopoLT\Textures\” (calea este valabilă dacă programul a fost instalat pe calea “C:\Program
Files\TopoLT\”). Puteţi copia în acest director texturile pe care le doriţi. Sunt acceptate doar fişiere
bmp, jpg sau tga.
În cazul fişierelor 3ds ce apelează texturi ce nu sunt în directorul cu texturi a programului TopoLT
se cere introducerea acestor fişiere. Calea de apelare a acestor texturi este salvată astfel ca la
următoarele apelări să nu mai fie nevoie de o nouă introducere. Sunt salvate maxim 10 directoare
în care pot fi căutate texturile din fişierele 3ds.
Textura încărcată poate fi aplicată obiectului 3D în următoarele moduri: cu reflexie sferică, bucăţi
alăturate ca nişte cărămizi, întinsă pe obiect, centrată pe obiect fără a deforma imaginea sau
aşezată în coordonate. Atunci când este selectat modul de aşezare a texturii ca bucăţi alăturate
se poate mări sau micşora textura. Modul de aşezare în coordonate a unei imagini peste un
obiect este făcut doar atunci când această comandă este dată din programul CAD şi a fost
selectată o imagine ce este ataşată la modelul 3D.
Culoarea obiectului poate fi culoarea texturii ca şi cum s-ar combina o culoare albă cu culorile
texturii sau poate fi culoarea feţelor 3D combinate cu culoarea texturii.
Atunci când există unul sau mai multe obiecte selectate din meniul cu clic dreapta mouse se
poate alege o anumită culoare pentru tot obiectul (obiectele selectate) sau poate fi aleasă culoare
difuză, ambientală, de reflexie sau de emisie a unui obiect (obiectelor selectate).

71
Modul de funcţionare:
Pentru vizualizare aveţi posibilitatea de o roti în timp real, de a focaliza sau de a deplasa modelul
şi de a selecta unul sau mai multe obiecte. Pentru focalizare se poate utiliza rotiţa mouse-ului
(“mouse wheel”). Selectarea mai multor obiecte poate fi făcută atunci când se apasă tasta Shift.

Pentru o accesare rapidă a anumitor setări sau pentru a da anumite comenzi există două meniuri
ce pot fi apelate cu clic dreapta mouse. Un meniu este pentru cazul când sunt selectate obiecte
iar celălalt pentru cazul când nu sunt obiecte selectate.
Folosind meniul din cazul obiectelor selectate puteţi schimba modul de randare, puteţi alege
modul de utilizare a mouse-ului (rotire, focalizare, deplasare sau selecţie), puteţi alege culorile
obiectelor selectate sau revenirea la culoarea iniţială, puteţi ascunde obiectele selectate, puteţi
şterge obiecte selectate sau puteţi abandona selecţia. Abandonarea selecţiei poate fi făcută rapid
tastând Esc.
Folosind meniul din cazul când nu sunt obiecte selectate puteţi da comenzile de înregistrare a
unui film, de salvare a unei imagini (Ctrl+S), de inserare a unui fişier 3ds (Ctrl+O), puteţi alege
modul de utilizare a mouse-ului (rotire, focalizare, deplasare sau selecţie), puteţi selecta toate
obiectele (Ctrl+A), puteţi să arătaţi toate obiectele ascunse, puteţi şterge toate obiectele (Delete),
puteţi face setări privind vizualizarea, puteţi trece la vizualizare pe tot ecranul şi se pot afişa
proprietăţile modelului existent cât şi detalii despre OpenGL-ul disponibil în calculatorul
dumneavoastră.

La înregistrarea filmelor puteţi alege compresorul AVI din lista de compresoare instalate în
Windows. Unele compresoare nu funcţionează corespunzător sau calitatea imaginilor poate fi
slabă. Alegeţi prin teste care din compresoare vă satisface din punct de vedere a calităţii imaginii
şi a dimensiunii fişierului avi salvat.
Înainte de începerea efectivă a înregistrării se testează numărul de FPS “Frame Per Second” cu
care poate fi înregistrat filmul. Numărul de FPS-uri este important pentru că cu cât este mai mare
cu atât calitatea înregistrării este mai bună. De la 22 de FPS-uri în sus ochiul uman nu mai
sesizează cadrele ce sunt derulate atunci când este privit filmul. Numărul de FPS-uri ce este
obţinut prin test depinde de:
 dimensiunea panoului de vizualizare;
 compresorul AVI;
 capabilităţile plăcii video, procesorului si harddisk-ului.
 numărul de puncte, numărul de feţe 3D vizualizate şi de texturile utilizate.
Pentru a nu creea fişiere mari numărul de FPS-uri este limitat la maxim 30.
Atunci când în timpul înregistrării sunt folosite meniurile sau comenzi în care apar ferestre de
dialog înregistrarea este oprită (pauză) până când comanda este terminată.
Se recomandă pentru vizualizarea filmelor utilizarea programului "Windows Media Player". Este
posibil ca la alte player-e să apară linii ce bruiază imaginea. Dacă au apărut aceste bruiaje nu
puteţi scăpa de ele decât restartând Windows-ul.

Panoul de vizualizare poate fi salvat ca imagine în format bmp sau jpg. Formatul bmp poate fi
convertit cu ajutorul Windows-ului în oricare din formatele dorite.

Puteţi insera odată unul sau mai multe fişiere 3ds utilizând butonul de inserare sau comanda din
meniul obţinut cu clic dreapta mouse. Obiectele din aceste fişiere sunt inserate în coordonate.
Este posibil ca unele obiecte nou inserate să nu fie vizibile dacă se află la o distanţă mare faţă de
spaţiul de lucru, spaţiu de lucru ce a fost stabilit la inserarea primului fişier.

72
De exemplu pentru a insera pe un model 3D un număr de copaci salvaţi ca fişiere 3ds atunci
trebuie ca aceşti copaci sa fie salvaţi la poziţia corespunzătoare în coordonate.

Vizualizarea poate fi făcută pe tot ecranul apăsând butonul pentru “Tot ecranul” sau cu dublu clic
în panoul de vizualizare sau din meniu cu clic dreapta mouse. Ieşirea poate fi făcută cu dublu clic
sau tastând Esc.

Atunci când sunt vizualizate volumele calculate este afişat şi un raport despre calculul volumelor.

CNN
Comanda: CNN
Descriere: desenează curbe de nivel

Buton:
Meniu: TopoLT » Model 3D » Desenează curbe de nivel

Cu ajutorul acestei comenzi se pot desena curbele de nivel pentru unul sau mai multe modele
3D. Modelul 3D al terenului poate fi creat cu ajutorul comenzii M3D.
Modelul 3D al terenului pentru care se desenează curbele de nivel poate fi constituit din
triunghiuri sau patrulatere. Entităţile ce fac parte din modelul 3D pot fi: 3DFace, PolygonMesh sau
PolyFaceMesh.
În cazul triunghiurilor desenate cu 3DFace punctul numărul 4 trebuie să fie identic cu punctul
numărul 3, triunghiul se va forma prin punctele1-2-3.
În cazul patrulaterelor interpretarea se va face pentru două triunghiuri ce se vor forma prin
punctele1-2-4 şi punctele2-3-4 (în acelaşi mod cum lucrează programele CAD).
Atunci când curbele de nivel sunt foarte dense programul funcţionează mai greu. Pentru a opri
această funcţie în timpul execuţiei tastaţi <Esc> şi apoi comanda Undo. Pentru a creşte viteza de
procesare a acestei comenzi măriţi echidistanţa curbelor de nivel.
Configurarea privind modul de desenare a curbelor de nivel poate fi realizată folosind comanda
Om3d iar descrierea parametrilor privind desenarea curbelor de nivel o găsiţi la secţiunea Model
3D.

ProjM3D
Comanda: ProjM3D
Descriere: proiectează vertical entităţi 2D pe un model 3D

Buton:
Meniu: TopoLT » Model 3D » Proiectează pe model 3D

Cu ajutorul acestei comenzi puteţi proiecta vertical entităţi 2D pentru obţinerea unei linii de
secţiune (o urmă) pe modelul 3D.
Modelele 3D acceptate pot fi entităţi de tipul: 3DFace, PolygonMesh sau PolyFaceMesh.
Entităţile acceptate pentru proiectare sunt: orice fel de polilinii 2D sau 3D (normale, spline-fit sau
curve-fit), cercuri sau elipse.
Urma obţinută pe modelul 3D va fi întodeauna o entitate de tipul 3D Polyline.

73
Pentru această comandă sunt acceptate şi modele 3D închise cum ar fi de exemplu o sferă.

Vol
Comanda: Vol
Descriere: calculează volum pentru modele 3D

Buton:
Meniu: TopoLT » Model 3D » Calculează volum

Cu ajutorul acestei comenzi se poate calcula volumul ce se formează între un model 3D şi un


plan de cotă constantă Z sau volumul ce se formează între două modele 3D.

Pentru calculul volumului se poate selecta modelul 3D de sus sau un plan de cotă Z ce reprezintă
suprafaţa de sus a corpului pentru care se calculează volumul şi un model 3D de jos sau un plan
de cotă Z ce reprezintă suprafaţa de jos (referinţa de la care se calculează volumul pozitiv şi
volumul negativ). Regula privind modul cum se formează volumul pozitiv şi volumul negativ este
simplă şi anume partea de deasupra suprafeţei de referinţă este întotdeauna volum pozitiv iar
partea de sub această suprafaţă este volum negativ indiferent că suprafaţa de referinţă este un
plan de cotă constantă sau o suprafaţă 3D (vezi figurile cu cazurile de mai jos).
În afară de volumul pozitiv şi volumul negativ mai sunt calculate aria în plan şi aria înclinată
(desfăşurată) ce corespund corpurilor ce formează aceste volume. Pentru a înţelege ce este aria
înclinată un exemplu ar fi aria cu care este acoperit un munte cu un strat fin de zăpadă. În cazul
calculării volumului dintre două suprafeţe 3D sunt calculate ariile înclinate pentru partea de sus şi
pentru partea de jos pentru volumul pozitiv şi volumul negativ.
Conturul în plan poate fi limitat cu ajutorul unei polilinii cu condiţia ca aceasta să fie în interiorul
modelului 3D sau în cazul selectării a două modele 3D în interiorul ambelor modele 3D. Dacă
această polilinie nu este introdusă atunci calculul va fi făcut conform limitei dată de modelul 3D
sau în cazul selectării a două modele 3D de limita obţinută prin intersecţia în plan a celor două
limite. Polilinia de contur poate conţine şi arce de cerc sau pentru contur poate fi selectat şi un
cerc. Sunt acceptate şi modele 3D ce au găuri (feţe 3D lipsă).

Volumul este calculat ca o sumă de corpuri 3D (trunchiuri de prismă) ce sunt obţinute prin
intersecţii spaţiale dintre modelul 3D şi planul de cotă constantă sau prin intersecţii spaţiale dintre
două modele 3D. Metoda de calcul este pur geometrică, nu sunt folosite metode de aproximare şi
de aceea este bine ca modelele 3D pe care le utilizaţi să descrie cât mai fidel terenul.
Corpurile 3D (trunchiurile de prismă) pot fi desenate sau nu, alegerea desenării sau nu a acestor
corpuri poate fi făcută utilizând comanda Om3d.
Volumele pot fi vizualizate sau nu, alegerea acestei setări poate fi făcută utilizând comanda
Om3d.

Suprafeţele 3D pot fi de orice formă cu triunghiuri sau grid, sunt acceptate orice fel de entităţi
tridimensionale cu condiţia ca acestea să nu fie închise în spaţiu (cazul unei sfere) sau acestea
să nu conţină găuri intrate în suprafaţă (cazul unei peşteri). Atunci când aveţi astfel de suprafeţe
în care feţele 3D sunt suprapuse puteţi face calculul volumelor împărţind suprafaţa în mai multe
bucăţi.
Atunci când utilizaţi ca model 3D o entitate grid de tip “Polygon Mesh” netezită (smooth surface)
este recomandabil ca numărul de vertexuri la interpolare să fie suficient de mare pentru ca

74
suprafaţa să fie reprezentată corect. Înainte de a netezi o astfel de suprafaţă alegeţi densitatea
pe cele două direcţii utilizând variabilele AutoCAD SURFU şi SURFV.

Înainte de a face un calcul de volum este bine ca să vizualizaţi modelul sau modelele 3D utilizând
comanda VM3D.

Legendă:
S1 - plan de cotă constantă sau suprafaţă 3D de sus
S2 - plan de cotă constantă sau suprafaţă 3D de jos (suprafaţă de referinţă)
V(+) - volum pozitiv (aflat deasupra suprafeţei de referinţă)
V(–) - volum negativ (aflat sub suprafaţa de referinţă)
Ap(+) - aria plană pentru volumul pozitiv
Ap(–) - aria plană pentru volumul negativ
As(+) - aria înclinată a suprafeţei 3D pentru volumul pozitiv
As(–) - aria înclinată a suprafeţei 3D pentru volumul negativ
Asu(+) - aria înclinată a suprafeţei 3D de sus pentru volumul pozitiv
Asd(+) - aria înclinată a suprafeţei 3D de jos pentru volumul pozitiv
Asu(–) - aria înclinată a suprafeţei 3D de sus pentru volumul negativ
Asd(–) - aria înclinată a suprafeţei 3D de jos pentru volumul negativ

Fig. 1 – Caz suprafaţă sus şi plan de referinţă jos

Fig. 2 – Caz plan sus şi suprafaţă de referinţă jos

75
Fig. 3 – Caz suprafaţă sus şi suprafaţă jos (referinţă)

Om3d
Comanda: Om3d
Descriere: opţiuni model 3D

Buton:
Meniu: TopoLT » Model 3D » Opţiuni model 3D

Această comandă este similara cu comanda TopoCfg numai că se intră direct în secţiunea de
configurare pentru modele 3D. Descrierea parametrilor utilizaţi pentru crearea modelului 3D şi
pentru desenarea curbelor de nivel o găsiţi la Configurare – Model 3D.

76
X Planse

CJ
Comanda: cj
Descriere: desenează caroiaj

Buton:
Meniu: TopoLT » Planşe » Desenează caroiaj

Cu ajutorul acestei comenzi se poate desena în interiorul unei polilinii închise caroiajul.
Caroiajul va fi desenat în funcţie de scara planului şi conform configurării ce este descrisă la
Configurare - Caroiaj.
Caroiajul poate fi desenat relativ la UCS-ul curent sau relativ la UCS-ul World
Dacă în fişierul de layere este alocat un layer pentru caroiaj atunci acesta va fi desenat pe acest
layer.
Dacă polilinia selectată pentru construirea caroiajului conţine arce de cerc atunci această polilinia
va fi transformată într-o polilinie ce conţine doar linii.

77
FormPlns
Comanda: formplns
Descriere: formează şi salvează View-uri cu planşe

Buton:
Meniu: TopoLT » Planşe » Formează view-uri cu planşe

Această comandă este utilă pentru a încărca rapid planşele pentru printare nemaifiind necesară
tăierea lor, aranjarea separată, mutarea părţilor din desen şi prin aceasta schimbarea
coordonatelor desenului şi deci schimbarea coordonatelor punctelor măsurate.
Pentru a forma View-uri cu planşe, sau profile, sau cum doriţi să le numiţi se vor desena
dreptunghiuri (polilinii cel mai corect desenate cu comanda RECTANGLE punctând de la colţul
din stânga sus la colţul din dreapta jos) după care acestea vor fi selectate în ordine.
View-urile ce vor fi salvate vor avea numele de forma Plan1, Plan2, Plan3 … sau Profil1, Profil2,
Profil3, …
După ce aceste View-uri au fost salvate se va desena în PAPERSPACE planşa (chenar, cartuş,
legendă etc.) şi unul sau mai multe Viewport-uri (găuri în spaţiul hârtiei) după cum se doreşte
vizualizarea, doar cu Plan sau cu Plan şi Profil. Viewport-ul trebuie să aibă aceleaşi dimensiuni
ca şi dreptunghiul ce a fost folosit la salvarea View-ului.
Pentru a se putea încărca şi numărul planşei atunci în desenul din PAPERSPACE ce defineşte
planşa se poate insera un bloc cu atribute (de exemplu întregul cartuş) ce trebuie să conţină un
atribut cu numele definit la Configurare – Planşe. Blocul inserat poate avea mai multe atribute
însă unul din ele trebuie să aibă numele ca cel introdus la configurare prin comanda TopoCfg
secţiunea Planşe.

Pentru a se încărca o planşă în desenul creat în PAPERSPACE folosiţi comanda NrPlan.

Un exemplu privind formarea şi salvarea View-urilor cu planşe înlănţuite este descris în figura de
mai jos.

78
79