Cisco It Esential

CUPRINS
Capitolul 1: Introducere in calculatoarele personale
Capitol Introducere
1.1
1.1 Explicarea certificarilor din industria IT
1.1.1 Identificarea nivelului educatiei si certificarilor
1.1.2 Descrierea certificarii A+
1.1.3 Descrierea certificarii EUCIP
1.2
1.2 Descrierea unui calculator
1.3
1.3 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor carcaselor
si ale surselor de alimentare
1.3.1 Descrierea carcaselor
1.3.2 Descrierea surselor de alimentare
1.4
1.4 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristilor
componentelor interne
1.4.1 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor placilor de baza
1.4.2 Explicarea numelor, scopurilor si caracteristicilor procesoarelor
1.4.3 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor sistemelor de racire
1.4.4 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor memoriilor ROM si RAM
1.4.5 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor placilor de extensie
1.4.6 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor unitatilor de stocare.
1.4.7 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor cablurilor interne
1.5
1.5 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor porturilor
si cablurilor
1.6
1.6 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor dispozitivelor
de intrare
1.7
1.7 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor echipamentelor
de iesire
1.8
1.8 Explicarea resurselor sistemului si rolul acestora
Capitol Rezumat
Capitolul 2: Explicarea normelor de protectie a muncii in laborator

si utilizarea uneltelor
Capitol Introducere
2.1
2.1 Explicarea scopului procedurilor si conditiilor de munca in siguranta
2.1.1 Identificarea procedurilor de siguranta si a potentialelor pericole pentru
utilizatori si tehnicieni
2.1.2 Identificarea procedurilor de protejare a echipamentelor si prevenire a
pierderilor de date
2.1.3 Identificarea procedurilor de siguranta pentru protejarea mediului inconjurator
de contaminare
2.2
2.2 Identificarea uneltelor si software-ului folosit impreuna cu
componentele calculatorului personal si rolul acestora
2.2.1 Identificarea uneltelor hardware si rolul acestora
2.2.2 Identificarea uneltelor software si rolul acestora
2.2.3 Identificarea componentelor de organizare si scopul lor
1
2.3
2.3 Implementarea utilizarii corecte a uneltelor
2.3.1 Demonstrarea folosirii corespunzatoare a unei bratari antistatice
2.3.2 Demonstrarea utilizarii corespunzatoare a covorului antistatic
2.3.3 Demonstrarea folosirii corespunzatoare a unor unelte de mana
2.3.4 Demonstrarea folosirii corecte a materialelor de curatare
Capitol Rezumat
Capitolul 3: Asamblarea pas cu pas a unui calculator
Capitol Introducere
3.1
3.1 Deschiderea carcasei
3.2
3.2 Instalarea sursei de alimentare
3.3
3.3 Atasarea componentelor la placa de baza si instalarea placii de baza
3.3.1 Instalarea UCP (Unitatii Centrale de Procesare) si a ansamblului
radiator/ventilator
3.3.2 Instalarea memoriei RAM
3.3.3 Instalarea placii de baza
3.4
3.4 Instalarea componentelor interne
3.5
3.5 Instalarea componentelor in locasurile externe
3.5.1 Instalarea unitatii optice
3.5.2 Instalarea unitatii pentru discheta
3.6
3.6 Instalarea placilor de extensie
3.6.1 Instalarea placii de retea
3.6.2 Instalarea placii de retea pentru conexiune fara fir (wireless)
3.6.3 Instalarea placii/adaptorului video
3.7
3.7 Conectarea cablurilor interne
3.7.1 Conectarea cablurilor de alimentare
3.7.2 Conectarea cablurilor de date
3.8
3.8 Reatasarea panourilor laterale si conectarea cablurilor externe
la calculator
3.8.1 Reatasarea panourilor laterale
3.8.2 Conectarea cablurilor externe la calculator
3.9
3.9 Pornirea calculatorului pentru prima data
3.9.1 Identificarea codurilor de beep
3.9.2 Descrierea configuratiei BIOS-ului
Capitol Rezumat
Capitolul 4: Bazele intretinerii preventive si ale depanarii
Capitol Introducere
4.1
4.1 Explicarea scopului intretinerii preventive
4.2
4.2 Identificarea pasilor procesului de depanare
4.2.1 Explicarea rolului protectiei datelor
4.2.2 Adunarea de informatii de la client
4.2.3 Verificarea problemelor evidente
4.2.4 Incercarea solutiilor rapide
4.2.5 Adunarea datelor din calculator
2
4.2.6 Evaluarea problemei si implementarea solutiei
4.2.7 Prezentarea solutiei clientului
Capitol Rezumat
Capitolul 5: Sisteme de operare

Capitol Introducere
5.1
5.1 Explicarea rolului unui sistem de operare
5.1.1 Descrierea caracteristicilor sistemelor de operare moderne
5.1.2 Explicarea conceptelor referitoare de sistemele de operare
5.2
5.2 Descrieti si comparati sistemele de operare tinand cont de rol,
limitari si compatibilitati
5.2.1 Descrierea sistemelor de operare de tip desktop
5.2.2 Descrierea sistemelor de operare pentru retea
5.3
5.3 Alegerea sistemului de operare pe baza nevoilor clientului
5.3.1 Identificarea aplicatiilor si mediilor care sunt compatibile cu un
sistem de operare
5.3.2 Determinarea cerintelor minime de hardware si compatibilitatii
cu sistemul de operare
5.4
5.4 Instalarea unui sistem de operare
5.4.1 Identificarea procedurilor de setup ale hard disk-ului
5.4.2 Pregatirea hard disk-ului
5.4.3 Instalarea sistemului de operare cu setarile standard
5.4.4 Crearea de conturi
5.4.5 Finalizarea instalarii
5.4.6 Descrierea optiunilor avansate de instalare
5.4.7 Identificarea fisierelor secventei de bootare si fisierelor ce contin registre
5.4.8 Descrierea modului de manipulare a fisierelor de sistem
5.4.9 Descrierea structurii de directoare
5.5
5.5 Navigarea folosind GUI (Windows)
5.5.1 Manipularea obiectelor de pe desktop
5.5.2 Explorarea applet-urilor din Control Panel
5.5.3 Explorarea uneltelor de administrare
5.5.4 Instalarea, navigarea si dezinstalarea unei aplicatii
5.5.5 Descrierea procesului de imbunatatire a unui sistem de operare
5.6
5.6 Identificarea si aplicarea tehnicilor comune de intretinere preventiva
pentru sistemele de operare
5.6.1 Crearea unui plan de intretinere preventiva
5.6.2 Planificarea unei sarcini
5.6.3 Efectuarea backup-ului hard disk-ului
5.7
5.7 Depanarea sistemelor de operare
5.7.1 Trecerea in revista a procesului de depanare
5.7.2 Identificarea problemelor comune si a solutiilor
Capitol Rezumat
Capitolul 6: Laptop-uri si Dispozitive Portabile
Capitol Introducere
6.1
6.1 Descrierea laptop-urilor si a altor dispozitive portabile
6.1.1 Identificarea unor intrebuintari comune ale laptop-urilor
6.1.2 Identificarea unor intrebuintari comune ale PDA-urilor
3
(Personal Digital Assistant) si ale Smartphone-urilor
6.2
6.2 Identificarea si descrierea componentelor unui laptop
6.2.1 Descrierea componentelor gasite la exteriorul unui laptop
6.2.2 Descrierea componentelor gasite in interiorul unui laptop
6.2.3 Descrierea componentelor gasite pe statia de extindere
a laptop-ului (laptop docking station)
6.3
6.3 Compararea si evidentierea diferentelor intre componentele
unui calculator de tip desktop si cele ale unui laptop
6.3.1 Compararea si evidentierea diferentelor intre placa de baza
a unui calculator de tip desktop si cea a unui laptop
6.3.2 Compararea si evidentierea diferentelor intre procesorul unui
calculator de tip desktop si cel al unui laptop
6.3.3 Compararea si evidentierea diferentelor intre administrarea puterii
(power management) la un calculator de tip desktop si cea de la un laptop
6.3.4 Compararea si evidentierea diferentelor intre capabilitatile de extensie
ale unui calculator de tip desktop si cele ale unui laptop
6.4
6.4 Explicarea modului de configurare a laptop-urilor
6.4.1 Descrierea modului de configurare a setarilor de putere (power settings)
6.4.2 Descrierea metodei de instalare si scoatere in conditii de siguranta
a componentelor unui laptop
6.5
6.5 Compararea diferitelor standarde pentru telefoane mobile
6.6
6.6 Identificarea metodelor comune de intretinere preventiva pentru
laptop-uri si dispozitive portabile
6.6.1 Identificarea procedurilor de curatare corecte
6.6.2 Identificarea mediilor operationale optime
6.7
6.7 Descrierea procesului de depanare a laptop-urilor si a
dispozitivelor portabile
Capitol Rezumat
Capitolul 7: Imprimante si Scannere
Capitol Introducere
7.1
7.1 Descrierea tipurilor de imprimante disponibile in prezent
7.1.1 Descrierea caracteristicilor si capacitatilor imprimantelor
7.1.2 Descrierea interfetei imprimanta-calculator
7.1.3 Descrierea imprimantelor de tip laser
7.1.4 Descrierea imprimantelor de impact
7.1.5 Descrierea imprimantelor de tip inkjet
7.1.6 Descrierea imprimantelor cu cerneala solida
7.1.7 Descrierea altor tipuri de imprimante
7.2
7.2 Descrierea procesului de instalare si configurare a imprimantelor
7.2.1 Descrierea modului de configurare a unei imprimante
7.2.2 Explicarea modului de alimentare si conectare a dispozitivului folosind
un port local sau de retea
7.2.3 Descrierea modului de instalare si actualizare a driver-ului unui dispozitiv,
a versiunii de firmware si a memoriei RAM
7.2.4 Identificarea optiunilor de configurare si a setarilor standard
7.2.5 Descrierea modului de optimizare a performantei unei imprimante
7.2.6 Descrierea modalitatii de imprimare a unei pagini de test
7.2.7 Descrierea modului de partajare a unei imprimante
7.3
7.3 Descrierea tipurilor de scannere disponibile in prezent
4
7.3.1 Descrierea tipurilor de scannere, a rezolutiilor intalnite
si a interfetelor de conectare
7.3.2 Descrierea dispozitivelor multifunctionale
7.3.3 Descrierea scanner-elor de tip flatbed
7.3.4 Descrierea scanner-elor ce se tin in mana
7.3.5 Descrierea scanner-elor de tip tambur
7.4
7.4 Descrierea procesului de instalare si configurare a scanner-elor
7.4.1 Explicarea modului de alimentare si configurare a unui scanner
7.4.2 Descrierea instalarii si actualizarii driver-ului unui scanner
7.4.3 Identificarea optiunilor de configurare si a setarilor standard
7.5
7.5 Identificarea si aplicarea tehnicilor de intretinere preventiva
pentru imprimante si scannere
7.5.1 Descrierea modalitatii de intretinere a unei imprimante
7.5.2 Descrierea modalitatii de intretinere a unui scanner
7.6
7.6 Depanarea imprimantelor si a scanner-elor
7.6.1 Revizuirea procesului de depanare
7.6.2 Identificarea problemelor si a solutiilor commune
Capitol Rezumat
Capitolul 8: Retele
Capitol Introducere
8.1
8.1 Explicarea principiilor retelisticii
8.1.1 Definirea retelelor de calculatoare
8.1.2 Explicarea beneficiilor retelisticii
8.2
8.2 Descrierea tipurilor de retele
8.2.1 Descrierea unei retele locale (LAN)
8.2.2 Descrierea unei retele de mare intindere (WAN)
8.2.3 Descrierea unei retele fara fir (WLAN)
8.2.4 Explicarea retelelor de tip peer-to-peer (P2P)
8.2.5 Explicarea retelelor de tip client/server
8.3
8.3 Descrierea conceptelor si a tehnologiilor de baza in retelistica
8.3.1 Explicarea conceptelor de latime de banda si transmisie de date
8.3.2 Descrierea adresarii IP
8.3.3 Definirea DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol)
8.3.4 Descrierea protocoalelor si a aplicatiilor folosite pe Internet
8.3.5 Definirea ICMP
8.4
8.4 Descrierea componentelor fizice ale unei retele
8.4.1 Identificarea denumirilor, scopurilor si caracteristicilor echipamentelor
de retea
8.4.2 Identificarea denumirilor, scopurilor si caracteristicilor cablurilor
de retea frecvent utilizate
8.5
8.5 Descrierea topologiilor si a arhitecturilor folosite in
retelele locale de calculatoare
8.5.1 Descrierea topologiilor pentru LAN
8.5.2 Descrierea arhitecturilor pentru LAN
8.6
8.6 Identificarea organizatiilor de standardizare
8.7
8.7 Identificarea standardelor Ethernet
8.7.1 Explicarea standardelor Ethernet pentru retele cu cabluri
8.7.2 Explicarea standardelor Ethernet pentru retele fara fir
8.8
8.8 Explicarea modelelor de date OSI si TCP/IP
5
8.8.1 Definirea modelului TCP/IP
8.8.2 Definirea modelului OSI
8.8.3 Compararea modelului OSI cu modelul TCP/IP
8.9
8.9 Descrierea modului de configurare a unei placi de retea si
a unui modem
8.9.1 Instalarea sau actualizarea driver-ului unei placi de retea
8.9.2 Conectarea unui calculator la o retea existenta
8.9.3 Descrierea instalarii unui modem
8.10
8.10 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor altor
ehnologii folosite pentru stabilirea conectivitatii
8.10.1 Descrierea tehnologiei telefonice
8.10.2 Definirea comunicatiei peste infrastructura de electricitate
8.10.3 Definirea termenului broadband
8.10.4 Definirea VoIP (Voice over IP)
8.11
8.11 Identificarea si aplicarea tehnicilor obisnuite de intretinere
preventiva pentru retele
8.12
8.12 Depanarea unei retele
8.12.2 Identificarea problemelor uzuale si a solutiilor in retelele de calculatoare
Capitol Rezumat
Capitolul 9: Securitate
Capitol Introducere
9.1
9.1 Explicarea importantei securitatii
9.2
9.2 Descrierea amenintarilor de securitate
9.2.1 Definirea virusilor, viermilor (Worms) si troienilor (Trojans)
9.2.2 Explicarea securitatii web
9.2.3 Definirea conceptelor adware, spyware si grayware
9.2.4 Explicarea atacului de tip Denial of Service
9.2.5 Descrierea spam-ului si a ferestrelor de tip pop-up
9.2.6 Explicarea ingineriei sociale (social engineering)
9.2.7 Explicarea atacurilor de tip TCP/IP
9.2.8 Explicarea demontarii componentelor hardware si a reciclarii acestora
9.3
9.3 Identificarea procedurilor de securitate
9.3.1 Explicarea componentelor necesare pentru o politica
de securitate locala standard
9.3.2 Explicarea sarcinilor necesare protejarii echipamentului fizic
9.3.3 Descrierea modalitatii de protejare a datelor
9.3.4 Descrierea tehnicilor de securitate ale retelelor fara fir (wireless)
9.4
9.4 Identificarea tehnicilor comune de intretinere preventiva
pentru securitate
9.4.1 Explicarea modului de actualizare a semnaturilor software-urilor
anti-virus si anti-spyware
9.4.2 Explicarea modului de instalare a pachetelor de servicii si
a patch-urilor de securitate pentru sistemul de operare
9.5
9.5 Depanarea problemelor de securitate
Capitol Rezumat
6
Capitolul 10: Aptitudini de comunicare
Capitol Introducere
10.1
10.1 Explicarea relatiei dintre comunicare si procesul de depanare
10.2
10.2 Descrierea aptitudinilor bune de comunicare si
a comportamentului profesional
10.2.1 Determinarea problemei calculatorului clientului
10.2.2 Afisarea unui comportament profesional cu clientul
10.2.3 Focalizarea atentiei clientului asupra problemei in timpul
apelului
10.2.4 Folosirea unei etici corespunzatoare atunci cand comunicati
prin intermediul Internetului (netiquette)
10.2.5 Implementarea unei tehnici de administrare a timpului si stresului
10.2.6 Observarea Intelegerilor Legale de Servicii (SLAs)
10.2.7 Urmarea politicilor afacerii
10.3
10.3 Explicarea aspectelor etice si legale privind lucrul
cu tehnologia calculatoarelor
10.4
10.4 Descrierea mediului dintr-un centru de apel si a
responsabilitatilor tehnicianului
10.4.1 Descrierea mediului dintr-un centru de apel
10.4.2 Descrierea responsabilitatilor unui tehnician de nivel unu
10.4.3 Descrierea responsabilitatilor unui tehnician de nivel doi
Capitol Rezumat
Capitolul 11: Avansat: Calculatoare personale
Capitol Introducere
11.1
11.1 Privire generala asupra muncii tehnicienilor de teren,
tehnicienilor de la distanta si tehnicienilor prin telefon
11.2
11.2 Explicarea normelor de protectie a muncii in laborator
si utilizarea uneltelor
11.2.1 Trecerea in revista a mediilor de lucru si a procedurilor de siguranta
11.2.2 Analizarea denumirilor, scopurilor, caracteristicilor si utilizarea
sigura si adecvata a instrumentelor
11.2.3 Identificarea posibilelor pericole si implementarea politicilor
de siguranta pentru componentele calculatorului
11.2.4 Descrierea problemelor care afecteaza mediul
11.3
11.3 Descrierea situatiilor in care este necesara inlocuirea
componentelor unui calculator
11.3.1 Selectarea unei carcase si a unei surse de alimentare
11.3.2 Selectarea unei placi de baza
11.3.3 Selectarea unui procesor (UCP) si a unui sistem de racire
11.3.4 Selectarea RAM-ului
11.3.5 Selectarea placilor de extensie
11.3.6 Selectarea dispozitivelor de stocare si a hard disk-urilor
11.3.7 Selectarea dispozitivelor de intrare si iesire
11.4
11.4 Imbunatatirea si configurarea calculatoarelor personale si
a echipamentelor periferice
11.4.1 Imbunatatirea si configurarea placii de baza
11.4.2 Imbunatatirea si configurarea unui procesor si a unui sistem de racier
11.4.3 Imbunatatirea si configurarea memoriei RAM
11.4.4 Imbunatatirea si configurarea BIOS-ului
7
11.4.5 Imbunatatirea si configurarea unitatilor de stocare si a hard disk-urilor
11.4.6 Imbunatatirea si configurarea dispozitivelor de intrare si iesire
11.5
11.5 Identificarea si aplicarea tehnicilor de intretinere
preventiva pentru componentele calculatoarelor personale
11.5.1 Curatarea componentelor interne
11.5.2 Curatarea carcasei
11.5.3 Inspectarea componentelor calculatorului
11.6
11.6 Depanarea problemelor componentelor calculatorului
si ale perifericelor
11.6.3 Aplicarea tehnicilor de depanare
Capitolul Rezumat
Capitolul 12: Avansat: Sisteme de operare
Capitol Introducere
12.1
12.1 Selectati sistemul de operare adecvat pe baza nevoilor
clientului
12.1.1 Descrierea sistemelor de operare
12.1.2 Descrierea sistemelor de operare de retea
12.2
12.2 Instalarea, configurarea si optimizarea unui sistem
de operare
12.2.1 Compararea si evidentierea diferentelor dintre o instalare
implicita si o instalare avansata
12.2.2 Instalarea Windows XP Professional folosind o instalare
personalizata
12.2.3 Creati, vizualizati si administrati discuri, directoare, si fisiere
12.2.4 Identificarea procedurilor si utilitarelor folosite pentru a optimiza
performantele sistemelor de operare
12.2.5 Identificati procedurile si utilitarele folosite pentru a optimiza
performantele browserelor web
12.2.6 Descrierea instalarii, utilizarii si configurarii de software pentru e-mail
12.2.7 Setati rezolutia ecranului si actualizati driver-ul video
12.2.8 Descrierea instalarii unui al doilea sistem de operare
12.3
12.3 Descrierea modului de actualizare al sistemelor de operare
12.4
12.4 Descrierea procedurilor de intretinere preventiva pentru
sistemele de operare
12.4.1 Planificarea sarcinilor si actualizarilor automate
12.4.2 Setarea punctelor de restaurare
12.5
Capitol Rezumat
Capitolul 13: Avansat: Laptop-uri si Dispozitive Portabile
Capitol Introducere
13.1
13.1 Descrierea metodelor de comunicatie wireless
pentru laptop-uri si echipamente portabile
8
13.1.1 Descrierea tehnologiei bluetooth
13.1.2 Descrierea tehnologiei infrarosu
13.1.3 Descrierea tehonologiei WAN pentru telefoane mobile
13.1.4 Descrierea tehnologiei Wi-Fi
13.1.5 Descrierea tehnologiei satelit
13.2
13.2 Descrierea metodelor de reparatie pentru laptopuri
si dispozitive portabile
13.3
13.3 Selectarea componentelor pentru laptop
13.3.1 Selectarea bateriilor
13.3.2 Selectarea unei statii de extindere sau a unui multiplicator
de porturi
13.3.3 Selectarea dispozitivelor de stocare
13.3.4 Selectarea de memorie RAM suplimentara
13.4
13.4 Descrierea procedurilor de intretinere preventiva pentru
laptop-uri
13.4.1 Descrierea modalitatii de planificare si executare a intretinerii
laptop-urilor
13.4.2 Explicarea administrarii controlului versiunilor de date intre
calculatoare de tip desktop si laptop-uri
13.5
13.5 Descrierea depanarii laptop-ului
13.5.1 Trecere in revista a procesului de depanare
Capitol Rezumat
Capitolul 14: Avansat: Imprimante si scannere
Capitol Introducere
14.1
14.1 Descrierea potentialelor pericole si proceduri de
siguranta legate de imprimante si scanner-e
14.2
14.2 Instalarea si configurarea unei imprimante si
unui scanner locale
14.2.1 Conectati dispozitivul la un port local
14.2.2 Instalati si configurati driver-ul si software-ul
14.2.3 Configurarea optiunilor si a setarilor de baza
14.2.4 Verificarea functionalitatii
14.3
14.3 Descrierea modalitatii de partajare a unei imprimante si
a unui scanner intr-o retea
14.3.1 Descrieti tipurile de servere de imprimare
14.3.2 Descrieti cum instalati software-ul unei imprimante de retea
si driverele pe calculator
14.4
14.4 Actualizarea si configurarea imprimantelor si scanner-elor
14.4.1 Descrieti upgrade-urile unei imprimante
14.4.2 Descrieti optimizarea unui scanner
14.5
14.5 Descrieti tehnicile de intretinere preventiva a imprimantelor
si a scanner-elor
14.5.1 Stabiliti programul verificarilor de rutina in functie de indicatiile
vanzatorului
14.5.2 Descrieti un mediu propice pentru imprimante si scanner-e
14.5.3 Descrieti metodele de curatenie
14.5.4 Descrieti cum verificati capacitatea de cerneala a cartuselor si
tonerelor de imprimanta
14.6
9
14.6 Depanati imprimante si scanner-e
14.6.2 Identificarea problemelor si solutiilor comune
14.6.3 Aplicati abilitatea de depanare
Capitol Rezumat
Capitolul 15: Avansat: Retele
Capitol Introducere
15.1
15.1 Identificarea pericolelor posibile si implementarea politicilor
de siguranta adecvate pentru retele
15.1.1 Explicarea procedurilor de siguranta privind lucrul cu fibra optica
15.1.2 Explicarea cablului, taietoarelor de cablu si siguranta in
fata pericolelor aparute la taierea cablurilor
15.2
15.2 Proiectarea unei retele tinand seama de nevoile clientului
15.2.1 Determinarea unei topologii
15.2.2 Determinarea protocoalelor si a aplicatiilor de retea
15.3
15.3 Determinarea componentelor necesare pentru reteaua
clientului dumneavoastra
15.3.1 Selectarea tipurilor de cabluri
15.3.2 Selectarea tipului de conexiune la ISP
15.3.3 Selectarea placilor de retea
15.3.4 Selectarea dispozitivului de retea
15.4
15.4 Implementarea retelei clientului
15.4.1 Instalarea si testarea retelei clientului
15.4.2 Configurarea Internet-ului si resurselor de retea ale clientului
15.5
15.5 Imbunatatirea retelei clientului
15.5.1 Instalati si configurati o placa de retea pentru conexiuni
fara fir (wireless)
15.5.2 Instalati si configurati routere fara fir
15.5.3 Testati conexiunea
15.6
15.6 Descrierea instalarii, configurarii si administrarii unui
simplu server de mail
15.7
15.7 Descrierea procedurilor de intretinere preventiva
pentru retele
15.8
15.8.3 Folosirea abilitatii de depanare
Capitol Rezumat
Capitolul 16: Avansat: Securitate
Capitol Introducere
16.1
16.1 Evidentierea cerintelor de securitate raportate
la nevoile clientului
16.1.1 Proiectarea unei politici de securitate locala
16.1.2 Explicarea modului si timpului de folosire a securitatii la
nivel de hardware
16.1.3 Explicarea modului si timpului de folosire a aplicatiilor
10
software de securitate
16.2
16.2 Selectarea componentelor de securitate tinand
seama de nevoile clientului
16.2.1 Descrierea si compararea tehnicilor de securitate
16.2.2 Descrierea si compararea dispozitivelor de control al accesului
16.2.3 Descrierea si compararea tipurilor de firewall
16.3
16.3 Implementarea politicii de securitate a clientului
16.3.1 Configurarea setarilor de securitate
16.3.2 Descrierea configurarii tipurilor de firewall
16.3.3 Descrierea protectiei impotriva software-urilor rauvoitoare
16.4
16.4 Asigurarea intretinerii preventive pentru securitate
16.4.1 Descrierea configurarii actualizarilor sistemului de operare
16.4.2 Administrarea conturilor
16.4.3 Explicarea procedurilor de backup, accesul la backup si
securizarea dispozitivelor de stocare fizica pentru backup
16.5
16.5.3 Aplicarea abilitatilor de depanare
Capitol Rezumat
11
CAPITOLU – I
1.0 Introducere
Tehnologia Informatiei (IT) reprezinta proiectarea, dezvoltarea, implementarea, asistenta
si managementul componentelor hardware ale unui calculator si al aplicatiilor software.
Un profesionist IT este informat in ceea ce priveste sistemele de calculatoare si sistemele
de operare. Acest capitol va prezenta o imagine de ansamblu a certificarilor din domeniul
IT si a componentelor unui calculator personal de baza.
Dupa parcurgerea acestui capitol, veti putea indeplini urmatoarele obiective:
 Explicarea certificarilor din industria IT.

 Descrierea unui calculator.
 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor carcaselor si ale surselor de
alimentare.
 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristilor componentelor interne.
 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor porturilor si cablurilor.
 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor dispozitivelor de intrare.
 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor echipamentelor de iesire.
 Explicarea resurselor sistemului si rolul acestora.
1.1 Explicarea certificarilor din industria IT

Acest curs se va concentra asupra calculatoarelor de tip desktop si laptop. Se va discuta si
despre echipamente electronice, precum PDA-urile (personal digital assistant) si
telefoanele mobile.
Pregatirea si experienta califica un tehnician pentru a putea opera si depana aceste

calculatoare si echipamente electronice personale. Veti obtine abilitatile tehnice
specializate necesare pentru a instala, intretine si repara calculatoare. Obtinerea unei
certificari va va oferi mai multa incredere si va va creste oportunitatile in domeniul IT.
Acest curs se concentreaza pe urmatoarele doua certificari:
 CompTIA A+
 The European Certification of Informatics Professional (EUCIP) IT Administrator
Certification (Modulele 1- 3)
Dupa parcurgerea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele obiective:
 Identificarea nivelului de pregatire si certificarilor.

 Descrierea Certificarii A+.
 Descrierea Certificarii EUCIP.
12
1.1.1 Identificarea nivelului educatiei si certificarilor
Tehnologia informatiei (IT) este un termen care cuprinde relatia dintre hardware,
software, retele si asistenta tehnica acordata utilizatorilor. IT Essentials: PC Hardware
and Software acopera informatiile de care are nevoie un tehnician pentru a avea succes
in domeniul Tehnologiei Informatiei. Acest curs acopera urmatoarele teme
 Calculatoare personale
 Procedurile de securitate in laborator
 Depanare
 Sisteme de operare
 Laptop-urile
 Imprimante si scannere
 Retele
 Securitate
 Abilitati de comunicare
Cursul IT Essentials se concentreaza asupra a doua certificari din industria hardware si

software: CompTIA A+ si EUCIP. Acest curs este numai o introducere in lumea IT. Un
tehnician poate alege sa-si continue studiile si sa primeasca urmatoarele certificari:
 CCNA – Cisco Certified Networking Associate

 CCNP – Cisco Certified Networking Professional
 CCIE – Cisco Certified Internetworking Expert
 CISSP – Certified Information System Security Professional
 MCP – Microsoft Certified Professional
 MCSA – Microsoft Certified Systems Administrator
 MCSE – Microsoft Certified Systems Engineer
 Network+ – CompTIA Network Certification
 Linux+ – CompTIA Linux Certification
Certificarile IT pot fi folosite drept acreditari pentru grade universitare si de colegiu in

domenii precum telecomunicatiile si informatica.
1.1.2 Descrierea certificarii A+

Computing Technology Industry Association (CompTIA) a dezvoltat programul de
certificare A+. O certificare CompTIA A+, prezentata in Figura 1, atesta faptul ca
posesorul ei este un tehnician hardware si software calificat. Certificarile CompTIA sunt
recunoscute in intreaga comunitate IT ca fiind una dintre cele mai bune metode de a
interactiona cu domeniul tehnologiei informatiei si de a construi o cariera solida.
Un candidat pentru certificarea A+ trebuie sa treaca doua examene. Primul examen este
CompTIA A+ Essentials. Al doilea examen avansat depinde de tipul de certificare dorit.
Fiecare examen avansat evalueaza competente specializate din una din urmatoarele
domenii:
13
 Tehnician IT
 Tehnician de asistenta la distanta
 Tehnician pentru calculator
Examenul CompTIA A+: Essentials

Toti candidatii trebuie sa treaca examenul A+ Essentials (220-601). Examenul acopera
calificarile necesare pentru a instala, repara, configura, depana, optimiza, diagnostica si
mentine componente hardware ale calculatoarelor personale si sisteme de operare.
Examenul CompTIA A+: Tehnician IT

Examenul CompTIA A+ (220-602) evalueaza un candidat pentru specializarea tehnician
de teren. Tehnicienii de teren lucreaza atat in medii mobile cat si in birouri corporative.
Examenul CompTIA A+: Tehnician de asistenta la distanta

Examenul CompTIA A+ (220-603) evalueaza candidatii pentru specializarea de tehnician
de asistenta la distanta care sunt responsabili pentru asistenta clientilor fara a avea acces
la echipamentele acestora. Un tehnician de asistenta la distanta lucreaza intr-un call-
center unde va rezolva probleme legate de sistemul de operare sau conectivitate folosind
o linie telefonica sau Internetul.
Aceasta calificare poate fi intalnita si sub alte denumiri: tehnician help-desk, tehnician
call-center, specialist tehnic sau reprezentant tehnic.
Examenul CompTIA A+: Tehnician pentru calculator

Examenul CompTIA A+ (220-604) examineaza cunostintele unui tehnician pentru
calculator. Tehnicianul pentru calculator are o interactiune limitata cu utilizatorul si
lucreaza in ateliere sau in laboratoare. Tehnicianul pentru calculator este denumit si
tehnicianul de banca.
14
15
1.1.3 Descrierea certificarii EUCIP
Programul EUCIP IT Administrator ofera o certificare recunoscuta de competenta in
domeniul IT. Certificarea acopera standardele descrise de Consiliul European al
Societatilor de Informatica Profesionala (CEPIS). Certificarea EUCIP IT Administrator
consta in cinci module, cu un examen pentru fiecare modul. Acest curs va pregateste
pentru modulele 1-3.
Modulul 1: Componentele Hardware ale Calculatorului

Modulul Componentele Hardware ale Calculatorului are ca cerinte intelegerea
constructiei de baza a unui calculator personal si functiile componentelor. Candidatul ar
trebui sa poata diagnostica si repara in mod eficient problemele hardware. Candidatul ar
trebui sa poata sa dea sfaturi clientilor cu privire la hardware-ul potrivit.
Modulul 2: Sisteme de Operare

Modulul Sisteme de Operare are ca cerinte familiarizarea cu procedurile de instalare si de
aducere la zi a celor mai utilizate sisteme de operare si aplicatii. Candidatul ar trebui sa
poata folosi uneltele de sistem pentru depanarea si repararea sistemelor de operare.
Modulul 3: Reteaua Locala si Servicii de Retea

Modulul Reteaua Locala si Servicii de Retea are ca cerinte familiarizarea cu procedurile
de instalare, utilizare si management ale retelelor locale. Candidatul ar trebui sa poata
adauga si sterge utilizatori si resurse partajate. Candidatul ar trebui sa poata folosi
uneltele de sistem pentru depanarea si repararea retelelor.
Modulul 4: Utilizare Avansata a Retelelor

Acest modul iese din domeniul cursului IT Essentials, desi anumite subiecte sunt
acoperite. Modulul Utilizare Avansata a Retelelor are ca cerinte intelegerea comunicarii
in LAN.
Modulul 5: Securitate IT
Acest modul iese din domeniul cursului IT Essentials, desi anumite subiecte sunt
acoperite. Modulul Securitate IT are ca cerinte familiarizarea cu metodele de securitate si
particularitatile disponibile pentru calculatoare izolate sau conectate in retea.
1.2 Descrierea unui calculator

Un sistem informatic este alcatuit din componente hardware si software. Componentele
hardware reprezinta echipamentele fizice precum: carcasa, discurile de stocare,
tastaturile, monitoarele, cablurile, boxele si imprimantele. Termenul de software include
sistemul de operare si programele. Sistemul de operare da instructiuni de operare unui
calculator. Aceste operatii pot include identificarea, accesarea si procesarea informatiei.
Programele sau aplicatiile indeplinesc functii diferite. Programele sunt extrem de diverse
in functie de tipul informatiei accesate sau generate. De exemplu, instructiunile pentru
16
verificarea contului bancar sunt diferite de instructiunile pentru a simula o realitate
virtuala pe Internet.
Sectiunile urmatoare din acest capitol vor prezenta componentele hardware dintr-un
calculator.
1.3 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor

carcaselor si ale surselor de alimentare
Carcasa calculatorului protejeaza si sustine componentele interne ale calculatorului. Toate
calculatoarele au nevoie de o sursa de tensiune pentru a transforma curentul alternativ
(AC) de la priza in curent continuu (DC). Dimensiunea si forma unei carcase depind de
placa de baza si alte componente interne.
Puteti alege o carcasa de dimensiuni mai mari in care sa incapa componente suplimentare
de care ati putea avea nevoie in viitor. Puteti de asemenea alege o carcasa de dimensiuni
mai mici care ocupa un spatiu redus. In general, carcasa trebuie sa fie rezistenta, usor de
intretinut si sa aiba spatiu suficient pentru o extindere ulterioara.
Sursa trebuie sa asigure suficienta energie electrica pentru componentele instalate si

pentru a permite adaugarea ulterioara de noi componente. Daca alegeti o sursa care
asigura doar alimentarea componentelor instalate este posibil sa fie necesara inlocuirea
acesteia atunci cand veti adauga alte componente.
Dupa parcurgerea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini:
 Descrierea carcaselor.
 Descrierea surselor de alimentare.
1.3.1 Descrierea carcaselor

Carcasa unui calculator ofera cadrul pentru componentele interne in timp ce permite
inchiderea necesara pentru un plus de protectie. Carcasele de calculator sunt de obicei
facute din plastic, otel si aluminiu si sunt disponibile intr-o gama variata de stiluri.
Dimensiunea si aranjarea carcasei poarta denumirea de factor de forma. Sunt mai multe
tipuri de carcase, dar factorul de forma pentru carcase este de obicei desktop sau turn.
Carcasele desktop pot fi subtiri sau de dimensiune normala si cele turn pot fi mini sau de
dimensiune normala, asa cum sunt prezentate in Figura 1.
17
Figura 1
Carcasele au denumiri diferite:
 Sasiu
 Cabinet
 Turn
 Cutie
 Housing
Pe langa protectie si sustinere, carcasele asigura un mediu proiectat pentru a pastra

componentele la o temperatura adecvata. Ventilatoarele de carcasa sunt folosite pentru a
misca aerul in interiorul carcasei. Aerul care trece pe langa componentele calde, absoarbe
caldura si apoi iese din carcasa. Prin acest proces este impiedicata supraincalzirea
componentelor calculatorului.
Sunt mai multi factori care trebuie luati in considerare cand alegeti o carcasa:
 Dimensiunea placii de baza

 Numarul de locuri pentru unitati de stocare interne sau externe
 Spatiul disponibil
In Figura 2 este prezentata o lista a tuturor detaliilor.
18
19
Pe langa protectie fata de factorii de mediu, carcasele previn deteriorarea componentelor
din cauza electricitatii statice. Componentele interne ale calculatorului sunt impamantate
prin atasarea acestora la carcasa.
NOTA: Ar trebui sa alegeti o carcasa in functie de dimensiunile fizice ale sursei de

alimentare si ale placii de baza.
1.3.2 Descrierea surselor de alimentare

Sursa de alimentare, prezentata in Figura 1, transforma curentul alternativ (AC), care
provine dintr-o priza, in curent continuu (DC), care are un voltaj mai scazut. Curentul
continuu este folosit pentru alimentarea tuturor componentelor unui calculator.
Figura 1
Conectori
Majoritatea conectorilor din zilele noastre sunt conectori codati. Conectorii codati sunt
proiectati pentru a fi inserati intr-o singura directie. Fiecare parte a conectorului are un fir
colorat cu un curent de voltaj diferit care il parcurge, dupa cum este prezentat si in Figura
2. Conectorii diferiti sunt folositi pentru conectarea anumitor componente si diverse zone
de pe placa de baza:
20
Figura 2
 Un conector Molex este un conector codat utilizat la conectarea unei unitati optice
sau un hard disk.
 Un conector Berg este un conector folosit la conectarea unei unitati de discheta.
Conectorul Berg este mai mic decat conectorul Molex.
 Placa de baza este conectata prin conectori de 20 sau 24 de pini. Conectorul cu 24
de pini are doua randuri a cate 12 pini fiecare si cel de 20 de pini are doua randuri
de cate 10 pini fiecare.
 Un conector de alimentare auxiliar de 4 sau 8 pini are cate doua randuri de cate doi
sau patru pini si alimenteaza toate zonele de pe placa de baza. Acesti conectori de
patru sau opt pini au aceeasi forma cu conectorul principal de alimentare dar sunt
de dimensiuni mai mici.
 Standardele mai vechi de surse de alimentare foloseau doi conectori numiti P8 si
P9 pentru conectarea la placa de baza. P8 si P9 sunt conectori necodati. Din
aceasta cauza puteau fi legati invers, putand astfel sa deterioreze placa de baza sau
sursa de alimentare. Instalarea presupunea alinierea conectorului astfel incat firele
negre sa fie impreuna la mijloc.
NOTA: Daca nu puteti insera un conector, incercati alta directie sau asigurati-va inainte
ca nu exista pini indoiti sau obiecte straine care sa va impiedice. Amintiti-va ca daca vi se
pare greu sa inserati orice cablu sau componenta este posibil sa fie ceva in neregula.
Cablurile, conectorii si componentele sunt proiectate in asa fel incat sa se potriveasca
perfect. Nu fortati conectorii sau componentele. Conectorii care sunt inserati in mod
21
incorect vor deteriora priza sau conectorul. Nu va grabiti si asigurati-va ca manipulati in
mod corect componentele hardware.
Electricitate si Legea lui Ohm

Exista patru marimi de baza in electricitate:
 Voltaj (V)
 Curent (I)
 Putere (P)
 Rezistenta (R)
Voltajul, curentul, puterea si rezistenta sunt termeni electronici pe care un tehnician

trebuie sa ii cunoasca:
 Voltajul (tensiunea) este o marime care masoara forta necesara pentru a impinge
electronii printr-un circuit.
 Voltajul se masoara in volti (V). Sursa de alimentare a unui calculator produce de
obicei mai multe voltaje diferite.
 Curentul este marimea care masoara cantitatea de electroni care trece printr-un
circuit.
 Curentul se masoara in amperi (A). Sursele de tensiune ale unui calculator produc
diferite amperaje corespunzatoare fiecarui voltaj.
 Puterea este marimea care masoara presiunea necesara pentru a impinge electronii
printr-un circuit, numita voltaj, inmultita cu numarul de electroni care circula prin
acel circuit, numit curent. Unitatea de masura pentru putere este watt (W). Sursele
de tensiune sunt clasificate in functie de puterea disipata.
 Rezistenta este masura prin care un circuit se opune trecerii curentului. Rezistenta
se masoara in ohmi. O rezistenta mai mica permite trecerea unui curent mai mare,
deci mai multa putere. O siguranta buna are o rezistenta mica sau masoara
aproximativ 0 ohmi.
Exista o ecuatie de baza care prezinta relatia acestor marimi. Aceasta ecuatie indica faptul
ca voltajul este egal cu produsul dintre curent si rezistenta. Aceasta relatie reprezinta
Legea lui Ohm.
V = IR
Intr-un sistem electric, puterea (P) este egala cu produsul dintre voltaj si curent.
P = VI
Intr-un circuit electric, o crestere a curentului sau a voltajului rezulta intr-o crestere de
putere.
De exemplu, imaginati-va un circuit simplu care are un bec de 9 V conectat la o baterie

de 9 V. Puterea disipata de bec este de 100 W. Folosind ecuatia de mai sus, putem calcula
valoarea curentului necesar pentru a obtine 100 W prin becul alimentat la 9 V.
22
Pentru rezolvarea acestei ecuatii avem urmatoarele informatii:
 P = 100 W
 V=9V
 I = 100 W/9 V = 11.11 A
Ce se intampla in cazul in care folosim o baterie de 12 V si un bec de 12 V pentru a

obtine o putere de 100 W?
100 W/12 V = 8.33 A
Sistemul produce aceeasi putere, dar foloseste mai putin curent.
Calculatoarele folosesc de obicei surse de alimentare din intervalul 200 W - 500 W.

Totusi, unele calculatoare au nevoie de putere cuprinsa intre 500 W si 800 W. La
asamblarea unui calculator, alegeti o sursa de alimentare cu o putere suficienta pentru a
alimenta toate componentele. Informatii despre puterea componentelor pot fi obtinute din
documentatia producatorului. Cand alegeti o sursa de alimentare, asigurati-va ca acea
sursa produce suficienta energie pentru a alimenta componentele instalate.
AVERTISMENT: Nu deschideti sursa de alimentare. Capacitatile din interiorul sursei de

alimentare, prezentata in Figura 3, pot ramane incarcate pentru o perioada lunga de timp.
Figura 3
23
componentelor interne
Aceasta sectiune prezinta numele, scopurile si caracteristicile componentelor interne ale
unui calculator.
 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor placilor de baza.

 Explicarea numelor, scopurilor si caracteristicilor procesoarelor.
 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor sistemelor de racire.
 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor memoriilor ROM si RAM.
 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor placilor de extensie.
 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor unitatilor de stocare.
 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor cablurilor interne.
1.4.1 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor

placilor de baza
Placa de baza este circuitul integrat principal si contine magistralele, sau caile circuitelor
electrice, ce se gasesc intr-un calculator. Magistralele permit datelor sa circule intre
diferitele componente care alcatuiesc un calculator. Figura 1 prezinta o varietate de placi
de baza. O placa de baza este cunoscuta si sub numele de placa de sistem, backplane, sau
placa principala.
Figura 1
24
Placa de baza cuprinde unitatea centrala de procesare (UCP), memoria RAM, sloturi de
extensie, ansamblul format din radiator si ventilator, chip-ul BIOS si circuitele
incorporate care interconecteaza placa de baza cu celelalte componente. Socket-urile,
conectorii interni si externi si diferitele porturi sunt de asemenea asezate pe placa de
baza.
Factorul de forma al placii de baza depinde de dimensiunea si forma placii. De asemena

descrie asezarea fizica a diferitelor componente si echipamente pe placa de baza. Exista
diferiti factori de forma pentru placile de baza dupa cum se poate observa si in Figura 2.
Figura 2
Placa de baza este circuitul integrat principal si contine magistralele, sau caile circuitelor
electrice, ce se gasesc intr-un calculator. Magistralele permit datelor sa circule intre
diferitele componente care alcatuiesc un calculator. Figura 1 prezinta o varietate de placi
de baza. O placa de baza este cunoscuta si sub numele de placa de sistem, backplane, sau
placa principala.
Placa de baza cuprinde unitatea centrala de procesare (UCP), memoria RAM, sloturi de
extensie, ansamblul format din radiator si ventilator, chip-ul BIOS si circuitele
incorporate care interconecteaza placa de baza cu celelalte componente. Socket-urile,
conectorii interni si externi si diferitele porturi sunt de asemenea asezate pe placa de
baza.
25
Factorul de forma al placii de baza depinde de dimensiunea si forma placii. De asemena
descrie asezarea fizica a diferitelor componente si echipamente pe placa de baza. Exista
diferiti factori de forma pentru placile de baza dupa cum se poate observa si in Figura 2.
Un set important de componente de pe placa de baza il reprezinta chip set-ul. Chip set-ul
este compus din diferite circuite integrate atasate la placa de baza cu rolul de a controla
modul de interactiune al sistemului hardware cu UCP si placa de baza. UCP este instalata
intr-un slot sau socket de pe placa de baza. Socketul de pe placa de baza determina tipul
de UCP care poate fi instalat.
Chip set-ul placii de baza permite procesorului sa comunice si sa interactioneze cu

celelalte componente din calculator si sa schimbe date cu memoria sistemului sau RAM-
ul, hard disk-uri, placi video si alte dispozitive de iesire. Chip set-ul stabileste cata
memorie poate fi adaugata la placa de baza. Chip set-ul determina de asemenea tipul de
conectori de pe placa de baza.
Majoritatea chip set-urilor sunt impartite in doua componente distincte: Northbridge si

Southbridge. Scopul fiecarei componente variaza in functie de producator, dar in general
northbridge-ul controleaza accesul catre RAM si placa video si vitezele la care UCP-ul
poate comunica cu acestea. Placa video este cateodata integrata in Northbridge.
Southbridge-ul, in cele mai multe cazuri, permite procesorului sa comunice cu hard disk-
urile, placa de sunet, porturile USB si alte porturi de intrare/iesire.
1.4.2 Explicarea numelor, scopurilor si caracteristicilor

procesoarelor
Unitatea centrala de prelucrare (UCP) este considerata creierul calculatorului. Este
cunoscuta si sub numele de procesor. Majoritatea calculelor se efectueaza in procesor. In
termeni de putere de procesare, unitatea centrala de prelucrare este cea mai importanta
componenta a unui calculator. UCP-urile sunt fabricate sub diverse forme, fiecare stil
avand nevoie de un anumit tip de slot sau socket pe placa de baza. Cei mai cunoscuti
producatori de microprocesoare sunt Intel si AMD.
Socketul sau slotul unui procesor este conectorul care joaca rol de interfata intre placa de
baza si procesor. Majoritatea socketilor si procesoarelor folosite la ora actuala au la baza
arhitectura pin grid array (PGA), in care pinii de pe partea de dedesubt a procesorului
sunt inserati in socket, fara a folosi forta (zero insertion force - ZIF). ZIF se refera la forta
necesara pentru a insera un procesor intr-un socket sau slot de pe placa de baza.
Procesoarele bazate pe sloturi sunt proiectate in forma de cartus si intra intr-un slot
asemanator cu cele folosite de placile de extensie. Figura 1 prezinta cele mai comune
specificatii ale unei UCP.
26
27
28
29
Unitatea de procesare executa un program, care reprezinta o secventa de instructiuni stocate in prealabil.
Fiecare model de procesor are un set de instructiuni pe care le executa. Procesorul executa programul
prin procesarea fiecarei secvente de date dupa cum este ghidat de program si de setul de instructiuni. In
timp ce unitatea centrala de procesare executa un pas din program, instructiunile ramase si datele sunt
stocate in apropiere intr-o memorie speciala numita cache. Exista doua arhitecturi majore ale setului de
instructiuni:
 Reduced Instruction Set Computer (RISC) – Aceste arhitecturi folosesc un set relativ mic de
instructiuni si chip-urile RISC sunt proiectate sa execute aceste instructiuni foarte rapid.
 Complex Instruction Set Computer (CISC) – Aceste arhitecturi folosesc un set larg de
instructiuni, rezultand mai putini pasi executati pentru o operatie.
Unele procesoare incorporeaza hyperthreading pentru o crestere de performanta. In cazul folosirii

tehnicii hiperthreading, unitatea centrala de procesare poate executa simultan mai multe segmente de
cod pe fiecare banda de asamblare. Pentru un sistem de operare, un singur procesor care foloseste
hyperthreading apare ca doua procesoare.
Puterea unui procesor este masurata prin viteza si cantitatea de date pe care o poate procesa. Viteza unui
procesor este evaluata in ciclii pe secunda. Viteza unui procesor actual este masurata in milioane de
ciclii pe secunda, numiti megahertzi (MHz) sau miliarde de ciclii pe secunda, numiti gigahertzi (GHz).
Cantitatea de date pe care un procesor o poate procesa la un moment dat depinde de magistrala de date a
procesorului. Aceasta este numita si magistrala procesorului sau front side bus (FSB). Cu cat magistrala
este mai mare, cu atat este mai puternic procesorul. Procesoarele actuale au o magistrala de date de 32
sau 64 de biti.
Overclocking-ul este o tehnica folosita pentru a determina procesorul sa functioneze la o viteza mai
mare decat specificatiile originale. Overclocking-ul nu este o metoda sigura de crestere a performantei
unui calculator si poate avea ca efect defectarea procesorului.
MMX este un set de instructiuni multimedia incorporate in procesoarele Intel. Procesoarele care suporta
MMX pot efectua multe operatii multimedia obisnuite care sunt efectuate de obicei de placi de sunet sau
video separate. Totusi, doar aplicatiile software scrise special pentru a apela instructiuni MMX pot folosi
avantajele acestui set de instructiuni.
Cele mai noi tehnologii de proiectare a procesoarelor a rezultat in gasirea de noi moduri de a incorpora
mai multe unitati centrale de prelucrare pe acelasi cip. Mai multe procesoare sunt capabile sa proceseze
concurent mai multe instructiuni:
 Procesoare Single Core – Un singur nucleu (core) aflat pe cip se ocupa de toate prelucrarile. Un
producator de placi de baza poate asigura socketuri pentru mai mult de un singur procesor, dand
astfel posibilitatea de a construi un calculator multi-procesor puternic.
 Procesoare Dual Core – Doua nuclee intr-un singur cip in care ambele nuclee proceseaza
informatia simultan.

sistemelor de racier
Componentele electronice genereaza caldura. Caldura este generata la trecerea curentului
prin componentele sistemului. Componentele unui calculator functioneaza mai bine intr-
un mediu racoros. In cazul in care caldura nu este evacuata, este posibil ca sistemul sa
30
functioneze mai lent. Daca se acumuleaza prea multa caldura, componentele
calculatorului pot fi deteriorate.
Cresterea circulatiei aerului in interiorul carcasei unui calculator permite o evacuare mai
eficienta a caldurii. Un ventilator de carcasa, prezentat in Figura 1, este instalat in carcasa
calculatorului pentru a face procesul de racire mai eficient.
Figura 1
In plus fata de
ventilatoarele de
carcasa, radiatorul
de pe procesor
inlatura caldura de
pe nucleul
acestuia. Un
ventilator aflat
deasupra
radiatorului,
prezentat in Figura
2, evacueaza caldura
de pe procesor.
Figura 2
31
Alte componente sunt de asemenea susceptibile la deteriorare din cauza caldurii si sunt
cateodata dotate cu ventilatoare. Ca si procesorul, placile video produc o cantitate mare
de caldura. Exista ventilatoare dedicate pentru racirea unitatii de procesare grafica,
precum cele prezentate in Figura 3.
Figura 3
Calculatoarele care au unitati centrale de procesare sau unitati de procesare grafica foarte
rapide pot folosi sisteme de racire cu apa. O placa de metal este asezata deasupra
procesorului si apa este pompata pe deasupra acesteia pentru a colecta caldura produsa de
unitatea centrala de procesare. Apa este pompata catre un radiator pentru a fi racita cu
ajutorul aerului si apoi este recirculata.
32
memoriilor ROM si RAM
ROM
Chip de memorie Read-Only Memory (ROM) sunt localizate pe placa de baza. Chip-urile
ROM contin instructiuni care pot fi accesate in mod direct de catre unitatea centrala de
procesare. Instructiunile de baza folosite la pornirea (boot) calculatorului si la incarcarea
sistemului de operare sunt stocate in ROM. Chip-urile ROM isi pastreaza continutul chiar
si dupa ce a fost oprita alimentarea. Continutul acestora nu poate fi sters sau modificat
prin mijloace obisnuite. Diferitele tipuri de ROM sunt prezentate in Figura 1.
NOTA: ROM poate fi gasit si sub denumirea de firmware. Acest lucru poate crea
confuzie deoarece firmware reprezinta de fapt software-ul pastrat intr-un chip ROM.
Figura 1
RAM
Random Access Memory (RAM) este o memorie care stocheaza temporar datele si
programele care sunt accesate de catre procesor. RAM este o memorie volatila, ceea ce
inseamna ca isi va pierde continutul atunci cand calculatorul este inchis. Cu cat exista
mai multa memorie RAM in calculator cu atat creste capacitatea de stocare si procesare a
33
programelor si fisierelor de dimensiuni mari, crescand de asemenea performanta
sistemului. Diferitele tipuri de RAM sunt prezentate in Figura 2.
Figura 2
Module de memorie
Primele calculatoare aveau RAM-ul instalat pe placa de baza ca chip-uri individuale.
34
Aceste chip-uri individuale, numite chip-uri dual inline package (DIP), erau greu de
instalat si se desprindeau de pe placa de baza destul de des. Pentru a rezolva aceasta
problema, proiectantii au lipit chip-urile pe un circuit special numit modul de memorie.
Diferitele tipuri de module de memorie sunt prezentate in Figura 3.
NOTA: Modulele de memorie pot avea o fata sau doua fete. Modulele de memorie cu o
singura fata contin RAM pe o singura fata a modulului. Modulele de memorie cu doua
fete contin RAM pe ambele fete ale modulului.
Figura 3
Cache
SRAM este folosit ca memorie cache pentru a stoca datele folosite cel mai frecvent.
SRAM permite procesorului sa acceseze mai repede date pe care in mod normal ar trebui
sa le citeasca din DRAM sau memoria principala, care sunt mai lente. Cele trei tipuri de
memorie cache sunt prezentate in Figura 4.
Figura 4
35
Verificarea erorilor
Erorile de memorie se produc in momentul in care datele nu sunt stocate corect in chip-
urile RAM. Calculatorul foloseste diverse metode pentru a detecta si corecta erorile de
memorie. Figura 5 prezinta trei moduri diferite de verificare a erorilor de memorie.
Figura 5

placilor de extensie
Placile de extensie cresc functionalitatea unui calculator prin adaugarea de controlere
pentru echipamente specifice sau prin schimbarea porturilor defecte. Figura 1 prezinta
diverse tipuri de placi de extensie. Placile de extensie sunt folosite pentru a extinde si
personaliza capacitatile unui calculator:
 Placa de retea (Network Interface Card - NIC) – Conecteaza calculatorul la o retea folosind
un cablu de retea
 Placa de retea pentru conexiune fara fir – Conecteaza calculatorul la o retea folosind frecvente
radio
 Placa de sunet – Ofera capacitati audio
 Placa video – Ofera capacitati video
 Modem – Conecteaza calculatorul la Internet folosind o linie telefonica
 Adaptor SCSI – Conecteaza echipamente SCSI, cum ar fi hard disk-uri si unitati de benzi
magnetice la un calculator
 Adaptor RAID – Conecteaza mai multe hard disk-uri la un calculator pentru a oferi redundanta
si o crestere a performantei
 Port USB – Permite conectarea de echipamente periferice la calculator
 Port paralel – Permite conectarea de echipamente periferice la calculator
36
 Port serial – Permite conectarea de echipamente periferice la calculator
Figura 1
Calculatoarele au porturi de extensie pe placa de baza ce permit instalarea de placi de

extensie. Tipul de conector folosit de placa de extensie trebuie sa coincida cu cel al
portului de extensie. O placa de extensie poate fi folosita pentru calculatoarele cu un
factor de forma LPX pentru a permite celorlalte placi de extensie sa fie instalate
orizontal. O placa de extensie de acest tip se utilizeaza de obicei pentru calculatoarele
desktop slim-line. In Figura 2 sunt prezentate diferite tipuri de porturi de extensie.
Figura 2
37
unitatilor de stocare
O unitate de stocare citeste sau scrie informatii pe medii de stocare magnetice sau optice.
O unitate de stocare poate fi folosita pentru a stoca date permanent sau pentru a citi
informatii de pe un hard-disk. Unitatile pot fi instalate in carcasa calculatorului, ca de
exemplu hard-disk-ul. Pentru portabilitate, unele unitati de stocare se pot conecta la
calculator folosind un port USB, FireWire sau SCSI. Aceste unitati portabile sunt numite
unitati detasabile si pot fi folosite de mai multe calculatoare. Exemple de unitati de
stocare comune:
 Unitate de discheta
 Hard disk
 Unitate optica
 Unitate flash
 Unitate de retea
Unitatea de discheta
O unitate de discheta este un echipament de stocare care foloseste discuri flexibile de 3.5
inch. Aceste discuri flexible magnetice pot stoca 720 KB sau 1.44 MB de date. Intr-un
calculator, unitatea de discheta este configurata ca fiind unitatea A: . Unitatea de discheta
poate fi folosita pentru a porni calculatorul daca se foloseste o discheta de boot. Exista si
dischete de 5.25 inch dar, fiind o tehnologie veche, nu mai sunt folosite.
Hard disk
Hard disk-ul este o unitate magnetica de stocare care este instalata in interiorul unui
38
calculator. Este folosit pentru a stoca date permanent. Intr-un calculator, hard disk-ul este
de obicei configurat ca partitia C: si contine sistemul de operare si aplicatiile. Hard disk-
ul este de obicei configurat ca prima unitate in secventa de pornire. Capacitatea de
stocare a unui hard disk este masurata in miliarde de biti, adica gigabiti (GB). Viteza unui
hard disk este masurata in numarul de miscari de revolutie pe minut (RPM). Pentru a
mari capacitatea de stocare se pot adauga mai multe hard disk-uri.
Unitatea optica
O unitate optica este o unitate de stocare ce foloseste tehnologia laser pentru a citi date de
pe mediul optic. Exista doua tipuri de unitati optice:
 Compact disc (CD)

 Digital versatile disc (DVD)
Mediile CD si DVD pot fi inregistrate anterior (read-only), inscriptibile (scriere o singura

data) sau reinscriptibile (citire si scriere de mai multe ori). CD-urile au o capacitate de
stocare de aproximativ 700 MB. DVD-urile au o capacitate de stocare de aproximativ 8.5
GB pe o parte a discului.
Exista mai multe tipuri de medii optice:
 CD-ROM – Mediul CD read-only este inregistrat in prealabil.

 CD-R – Mediul CD-recordable poate fi inscriptionat o singura data.
 CD-RW – Mediul CD-rewritable care poate fi inscriptionat, sters si reinscriptionat.
 DVD-ROM – Mediul DVD read-only care este inregistrat in prealabil.
 DVD-RAM – Mediul DVD random access memory care poate fi inscriptionat,
sters si reinscriptionat.
 DVD+/-R – Mediu DVD-recordable care poate fi inscriptionat o singura data.
 DVD+/-RW – DVD-rewritable care poate fi inscriptionat, sters si reinscriptionat.
Unitate flash
O unitate de memorie flash, cunoscuta si ca stick de memorie, este un tip de echipament
de stocare care se conecteaza la un port USB. Un stick de memorie foloseste un tip
special de memorie care nu are nevoie de alimentare pentru a stoca datele. Aceste tipuri
de unitati de stocare pot fi accesate de sistemul de operare la fel ca si celelalte tipuri de
unitati.
39
Tipuri de interfete
Hard-disk-urile si unitatile optice sunt fabricate avand diverse tipuri de interfete care sunt
folosite pentru conectarea la un calculator. Pentru a instala o unitate de stocare in
calculator, interfata de conectare trebuie sa se potriveasca cu controller-ul de pe placa de
baza. Exemple de interfete comune:
 IDE – Integrated Drive Electronics, cunoscuta si sub denumirea Advanced

Technology Attachment (ATA) este un tip de controller mai vechi care este folosit
la conectarea hard-disk-urilor. Interfata IDE foloseste un conector cu 40 de pini.
 EIDE – Enhanced Integrated Drive Electronics, cunoscut si ca ATA-2, este o
versiune mai noua a controller-ului IDE. EIDE suporta hard-disk-uri mai mari de
512 MB, foloseste acces direct la memorie (DMA) pentru cresterea vitezei si
foloseste AT Attachment Packet Interface (ATAPI) pentru a conecta unitatile optice
si cu banda magnetica la magistrala EIDE. Interfata EIDE foloseste un conector de
40 de pini.
 PATA – Parallel ATA este o versiune cu transmisie paralela a interfetei ATA.
 SATA – Serial ATA este o versiune cu transmisie seriala a interfetei ATA. O
interfata SATA are un conector cu 7 pini.
 SCSI – Small Computer System Interface este un controller de interfata care poate
conecta pana la 15 unitati de stocare. SCSI poate conecta atat unitati interne cat si
externe. O interfata SCSI foloseste conectori cu 50 de pini, 60 de pini sau 80 de
pini.
40
cablurilor interne
Unitatile de stocare necesita atat un cablu de alimentare cat si un cablu de date. O sursa
de alimentare va avea un conector de alimentare SATA pentru unitati SATA, un conector
de alimentare de tip Molex pentru unitati PATA si un conector de tip Berg cu 4 pini pentru
unitati de discheta. Butoanele si LED-urile de pe fata carcasei se conecteaza la placa de
baza prin cablurile de pe panoul din fata.
Cablurile de date conecteaza unitatile la controler-ul de disc, localizat pe o placa de

extensie sau pe placa de baza. Exemple de cabluri de date obisnuite:
 Cablu de date pentru unitatea de discheta (FDD) – Cablul de date are maxim
doi conectori de 34 de pini pentru unitatea de stocare si un conector de 34 de pini
pentru controler-ul de disc.
41
 Cablu de date PATA (IDE) – Cablul de date Parallel ATA are 40 de conductori,
maxim doi conectori de 40 de pini pentru unitati de stocare si un conector de 40 de
pini pentru controler-ul de disc.
 Cablu de date PATA (EIDE) – Cablul de date Parallel ATA are 80 de conductori,
maxim doi conectori de 40 de pini pentru unitati de stocare si un conector de 40 de
pini pentru controler-ul de disc
 Cablu de date SATA – Cablul de date Serial ATA are sapte conductori, un
conector codat pentru unitatea de stocare si unul pentru controler-ul de disc.
 Cablu de date SCSI – Exista trei tipuri de cabluri SCSI. Un cablu de date SCSI
ingust are 50 de conductori, pana la sapte conectori de 50 de pini pentru unitatile
de stocare si un conector de 50 de pini pentru controler-ul de disc, denumit si host
adapter. Un cablu SCSI lat are 68 de conductori, pana la cincisprezece conectori de
68 de pini pentru unitatile de stocare si un conector de 68 de pini pentru host
adapter. Un cablu de date SCSI Alt-4 are 80 de conductori, pana la 15 conectori de
80 de pini pentru unitatile de stocare si un conector de 80 de pini pentru host
adapter.
NOTA: Dunga colorata de pe un cablu identifica pinul 1 al acelui cablu. Cand instalati un
cablu de date, asigurati-va ca pinul 1 de pe cablu este conectat la pinul 1 de pe unitate sau
controller. Unele cabluri pot fi codificate si in consecinta se pot conecta numai intr-un
anumit sens la unitatea de stocare sau controler-ul de disc.
42
43
44
porturilor si cablurilor
Porturile de intrare/iesire (I/O) ale unui calculator conecteaza echipamente periferice cum
ar fi imprimante, scannere si echipamente portabile. Urmatoarele porturi si cabluri sunt
utilizate in mod curent:
 Serial
 USB
 FireWire
 Paralel
 SCSI
 Retea
 PS/2
 Audio
 Video
Porturi si cabluri seriale

Un port serial poate fi un conector DB-9, ca
cel prezentat in Figura 1, sau DB-25 male.
Porturile seriale transmit datele bit cu bit.
Pentru a conecta un echipament serial, de
exemplu un modem sau o imprimanta,
trebuie folosit un cablu serial. Un cablu
serial poate avea o lungime maxima de 15.2
metri (50 feet).
Figura 1
45
Cabluri si porturi USB Figura 2
Interfata Universal Serial Bus (USB) este o
interfata care are rolul de a conecta
echipamente periferice la un calculator.
Initial a fost proiectata pentru a inlocui
conexiunile seriale si paralele.
Echipamentele USB sunt hot-swappable,
ceea ce inseamna ca utilizatorii pot conecta
si deconecta echipamentele si in cazul in
care calculatorul este pornit. Conectorii
USB sunt folositi de calculatoare, camere,
imprimante, scannere, echipamente de
stocare si multe alte echipamente
electronice. Un hub USB este folosit
pentru a conecta mai multe echipamente
USB. Un singur port USB al unui
calculator poate conecta simultan pana la
127 de echipamente diferite folosind mai multe hub-uri USB. Unele echipamente pot de
asemenea sa fie alimentate prin intermediul portului USB, eliminand astfel nevoia unei
surse externe de alimentare. In Figura 2 sunt prezentate cabluri cu conectori USB.
USB 1.1 permitea transmisia la viteze de pana la 12 Mbps in mod full-speed si 1.5 Mbps
in modul low speed. USB 2.0 permite transmisia la viteze de pana la 480 Mbps.
Echipamentele USB pot transfera date pana la viteza maxima permisa de portul la care
sunt conectate.
Porturi si cabluri FireWire Figura 3

FireWire este o interfata de mare viteza,
hot-swappable care conecteaza
echipamente periferice la un calculator. La
un singur port FireWire se pot conecta
pana la 63 de echipamente. Unele
echipamente pot fi alimentate prin portul
FireWire, eliminand astfel nevoia unei
surse externe de alimentare. FireWire
foloseste standardul IEEE 1394 si este
cunoscut si sub numele i.Link.
Standardul IEEE 1394a permite viteze de

transfer de pana la 400 Mbps si cabluri de
lungime de pana la 4.5 metri (15 feet).
Acest standard poate folosi conectori cu 6
pini sau 4 pini. Standardul IEEE 1394b
permite viteze de peste 800 Mbps si foloseste
conectori cu 9 pini. In Figura 3 sunt prezentate
cabluri cu conectori FireWire.
46
Cabluri si porturi paralele Figura 4
Un port paralel al unui calculator este
un conector standard DB-25 female de
tip A. Un port paralel al unei
imprimante este un conector standard
Centronics de tip B cu 36 de pini.
Unele imprimante mai noi pot folosi
conectori de tip C cu 36 de pini.
Porturile paralele pot transmite 8 biti de
date la un moment dat si folosesc
standardul IEEE 1284. Pentru a conecta
un echipament paralel, cum ar fi o
imprimanta, trebuie folosit un cablu
paralel. Un cablu paralel, ca cel
prezentat in Figura 4, are o lungime
maxima de 4.5 metri (15 feet).
Cabluri si porturi SCSI Figura 5

Un port SCSI poate transmite date la o
viteza care depaseste 320 Mbps si poate
conecta pana la 15 echipamente. Daca
doar un echipament SCSI este conectat la
un port SCSI, cablul poate avea pana la
24.4 metri (80 feet) lungime. Daca mai
multe echipamente sunt conectate la un
port SCSI, cablul poate avea pana la 12.2
metri (40 feet) lungime. Un port SCSI al
unui calculator poate fi unul din
urmatoarele trei tipuri, prezentate in
Figura 5:
 Conector DB-25 female

 Conector female de mare densitate
cu 50 de pini
 Conector female de mare densitate cu 68 de pini
NOTA: Echipamentele SCSI trebuie sa aiba terminatii la capetele lantului SCSI.

Parcurgeti manualul echipamentului pentru a cunoaste procedurile corecte de terminare.
ATENTIE: Unii conectori SCSI se aseamana cu cei paraleli. Aveti grija sa nu conectati
cablul la portul gresit. Voltajul folosit de formatul SCSI poate defecta o interfata paralela.
Conectorii SCSI ar trebui sa fie clar etichetati.
47
Cabluri si porturi de retea Figura 6
Un port de retea, cunoscut si sub numele
de port RJ-45, conecteaza calculatorul in
cadrul unei retele. Viteza conexiunii
depinde de tipul portului de retea. Un port
Ethernet standard poate transmite la viteze
de pana la 10 Mbps, Fast Ethernet de pana
la 100 Mbps si Gigabit Ethernet de pana la
1000 Mbps. Lungimea maxima a unui
cablu de retea este de 100 metri. (328 feet)
Un conector de retea este prezentat in
Figura 6.
Porturi PS/2 Figura 7

Portul PS/2 este folosit pentru a conecta
tastatura sau mouse-ul la calculator. Portul
PS/2 este un conector female cu 6 pini de
tip mini-DIN. De obicei, conectorii pentru
tastatura si mouse sunt colorati diferit, ca
cei prezentati in Figura 7. Daca porturile
nu sunt codificate prin culori, cautati un
simbol de mici dimensiuni reprezentand un
mouse sau o tastatura in apropierea
fiecarui port.
Figura 8
Porturi audio
Un port audio conecteaza echipamente audio
la calculator. Cele mai comune tipuri de
porturi sunt prezentate in Figura 8:
 Line In – Conecteaza calculatorul la o

sursa externa, cum ar fi un sistem
stereo
 Microfon – Se conecteaza la un
microfon
 Line Out – Se conecteaza la boxe sau
casti
48
 Gameport/MIDI – Se conecteaza la un joystick sau un echipament care dispune de
o interfata MIDI
Porturi si conectori video Figura 9

Un port video conecteaza un monitor la
calculator. Figura 9 prezinta doua dintre
cele mai comune porturi video. Exista
mai multe tipuri de porturi si conectori
video:
 Video Graphics Array (VGA) –

VGA are un conector female cu 15
pini aranjati pe 3 randuri si asigura
iesirea analog spre un monitor.
 Digital Visual Interface (DVI) –
DVI are un conector female cu 24
de pini sau 29 de pini si asigura
semnal digital comprimat de iesire
catre un monitor. DVI-I asigura
atat semnal analog cat si digital.
DVI-D asigura doar semnal digital.
 High-Definition Multimedia Interface (HDMi) – HDMi are un conector cu 19
pini care asigura semnale digitale de iesire atat video cat si audio.
 S-Video – S-Video are un conector de 4 pini care asigura semnale video analog.
 Component/RGB – RGB are trei cabluri ecranate (rosu, verde, albastru) cu mufe
RCA si asigura semnale video analog.

dispozitivelor de intrare
Un echipament de intrare este folosit pentru a introduce date sau instructiuni in calculator.
Exemple de echipamente de intrare:
 Mouse si tastatura
 Aparat de fotografiat digital si camera video digitala
 Echipament de autentificare biometric
 Touch screen
 Scanner
Mouse-ul si tastatura sunt cele mai folosite echipamente de intrare. Mouse-ul este folosit
pentru a naviga prin interfata grafica pentru utilizator (GUI). Tastatura este folosita pentru
a introduce comenzile text ce controleaza calculatorul.
49
Aparatul foto digital si camerele video digitale, prezentate in Figura 1, creeaza imagini ce
pot fi stocate pe suport magnetic. Pozele sunt pastrate ca fisiere ce pot fi vizualizate,
printate sau modificate.
Identificarea biometrica foloseste particularitatile fiecarui utilizator cum ar fi amprente,

recunoasterea vocii sau scanarea retinei. In combinatie cu numele de utilizator normale,
biometria garanteaza ca numai persoanele autorizate acceseaza datele respective. Figura 2
prezinta un laptop care are incorporat un scanner de amprente.
Un touch screen are un panou transparent sensibil la modificari de presiune. Un

calculator primeste instructiuni specifice in functie de zona de pe ecran care este atinsa de
utilizator.
Un scanner produce o imagine digitala a unui document. Imaginea digitala este stocata
intr-un fisier care poate fi vizualizat, printat sau modificat. Un cititor de cod de bare este
un tip de scanner care citeste coduri universale de bare ale produselor. Este folosit la
scara larga pentru informatii despre preturi si inventar.
Figura 1 Figura 2

echipamentelor de iesire
Un echipament de iesire este folosit pentru a prezenta utilizatorului informatii de la un
calculator. Exemple de dispozitive de iesire:
 Monitoare si proiectoare
 Imprimante, scannere si fax-uri
 Boxe si casti
50
Monitoare si proiectoare
Monitoarele si proiectoarele sunt principalele echipamente de iesire pentru un calculator.
Exista diferite tipuri de monitoare, dupa cum este prezentat in Figura 1. Cea mai
importanta diferenta intre aceste tipuri de monitoare este tehnologia folosita pentru a crea
o imagine:
Figura 1
 CRT – Monitoarele cu tub catodic reprezinta categoria cea mai intalnita de

monitoare. Undele de electroni de culoare rosie, verde si albastra se deplaseaza pe
suprafata imbracata in fosfor a ecranului. Fosforul lumineaza la contactul cu
undele de electroni. Suprafata care nu este in contact cu undele de electroni nu
lumineaza. Combinatia zonelor luminate si neluminate creeaza imaginea pe ecran.
Majoritatea televizoarelor folosesc aceasta tehnologie.
 LCD – Monitoarele cu cristale lichide sunt folosite mai ales la laptop-uri si unele
proiectoare. Sunt alcatuite din doua filtre polarizate cu o solutie de cristale lichide
intre ele. Un curent electric aliniaza cristalele astfel incat lumina sa fie sau nu
lasata sa treaca. Imaginea este produsa de efectul luminii care trece prin unele zone
si prin altele nu. Exista doua tipuri de monitoare LCD, cu matrice activa sau cu
matrice pasiva. Matricea activa este denumita si TFT (thin film transistor).
Tehnologia TFT permite controlul fiecarui pixel, creand imagini in culori foarte
51
clare. Monitoarele cu matrice pasiva sunt mai ieftine decat cele cu matrice activa
dar nu permit un control al imaginii la fel de bun.
 DLP – Procesarea digitala a luminii este o alta tehnologie folosita de proiectoare.
Proiectoarele DLP folosesc o roata ce contine culori impreuna cu o retea de oglinzi
controlate de un microprocesor numit echipament digital de micro-oglinzi (digital
micromirror device - DMD). Fiecare oglinda corespunde unui anumit pixel.
Fiecare oglinda reflecta lumina catre sau dinspre sistemul optic al proiectorului.
Prin acest proces se creeaza o imagine monocromatica cu pana la 1024 de nuante
de gri. Roata de culori adauga informatiile despre culori pentru a completa
imaginea color proiectata.
Rezolutia monitorului se refera la nivelul de detaliu la care poate fi reprodusa o imagine.

Figura 2 reprezinta un grafic al celor mai utilizate rezolutii. O rezolutie mai mare produce
o imagine de o calitate superioara. Exista mai multi factori care influenteaza rezolutia
unui monitor:
Figura 2
 Pixel – Termenul pixel este o abreviere a sintagmei "picture element" (element al

unei imagini). Pixelii reprezinta punctele mici care compun un ecran. Fiecare pixel
are trei componente: rosu, verde si albastru.
 Inaltimea punctului – Inaltimea punctului reprezinta distanta dintre pixeli pe
ecran. O inaltime mai mica a punctului produce o imagine de o calitate mai mare.
52
 Rata de reimprospatare – Rata de reimprospatare reprezinta frecventa la care
imaginea este reafisata. O rata de reimprospatare mai mare produce o imagine mai
buna si reduce nivelul de oscilatie al imaginii.
 Interlace/Non-Interlace – Monitoarele care folosesc tehnica intreteserii (interlace)
creeaza imaginea scanand ecranul de doua ori. Prima scanare acopera liniile
impare, de sus in jos si a doua scanare acopera liniile pare. Monitoarele care nu
folosesc tehnica intreteserii creeaza imaginea prin scanarea ecranului o singura
data, linie cu linie, de sus in jos. Majoritatea monitoarelor CRT actuale sunt non-
intretesute.
 Culori Orizontal-Verticale (HVC) – Numarul de pixeli de pe o linie reprezinta
rezolutia orizontala. Numarul de linii de pe ecran reprezinta rezolutia verticala.
Numarul de culori care poate fi reprodus reprezinta rezolutia culorii.
 Raportul de aspect – Raportul de aspect reprezinta raportul dintre latimea si
inaltimea suprafetei monitorului. De exemplu un raport de aspect 4:3 este
echivalent cu o suprafata de vizualizare cu o latime de 16 inch si o inaltime de 12
inch. De asemenea un raport de aspect 4:3 este echivalent si cu o suprafata de
vizualizare cu o latime de 24 inch si o inaltime de 18 inch. O suprafata de
vizualizare de 22 inch latime si 12 inch inaltime are un raport de aspect de 11:6.
Monitoarele au comenzi care ajusteaza calitatea imaginii. In continuare sunt prezentate

cateva exemple de setari ale unui monitor:
 Luminozitatea – Intensitatea imaginii

 Contrast – Raportul intre luminos si intunecat
 Pozitia – Localizarea in plan vertical si orizontal a imaginii pe ecran
 Reset – Revenirea monitorului la setarile initiale
Imprimante, scannere si fax-uri Figura 3

Imprimantele sunt echipamente de iesire care creeaza
copii fizice ale fisierelor din calculator. Unele
imprimante sunt specializate pentru aplicatii particulare
cum ar fi imprimarea fotografiilor color. Alte imprimante
multifunctionale, ca cea prezentata in Figura 3, sunt
concepute pentru a furniza mai multe servicii precum
imprimare, fax si functii de copiere.
Boxe si casti
Boxele si castile sunt echipamente de iesire pentru
semnale audio. Majoritatea calculatoarelor au suport
audio, fie integrat in placa de baza, fie printr-o placa de
extensie. Suportul audio include porturi care permit
intrarea si iesirea de semnale audio. Placa de sunet
contine un amplificator care permite alimentarea castilor
si a boxelor externe, care sunt prezentate in Figura 4.
Figura 4
53
1.8 Explicarea resurselor sistemului si rolul acestora
Resursele sistemului au rolul de a realiza comunicarea intre unitatea centrala de procesare
(UCP) si alte componente dintr-un calculator. Exista trei resurse principale de sistem:
 Cereri de intrerupere (IRQ)

 Adresele porturilor de intrare/iesire (I/O)
 Acces direct la memorie (DMA)
Cereri de intrerupere
Cererile de intrerupere sunt folosite de componentele calculatorului pentru a cere
informatii de la UCP. Cererea de intrerupere este transmisa printr-un cablaj de pe placa de
baza catre UCP. Cand unitatea centrala de procesare primeste o cerere de intrerupere,
aceasta determina cum sa rezolve cererea. Prioritatea cererii este determinata de numarul
intreruperii asociate cu acea componenta a calculatorului. Calculatoarele mai vechi aveau
numai opt cereri de intrerupere pe care le puteau asocia echipamentelor. Calculatoarele
mai noi au 16 cereri de intrerupere, numerotate de la 0 la 15, dupa cum este prezentat in
Figura 1. Ca o regula generala, fiecare componenta a calculatorului trebuie sa aiba
asociata o cerere de intrerupere unica. Conflictele intre cererile de intrerupere pot face
unele componente sa nu mai functioneze sau chiar sa duca la blocarea intregului sistem.
Avand in vedere numarul mare de componente care pot fi instalate intr-un calculator, este
dificil de asociat o cerere de intrerupere unica pentru fiecare din aceste componente. In
ziua de azi, majoritatea numerelor cererilor de intrerupere sunt asociate automat folosind
sisteme de operare plug and play (PnP) si implementarea sloturilor PCI, a porturilor USB
si a porturilor FireWire.
Figura 1
54
Adresele porturilor de intrare/iesire (I/O)
Adresele de porturi intrare/iesire sunt folosite de comunicatia intre echipamente si
software. Adresa portului I/O este folosita pentru a trimite si primi date pentru o anumita
componenta. La fel ca in cazul cererilor de intrerupere, fiecare componenta are asociata
un port I/O unic. Exista 65,535 de porturi de intrare/iesire intr-un calculator si sunt
identificate printr-o adresa hexazecimala din intervalul 0000h pana la FFFFh. Figura 2
prezinta un grafic al celor mai des utilizate porturi I/O.
Figura 2
Acces direct la memorie

Canalele DMA sunt folosite de echipamente de mare viteza pentru a comunica direct cu
memoria principala. Aceste canale permit echipamentului sa ocoleasca interactiunea cu
unitatea centrala de prelucrare si sa stocheze sau sa citeasca informatii direct din
memorie. Numai anumite echipamente pot fi asociate unui canal DMA, cum ar fi
adaptoarele SCSI sau placile de sunet. Calculatoarele mai vechi aveau numai patru canale
DMA care puteau fi asociate componentelor. Calculatoarele noi au opt canale DMA
numerotate de la 0 la 7, dupa cum este prezentat in Figura 3.
55
56
Figura 3.
1.9 Rezumat
Acest capitol prezinta conceptul de industrie IT, optiunile de formare si angajare si cateva
dintre certificarile standard. De asemenea, sunt prezentate componentele care alcatuiesc
un calculator personal. Mare parte din continutul acestui capitol va va fi de ajutor pe
parcursul acestui curs:
 Tehnologia Informatiei cuprinde utilizarea calculatoarelor, echipamentelor de retea

si aplicatiilor software pentru procesarea, stocarea, transmiterea si gasirea de
informatii.
 Un calculator personal este alcatuit din componente hardware si aplicatii software.
 Carcasa calculatorului si sursa de alimentare trebuie alese astfel incat sa poata
sustine componentele hardware si sa permita adaugarea de componente
suplimentare.
 Componentele interne ale unui calculator sunt selectate conform anumitor
particularitati si functii. Toate componentele interne trebuie sa fie compatibile cu
placa de baza.
 Trebuie sa utilizati tipurile de porturi si cabluri corespunzatoare cand efectuati
conectarea echipamentelor.
 Printre principalele echipamente de intrare se numara: tastatura, mouse-ul, touch
screen-ul si camerele digitale.
 Printre principalele echipamente de iesire se numara: monitoarele, imprimantele si
boxele.
 Resursele sistemului trebuie atribuite componentelor calculatorului. Resursele
sistemului includ cereri de intrerupere, adrese de porturi de intrare/iesire si
echipamente pentru acces direct la memorie.
57
CAPITOLU – II
2.0 Introducere
Acest capitol face referire la practicile de baza care se aplica pentru siguranta locului de
munca, protejarea hardware-ului si a instrumentelor software, precum si eliminarea
materialelor periculoase. Instructiunile de siguranta ajuta la protejarea indivizilor de
accidente sau producerea unor rani, protejand totodata si echipamentele de daune. Unele
dintre aceste indicatii sunt concepute pentru a proteja mediul inconjurator de
contaminarea rezultata din aruncarea materialelor. Atentie la situatiile din care pot rezulta
ranirea persoanelor sau deteriorarea echipamentelor. Semnele de avertizare sunt
concepute pentru a va informa de o eventuala primejdie. Intotdeauna sa fiti atenti la
aceste semne si sa luati masuri de protectie corespunzatoare.
 Explicarea scopului procedurilor si conditiilor de munca in siguranta.

 Identificarea uneltelor si software-ului folosit impreuna cu componentele
calculatorului personal si rolul acestora.
 Implementarea utilizarii corecte a uneltelor.
58
2.1 Explicarea scopului procedurilor si conditiilor de
munca in siguranta
Munca in conditii de siguranta ajuta la prevenirea accidentarii umane si a defectarii
echipamentelor calculatorului. Un loc de munca sigur este curat, organizat si iluminat
corespunzator. Toata lumea trebuie sa inteleaga si sa urmeze procedurile de siguranta.
Urmati procedurile corespunzatoare de manevrare a echipamentelor calculatorului pentru

a reduce riscul de vatamare corporala, defectare a proprietatii si pierdere de date. Orice
defectiune sau pierdere poate duce la despagubiri solicitate de catre proprietarul
echipamentelor si datelor.
Indepartarea corespunzatoare sau reciclarea componentelor periculoase ale

calculatoarelor este o problema globala. Aveti grija sa urmati reglementarile ce
guverneaza modul de indepartare a unor elemente specifice. Organizatiile ce nu respecta
aceste reglementari pot fi amendate sau pot infrunta conflicte legale costisitoare.
 Identificarea procedurilor de siguranta si a potentialelor pericole pentru utilizatori

si tehnicieni.
 Identificarea procedurilor de protejare a echipamentelor si prevenire a pierderilor
de date.
 Identificarea procedurilor de siguranta pentru protejarea mediului inconjurator de
contaminare.
2.1.1 Identificarea procedurilor de siguranta si a

potentialelor pericole pentru utilizatori si tehnicieni
Ghid general de siguranta
Urmati ghidul general de siguranta pentru a preveni taierea,arderea, socurile electrice si
eventuale leziuni ale vederii. Cea mai buna practica este sa va asigurati ca exista un
stingator si o trusa de prim ajutor in caz de incendiu sau de accidente. Figura 1 cuprinde o
lista de instructiuni generale pentru siguranta.
ATENTIE: Sursele si monitoarele contin tensiuni foarte mari. Nu purtati bratara

antistatica atunci cand reparati surse de alimentare sau monitoare.
ATENTIE: Unele componente ale imprimantei se pot incalzi foarte tare atunci cand sunt
folosite, iar alte componente pot contine tensiuni foarte mari. Asigurati-va ca imprimanta
a avut timp sa se raceasca inainte de a va apuca de reparatie. Verificati manualul
imprimantei pentru a gasi locatia eventualelor componente ce pot genera o inalta
tensiune. Unele componente pot stoca tensiuni mari chiar si dupa ce imprimanta a fost
oprita.
59
Figura 1
Ghid de siguranta in caz de incendiu

Urmati ghidul de siguranta in caz de incendiu pentru a proteja vietile oamenilor, cladirile
si echipamentul. Pentru a evita un soc electric si a preveni o stricaciune a calculatorului,
opriti-l si scoateti-l din priza inainte de a incepe orice reparatie.
Focul se extinde foarte rapid si poate fi extrem de daunator. Utilizarea corespunzatoare a

unui extinctor poate preveni iesirea de sub control a unui foc de dimensiune mica. Atunci
cand lucrati cu componentele unui calculator trebuie sa aveti mereu in vedere
posibilitatea aparitiei unui incendiu si trebuie sa stiti cum sa reactionati. Daca apare un
incendiu, trebuie sa urmati aceste proceduri de siguranta.
 Nu incercati sa stingeti niciodata singur un foc care a scapat de sub control sau care
nu este izolat.
 Intotdeauna aveti un plan de evacuare bine pus la punct inainte de a incepe orice
lucru.
 Iesiti din cladire cat mai repede.
 Contactati serviciul de pompieri pentru ajutor.
Cititi cu atentie instructiunile de pe stingatorul din biroul dumneavoastra inainte de a fi

nevoit sa il folosi. In organizatia dumneavoastra ar putea fi disponibile antrenamente de
siguranta.
60
In Statele Unite exista 4 categorii de clasificare pentru extinctoare. Fiecare extinctor este
identificat printr-o litera, culoare si forma diferita, dupa cum puteti observa si in Figura 2.
Fiecare extinctor contine chimicale specifice pentru a lupta cu diferite tipuri de foc:
 Clasa A : Hartie, lemn, plastic, carton

 Clasa B : Benzina, gaz lampant, solventi organici
 Clasa C : Echipament electric
 Clasa D : Metale inflamabile
Ce clasificari de extinctoare exista in tara dumneavoastra?
Este important sa stiti cum sa folositi un extinctor. Folositi abrevierea T-T-S-M pentru a
tine minte regulile de baza in folosirea stingatorului:
T - Trageti acul.
T - Tintiti la baza focului, nu catre flacari.
S - Strangeti manerul.
M - Miscati varful dintr-o parte in alta.
61
2.1.2 Identificarea procedurilor de protejare a
echipamentelor si prevenire a pierderilor de date
Descarcarile electrostatice (Electrostatic discharge - ESD), clima aspra si proasta calitate
a surselor de electricitate pot produce deteriorarea echipamentelor informatice. Respectati
instructiunile de utilizare corespunzatoare, acordati atentie problemelor de mediu si
folositi echipamente pentru stabilizarea curentului electric pentru a preveni distrugerea
echipamentului si pierderea datelor.
ESD
Electricitatea statica reprezinta o acumulare a unor sarcini electrice pe o suprafata.
Aceasta acumulare poate bloca o componenta si poate produce daune. Efectul acesta se
numeste descarcare electrostatica (ESD). ESD poate distruge componentele electronice
dintr-un calculator.
Pentru ca o persoana sa simta efectul ESD trebuie sa existe cel putin 3,000 de Volti de
electricitate statica. De exemplu, electricitatea statica se poate acumula in corpul
dumneavoastra in timp ce pasiti pe un covor. La atingerea altei persoane amandoi veti
simti un soc. Daca descarcarea produce durere sau zgomot inseamna ca s-au produs
probabil peste 10,000 de Volti. Prin comparatie, sunt suficienti 30 de Volti de electricitate
statica pentru a dauna unei componente de calculator.
Recomandari de protectie impotriva ESD

ESD poate produce daune definitive componentelor electrice. Aceste recomandari va vor
ajuta in prevenirea daunelor produse de ESD:
 Pastrati toate componentele in pungi antistatice pana in momentul instalarii.

 Folositi covoare antistatice pe birourile de lucru.
 Folositi covoare impamantate in spatiile de lucru.
 Folositi bratari antistatice atunci cand lucrati la calculatoare.
Climatul
Climatul afecteaza echipamentele calculatorului in diverse moduri:
 Daca temperatura mediului este prea ridicata, echipamentele se supraincalzesc.

 Daca nivelul de umiditate este prea scazut, sansele de aparitie a ESD-ului cresc.
 Daca nivelul de umiditate este prea ridicat, echipamentele pot fi defectate din
cauza umiditatii ridicate.
In Figura 1 putem observa cum conditiile de mediu influenteaza cresterea sau

descresterea riscului de aparitie a ESD-ului.
62
Figura 1
Tipuri de fluctuatii ale tensiunii

Tensiunea este forta care determina miscarea electronilor de-a lungul unui circuit.
Deplasarea electronilor se numeste curent. Circuitele calculatorului au nevoie de tensiune
si curent pentru a actiona componentele electronice. Componentele calculatorului nu pot
functiona corespunzator atunci cand curentul dintr-un calculator nu este adecvat sau
stabil. Instabilitatea voltajului se numeste fluctuatie de tensiune.
Urmatoarele tipuri de fluctuatii de tensiune ale curentului alternativ (AC) pot produce
pierderi de date sau distrugerea hardware-ului:
 Pana de curent – inseamna pierderea completa de curent alternativ. Pana de curent

poate fi provocata de o siguranta arsa, un transformator stricat sau o linie de curent
cazuta.
 Caderea de tensiune – inseamna reducerea nivelului de voltaj al curentului
alternativ pe o perioada de timp. Caderea de tensiune se produce atunci cand
voltajul de pe linia de curent scade sub 80% fata de nivelul normal.
Supraincarcarea circuitelor electrice poate produce o cadere de tensiune.
 Zgomotul – inseamna interferenta dinte generatoarele de tensiune si fulgere.
Zgomotul produce tulburari ale curentului, putand produce erori intr-un sistem
informatic.
 Varfuri de tensiune – inseamna cresterea brusca a voltajului pe o perioada foarte
scurta de timp, depasind cu 100% valoarea normala a voltajului pe o linie de
63
tensiune. Varfurile de tensiune pot fi provocate de fulgere, dar pot aparea de
asemenea atunci cand sistemul electric isi revine dupa o pana de curent.
 Supratensiunea tranzitorie – inseamna o crestere spectaculoasa in voltaj fata de
curentul electric normal. Supratensiunea transitorie dureaza cateva nanosecunde,
sau a bilioana parte dintr-o secunda.
Dispozitive de protectie pentru curent

Protectia impotriva fluctuatiilor de tensiune se poate realiza folosind dispozitive de
protectie a datelor si a echipamentelor informatice.
 Dispozitiv de suprimare a supratensiunii tranzitorii – ajuta la protectia

impotriva supratensiunii tranzitorii si a varfurilor de tensiune. Un dispozitiv de
suprimare a supratensiunii tranzitorii deviaza curentul in exces pe o linie cu
impamantare.
 Sursa de curent permanenta (UPS) – ajuta la protectia impotriva unor probleme
potentiale de curent electric prin furnizarea curentului electric unui calculator sau
altor dispozitive. Bateria se reincarca in permanenta atata timp cat UPS-ul este in
curs de folosire. UPS-ul este capabil sa asigure calitatea constanta a curentului
electric atunci cand apar pane de curent sau caderi de tensiune. Multe dintre UPS-
64
uri sunt capabile sa comunice direct cu sistemul de operare al calculatorului.
Aceasta comunicare permite UPS-ului sa stinga calculatorul in siguranta, si sa
salveze datele inainte ca UPS-ul sa piarda in intregime curentul.
 Sursa de curent de rezerva – ajuta la protectia impotriva eventualelor probleme
electrice, asigurand o baterie de rezerva pentru a furniza energia atunci cand
tensiunea scade sub nivelul normal. Bateria este in asteptare pe parcursul
functionarii normale. Atunci cand tensiunea scade, bateria asigura curent continuu
(CC) invertorului, care il transforma in curent alternativ (CA) pentru calculator.
Acest echipament nu este la fel de sigur precum UPS-ul datorita timpului petrecut
pentru a comuta la baterie. Daca echipamentul de comutare nu functioneaza,
bateria nu va putea sa furnizeze energie calculatorului. Figura 2 prezinta exemple
de echipamente precum dispozitivul de suprimare a supratensiunii tranzitori, UPS-
ul si SPS-ul.
ATENTIE: Nu montati niciodata o imprimanta la UPS. Producatorii de UPS-uri

recomanda sa nu montam o imprimanta la UPS, pentru a nu distruge motorul
imprimantei.
2.1.3 Identificarea procedurilor de siguranta pentru

protejarea mediului inconjurator de contaminare
Calculatoarele si perifericele, din Figura 1, contin materiale ce pot dauna mediului

inconjurator. Materialele periculoase sunt numite cateodata deseuri toxice. Aceste
materiale pot contine concentratie mare de materiale grele precum zinc, plumb sau
mercur. Legile despre aruncarea deseurilor toxice difera in functie de tara sau stat.
Contactati autoritatea locala de reciclare sau aruncare a materialelor toxice pentru mai
multe informatii despre procedurile si serviciile de eliminare a acestora.
Figura 1
65
Material Safety and Data Sheet
Material Safety and Data Sheet reprezinta un tabel ce rezuma informatia despre
identificarea materialelor, incluzand eventualele pericole ce pot afecta siguranta
personala, pericolele de incendiu, si cerintele pentru primul ajutor. In Figura 2, tabelul
MSDS contine reactivitatea chimica si informatii de incompatibilitate ce includ proceduri
de varsare, scurgere si aruncare. El include de asemenea masuri de protectie pentru
manevrarea sigura si depozitarea materialelor.
Figura 2
Pentru a determina daca un material este periculos, consultati MSDS-ul producatorului.

In U.S., Occupational Safety and Health Administration (OSHA) cere ca toate materialele
periculoase sa fie insotite de un MSDS atunci cand sunt transferate unui nou proprietar.
Informatiile din MSDS ce insotesc produsele cumparate pentru reparerea sau intretinerea
unui calculator pot fi foarte importante pentru un tehnician de calculatoare. OSHA cere
de asemenea ca angajatii sa fie informati despre materialele cu care lucreaza si sa li se
puna la dispozitie informatii despre siguranta acestora. In Regatul Unit, Chemicals
Hazard Information and Packaging for Supply Regulations 2002 (CHIP3) supravegheaza
manevrarea materialelor periculoase. CHIP3 cere furnizorilor de materiale chimice sa
ambaleze si sa transporte materialele chimice periculoase in siguranta, incluzand si un
tabel despre produs.
NOTA: MSDS-ul este necesar pentru a determina modul in care trebuie aruncate
materialele potential periculoase intr-o maniera sigura. Inainte de a arunca orice
66
echipamet electronic verificati reglementarile locale cu privire la metodele de indepartare
a acestora acceptate.
Ce organizatie guverneaza folosirea elementelor chimice periculoase in tara

dumneavoastra? Sunt tabelele MSDS obligatorii?
MSDS-ul contine informatii valoroase:
 Numele materialului
 Proprietatile fizice ale materialului
 Orice substante periculoase continute de material
 Informatii despre reactivitate, precum date despre posibila incendiere si explozie a
acestora
 Procedurile pentru scurgere si varsare
 Precautii speciale
 Pericole de sanatate
 Cerinte speciale de protectie
Calculatoarele si echipamentele de calcul sunt in cele din urma aruncate din cauza unora
din urmatoarele motive:
 Pe masura ce echipamentul se invecheste, unele componente incep sa nu mai

functioneze.
 Calculatorul devine invechit pentru aplicatiile pentru care fusese construit.
 Modelele noi au caracteristici imbunatatite.
Inainte de a arunca un calculator sau orice componenta, este foarte important sa avem in
vedere o metoda sigura de indepartare pentru fiecare componenta.
Aruncarea corespunzatoare a bateriilor

Bateriile contin adesea metale ce pot fi daunatoare mediului inconjurator. Bateriile
calculatoarelor portabile pot contine plumb, cadmiu, litiu, mangan si mercur. Aceste
metale nu se descompun si vor ramane in mediul incojurator pentru multi ani. Mercurul
este folosit in general la fabricarea bateriilor si este foarte toxic si daunator omului.
Reciclarea bateriilor ar trebui sa fie o metoda standard pentru un tehnician. Toate

bateriile, inclusiv cele pe baza de litiu, cadmiu si nichel, compozitie de metale si nichel,
si cele pe baza de plumb sunt supuse procedurilor de aruncare, corespunzator cu regulile
regionale.
Aruncarea corespunzatoare a Monitoarelor si a CRT-urilor

Manevrati CRT-urile si monitoarele cu grija. Voltaj extrem de ridicat poate ramane in
monitoare si CRT-uri chiar si dupa ce acesta a fost scos din priza. CRT-urile contin
geamuri, metale, plastic, plumb, bariu si alte metale rare. Conform cu U.S.
Environmental Protection Agency (EPA), CRT-urile pot contine aproximativ 1.8
kilograme de plumb. Trebuie respectate regulile de mediu atunci cand se arunca un
monitor.
67
Aruncarea corespunzatoare de cartuse, toner si hartia fotografica
Tonerele folosite si cartusele de imprimanta trebuie aruncare corespunzator sau reciclate.
Producatorii de cartuse si distribuitori primesc cartusele goale pentru reumplere. Exista
de asemenea si unele companii specializate in reumplerea cartuselor. Exista si
echipamente de reumplere a cartuselor dar acestea nu sunt recomandate, deoarece
cerneala se poate scurge in imprimanta, provocand pagube ireversibile. Garantia
imprimantei se poate pierde si ea la folosirea unor cartuse reincarcate.
Aruncarea corespunzatoare a aerosolilor si a solventilor chimici

Contactati autoritatile locale sanitare pentru a afla cum si unde trebuie sa aruncati
chimicalele si solventii. Nu aruncati niciodata solventi sau chimicale intr-o scurgere sau
canalizare ce duce la canalizarea publica.
Bidonul sau sticlele ce contin solventi sau alte materiale de curatat trebuie manevrate cu
grija. Asigurati-va ca acestea sunt identificate si tratate ca rebuturi periculoase. De
exemplu, unii aerosoli pot exploda atunci cand se incalzesc, daca nu au fost folositi in
intregime.
2.2 Identificarea uneltelor si software-ului folosit

impreuna cu componentele calculatorului personal si rolul
acestora
Pentru fiecare treaba exista o unealta potrivita. Asigurati-va ca sunteti familiarizat cu
utilizarea corecta a fiecarei unelte si ca pentru sarcina curenta folositi unealta
corespunzatoare. Utilizarea agila a uneltelor si software-ului fac slujba mai putin dificila
si asigura indeplinirea sarcinilor intr-un mod corespunzator si sigur.
Exista unelte software care ajuta la diagnosticarea problemei. Folositi aceste unelte
pentru a verifica ce dispozitiv al unui calculator nu functioneaza corect.
Un tehnician trebuie sa documenteze orice reparatie sau problema a calculatorului.

Documentatia poate fi folosita ca punct de referinta pentru viitoarele probleme sau poate
ajuta alti tehnicieni care nu au intampinat aceeasi problema inainte. Documentele pot fi
scrise de mana pe hartie, dar este de preferat forma lor electronica pentru o cautare mai
usoara a unei probleme specifice.
 Identificarea uneltelor hardware si rolul acestora.

 Identificarea uneltelor software si rolul acestora.
 Identificarea componentelor de organizare si scopul lor.
68
2.2.1 Identificarea uneltelor hardware si rolul acestora
Trusa de unelte ar trebui sa contina toate uneltele necesare pentru o reparatie hardware.
Pe masura ce dobanditi experienta, veti invata ce unealta va trebuie pentru fiecare tip de
sarcina. Uneltele hardware sunt grupate in patru categorii:
 Unelte ESD
 Unelte de mana
 Unelte de curatare
 Unelte de diagnosticare
Unelte ESD
Exista doua unelte ESD: bratara antistatica si covor antistatic. Bratara antistatica
protejeaza componentele calculatorului atunci cand este impamantata la carcasa
calculatorului. Covorul antistatic protejeaza componentele calculatorului prin prevenirea
de acumulare a curentului static pe hardware sau pe tehnician. Selecteaza fiecare obiect
din Figura 1 pentru mai multe informatii despre uneltele ESD.
Figura 1
69
Unelte de mana
Cele mai multe unelte folosite in asamblarea calculatorului sunt unelte mici de mana.
Acestea sunt disponibile fie individual fie ca parte a unei truse de unelte. Trusele de
unelte variaza in marime, calitate si pret. Selecteaza fiecare obiect din Figura 2 pentru
mai multe informati despre uneltele de mana.
Figura 2
70
71
Unelte de curatare
Disponibilitatea uneltelor de curatare adecvate este esentiala atunci cand repari sau
intretii calculatoare. Folosirea acestor unelte asigura nevatamarea componentelor
calculatorului in timpul procesului de curatare. Selecteaza fiecare obiect din Figura 3
pentru mai multe informatii despre uneltele de curatare.
Figura 3
72
Unelte de diagnosticare
Pentru testarea hardware-ului sunt folosite un multimetru digital si un adaptor loopback.
Selecteaza fiecare obiect din Figura 4 pentru mai multe informati despre uneltele de
diagnosticare.
Figura 4
2.2.2 Identificarea uneltelor software si rolul acestora
Un tehnician trebuie sa fie capabil sa utilizeze mai multe unelte software care sa-l ajute la
diagnosticarea problemelor, la intretinerea componentelor hardware si la protejarea
informatiilor stocate pe calculator.
Unelte pentru managementul discului

Trebuie sa fiti capabili sa identificati ce software sa folositi in diferite situatii. Uneltele
pentru managementul discului ajuta la detectarea si corectarea erorilor de disc, pregatesc
un disc pentru a stoca informatii si ajuta la stergerea fisierelor nedorite.
Dati click pe fiecare buton din Figura 1 pentru a vedea o captura de ecran cu urmatoarele
unelte pentru managementul discului:
73
Fdisk sau Disk Management – folosit
pentru a crea si sterge partitii pe hard
disk
Format – folosit pentru a pregati discul

pentru a stoca date
Scandisk sau Chkdsk – folosit pentru a

verifica integritatea fisierelor si
directoarelor de pe hard disk, scanand
suprafata acestuia in cautare de erori
fizice
74
Defrag – folosit la optimizarea
spatiului de pe hard disk pentru a
permite un acces mai rapid la programe
si date
Disk Cleanup – folosit pentru a sterge

spatiul de pe disc prin cautarea
fisierelor ce pot fi sterse in siguranta
Disk Management – un utilitar de

sistem folosit pentru administrarea
discurilor si a partitiilor, care poate
realiza sarcini precum initializarea
discului, crearea si formatarea
partitiilor
System File Checker (SFC) – un

utilitar din linia de comanda care
scaneaza fisierele critice ale sistemului
de operare si le inlocuieste pe cele care
sunt corupte
75
Se poate folosi discul de pornire a Windows XP pentru depanarea si repararea fisierelor
corupte. Discul de pornire a Windows XP este conceput pentru a repara fisierele de
sistem ale Windows-ului, pentru a restaura fisierele pierdute sau distruse si pentru a
reinstala sistemul de operare. Utilitare software ale unei parti terte sunt disponibile pentru
detectarea si inlaturarea unei defectiuni.
Unelte software de protejare

In fiecare an virusi, spyware si alte tipuri de atacuri malitioase infecteaza milioane de
calculatoare. Aceste atacuri avaria sistemul de operare, aplicatiile si datele. Calculatoarele
care au fost infestate pot avea chiar si probleme cu performanta hardware-ului sau
defectarea componentelor.
Pentru a proteja datele si integritatea sistemului de operare si a hardware-ului, folositi

software conceput pentru protectia impotriva atacurilor si pentru eliminarea programelor
daunatoare.
Diferite tipuri de software sunt folosite pentru protectia hardware-ului si a datelor.

Selectati fiecare buton din Figura 2 pentru a vedea o captura de ecran a urmatoarelor
unelte software de protectie:
Windows XP Security
Center (Centrul de
Securitate Windows
XP) – permite
verificarea starii
setarilor esentiale de
securitate ale
calculatorului. Centrul
de Securitate verifica in
permanenta pentru a se
asigura ca firewall-ul
software si programul
antivirus ruleaza.
Verifica deasemenea
daca actualizarile sunt
setate sa se descarce si
sa se instaleze automat.
76
Programele Antivirus –
protejeaza calculatorul
impotriva atacurilor
virusilor.
Software pentru
eliminarea aplicatiilor
spyware – protejeaza
impotriva software-ului
care trimite informatii
despre obiceiurile de
navigare pe Internet unui
atacator. Spyware-ul
poate fi instalat fara
cunostinta sau
consimtamantul
utilizatorului.
Firewall – este un program

care ruleaza in permanenta
protejand impotriva
comunicatiilor neautorizate
catre si de la calculatorul
dumneavoastra
77
2.2.3 Identificarea componentelor de organizare si scopul
lor
Este important ca un tehnician sa documenteze toate reparatiile si serviciile pe care le
face. Aceste documentatii trebuie centralizate si puse la dispozitia tuturor celorlalti
tehnicieni. Documentatia este folosita ca material de referinta in problemele similare ce
pot fi intalnite in viitor. Un bun serviciu de relatii cu clientii include asigurarea unei
descrieri detaliate a problemei si a solutiei.
Unelte pentru referinta personala

Uneltele pentru referinta personala includ ghiduri de depanare, manuale ale
producatorului, ghiduri scurte de referinta si un jurnal de reparatie. Inainte de facturare,
un tehnician trebuie sa tina un jurnal de imbunatatiri si reparatii. Documentatia din jurnal
ar trebui sa includa descrierea problemei, solutiile posibile care au fost incercate pentru
rezolvare si pasi urmati in repararea defectiunii. Aveti grija sa notati orice schimbari de
configuratie ale echipamentului si orice schimbari de componente din timpul reparatiei.
Aceasta documentatie o sa va ajute atunci cand intampinati o situatie asemanatoare in
viitor.
 Notite – Luati notite pe masura ce parcurgeti procesul de investigare si reparatie.

Urmariti aceste notite pentru a evita repetarea pasilor anteriori si pentru a
determina urmatorii pasi.
 Jurnal – Documentati upgrade-urile si reparatiile efectuate. Documentatia ar
trebui sa includa descrierea problemei, solutiile posibile care au fost incercate
pentru rezolvare si pasii urmati in repararea defectiunii. Aveti grija sa notati orice
schimbari de configuratie a echipamentului si orice schimbari de componente in
timpul reparatiei. Jurnalul, impreuna cu notitele, o sa va ajute atunci cand
intampinati o situatie asemanatoare in viitor.
 Lista reparatiilor – Alcatuiri o lista a problemelor si rezolvarilor, incluzand data,
componentele inlocuite si informatii despre client. Aceasta lista permite
tehnicianului sa determine ce modificari au fast facute pe calculator in trecut.
Unelte de referinta pe internet

Internetul este o sursa excelenta de informatie despre probleme specifice de hardware si
eventuale solutii:
 Motoare de cautare
 Grupuri de stiri
 Lista de intrebari frecvente a producatorului
 Manuale de calculatorare online
 Forumuri si chat-uri
 Site-uri tehnice
In Figura 1 se poate vedea un exemplu de site web tehnic.
Unelte diverse
Cu timpul veti descoperi o serie de unelte aditionale pe care sa le adaugati trusei
78
dumneavoastra. In Figura 2 puteti observa cum se poate folosi o rola de banda adeziva
pentru a eticheta partile care au fost scoase din calculator atunci cand nu aveti la
indemana un marcator de componente.
Un calculator care functioneaza este o resursa foarte utila pe care puteti sa o luati cu
dumneavoastra atunci cand efectuati reparatii pe teren. Un calculator care functioneaza
poate fi folosit in cautarea de informatie, descarcarea uneltelor si a driver-elor sau
comunicarea cu alti tehnicieni.
In Figura 3 puteti vedea tipurile de componente de rezerva pentru calculator pe care

puteti sa le includeti in trusa de unelte. Asigurati-va ca aceste componente functioneaza
inainte de a le folosi. Folosirea unor componente functionale pentru a le inlocui pe cele
stricate va poate ajuta in determinarea mai rapida a componentei care nu functioneaza
corespunzator.
Figura 1 Figura 2
Figura 3
2.3 Implementarea utilizarii corecte a uneltelor

79
Siguranta la locul de munca este responsabilitatea tuturor. Daca folositi uneltele potrivite
este mult mai putin probabil sa va raniti sau sa stricati unele componente.
Inainte de a curata sau repara echipamente, asigurati-va ca uneltele folosite sunt in buna
stare de functionare. Curatati, reparati sau inlocuiti componentele care nu functioneaza
corect.
 Demonstrarea folosirii corespunzatoare a unei bratari antistatice.

 Demonstrarea utilizarii corespunzatoare a covorului antistatic.
 Demonstrarea folosirii corespunzatoare a unor unelte de mana.
 Demonstrarea folosirii corecte a materialelor de curatare.
2.3.1 Demonstrarea folosirii corespunzatoare a unei

bratari antistatice
Ca in discutia precedenta, un exemplu de descarcare electrostatica este un mic soc pe care
cineva il primeste atunci cand merge pe un covor prin camera si atinge manerul de la usa.
Desi acest mic soc este nevatamator pentru dumneavoastra, aceeasi descarcare electrica
poate produce daune componentelor unui calculator. Purtarea unei bratari antistatice
poate preveni o stricaciune a componentelor calculatorului.
Scopul unei bratari antistatice este de a egala descarcare electrica dintre dumneavoastra si
echipament. Bratara antistatica este un conductor ce face legatura dintre corpul
dumneavoastra si echipamentul la care lucrezi. Atunci cand electricitatea statica se
produce in corpul dumneavoastra, legatura creata de catre bratara antistatica si
echipament, sau pamant, canalizeaza electricitatea prin firul ce este legat de bratara.
Ca in Figura 1, bratara are doua

componente si este usor de purtat:
1. Pune bratara pe incheietura si

securizeaz-o folosind capsa sau
ariciul. Metalul de pe partea din
spate a bratarii trebuie sa ramana in
permanenta in contact cu pielea.
2. Prindeti conectorul de la capatul
firului la bratara si celalalt capat la
echipament sau la acelasi punct de
impamantare la care este legat si
covorul antistatic. Scheletul de
metal al carcasei este un loc bun
pentru a conecta firul. Alegeti un loc
de metal nevopsit atunci cand
80
conectati firul la echipamentul cu care lucrati. O suprafata vopsita nu conduce
curentul la fel de bine ca una nevopsita.
NOTA: Atasati firul de aceeasi parte a echipamentului cu mana pe care se afla bratara
antistatica. Astfel firul nu o sa va incurce atunci cand lucrati.
Purtarea unei bratari ajuta la prevenirea efectului descarcarilor electrostatice, acesta poate
fi redus si mai mult daca nu purtati haine de matase, poliester sau lana. Sunt sanse mai
mari de producere a descarcarilor electrostaice daca purtati astfel de haine.
NOTA: Tehnicieni ar trebui sa isi suflece manecile, sa indeparteze esarfele sau cravatele
si sa stranga camasile pentru a preveni incurcatura cu hainele. Aveti grija ca cerceii,
colierele si alte bijuterii libere sa fie aranjate corespunzator.
ATENTIE: Niciodata nu purtati o bratara antistatica daca reparati un monitor sau un

CRT.
2.3.2 Demonstrarea utilizarii corespunzatoare a covorului

antistatic
Este posibil sa nu aveti mereu posibilitatea de a lucra la un calculator intr-un spatiu
echipat corespunzator. Daca puteti controla mediu, incercati sa puneti spatiul de lucru
departe de zonele cu covor. Covoarele pot duce la construirea descarcarilor electrostatice.
Daca nu puteti evita covoarele, legati-va pentru impamantare de portiunea nevopsita a
carcasei calculatorului la care lucrati inainte de a atinge orice componenta.
Covor antistatic
Covorul antistatic este un conductor slab. Functioneaza prin atragerea energiei statice de
la o componenta si transmiterea acesteia intr-un mod sigur de la echipament la un punct
de impamantare, ca in Figura 1:
81
1. In spatiul de lucru asezati covorul langa sau dedesuptul carcasei calculatorului.
2. Prindeti covorul de carcasa pentru a asigura impamantarea si folositi-l pentru a
depozita componentele scoase din calculator.
Reducand potentialul descarcarilor electrostatice duce la scaderea sanselor de stricare a

componentelor sau a circuitelor delicate.
NOTA: Intotdeauna manevrati componentele de marginea lor.
Birou de lucru
Impamantati biroul de lucru si covorul antistatic atunci cand sunteti la munca. Daca stati
pe covor si purtati bratara antistatica corpul dumneavoastra are aceeasi incarcare ca si
echipamentul , reducand probabilitatea de aparitie a descarcarilor electorstatice.
2.3.3 Demonstrarea folosirii corespunzatoare a unor

unelte de mana
Un tehnician trebuie sa fie capabil sa foloseasca fiecare unelta dintr-o trusa. Acest subiect
acopera o mare parte dintre uneltele folosite la repararea calculatorului.
Suruburile
Folositi surubelnita corespunzatoare pentru fiecare surub. Folositi capul ascutit al
surubelnitei pentru capatul surubului. Invartiti surubelnita in sensul acelor de ceasornic
pentru a strange surubul, si in sensul opus pentru a slabi surubul, ca in Figura 1.
Figura 1
Filetul surubului se poate distruge daca il strangeti prea tare cu surubelnita. Un surub cu
filetul distrus,ca in Figura 2, se poate bloca in gaura sau nu se mai fixeaza destul de bine.
Aruncati suruburile cu filetul prost.
82
Figura 2
Surubelnita cu capul drept Figura 3

Ca in Figura 3, folositi o surubelnita cu capul drept
atunci cand utilizati un surub cu capul drept. Nu
folositi o surubelnita cu capul drept pentru a
desface un surub cu capul in cruce. Nu folositi
niciodata o surubelnita ca o parghie. Daca nu puteti
scoate o componenta, verificati daca nu cumva
exista o clema sau o incuietoare care asigura
securizarea componentei in acel loc.
ATENTIE: Daca aveti nevoie de o forta prea mare

pentru a scoate o componenta,sau pentru a adauga
una, cu siguranta ceva nu este in regula. Aruncati o
a doua privire pentru a fi sigur ca nu aiti uitat un
surub sau o clema care blocheaza componenta. Verificati manualul sau diagrama pentru
mai multe informati.
Surubelnita cu capul in cruce (Phillips) Figura 4

Ca in Figura 4, folositio surubelnita cu capul in
cruce (Phillips) atunci cand utilizati un surub cu
capul in cruce. Nu folositi aceasta surubelnita
pentru a gauri obiectele. Capul surubelnitei se va
strica.
83
Imbusul Figura 5
Ca in Figura 5, folositi un imbus pentru a strange
sau desface suruburile cu capat hexagonal.
Suruburile cu capat hexagonal nu ar trebui stranse
prea mult pentru a nu strica filetul. Nu utilizati un
imbus prea larg pentru surubul pe care il folositi.
ATENTIE: Unele unelte sunt magnetizate. Cand

lucrati cu componente electronice, asigurati-va ca
uneltele pe care le folositi nu sunt magnetizate.
Campurile magnetice pot fi daunatoare pentru
datele stocate pe benzile magnetice. Verificati
uneltele atingandu-le de un surub. Daca surubul
este atras de unelta, nu o folositi.
Unelte de extragere, clesti cu varf ascutit, sau pensete Figura 6

Ca in Figura 6, uneltele de extragere, clesti cu varf
ascutit si pensetele pot fi folosite pentru a pune sau
scoate parti ce nu pot fi ajunse de degete. Nu zgariati
sau atingeti componentele atunci cand folositi aceste
unelte.
ATENTIE: Nu folositi creioanele in interiorul

calculatorului pentru a face modificari asupra
setarilor comutatoarelor sau pentru a scoate jumperi.
Capul creionului se poate comporta ca un conductor
si poate defecta componentele calculatorului.
2.3.4 Demonstrarea folosirii corecte a materialelor de

curatare Figura 1
Pastrea calculatoarelor curate prin exterior si prin

interior este o parte foarte importanta in programul
de intretinere. Murdaria poate provoca probleme
operatiilor fizice ale ventilatorului, butoanelor si
altor componente mecanice. In Figura 1 se pot
observa cateva acumulari de praf pe componentele
calculatorului. Pe componentele electrice o
acumalare excesiva de praf va actiona ca un izolator
si va opri caldura. Acesta izolatie va inhiba
capacitatea radiatorului si a ventilatorului de racire
de a mentine componentele reci, provocand
supraincalzirea circuitelor si a chipului.
84
ATENTIE: Inainte de a curata orice echipament, opriti-l si scoateti-l din priza.
Carcasa calculatorului si monitoarele

Curatati carcasa calculatorului si suprafata exterioara a monitorului folosind o solutie de
curatat si o carpa de stofa fara scame. Folositi putina solutie pentru spalat vasele si 100
ml de apa pentru a crea aceasta solutie de curatat. Daca pica apa in interiorul carcasei
lasati calculatorul o perioada de timp inainte de a il aprinde.
Monitoare LCD
Nu folositi solutii de curatare pe baza de amoniac sau orice alta compozitie pentru un
monitoare LCD, doar pe cele special create pentru acest tip de monitoare. Componentele
chimice dure vor afecta exteriorul monitorului. Nu exista nici un fel de sticla sa protejeze
aceste monitoare, curatati ecranul bland incercand sa nu apasati prea ferm pe el.
Monitoare CRT
Pentru a curata ecranul monitoarelor CRT folositi o carpa curata si fara scame, udati-o cu
apa distilata si stergeti monitorul de sus in jos. Apoi folositi o carpa uscata si fina pentru a
sterge ecranul si a indeparta dungile care au ramas in urma curatirii.
Curatati componentele prafuite folosind aer comprimat. Aerul comprimat nu produce

incarcari electrostatice pe componente. Asigurati-va ca sunteti intr-o zona ventilata
corespunzator inainte de a ventila praful din calculator. O practica buna este sa purtati o
masca pentru a va asigura ca nu inhalati particule de praf.
Eliminati praful prin sufluri mici de aer din tubul de aer comprimat. Nu varsati niciodata
tubul de aer comprimat si nu il folositi rasturnat. Nu permiteti paletele ventilatorului sa se
invarta de la forta provocata de aerul comprimat. Tineti ventilatorul in loc. Motorul
ventilatorului se poate strica atunci cand acesta se invarte in gol.
Contactele componentelor
Curatati contactele componentelor folosind alcool izo-propilic. Nu folositi acetona.
Acetona contine impuritati ce pot afecta contactele. Aveti grija sa nu ramana scame de la
bucata de material sau vata. Indepartati orice scama folosind aer comprimat inainte de a
reporni calculatorul.
Tastatura
Curatati tastatura calculatorului folosind aer comprimat sau un aspirator de mana cu o
perie atasata.
AVERTISMENT: Nu folositi un aspirator standard in interiorul unui calculator.

Componentele din plastic ale aspiratorului pot provoca incarcari si descarcari
electrostatice asupra componentelor. Folositi un aspirator corespunzator pentru
componentele electronice.
Mouse-ul
Folositi solutie de curatat geamuri si materiale fine pentru a curata suprafata exterioara a
mouse-ului. Nu puneti solutia de curatat direct pe mouse. Daca curatati un mouse cu bila,
85
scoateti bila si curatati-o folosind o solutie de geamuri si un material fin. Stergeti rotitele
din interiorul mouse-ului cu acelasi material. Puteti folosi o pila pentru a sterge aceste
rotite. Nu pulverizati lichide in interiorul mouse-ului.
Tabelul din Figura 2 arata componentele calculatorului pe care ar trebui sa le curatati si

materialele de curatare corespunzatoare.
Figura 2
86
87
88
89
90
2.4 Rezumat
Acest capitol discuta procedurile de siguranta in laborator, folosirea corespunzatoare a
instrumentelor, si inlaturarea corecta a componentelor calculatorului si consumabilelor. In
acest laborator v-ati familiarizat cu multe dintre instrumentele folosite la construirea,
repararea si curatarea calculatorului si a componentelor electronice. Ati invatat
deasemenea si importanta instrumentelor organizationale si cum va pot ajuta acestea
pentru a lucra mai eficient.
Urmatoarele concepte sunt dintre cele mai importante de retinut din acest capitol:
 Lucrati intr-o maniera sigura pentru a proteja atat utilizatorii cat si echipamentul.
 Urmati toate sfaturile de siguranta pentru a preveni accidentarea dumneavoastra
sau a celorlalti.
 Sa stiti sa protejati echipamentul impotriva deteriorarilor cauzate de ESD.
 Sa stiti si sa puteti preveni caderile de tensiune care pot avaria echipamentul si pot
duce la pierderea de informatie.
 Sa stiti care produse si consumabile necesita proceduri speciale de inlaturare.
 Familiarizati-va cu tabelele MSDS pentru problemele de siguranta si restrictiile de
inlaturare a echipamentelor pentru a proteja mediul inconjurator.
 Sa puteti folosi instrumentele corespunzatoare pentru fiecare sarcina.
 Sa stiti cum sa curatati componentele in siguranta.
 Folositi instrumentele de organizare in timpul reparatiei unui calculator.
91
CAPITOLU – III
3.0 Introducere
Asamblarea calculatoarelor reprezinta o parte importanta din profesia unui tehnician. Ca
si tehnician, va trebui sa actionati intr-o maniera logica si metodica in lucrul cu
componentele calculatorului. Ca orice meserie care se invata, abilitatea de asamblare a
unui calculator se imbunatateste considerabil cu practica.
 Deschiderea carcasei.
 Instalarea sursei de alimentare.
 Atasarea componentelor la placa de baza si instalarea placii de baza.
 Instalarea componentelor interne.
 Instalarea componentelor in locasurile externe.
 Instalarea placilor de extensie.
 Conectarea cablurilor interne.
 Reatasarea panourilor laterale si conectarea cablurilor externe la calculator.
 Pornirea calculatorului pentru prima data.
3.1 Deschiderea carcasei
92
Carcasele pentru calculatoare sunt produse in forme diferite. Formele diferite se refera la
dimensiunea si modelul carcasei.
Pregatiti biroul de lucru inainte de a deschide carcasa. Asigurati o lumina adecvata, o

buna ventilatie si o temperatura a camerei confortabila. Spatiul de lucru sau masa ar
trebui sa fie accesibile din toate unghiurile. Evitati aglomerarea suprafetei de lucru sau a
mesei cu unelte si componente de calculator. Un covor antistatic asezat pe masa va ajuta
la prevenirea deteriorarilor fizice si a celor produse de ESD asupra echipamentelor.
Recipiente mici pot fi folosite pentru a pastra suruburile de dimensiuni mici si alte parti
componente pe masura ce acestea sunt extrase din calculator.
Exista metode diferite pentru a deschide carcasele. Pentru afla cum se deschide un anumit
model de carcasa consultati manualul utilizatorului sau site-ul web al producatorului.
Majoritatea carcaselor se deschid intr-unul dintre urmatoarele feluri:
 Carcasa poate fi inlaturata ca o singura bucata.

 Panourile laterale si cel superior se pot detasa.
 Uneori trebuie desfacut mai intai panoul superior inaintea celor laterale.
3.2 Instalarea sursei de alimentare

Unui tehnician i se poate solicita inlocuirea sau
instalarea unei surse de alimentare. Majoritatea
surselor de alimentare pot fi fixate doar dintr-o
singura directie in carcasa calculatorului.
Exista, de obicei, trei sau patru suruburi ce
fixeaza sursa de alimentare de carcasa
calculatorului. Sursele de alimentare au
ventilatoare ce pot vibra si astfel desface
suruburile care nu au fost fixate corespunzator.
Atunci cand instalati sursa de alimentare
asigurati-va ca toate suruburile sunt folosite si
ca acestea sunt bine stranse.
Acestia sunt pasii pentru instalarea sursei de

alimentare:
1. Introduceti sursa de alimentare in carcasa.

2. Aliniati orificiile de la sursa de alimentare cu cele de pe carcasa.
3. Securizati sursa de alimentare la carcasa folosind suruburile corespunzatoare.
93
94
3.3 Atasarea componentelor la placa de baza si instalarea
placii de baza
Aceasta sectiune detaliaza pasii necesari pentru instalarea componentelor pe placa de
baza si apoi instalarea placii de baza in carcasa calculatorului.
 Instalarea UCP (Unitatii Centrale de Procesare) si a ansamblului radiator/ventilator.

 Instalarea memoriei RAM.
 Instalarea placii de baza.
3.3.1 Instalarea UCP (Unitatii Centrale de Procesare) si a

ansamblului radiator/ventilator
UCP si ansamblul radiator/ventilator pot fi instalate pe placa de baza inainte ca aceasta sa
fie montata in carcasa.
UCP
Figura 1 ilustreaza un prim-plan al Unitatii Centrale de Procesare si al placii de baza.
UCP si placa de baza sunt sensibile la descarcarile electrostatice. Atunci cand manevrati o
UCP si o placa de baza, asigurati-va ca acestea sunt asezate pe un covor antistatic
impamantat. Ar trebui sa purtati o bratara antistatica atunci cand lucrati cu aceste
componente.
AVERTISMENT: Cand manevrati o UCP, sa nu atingeti niciodata contactele acesteia.
Figura 1
95
UCP este securizata in socket-ul sau de pe placa de baza printr-un sistem de
parghie/clema. Socket-urile UCP din ziua de astazi sunt socket-uri ZIF (Zero Insertion
Force - Forta Zero la Insertie - nu trebuie utilizata nici o forta la introducerea lor). Ar
trebui sa fiti familiarizati cu sistemul de parghie/clema inainte de a incerca sa instalati
UCP in socket-ul placii de baza.
Pasta termoconductoare ajuta la pastrarea rece a UCP. Figura 2 ilustreaza cum se aplica
pasta termoconductoare pe UCP.
Atunci cand instalati o UCP uzata, curatati-o impreuna cu baza radiatorului folosind
alcool izopropilic. Aceasta manevra curata orice urma de pasta termoconductoare
anterioara. Suprafetele sunt acum pregatite pentru un nou strat de pasta
termoconductoare. Urmariti toate recomandarile producatorului referitoare la aplicarea
pastei termoconductoare.
Figura 2
Ansamblul Radiator/Ventilator
Figura 3 ilustreaza un ansamblu radiator/ventilator. Este un echipament de racire compus
din doua parti. Radiatorul atrage caldura dinspre procesor. Ventilatorul indeparteaza
caldura de la radiator. Ansamblul radiator/ventilator are de regula un conector de
alimentare cu 3 pini.
Figura 4 ilustreaza conectorul si legatura ansamblului radiator/ventilator cu placa de baza.
Urmati aceste instructiuni de instalare a UCP si a ansamblului radiator/ventilator:
96
1. Aliniati UCP astfel incat indicatorul Conexiunii 1 sa fie asezat in dreptul Pinului 1
din socket-ul UCP. Astfel, veti asigura ca semnele de orientare ale UCP sunt
aliniate cu cheile de orientare de pe socket-ul UCP.
2. Plasati cu grija UCP in socket.
3. Inchideti zona de incarcare a UCP si securizati-o coborand pargia si prinzand-o sub
locasul de retinere.
4. Aplicati o cantitate mica de pasta termoconductoare pe UCP si distribuiti-o in mod
egal. Urmati instructiunile de aplicare furnizate de producator.
5. Aliniati dispozitivele de fixare ale ansamblului radiator/ventilator cu gaurile de pe
placa de baza.
6. Plasati ansamblul radiator/ventilator in socket-ul UCP, avand grija sa nu prindeti
cablurile ventilatorului.
7. Strangeti dispozitivele de fixare ale ansamblului radiator/ventilator pentru a-l
securiza in pozitie.
8. Conectati cablul de alimentare al ansamblului radiator/ventilator in locasul de pe
placa de baza.
Figura 3 Figura 4
3.3.2 Instalarea memoriei RAM

Ca si UCP si ansamblul radiator/ventilator, memoria RAM este instalata pe placa de baza
inainte de a o fixa in carcasa calculatorului. Inainte de a instala un modul de memorie,
consultati documentatia placii de baza sau site-ul web al producatorului pentru a va
asigura ca memoria AM este compatibila cu placa de baza.
Memoria RAM asigura stocarea temporara de date pentru UCP in timpul functionarii
calculatorului. Memoria RAM este o memorie volatila, ceea ce inseamna ca continutul
acesteia se pierde odata cu stingerea calculatorului. In general, mai multa memorie RAM
sporeste performantele calculatorului.
Urmati acesti pasi pentru instalarea memoriei RAM:

97
1. Aliniati memoria RAM cu slotul de
memorie si apasati pana cand
dispozitivele laterale de prindere au
intrat in pozitie.
2. Asigurati-va ca dispozitivele laterale de
prindere au fixat modulul RAM.
Verificati vizual eventuale contacte
expuse.
Repetati acesti pasi pentru module

suplimentare de memorie RAM.
3.3.3 Instalarea placii de baza

Placa de baza este acum pregatita pentru a fi montata in carcasa. Distantiere metalice si
din plastic sunt folosite pentru a monta placa de baza si pentru a impiedica contactul
acesteia cu portiunile metalice ale carcasei. Ar trebui sa instalati doar distantierele care se
aliniaza cu gaurile din placa de baza. Instalarea unor distantiere aditionale poate
impiedica asezarea corespunzatoare a placii de baza in interiorul carcasei.
Urmati acesti pasi pentru instalarea placii de baza:
1. Montati distantierele in carcasa calculatorului.

2. Aliniati conectorii I/O de pe spatele placii de baza cu orificiile din spatele carcasei.
3. Aliniati gaurile pentru suruburi de pe placa de baza cu distantierele.
4. Inserati toate suruburile pentru placa de baza.
5. Strangeti toate suruburile pentru placa de baza.
98
99
100
3.4 Instalarea componentelor interne
Componentele care sunt instalate in locasuri
interne sunt denumite componente interne.
Hard disk-ul (HDD) este un exemplu de
componenta interna.
Urmati acesti pasi pentru instalarea hard

disk-ului:
 Pozitionati hard disk-ul astfel incat sa

fie aliniat cu locasul de 3,5 inch.
 Inserati hard disk-ul in locas astfel
incat gaurile pentru suruburi sa fie
aliniate cu cele din carcasa.
 Securizati hard disk-ul de carcasa
folosind suruburile corespunzatoare.
3.5 Instalarea componentelor in locasurile externe

Unitatile, precum unitatile optice si unitatile
pentru discheta, sunt instalate in locasuri
speciale care sunt accesibile din partea
frontala a carcasei. Unitatile optice si
unitatile pentru discheta stocheaza
informatia pe medii de stocare externe.
Unitatile din locasurile externe permit
accesul la mediile de stocare fara a deschide
carcasa.
Dupa parcurgerea acestei sectiuni, veti putea

indeplini urmatoarele sarcini:
 Instalarea unitatii optice.

 Instalarea unitatii pentru discheta.
3.5.1 Instalarea unitatii optice

O unitate optica este un dispozitiv de stocare care citeste si scrie informatii pe CD-uri si
DVD-uri. Un conector de alimentare Molex asigura curent electric unitatii optice de la
sursa de alimentare. Un cablu PATA conecteaza unitatea optica la placa de baza.
Urmati acesti pasi pentru a instala o unitate optica:
101
1. Pozitionati unitatea optica astfel incat
sa fie aliniata cu locasul de 5,25 inch.
2. Introduceti unitatea optica in locasul
din carcasa astfel incat gaurile pentru
suruburi ale acesteia sa fie aliniate cu
cele din carcasa.
3. Fixati unitatea optica in carcasa
folosind suruburile corespunzatoare.
3.5.2 Instalarea unitatii pentru discheta

O unitate pentru discheta (Floppy Disk
Drive - FDD) este un dispozitiv de stocare
care citeste si scrie informatii pe o discheta.
Un conector de alimentare BERG
alimenteaza unitatea pentru discheta. Un
cablu de date pentru discheta conecteaza
FDD-ul la placa de baza.
O unitate pentru discheta intra intr-un locas

de 3,5 inch aflat in partea frontala a carcasei.
Urmati acesti pasi pentru instalarea FDD-

ului:
 Pozitionati unitatea pentru discheta

astfel incat sa fie aliniata cu locasul de 3,5 inch.
 Inserati unitatea pentru discheta in locas astfel incat gaurile pentru suruburi din
aceasta sa fie aliniate cu cele din carcasa.
 Securizati unitatea pentru discheta la carcasa folosind suruburile corespunzatoare.
102
103
3.6 Instalarea placilor de extensie
Placile de extensie sunt instalate pentru a
adauga functionalitate unui calculator.
Placile de extensie trebuie sa fie compatibile
cu slot-urile de expansiune. Aceasta sectiune
se focalizeaza pe instalarea a trei tipuri de
placi de extensie:
 Placa de retea (PCIe x1 NIC)

 Placa de retea pentru conexiune fara
fir (wireless) pe slot PCI
 Placa video pe slot PCIe x16
Dupa parcurgerea acestei sectiuni, veti putea

 Instalarea placii de retea.

 Instalarea placii de retea pentru conexiune fara fir (wireless).
 Instalarea placii/adaptorului video.
3.6.1 Instalarea placii de retea

O placa de retea (NIC - Network Interface
Card) permite conectarea unui calculator la o
retea. Placile de retea folosesc slot-urile PCI
(Peripheral Component Interconnect) si
PCIe (Peripheral Component Interconnect
Express) de pe placa de baza.
Urmati acesti pasi pentru instalarea placii de

retea:
1. Aliniati placa de retea cu slot-ul de

expansiune corespunzator de pe placa
de baza.
2. Apasati usor pe placa de retea pana
cand aceasta a intrat complet in slot-ul
de expansiune.
3. Fixati placa de retea de carcasa calculatorului folosind un surub corespunzator.
104
3.6.2 Instalarea placii de retea pentru conexiune fara fir
(wireless)
O placa de retea pentru conexiune fara fir
(wireless NIC) permite unui calculator sa se
conecteze la o retea wireless. Placile de retea
pentru conexiune fara fir folosesc slot-urile
PCI si PCIe de pe placa de baza. Unele placi
de retea pentru conexiune fara fir sunt
instalate extern printr-un conector USB.
Urmati acesti pasi pentru instalarea unei placi

de retea pentru conexiune fara fir:
1. Aliniati placa de retea pentru conexiune

fara fir cu slot-ul corespunzator de pe
placa de baza.
2. Apasati usor pe placa de retea pentru
conexiune fara fir pana cand aceasta este fixata integral pe placa de baza.
3. Asigurati montarea placii de retea pentru conexiune fara fir pe carcasa
calculatorului folosind surubul corespunzator.
3.6.3 Instalarea placii/adaptorului video

Un adaptor video este interfata dintre un
calculator si un monitor. Un adaptor video
imbunatatit poate asigura capabilitati grafice
mai bune pentru jocuri si programe grafice.
Adaptoarele video folosesc slot-uri de
expansune PCI, AGP (Accelerated Graphics
Port) sau PCIe de pe placa de baza.
Urmati acesti pasi pentru a instala adaptorul

video:
1. Aliniati adaptorul video cu slot-ul

corespunzator de pe placa de baza.
2. Apasati usor adaptorul video pana cand
acesta este complet fixat.
3. Asigurati montarea adaptorului video pe carcasa folosind surubul corespunzator.
105
106
3.7 Conectarea cablurilor interne
Cablurile de curent/alimentare sunt folosite
pentru a distribui electricitate de la sursa de
alimentare la placa de baza si alte
componente. Cablurile de date transmit
informatii intre placa de baza si
dispozitivele de stocare, precum hard disk-
urile. Cablurile aditionale conecteaza
butoanele si led-urile din partea frontala a
carcasei calculatorului la placa de baza.
Dupa parcurgerea acestei sectiuni, veti

putea indeplini urmatoarele sarcini:
 Conectarea cablurilor de alimentare.

 Conectarea cablurilor de date.
3.7.1 Conectarea cablurilor de alimentare

Conexiunile de alimentare ale placii de baza
Precum alte componente, placa de baza are nevoie de putere/alimentare pentru a
functiona. Conectorul principal de putere (Advanced Technology Extended - ATX) va
avea fie 20, fie 24 de pini. Sursa de alimentare poate avea si un conector auxiliar de
alimentare (AUX) de 4 sau 6 pini care se conecteaza la placa de baza. Un conector de 20
de pini functioneaza pe o placa de baza cu un slot de 24 de pini.
Urmati acesti pasi pentru instalarea cablurilor de alimentare pentru placa de baza:
107
1. Aliniati conectorul ATX de 20 de pini cu slotul de pe placa de baza. [Figura 1]
2. Apasati usor pana cand clema face "click" in locul corespunzator.
3. Aliniati conectorul auxiliar (AUX) de 4 de pini cu slotul de pe placa de baza.
[Figura 2]
4. Apasati usor pana cand clema face "click" in locul corespunzator.
Figura 1 Figura 2
Conectori de alimentare SATA

Conectorii de alimentare SATA folosesc un conector de 15 pini. Conectorii de alimentare
SATA sunt folositi pentru hard disk-uri, unitati optice, sau orice alta componenta care are
un socket de alimentare SATA.
Conectori de alimentare Molex

Hard disk-urile si unitatile optice care nu au socket-uri de alimentare SATA folosesc un
conector de alimentare Molex.
ATENTIE: Nu folositi un conector alimentare Molex si unul SATA pe aceeasi unitate

simultan.
Conectori de alimentare Berg

Conectorul de alimentare Berg de 4 pini alimenteaza o unitate pentru discheta.
Urmati acesti pasi pentru instalarea cablurilor de alimentare:
1. Inserati conectorul de alimentare SATA in hard disk (HDD). [Figura 3]

2. Inserati conectorul de alimentare Molex in unitatea optica. [Figura 4]
3. Inserati conectorul de alimentare Berg de 4 pini in unitatea pentru discheta. [Figura
5]
4. Montati conectorul de alimentare de 3 pini pentru ventilator pe placa de baza
conform manualului placii de baza. [Figura 6]
108
5. Conectati cablurile aditionale din carcasa la conectorii corespunzatori conform
manualului placii de baza.
Figura 3 Figura 4
Figura 5 Figura 6
3.7.2 Conectarea cablurilor de date

Unitatile se conecteaza la placa de baza folosind cabluri de date. Unitatea ce este
conectata determina tipul de cablu de date folosit. Tipurile de cabluri de date sunt PATA,
SATA si floppy disk.
Cabluri de date PATA

Cablul PATA este uneori denumit "cablul panglica", deoarece este lat si plat. Cablul PATA
poate sa aiba 40 sau 80 de conductori. Un cablu PATA are de obicei 3 conectori de 40 de
pini. Un conector de la capatul cablului se conecteaza la placa de baza. Ceilalti doi se
109
conecteaza la unitati. Daca sunt instalate mai multe unitati de hard disk, unitatea master
("stapan") se va conecta la conectorul din capat. Unitatea slave ("sclav") se va conecta la
conectorul din mijloc.
O dunga pe cablul de date indica pinul 1. Conectati cablul PATA in unitate cu indicatorul
de pin 1 de pe cablu aliniat la indicatorul de pin 1 de la conectorul unitatii. Indicatorul de
pin 1 de pe conectorul unitatii este de obicei cel mai apropriat de conectorul de
alimentare de pe unitate. Multe placi de baza au doua controller-e PATA ce asigura suport
pentru maximum patru unitati PATA.
Cabluri de date SATA

Cablul de date SATA are un conector de 7 pini. Un capat al cablului este conectat la placa
de baza. Celalalt capat este conectat la orice unitate care are un conector de date SATA.
Cabluri de date floppy

Cablul de date al unitatii floppy are un conector de 34 de pini. Asemanator cu cablul de
date PATA, cablul de date floppy are o dunga care indica locatia pinului 1. Un cablu de
date floppy are de obicei trei conectori de 34 de pini. Un conector de la capatul cablului
se conecteaza la placa de baza. Ceilalti doi conectori se conecteaza la unitati. Daca sunt
instalate mai multe unitati floppy, unitatea A: se va conecta la conectorul din capat.
Unitatea B: se va conecta la conectorul din mijloc.
Conectati cablul de date floppy in unitate cu indicatorul de pin 1 de pe cablu aliniat cu

indicatorul de pin 1 de pe conectorul din unitate. Placile de baza au un singur controller
pentru unitatea floppy, ce asigura suport pentru maximum doua unitati floppy.
NOTA: Daca pinul 1 de pe cablul de date floppy nu este aliniat cu pinul 1 de pe

conectorul de pe unitate, unitatea floppy nu va functiona. Nealinierea nu va dauna
unitatii, insa LED-ul de activitate va sta aprins permanent. Pentru a repara aceasta
problema, inchideti calculatorul si reconectati cablurile de date astfel incat pinul 1 de pe
cablu si pinul 1 de pe conector sa fie aliniate. Restartati calculatorul.
Respectati urmatorii pasi pentru instalarea cablurilor de date:
1. Conectati capatul destinat placii de baza al cablului PATA in socket-ul/soclul placii

de baza. [Figura 1]
2. Inserati conectorul de la capatul indepartat al cablului PATA la unitatea optica.
[Figura 2]
3. Conectati un capat al cablului SATA in socket-ul de pe placa de baza. [Figura 3]
4. Conectati celalalt capat al cablului SATA in unitatea de hard disk. [Figura 4]
5. Conectati capatul destinat placii de baza al cablului floppy in soclul de pe placa de
baza. [Figura 5]
6. Inserati conectorul de la capatul indepartat al cablului floppy in unitatea floppy.
[Figura 6]
Figura 1 Figura 2
110
Figura 3 Figura 4
Figura 5 Figura 6
111
3.8 Reatasarea panourilor laterale si conectarea
cablurilor externe la calculator
Acum ca toate componentele interne au fost instalate si conectate la placa de baza si sursa
de alimentare, panourile laterale trebuie reatasate la carcasa. Pasul urmator este sa
conectam toate cablurile pentru toate componentele periferice si cablul de alimentare.
 Reatasarea panourilor laterale.

 Conectarea cablurilor externe la calculator.
3.8.1 Reatasarea panourilor laterale

Majoritatea carcaselor de calculatoare au doua panouri, cate unul pentru fiecare parte.
Unele carcase de calculatoare au un capac format din trei parti ce se aseaza peste
scheletul carcasei.
Odata ce capacul este in pozitie, asigurati-va ca toate suruburile sunt fixate in locatia lor.
Unele carcase de calculator folosesc suruburi care se insereaza folosind o surubelnita.
Unele carcase au suruburi cu maner ce pot fi stranse cu mana.
112
Daca nu sunteti sigur cum sa scoateti sau sa
inlocuiti carcasa calculatorului, consultati
documentatia sau site-ul web al
producatorului pentru mai multe informatii.
AVERTISMENT: Manevrati componentele

carcasei cu grija. Unele carcase de calculator
au varfuri dintate sau ascutite.
3.8.2 Conectarea cablurilor externe la calculator

Dupa ce panourile laterale au fost reatasate, conectati cablurile in spatele calculatorului.
Cateva tipuri comune de conexiuni folosind cabluri externe:
 Monitorul
 Tastatura
 Mouse-ul
 USB
 Ethernet
 Alimentarea
Atunci cand atasati cabluri, asigurati-va ca sunt conectate la locatiile corespunzatoare de

pe calculator. De exemplu, unele tastaturi si mouse-uri folosesc acelasi tip de conector
PS/2.
ATENTIE: Atunci cand conectati cabluri nu fortati niciodata conexiunea.
NOTA: Conectati cablul de alimentare dupa ce ati montat toate celelalte cabluri.
Urmati acesti pasi pentru instalarea cablurilor externe:
1. Atasati cablul monitorului la portul video. [Figura 1]

2. Securizati cablul prin strangerea suruburilor de pe conector.
3. Montati cablul tastaturii in portul pentru tastatura PS/2. [Figura 2]
4. Montati cablul mouse-ului in portul pentru mouse PS/2. [Figura 3]
5. Montati cablul USB intr-un port USB. [Figura 4]
6. Montati cablul de retea intr-un port pentru retea. [Figura 5]
7. Conectati antena wireless (pentru conexiune fara fir) in conectorul pentru antena.
[Figura 6]
8. Conectati cablul de alimentare la sursa de alimentare. [Figura 7]
113
Puteti observa in Figura 8 toate cablurile atasate in spatele calculatorului.
Figura 1 Figura 2
Figura 3 Figura 4
114
Figura 5 Figura 6
Figura 7 Figura 8
115
116
3.9 Pornirea calculatorului pentru prima data
Atunci cand calculatorul este pornit, Basic Input/Output System (BIOS) efectueaza o
verificare a componentelor interne. Aceasta verificare este denumita power-on self test
(POST).
 Identificarea codurilor de beep.

 Descrierea configuratiei BIOS-ului.
117
3.9.1 Identificarea codurilor de beep
POST verifica functionarea corecta a tuturor componentelor hardware. Daca un dispozitiv
nu functioneaza corect, un semnal de beep alerteaza tehnicianul ca exista o problema. In
mod normal, un singur beep arata ca totul functioneaza corespunzator. Daca exista o
defectiune hardware calculatorul poate emite o serie de beep-uri. Fiecare producator de
BIOS-uri foloseste coduri diferite pentru a indica probleme de hardware. In Figura 1 este
prezentat un tabel cu coduri de beep. Codurile de beep ale calculatorului dumneavoastra
pot fi diferite. Consultati documentatia placii de baza pentru a vedea semnalele de beep
ale calculatorului dumneavoastra.
Figura 1
3.9.2 Descrierea configuratiei BIOS-ului

BIOS-ul contine un program de setup folosit pentru a configura setarile dispozitivelor
hardware. Datele de configurare sunt salvate intr-un chip de memorie special numita
CMOS (complementary metal-oxide semiconductor), cum este prezentat in Figura 1.
CMOS-ul este mentinut de catre bateria din calculator. Daca bateria moare, toate
configurarile salvate in BIOS vor fi pierdute. Daca se intampla asa ceva, inlocuiti bateria
si reconfigurati setarile BIOS-ului.
118
Pentru a intra in programul de setup al BIOS-ului trebuie sa apasati tasta sau combinatia
de taste corespunzatoare in timpul POST-ului. Majoritatea calculatoarelor folosesc tasta
DEL. Calculatorul dumneavoastra poate folosi alta tasta sau combinatie de taste.
In Figura 2 puteti observa un exemplu de program de setup al BIOS-ului. Cateva exemple

de optiuni comune de setup din meniul BIOS-ului:
 Main – System time, date, HDD type, etc. (Principal - Timpul sistemului, data,
tipul de hard disk, etc.)
 Advanced – Infrared port settings, parallel port settings, etc. (Avansat –
Configuratii port infrarosu, setari ale portului paralel, etc.)
 Security – Password settings to setup utility (Securitate - Setarile parolei pentru
utilitarul de setup)
 Others – Low battery alarm, system beep, etc. (Altele - Alarma in caz de baterie
slaba, beep-urile sistemului, etc.)
 Boot – Boot order of the computer (Pornire - Ordinea de pornire a calculatorului)
 Exit – Setup utility exit (Iesire - Iesirea din setup)
Figura 1
Figura 2
119
120
121
3.10 Rezumat
Acest capitol a detaliat pasii folositi pentru asamblarea unui calculator si pornirea
sistemului pentru prima data. Acestea sunt cateva aspecte importante de retinut:
 Carcasele calculatorului pot varia ca dimensiune si configuratie. Multe dintre

componentele calculatorului trebuie sa se potriveasca cu forma carcasei.
 Unitatea Centrala de Procesare (UCP) este instalata pe placa de baza impreuna cu
un ansamblu ventilator/radiator.
 Memoria RAM este instalata in sloturile de memorie de pe placa de baza.
 Placile de extensie sunt instalate in sloturi de PCI si PCIe de pe placa de baza.
 Hard disk-urile sunt instalate in locasuri de 3,5 inch situate in interiorul carcasei.
 Unitatile optice sunt instalate in locasuri de 5,25 inch ce pot fi accesate din
exteriorul carcasei.
 Unitatile pentru discheta sunt instalate in locasuri de 3,5 inch ce pot fi accesate din
exteriorul carcasei.
 Cablurile de alimentare sunt conectate la toate unitatile si la placa de baza.
 Cablurile de date interne transfera informatii catre toate unitatile.
 Cablurile externe conecteaza dispozitivele periferice la calculator.
 Semnalele de beep anunta defectiunile la hardware.
 Programul de setup al BIOS-ului este folosit pentru a afisa informatii despre
componentele calculatorului si permite utilizatorului sa schimbe setarile sistemului.
122
CAPITOLU – IV
4.0 Introducere
Acest capitol va prezinta intretinerea preventiva si procesul de depanare. Intretinerea
preventiva este o inspectie regulata si sistematica, curatarea si inlocuirea componentelor,
materialelor si sistemelor uzate. Intretinerea preventiva ajuta la evitarea erorilor unor
parti, materiale si ale sistemelor asigurand o buna functionare a acestora. Procesul de
depanare este o abordare metodica pentru localizarea cauzei unei erori in sistemul unui
calculator. Un bun program de intretinere preventiva ajuta la diminuarea defectiunilor.
Avand mai putine defectiuni se vor face mai putine investigatii tehnice, astfel salvandu-se
timp si resurse financiare.
Depanarea este o abilitate care se invata. Nu toate procesele de investigare tehnica sunt la
fel, motiv pentru care tehnicienii au tendinta sa-si perfectioneze propriile abilitati de
depanare bazandu-se pe cunostiintele si experienta personala. Folositi indrumarile din
acest capitol ca un punct de plecare pentru a va ajuta sa va dezvoltati abilitatile in
procesul de depanare. Desi fiecare situatie este diferita, procedeele descrise in acest
capitol va vor ajuta sa va stabiliti planul de actiune atunci cand incercati sa rezolvati o
problema tehnica pentru un client.
Dupa terminarea acestui capitol, veti putea indeplini urmatoarele sarcini:
 Explicarea scopului intretinerii preventive.

 Identificarea pasilor procesului de depanare.
4.1 Explicarea scopului intretinerii preventive

Intretinerea preventiva este folosita pentru a reduce posibilitatea unei probleme hardware
sau software verificand periodic daca functionarea se desfasoara in parametri normali.
Hardware
Verificati starea cablurilor, componentelor si perifericelor. Curatati componentele pentru
a reduce riscul de supraincalzire. Reparati sau inlocuiti orice componenta care prezinta
urme de folosire excesiva sau uzura. Folositi sarcinile listate in Figura 1 pentru a va ghida
atunci cand creati un program de intretinere hardware.
Ce alte sarcini pentru intretinerea hardware-ului mai puteti adauga la lista?
123
Figura 1
Software
Verificati daca software-ul instalat este recent. Urmariti politicile organizatiei atunci cand
instalati actualizari pentru securitate, actualizari pentru sistemul de operare, precum si in
actualizarea altor programe. Multe organizatii nu permit actualizarea software-ului
inainte de finalizarea unei perioade extinse de testare. Aceste teste sunt efectuate pentru a
confirma ca actualizarea nu creaza probleme sistemului de operare si software-ului.
Utilizati sarcinile enumerate in Figura 2 ca un ghid pentru a crea un program pentru
intretinerea software-ului
care se potriveste
nevoilor dumneavoastra.
Ce alte sarcini pentru

intretinerea software-ului
mai puteti adauga la
lista?
Figura 2
124
Beneficii
Fiti pro-activ in intretinerea echipamentelor si in protectia datelor. Efectuand in mod
regulat operatii de intretinere, puteti reduce potentiale probleme hardware si software.
Acest lucru va reduce timpul in care calculatorul este inoperabil si costurile de depanare.
Un plan de intretinere preventiva este dezvoltat in functie de cerintele echipamentului.

Un calculator expus unui mediu plin de praf, cum ar fi un santier, va avea nevoie de o
mai mare atentie decat calculatoarele dintr-un birou. Retelele cu trafic intens, cum ar fi
reteaua unei scoli, pot avea nevoie de scanari suplimentare, eliminari de software nedorit
si eliminari de fisiere nedorite. Documentati activitatile de intretinere care trebuie
efectuate asupra unui calculator si frecventa fiecarei activitati. Aceasta lista de sarcini
poate fi apoi folosita pentru a crea un program de intretinere.
Cateva beneficii ale intretinerii preventive sunt listate in Figura 3. Va puteti gandi la alte
beneficii pe care intretinerea preventiva le ofera?
Figura 3
4.2
Identificarea
pasilor
procesului de
depanare
Depanarea necesita o
abordare organizata si
logica a problemelor calculatoarelor si ale altor componente. Abordarea logica a
depanarii va permite sa eliminati variabilele intr-o ordine sistematica. Punerea intrebarilor
corecte, testarea componentei hardware corecte, si examinarea informatiilor
corespunzatoare va ajuta sa intelegeti problema. Aceasta va ajuta la formarea unei solutii
pe care sa o incercati.
Depanarea este o indemanare care se va perfectiona in timp. De fiecare data cand

rezolvati o alta problema, va veti spori indemanarea in depanare, castigand mai multa
experienta. Veti invata cum si cand sa imbinati sau sa sariti pasi pentru a ajunge rapid la o
solutie. Procesul de depanare este o indrumare care poate fi modificata astfel incat sa se
potriveasca nevoilor dumneavoastra.
125
In aceasta sectiune, veti invata un mod de rezolvare al problemei care poate fi aplicat atat
pentru partea hardware cat si software. Majoritatea pasilor pot fi de asemenea aplicati
pentru rezolvarea problemelor in alte zone de lucru.
NOTA: Sensul termenului "client" folosit in acest curs este orice utilizator care necesita
asistenta tehnica pe calculator.
 Explicarea rolului protectiei datelor.

 Adunarea de informatii de la client.
 Verificarea problemelor evidente.
 Incercarea solutiilor rapide.
 Adunarea datelor din calculator.
 Evaluarea problemei si implementarea solutiei.
 Prezentarea solutiei clientului.
126
4.2.1 Explicarea rolului protectiei datelor
Inainte de a incepe diagnosticarea problemelor, urmati intotdeauna procedurile necesare
protectiei datelor pe un computer. Unele reparatii, precum inlocuirea unui hard disc sau
reinstalarea sistemului de operare ar putea risca integritatea datelor. Fiti sigur ca ati facut
tot ce era posibil pentru a preveni pierderile de date in timpul reparatiilor.
ATENTIE: Chiar daca protectia datelor nu face parte din cei 6 pasi ai procesului de
diagnosticare trebuie sa protejati datele inainte de a incepe orice proces de reparatii pe
computer-ul unui client. Daca munca dumneavoastra va duce la pierderi de date ale
clientului, compania dumneavoastra poate fi considerata responsabila.
Backup de date
Un backup este o copie a datelor de pe un hard disc salvata pe medii precum CD, DVD,
sau banda magnetica. Intr-o organizatie, backup-urile sunt facute dupa o rutina, zilnic,
saptamanal sau lunar.
Daca nu sunteti sigur ca a fost facut un backup, nu incepeti nici o activitate de depanare
inainte sa intrebati clientul. In continuare este prezentata o lista de elemente care ar trebui
verificate cu clientul:
 Data ultimului backup

 Continutul ultimului backup
 Integritatea datelor din backup
 Disponibilitatea mediilor de stocare
pentru restaurarea datelor
Daca nu exista un backup la client si nu

puteti face dumneavoastra unul ar trebui sa
cereti clientului sa semneze un document
prin care sa fiti absolvit de orice vina in
cazul in care se inregistreaza pierderi de
date. Un asemenea document ar trebui sa
contina urmatorul tip de informatii:
 Dreptul de a lucra pe un calculator fara un backup disponibil

 Absolvirea de orice vina in cazul in care datele sunt pierdute sau corupte
 Descrieri ale activitatilor care vor fi efectuate
4.2.2 Adunarea de informatii de la client

In procesul de depanare culegeti cat de multe informatii puteti de la client. Clientul va va
da informatiile de baza cu privire la problema. Figura 1 prezinta cateva din informatiile
importante pe care ar trebui sa le obtineti de la client.
Eticheta de conversatie
Cand vorbiti cu clientul ar trebui sa urmati aceste recomandari:
127
 Puneti intrebari directe pentru a culege informatii.
 Nu folositi jargoane tehnice atunci cand vorbiti cu clientul.
 Nu reduceti clientul la tacere.
 Nu insultati clientul.
 Nu acuzati clientul ca a fost cel care a cauzat problema.
Printr-o comunicare eficienta veti reusi sa obtineti informatiile cele mai relevante despre
problema de la client.
Figura 1
Intrebari cu raspuns
deschis
Intrebarile cu raspuns
deschis sunt cele care
va ajuta sa obtineti
informatii generale.
Intrebarile cu raspuns
deschis permit
clientului sa explice
detaliile problemei cu
propriile cuvinte.
Figura 2 contine
cateva exemple de
intrebari cu raspuns
deschis.
Figura 2
Intrebari cu variante limitate de raspuns

Pe baza informatiilor primite de la client puteti incepe sa puneti intrebarile cu variante
limitate de raspuns. Intrebarile cu variante limitate de raspuns implica raspunsuri de tip
128
"da" sau "nu". Aceste intrebari trebuie sa ofere informatii relevante in timp scurt. Figura 3
contine cateva tipuri de intrebari cu variante limitate de raspuns.
Informatiile obtinute de la client ar trebui documentate in ordinul de lucru si in jurnalul

de reparatii. Scrieti tot ce vi se pare important pentru dvs sau pentru alt tehnician.
Deseori, micile detalii pot duce la solutia unei probleme complicate sau delicate.
Figura 3
4.2.3 Verificarea problemelor evidente

Al doilea pas in procesul de depanare este verificarea problemelor evidente. Chiar daca
clientul crede ca exista o problema majora, incepeti cu problemele evidente inainte de a
efectua diagnostice complexe.
Daca situatia nu este rezolvata atunci cand ati verificat problemele evidente, trebuie sa
continuati cu procesul de depanare. Daca gasiti o problema evidenta care rezolva situatia
puteti merge la ultimul pas si sa solutionati problema clientului. Acesti pasi sunt pur si
simplu un ghid care va ajuta sa rezolvati problemele intr-un mod eficient.
129
4.2.4 Incercarea solutiilor rapide
Urmatorul pas in procesul de depanare este Figura 2
incercarea mai intai a solutiilor rapide. Problemele
evidente si solutiile rapide pot coincide in anumite
ocazii si pot fi folosite impreuna pentru rezolvarea
problemei. Notati fiecare solutie pe care o incercati.
Informatiile legate de solutiile deja incercate sunt
vitale in cazul in care problema trebuie sa fie trimisa
catre alt tehnician.
Figura 1 identifica cateva dintre solutiile mai rapide.

Daca o solutie rapida nu rezolva problema, notati
rezultatele si incercati urmatoarea solutie probabila.
Continuati acest proces pana cand rezolvati problema
sau epuizati toate solutiile rapide. Notati solutia
pentru referinte ulterioare, ca in Figura 2.
130
Figura 1
4.2.5 Adunarea datelor din calculator

Urmatorul pas in procesul de depanare este de a aduna date de la computer, asa cum va
este prezentat in Figura 1. Ati încercat toate solutiile rapide, dar problema inca nu a fost
rezolvata. Acum este timpul pentru a verifica problema descrisa de catre client prin
culegerea de date de la computer.
131
Figura 1
Event Viewer Figura 2

Cand pe calculator apar erori
referitoare la sistem, utilizator sau
software, Event Viewer este
actualizat cu informatii despre
acele erori. Aplicatia Event Viewer
prezentata in Figura 2 inregistreaza
urmatoarele informatii despre
problema:
 Care este problema aparuta

 Data si ora la care a aparut
problema
 Importanta problemei
 Originea problemei
 Numarul de identificare al
evenimentului
 Care utilizator era logat in
momentul in care a aparut problema
132
Desi aceasta aplicatie prezinta detaliile asociate erorii, va trebui de asemenea sa cautati
solutia.
Device manager Figura 3

Aplicatia Device Manager
prezentata in Figura 3 afiseaza
toate dispozitivele care sunt
configurate pe un computer. Orice
dispozitiv pe care sistemul de
operare il identifica ca functionand
incorect va fi marcat cu o
pictograma care indica eroarea.
Acest tip de eroare este marcat ca
un cerc galben cu un semn de
exclamare ("!"). Daca un
dispozitiv este dezactivat, el va fi
marcat cu un cerc rosu si un "X".
Coduri de alerta
Fiecare producator de BIOS are o secventa unica de alertare pentru defectiuni hardware.
Cand efectuati depanarea, deschideti calculatorul si ascultati. De indata ce sistemul trece
prin POST, cele mai multe calculatoare vor emite un semnal pentru a indica faptul ca
sistemul este pornit corect. Daca exista o eroare, veti auzi mai multe sunete. Retineti
secventa codului de alerta si verificati codul pentru a determina eroarea hardware
semnalata.
Informatiile BIOS-ului
In cazul in care calculatorul porneste si se opreste după POST, ar trebui sa verificati
setarile BIOS-ului pentru a determina unde puteti localiza problema. Un dispozitiv s-ar
putea sa nu fie descoperit sau configurat corect. Consultati manualul placii de baza pentru
a va asigura ca setarile BIOS-ului, sunt corecte.
Unelte de diagnosticare
Efectuati o cautare pentru a determina ce software este disponibil pentru a va ajuta la
diagnosticarea si rezolvarea problemelor. Sunt disponibile mai multe programe care va
pot ajuta la depanarea hardware-ului. De cele mai multe ori, producatorii de sisteme
hardware furnizeaza instrumente de diagnosticare proprii. Un producator de hard disk, de
exemplu, poate oferi un instrument care poate fi utilizat pentru a intra in setarile unui
calculator si pentru a oferi o rezolvare problemelor unitatii de hard disk, atunci cand
acesta nu intra in Windows.
Aveti cunostiinta de un alt instrument pe care il puteti utiliza pentru a depana un

calculator?
133
4.2.6 Evaluarea problemei si implementarea solutiei
Urmatorul pas în procesul de depanare este evaluarea problemei si punerea în aplicare a
solutiei. Evaluati problema si studiati posibilele solutii. Figura 1 listeaza locatiile posibile
in vederea cercetarii problemei. Impartiti problemele mari in probleme mai mici care pot
fi analizate si rezolvate individual. Solutiile trebuie prioritizate, incepand cu cele mai
usoare si mai rapid de implementat.
Creati o lista cu solutii posibile si implementati-le pe rand. Daca implementati o solutie

posibila iar aceasta nu are nici un efect, anulati solutia si incercati alta.
Figura 1
4.2.7 Prezentarea solutiei clientului

Dupa ce au fost finalizate reparatiile calculatorului, terminati procesul de depanare
prezentand solutia clientului. Comunicati clientului problema si solutia atat verbal cat si
in scris. Figura 1 arata pasii ce trebuie urmati atunci cand ati finalizat o reparatie si
prezentati solutia problemei clientului.
Verificati solutia impreuna cu clientul. In cazul in care clientul este disponibil, aratati-i
cum solutia a corectat problema calculatorului. Permiteti clientului sa testeze solutia si
134
incercati sa reproduceti problema. Cand clientul poate sa verifice faptul ca problema a
fost rezolvata, puteti incheia documentatia pentru reparatie in fisa de lucru si in agenda.
Documentatia ar trebui sa includa urmatoarele informatii:
 Descrierea problemei
 Pasii urmati in rezolvarea problemei
 Componentele folosite in procesul de reparatie
Figura 1
135
Figura 2
136
4.3 Rezumat
In acest capitol s-au discutat concepte ale intretinerii preventive si ale procesului de
depanare (detectare si inlaturare a unei defectiuni).
 Intretinerea preventiva efectuata regulat reduce problemele hardware si software

ale calculatorului.
 Inainte de inceperea oricarei reparatii, salvati informatiile de pe calculator.
 Procesul de depanare va ajuta sa rezolvati problemele calculatorului intr-un mod
eficient.
 Notati-va tot ceea ce incercati, chiar daca nu functioneaza. Documentarea pe care
dumneavoastra o realizati va deveni o resursa folositoare atat pentru
dumneavoastra cat si pentru ceilalti tehnicieni.
137
CAPITOLU – V
5.0 Introducere
Sistemul de operare (SO) controleaza
aproape toate functiile unui calculator. In
acest capitol veti invata despre
componentele, functiile si terminologia
asociata sistemelor de operare Windows
2000 si Windows XP.
Dupa incheierea acestui capitol, veti putea

 Explicarea rolului unui sistem de

operare.
 Descrieti si comparati sistemele de
operare tinand cont de rol, limitari si
compatibilitati.
 Alegerea sistemului de operare pe baza nevoilor clientului.
 Instalarea unui sistem de operare.
 Navigarea folosind GUI.
 Identificarea si aplicarea tehnicilor comune de intretinere preventiva pentru
sistemele de operare.
 Depanarea sistemelor de operare.
5.1 Explicarea rolului unui sistem de operare

Toate calculatoarele se bazeaza pe un
sistem de operare care ofera interfata
pentru interactiunea dintre utilizatori,
aplicatii si hardware. Sistemul de
operare porneste calculatorul si
administreaza sistemul de fisiere.
Aproape toate sistemele moderne de
operare suporta mai mult de un
utilizator, un task sau o unitate
centrala de procesare.
Dupa parcurgerea acestei sectiuni,

veti putea indeplini urmatoarele
sarcini:
 Descrierea caracteristicilor sistemelor de operare moderne

 Explicarea conceptelor referitoare de sistemele de operare
138
5.1.1 Descrierea caracteristicilor sistemelor de operare
moderne
Indiferent de dimensiunea si complexitatea calculatorului si a sistemului de operare, toate
sistemele de operare au aceleasi patru functii de baza. Sistemele de operare controleaza
accesul la hardware, administreaza fisierele si directoarele, ofera o interfata cu
utilizatorul si administreaza aplicatiile.
Controlul accesului la hardware

Sistemul de operare administreaza interactiunea dintre aplicatii si hardware. Pentru a
accesa si comunica cu componentele hardware, sistemul de operare instaleaza un driver
pentru fiecare componenta. Un driver este un program de mici dimensiuni scris de
producatorul componentei hardware si furnizat impreuna cu respectiva componenta.
Cand echipamentul hardware este instalat, este de asemenea instalat driver-ul, permitand
sistemului de operare sa comunice cu respectiva componenta.
Procesul de atribuire a resurselor sistemului si de instalare a driver-elor poate fi realizat

prin Plug and Play (PnP). Procesul PnP a fost introdus incepand cu Windows 95 pentru a
simplifica instalarea de hardware nou. Toate sistemele de operare moderne sunt
compatibile PnP. Folosind PnP, sistemul de operare detecteaza automat hardware-ul
compatibil PnP si instaleaza driver-ul pentru acea componenta. Sistemul de operare
configureaza apoi echipamentul si actualizeaza registrul, o baza de date care contine toate
informatiile despre calculator.
NOTA: Registrul contine informatii despre aplicatii, utilizatori, hardware, setari de retea
si tipuri de fisiere.
Administrarea fisierelor si directoarelor

Sistemul de operare creeaza o structura de fisiere pe hard disk pentru a permite stocarea
datelor. Un fisier este un bloc de date conectate care are un singur nume si este tratat ca o
unitate de sine statatoare. Fisierele de program si de date sunt grupate impreuna intr-un
director. Fisierele si directoarele sunt organizate pentru a permite gasirea si utilizarea
rapida. Directoarele pot fi pastrate in interiorul altor directoare. Aceste directoare
cuprinse in alte directoare poarta numele de subdirectoare. Directoarele poarta numele de
foldere in sistemele de operare Windows, iar subdirectoarele sunt numite subfoldere.
Interfata cu utilizatorul
Sistemul de operare permite utilizatorului sa interactioneze cu componentele software si
hardware. Exista doua tipuri de interfete cu utilizatorul:
 Command Line Interface (CLI) – Linia de comanda. Utilizatorul scrie comenzile la

un prompt, ca in Figura 1.
 Graphical User Interface (GUI) – Interfata grafica. Utilizatorul interactioneaza cu
meniuri si pictograme, ca in Figura 2.
Majoritatea sistemelor de operare, cum ar fi Windows 2000 si Windows XP, contin atat
GUI cat si CLI.
139
Figura 1
Figura 2
Administrarea aplicatiilor
Sistemul de operare localizeaza o aplicatie si o incarca in memoria RAM. Aplicatiile sunt
programe software ca procesoare de text, baze de date, foi de calcul, jocuri si multe
altele. Sistemul de operare asigura ca fiecare aplicatie din sistem sa aiba alocate resursele
potrivite.
Application programming interface (API) este un set de proceduri folosit de catre

programatori pentru a se asigura ca aplicatiile pe care le dezvolta sunt compatibile cu un
sistem de operare. In continuare aveti doua exemple de API:
 Open Graphics Library (OpenGL) – Specificatii ale standardului pentru aplicatii

grafice multimedia suportate de orice platforma
 DirectX – Colectie de API-uri care se ocupa de multimedia in Microsoft Windows
140
5.1.2 Explicarea conceptelor referitoare de sistemele de
operare
Pentru intelegerea capacitatilor unui sistem de operare, este importanta intelegerea unor
termeni de baza. Urmatorii termeni sunt folositi in compararea sistemelor de operare:
 Multi-user – Doi sau mai multi utilizatori pot lucra cu programe si pot partaja
echipamente periferice, de exemplu imprimante, in acelasi timp.
 Multi-tasking – Calculatorul este capabil sa execute mai multe aplicatii simultan.
 Multi-procesare – Calculatorul poate avea doua sau mai multe unitati centrale de
procesare (UCP) partajate de programe.
 Multi-threading – Un program poate fi divizat in parti mai mici care pot fi
incarcate de sistemul de operare dupa necesitate. Multi-threading permite
programelor individuale sa fie multi-tasked.
Aproape toate sistemele de operare moderne sunt multi-user si multi-tasking si suporta

multi-procesare si multi-threading.
Moduri de operare
Toate procesoarele moderne ruleaza in diferite moduri de operare. Modul de operare se
refera la capabilitatea UCP si a mediului de operare. Modul de operare determina modul
in care un procesor administreaza aplicatiile si memoria. Figura 1 exemplifica alocarea
memoriei logice. Cele patru moduri comune de operare sunt modul real, modul protejat,
modul real virtual si modul compatibil.
Figura 1
141
Modul real
O UCP care opereaza in modul real poate executa un singur program la un moment dat si
poate adresa doar 1MB de memorie. Desi procesoarele moderne pot rula in mod real,
acest mod este folosit numai de catre DOS si aplicatiile DOS sau de sistemele de operare
pe 16 biti cum ar fi Windows 3.x. In modul real, cand o aplicatie genereaza o eroare,
intregul calculator poate fi afectat pentru ca programul are acces direct la memorie. Acest
lucru poate cauza blocarea calculatorului, restartarea sau inchiderea din cauza coruperii
spatiului de memorie. Figura 2 prezinta un grafic al celor mai folosite comenzi DOS, care
pot fi inca folosite pe sistemele moderne, cum ar fi Windows XP.
Figura 2
Modul protejat
O UCP care lucreaza in modul protejat are acces la toata memoria calculatorului, inclusiv
memoria virtuala. Memoria virtuala reprezinta spatiul de pe hard disk folosit pentru
emularea memoriei RAM. Sistemele de operare care folosesc modul protejat pot
administra mai multe programe simultan. Modul protejat permite accesul la memorie,
drivere si transferuri intre echipamente de intrare/iesire pe 32 de biti. Modul protejat este
folosit de sistemele de operare pe 32 de biti ca Windows 2000 sau Windows XP. In modul
protejat, aplicatiile nu pot folosi memoria rezervata altei aplicatii care ruleaza.
142
Modul real virtual
Un procesor care opereaza in modul real virtual permite unei aplicatii pentru modul real
sa se execute intr-un sistem de operare in mod protejat. Acest lucru poate fi demonstrat
cand o aplicatie DOS ruleaza pe un sistem de operare pe 32 de biti, cum ar fi Windows
XP.
Modul compatibil
Modul compatibil creeaza mediul unui sistem de operare mai vechi pentru aplicatii care
nu sunt compatibile cu sistemul de operare curent. De exemplu, o aplicatie care verifica
versiunea sistemului de operare poate fi scrisa pentru Windows NT si necesita un anumit
pachet de servicii. Modul compatibil poate crea mediul sau versiunea necesara a
sistemului de operare pentru a permite aplicatiei sa ruleze ca si cum este in mediul de
care are nevoie.
5.2 Descrieti si comparati sistemele de operare tinand

cont de rol, limitari si compatibilitati
Unui tehnician i se poate cere sa aleaga si sa
instaleze un sistem de operare pentru un
client. Tipul sistemului de operare selectat
depinde de cerintele clientului. Sunt doua
tipuri distincte de sisteme de operare:
sisteme de operare de tip desktop si sisteme
de operare pentru retea. Un sistem de
operare de tip desktop este creat pentru a fi
folosit intr-un mediu small office/home
office (SOHO) cu un numar limitat de
utilizatori. Un sistem de operare pentru retea
(NOS) este creat pentru un mediu corporativ
deservind mai multi utilizatori cu o plaja
mare de cerinte.
 Descrierea sistemelor de operare de tip desktop.

 Descrierea sistemelor de operare pentru retea.
5.2.1 Descrierea sistemelor de operare de tip desktop

Un sistem de operare de tip desktop are urmatoarele caracteristici:
 Suporta un singur utilizator

 Ruleaza aplicatii de tip single-user (utilizator unic)
 Partajeaza fisiere si directoare intr-o retea mica cu securitate limitata
143
Pe piata curenta de software, cele mai folosite sisteme de operare de tip desktop se
incadreaza in trei grupuri: Microsoft Windows, Apple Mac OS si UNIX/Linux.
Microsoft Windows
Windows este unul dintre cele mai populare sisteme de operare din ziua de astazi.
Urmatoarele produse sunt versiuni desktop ale sistemelor de operare Microsoft Windows:
 Windows XP Professional – Folosit pe majoritatea calculatoarelor ce se conecteaza

la un server Windows dintr-o retea.
 Windows XP Home Edition – Folosit pe calculatoarele personale, cu o securitate
foarte limitata.
 Windows XP Media Center – Folosit pe calculatoare de divertisment pentru a
viziona filme si pentru a asculta muzica.
 Windows XP Tablet PC Edition – Folosit pentru tablet PC-uri.
 Windows XP 64-bit Edition – Folosit pentru calculatoare cu procesoare pe 64 de
biti.
 Windows 2000 Professional – Versiune mai veche a sistemului de operare
Windows care a fost inlocuita de Windows XP Professional.
 Windows Vista – Cea mai noua versiune de Windows.
Apple Mac OS
Calculatoarele Apple sunt patentate si
folosesc un sistem de operare numit Mac
OS. Mac OS este proiectat sa fie un sistem
de operare cu o interfata cu utilizatorul
prietenoasa(user-friendly GUI). Versiunile
curente de Mac OS sunt acum bazate o
versiune modificata de UNIX.
UNIX/Linux
UNIX, care a fost introdus pe la sfarsitul
anilor 1960, este unul dintre cele mai vechi
sisteme de operare. In prezent, exista multe
versiuni diferite de UNIX. Una dintre cele
mai recente este extrem de popularul sistem
de operare Linux. Linux a fost dezvoltat de
catre Linus Torvalds, in 1991, si este proiectat ca un sistem de operare open-source (sursa
deschisa). Programele open-source permit distribuirea si modificarea codului sursa de
catre oricine prin descarcare gratuita sau de la dezvoltatori la un cost mult mai mic decat
alte sisteme de operare.

Un sistem de operare pentru retea are urmatoarele caracteristici:
 Permite accesul mai multor utilizatori

 Executa aplicatii multi-user
144
 Este robust si redundant
 Ofera securitate crescuta in comparatie
cu sistemele de operare de tip desktop
Acestea sunt cele mai comune sisteme de

operare pentru retea:
 Microsoft Windows – Sistemele de

operare pentru retea oferite de
Microsoft sunt Windows 2000 Server si
Windows Server 2003. Sistemele de
operare Windows Server folosesc o
baza centrala de date numita Active
Directory pentru administrarea
resurselor de retea.
 Novell Netware – Novell NetWare a
fost primul sistem de operare care a indeplinit cerintele unui sistem de operare
pentru retea si s-a bucurat de o implementare la scara larga in retelele PC din anii
1980.
 Linux – Sistemele de operare Linux includ Red Hat, Caldera, SuSE, Debian si
Slackware.
 UNIX – Diferite organizatii au oferit solutii proprietare de sisteme de operare
bazate pe UNIX.
145
146
5.3 Alegerea sistemului de operare pe baza nevoilor
clientului
Pentru selectarea sistemului de operare adecvat pentru a satisface nevoile clientului, va
trebui sa intelegeti in ce scop clientul va folosi respectivul calculator. Sistemul de operare
recomandat de dumneavoastra trebuie sa fie compatibil cu orice aplicatii care vor fi
folosite si ar trebui sa sustina toate componentele hardware instalate in calculator. Daca
un calculator este conectat in retea, noul sistem de operare va trebui sa fie compatibil si
cu celelalte sisteme de operare existente in retea.
 Identificarea aplicatiilor si mediilor care sunt compatibile cu un sistem de operare.

 Determinarea cerintelor minime de hardware si a compatibilitatii cu sistemul de
operare.
5.3.1 Identificarea aplicatiilor si mediilor care sunt

compatibile cu un sistem de operare
Un sistem de operare ar trebui sa fie compatibil cu toate aplicatiile care sunt instalate pe
un calculator. Inainte de a recomanda un sistem de operare clientului dumneavoastra,
investigati tipurile de aplicatii pe care el le va folosi. In cazul in care calculatorul va face
parte dintr-o retea, sistemul de operare va trebui de asemenea sa fie compatibil cu
sistemele de operare ale celorlalte calculatoare din retea. Tipul retelei determina sistemele
de operare compatibile. Retelele Microsoft Windows pot avea mai multe calculatoare
care folosesc diferite versiuni ale sistemului de operare Microsoft. Urmeaza cateva norme
care va vor ajuta sa determinati care este cel mai bun sistem de operare pentru clientul
dumneavoastra:
 Calculatorul are instalate aplicatii comune sau aplicatii particulare care au fost
proiectate special pentru acest client. In cazul in care clientul foloseste o aplicatie
personalizata, programatorul aplicatiei va specifica sistemele de operare cu care
aceasta este compatibila. Majoritatea aplicatiilor standard specifica o lista de
sisteme de operare compatibile pe exteriorul cutiei in care sunt livrate.
 Aplicatiile sunt scrise pentru a fi folosite de un singur utilizator, sau de mai multi
utilizatori? Aceasta informatie va va ajuta sa decideti daca recomandati un SO de
tip desktop sau un SO pentru retea. In cazul in care calculatorul va fi conectat la o
retea, recomandati aceeasi platforma pe care o au si celelalte calculatoare din retea.
 Exista fisiere de date partajate cu alte calculatoare? Pentru a asigura
compatibilitatea formatelor de fisiere, recomandati acelasi sistem de operare pe
care il au si celelalte calculatoare cu care sunt partajate date.
De exemplu, clientul dumneavoastra poate avea o retea Windows instalata si vrea sa

adauge mai multe calculatoare la acea retea. In acest caz, ar trebui sa recomandati un
sistem de operare Windows pentru noile calculatoare. In cazul in care clientul nu are nici
un fel de echipament, plaja din care puteti alege sistemul de operare creste. Pentru a
147
recomanda un sistem de operare, va trebui sa treceti in revista constrangerile legate de
buget, sa aflati cum va fi folosit calculatorul si sa determinati tipul aplicatiilor care vor fi
instalate.
5.3.2 Determinarea cerintelor minime de hardware si a

compatibilitatii cu sistemul de operare
Sistemele de operare au cerinte minime de hardware care trebuie satisfacute pentru a fi
instalate si pentru a functiona corect. Figura 1 prezinta un tabel al cerintelor minime de
hardware pentru sistemele de operare Windows 2000, Windows XP Pro si Windows XP
Home.
Figura 1
Sistemele de operare au cerinte minime de hardware care trebuie satisfacute pentru a fi

instalate si pentru a functiona corect. Figura 1 prezinta un tabel al cerintelor minime de
hardware pentru sistemele de operare Windows 2000, Windows XP Pro si Windows XP
Home.
148
Identificati echipamentul de care dispune clientul dumneavoastra. Daca sunt necesare
imbunatatiri pentru a satisface cerintele minime ale unui sistem de operare, realizati o
analiza a costului pentru a determina cel mai bun plan de actiune. In unele cazuri, poate fi
mai putin costisitor pentru client sa cumpere un calculator nou in loc sa faca imbunatatiri
ale sistemului. In alte cazuri, este mai ieftina imbunatatirea unora dintre componentele
urmatoare:
 RAM
 Hard disk
 UCP
 Placa video
NOTA: In unele cazuri, cerintele unei aplicatii pot depasi cerintele hardware ale
sistemului de operare. Pentru ca o aplicatie sa functioneze corect, va fi necesar sa fie
satisfacute cerintele suplimentare.
O data ce au fost determinate cerintele minime de hardware necesare pentru sistemul de

operare, ar trebui sa va asigurati ca toate componentele hardware ale calculatorului sunt
compatibile cu sistemul de operare ales pentru client.
Lista compatibilitatii hardware

Majoritatea sistemelor de operare au o lista de compatibilitati hardware (hardware
compatibility list - HCL) care poate fi gasita pe pagina producatorului, dupa cum este
prezentat in Figura 2. Aceasta lista contine un inventar detaliat al componentelor
hardware care au fost testate si care functioneaza corect cu sistemul de operare. Daca
oricare dintre componentele din calculatorul clientului nu apar pe acesta lista, acele
componente ar trebui imbunatatite pentru a corespunde cu HCL.
NOTA: O lista de compatibilitate a componentelor hardware e posibil sa nu fie adusa la

zi; in acest caz nu poate fi o referinta corecta.
Figura 2
149
5.4 Instalarea unui sistem de operare
Ca tehnician, va trebui probabil
sa instalati de la zero un sistem
de operare. Este bine sa faceti o
instalare de la zero in
urmatoarele situatii:
 Cand un calculator este

trecut de la un angajat la
altul
 Cand sistemul de operare
este defect
 Cand un hard disk nou de
inlocuire este instalat in
calculator
 Identificarea procedurilor de setup ale hard disk-ului.

 Pregatirea hard disk-ului.
 Instalarea sistemului de operare cu setarile standard.
 Crearea de conturi.
 Finalizarea instalarii.
 Descrierea optiunilor avansate de instalare.
 Identificarea fisierelor secventei de bootare si fisierelor ce contin registre.
150
 Descrierea modului de manipulare a fisierelor de sistem.
 Descrierea structurii de directoare.
5.4.1 Identificarea procedurilor de setup ale hard disk-

ului
Instalarea si pornirea initiala a sistemului de operare se numeste setup-ul sistemului. Desi

este posibila instalarea unui sistem de operare prin retea de la un server sau de pe un hard
disk, cea mai folosita metoda de instalare este folosind CD-uri si DVD-uri. Pentru a
instala un SO folosind un CD sau DVD, intai trebuie sa configurati o setare BIOS pentru
a porni sistemul de pe CD sau DVD.
Partitionare si formatare
Inainte de instalarea unui sistem de operare pe un hard disk, acesta trebuie sa fie
partitionat si formatat. Cand un hard disk este partitionat este impartit logic in una sau
mai multe zone. Prin formatare, partitiile sunt pregatite pentru a stoca fisiere si aplicatii.
In timpul pasului de instalare, majoritatea sistemelor de operare partitioneaza si
formateaza automat hard disk-ul. Un tehnician ar trebui sa inteleaga procesul de setup al
hard disk-ului. Urmatorii termeni sunt folositi referitor la setup-ul hard disk-ului:
151
 Partitie primara – Aceasta partitie este de obicei prima partitie. O partitie primara
nu poate fi impartita in sectiuni mai mici. Pot fi pana la patru asemenea partitii pe
un hard disk.
 Partitie activa – Aceasta partitie este partitia folosita de sistemul de operare pentru
a porni calculatorul. O singura partitie primara poate fi marcata ca fiind activa.
 Partitie extinsa – Aceasta partitie foloseste de obicei spatiul liber ramas pe hard
disk sau ia locul unei partitii primare. Poate exista o singura partitie extinsa per
hard disk si poate fi impartita in sectiuni mai mici numite partitii logice.
 Partitie logica – Acest tip de partitie este o sectiune dintr-o partitie extinsa care
poate fi folosita pentru a separa informatii in scopuri administrative.
 Formatarea – Acest proces pregateste un sistem de fisiere intr-o partitie pentru
stocarea fisierelor.
 Cluster – Un cluster este denumit si unitate de alocare a fisierelor. Este cea mai
mica unitate de spatiu folosita pentru stocarea datelor.
 Pista – O pista este un cerc complet de date pe o parte a unui platan de hard disk.
O pista este impartita in grupuri de 512 bytes, numite sectoare.
 Cilindru – Un cilindru este o stiva de piste aliniate una peste cealalta in forma de
cilindru.
 Maparea partitiei – Maparea partitiei reprezinta alocarea unei litere pentru partitii
fizice sau logice.
5.4.2 Pregatirea hard disk-ului

O instalare de la zero a unui sistem de operare porneste ca si cum discul ar fi nou; nu se
incearca pastrarea informatiilor care sunt deja pe disc. Prima faza a instalarii impune
partitionarea si formatarea hard disk-ului. Acest proces pregateste discul pentru a accepta
sistemul de fisiere. Sistemul de fisiere ofera o structura de directoare care organizeaza
sistemul de operare, aplicatiile, configuratiile si fisierele de date ale utilizatorului.
Sistemul de operare Windows XP poate folosi unul dintre urmatoarele doua sisteme de
fisiere:
 File Allocation Table, 32-bit (FAT32) – Un sistem de fisiere care permite

dimensiuni ale partitiilor de pana la 2 TB sau 2048 GB. Sistemul de fisiere FAT32
poate fi folosit de Windows 9.x, Windows Me, Windows 2000 si Windows XP.
 New Technology File System (NTFS) – Un sistem de fisiere care permite
dimensiuni ale partitiilor de pana la 16 exabytes, teoretic. NTFS prezinta detalii de
securitate mai bune si atribute extinse in comparatie cu FAT32.
Figura 1 prezinta pasii necesari pentru a partitiona si formata un disc in Windows XP.
Dati click pe butonul Start din coltul dreapta jos pentru a vedea pasii de setup pentru
hard disk.
152
Figura 1
153
154
155
Pagina 1
156
Pagina 2
157
Pagina 3
158
Pagina 4
159
Pagina 5
160
Pagina 6
161
Pagina 7
162
Pagina 8
163
Pagina 9
164
Pagina 10
165
Pagina 11
166
Pagina 12
167
5.4.3 Instalarea sistemului de operare cu setarile standard
La instalarea Windows XP, interfata de instalare permite instalarea folosind setari
standard sau setari definite de utilizator. Folosirea setarilor standard creste sansele unei
instalari de succes. Totusi, un utilizator trebuie sa ofere urmatoarele informatii in timpul
instalarii:
 Standardele si formatele care definesc moneda si numerele

 Limba dorita
 Numele utilizatorului si companiei
 Cheia produsului
 Numele calculatorului
 Parola de administrator
 Setari de data si ora
 Setari de retea
 Informatii despre domeniu sau workgroup
Cand un calculator porneste cu CD-ul de instalare Windows, instalarea Windows XP

incepe cu una dintre urmatoarele trei optiuni:
 Setup XP - Pentru a rula setup-ul si a instala sistemul de operare XP, apasati

ENTER.
 Repair XP - Pentru a repara o instalare, apasati R pentru a deschide Recovery
Console(Consola de Recuperare).
 Quit - Pentru a parasi setup-ul fara a instala Windows XP, apasati F3.
Pentru aceasta sectiune, selectati optiunea Setup XP.
168
5.4.4 Crearea de conturi
Un cont de administrator este creat automat la instalarea Windows XP. Contul implicit de
administrator se numeste "administrator". Din motive de securitate, schimbati acest nume
cat mai repede. Acest cont privilegiat ar trebui folosit numai pentru a administra
calculatorul, nu ar trebui folosit in mod curent. Exista cazuri in care utilizatorii au facut
accidental modificari grave folosind contul de administrator in locul unui cont de
utilizator neprivilegiat. Atacatorii cauta contul de administrator pentru privilegiile pe care
le are.
Creati un cont de utilizator cand acest lucru este cerut in procesul de instalare. Spre
deosebire de contul de administrator, conturile de utilizatori pot fi create oricand. Un cont
de utilizator are mai putine permisiuni decat administratorul calculatorului. De exemplu,
utilizatorii pot avea drept de citire dar nu de modificare pentru un fisier.
5.4.5 Finalizarea instalarii

Dupa ce procesul de instalare copiaza toate fisierele necesare sistemului de operare pe
hard disk, calculatorul se va reboota si va va cere sa va logati pentru prima data.
Va trebui sa inregistrati Windows XP. Dupa cum este prezentat in Figura 1, trebuie de
asemenea sa completati verificarea care asigura ca folositi o copie legala a sistemului de
operare. Acest lucru va permite sa descarcati patch-uri si pachete de servicii (service
packs). Acest pas necesita o conexiune la internet.
169
Figura 1
In functie de varsta aplicatiilor in momentul instalarii, este posibil sa fie

actualizari disponibile pentru instalare. Dupa cum este prezentat in Figura 2,
puteti folosi Microsoft Update Manager din meniul Start pentru a scana
eventualele actualizari de software si pentru:
 Instalarea tuturor pachetelor de servicii

 Instalarea tuturor patch-urilor
Figura 2
170
Start > All Programs > Accessories > System Tools > Windows Update
Ar trebui sa verificati daca toate componentele hardware sunt instalate corect. Dupa cum
este prezentat in Figura 3, puteti folosi Device Manager pentru a localiza problemele si
pentru a instala driver-ele corecte actualizate, urmand urmatoarea cale:
Start > Control Panel > System > Hardware > Device Manager
Figura 3
In Device Manager, pictogramele de atentionare sunt reprezentate printr-un semn galben

de exclamare sau un "X" de culoare rosie. Un semn de exclamare galben reprezinta o
problema cu acel echipament. Pentru a vizualiza descrierea problemei, dati click dreapta
pe echipament si selectati Properties. Un "X" rosu reprezinta un echipament care a fost
oprit. Pentru a porni echipamentele, dati click dreapta pe acestea si selectati Enable
(Activare). Pentru a deschide o categorie care nu este expandata, dati click pe semnul
plus (+).
NOTA: Cand Windows detecteaza o eroare de sistem, Windows reporting deschide o

casuta de dialog. Daca alegeti sa trimiteti raportul, atunci serviciul de raportare a erorilor
Microsoft Windows (WER - Windows Error Reporting) colecteaza informatiile despre
aplicatia si modulul implicate in eroare si trimite aceste informatii catre Microsoft.
171
Pagina 1
172
Pagina 2
173
Pagina 3
174
Pagina 4
175
Pagina 5
176
5.4.6 Descrierea optiunilor avansate de instalare
Instalarea unui sistem de operare pe un singur calculator dureaza destul de mult timp.
Imaginati-va de cat timp este nevoie pentru a instala un sistem de operare pe rand, pe mai
multe calculatoare, intr-o organizatie de dimensiuni mari. Pentru simplificarea acestei
activitati, puteti folosi utilitarul Microsoft System Preparation (Sysprep) pentru a instala
si configura acelasi sistem de operare pe mai multe calculatoare. Sysprep pregateste un
sistem de operare care va fi folosit pe calculatoare cu configuratii hardware diferite.
Folosind Sysprep si o aplicatie de clonare a discului, un tehnician poate sa instaleze rapid
un sistem de operare, sa parcurga ultimii pasi de configurare a unui sistem de operare si
sa instaleze aplicatii.
Clonarea discului
Clonarea discului creeaza o imagine a hard disk-ului unui calculator. Urmati acesti pasi
pentru clonarea discului:
1. Creati o instalare master pe unul din calculatoare. Aceasta instalare master include
sistemul de operare, aplicatii software si configuratiile care vor fi folosite de
celelalte calculatoare din organizatie.
2. Executati Sysprep.
3. Creati o imagine a discului pe calculatorul configurat folosind un program de
clonare separat.
4. Copiati imaginea pe un server. Cand calculatorul destinatie este pornit, o versiune
scurta a setup-ului Windows este executata. Setup-ul va crea un nou identificator
de securitate al sistemului (SID), va instala driverele hardware, va crea conturile de
utilizator si va configura setarile de retea pentru finalizarea instalarii sistemului de
operare.
177
5.4.7 Indentificarea fisierelor secventei de bootare si
fisierelor ce contin register
Ar trebui sa stiti care este procesul folosit de Windows XP pentru a boota. Intelegerea
acestor pasi va va ajuta pentru a depana probleme de boot-are. Figura 1 prezinta o
secventa de boot pentru Windows XP.
Figura 1
Procesul de pornire pentru Windows XP

Pentru a initializa procesul de boot-are, mai intai porniti calculatorul, actiune denumita
pornire de la buton (cold boot). Calculatorul realizeaza Power-On Self Test (POST).
Deoarece placa video nu a fost inca initializata, orice erori care apar la acest punct vor fi
raportate printr-o serie de tonuri audio, numite beep codes.
Dupa POST, BIOS-ul localizeaza si citeste setarile de configurare care sunt stocate in
CMOS. Aceste setari de configurare reprezinta ordinea in care echipamentele vor fi
incercate pentru a localiza sistemul de operare. BIOS-ul porneste calculatorul folosind
prima partitie care contine un sistem de operare.
178
Odata localizata partitia cu sistemul de operare, BIOS-ul cauta Master Boot Record
(MBR). MBR localizeaza boot loader-ul pentru sistemul de operare. Pentru Windows XP
boot loader-ul se numeste NT Loader (NTLDR).
NTLDR si meniul de boot Windows

In acest moment NTLDR controleaza mai multi pasi de instalare. De exemplu, daca sunt
prezente mai multe sisteme de operare pe disc, BOOT.INI permite utilizatorului sa
selecteze sistemul dorit. Daca nu exista alte sisteme de operare sau daca uitilizatorul nu
selecteaza nimic pana la expirarea timpului, se va trece la urmatorii pasi:
 NTLDR executa NTDETECT.COM pentru a obtine informatii despre hardware-ul

instalat.
 NTLDR foloseste apoi calea specificata de BOOT.INI pentru a gasi prima partitie.
 NTLDR incarca doua fisiere care reprezinta nucleul XP: NTOSKRNL.EXE si
HAL.DLL.
 NTLDR citeste fisierele de registri, alege un profil hardware si incarca driver-ele
selectate.
Registrii Windows
Fisierele de registri Windows reprezinta o parte importanta a procesului de boot-are
Windows XP. Aceste fisiere sunt recunoscute prin numele distinctive care incep cu
HKEY_, dupa cum este prezentat in Figura 2, urmat de numele portiunii sistemului de
operare pe care il controleaza. Orice setare in Windows - de la culoarea de background de
pe desktop si culoarea butoanelor de pe ecran pana la licentele aplicatiilor - este stocata in
registri. Cand un utilizator face modificari in setarile din Control Panel, File Associations,
System Policies sau software-ul instalat, modificarile sunt stocate in registri.
Figura 2
179
Fiecare utilizator are o sectiune unica in registri. Procesul de login din Windows scoate
setarile de sistem din registri si reconfigureaza sistemul in starea in care era ultima data
cand a fost accesat de utilizator.
Kernelul NT
In acest punct, kernelul NT, inima sistemului de operare Windows, preia controlul.
Numele acestui fisier este NTOSKRNL.EXE. Porneste fisierul de login numit
WINLOGON.EXE si afiseaza ecranul Welcome pentru XP.
NOTA: Daca sistemul este pornit folosind un dispozitiv SCSI, Windows va copia fisierul
NRBOOTDD.SYS in timpul instalarii. Acest fisier nu va fi copiat daca discurile SCSI nu
sunt folosite.
5.4.8 Descrierea modului de manipulare a fisierelor de

sistem
Dupa instalarea Windows XP, e posibil sa doriti modificarea configuratiei. Urmatoarele
aplicatii sunt folosite extensiv pentru modificari dupa instalare:
 Msconfig – Acest utilitar de configurare a boot-arii va permite sa alegeti

programele care o sa se execute la pornire si sa editati fisierele de configurare.
Ofera de asemenea un control simplificat asupra Serviciilor Windows, dupa cum
este prezentat si in Figura 1.
 Regedit – Aceasta aplicatie va permite sa modificati registrii, dupa cum este
prezentat si in Figura 2.
NOTA: REGEDT32 era folosit de Windows NT. In Windows XP si Windows Server

2003, fisierul REGEDT32 este doar o scurtatura catre comanda REGEDIT.EXE. In
Windows XP, puteti introduce comenzile REGEDT32 sau REGEDIT.EXE; ambele
comenzi executa acelasi program.
ATENTIE: Folosirea incorecta a REGEDT32.EXE sau REGEDIT.EXE poate produce

probleme de configurare care se pot rezolva doar prin reinstalarea sistemului de operare.
180
Figura 1
Figura 2
Moduri de pornire
Puteti porni sistemul de operare Windows in mai multe moduri. Apasarea tastei F8 in
timpul procesului de pornire va deschide meniul Windows Advanced Startup Options,
181
care va permite sa selectati modul in care sa porniti Windows. Urmatoarele optiuni de
pornire sunt folosite de obicei:
 Safe Mode – Porneste Windows dar incarca numai driver-ele pentru componentele
de baza, cum ar fi tastatura si monitorul.
 Safe Mode cu suport de retea – Porneste Windows la fel ca Safe Mode dar
incarca si driver-ele pentru componentele de retea.
 Safe Mode cu prompt de comanda – Porneste Windows si incarca promptul de
comanda in locul interfetei grafice.
 Ultima configuratie buna cunoscuta – Permite unui utilizator sa incarce
configuratia Windows folosita la ultima pornire cu succes a sistemului de operare.
Acest lucru este realizat accesand o copie a registrilor care este creata cu acest
scop.
NOTA: Ultima configuratie buna cunoscuta nu este utila decat daca este folosita imediat
dupa ce s-a produs o defectiune. In cazul in care calculatorul este repornit si, in ciuda
dificultatilor, reuseste sa porneasca Windows, registrul pentru "Ultima configuratie buna
cunoscuta" va fi probabil actualizat cu informatie gresita.
5.4.9 Descrierea structurii de directoare

Extensii de fisiere si atribute
In Windows, fisierele sunt organizate intr-o structura de directoare. Directorul radacina
pentru partitia Windows este de obicei etichetat ca C:\. In cele ce urmeaza, exista un set
initial de directoare standard, numite foldere, pentru sistemul de operare, aplicatii,
informatii de configurare si fisiere de date. Dupa instalarea initiala, utilizatorii pot instala
majoritatea aplicatiilor si datelor in orice director aleg.
Fisierele din structura de directoare adera la o conventie Windows a denumirii:
 Pot fi folosite maxim 255 de caractere.

 Caractere cum ar fi punctul (.) sau slash-ul (\ /) nu sunt permise.
 O extensie de trei sau patru litere este adaugata la numele de fisier pentru a
identifica tipul fisierului.
 Numele fisierelor nu sunt case sensitive(nu se face diferenta intre litere mari si
litere mici).
Urmatoarele extensii de fisiere sunt folosite frecvent:
 .doc – Microsoft Word

 .txt – Text ASCII
 .jpg – Format grafic
 .ppt – Microsoft PowerPoint
 .zip – Format de comprimare
Structura de directoare mentine un set de atribute pentru fiecare fisier care controleaza
cum poate fi vizualizat sau modificat fisierul. Urmatoarele atribute sunt folosite frecvent:
182
 R – Fisierul este read-only (are doar permisiuni de citire).
 A – Fisierul va fi arhivat la urmatorul backup.
 S – Fisierul este marcat ca fisier de sistem si o avertizare este generata daca se
incearca stergerea sau modificarea lui.
 H – Fisierul este ascuns.
Numele de fisiere, extensiile si atributele pot fi vizualizate intrand intr-o fereastra DOS si
folosind comanda ATTRIB, dupa cum se arata in Figura 1. Folositi calea urmatoare:
Start > Run > cmd
Navigati pana la folderul care contine fisierul de care sunteti interesati. Tastati ATTRIB
urmat de numele fisierului. Folositi wildcard-uri cum ar fi *.* pentru a vizualiza mai
multe fisiere deodata. Atributele fiecarui fisier vor aparea in coloana din stanga ecranului.
Informatii despre comanda ATTRIB pot fi obtinute in linia de comanda tastand:
Figura 1
ATTRIB /?
Echivalentul Windows pentru comanda ATTRIB poate fi accesat dand click dreapta pe
fisier in Windows Explorer si alegand Properties.
NOTA: Pentru a vedea proprietatile unui fisier in Windows Explorer, va trebui sa setati
Windows Explorer sa permita vizualizarea fisierelor ascunse "Show Hidden Files".
Folositi urmatoarea cale:
Click dreapta Start > Explore > Tools > Folder Options > View
183
NTFS si FAT32
Windows XP si Windows 2000 folosesc sistemele de fisiere FAT32 si NTFS. Securitatea
este una dintre cele mai importante diferente dintre aceste doua sisteme de fisiere. NTFS
suporta fisiere mai multe si mai mari decat FAT32 si permite optiuni de securitate mai
flexibile pentru fisiere si foldere. Figurile 2 si 3 prezinta permisiunile pentru fisiere in
FAT32 si NTFS.
Partitiile pot fi convertite de la FAT32 la NTFS folosind utilitarul CONVERT.EXE. Acest

lucru ofera avantajele de securitate suplimentare ale NTFS. Pentru a transforma o partitie
NTFS in FAT32, reformatati partitia si restaurati datele folosind un backup.
ATENTIE: Inainte de a converti un sistem de fisiere, nu uitati sa faceti un backup al

datelor.
Figurile2 Figurile 3
184
185
5.5 Navigarea folosind GUI (Windows)
Sistemul de operare ofera o interfata de utilizare care va permite sa interactionati cu
calculatorul. Exista doua metode pe care le puteti folosi pentru a naviga in sistemul de
fisiere si de a rula aplicatii in cadrul unui sistem de operare:
 O interfata grafica (GUI) ofera reprezentari grafice (pictograme) ale tuturor

fisierelor, folderelor si programelor de pe calculator. Puteti manipula aceste
pictograme folosind un indicator care este controlat prin intermediul unui mouse
sau al unui echipament similar. Indicatorul va permite sa mutati pictogramele prin
"drag and drop" si sa executati programele prin click.
 O interfata in linia de comanda (CLI) este o metoda bazata pe text. Trebuie sa
tastati comenzi pentru a manipula fisierele si pentru a executa programe.
 Manipularea obiectelor de pe desktop.

 Explorarea applet-urilor din Control Panel.
 Explorarea uneltelor de administrare.
 Instalarea, navigarea si dezinstalarea unei aplicatii.
 Descrierea procesului de imbunatatire a unui sistem de operare.
186
5.5.1 Manipularea obiectelor de pe desktop
Odata cu instalarea sistemului de operare, desktop-ul poate fi modificat sa raspunda
nevoilor personale. Desktop-ul unui calculator este o reprezentare grafica a locului de
munca. Pe desktop se gasesc pictograme, bare de instrumente si meniuri pentru
manipularea fisierelor. Desktop-ul poate fi modificat folosind imagini, sunete si culori
pentru a oferi un aspect si o senzatie personalizata.
Desktop Properties
Pentru a adapta interfata GUI a desktop-ului dumneavoastra dati click dreapta pe desktop
si alegeti Properties (Proprietati), dupa cum este prezentat in Figura 1. Meniul Display
Properties are cinci tab-uri: Themes, Desktop, Screen Saver, Appearance si Settings.
Dati click pe oricare din aceste tab-uri pentru a personaliza setarile monitorului.
Figura 1
Obiecte de pe desktop
Exista mai multe obiecte pe desktop care pot fi personalizate, cum ar fi Taskbar si
Recycle Bin. Pentru a personaliza orice obiect, dati click dreapta pe acel obiect si apoi
alegeti Properties.
Meniul Start
Pe desktop, meniul start este accesat prin click pe butonul Start. Meniul Start, prezentat
in Figura 2, afiseaza toate aplicatiile instalate pe calculator, o lista a ultimelor documente
deschise si o lista a altor elemente cum ar fi optiunea de cautare, help center si setarile
sistemului. Meniul Start poate de asemenea sa fie personalizat. Exista doua tipuri de
187
meniu Start: XP si clasic. Meniul Start stil XP va fi folosit pe parcursul acestui curs
pentru a demonstra secventele de comenzi.
Figura 2
My Computer
Pentru a accesa diverse partitii instalate pe calculator, dati dublu click pe pictograma My
Computer de pe desktop. Pentru a personaliza anumite setari dati click dreapta pe My
Computer si alegeti Properties. Setarile care pot fi personalizate includ:
 Numele calculatorului
 Setari hardware
 Memoria virtuala
 Actualizari automate
 Acces la distanta
Lansarea aplicatiilor
Aplicatiile pot fi lansate in mai multe moduri:
 Dati click pe numele aplicatiei in meniul Start.

 Dati dublu click pe scurtatura de pe desktop.
 Dati dublu click pe fisierul executabil din My Computer.
 Lansati aplicatia din fereastra Run sau din linia de comanda.
My Network Places
Pentru a vizualiza si configura conexiunile de retea, dati click dreapta pe pictograma My
Network Places de pe desktop. In My Network Places, puteti sa va conectati sau sa va
deconectati de la un disc de retea. Dati click pe Properties pentru a configura conexiunile
de retea existente, cum ar fi conexiuni LAN cu fir sau fara fir.
188
189
190
191
5.5.2 Explorarea applet-urilor din Control Panel
Windows centralizeaza setarile pentru multe caracteristici care controleaza
comportamentul si aspectul calculatorului. Aceste setari sunt clasificate in applet-uri sau
mici programe care se gasesc in Control Panel, ca in Figura 1. Adaugarea sau stergerea de
programe, schimbarea setarilor retelei si modificarea setarilor de securitate sunt cateva
dintre optiunile de configurare disponibile in Control Panel.
Figura 1
Applet-urile
din Control
Panel
Intre numele
diverselor
appleturi din
Control Panel
exista mici
diferente in functie de versiunea de Windows instalata. In Windows XP, pictogramele
sunt grupate pe categorii:
 Appearance and Themes – applet-uri care controleaza aspectul ferestrelor:

o Display
o Taskbar si meniul Start
o Optiuni pentru foldere
 Network and Internet Connections – appleturi care configureaza toate tipurile de
conexiuni:
o Optiuni Internet
o Conexiuni de retea
 Add or Remove Programs – un applet care adauga sau sterge programe si
componente Windows intr-un mod sigur.
 Sounds, Speech, and Audio Devices – applet-uri care controleaza toate setarile
pentru sunet:
o Sunete si dispozitive de sunet
o Vorbire
o Dispozitive media portabile
192
 Performance and Maintenance – applet-uri care permit gasirea de informatii
despre calculatorul dumneavoastra sau intretinerea acestuia:
o Instrumente administrative
o Optiuni de alimentare
o Scheduled tasks (sarcini programate)
o Sistem
 Printers and Other Hardware – applet-uri pentru configurarea echipamentelor
conectate la calculator:
o Controllere pentru jocuri
o Tastatura
o Mouse
o Optiuni pentru telefon si modem
o Imprimante si faxuri
o Scannere si camere
 User Accounts – applet-uri pentru configurarea optiunilor pentru utilizatori si e-
mail-urile acestora:
o E-mail
o Conturi de utilizatori
 Date, Time, Language, and Regional Options – applet-uri pentru modificarea
setarilor in functie de localizarea si limba dumneavoastra:
o Data si ora
o Optiuni regionale si lingvistice
 Accessibility Options – o interfata folosita pentru a configura Windows pentru
nevoi speciale de vedere, auz si mobilitate
 Security Center – applet folosit pentru a configura setari de securitate pentru:
o Optiuni Internet
o Actualizari automate
o Windows firewall
Display Settings
Puteti modifica setarile monitorului folosind applet-ul Display Settings. Modificati
aspectul desktop-ului dumneavoastra prin schimbarea rezolutiei si calitatii culorii, cum
este prezentat si in Figura 2. Puteti schimba si setari mai avansate ale display-ului cum ar
fi wallpaper, screen saver, setari de alimentare si alte optiuni urmand calea urmatoare:
Start > Control Panel > Display > tab-ul Settings > Advanced
193
Figura 2
5.5.3 Explorarea uneltelor de administrare

Device Manager
Device Manager, prezentat in Figura 1, permite vizualizarea tuturor setarilor
componentelor din calculator. O sarcina obisnuita pentru tehnicieni este sa vada valorile
atribuite IRQ, adreselor I/O si setarile DMA pentru toate echipamentele din calculator.
Pentru a vedea resursele sistemului in Device Manager folositi calea urmatoare:
Start > Control Panel > System > Hardware > Device Manager > View > Resources
Figura 1
194
Task Manager
Task Manager, prezentat in Figura 2, va permite vizualizarea tuturor aplicatiilor care
ruleaza si inchiderea oricarei aplicatii ce nu mai raspunde. Task Manager va permite sa
monitorizati performatele UCP si ale memoriei virtuale, sa vizualizati toate procesele
care ruleaza si sa obtineti informatii despre conexiunile in retea. Pentru a vedea informatii
in Task Manager folositi calea urmatoare:
CTRL-ALT-DEL > Task Manager
Figura 2
Event Viewer
Event Viewer, prezentat in
Figura 3, inregistreaza
evenimentele cu privire la
aplicatii, securitate si sistem.
Aceste fisiere log sunt o unealta
de depanare valoroasa. Pentru a
accesa Event Viewer folositi
urmatoarea cale:
Start > Control Panel >

Administrative Tools > Event
Viewer
Figura 3
195
Remote Desktop
Remote Desktop permite unui calculator aflat la distanta sa preia controlul asupra altui
calculator. Aceasta unealta de depanare este disponibila doar pentru sistemele Windows
XP. Pentru a accesa Remote Desktop folositi urmatoarea cale:
Start > All Programs > Accessories > Communications > Remote Desktop
Connection
Setari de performanta
Pentru a creste performantele sistemului de operare, puteti modifica o parte din setarile
folosite de calculatorul dumneavoastra, cum ar fi configurarea memoriei virtuale,
prezentate in Figura 4. Pentru a modifica setarile memoriei virtuale, folositi urmatoarea
cale:
Start > Control Panel > System > Advanced > zona Performance > butonul Settings
Figura 4
5.5.4 Instalarea, navigarea si dezinstalarea unei aplicatii

Ca tehnician, sunteti responsabil de adaugarea si inlaturarea aplicatiilor software de pe
calculatorul clientului. Majoritatea aplicatiilor folosesc un proces de instalare automat
cand un CD cu aplicatia respectiva este introdus in unitatea optica. Procesul de instalare
actualizeaza utilitarul Add or Remove Programs. Utilizatorul trebuie sa dea click-uri in
interfata de instalare si sa ofere informatiile solicitate.
Applet-ul Add or Remove Programs

Microsoft recomanda ca utilizatorii sa foloseasca in permanenta utilitarul Add or Remove
196
Programs, prezentat in Figura 1, pentru a instala sau dezinstala aplicatii. Cand folositi
utilitarul Add or Remove Programs pentru a instala o aplicatie, acesta urmareste fisierele
de instalare astfel incat aplicatia poate fi dezinstalata complet daca se doreste acest lucru.
Pentru a deschide applet-ul Add or Remove Programs, folositi urmatoarea cale:
Start > Control Panel > Add or Remove Programs
Figura 1
Adaugarea unei aplicatii

Daca un program sau o aplicatie nu este instalata automat la introducerea CD-ului, puteti
folosi applet-ul Add or Remove Programs pentru a o instala, ca in. Dati click pe butonul
Add New Programs si selectati locul in care se gaseste aplicatia. Windows va instala
aplicatia pentru dumneavoastra.
Odata ce aplicatia este instalata, aceasta poate fi pornita din meniul Start sau folosind
scurtatura pe care aplicatia o instaleaza pe desktop. Verificati aplicatia pentru a va asigura
ca functioneaza corect. Daca sunt probleme cu aplicatia, reparati sau dezinstalati
aplicatia. Unele aplicatii, cum ar fi Microsoft Office, asigura optiunea de reparare in
procesul de instalare. Puteti folosi aceasta functie pentru a incerca sa corectati un
program care nu functioneaza corect.
197
Figura 2
Dezinstalarea unei aplicatii

Daca o aplicatie nu este dezinstalata corect, poate lasa fisiere pe hard disk si setari inutile
in registri. Desi acest lucru nu provoaca probleme, consuma spatiu pe hard disk, resurse
de sistem si viteza de citire a registrilor. Figura 3 prezinta applet-ul Add or Remove
Programs care trebuie folosit pentru a dezinstala programele de care nu mai aveti nevoie.
Interfata va va ghida in procesul de dezinstalare a aplicatiei si va sterge toate fisierele
instalate.
Figura 3
198
199
200
201
202
203
204
205
206
5.5.5 Descrierea procesului de imbunatatire a unui sistem
de operare
Uneori este necesara imbunatatirea unui sistem de operare. Inainte de a incepe, verificati
cerintele minime ale noului sistem de operare pentru a va asigura ca acestea sunt
indeplinite de calculatorul dumneavoastra. Verificati HCL pentru a va asigura ca exista
compatibilitate intre componentele hardware ale calculatorului si noul sistem de operare.
Realizati un backup al datelor inainte de imbunatatire pentru a le putea recupera in cazul
unei probleme cu instalarea.
Procesul de imbunatatire a unui sistem Windows 2000 la Windows XP este mai rapid
decat o instalare de la zero a Windows XP. Utilitarul de setup pentru Windows XP
inlocuieste fisierele existente Windows 2000 cu fisiere Windows XP in timpul procesului
de imbunatatire. Totusi, aplicatiile si setarile existente vor fi salvate.
207
Procesul de imbunatatire al unui sistem de operare
1. Introduceti CD-ul de instalare Windows XP in unitatea CD-ROM pentru a incepe

procesul de imbunatatire. Selectati Start > Run
2. In casuta Run tastati D:\i386\winnt32, unde D reprezinta numele unitatii CD-
ROM, si apoi apasati Enter. Va fi afisat ecranul Welcome al Windows XP Setup
Wizard.
3. Alegeti Upgrade to Windows XP si dati click pe butonul Next. Este afisata pagina
de License Agreement.
4. Cititi licenta si dati click pe butonul pentru acceptarea acesteia.
5. Dati click pe Next. Pagina denumita Upgrading to the Windows XP NTFS File
System este afisata.
6. Urmati prompt-urile pentru a incheia procesul de imbunatatire. Cand instalarea este
finalizata, calculatorul se va restarta.
NOTA: Interfata de instalare Windows XP poate porni automat cand CD-ul este inserat
in unitatea optica.
5.6 Identificarea si aplicarea tehnicilor comune de

intretinere preventiva pentru sistemele de operare
Intretinerea preventiva pentru un sistem de operare include organizarea sistemului,
defragmentarea hard disk-ului, actualizarea aplicatiilor, stergerea aplicatiilor nefolosite si
verificarea erorilor din sistem.
 Crearea unui plan de intretinere preventiva.

 Planificarea unei sarcini.
 Efectuarea backup-ului hard disk-ului.
5.6.1 Crearea unui plan de intretinere preventive

Scopul unui plan de intretinere preventiva a unui sistem de operare este evitarea
problemelor viitoare. Ar trebui sa realizati intretinere preventiva in mod regulat, si ar
trebui sa mentineti un raport al tuturor actiunilor intreprinse si al observatiilor facute. O
parte a intretinerii preventive ar trebui sa se desfasoare cand ar deranja cel mai putin
persoanele care folosesc calculatoarele. Acest lucru inseamna de obicei programarea
acestor sarcini in timpul noptii, dimineata devreme sau in timpul weekend-ului. Exista de
asemenea tehnici si unelte care pot automatiza multe din sarcinile intretinerii preventive.
208
Sistematizarea intretinerii preventive
Planurile de intretinere preventiva ar trebui sa includa informatii detaliate despre
intretinerea tuturor calculatoarelor si a echipamentului de retea, cu accent pe
echipamentul care ar afecta cel mai mult organizatia. Intretinerea preventiva cuprinde
urmatoarele sarcini importante:
 Actualizarea sistemului de operare si a aplicatiilor

 Actualizarea software-ului antivirus si a altor aplicatii de protectie
 Verificarea erorilor de pe hard disk
 Efectuarea backup-ului hard disk-ului
 Defragmentarea hard disk-ului
Un program de intretinere preventiva care este proiectat sa repare lucrurile inainte ca

acestea sa se strice si sa rezolve problemele minore inainte ca acestea sa afecteze
productivitatea aduce urmatoarele beneficii utilizatorilor si organizatiilor:
 Scade downtime-ul
 Creste performanta
 Creste credibilitatea
209
 Scad costurile de reparatie
O parte suplimentare a intretinerii preventive este documentarea. Un registru de reparatii

va va ajuta sa va dati seama ce echipament este cel mai sigur sau cel mai putin sigur.
Acest lucru va oferi de asemenea o istorie a datelor la care a fost reparat un anumit
calculator, cum a fost reparat si care a fost problema.
5.6.2 Planificarea unei sarcini

Unele sarcini de intretinere preventiva se refera la curatare, inspectare si reparatii minore.
Alte sarcini de intretinere preventiva folosesc ca unelte aplicatii care sunt deja
incorporate in sistemul de operare sau pot fi incarcate pe hard diskul utilizatorului.
Majoritatea aplicatiilor de intretinere preventiva pot fi setate sa se execute automat
conform unui program.
Windows are urmatoarele utilitare care vor lansa aplicatii programate:
 Comanda DOS AT lanseaza o sarcina la un timp specificat folosind interfata in

linie de comanda.
 Windows Task Scheduler lanseaza sarcini la un timp specificat folosind interfata
grafica.
Informatii despre comanda AT sunt disponibile urmand aceasta cale:
Start > Run > cmd
Apoi tastati AT /? in linia de comanda.
Accesati Windows Task Scheduler urmand aceasta cale:
Start > All Programs > Accessories > System Tools > Scheduled Tasks
Ambele utilitare permit utilizatorilor sa programeze anumite comenzi sa se execute la un

timp prestabilit, o singura data sau repetat in zilele si la orele selectate. Windows Task
Scheduler, prezentat in Figura 1, este mai usor de invatat si de folosit decat comanda AT,
mai ales cand trebuie programate sarcini recurente si cand trebuie sterse sarcini care sunt
deja programate.
Utilitare de sistem
Exista mai multe utilitare de sistem incluse in DOS si Windows care se ocupa de
mentinerea integritatii sistemului. Doua utilitare care sunt utile pentru intretinerea
preventiva:
 ScanDisk sau CHDSK – ScanDisk (Windows 2000) si CHKDSK (Windows XP)

verifica integritatea fisierelor si directoarelor si scaneaza suprafata hard diskului
cautand erori fizice. Folositi-le cel putin o data pe luna si de fiecare data cand
sistemul se opreste din cauza unei caderi de tensiune.
210
 Defrag – Pe masura ce fisierele isi maresc dimensiunile, o parte din date este scrisa
pe urmatorul spatiu liber de pe disc. In timp, datele devin fragmentate, sau se intind
pe tot hard disk-ul si cautarea fiecarei sectiuni de date dureaza mai mult. Defrag
aduna partile de date neadiacente intr-un singur loc, marind astfel viteza de acces.
Ambele utilitare pot fi accesate urmand calea:
Start > All Programs > Accessories > System Tools > Disk Defragmenter
Figura 1
Actualizari automate
Daca fiecare sarcina de intretinere ar trebui sa fie programata de fiecare data cand se
executa, repararea calculatoarelor ar fi mult mai grea decat in prezent. Din fericire, unelte
ca interfata Scheduled Task permit automatizarea multor functii. Dar cum pot fi
automatizate actualizarile de software care nu a fost inca scris?
Sistemele de operare si aplicatiile sunt aduse la zi in mod constant din motive de

securitate si pentru a adauga noi functionalitati. Este important ca Microsoft si altii sa
asigure un serviciu de actualizare, ca cel prezentat in. Serviciul de actualizare poate scana
sistemul pentru a vedea ce actualizari sunt necesare si apoi sa recomande ce ar trebui
descarcat si instalat. Serviciul de actualizare poate descarca si instala actualizari imediat
cum acestea sunt disponibile, sau poate descarca actualizari cerute, si sa le instaleze la
urmatoarea boot-are. Interfata Microsoft Update poate fi accesata urmand calea:
Start > Control Panel > System > Automatic Updates
Majoritatea aplicatiilor anti-virus au propriul sistem de actualizare. Acesta poate actualiza

automat atat software-ul aplicatie propriu cat si fisierele bazei de date. Aceasta functie ii
211
permite sa asigure o protectie imediata avand in vedere aparitia continua a unor noi
pericole.
Figura 2
Punct de
restaurare
O actualizare
poate cauza
cateodata
probleme
serioase. Este
posibil ca un
program mai
vechi din sistem
sa nu fie
compatibil cu sistemul de operare curent. Actualizarile automate pot instala cod care
poate functiona pentru majoritatea utilizatorilor dar nu si pentru sistemul dumneavoastra.
Windows Restore Point, prezentat in Figura 3, este solutia pentru aceasta problema.
Windows XP poate crea o imagine a setarilor curente ale calculatorului, numita punct de
restaurare. In acest caz, daca se blocheaza calculatorul sau o actualizare produce
probleme in sistem, calculatorul poate fi readus la configuratia anterioara.
Un tehnician ar trebui sa creeze intotdeauna un punct de restaurare inainte de a actualiza

sau schimba sistemul de operare. Punctele de restaurare ar trebui de asemenea create de
fiecare data cand:
 Este instalata o aplicatie

 Este instalat un driver
NOTA: Un punct de restaurare pastreaza copii ale driver-elor, fisierelor de sistem si

registrilor dar nu si ale aplicatiilor.
Pentru a restaura sau a crea un punct de restaurare folositi calea:
Start > All Programs > Accessories > System Tools > System Restore
212
Figura 3
ERD si ASR
Windows 2000 ofera capacitatea de a crea un disc de reparatie de urgenta (emergency
repair disk - ERD) care salveaza fisiere critice de boot si informatii de configurare
necesare pentru a depana probleme in Windows. Windows XP ofera aceleasi functii prin
Automated System Recovery (ASR). Desi atat ERD cat si ASR sunt unelte de depanare
puternice, nu ar trebui sa inlocuiasca niciodata un backup complet.
Un CD de recuperare contine fisiere esentiale folosite pentru a repara sistemul dupa o

problema serioasa, cum ar fi o defectiune a hard disk-ului. CD-ul de recuperare poate
contine versiunea originala de Windows, drivere hardware si aplicatii software. Cand un
CD de recuperare este folosit, calculatorul va fi readus la configuratia initiala implicita.
213
214
215
216
217
218
219
220
221
222
223
5.6.3 Efectuarea backup-ului hard disk-ului
La fel cum punctele de restaurare ale sistemului permit recuperarea fisierelor de
configurare ale sistemului de operare, utilitarele de backup permit recuperarea datelor.
Puteti folosi utilitarul Microsoft Backup, prezentat in Figura 1, pentru a realiza backup-
uri in functie de necesitati. Este important sa stabiliti o strategie de backup care sa includa
si recuperarea datelor. Cerintele organizatiei vor determina cat de des va trebui facut un
backup al datelor si tipul de backup care va fi facut.
Un backup poate dura destul de mult timp. Daca strategia de backup este urmata cu
atentie, nu va fi nevoie sa se faca un backup al tuturor fisierelor de fiecare data. Este
necesar sa se copieze numai fisierele modificate de la ultimul backup. Din acest motiv
exista mai multe tipuri de backup.
Figura 1
Backup normal
Un backup normal se mai numeste si backup complet. In cazul unui backup normal, toate
fisierele selectate de pe disc sunt arhivate pe mediul de backup. Aceste fisiere sunt
marcate ca fiind arhivate prin resetarea bitului de arhivare.
Backup de copiere
Acest tip de backup va copia toate fisierele selectate. Nu marcheaza fisierele ca fiind
arhivate.
Backup diferential
Un backup diferential face un backup al tuturor fisierelor si directoarelor care au fost
create sau modificate de la ultimul backup normal sau incremental (detalii mai jos). Un
224
backup diferential nu marcheaza fisierele ca fiind arhivate. Copiile vor fi facute pornind
de la acelasi punct pana la efectuarea urmatorului backup complet sau incremental.
Backup-urile diferentiale sunt importante deoarece pentru recuperarea datelor este nevoie
doar de ultimele backup-uri complete si diferentiale.
Backup incremental
Un backup incremental face un backup al tuturor fisierelor si directoarelor care au fost
create sau modificate de la ultimul backup normal sau incremental. Marcheaza fisierele
ca fiind arhivate prin resetarea bitului de arhivare. Acest lucru are ca efect avansarea
punctului de plecare pentru backup-urile diferentiale fara sa fie nevoie de rearhivarea
intregului continut al discului. Daca trebuie sa realizati o restaurare a sistemului, va trebui
sa folositi intai ultimul backup complet, apoi fiecare backup incremental in ordine, iar
apoi sa folositi orice backup diferential realizat de la ultimul backup incremental.
Backup zilnic
Backup-urile zilnice fac un backup numai al fisierelor care au fost modificate in ziua
respectiva. Backup-ul zilnic nu modifica bitul de arhivare.
Pentru accesarea utilitarului de backup zilnic intr-un sistem Windows XP Professional,

folositi urmatoarea cale:
Start > All Programs > Accessories > System Tools > Backup
Medii de backup
Exista mai multe medii de stocare care pot fi folosite pentru backup:
 Unitatile cu banda magnetica pot fi folosite pentru backup-ul datelor pe un server

din retea. Unitatile cu banda magnetica sunt un mod ieftin prin care se pot stoca
cantitati mari de date.
 Standardul Digital Audio Tape (DAT) foloseste casete audio digitale pentru a stoca
datele in format Digital Data Storage (DSS).
 Tehnologia Digital Linear Tape (DLT) ofera o capacitate mare si o viteza relativ
mare de backup.
 O memorie flash pe USB poate stoca de sute de ori mai multe date decat un floppy
disk. Unitatile de memorie flash USB sunt disponibile in diverse capacitati si ofera
rate de transfer mult mai bune decat echipamentele cu banda magnetica.
225
226
227
228
229
230
231
232
233
234
235
236
237
238
239
Majoritatea sistemelor de operare contin utilitare pentru asistenta in procesul depanarii
sistemului. Aceste utilitare ajuta un tehnician sa stabileasca de ce calculatorul sufera o
defectiune sau nu porneste corect. Aceste utilitare ajuta de asemenea la identificarea si
rezolvarea problemei.
Urmati pasii schitati in aceasta sectiune pentru a identifica, repara si documenta corect
problema. Procesul de depanare este prezentat in Figura 1.
 Trecerea in revista a procesului de depanare.

 Identificarea problemelor comune si a solutiilor.
Figura 1

Problemele sistemelor de operare pot fi rezultatul unei combinatii de factori: hardware,
aplicatii si configuratii. Un tehnician trebuie sa poata analiza problema si sa determine
240
cauza erorii pentru a putea repara sistemul de operare. Acest proces se numeste depanare
(troubleshooting).
Primul pas in procesul de depanare il reprezinta adunarea datelor de la client. Figurile 1 si

2 contin o lista de intrebari cu raspuns deschis sau cu variante limitate de raspuns.
Figurile 1
Figurile 2
241
Dupa ce discutati cu clientul ar trebui sa verificati problemele evidente. Figura 3 contine
o lista a problemelor sistemelor de operare.
Figura 3
Dupa ce problemele evidente au fost verificate, incercati cateva solutii rapide. Figura 4
contine o lista a unor solutii rapide pentru sistemele de operare.
Figura 4
242
Daca aceste solutii nu au corectat problema, folositi pasul 4 din procesul de depanare
pentru a aduna date de la calculator. Figura 5 prezinta diferite moduri de a aduna
informatii despre problema de la calculator.
Figura 5
Dupa acest pas, veti avea destule informatii pentru a evalua problema si pentru a cerceta
si implementa solutii posibile. Figura 6 prezinta resursele pentru solutiile posibile.
Figura 6
243
Dupa ce ati rezolvat problema sistemului de operare veti prezenta solutia clientuluil.
Figura 7 prezinta o lista de sarcini necesare pentru a termina acest pas.
Figura 7
Problemele sistemelor de
operare pot fi atribuite
componentelor hardware,
aplicatiilor sau
problemelor de
configurare sau unor
combinatii ale acestora.
Veti rezolva unele tipuri de
probleme legate de
sistemele de operare mai
des decat altele. Figura 1
prezinta o schema a
problemelor uzuale ale
sistemelor de operare si a
solutiilor de rezolvare a
acestora.
Figura 1
244
5.8 Rezumat
Acest capitol prezinta sistemele de operare. Ca tehnician, ar trebui sa aveti competente de
instalare, configurare si depanare a sistemelor de operare. Este important sa retineti
urmatoarele concepte din acest capitol:
 Exista mai multe sisteme de operare disponibile si trebuie sa luati in considerare

cerintele clientului si mediul atunci cand alegeti unul dintre aceste sisteme.
 Pasii principali in instalarea calculatorului unui client includ pregatirea hard disk-
ului, instalarea sistemului de operare, crearea conturilor de utilizatori si
configurarea optiunilor de instalare.
 O interfata grafica (GUI) afiseaza pictograme ale fisierelor, folderelor si aplicatiilor
din calculator. Un dispozitiv de selectie, cum este mouse-ul poate fi folosit pentru a
naviga pe un desktop GUI.
 Trebuie sa stabiliti o strategie de backup care sa permita recuperarea datelor.
Backup-uri normale, de copiere, diferentiale, incrementale si zilnice sunt unelte de
backup optionale disponibile in sistemele de operare Windows.
 Tehnicile de intretinere preventiva asigura functionarea optima a sistemului de
operare.
 Printre uneltele disponibile pentru depanarea unui sistem de operare putem
mentiona meniul Windows Advanced Options, log-uri de evenimente, Device
Manager si fisierele de sistem.
245
CAPITOLU – VI
6.0 Introducere
Stiti cand au fost
create primele laptop-
uri? Cine credeti ca a
folosit primele laptop-
uri?
Unul dintre primele

laptop-uri a fost
GRiD Compass 1101.
Acesta a fost folosit
de astronauti in
misiunile spatiale la
incepurul anilor '80.
Acesta cantarea 5kg
(11lb) si costa 8.000$-
10.000$! Laptop-urile
din ziua de azi in
general cantaresc mai
putin de jumatate si
costa mai putin de o
treime din pretul lui
GRiD. Designul
compact, comoditatea
si tehnologia in
continua evolutie au
facut laptop-urile sa
fie la fel de populare ca si calculatoarele de tip desktop.
Laptop-urile, Personal Digital Assistants (PDA-urile) si telefoanele inteligente devin mai

populare cu cat pretul lor scade si tehnologia continua sa progreseze. Ca si tehnician de
calculatoare, trebuie sa aveti cunostinte despre toate tipurile de dispozitive portabile.
Acest capitol se axeaza pe diferentele dintre calculatoarele de tip laptop si desktop si
descrie trasaturile PDA-urilor si telefoanelor inteligente.
 Descrierea laptop-urilor si a altor dispozitive portabile.

 Identificarea si descrierea componentelor unui laptop.
 Compararea si evidentierea diferentelor intre componentele unui calculator de tip
desktop si cele ale unui laptop.
 Explicarea modului de configurare a laptop-urilor.
 Compararea diferitelor standarde pentru telefoane mobile.
246
 Identificarea metodelor comune de intretinere preventiva pentru laptop-uri si
dispozitive portabile.
 Descrierea procesului de depanare a laptop-urilor si a dispozitivelor portabile.
6.1 Descrierea laptop-urilor si a altor dispozitive portabile

NOTA:Agendele,laptop-urile si carnetelele sunt tipuri de calculatoare portabile. Pentru
mai multa claritate si coerenta a acestui curs, toate calculatoarele portabile vor fi
denumite laptop-uri.
Laptop-uri
Primele laptop-uri erau grele si scumpe. Astazi,laptop-urile sunt foarte cunoscute
deoarece evolutiile in tehnologie au condus la laptop-uri care costa mai putin,cantaresc
mai putin si au capacitati imbunatatite. Multe laptop-uri pot fi configurate cu port video
suplimentar,cu port FireWire,port infrarosu sau camera incorporata.
247
PDA-uri si Smartphone-uri
PDA-urile si Smartphone-urile sunt exemple de dispozitive portabile de mana,ce devin
din ce in ce mai populare. PDA-urile ofera optiuni precum jocurile,navigare pe web,e-
mail,mesagerie instant si multe alte optiuni oferite de calculatoare. Smartphone-ul este un
telefon cu multe capacitati ale PDA-ului incorporate. PDA-urile si Smartphone-urile pot
rula unele dintre software-urile pe care le regasim si pe laptop-uri.
 Identificarea unor intrebuintari comune ale laptop-urilor

 Identificarea unor intrebuintari comune ale PDA-urilor (Personal Digital Assistant)
si ale Smartphone-urilor
6.1.1 Identificarea unor intrebuintari comune ale laptop-

urilor
Cea mai importanta caracteristica a unui laptop este forma sa compacta. Design-ul
laptop-ului plaseaza tastatura, ecranul si componentele interne intr-o carcasa mica si
portabila
O alta caracteristica importanta a laptop-ului este posibilitatea de a fi usor de transportat.

O baterie reincarcabila permite laptop-ului sa functioneze atunci cand este deconectat de
la sursa de curent AC.
Primele laptop-uri au fost folosite in principal de catre oamenii de afaceri care aveau
nevoie sa acceseze si sa inregistreze informatii atunci cand nu se aflau in biroul lor.
Intrebuintarea laptop-urilor a fost limitata datorita costului, greutatii si capacitatilor
limitate comparate cu calculatoarele mai putin costisitoare.
248
Astazi, laptop-urile au prerturi mai scazute si capacitati sporite. Un laptop este acum o
alternativa reala la calculatorul obisnuit.
Aici sunt cateva intrebuintari comune pentru un laptop.
 A lua notite la scoala sau proiecte.

 Prezentarea informatiilor la intalnirile de afaceri.
 Accesarea informatiilor la distanta de casa sau birou.
 Posibilitatea de a va juca in timp ce calatoriti.
 Posibilitatea de a viziona filme in timp ce calatoriti.
 Posibuilitatea de a accesa internetul intr-un loc public.
 Posibilitatea de a trimite si de a primi e-mail-uri intr-un loc public
Va puteti gandi la alte intrebuintari ale laptop-ului?
6.1.2 Identificarea unor intrebuintari comune ale PDA-

urilor (Personal Digital Assistant) si ale Smartphone-urilor
Notiunea de PDA exista din 1970. Primele modele erau agende personale computerizate
facute sa aiba touchscreen sau tastatura. Astazi, unele modele au ambele optiuni si
folosesc un sistem de operare care este similar cu sistemele folosite de calculatoare.
PDA-ul este o agenda personala electronica cu unelte care ajuta la organizarea

informatiilor.
 Agenda
 Calculator
 Alarma
 Acces la internet
 E-mail
 Pozitionare globala.
Smartphone-ul este un telefon mobil cu capacitatile PDA-ului. Smartphone-ul combina

functiile unui telefon si a unui calculator intr-un singur dispozitiv portabil. Tehnologia
PDA-ului si tehnologa Smartphone-ului continua sa se imbine.
Smartphone-ul poate include aceste optiuni suplimentare:
 Camera incorporata
 Acces la documente.
 E-mail
 Notite
 Televiziune
Conectivitatea Smartphone-ului si a PDA-ului include Bluetooth si USB .
Va puteti gandi la alte intrebuintari pentru PDA si Smartphone?

249
250
251
6.2 Identificarea si descrierea componentelor unui laptop
Care sunt unele trasaturi comune ale laptopurilor?
 Sunt mici si portabile.

 Au un ecran integrat in capac.
 Au o tastatura integrata in baza.
 Folosesc curent alternativ sau baterii reincarcabile.
 Suporta componente si periferice hot-swappable.
 Majoritatea laptopurilor pot folosii statii de andocare si replicatoare de porturi
pentru conectarea perifericelor.
In aceasta sectiune, va veti uita indeaproape la componentele unui laptop. De asemenea

veti examina o statie de andocare. Retineti, laptopurile si statiile de andocare sunt livrate
sub multe modele. Componentele pot fi localizate in locuri diferite la modele diferite.
 Descrierea componentelor gasite la exteriorul unui laptop.

 Descrierea componentelor gasite in interiorul unui laptop.
 Descrierea componentelor gasite pe statia de extindere a laptop-ului (laptop
docking station).
252
6.2.1 Descrierea componentelor gasite la exteriorul unui
laptop
Laptop-urile si calculatoarele folosesc aceleasi tipuri de porturi astfel incat perifericele, sa
poata fi interschimbabile. Aceste porturi sunt proiectate special pentru conectarea
perifericelor, oferind conectivitate in retea si furnizand acces audio.
Porturile, conexiunile, si unitatile de stocare sunt situate in partea din fata, spate, si in
lateral ale laptop-ului, datorita design-ului compact al acestuia. Laptop-urile contin PC
Card sau sloturi ExpressCard pentru a-i imbunatati functionalitatea, cum ar fi mai multa
memorie, un modem, sau o conexiune de retea.
Laptop-urile necesita un port extern pentru sursa de curent. Laptop-urile pot opera
utilizand fie o baterie fie un adaptor de alimentare. Acest port poate fi folosit pentru
alimentarea calculatorului sau pentru a incarca bateria.
Exista indicatori de stare, porturi, sloturi, conectori, locase, mufe, ventilatoare si o cheie
de securitate pe exteriorul laptop-ului. Dati click pe zonele evidentiate in Figurile de la 1
la 7 pentru a descoperi informatii suplimentare despre fiecare dintre aceste componente.
Figura 1 arata trei LED-uri pe partea de sus a laptop-ului. Dati clic pe cele trei zone
evidentiate pentru a afla mai multe informatii despre ceea ce LED-urile indica:
1. Bluetooth
2. Baterie
3. Standby
NOTA: LED-urile indicatoare pot varia in functie de laptop. Tehnicienii ar trebui sa

consultate manualul laptop-ului pentru o lista de afisari specifice.
Figura 1
253
254
Figura 2 arata trei componente pe partea din spate a laptop-ului. Dati click pe cele trei
zone evidentiate pentru a afla mai multe informatii despre componente:
1. Port paralel
2. Conector de alimentare
3. Locasul acumulatorului
Figura 2
255
256
Un laptop functioneaza utilizand fie o baterie, fie un adaptor de alimentare Bateriile
laptop-urilor sunt fabricate in diferite forme si marimi. Acestea folosesc diferite tipuri de
produse chimice si metale pentru a stoca sursa de alimentare. Priviti Figura 3 pentru a
compara acumulatorii.
Figura 3
257
Partea stanga a laptop-ului prezentata in Figura 4 are zece componente. Dati click pe cele
zece zone evidentiate pentru mai multe informatii despre componente:
1. cheie pentru securitate

2. USB
3. Conector S-video
4. Modem
5. Ethernet
6. LED-uri de retea
7. Mufa pentru casti stereo
8. Conector pentru microfon
9. ventilatie
10.slot de expansiune PC
Figura 4
258
259
260
261
262
263
In partea din fata a laptop-ului prezentata in Figura 5 apar componentele enumerate. Dati
click pe cele patru zone evidentiate pentru a afla mai multe informatii despre
componente:
1. ventilatie
2. Boxe
3. Port infrarosu
4. Incuietoarea laptopului
Figura 5
264
265
Partea dreapta a laptop-ului prezentata in Figura 6 contine patru componente. Dati click
pe cele patru zone evidentiate pentru a afla mai multe informatii despre componente:
1. Port-ul VGA
2. Indicatorul de stare al echipamentului
3. Indicator de stare optic
4. Unitate optica
Figura 6
266
267
268
In partea de jos a laptop-ului prezentata in Figura 7 sunt enumerate componentele
acesteia. Dati click pe cele patru zone evidentiate pentru a afla mai multe informatii
despre componente:
1. Conectorul statiei de plasare

2. Declicul acumulatorului
3. Panoul de acces al RAM-ului
4. Panoul de acces al unitatii de hard disk
Figura 7
269
270
271
6.2.2 Descrierea componentelor gasite in interiorul unui
laptop
Laptop-urile au un design de scoica. In mod obisnuit, laptop-ul se inchide cand nu este
utilizat. Deschizand capacul laptop-ului, puteti accesa o varietate de dispozitive pentru
introducerea de date, LED-uri si un monitor.
Exista mai multe dispozitive disponibile pentru introducerea datelor atunci cand capacul
laptop-ului este dechis. Dati click pe cele cinci zone evidentiate din Figura 1 pentru mai
multe informatii despre dispozitivele pentru introducerea de date:
1. Tastatura
2. Dispozitive pentru introducerea de date
3. Cititor de amprente
4. Taste de control al volumului
5. Butonul de pornire
Referitor la Figura 1. Stiti care dintre aceste dispozitive indeplinesc urmatoarele functii?
 Mutati cursorul
 Mariti volumul
 Autentificati-va pe laptop.
 Scrieti un document
 Porniti laptop-ul
 Comutati pe monitorul extern
Va puteti gandi la alte informatii pe care le puteti introduce?
Figura 1
272
273
274
275
In partea de jos a ecranului este un rand de leduri ce arata starea functiilor specifice. Dati
click pe cele opt zone evidentiate din Figura 2 pentru mai multe informatii despre aceste
leduri:
1. Wireless
2. Bluetooth
3. Num Lock
4. Caps lock
5. Activitatea unitatii hard disk
6. Pornit
7. Starea bateriei
8. Hibernate/Standby
NOTA: Indicatorii pot varia in functie de laptop.
Figura 2
276
277
278
279
280
Monitorul unui laptop este un LCD incorporat. Este similar unui monitor LCD de tip
desktop, cu exceptia faptului ca rezolutia, luminozitatea, si sertarile de contrast pot fi
ajustate folosind software si butoane de control. Monitorul laptop-ului nu poate fi ajustat
pentru inaltime sau distanta deoarece este integrat in capacul carcasei. Un monitor de tip
desktop poate fi adaugat la un laptop. Tasta Fn (Function key) de pe tastatura laptop-ului
comuta intre afisajul laptop-ului si monitorul de tip desktop, dupa cum se arata in Figura
3.
Pe multe laptop-uri, un mic pin de pe carcasa laptop-ului comuta un intrerupator atunci

cand carcasa este inchisa, proces denumit comutatorul intreruperii LCD. Comutatorul
intreruperii LCD anunta CPU-ul sa conserve energia prin stingerea luminii de fundal si
inchiderea LCD-ului. Daca comutatorul este deteriorat sau murdar, LCD-ul va ramane
inchis chiar daca laptop-ul va fi deschis. Curatati cu grija acest comutator pentru a
restabili functionarea normala.
Figura 3
6.2.3 Descrierea componentelor gasite pe statia de

extindere a laptop-ului (laptop docking station)
281
O statie de baza este un dispozitiv de care se ataseaza bateria si componentele periferice a
unui calculator de tip desktop. Cand conectati laptop-ul la o statie de baza, aveti acces la
energie si la componentele periferice.
Sunt 2 tipuri de statii de baza: statiile de extindere si replicatoarele de porturi. Statia de

extindere si replicatorarele de porturi au acelasi scop. Replicatoarele de porturi sunt de
obicei mai mici decat statiile de extindere, neavand difuzoare sau sloturi PCI. Figurile de
la 1 la 3 arata o statie de extindere.
Selectati cele 3 zone evidentiate in Figura 1 pentru mai multe informatii despre
componentele de baza a unei statii de extindere.
1. Butonul de pornire
2. Butonul de iesire
3. Conector laptop
Unele statii de extindere includ urmatoarele locatii pentru unitati de stocare si porturi
pentru a oferii functii suplimentare:
 Paralel
 USB
 Ethernet
 Video
 Audio
Figura 1
282
283
284
Partea din spate a statiei de extensie contine porturi si piese de legaturi folosite pentru
atasarea componentelor periferice ale calculatorului de tip desktop, cum ar fi:mouse-ul,
monitorul sau imprimanta. Un ventilator este de asemenea util pentru a elimina aerul cald
din statia de extindere. Selectati cele 15 zone evidentiate in Figura 2 pentru mai multe
informatii despre componentele asezate in spatele statiei de extensie.
1. Dispozitiv de evacuare.
2. Conector de alimentare
3. Slot-ul PC card sau Express Card
4. Port-ul VGA
5. Port-ul DVI
6. Conexiune directa
7. Conectorul castii
8. Port-ul USB-ului
9. Port-ul mouse-ului
10.Port-ul tastaturii
11.Driver-ul extern al conectorului dischetei.
12.Port-ul paralel
13.Port serial
14.Port-ul modem-ului
15.Port-ul Ethernet-ului. Figura 2
285
286
287
288
289
290
291
292
Securizati laptop-ul in statia de extindere cu cheia. Selectati zonele evidentiate in Figura
3 pentru mai multe informatii referitoare la localizarea cheitei in partea dreapta a statiei
de extensie.
Figura 3
293
294
6.3 Compararea si evidentierea diferentelor intre
componentele unui calculator de tip desktop si cele ale
unui laptop
Majoritatea functiilor avute de un calculator de tip desktop pot fi indeplinite si de laptop.
In orice caz, aceste doua tipuri de calculatoare sunt construite foarte diferit iar
componentele nu se pot substitui intre ele. De exemplu, un avion si un elicopter pot
merge la aceeasi destinatie, dar ele nu pot fi reparate cu aceleasi piese. Acest lucru este
valabil si in cazul calculatoarelor de tip desktop si laptop-uri. Foarte putine componente
pot fi schimbate intre calculatoarele de tip desktop si laptop-uri.
Componentele calculatoarelor de tip desktop tind sa fie standardizate. De obicei

dimensiunile acestora sunt universale. Adesea puteti folosi aceleasi componente la
calculatoarele de tip desktop provenite de la diferiti producatori. Unitatea DVD/CD-RW
este un exemplu de componenta ce are dimensiuni universale.
Componentele unui laptop sunt mult mai particularizate decat componentele unui
calculator de tip desktop. Aceasta diferenta exista datorita faptului ca fabricile de laptop-
uri se concentreaza pe simplificarea componentelor pentru a le face mai eficiente si
compacte. Rezultatul, fabricile proiecteaza componentele laptop-ului urmand propriile
dimensiuni . Componentele laptopului sunt patentate. Ca si rezultat, dumneavoastra nu
veti putea folosi componentele produse de o fabrica de laptop-uri pentru a repara un
laptop produs de o alta fabrica.
NOTA: Tehnicienii trebuie sa obtina certificari pentru fiecare producator de laptop-uri

pentru care ofera suport.
 Compararea si evidentierea diferentelor intre placa de baza a unui calculator de tip

desktop si cea a unui laptop.
 Compararea si evidentierea diferentelor intre procesorul unui calculator de tip
desktop si cel al unui laptop.
 Compararea si evidentierea diferentelor intre administrarea puterii (power
management) la un calculator de tip desktop si cea de la un laptop.
 Compararea si evidentierea diferentelor intre capabilitatile de extensie ale unui
calculator de tip desktop si cele ale unui laptop.
6.3.1 Compararea si evidentierea diferentelor intre placa

de baza a unui calculator de tip desktop si cea a unui
laptop
Placa de baza a unui calculator de tip desktop are un format standard. Marimea si forma
standard permit placilor de baza produse de diferiti fabricanti sa fie substituite.
295
Placa de baza a unui laptop variaza in functie de producator. Atunci cand reparati un
laptop, este recomandat sa obtineti o placa de baza de la producatorul laptop-ului. Figura
1 arata o placa de baza a unui calculator de tip desktop si o placa de baza a unui laptop.
Placa de baza a unui laptop si placa de baza a unui calculator de tip desktop sunt
proiectate diferit. Componentele proiectate pentru laptop in general nu pot fi utilizate la
un calculator de tip desktop. Figura 2 arata cateva exemple a diferentelor de proiectare.
Figura 1
Figura 2
296
6.3.2 Compararea si evidentierea diferentelor intre
procesorul unui calculator de tip desktop si cel al unui
laptop
Unitatea centrala de prelucrare (UCP), sau procesorul, este considerata creierul
calculatorului. Unitatea centrala de prelucrare interpreteaza si proceseaza instructiunile
care sunt utilizate pentru a manipula date.
Procesoarele laptop-urilor sunt proiectate pentru a utiliza mai putina putere si pentru a
crea mai putina caldura decat procesoarele calculatoarelor de tip desktop. Ca rezultat,
procesoarele laptop-urilor nu au nevoie de dispozitive de racire care sunt la fel de mari ca
si cele care se gasesc la calculatoarele de tip desktop. Procesoarele laptop-urilor folosesc
de asemenea tehnica modificarii vitezei procesorului pentru a reduce puterea consumata
si caldura degajata Acest lucru duce la o usoara scadere a performantei. De asemenea
creste durata de viata a unor componente. Aceste procesoare special concepute permit
laptop-urilor sa functioneze pentru o perioada mai lunga de timp, atunci cand bateria este
folosita ca sursa de alimentare. Figura 1 arata specificatiile procesorului unui laptop.
NOTA: Tehnicienii ar trebui sa se foloseasca de manualul laptop-ului pentru a afla ce

procesoare pot fi folosite pentru inlocuire si instructiunile de inlocuire ale procesorului.
Figura 1
297
administrarea puterii (power management) la un
calculator de tip desktop si cea de la un laptop
Procesul de administrare a energiei controleaza fluxul de electricitate catre componentele

unui calculator.
Calculatoarele de tip desktop sunt de obicei montate intr-o locatie unde raman conectate
la o sursa de alimentare. Procesul de administrare a energiei distribuie curent de la sursa
la componentele desktop-ului Exista, de asemenea, o mica baterie in calculator care
furnizeaza energie electrica pentru a mentine ceasul intern si setarile BIOS, atunci cand
calculatorul este oprit.
Laptop-urile sunt mici si pot fi transportate. Aceasta portabilitate este atinsa prin
combinarea dimensiunilor si greutatii reduse ale unui laptop cu abilitatea de a opera
folosind o baterie. Cand laptop-ul este in priza, procesul de administrare a energiei
laptop-ului trimite electricitate de la sursa de curent alternativ la componentele laptop-
ului. De asemenea procesul de administrare a energiei va reincarca bateria laptop-ului.
Cand laptop-ul este deconectat de la sursa de curent, procesul de administrare a energiei
laptop-ului ia energie electrica de la baterie si o trimite componentelor laptop-ului.
298
Sunt 2 metode de gestionare a energiei:
 Advanced Power Management (APM)

 Advanced Configuration and Power Interface (ACPI)
APM este o versiune mai veche de gestionare a energiei. Cu APM, BIOS-ul a fost folosit
pentru a controla setarile de administrare a energiei.
APM a fost inlocuit de ACPI. ACPI ofera caracteristici suplimentare de gestionare a

energiei. Cu ACPI, sistemele de operare controleaza administrarea energiei.

capabilitatile de extensie ale unui calculator de tip desktop
si cele ale unui laptop
Capacitatea de expansiune adauga un plus de functionalitate calculatorului. Multe
dispozitive de expansiune se pot folosi atat la calculatoare de tip laptop cat si desktop.
 Dispozitive externe
 Modem-uri
 Placi de retea
 Adaptoare wireless
 Imprimante
 Alte periferice
Dispozitivele de expansiune sunt atasate in mod diferit la calculatoarele de tip desktop si

laptop. Unui calculator de tip desktop ii se ataseaza aceste dispozitive folosind porturi
seriale, paralele, USB si FireWire. Unui laptop ii se ataseaza aceste dispozitive folosind
aceleasi porturi si carduri PC.
Folosirea standardizata a porturilor USB si FireWire face posibila conectarea mai multor
tipuri de componente externe la laptop-uri, statii de extindere, multiplicatoare de porturi
si calculatoare de tip desktop. Standardele USB si FireWire fac posibila conectarea si
deconectarea perifericelor fara a fi necesara oprirea sistemului. Porturile USB si FireWire
sunt folosite pentru a conecta mai multe componente externe:
 Imprimante
 Scanner-e
 Unitati floppy
 Mouse-uri
 Camere
 Tastaturi
 Unitati Hard
 Unitati Flash
 Unitati Optice
 MP3 player-e
299
Laptop-urile si calculatoarele de tip desktop au capacitati de expansiune asemanatoare.
Este diferenta de factor de forma intre calculatoarele care determina ce tip de dispozitiv
de expansiune este folosit. Calculatoarele de tip desktop au cadre interne care suporta
unitati de 5.25" si 3.5". In plus, exista spatiu pentru a instala alte unitati de expansiune
permanente. Laptop-urile au spatiu limitat; motiv pentru care, cadrele pentru extindere la
laptop-uri sunt proiectate pentru a permite ca diferite tipuri de unitati sa se potriveasca in
acelasi cadru. Unitatile sunt hot-swappable si sunt inserate sau eliminate in functie de
nevoi. Figura 1 arata o comparatie intre componentele de expansiune ale unui calculator
de tip desktop si ale unui laptop.
Figura 1
Laptop-urile folosesc slotul PC Card pentru a mari functionalitatea. Slotul PC Card

foloseste o interfata standard libera pentru a se conecta cu dispozitivele periferice
folosind standardul CardBus. Aici sunt cateva exemple de dispozitive care se conecteaza
folosind PC Card:
 Memorii
 Modem-uri
 Unitati Hard
300
 Placi de retea
PC Card-urile utilizeaza standardul PCMCIA. Ele sunt de trei tipuri: de Tipul I, Tipul II si
Tipul III. Fiecare tip de PC Card este diferit ca marime si se poate atasa la diferite
dispozitive. Un nou tip de PC Card este numit PC ExpressCard. Figura 2 arata o
comparare intre PC Card-uri si PC ExpessCard-uri. PC ExpessCard-urile au configuratii
de 34 pini si 54 pini. Figura 3 arata un exemplu de PC Card si PC ExpressCard.
Sa presupunem ca aveti nevoie sa achizitionati o placa de retea (NIC) pentru conexiune

fara fir pentru un laptop. Ce tip de PC Card veti selecta?
Figura 2
301
Figura 3
302
303
6.4 Explicarea modului de configurare a laptop-urilor
Pentru a permite aplicatiilor si proceselor sa ruleze fara probleme, este posibil sa fie
necesar sa configurati si sa alocati resursele sistemului, sa instalati componente
suplimentare si module de extensie, sau sa schimbati mediul sistemului de operare pentru
a indeplini cerintele software-ului. Adaugarea componentelor externe este de obicei
indeplinita prin folosirea Plug and Play, dar ocazional este necesara instalarea driver-elor
si configurari suplimantare. Configurarea adecvata a setarilor de putere o sa va ajute sa
obtineti maximul de performanta de la un laptop, ca de exemplu cresterea duratei in care
un laptop poate fi utilizat folosind puterea bateriei.
La laptop-uri, este posibil sa fie necesar sa schimbati componente, dupa caz, pentru a
indeplini diferite sarcini si sa raspunda la schimbarile de situatie si nevoi. Un laptop poate
fi configurat pentru scopuri specifice prin adaugarea de componente externe. De
exemplu, un al doilea hard-disk poate fi instalat intr-un laptop pentru a oferi capacitate de
stocare suplimentara. Componentele trebuiesc introduse cu grija sau conectate in locasuri,
conectori, si zone de expansiune specifice producatorului pentru a evita deteriorarea
echipamentului. Este important sa urmariti procedurile de inlaturare in siguranta cand
deconectati dispozitive ce pot fi deconectate fara stingerea calculatorului si ce nu pot fi
deconectate astfel.
 Descrierea modului de configurare a setarilor de putere (power settings).

 Descrierea metodei de instalare si scoatere in conditii de siguranta a componentelor
unui laptop.
304
6.4.1 Descrierea modului de configurare a setarilor de
putere (power settings)
Una dintre cele mai importante caracteristici ale laptop-ului este abilitatea acestuia de a
functiona folosind baterii. Aceasta caracteristica permite laptop-ului sa functioneze in
locatii unde sursa de curent nu este disponibila sau este nepotrivita. Progresele in
administrarea controlului si tehnologia bateriilor sunt in crestere in timp ce utilizatorii
laptop-urilor pot ramane deconectati de la sursa de curent. Bateriile actuale pot tine
oriunde intre doua si zece ore fara a fi incarcate. Administrand sursa de curent prin
configurarea setarilor de alimentare pe un laptop este important sa va asigurati ca bateria
este folosita eficient.
Standardele Configuratiilor avansate si Interfata alimentarii (ACPI) creeaza o punte de

legatura intre hardware si OS si permit tehnicienilor sa creeze un plan de administrare a
sursei de curent pentru a obtine o buna performanta a calculatorului. Standardele ACPI
pot fi aplicabile aproape tuturor calculatoarelor, dar in mod special sunt importante cand
administrati curentul in laptop Click pe optiunile de putere din Figura 1 pentru a afla mai
multe informatii despre fiecare optiune in parte.
Figura 1
305
In mod frecvent tehnicienii sunt rugati sa configureze setarile sursei de alimentare prin
schimbarea setarilor gasite in BIOS. Configurand setarile sursei in BIOS sunt afectate
urmatoarele conditii:
 Situatia sistemului
 Baterie si optiuni AC
306
 Administrarea temperaturii
 Administrarea energiei pentru magistrala UPC PCI
Figura 2 va arata un exemplu de setarea a energiei in BIOS
NOTA: Cand lucrati in Windows XP, optiunea de administrarea a alimentarii ACPI

trebuie sa fie activa in BIOS pentru a permite OS-ului sa configureze toate starile de
administrare a alimentarii.
NOTA: Nu exista un nume standard pentru conditiile de management ale puterii

Producatorii pot folosi nume diferite pentru aceleasi componente
Figura 2
Iata pasii pentru a verifica setarile ACPI din BIOS:
1. Intrati in setarile BIOS-ului apasand tasta corespunzatoare sau combinatia de taste

in timp ce calculatorul buteaza In general aceasta este tasta Delete sau tasta F2, dar
mai sunt si alte cateva optiuni.
2. Localizati si accesati setarile Power Management din meniu.
3. Folositi tasta adecvata pentru a activa optiunea ACPI
4. Salvati modificarile si iesiti din BIOS.
NOTA: Acesti pasi sunt comuni la majoritatea laptop-urilor si ar trebui urmati doar ca o
indrumare. Verificati manual setarile specifice configuratiei unui laptop
Optiunea Power Options in Windows XP permite reducerea consumului de putere a unor

parti componente sau al intregului sistem. Folositi optiunea Power Options pentru a
controla managementul energiei electrice ale urmatoarelor:
307
 Hard Disk
 Display
 Optiunea de Shut Down, Hibernate si Standby
 Avertisment baterie descarcata
Configurati optiunea de Power Settings in Windows XP

Puteti ajusta optiunea de power management folosind Power Options din Control Panel.
Power Options afiseaza doar optiunile care pot fi controlate.
NOTA: Power Options va identifica automat componentele unice ale calculatorului

dumneavoastra. Prin urmare, fereastra de Power Options poate fi diferita in functie de
echipamantul care este identificat.
Pentru a va configura setarile pentru alimentare, apasati:

Start > Control Panel > Power Options.
Power Schemes
Power Schemes sunt o colectie de setari care gestioneaza pierderile de curent ale
calculatorului. Atat hard disk-ul cat si monitorul consuma cantitati mari de electricitate.
Ele pot fi configurate in fereastra Power Schemes.
Cand accesati optiunea Power Options, veti observa ca Windows XP are planul de
alimentare prestabilit. Aceste setari implicite au fost create atunci cand a fost instalat
Windows XP. Puteti folosi setarile implicite ale optiunii Power Scheme sau puteti crea
sisteme personalizate care sunt specializate pe segmente de lucru specifice. Figura 3 va
prezinta setarile Power Scheme ale unui laptop
Figura 3
308
Personalizati desktop-ul monitorului si setarile de alimentare ale hard disk-ului
In aceasta situatie, studentul are acces la monitor, dar rareori are acces la hard disk. De
exemplu: un student care foloseste laptop-ul pentru a se documenta pe internet, dar care
nu creeaza sau salveaza fisierele foarte des.
Administrarea sursei de alimentare a hard disk-ului

Hard disk-ul unui laptop este una dintre componentele care consuma cel mai mult curent.
In exemplul nostru, hard disk-ul nu este accesat frecvent. Timpul pentru oprirea hard
disk-ului este stabilit la o ora atunci cand laptop-ul este conectat la sursa si trei minute
atunci cand acesta functioneaza pe baterii.
Dumneavoastra decideti daca setarile implicite pentru optiunea de Standby sau Hibernate
sunt acceptabile si nu sunt necesare alte modificari. Optiunea Power Scheme poate fi
salvata cu un nume personalizat. Salvand Power Scheme cu un nume obisnuit acesta
permite utilizatorului sa se reintoarca cu usurinta la setarile implicite. In acest exemplu,
salvati setarile Power Scheme ca fiind Research, asa cum puteti vedea in Figura 4.
Figura 4
Setarea laptop-ului in starea de Standby sau Hibernate

Daca nu doriti sa dati shut down la laptop, aveti la dispozitie doua optiuni: Standby si
Hibernate.
 Standby – Documentele si aplicatiile sunt salvate pe memoria RAM, permitand

calculatorului sa porneasca automat.
309
 Hibernate – Documentele si aplicatiile sunt salvate intr-un fisier temporar pe hard
disk si va va lua putin mai mult timp decat optiunea Standby sa le accesati.
Figura 5 va arata in proprietatile Power Options optiunea Hibernate activa.
Figura 5
Reglarea avertizarilor pentru

baterie descarcata
La Windows XP, puteti seta
avertizarile pentru baterie
descarcata. Exista doua nivele:
Alarma pentru baterie
descarcata si Alarma pentru
baterie foarte descarcata.
Alarma pentru baterie
descarcata va va anunta ca
bateria este descarcata. Alarma
pentru baterie foarte descarcata
va initia un standby, hibernate,
sau un shut down fortat, dupa
cum puteti vadea in Figura 6.
Figura 6
310
311
6.4.2 Descrierea metodei de instalare si scoatere in
conditii de siguranta a componentelor unui laptop
Exista un numar de componente la un laptop care ar putea fi inlocuite. Amintiti-va
intotdeauna sa va asigurati ca aveti toate componentele de inlocuire corecte si
instrumentele recomandate de producator. Unele componente sunt inlocuite in timpul
rularii, ceea ce inseamna ca pot fi eliminate si inlocuite in timp ce calculatorul este pornit.
Acestea sunt unele componente care ar putea avea nevoie sa fie inlocuite:
 Baterie
 Unitate optica
 Hard disk
 Memorii
 Carduri de extensie ale unui calculator
Figura 1 arata exemplul unui laptop.
NOTA: Fiecare producator de laptop foloseste hardware de instalare si proceduri de

eliminare unice. Verificati manualul de proceduri ale laptop-ului pentru informatii
specifice referitoare la instalare si urmati instructiunile pentru siguranta si precautiile
ESD-ului.
ATENTIE: Intotdeauna deconectati sursa de curent si inlaturati bateria inainte de

instalarea sau eliminarea componentelor unui laptop care nu sunt schimbate in timpul
rularii.
Figura 1
312
Pasii care trebuie urmati la inlocuirea unui acumulator [Figura 2]
Scoateti bateria din locul destinat acesteia:
1. Mutati incuietoarea bateriei din pozitia de incuiat in pozitie descuiat.

2. Tineti mecanismul de inchidere/deschidere pe pozitia de deblocare si scoateti
bateria.
Plasati bateria in locul destinat acesteia:
1. Introduceti bateria.
2. Asigurati-va ca ambele mecanisme de inchidere/deschidere ale bateriei sunt
blocate.
Figura 2
Pasii de inlocuire a unitatii optice [Figura 3]

Indepartati unitatea DVD/CD-RW:
1. Apasati butonul pentru a deschide unitatea si scoateti orice mediu de stocare din
acesta. Inchideti tavita.
2. Deschideti incuietoarea pentru a elibera dispozitivul care securizeaza unitatea.
3. Trageti de maneta pentru a expune dispozitivul. Indepartati unitatea.
313
Instalati unitatea DVD/CD-RW:
1. Introduceti unitatea cu grija.

2. Apasati maneta in interior.
Figura 3
Pasii pentru inlocuirea Hard Disk-ului [Figura 4]

Indepartati unitatea de hard disk:
1. In partea de jos a laptop-ului, desurubati surubul care fixeaza hard disk-ul.

2. Scoateti ansamblul prin alunecare in exterior. Indepartati ansamblul unitatii de hard
disk
3. Indepartati suportul de fixare de pe unitatea de hard disk.
Instalati unitatea de hard disk:
1. Atasati suportul unitatii de hard disk de pe unitatea hard-disk-ului.

2. Inserati unitatea de hard disk in locul special destinat acesteia.
3. In partea de jos a laptop-ului, insurubati surubul care fixeaza hard disk-ul in locas.
314
Figura 4
Pasii de inlocuire a memoriei de expansiune []

Memoria de expansiune a laptop-ului se mai numeste si SODIMM. Eliminati memoria
SODIMM existenta daca nu mai sunt disponibile sloturi pentru noile SODIMM-uri:
1. Indepartati surubul pentru a putea vedea SODIMM-ul.

2. Presati spre exterior parghiile ce sustin marginile SODIMM-ului
3. Ridicati pentru a elibera SODIMM-ul din slot si indepartati-l.
Instalarea SODIMM:
1. Aliniati placa cu slotul la un unghi de 45 grade.

2. Apasati cu grija pana pana la inchiderea clamei.
3. Repozitionati capacul si instalati surubul.
315
Figura 5
Pasii de inlocuire pentru placile de expansiune [Figura 6]

Inlaturati placa de expansiune:
1. Apasati butonul de eliberare de deasupra pentru eliberarea placii de expansiune.
NOTA: Sunt doua butoane. Butonul inferior albastru scoate PC Card-ul de Tip II
Instalati cardul de expansiune:
1. Apasati spre interior butonul albastru.

2. Inserati cardul de expansiune in slotul corect.
ATENTIE: La unele laptop-uri, PC Card-ul, Unitatea Optica, si USB-ul sunt hot-

swapable. In orice caz, hard disk-ul intern, RAM-ul si bateria nu sunt hot-swapable.
Pasii pentru inlaturarea dispozitivelor hot-swapable
1. Click stanga pe butonul Safely Remove Hardware din bara de sistem pentru a va
asigura ca dispozitivul nu este in uz.
2. Click stanga pe dispozitivul pe care doriti sa il eliminati. Un mesaj va aparea sa va
spuna ca este în siguranţă sa eliminati dispozitivul.
3. Indepartati dispozitivele care pot fi inlocuite din laptop.
316
Figura 6
6.5 Compararea diferitelor standarde pentru telefoane

mobile
Cand oamenii au inceput sa foloseasca telefoane mobile, erau putine standarde industiale
raspandite care sa se aplice tehnologiilor de telefonie mobila. Fara standarde, era dificil si
scump sa se initieze apeluri persoanelor din alte retele. Astazi, operatorii de telefonie
mobila folosesc standarde industiale ce faciliteaza apelurile folosind telefoanele mobile.
La aparitia acestei industrii, majoritatea standardelor de telefonie mobila erau de tip

analog. Astazi, standardele de telefonie mobila sunt in mare parte digitale.
NOTA: Standardele de telefonie mobila nu au fost adoptate uniform peste tot in lume.
Unele telefoane mobile sunt capabile sa utilizeze mai multe standarde, in timp ce altele
folosesc unul singur. Ca si rezultat, unele telefoane mobile pot opera in mai multe tari pe
cand altele pot fi folosite numai local.
Prima generatie (1G) de telefoane mobile au intrat in utilizare in anii '80. Telefoanele de
prima generatie foloseau in principal standarde de tip analog, incluzand Advanced Mobile
Phone System (AMPS) si Nordic Mobile Telephone (NMT). In sistemul analog,
informatia vocala este trimisa prin variatia undelor radio folosite de telefon utilizand
acelasi tipar ca si vocea la difuzor. Din pacate, aceasta inseamna ca interferentele si
317
zgomotul, care de asemenea variaza semnalul, nu pot fi separate cu usurinta de voce in
semnal. Acest factor limiteaza necesitatea sistemelor de tip analog.
Semnalele digitale transforma vocea de la difuzor intr-o serie de unu si zero. Aceasta
tehnologie degradeaza putin semnalul, deoarece unu si zero nu sunt o reprezentare fidela
a vocii. Totusi, semnalul digital este robust. El poate fi reparat folosind rutine de
corectare a erorilor, daca sunt interferente. Deasemenea, semnalele digitale pot fi
compresate, facand sistemul mult mai eficient decat cel analog.
In anii '90, generatia a doua (2G) a telefoanelor mobile a fost marcata de o schimbare de
la standardele analogice la cele digitale. Standardele de telefonie mobila de generatie
secunda au inclus Global System for Mobile (GSM), Integrated Digital Enhanced
Network (iDEN), si Code Division Multiple Access (CDMA).
Standardele din a treia generatie permit telefonelor mobile sa treaca mai departe de
comunicatiile simple de voce si date. Acum este normal pentru telefoanele mobile sa
trimita si receptioneze text, fotografii, si video. Este de asemenea normal pentru
telefoanele mobile 3G sa acceseze Internet-ul si sa foloseasca Global Positioning System
(GPS).
NOTA: In masura ce au fost cercetate standarde de telefonie mobila, au fost adaugate

extensii la standardele 2G deja existente. Aceste standarde de tranzitie sunt cunoscute ca
standarde 2.5G.
Standardele de a patra generatie (4G) au fost sustinute de multi utilizatori, ca raspuns la

disponibilitatea ratelor crescute de transfer. Ratele de transfer mai mari vor permite
utilizatorilor sa descarce fisiere, ca de exemplu video si muzica, mai repede decat a fost
disponibil la standardele generatiilor trecute.
Faceti click pe butoanele cu cele cinci generatii in Figura 1 pentru a vizualiza mai multe
informatii despre diferite standarde de telefonie mobila.
Figura 1
318
319
320
Noi tehnologii ce adauga functii multimedia si de retea pot fi incluse impreuna cu
standardele de telefonie mobila. Figura 2 listeaza tehnologii comune ce pot fi adaugate
pachetului de servicii al telefoanelor mobile. Majoritatea operatorilor de telefonie mobila
taxeaza suplimentar pentru adaugarea acestor optiuni.
Figura 2
321
6.6 Identificarea metodelor comune de intretinere
preventiva pentru laptop-uri si dispozitive portabile
Deoarece laptop-urile sunt portabile, acestea sunt folosite in diferite medii. Unele medii
pot fi periculoase pentru laptop-uri. Chiar si a manca sau a bea in jurul unui laptop este
un posibil pericol.
Ganditi-va la ce s-ar intampla daca s-ar varsa lichide pe tastatura unui laptop. Multe
componente sunt plasate intr-o zona foarte mica direct sub tastatura. Varsand lichide sau
scapand firimituri pe tastatura puteti provoca pagube interne severe.
Este important sa tineti un laptop curat si sa va asigurati ca este folosit intr-un mediu
optim. Aceasta sectiune se refera la tehnicile de intretinere preventiva a laptop-ului.
 Identificarea procedurilor de curatare corecte.

 Identificarea mediilor operationale optime.
6.6.1 Identificarea procedurilor de curatare corecte

Curatenia zilnica este cea mai usoara, cea mai ieftina metoda de a proteja si a prelungi
viata unui laptop. Este foarte important sa folositi produse si proceduri corespunzatoare
atunci cand curatati un laptop. Intotdeauna cititi avertismentele inscriptionate pe
produsele de curatat. Componentele sunt foarte sensibile si ar trebui manevrate cu grija.
Consultati manualul de instructiuni al laptop-ului pentru informatii suplimentare si
sugestii de curatare.
Procedurile de curatare a tastaturii laptop-ului.
1. Opriti laptop-ul.
2. Deconectati toate echipamentele atasate.
3. Deconectati laptop-ul de la priza electrica.
4. Inlaturati toate bateriile instalate.
5. Stergeti laptop-ul si tastatura cu o bucata de carpa moale care este umezita in apa
sau in solutie de curatare a ecranului calculatorului.
Procedurile de curatare prin ventilare.
5. Folositi aerul comprimat sau aspiratorul pentru a curata praful de pe ventilatoare si
fantele din spatele ventilatorului.
6. Folositi penseta pentru a indeparta orice urma de mizerie.
322
Procedurile de curatare a LCD-uui.
5. Stergeti monitorul cu o bucata de carpa moale umezita in solutie de curatare.
ATENTIE: Nu pulverivati solutie de curatare direct pe monitorul LCD. Folositi produse

create special pentru curatarea monitorului LCD.
Procedurile de curatare a Touch Pad-ului.
5. Stergeti suprafata touch pad-ului cu blandete folosind o bucata de carpa moale
umezita in solutie de curatare. Nu folositi niciodata o carpa uda.
Ecranul mic al unui PDA sau Smartphone cere ingrijiri speciale. Utilizatorii manevreaza
aceste aparate atingand ecranul cu un stilou. Daca este prafuit, ecranul PDA-ului poate sa
nu detecteze pozitia stiloului sau miscarile acestuia. Din cauza prafului ecranul poate fi
zgariat. Curata-ti ecranul cu o cantitate mica de solutie non-abraziva pe o carpa moale.
Pentru a proteja suprafata ecranului de stilou, folositi un invelis de protectie a ecranului.
ATENTIE: Folositi o carpa moale cu solutie speciala de curatare pentru a evita

deteriorarile suprafetelor laptop-ului. Aplicati solutia de curatare pe bucata de carpa, nu
direct pe laptop.
Procedurile de curatare a unitatii floppy

Pentru a curata o unitate floppy folositi echipament de curatare din comert. Echipamentul
de curatare a unitatii floppy include discuri care sterg impuritatile de pe capul de redare a
unitatii floppy care s-au acumulat de-alungul operatiilor normale.
1. Scoateti toate dischetele din unitate.

2. Inserati discul de curatare si lasati-l sa se invarta cat timp este nevoie.
Procedurile de curatare a driver-ului Optic

Mizeria, praful si alte impuritati sunt colectate de driver-ul optic. Driver-ele contaminate
pot cauza defectiuni, pierderi de date, mesaje de eroare si pierdere a productivitatii.
1. Folositi un disc de curatare CD sau DVD din comert. Cele mai multe echipamente
includ un disc optic de curatare. La fel ca si curatatorul de floppy, curatatorul de
disc optic contine o solutie de curatare si un disc non-abraziv care este inserat in
driver-ul optic.
2. Scoate-ti toate cd-urile sau dvd-urile din driver-ul optic.
323
3. Inserati discul de curatare si lasa-ti-l sa se invarta cat timp este necesar pentru a
curata toate zonele cu care intra in contact.
Curatarea unui CD sau DVD

Examinati discul sa nu aibe zgarieturi. Inlocuiti discurile care au zgarieturi adanci;
acestea pot produce erori de date. Daca observati probleme cum ar fi sarirea sau calitatea
proasta a redarii CD-ului sau DVD-ului, curatati discul. Produsele comerciale curata
discurile si le protejeaza de praf, amprente si zgarieturi. Produsele de curatare a CD-urilor
pot fi folosite si pentru DVD-uri.
1. Tine-ti discul de partea cealalta sau de partea din mijloc.

2. Stergeti cu blandete discul cu o carpa moale de bumbac. Niciodata sa nu folositi
hartie sau alte materiale care ar putea zgaria discul sau ar lasa urme.
3. Stergeti din interior spre exterior. Niciodata sa nu faceti miscari circulare.
4. Folositi o solutie de curatat CD-uri sau DVD-uri pe carpa moale din bumbac si
stergeti inca o data daca raman impuritati pe disc.
5. Lasa-ti CD-ul sa se usuce inainte de a-l insera in unitate.
6.6.2 Identificarea mediilor operationale optime

Un mediu optim de lucru pentru un laptop este un mediu curat, fara impuritati si cu un
grad de temperatura si umiditate specificate de catre producator. Figura 1 arata exemple
de medii de lucru. Pentru cele mai multe calculatoare, mediul de lucru poate fi controlat.
Cu toate acestea, datorita caracterului portabil al laptop-urilor, nu este intotdeauna posibil
de a controla temperatura, umiditatea, precum si conditiile de munca. Laptop-urile sunt
construite pentru a rezista mediilor nefavorabile, insa tehnicienii ar trebui intotdeauna sa
ia masuri pentru a proteja echipamentul de daune si pierderi de date.
Figura 1
324
Este important sa transportati laptop-urile cu atentie. Folositi o geanta captusita pentru a
pastra laptop-ul. Cand il transportati, folositi o geanta corespunzatoare pentru un
calculator. In cazul in care transportati un laptop, folositi suficient material de ambalare.
Figura 2 va arata exemple de genti care transporta un laptop si cutii de ambalare.
ATENTIE: Asigurati-va ca impachetati laptop-ul si toate accesoriile acestuia in siguranta

pentru a preveni deteriorarea in timpul transportului.
Figura 2
Laptop-urile sunt transportate la mai multe tipuri de medii de lucru. Particulele de praf,
temperatura si umiditatea pot afecta performanta unui laptop.
Urmati aceste sfaturi pentru a asigura o performanta de lucru optima a laptop-ului

dumneavoastra:
 Curatati in mod frecvent laptop-ul pentru a indeparta praful si posibilele impuritati.

 Nu blocati deschizaturile sau gaurile de ventilatie a componentelor interne. Daca
circulatia aerului este impiedicata laptop-ul se poate supraincalzi.
 Pastrati temperatura camerei intre 45 pana la 90 de grade Fahrenheit (7 pana la 32
grade Celsius).
325
 Pastrati nivelul de umiditate intre 10 pana la 80 de procente.
ATENTIE: Folositi o carpa moale cu solutie speciala de curatare pentru a evita

deteriorarile suprafetelor laptop-ului. Aplicati solutia de curatare pe panza moale, nu
direct pe laptop.
Temperatura si umiditatea vor varia in functie de recomandarile producatorului de laptop.

Ar trebui sa verificati aceste valori recomandate, mai ales daca aveti de gand sa folositi
laptop-ul in conditii extreme. Priviti Figura 3 pentru exemple de temperatura si umiditate.
Figura 3
326
327
328
6.7 Descrierea procesului de depanare a laptop-urilor si a
dispozitivelor portabile
La depanarea problemelor de la laptopuri sau dispozitive portabile, ar trebui determinata
eficienta metodei alese. Pentru a alege cea mai buna cale de solutionare, va fi comparat
costul reparatiei cu pretul inlocuirii laptopului sau dispozitivului portabil minus
amortizarea aferenta.
Deoarece multe dispozitive portabile sunt foarte des schimbate din punct de vedere al
design-ului si al functionalitatii, este adeseori mai scump ca acestea sa fie reparate decat
inlocuite. Din aceasta cauza, dispozitivele portabile sunt de obicei inlocuite, in timp ce
laptopurile pot fi reparate sau inlocuite.
Urmariti etapele descrise in aceasta sectiune pentru a identifica, repara si documenta in

mod corespunzator o problema. Procesul de depanare este descris in Figura 1.

329
Problemele calculatoarelor pot rezulta dintr-o combinatie de probleme hardware,
software si de retea. Un tehnician trebuie sa fie capabil sa analizeze problema si sa
determine cauza erorii pentru a putea repara calculatorul. Acest proces se numeste
depanare.

Figurile 1
Figurile 2
330
Imediat ce ati discutat cu clientul ar trebui sa verificati problemele evidente. Figura 3
contine o lista cu cateva probleme care se intalnesc la laptop-uri.
Figura 3
contine o lista de solutii rapide pentru laptopuri.
Figura 4
Daca aceste solutii nu au rezolvat problema, folositi pasul 4 din procesul de depanare
Figura 5
331
In acest moment, veti avea destule informatii pentru a evalua problema, pentru a cerceta
si implementa solutii posibile. Figura 6 prezita resursele pentru solutiile posibile.
Figura 6
Dupa ce rezolvati problema, veti incheia cu clientul. Figura 7 prezinta o lista de activitati
necesare pentru a termina acest pas.
Figura 7
332
Problemele laptop-urilor pot fi hardware, software, de retele, sau o combinatie a celor
trei. Veti rezolva unele tipuri de probleme ale laptop-urilor mai des decat altele. Figura 1
prezinta o diagrama a celor mai frecvente probleme si solutiile acestora.
Figura 1
333
334
6.8 Rezumat
Acest capitol prezinta trasaturile pentru laptopuri, dispozitive portabile (PDA-uri) si
telefoane inteligente (Smartphones). Urmatoarele concepte din capitol sunt cele mai
importante de retinut:
 Laptopurile si PDA-urile devin din ce in ce mai populare printre consumatori

datorita costurilor reduse, greutatii mai mici, capabilitatilor mai ridicate si duratei
mai indelungate de viata a bateriei.
 PDA-urile si telefoanele inteligente sunt dispozitive mici, cu multe dintre
capabilitatile unui computer, cum ar fi un director cu adrese, calendar, e-mail si
acces la Internet.
 Laptopurile si computerele de birou au porturi asemanatoare; prin urmare,
dispozitivele periferice pot fi schimbate intre ele. Laptopurile pot folosi statiile de
prelungire (docking stations) pentru a se conecta mai rapid la dispozitivele
periferice si la sursa de alimentare.
 Componentele de laptop si de computer de birou, cum ar fi placile de baza, nu se
pot schimba intre ele. In plus, componentele de laptop sunt de obicei prioritare
pentru fiecare producator si sunt proiectate cu specificatii de fabricatie unice.
 Procesorul de laptop este construit pentru a consuma mai putina energie si a crea
mai putina caldura decat procesorul pentru un computer de birou. Este folosita
tehnica de accelerare a procesorului pentru reducerea consumului de energie si a
caldurii.
 Functionalitatea unui laptop poate fi extinsa prin adaugarea unor componente prin
sloturi PC Card sau ExpressCard, precum si prin USB, FireWire sau porturi
paralele.
 O componenta importanta a portabilitatii unui laptop este capacitatea sa de a
functiona doar cu baterii. Metoda prezenta de management de energie pentru un
laptop este prin sistemul de operare, cu optiunile de Advanced Configuration and
Power Interface (ACPI). Standardul ACPI defineste sase stari de management de
energie.
 Exista mai multe componente ale unui laptop pentru care ar putea aparea
necesitatea inlocuirii. Sunt definite etapele necesare inlocuirii bateriei, unitatii
optice, hard-disk-ului, memoriei si cardurilor PC.
 Standardele pentru telefoanele mobile au fost definite in anii 1980. Standardele
curente, de generatia a treia, permit telefoanelor mobile sa preia cateva functii ale
laptopului, cum ar fi e-mail-ul, accesul la Internet, adresele, si functia de calendar.
Nu au fost adoptate standarde in intreaga lume.
 Intretinerea preventiva asigura functionarea optima a unui laptop. Este importanta
mentinerea laptopului curat, in medii sigure. Este critica folosirea materialelor si
tehnicilor corecte atunci cand componentele unui laptop sunt curatate. Sunt
prezentate procedurile pentru curatarea componentelor unui laptop.
 Praful, temperatura si umiditatea pot afecta performantele unui laptop. Principiile
de baza pentru intretinerea unui laptop sunt curatarea sa frecventa, pastrarea intr-un
loc aerisit, cu temperatura camerei intre 7 si 32 grade Celsius, si umiditatea intre
10% si 80%.
335
 Verificati intotdeauna ca reparatiile unui laptop sa fie eficiente din punctul de
vedere al costurilor.
 Depanarea problemelor unui laptop presupune ca un tehnician sa identifice, repare
si sa documenteze problema. Etapele de depanare includ: colectarea informatiilor
de la clienti, verificarea problemelor probabile, incercarea initiala a solutiilor
rapide, colectarea datelor de la computer, evaluarea problemelor, implementarea
solutiilor, si solutionarea problemei la client.
 In timpul depanarii dispozitivelor wireless, se vor verifica toate LED-urile si
indicatorii de semnal. Vor fi inlaturate toate dispozitivele periferice, pentru izolarea
problemei.
 Vor fi verificate problemele externe, cum ar fi erorile de conexiune, erorile de
alimentare si cele ale tastelor de Function. Erorile de conexiune pot fi rezolvate
adeseori prin inlaturarea si reintroducerea componentelor. Verificarea in Device
Manager a erorilor. Erorile de alimentare pot fi cauzate de folosirea unui adaptor
incorect, a bateriilor defecte, a unui adaptor stricat sau a unor prize defecte.
Verificarea componentelor controlate de tastele de Function.
 Vor fi incercate inainte de toate solutiile rapide de solutionare a problemelor la un
laptop. Se va restarta calculatorul si se vor verifica setarile din BIOS, apoi laptopul
va fi pornit in safe mode si se va folosi ultimul set corect de configurari.
 Pentru rezolvarea problemelor se vor colecta informatiile din computer, din Device
Manager, Network Settings, Power Options, Event Viewer si System
Configuration.
 Resursele pentru depanare includ si alti tehnicieni, resursele de pe Internet,
intrebarile frecvente de pe site-urile producatorilor, precum si forumuri online.
 Etapele finale in procesul de depanare sunt testarea laptopului in mai multe situatii,
discutarea solutiilor impreuna cu clientul, completarea documentatiei necesare si a
facturilor, precum si documentarea solutiei gasite.
Capitolul "Avansat: Laptopuri si Dispozitive portabile" se va concentra pe depanarea

problemelor mai dificile.
336
CAPITOLU – VII
7.0 Introducere
Acest capitol prezinta informatii esentiale despre imprimante si scannere. Veti invata cum
functioneaza imprimantele, ce trebuie avut in vedere atunci cand cumparati o imprimanta
si cum se conecteza o imprimanta la un calculator personal sau la o retea.
Imprimantele produc copii pe hartie ale fisierelor electronice. Scanner-ele permit

utilizatorilor sa converteasca documentele pe hartie in fisiere electronice. Multe
reglementari guvernamentale necesita inregistrari fizice; asadar, copiile fizice ale
documentelor de pe calculator sunt de cele mai multe ori la fel de importante astazi ca
acum cativa ani cand a inceput revolutia pentru folosirea a cat mai putina hartie.
Trebuie sa intelegeti modul de operare a diferitelor tipuri de imprimante si scannere

pentru a le putea instala si pentru a le intretine, dar si pentru a depana orice problema ce
poate interveni.
 Descrierea tipurilor de imprimante disponibile in prezent.

 Descrierea procesului de instalare si configurare a imprimantelor.
 Descrierea tipurilor de scannere disponibile in prezent.
 Descrierea procesului de instalare si configurare a scanner-elor.
 Identificarea si aplicarea tehnicilor de intretinere preventiva pentru imprimante si
scannere.
 Depanarea imprimantelor si a scanner-elor.
7.1 Descrierea tipurilor de imprimante disponibile in

prezent
Ca tehnician de calculator, este posibil sa fiti nevoit sa cumparati, reparati sau doar sa
intretineti o imprimanta. Utilizatorul poate sa va solicite sa executati urmatoarele sarcini:
 Alegerea unei imprimante.

 Instalarea si configurarea unei imprimante.
 Depanarea unei imprimante.
 Descrierea caracteristicilor si capacitatilor imprimantelor.

 Descrierea interfetei imprimanta-calculator.
 Descrierea imprimantelor de tip laser.
 Descrierea imprimantelor de impact.
 Descrierea imprimantelor de tip inkjet.
 Descrierea imprimantelor cu cerneala solida.
 Descrierea altor tipuri de imprimante.
337
7.1.1 Descrierea caracteristicilor si capacitatilor
imprimantelor
Imprimantele disponibile astazi sunt de obicei fie imprimantele laser ce folosesc
tehnologie electrofotografica sau imprimantele cu cerneala ce folosesc tehnologie cu
spray electrostatic. Imprimantele matriceale folosind tehnologie de impact sunt folosite in
aplicatii ce necesita copii la indigo. Figura 1 ilustreaza o lista cu criteriile de selectie a
imprimantelor.
Figura 1
Capacitate si
viteza
Capacitatea si
viteza sunt factori
de luat in
considerare la
alegerea unei
imprimante.
Imprimantele cu
338
cerneala sunt de obicei mai incete, dar pot fi potrivite pentru acasa sau la birou. Viteza
unei imprimante este masurata in pagini pe minut (ppm). Viteza unei imprimante cu
cerneala este de 2 - 6 ppm. Viteza unei imprimante laser este de 8 - 200 ppm.
Color sau alb-negru

Monitorul unui calculator produce culori prin combinarea aditiva a punctelor ce sunt
afisate pe ecran. Ochiul surprinde culorile in mod direct. Punctele produc paleta
cromatica folosind puncte rosii, verzi, si albastre (Red, Green, Blue - RGB).
O imprimanta produce culorile folosind combinare substractiva. Ochiul vede o culoare

reflectata din combinatia culorilor de pe hartie. Figura 2 afiseaza un set de culori CMYK.
Alegerea intre o imprimanta alb-negru si o imprimanta color depinde de nevoile

clientului dumneavoastra. Daca clientul dumneavoastra imprimeaza in primul rand
scrisori si nu are nevoie de capabilitatile color, o imprimanta alb-negru va fi suficienta.
Cu toate acestea, un profesor de scoala elementara ar avea nevoie de o imprimanta color
pentru a adauga un plus de atractivitate lectiilor.
Figura 2
Calitate
Calitatea imprimarii este masurata in puncte pe inch (dpi). Cu cat dpi este mai mare, cu
atat rezolutia este mai mare. Cand rezolutia este mai mare, textele si imaginile sunt de
339
obicei mai clare. Pentru a produce cele mai bune imagini cu rezolutie mare, ar trebui sa
folositi atat cerneala sau toner de buna calitate, cat si hartie de buna calitate.
Fiabilitate
O imprimanta trebuie sa fie fiabila. Intrucat sunt atatea tipuri de imprimante pe piata, ar
trebui sa va interesati asupra specificatiilor mai multor imprimante inainte de a alege una.
Acestea sunt cateva dintre optiunile oferite de producatori:
 Garantia – Aflati ce este acoperit de catre garantie.

 Servicii planuite – Serviciile sunt bazate in functie de gradul de utilizare anticipat.
Informatii se gasesc in manualul de utilizare sau pe website-ul producatorului.
 Timpul dintre perioadele de nefunctionare ale imprimantei (Mean time
between failures - MTBF) – Exista un timp mediu in care imprimanta va
functiona fara erori. Informatii se gasesc in manualul de utilizare sau pe website-ul
producatorului.
Costul total de achizitie

Luati in calcul si costul cand alegeti un hardware. Cand cumparati o imprimanta, sunt mai
multe lucruri de luat in considerare decat costul initial al imprimantei. Costul total de
achizitie(TCO) include mai multi factori:
 Pretul initial de cumparare

 Costul consumabilelor, precum hartia si cerneala
 Pretul pe pagina
 Costurile de intretinere
 Costurile de garantie
Cand calculati TCO, ar trebui sa luati in considerare si cantitatea de

material imprimat si durata de viata asteptata de la imprimanta.
7.1.2 Descrierea interfetei imprimanta-

calculator
Un calculator trebuie sa posede o interfata compatibila cu imprimanta pentru a
putea imprima documente. In mod tipic, imprimantele se conecteaza la calculator
folosind un port paralel, USB sau o interfata wireless. Imprimantele companiilor
se pot conecta la o retea folosind cablu de retea.
Serial
Transferul de date serial reprezinta miscarea unui singur bit de informatie intr-un
ciclu. O conexiune seriala poate fi folosita pentru o imprimanta matriceala pentru
ca aceste tipuri de imprimante nu au nevoie de viteza mare de transfer a datelor.
Paralel
Transferul de date paralel este mai rapid decat cel serial. Transferul de date paralel
reprezinta miscarea mai multor biti de informatie intr-un singur ciclu. Calea de
miscare a informatiei este mai mare catre si dinspre imprimanta.
340
IEEE 1284 este standardul curent pentru imprimantele cu porturi paralele. Enhanced Parallel Port (EPP)
si Enhanced Capabilities Port (ECP) reprezinta doua moduri de operare definite in standardul IEEE 1284
ce permit comunicatie bidirectionala.
SCSI
Small Computer System Interface (SCSI) este un tip de interfata ce foloseste comunicatia paralela
pentru a ajunge la viteze ridicate de transfer.
USB
USB este o interfata comuna pentru imprimante si alte dispozitive. Viteza si configurarea simpla au
facut USB-ul foarte practic. Sistemele de operare mai recente ofera suport PnP pentru USB. Atunci cand
un dispozitiv USB este adaugat la un calculator ce suporta PnP, echipamentul este detectat automat si se
porneste instalarea driverului.
FireWire
FireWire, cunoscut si sub numele de i.LINK sau IEEE 1394, este o magistrala cu viteza de comunicare
ridicata independenta de platforma. FireWire interconecteaza dispozitive digitale precum imprimante
digitale, scannere, camere digitale si hard disk-uri.
FireWire permite unui echipament periferic, precum o imprimanta, sa se conecteze foarte usor la un
calculator. Deasemenea permite unui dispozitiv sa poata fi scos atunci cand calculatorul este in
functiune. FireWire asigura o singura conexiune plug-and-socket la care se pot atasa pana la 63 de
dispozitive. FireWire are o rata de transfer de pana la 400 Mbps.
Ethernet
Imprimantele pot fi partajate intr-o retea. Conectarea unei imprimante la retea necesita cablare
compatibila atat cu reteaua existenta cat si cu portul de retea instalat pe imprimanta. Marea majoritate a
imprimantelor de retea folosesc o interfata RJ-45 pentru a se conecta la retea.
Wireless
Tehnologia de printare wireless este disponibila prin infrarosu, Bluetooth si fidelitate wireless (Wi-Fi).
Pentru a putea transfera date prin infrarosu intre o imprimanta si un calculator, un transmitator si un
receptor sunt necesare pe ambele dispozitive. Transmitatorul si receporul trebuie sa fie accesibile in linie
dreapta, cu o distanta maxima de 3.7m (12 feet). Infrarosul foloseste un tip de lumina invizibila pentru
ochiul uman.
Tehnologia Bluetooth foloseste o frecventa radio nelicentiata pentru comunicatiile de distanta mica si
este foarte populara pentru castile wireless si sincronizarea PDA-urilor cu laptopurile sau cu
calculatoarele de birou. Un adaptor Bluetooth permite dispozitivelor Bluetooth sa se conecteze la o
imprimanta, folosind in mod frecvent un port USB.
Wi-Fi este numele popular pentru o tehnologie relativ noua ce permite conectarea unui calculator la o
retea fara a folosi cabluri. Exista doua standarde uzuale pentru tehnologia Wi-Fi, ambele incepand cu
numarul standardului IEEE 802.11:
 802.11b ofera rata de transfer de 11 Mbps.

 802.11g ofera rata de transfer de 54 Mbps. Produsele 802.11g sunt compatibile cu versiunile
anterioare 802.11b.
7.1.3 Descrierea imprimantelor de tip laser
341
O imprimanta laser este o imprimanta foarte rapida si de calitate superioara ce foloseste
raza laser pentru a crea o imagine. Partea centrala a unei imprimante laser este tubul
electrofotografic. Tubul este un cilindru metalic invelit cu un material izolator sensibil la
lumina. Atunci cand o raza laser intalneste tubul, acesta devine conductor in locul in care
a fost atins. Pe masura ce tubul se roteste, raza laser deseneaza o imagine electrostatica pe
el, numita "imaginea". Imaginea latenta sau nedezvoltata este trecuta pe langa sursa de
cerneala uscata sau toner-ul, care este atras de ea. Tubul se roteste si pune aceasta
imagine in contact cu hartia, ceea ce atrage toner-ul de pe tub. Hartia este trecuta printr-
un fuser compus din tuburi incinse, ce topesc tonerul in hartie.
Procesul de printare
Procesul de printare laser include sase pasi pentru a printa informatia pe o singura foaie
de hartie.
Pasul 1: Curatarea
Atunci cand imaginea a fost inscriptionata pe hartie si tubul a fost separat de hartie, orice
toner ramas pe tub trebuie separat. O imprimanta poate avea o lama ce indeparteaza
excesul de toner ramas pe tub. Unele imprimante folosesc curent alternativ de pe un fir ce
descarca sarcina electrica de pe suprafata tubului si permite excesului de toner sa cada.
Excesul de toner este retinut intr-un container ce poate fi golit sau aruncat.
Pasul 2: Conditionarea
Acest pas implica stergerea vechi imaginii latente de pe tub si reconditionarea tubului
pentru o noua imagine latenta. Reconditionarea este efectuata prin plasarea uniforma pe
342
suprafata tubului a unui fir special, gratar sau a unui cilindru ce primeste o sarcina
negativa de aproximativ 600 volti de curent continuu. Firul sau gratarul incarcat este
denumit corona primara. Cilindrul este denumit cilindru de reconditionare.
Pasul 3: Scrierea
Procesul de scriere implica scanarea tubului fotosenzitiv cu o raza de laser. Fiecare
portiune a tubului expusa la lumina are sarcina pe suprafata redusa la aproximativ – 100
de volti de curent continuu. Aceasta sarcina electrica are o incarcare negativa mai mica
decat restul tubului. Pe masura ce tubul se roteste, o imagine latenta invizibila este creata
pe tub.
Pasul 4: Dezvoltarea
In faza de dezvoltare, toner-ul este aplicat in imaginea latenta de pe tub. Toner-ul este o
combinatie incarcata negativ de particule de plastic si metal. O lama mentine toner-ul la o
distanta microscopica fata de tub. Toner-ul se muta de pe lama de control pe zona cu
incarcare pozitiva mai mare - imaginea latenta de pe tub.
Pasul 5: Transferul
In acest pas, toner-ul atasat imaginii latente este transferat pe hartie. Transferul, sau
corona secundara, plaseaza o sarcina pozitiva pe hartie. Deoarece tubul era incarcat
negativ, tonerul de pe tub este atras pe hartie. Imaginea este acum pe hartie si este tinuta
pe pozitie de catre incarcarea pozitiva.
Pasul 6: Arderea
In acest pas, tonerul este topit permanent pe hartie. Hartia de imprimat este rulata intre un
tub incalzit si un tub de presiune. Pe masura ce hartia se misca prin tuburi, toner-ul nelipit
este topit si imbinat cu fibrele de hartie. Hartia este mutata pe tava imprimantei ca o
pagina imprimata.
Urmatoarea mnemonica va va ajuta la memorarea ordinii pasilor din procesul de printare:

Continuous Care Will Delay Trouble Forever (Cleaning, Conditioning, Writing,
Developing, Transferring, Fusing).
AVERTISMENT: Firul sau gratarul din corona principala sau tubul de reconditionare
pot fi foarte periculoase. Tensiunea poate ajunge pana la 6000 de volti. Doar tehnicieni
certificati trebuie sa umble cu aceasta unitate. Inainte de a lucra in interiorul unei
imprimante laser, trebuie sa va asigurati ca voltajul s-a descarcat corespunzator.
7.1.4 Descrierea imprimantelor de impact
343
Imprimantele de impact sunt imprimante foarte simple. Imprimantele de impact au un cap
de imprimare ce loveste fasia de cerneala, cauzand astfel imprimarea caracterelor pe
hartie. Imprimantele matriceale si cele cu matrita sunt exemple de imprimante de impact.
Avantaje ale imprimantelor de impact sunt:
 Folosesc consumabile ieftine

 Folosesc alimentatoare de hartie continue
 Au capabilitati de printare prin copiere la indigo
Dezavantaje ale imprimantelor de impact sunt:
 Zgomotoase
 Grafica de rezolutie mica
 Capacitati de culoare reduse
 Printare inceata, in mod normal in limita a 32 pana la 76 de caractere pe secunda
(cps)
Tipuri de imprimante de impact

Intr-o imprimanta cu matrita, roata contine literele, numerele si caracterele speciale.
344
Roata se invarte pana cand se ajunge la caracterul corespunzator, apoi un ciocan
electromecanic impinge caracterul in fasia de cerneala. Caracterul loveste apoi hartia,
imprimandu-se pe aceasta.
Imprimanta matriceala este similara unei imprimante cu matrita, exceptand faptul ca in

loc de o roata cu caractere, capul imprimantei contine pini inconjurati de electromagneti.
Atunci cand este alimentata, pinii imping in fasia de cerneala, formand astfel caracterul
pe hartie.
Numarul de pini din capul de imprimare, 9 sau 24, determina calitatea imprimantei. Cea
mai buna calitate produsa de o imprimanta matriceala este asemanata cu aproximativ
calitatea unei scrisorii (NLQ - near letter quality).
Marea majoritate a imprimantelor matriceale folosesc un alimentator continuu de hartie.

Hartia are gauri intre fiecare pagina si perforatii pe partile laterale folosite pentru
procesul de alimentare si pentru a preveni deplasarea si trecerea pe oblica. Alimentatoare
de hartie ce imprima cate o singura pagina sunt disponibile in unele imprimante de birou
de calitate ridicata. Un tub mare, numit presa, aplica presiune pentru a impiedica foile sa
alunece. Daca o hartie multi-copiere este folosita, distanta presei poate fi ajustata la
grosimea hartiei.
7.1.5 Descrierea imprimantelor de tip inkjet

Imprimantele inkjet produc rezultate de inalta calitate. Imprimantele inkjet sunt usor de
folosit si ieftine in comparatie cu imprimantele laser. Calitatea printarii unei imprimante
inkjet este masurata in puncte pe inch (dpi). Un numar mai mare de dpi asigura o imagine
mai detaliata. In Figura 1 este prezentat un dispozitiv multifunctional ce contine o
imprimanta inkjet. In Figura 2 sunt prezentate componente ale imprimantelor inkjet.
Figura 1
345
Figura 2
Imprimantele inkjet folosesc cartuse umplute cu cerneala ce imprastie cerneala pe foaie

prin mici orificii. Orificiile sunt denumite duze. Cerneala este pulverizata intr-un model
pe pagina.
Exista doua tipuri de duze pentru cerneala:
 Termice – Un puls de curent electric este aplicat pentru a incalzi camerele din jurul
duzelor. Caldura creaza vapori de abur in camera. Forta vaporilor scoate cerneala
prin duze si o imprima pe foaie.
 Piezoelectric – Cristale piezoelectrice sunt localizate in rezervorul de cerneala in
spatele fiecarei duze. O sarcina electrica este aplicata cristalului, facandu-l pe
acesta sa vibreze. Vibratia cristalului controleaza curgerea cernelei pe foaie.
Imprimantele inkjet folosesc coli de hartie obisnuite pentru a realiza imprimari ieftine.
Hartie speciala poate fi folosita pentru a imprima fotografii de inalta calitate. Atunci cand
imprimarea se termina si hartia paraseste imprimanta, cartusul ramane ud. Ar trebui sa
evitati sa atingeti foile imprimate pentru 10 - 15 secunde pentru a preveni patarea
imaginii.
Imprimantele inkjet au urmatoarele avantaje:
346
 Pret redus
 Rezolutie mare
 Pornesc rapid
Imprimantele inkjet au urmatoarele dezavantaje:
 Duzele se pot infunda.

 Cartusele de cerneala sunt scumpe.
 Cerneala ramane umeda dupa printare.
7.1.6 Descrierea imprimantelor cu cerneala solida

Imprimantele cu cerneala solida(solid-ink) folosesc batoane de cerneala mai degraba
decat toner sau cartuse de cerneala. Imprimantele cu cerneala solida(solid-ink) produc
poze de o calitate superioara. Batoanele de cerneala nu sunt toxice si pot fi manevrate in
siguranta.
Imprimantele cu cerneala solida topesc batoanele de cerneala si le pulverizeaza prin duze.

Cerneala este pulverizata pe un tub. Tubul transmite cerneala catre hartie.
Acestea sunt unele avantaje ale imprimantelor cu cerneala solida:
 Produce imprimari cu culori vibrante

 Usor de folosit
 Pot folosi multe tipuri de hartie
Acestea sunt unele dezavantaje ale imprimantelor cu cerneala solida:
 Imprimantele sunt scumpe

 Cerneala este scumpa
 Se incalzesc greu
347
7.1.7 Descrierea altor tipuri de imprimante
Alte doua tehnologii cu care puteti lucra sunt cele termice si fotografice.
Imprimante termice
Unele case de marcat sau faxuri mai vechi pot contine imprimante termice, ca in Figura
1. Hartia termica folosita in astfel de imprimante este tratata chimic si are calitatea unei
hartii cerate. Haria termica devine neagra atunci cand este incalzita. Capul de imprimare
pentru o imprimanta termica are latimea hartiei. Zone din capul de imprimare sunt
incazite pentru a face un model pe foaie. Hartia este furnizata sub forma de rola.
Avantajele unei imprimante termice sunt:
 Durabilitate crescuta pentru ca exista putine parti mobile
Dezavantajele unei imprimante termice sunt:
 Hartia este scumpa.

 Hartia are o durabilitate scazuta.
 Calitatea imaginii este scazuta.
 Hartia trebuie pastrata la temperatura camerei.
348
Figura 1
Imprimante foto
Imprimante foto produc imagini de inalta calitate pentru printarea grafica. In Figura 2
puteti vedea un exemplu de imprimanta foto. Acest tip de imprimanta foloseste foi solide
de cerneala ce trec din starea solida in starea gazoasa, printr-un proces numit sublimare.
Capul de imprimare trece peste foile de cyan, purpuriu, galben si o suprafata curata
(CMYO). Exista o trecere pentru fiecare culoare.
Avantajele imprimantei foto sunt:
 Imprimantele foto produc poze de o calitate superioara.

 Suprafata de protectie reduce mizeria si creste rezistenta la umezeala.
Dezavantajele imprimantei foto sunt:
 Mediul de printare poate fi costisitor.

 Imprimantele sunt mai bune color decat gri(alb si negru).
In fotografie, atat imprimantele foto cat si cele mici cu jet de cerneala produc poze de
calitate.
349
Figura 2
7.2 Descrierea procesului de instalare si configurare a

imprimantelor
Atunci cand cumparati o imprimanta, informatiile de instalare si configurare sunt de
obicei furnizate de catre producator. Un CD de instalare ce include drivere, manuale si
software de diagnosticare este inclus cu imprimanta. Aceleasi unelte pot fi puse la
dispozitie pentru descarcare pe site-ul producatorului.
 Descrierea modului de configurare a unei imprimante.

 Explicarea modului de alimentare si conectare a dispozitivului folosind un port
local sau de retea.
 Descrierea modului de instalare si actualizare a driver-ului unui dispozitiv, a
versiunii de firmware si a memoriei RAM.
 Identificarea optiunilor de configurare si a setarilor standard.
350
 Descrierea modului de optimizare a performantei unei imprimante.
 Descrierea modalitatii de imprimare a unei pagini de test.
 Descrierea modului de partajare a unei imprimante.
7.2.1 Descrierea modului de configurare a unei

imprimante
Desi toate tipurile de imprimanta difera la conectarea si configurarea lor, exista proceduri
ce ar trebui aplicate pentru toate imprimantele. Dupa ce imprimanta a fost scoasa din
cutie si plasata in pozitia corespunzatoare, conectati-o la calculator, retea sau serverul de
imprimare si apoi la sistemul de energie electrica.
7.2.2 Explicarea modului de alimentare si conectare a

dispozitivului folosind un port local sau de retea
Acum ca imprimanta a fost desfacuta si plasata in pozitia corespunzatoare, conectati-o la
calculator, retea sau serverul de printare si apoi la sistemul de energie electrica.
351
In primul rand, conectati cablul de date corespunzator la portul de comunicare in partea
din spate a imprimantei. Daca imprimanta are un port USB, FireWire sau paralel,
conectati cablul respectiv la portul imprimantei. Conectati celalalt capat al cablului la
portul corespunzator din spatele calculatorului. Daca instalati o imprimanta de retea,
conectati cablul de retea la portul de retea.
Dupa ce cablul de date a fost conectat corespunzator, atasati cablul de alimentare la

imprimanta. Conectati celalalt capat al cablului de alimentar la o priza.
Avertisment: Nu conectati niciodata o imprimanta la UPS (sursa de curent permanenta).

Saltul de curent ce se produce atunci cand imprimanta este pornita va afecta sursa de
curent permanenta (UPS).
7.2.3 Descrierea modului de instalare si actualizare a

driver-ului unui dispozitiv, a versiunii de firmware si a
memoriei RAM
352
Dupa ce ati conectat cablurile de alimentare si de date, sistemul de operare poate
descoperi imprimanta si poate incerca sa instaleze driver-ul. Daca aveti un disc cu driver-
ul, folositi acel driver. Driver-ul inclus cu imprimanta este mult mai recent decat driver-
ele folosite de sistemul de operare. In Figura 1 puteti vedea interfata "Add Printer", care
poate fi folosita de asemenea la instalarea unei imprimante.
Figura 1
Driver pentru imprimanta

Driver-ele pentru imprimanta sunt programe software ce permit unui calculator sa
comunice cu imprimanta si viceversa. Driver-ele asigura de asemenea si o interfata de
configurare pentru utilizator. Fiecare model de imprimanta are un driver unic. Producatori
de imprimante actualizeaza frecvent driver-ele pentru a creste performantele
imprimantelor, pentru a adauga optiuni sau pentru a rezolva unele probleme. Puteti
descarca noi drivere pentru imprimante de pe site-ul producatorului.
Pasul 1: Verificati daca exista un driver mai nou

Intrati pe site-ul producatorului. Marea majoritate a site-urilor producatorilor au un link
direct de pe pagina principala catre pagina ce ofera drivere si suport. Verificati
compatibilitatea diverului cu calculatorul pe care vreti sa il actualizati.
Pasul 2: Descarcati driver-ul

Descarcati fisierele driver-ului pe calculator. Marea majoritate a fisierelor pentru driver
vin arhivate (intr-un format zip). Descarcati fisierele intr-un director si apoi desfaceti
353
arhiva ("unzip" pentru formatele zip). Salvati instructiunile sau documentatia intr-un
director separat pe calculator.
Pasul 3: Instalarea driver-ului descarcat

Instalati driver-ul descarcat automat sau manual. Marea majoritate a driver-elor pentru
imprimante au fisiere de setup ce vor cauta automat driver-ele mai vechi din sistem si le
vor inlocui cu cele noi. Daca nu exista fisier de setup, urmati instructiunile furnizate de
producator.
Pasul 4: Verificati noul driver pentru imprimanta

Rulati mai multe teste pentru a va asigura ca imprimanta functioneaza corespunzator.
Folositi diferite aplicati pentru a printa mai multe tipuri de documente. Schimbati si
testati fiecare optiune a imprimantei.
Firmware
Firmware-ul reprezinta un set de instructiuni stocate pe imprimanta. Firmware-ul
controleaza modul de operare al imprimantei. In Figura 2 puteti vedea o utililate de
upgrade a firmware-ului. Procedura de upgrade pentru firmware este foarte similara cu
procedura de instalare a driverelor.
Figura 2
Memoria imprimantei
Adaugarea de memorie la imprimanta poate imbunatati viteza de printare si poate permite
imprimantei sa efectueze sarcini mai complexe. Toate imprimantele au cel putin o
cantitate mica de memorie in interior. In general, cu cat imprimanta are memoria mai
mare, cu atat este mai eficienta. In Figura 3 sunt listati pasii generici pentru imbunatatirea
memoriei.
354
Consultati documentatia imprimantei pentru necesitatile de memorie ale imprimantei:
 Specificatiile de memorie – Anumiti producatori de imprimante folosesc tipuri de

memorie standard si alti producatori folosesc memorie proprietara. Verificati
documentatia pentru tipul de memorie, viteza memoriei si capacitatea memoriei.
 Aranjarea si disponibilitatea memoriei – Unele imprimante au mai multe slot-
uri. Pentru a afla cate slot-uri de memorie sunt folosite si cate sunt disponibile,
sunteti nevoiti sa deschideti un compartiment al imprimantei pentru a verifica
aranjarea memoriei.
Figura 3
7.2.4 Identificarea optiunilor de configurare si a setarilor

standard
Fiecare imprimanta poate avea diferite configurari si optiuni implicite. Verificati
documentatia imprimantei pentru informatii cu privire la setarile si configurarile initiale.
Acestea sunt niste optiuni de configurare uzuale pentru imprimantele din ziua de astazi:
355
 Tipul de hartie – standard, ciorna, hartie lucioasa sau pentru poze
 Calitatea imprimarii – ciorna, normal, poza sau automata
 Imprimarea color – mai multe culori folosite
 Imprimarea alb-negru doar – cerneala neagra este folosita
 Imprimarea in tonuri de gri – imaginile color sunt printate folosind doar cerneala
neagra in diferite nuante
 Dimensiunea hartiei – dimensiunea standard sau plic si carti de vizita
 Orientarea paginii – peisaj sau portret
 Macheta imprimarii – normal, banner, livret sau poster
 Duplex – printare normala sau pe doua parti
7.2.5 Descrierea modului de optimizare a performantei

unei imprimante
Optimizarea imprimantelor se efectueaza cel mai adesea prin intermediul software-ului ce
vine odata cu driverele.
In software, exista unelte pentru optimizarea performantei:

356
 Setari pentru print spool – Abilitatea de a anula sau pune pe pauza sarcinile curente
din coada de imprimare
 Calibrarea culorilor – Abilitatea de a ajusta setarile astfel incat culorile de pe ecran
sa corespunda cu cele de pe foaia printata
 Orientarea paginii – Abilitatea de a selecta formatul de tip peisaj sau de tip portret.
7.2.6 Descrierea modalitatii de imprimare a unei pagini de

test
Dupa instalarea unei imprimante, ar trebui sa imprimati o pagina de test pentru a verifica
daca aceasta functioneaza corespunzator. Pagina de test confirma ca sofware-ul driver-
ului este instalat si functioneaza corect si ca imprimanta si calculatorul comunica.
Imprimati o pagina de test

Pentru a imprima o pagina manual, folositi urmatoarea cale:
Start > Printers and Faxes pentru a afisa meniul Imprimante si Faxuri.
357
Dati click dreapta pe imprimanta dorita si urmati calea:
Properties > General Tab > Print Test Page
Se va deschide o mica fereastra, intrebandu-va daca pagina a fost imprimata corect. Daca
pagina nu s-a imprimat, fisierele de ajutor incorporate va vor asista in detectarea si
inlaturarea vreunei probleme.
Imprimarea din cadrul unei aplicatii

Puteti sa va mai testati imprimanta imprimand o pagina de test dintr-o aplicatie precum
Notepad sau WordPad. Pentru a accesa Notepad, folositi urmatoarea cale:
Start > Programs > Accessories > Notepad
Se va deschide un document gol. Scrieti un text in document. Imprimati-l folosind

urmatoarea cale:
File > Print
Testarea unei imprimante

Puteti de asemenea sa imprimati din linia de comanda pentru a testa imprimanta.
Imprimarea din linia de comanda este limitata numai la fisiere ASCII, precum fisierele
.txt si .bat. Pentru a trimite un fisier imprimantei din linia de comanda, folositi calea:
Start > Run
Fereastra Run ar trebui sa apara. Scrieti cmd in fereastra Run, si apoi dati click pe butonul
OK.
In linia de comanda, introduceti urmatoarea comanda:

Print thefile.txt
Testarea imprimantei din panoul frontal

Majoritatea imprimantelor au un panou frontal cu comenzi care sa va permita sa generati
pagini de test. Aceasta metoda de imprimare va permite sa verificati functionarea
imprimantei separat de retea sau de calculator. Consultati website-ul sau documentatia
producatorului imprimantei pentru a invata cum sa imprimati o pagina de test de la
panoul frontal al imprimantei.
358
7.2.7 Descrierea modului de partajare a unei imprimante
Partajarea imprimantei permite mai multor utilizatori sau clienti sa acceseze o
imprimanta la care nu sunt conectati direct. In Figura 1 se observa diferite calculatoare cu
diferite sisteme de operare, toate conectate la aceeasi imprimanta. Aceasta aranjare
reduce costurile retelei, deoarece mai putine imprimante sunt necesare.
Partajarea unei imprimante pe Windows XP este simpla. Urmatorii pasi permit unui
calculator sa partajeze o imprimanta:
1. Alegeti Start > Printers and Faxes (Start > Imprimante si fax-uri)
2. Click dreapta pe imprimanta si alegeti Properties
3. Selectati Share
4. Faceti click pe butonul Share this printer, ca in Figura 2.
5. Pastrati sau schimbati numele de partajare.
6. Faceti click pe butonul Apply.
Toate calculatoarele ce folosesc imprimanta partajata trebuie sa aiba driverele corecte

instalate. Driverele pentru alte sisteme de operare pot fi instalate pe serverul de
imprimare.
359
Pentru a va conecta la o imprimanta de retea, alegeti Start > Printers and Faxes > Add
Printer. Va aparea interfata pentru adaugarea unei imprimante. Urmati pasii folosind
interfata.
Figura 1
360
Figura 2
7.3 Descrierea tipurilor de scannere disponibile in prezent

Ca tehnician de calculator, este posibil sa fiti nevoit sa cumparati, reparati sau doar sa
intretineti o imprimanta. Utilizatorul poate sa va solicite sa executati urmatoarele sarcini:
 Alegerea unui scanner.

 Instalarea si configurarea unei imprimante.
 Depanarea unui scanner.
In Figura 1 puteti vedea mai multe tipuri de scannere.
 Descrierea tipurilor de scannere, a rezolutiilor intalnite si a interfetelor de

conectare.
 Descrierea dispozitivelor multifunctionale.
 Descrierea scanner-elor de tip flatbed.
 Descrierea scanner-elor ce se tin in mana.
 Descrierea scanner-elor de tip tambur.
7.3.1 Descrierea tipurilor de scannere, a rezolutiilor

intalnite si a interfetelor de conectare
361
Scanner-ele sunt folosite pentru a converti date sau imagini imprimate intr-un format
electronic, care poate fi stocat sau procesat de un calculator atunci cand este necesar.
Dupa ce o imagine a fost scanata, ea poate fi salvata, modificata si trimisa prin e-mail
exact ca orice alt tip de fisier. Desi toate scanner-ele executa aceeasi operatie, exista
diferite tipuri de scannere disponibile, prezentate in Figura 1. Faceti click pe fiecare tip de
scanner pentru a afla mai multe informatii.
Figura 1
362
Ca si la imprimante, trasaturile, calitatea si viteza diferitelor tipuri de scannere variaza.
Scanner-ele creaza in mod tipic o imagine RGB ce poate fi convertita in formate de
imagine uzuale precum JPEG, TIFF, Bitmap si PNG. O imagine RGB are trei canale :
rosu, verde si albastru. Canalele RGB urmeaza in general receptia de culori a ochiului
uman si sunt folosite la monitoarele calculatorelor si la scannere de imagine.
Unele scannere sunt capabile sa creeze documente text folosind software pentru
recunoasterea optica a caracterelor (OCR). Software-ul OCR este folosit pentru a converti
o pagina imprimata si scanata in text ce poate fi editat de procesoarele de text. Rezolutia
unui scanner este masurata in puncte pe inch (dpi). Ca si imprimantele, cu cat este mai
mare rezolutia, cu atat este mai buna calitatea imaginii.
363
Pentru a permite comunicarea datelor, scanner-ul si calculatorul trebuie sa aiba interfete
compatibile. Interfetele si cablurile folosite pentru imprimante sunt in mod uzual aceleasi
cu interfetele si cablurile folosite pentru scannere, dupa cum puteti vedea in Figura 2.
Figura 2
7.3.2 Descrierea dispozitivelor multifunctionale

Dispozitivele multifunctionale combina functionalitatea multiplelor echipamente intr-un
singur dispozitiv fizic hardware. Aceste dispozitive pot include carduri de citire si hard
disk-uri de stocare. Multifunctionalele includ in general urmatoarele functii:
 Scanner
 Imprimanta
 Copiator
 Fax
364
Multifunctionalele sunt folosite cel mai adesea in birourile de acasa sau alte locatii unde
spatiul este limitat. Aceste echipamente sunt folosite cu un calculator dar ele pot opera si
singure pentru a copia si trimite prin fax documente.
7.3.3 Descrierea scannerelor de tip flatbed

Scannerele de tip flatbed sunt folosite pentru scanarea cartilor si a fotografiilor pentru
arhivare. O imagine electronica este obtinuta prin plasarea cartii sau a fotografiei cu fata
in jos pe sticla. Capul scannerului, alcatuit dintr-un vector de senzori de imagine, este
asezat sub sticla si se muta de-a lungul obiectului, capturand intreaga imagine.
Alimentatorul de hartie poate fi folosit cu scannerul de tip flatbed pentru a scana mai
multe pagini. Un alimentator de hartie este un echipament ce poate fi atasat la unele
scannere de tip flatbed pentru a tine mai multe foi si a alimenta scannerul cu ele, cate una
pe rand. Aceasta caracteristica permite scanarea rapida; totusi, calitatea imaginii nu este
la fel de buna ca la un scanner de tip flatbed ce nu foloseste un alimentator de hartie.
365
7.3.4 Descrierea scanner-elor ce se tin in mana
Un scanner de mana este mic si portabil. Este dificil sa scanezi incet o imagine folosind
un scanner de mana. Pentru a le scana, treceti capul scanner-ului peste obiectul pe care
trebuie sa il scanati. Ca si la un scanner de tip flatbed, imaginile digitale sunt construite
din imaginile colectate de catre scanner-ul de mana.
Atunci cand doriti sa scanati un obiect mai mare decat capul scannerului de mana, trebuie
sa faceti mai multe treceri pentru a captura intreaga imagine. Reconstruirea digitala a
imaginii originala poate fi dificila atunci cand aceasta este scanata prin mai multe treceri.
Imaginile trebuie combinate pentru a forma o singura imagine a obiectului scanat.
7.3.5 Descrierea scanner-elor de tip tambur

Scanner-ele de tip drum produc transferuri de inalta calitate a imaginilor. Scanner-ele de
tip drum sunt folosite in mod uzual in scop comercial dar ele incep sa fie inlocuite de cele
mai ieftine, de catre scanner-ele de inalta calitate de tip flatbed. Multe scannere de tip
366
drum sunt inca folosite pentru reproduceri de cea mai inalta calitate, precum arhivarea
fotografiilor din muzee.
Pentru a scana o imagine folosind un scanner de tip drum, atasati imaginea la tamburul
rotativ sau incarcati-o direct in suport. Tamburul se roteste la viteze mari de-a lungul
scanner-elor optice. Scanner-ele optice se misca incet de-a lungul suprafetei tamburului
pana cand intreaga imagine este capturata. Imaginea capturata este apoi reprodusa de
catre calculator ca un fisier de imagine digital.
7.4 Descrierea procesului de instalare si configurare a

scanner-elor
configurare sunt de obicei furnizate de catre producator. Un CD de instalare ce include
drivere, manuale si software de diagnosticare este inclus cu scanner-ul. Aceleasi unelte
pot fi puse la dispozitie pentru descarcare pe site-ul producatorului.
 Explicarea modului de alimentare si configurare a unui scanner.

 Descrierea instalarii si actualizarii driver-ului unui scanner.
 Identificarea optiunilor de configurare si a setarilor standard.
7.4.1 Explicarea modului de alimentare si configurare a

unui scanner
Ca si imprimantele, scanner-ele sunt conectate la calculator prin porturi USB, FireWire,
de retea sau paralele. Unele scannere se pot conecta folosind interfata SCSI.
367
Scanner-ele integrate in multifunctionale trebuie sa fie introduse direct intr-o priza.
Aceasta va furniza curentul necesar pentru functionarea echipamentului multifunctional.
Alte tipuri de scannere pot fi alimentate direct prin USB sau FireWire.
Dupa despachetarea scanner-ului conectati cablurile de date si de alimentare. Folositi ca

ghid documentatia scannerului sau verificati site-ul producatorului pentru instructiuni.
7.4.2 Descrierea instalarii si actualizarii driver-ului unui

scanner
Odata ce ati conectat si pornit scanner-ul, sistemul de operare poate descoperi scannerul
folosind procesul PnP. Daca scanner-ul este descoperit, un driver poate fi instalat automat
de catre sistemul de operare.
Dupa instalarea unui scanner, instalati software-ul pe care producatorul il furnizeaza

impreuna cu scanner-ul. Acest driver este de obicei mai nou decat cele de pe calculatorul
personal. Poate include si mai multe functii decat cel de care dispune Windows.
Ca si la imprimanta, exista posibilitatea de a instala driverul de pe site-ul producatorului

pentru a obtine functionalitati aditionale, unelte de diagnosticare si utilitare de depanare.
Descarcati software-ul de pe site-ul producatorului si urmati indicatiile oferite pentru a
instala software-ul si utilitarele pentru scanner-ul dumneavoastra. Unele software-uri
pentru scannere vor descarca si instala automat versiuni imbunatatite pentru software-ul,
driver-ele si firmware-ul instalat pe calculatorul dumneavoastra. Urmati instructiunile
oferite de aplicatia de actualizare pentru a instala aceste fisiere.
368
369
370
371
372
7.4.3 Identificarea optiunilor de configurare si a setarilor
standard
Scanner-ele au optiuni de configurare si setari standard ce difera in functie de model si
producator.
Un scanner poate veni insotit de un pachet software cu un editor de imagini de baza

pentru editarea fotografiilor si a altor imagini. Pachetele software de editare pot include
software OCR ce permite textului din imaginea scanata sa fie manipulat ca text.
Iata cateva optiuni de configurare ce pot fi disponibile pe un scanner:
 Scanare color, gri sau alb-negru

 Scanare printr-o singura atingere in software-ul ales de dvs.
 Alegerea calitatii si a rezolutiei
 Alimentator de foi
Calibrarea culorilor dintre echipamente este importanta pentru a vedea reprezentarea

adevarata a culorilor. Pentru a calibra un scanner, scanati o imagine ce contine anumite
culori. O aplicatie de calibrare instalata pe un calculator compara rezultatul primit de la
scanner cu culorile cunoscute dintr-o poza mostra pe monitor. Software-ul ajusteaza
culorile scanner-ului corespunzator. Atunci cand scanner-ul, monitorul si imprimanta
trateaza culorile in acelasi fel, imaginea printata este asemanatoare cu imaginea pe care o
scanati.
7.5
Identific
area si
aplicarea
373
tehnicilor de intretinere preventiva pentru imprimante si
scannere
Imprimantele si scannerele au multe componente mobile si se pot defecta cu timpul sau in
urma folosirii intensive. Ele trebuie sa fie revizuite periodic pentru a functiona corect.
Partile care se misca pot fi afectate de praf si alte particule din aer. Curatati imprimantele
si scannerele regulat pentru a preveni incetinirea, scaderea productivitatii si costurile mari
de reparatie.
 Descrierea modalitatii de intretinere a unei imprimante.

 Descrierea modalitatii de intretinere a unui scanner.
7.5.1 Descrierea modalitatii de intretinere a unei

imprimante
Imprimantele au multe componente mobile si necesita un nivel mai ridicat de intretinere
fata de alte dispozitive electronice. Impuritatile produse de imprimanta sunt colectate de
componentele interne. In timp, daca impuritatile nu sunt eliminate, imprimanta poate sa
se defecteze. Programul de intretinere pentru o imprimanta este gasit in manual sau pe
site-ul producatorului.
AVERTISMENT: Aveti grija sa scoateti imprimanta din priza inainte de a incepe orice
tip de intretinere.
Marea majoritate a imprimantelor au un sistem de monitorizare si software de

diagnosticare de la producator ce va poate ajuta sa intretineti imprimanta. Observati
indicatiile de la producator pentru curatarea urmatoarelor componente ale scannerelor si
imprimantelor:
 Suprafata cilindrului rotativ

 Mecanismul de manevrare a hartiei pentru imprimante si scannere
Tipul si calitatea hartiei si cerneala folosita poate afecta durata de viata a unei
imprimante.
 Alegerea hartiei – Hartia de inalta calitate poate asigura eficienta imprimantei

pentru o perioada lunga de timp. Multe tipuri de hartie sunt disponibile, inclusiv
cele pentru cerneala si laser. Producatorul imprimantei poate recomanda tipul de
hartie ce trebuie folosit pentru cele mai bune rezultate. Pentru unele tipuri de
hartie, in special cele foto si cele transparente, imprimarea se poate face doar pe o
anumita fata. Incarcati hartia potrivit instructiunile producatorului.
 Alegerea de cerneala – Producatorul va recomanda marca si tipul de cerneala pe
care ar trebui sa il folositi. Daca este folosit un alt tip de cerneala, imprimanta
374
poate sa nu functioneze corespunzator sau calitatea imprimarii sa fie mai proasta.
Ar trebui sa evitati reumplerea cartusului pentru ca acesta poate sa curga.
7.5.2 Descrierea modalitatii de intretinere a unui scanner

Suprafata scanner-ului trebuie sa fie pastrata curata. Daca sticla se murdareste, verificati
manualul de utilizare oferit de producator pentru recomandarile privind curatarea. Pentru
a preveni lichidul sa se scurga in carcasa scanner-ului, nu pulverizati solutie de geamuri
direct pe echipament. Umeziti o carpa cu solutie de curatat si apoi aplicati usor pe sticla.
Daca interiorul sticlei devine murdar, verificati manualul pentru instructiuni despre cum
sa deschideti unitatea si sa scoateti geamul din scanner. Daca este posibil, curatati
meticulos ambele parti ale geamului si puneti-l la loc exact in aceeasi pozitie. Atunci
cand nu folositi scanner-ul, tineti capacul inchis. In cazul scanner-ului de mana, puneti-l
intr-un loc sigur. De asemenea, nu asezati nimic greu pe scanner deoarece puteti avaria
carcasa sau componentele interne.
7.6 Depanarea imprimantelor si a scanner-elor

Legat de problemele unei imprimante sau ale unui scanner, un tehnician trebuie sa
determine daca problema este a echipamentului, a cablului sau a calculatorului la care
este atasata. Urmati pasii schitati in aceasta sectiune pentru a identifica, repara si
documenta corect problema.
 Revizuirea procesului de depanare.

 Identificarea problemelor si a solutiilor comune.
375
Problemele imprimantelor pot rezulta dintr-o combinatie de probleme hardware, software
si de retea. Un tehnician trebuie sa poata analiza problema si sa determine cauza erorii
pentru a putea repara imprimanta. Acest proces se numeste depanare.

2 contin o lista de intrebari cu raspuns deschis sau cu variante limitate de raspuns care pot
fi adresate clientului.
Figurile 1
Figurile 2
376
Imediat ce ati discutat cu clientul ar trebui sa verificati problemele evidente. In Figura 3
sunt listate cateva probleme ale imprimantelor si scannerelor.
Figura 3
Dupa ce problemele evidente au fost verificate, incercati cateva solutii rapide. In Figura 4
sunt listate cateva solutii rapide pentru imprimante si scannere.
Figura 4
Daca aceste solutii nu au corectat problema, folositi pasul 4 din procesul de depanare
377
Figura 5
Dupa acest pas, veti avea destule informatii pentru a evalua problema, pentru a cerceta si
implementa solutii posibile. Figura 6 prezinta resurse pentru solutiile posibile.
Figura 6
Dupa ati rezolvat problema, prezentati solutia clientului. Figura 7 prezinta o lista de
sarcini necesare pentru a termina acest pas.
378
Figura 7
7.6.2 Identificarea problemelor si a solutiilor comune

Problemele
imprimantelor si
ale scanerelor pot
fi atribuite
componentelor
hardware,
software,
conectivitatii sau
unei combinatii
intre acesti trei
factori. Puteti
rezolva anumite
tipuri de probleme
ale imprimantei si
ale scannerului
mai repede decat
alte tipuri de
probleme. Figura 1
prezinta o
diagrama a celor
mai frecvente
probleme ale
imprimantei si
scannerului si
solutiile acestora.
379
7.7 Rezumat
In acest capitol, diverse tipuri de imprimante si scannere au fost discutate. Ati invatat ca
exista multe tipuri si marimi diferite de imprimante si scannere, fiecare cu capacitati,
viteze si utilitati diferite. Ati mai invatat ca atat imprimantele cat si scanner-ele pot fi
conectate in mod direct la calculatoare, precum si partajate intr-o retea. Capitolul a mai
prezentat tipurile diferite de cabluri si interfete disponibile pentru a conecta o imprimanta
sau un scanner. Clientul poate sa va solicite sa executati urmatoarele sarcini:
 Unele imprimante si scannere au rezultate slabe si sunt potrivite pentru uz casnic,

in timp ce alte imprimante si scannere au rezultate bune si sunt destinate pentru uz
comercial.
 Imprimantele pot avea viteze si calitate de printare diferite.
 Imprimantele si scanner-ele mai vechi folosesc cabluri si porturi paralele.
Imprimantele si scanner-ele mai noi folosesc de obicei cabluri si conectori USB
sau FireWire.
 Imprimantele si scanner-ele mai mari pot avea si porturi de retea (NIC) pentru a se
conecta la o retea.
 Imprimantele si scanner-ele mai noi sunt PnP. Calculatorul va instala automat
driver-ele necesare.
 Daca driver-ele unui echipament nu sunt instalate automat, va trebui sa furnizati
driver-ele de pe un CD sau sa le descarcati de pe website-ul producatorului.
 Cele mai multe optimizari sunt facute prin driver-ele sofware-ului si prin utilitati.
 Dupa ce ati instalat imprimanta sau scanner-ul, puteti partaja echipamentul cu alti
utilizatori din retea. Acest aranjament este eficient ca si cost deoarece nu este
nevoie ca fiecare utilizator sa aiba propria imprimanta sau propriul scanner.
 Un program bun de intretinere preventiva va prelungi viata imprimantei sau
scanner-ului si le va mentine functionarea corecta.
 Depanarea problemelor unei imprimante si ale unui laptop presupune ca un
tehnician sa identifice, sa repare si sa documenteze problema. Etapele de depanare
includ: Colectarea informatiilor de la client, verificarea problemelor evidente,
incercarea initiala a solutiilor rapide, colectarea datelor de la calculator, evaluarea
problemei, implementarea solutiei si prezentarea solutiei clientului.
380
CAPITOLU – VIII
8.0 Introducere
Acest capitol ofera o privire de ansamblu asupra principiilor, standardelor si scopurilor

unei retele. Urmatoarele tipuri de retele vor fi discutate in acest capitol:
 Retea locala (LAN)

 Retea de mare intindere (WAN)
 Retea fara fir (WLAN)
Diferitele tipuri de topologii, protocoale si modele logice, cat si hardware-ul necesar

pentru a crea o retea vor fi expuse in acest capitol. Vor fi acoperite subiecte de
configurare, depanare si intretinere preventiva. De asemenea veti invata despre software-
ul folosit in retea, metode de comunicare si relatii hardware.
Dupa parcurgerea acestui capitol, veti putea indeplini urmatoarele sarcini:
 Explicarea principiilor retelisticii.

 Descrierea tipurilor de retele.
 Descrierea conceptelor si a tehnologiilor de baza in retelistica.
 Descrierea componentelor fizice ale unei retele.
 Descrierea topologiilor si a arhitecturilor folosite in retelele locale de calculatoare.
 Identificarea organizatiilor de standardizare.
 Identificarea standardelor Ethernet.
 Explicarea modelelor de date OSI si TCP/IP.
 Descrierea modului de configurare a unei placi de retea si a unui modem.
 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor altor tehnologii folosite pentru
stabilirea conectivitatii.
 Identificarea si aplicarea tehnicilor obisnuite de intretinere preventiva pentru retele.
 Depanarea unei retele.
381
8.1 Explicarea principiilor retelisticii
Retelele sunt sisteme constituite din legaturi. Site-urile web care permit indivizilor sa se
conecteze la paginile altor utilizatori se numesc site-uri de retele sociale. Un set de idei
inrudite poate fi numit o retea conceptuala. Conexiunile pe care dumneavoastra le aveti
cu toti prietenii dumneavoastra pot fi numite reteaua dumneavoastra personala.
Urmatoarele retele sunt folosite zilnic:
 Sistemul postal
 Sistemul telefonic
 Sistemul de transport public
 Reteaua de calculatoare a unei companii
 Internetul
Calculatoarele pot fi conectate in retele pentru a partaja date si resurse. O retea poate fi
foarte simpla, formata din doua calculatoare conectate printr-un singur cablu sau poate fi
complexa, formata din sute de calculatoare conectate la echipamente care controleaza
fluxul informatiei. Retelele de date convergente pot include calculatoare obisnuite, cum
ar fi PC-urile si serverele, precum si echipamente cu functii mai specifice, incluzand
imprimante, telefoane, televizoare si console de jocuri.
Toate retelele de date, voce, video si cele convergente partajeaza informatii si folosesc
diferite metode pentru a directiona fluxul acestora. Informatia dintr-o retea se deplaseaza
dintr-un loc in altul, uneori urmand cai diferite pentru a ajunge la destinatia dorita.
Sistemul de transport public este similar unei retele de date. Masinile, camioanele si alte
vehicule reprezinta mesajele care circula prin retea. Fiecare sofer defineste un punct de
plecare (sursa) si un punct de sosire (destinatie). In interiorul sistemului exista reguli,
cum ar fi indicatoarele stop si semafoarele care controleaza fluxul de la sursa la
destinatie.
 Definirea retelelor de calculatoare.

 Explicarea beneficiilor retelisticii.
8.1.1 Definirea retelelor de calculatoare

O retea de calculatoare este o colectie de statii conectate prin echipamente de retea. O
statie este orice echipament care trimite sau primeste informatii intr-o retea. Perifericele
sunt echipamentele care sunt conectate la statii. Unele echipamente pot avea rol de statii
sau de periferice. De exemplu, o imprimanta conectata la laptopul dumneavoastra care
este in retea are rol de periferic. Daca imprimanta este conectata direct la un echipament
de retea, de exemplu un hub, switch sau router, are rolul unei statii.
382
Retelele de calculatoare sunt folosite la nivel global in companii, acasa, in scoli si agentii
guvernamentale. Multe din aceste retele sunt interconectate prin Internet.
Mai multe tipuri de echipamente diferite se pot conecta la o retea:
 Calculatoare desktop
 Laptop-uri
 Imprimante
 Scannere
 PDA-uri
 Smartphone-uri
 Servere de fisiere/imprimare
O retea poate partaja diverse tipuri de resurse:
 Servicii, cum ar fi printarea sau scanarea

 Spatiu de stocare pe echipamente externe, cum ar fi hard disk-uri sau discuri
optice.
 Aplicatii, cum ar fi bazele de date
Puteti folosi retelele pentru a accesa informatii stocate pe alte calculatoare, pentru a
imprima documente folosind imprimante partajate sau pentru a sincroniza calendarul
intre calculatorul si Smartphone-ul dumneavoastra.
Echipamentele de retea sunt interconectate folosind o varietate de conexiuni:
 Conexiune prin cupru – Foloseste semnale electrice pentru a transmite date intre
echipamente
 Conexiune prin fibra optica – Foloseste fire din sticla sau plastic, denumite si fibre,
pentru a transporta informatie sub forma de impulsuri luminoase
 Conexiune fara fir (Wireless) – Foloseste semnale radio, tehnologie infrarosu
(laser) sau transmisii prin satelit
8.1.2 Explicarea beneficiilor retelisticii

Beneficiile calculatoarelor si ale altor echipamente aflate intr-o retea includ costuri reduse
si productivitate sporita. In cadrul retelelor, resursele pot fi partajate, ceea ce implica
reducerea duplicarii si a coruptiei datelor.
Este nevoie de mai putine echipamente periferice

Figura 1 prezinta faptul ca multe echipamente pot fi conectate la o retea. Nu este nevoie
de cate o imprimanta, scanner sau echipament de backup pentru fiecare calculator din
retea. Mai multe imprimante pot fi plasate intr-o locatie centrala si apoi partajate intre
utilizatorii retelei. Toti utilizatorii trimit documente de imprimat catre serverul central de
imprimare care administreaza cererile. Serverul de imprimare poate distribui cererile
catre mai multe imprimante sau le poate pastra intr-o coada pe cele care au nevoie de o
anumita imprimanta.
383
Figura 1
Posibilitati sporite de comunicare

Retelele ofera diverse unelte de colaborare care pot fi folosite de diferiti utilizatori pentru
a comunica unii cu altii. Uneltele de colaborare online includ e-mail, forumuri si chaturi,
voce si video, mesagerie instanta. Folosind aceste instrumente, utilizatorii pot comunica
cu prietenii, familia si colegii.
Evitarea duplicarii si coruperii fisierelor

Un server administreaza resursele din retea. Serverele stocheaza date si le partajeaza cu
utilizatorii dintr-o retea. Datele confidentiale pot fi protejate si partajate numai cu
utilizatorii care au permisiunea de a accesa acele date. Software pentru urmarirea
documentelor poate fi folosit pentru a preveni suprascrierea sau modificarea fisierelor
care sunt accesate si de mai multi utilizatori simultan.
Costuri mai mici de licentiere

Licentele pentru aplicatii pot avea costuri ridicate pentru calculatoare individuale. Multi
producatori software ofera licente pentru retele, care pot reduce dramatic costurile.
Aceasta licenta de retea permite unui grup de persoane sau unei intregi organizatii sa
foloseasca aplicatia platind o singura taxa.
Administrare centralizata
Administrarea centralizata reduce numarul de persoane de care este nevoie pentru a
administra echipamentele si datele din retea, reducand timpul si costurile companiei. Nu
384
este nevoie ca utilizatorii individuali ai retelei sa isi administreze datele si echipamentele.
Un administrator poate controla datele, echipamentele si permisiunile utilizatorilor din
retea. Realizarea backup-ului datelor este mai usorara deoarece acestea sunt stocate intr-o
locatie centrala.
Conservarea resurselor
Procesarea datelor poate fi distribuita pe mai multe calculatoare pentru a evita cazul in
care un calculator este supraaglomerat cu taskurile de procesare.
385
8.2 Descrierea tipurilor de retele
Retelele de date evolueaza continuu in ceea ce priveste complexitatea, gradul de utilizare
si proiectarea. Pentru a discuta despre retele, diferitelor tipuri de retele li se asociaza
nume diferite. O retea de calculatoare este identificata prin urmatoarele caracteristici
specifice:
 Raza de acoperire
 Modul de stocare a datelor
 Modul de administrare a resursele
 Modul de organizare a retelei
 Tipul de echipamente de retea folosite
 Mediul folosit pentru conectarea echipamentelor
 Descrierea unei retele locale (LAN).

 Descrierea unei retele de mare intindere (WAN).
 Descrierea unei retele fara fir (WLAN).
 Explicarea conceptului de retele peer-to-peer (P2P).
 Explicarea conceptului de retele client/server.
386
8.2.1 Descrierea unei retele locale (LAN)
O retea locala (LAN) se refera la un grup de echipamente interconectate care se afla sub o
administrare comuna. In trecut, retelele locale erau considerate retele mici care existau
intr-o singura locatie fizica. Desi retelele locale pot fi mici, de exemplu o retea instalata
acasa sau intr-un birou mic, in timp definitia unui LAN a evoluat pentru a include si
retelele locale interconectate formate din sute de dispozitive instalate in mai multe cladiri
si locatii.
Lucrul important ce trebuie retinut este ca toate retelele locale dintr-un LAN se afla sub
aceeasi administrare care controleaza securitatea si politicile de control al accesului care
sunt aplicate in acea retea. In acest context, cuvantul "local" din "retea locala" se refera
mai degraba la controlul local consecvent decat la apropierea fizica intre echipamente.
Echipamentele dintr-o retea locala pot fi apropiate fizic dar acest lucru nu este o cerinta
efectiva.
387
8.2.2 Descrierea unei retele de mare intindere (WAN)
Retelele de mare intindere (WAN-uri) conecteaza retele locale (LAN-uri) aflate in locatii
geografice separate. Cel mai simplu exemplu de WAN este Internetul. Internetul este o
retea WAN de mari dimensiuni care este formata din milioane de retele locale
interconectate. Furnizorii de servicii de telecomunicatii (Telecommunications service
providers - TSP) sunt utilizati pentru a interconecta aceste retele aflate in locuri diferite.
388
8.2.3 Descrierea unei retele fara fir (WLAN)
Intr-o retea locala traditionala, echipamentele sunt conectate folosind cablu de cupru. In
unele medii, e posibil ca instalarea cablurilor de cupru sa nu fie practica sau sa fie chiar
imposibila. In aceste situatii, sunt utilizate dispozitive wireless pentru a transmite si a
primi date folosind unde radio. Aceste retele se numesc retele fara fir (Wireless LANs -
WLANs). Ca si intr-o retea locala, intr-un WLAN se pot partaja resurse cum ar fi fisiere
si imprimante si se poate accesa Internetul.
Intr-un WLAN, echipamentele wireless se conecteaza la puncte de acces din zona lor.
Punctele de acces sunt de obicei conectate la retea folosind cabluri de cupru. In loc sa fie
nevoie de cabluri de cupru pentru toate statiile din retea, doar punctul de acces wireless
este conectat la reteaua cu cablare de cupru. Raza de acoperire pentru un WLAN poate fi
mica si limitata la o camera sau poate fi mai mare.
389
390
391
8.2.4 Explicarea retelelor de tip peer-to-peer (P2P)
Intr-o retea peer-to-peer, echipamentele sunt conectate direct unele la altele fara alte
dispozitive de retea intre ele. In acest tip de retea, fiecare echipament are capabilitati si
responsabilitati. Utilizatorii individuali sunt responsabili de resursele personale si pot
decide ce date si echipamente partajeaza. Deoarece utilizatorii individuali sunt
responsabili cu resursele calculatoarelor lor, nu exista un punct central de control si
administrare in retea.
Retelele peer-to-peer functioneaza cel mai bine in medii care au pana la zece
calculatoare. Deoarece utilizatorii individuali isi controleaza calculatoarele, nu este
necesara angajarea unui administrator de retea.
Retelele peer-to-peer au mai multe dezavantaje:
 Nu exista o administrare centralizata a retelei ceea ce ingreuneaza determinarea

persoanei care controleaza resursele din retea.
 Nu exista securitate centralizata. Fiecare calculator trebuie sa foloseasca masuri de
securitate pentru protectia datelor.
 Cu cat numarul de calculatoare conectate creste, devine din ce in ce mai dificila si
complexa administrarea retelei.
 Nu exista stocare centralizata a datelor. Trebuie mentinute backup-uri separate ale
datelor. Responsabilitatea cade in sarcina utilizatorilor individuali.
Retele peer-to-peer exista in cadrul retelelor actuale de dimensiuni mai mari. Chiar si
intr-o retea mai mare, utilizatorii pot partaja resurse direct cu alti utilizatori fara a folosi
un server dedicat. Acasa, puteti organiza o retea peer-to-peer daca aveti mai multe
calculatoare. Puteti partaja fisiera cu alte calculatoare, puteti trimite mesaje intre
calculatoare si puteti imprima documente folosind o imprimanta partajata.
392
8.2.5 Explicarea retelelor de tip client/server
Intr-o retea client/server, clientul cere informatii si servicii din partea serverului. Serverul
ofera clientului informatiile sau serviciile solicitate. Serverele dintr-o astfel de retea
realizeaza de obicei diverse procesari pentru masinile client - de exemplu, cautarea intr-o
baza de date inainte de a trimite clientului inregistrarile cerute.
Un exemplu de retea client/server il constituie mediul corporatist in care angajatii

folosesc serverul de e-mail al companiei pentru a trimite, primi si stoca e-mailuri.
Clientul de e-mail de pe calculatorul unui angajat trimite o cerere catre server pentru a
descarca eventualele e-mailuri necitite. Serverul raspunde trimitand e-mailurile solicitate
catre client.
Intr-un model client/server, serverele sunt intretinute de catre administratori de retea.

Backup-urile de date si masurile de securitate sunt implementate de administratorul de
retea. Administratorul de retea controleaza de asemenea accesul utilizatorilor la resursele
din retea. Toate datele dintr-o retea sunt stocate pe un server centralizat de fisiere.
Imprimantele partajate din retea sunt de asemenea administrate de un server centralizat de
imprimare. Utilizatorii retelei care detin drepturile de acces necesare pot accesa atat
datele cat si imprimantele partajate. Fiecare utilizator trebuie sa aiba un nume si o parola
autorizate pentru a avea acces la resursele retelei pe care au permisiunea sa le foloseasca.
Pentru protectia datelor, administratorul trebuie sa realizeze un backup de rutina al tuturor

fisierelor de pe servere. Astfel, daca unul din calculatoare se strica sau datele sunt
pierdute, administratorul poate cu usurinta sa recupereze datele pe baza unui backup
recent.
393
8.3 Descrierea conceptelor si a tehnologiilor de baza in
retelistica
Ca tehnician va trebui sa configurati si sa depanati calculatoarele dintr-o retea. Pentru a
configura eficient un calculator din retea, trebuie sa intelegeti adresarea IP, protocoalele si
alte concepte de retelistica.
 Explicarea conceptelor de latime de banda si transmisie de date.

 Descrierea adresarii IP.
 Definirea DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol).
 Descrierea protocoalelor si a aplicatiilor folosite pe Internet.
 Definirea ICMP.
8.3.1 Explicarea conceptelor de latime de banda si

transmisie de date
Latimea de banda (bandwidth) reprezinta cantitatea de date care poate fi transmisa intr-o
perioada fixa de timp. Cand datele sunt transmise intr-o retea de calculatoare, acestea sunt
impartite in bucati mai mici numite pachete. Fiecare pachet contine un header. Headerul
reprezinta informatii adaugate la fiecare pachet, incluzand sursa si destinatia pachetului.
De asemenea contine informatii care descriu modul in care vor fi rearanjate pachetele la
destinatie. Latimea de banda determina cantitatea de informatie care poate fi transmisa.
Latimea de banda este masurata in biti pe secunda si foloseste de obicei urmatoarele

unitati de masura:
 bps biti pe secunda

 Kbps kilobiti pe secunda
 Mbps megabiti pe secunda
NOTA: Un byte contine 8 biti si se noteaza cu un B mare. Un MBps are aproximativ 8

Mbps.
Figura 1 prezinta o analogie intre latimea de banda si o autostrada. In cazul autostrazii,

masinile si camioanele reprezinta date. Numarul de benzi ale autostrazii reprezinta
numarul de masini care pot circula simultan pe autostrada. O autostrada cu opt benzi
poate suporta de patru ori mai multe masini decat o autostrada cu doua benzi.
O retea suporta trei moduri de transmisie a datelor: simplex, half-duplex sau full-duplex.
394
Figura 1
Simplex
Simplex, intalnit si sub numele de transmisie unidirectionala, este o singura transmisie
intr-un singur sens. Un exemplu de transmisie simplex este semnalul care este transmis
de catre o statie TV catre televizorul dumneavoastra.
Half-Duplex
Cand datele circula pe rand intr-o anumita directie tipul de transmisie folosit este half-
duplex. Folosind transmisie half-duplex, canalul de comunicatie permite alternarea
conexiunii in doua directii, dar nu simultan. Statiile radio de emisie-receptie, cum ar fi
cele ale politiei sau ale ambulantelor, functioneaza folosind transmisii half-duplex. Cand
apasati butonul microfonului pentru a transmite, nu auziti persoana de la celalalt capat.
Daca ambele persoane incearca sa vorbeasca in acelasi timp, nici o transmisie nu va
ajunge la destinatie.
Full-Duplex
Cand datele pot circula simultan in ambele directii, inseamna ca este folosita o transmisie
full-duplex. Desi datele circula in ambele directii, latimea de banda este masurata numai
intr-o directie. Un cablu de retea care functioneaza in mod full-duplex la o viteza de 100
Mbps are o latime de banda de 100 Mbps.
395
O conversatie telefonica este un exemplu de comunicatie full-duplex. Ambele persoane
pot vorbi si pot asculta in acelasi timp.
Tehnologiile full-duplex folosite in retelistica cresc performanta retelei deoarece datele

pot fi trimise si primite in acelasi timp. Tehnologiile broadband permit transmisia
simultanta pe acelasi cablu a mai multor semnale. Tehnologiile broadband ca linia
digitala de conexiune (DSL) si cablu folosesc modul full-duplex. Folosind o conexiune
DSL, de exemplu, utilizatorii pot descarca date pe calculator si pot purta o convorbire
telefonica in acelasi timp.
8.3.2 Descrierea adresarii IP

O adresa IP este un numar folosit pentru a identifica un echipament intr-o retea. Fiecare
echipament dintr-o retea trebuie sa aiba o adresa IP unica pentru a putea comunica cu
celelalte echipamente. Dupa cum am notat in prealabil, o statie este un echipament care
trimite sau primeste informatii in retea. Echipamentele de retea sunt dispozitive care
transporta datele in retea si pot fi huburi, switchuri sau routere. Intr-un LAN, fiecare
statie si echipament de retea trebuie sa aiba o adresa IP din cadrul aceleiasi retele pentru a
putea comunica intre ele.
Numele si amprentele unei persoane nu se schimba de obicei. Acestea ofera o eticheta sau
adresa pentru aspectul fizic al persoanei - corpul. Adresa unei persoane, pe de alta parte,
este strans legata de domiciliul sau. Aceasta adresa se poate schimba. Pe o statie, adresa
Media Access Control (MAC- explicata mai jos) este atribuita placii de retea si este
denumita adresa fizica. Adresa fizica nu se schimba, indiferent de locul in care statia este
plasata in cadrul retelei asa cum amprentele raman neschimbate indiferent de unde se
duce persoana respectiva.
Adresa IP este asemanatoare cu adresa postala a unei persoane. Ea este cunoscuta sub
numele de adresa logica deoarece este atribuita pe baza locatiei statiei. Adresa IP, sau
adresa de retea, depinde de reteaua locala si este atribuita fiecarei statii de catre
administratorul de retea. Procesul este similar cu atribuirea de catre autoritatile locale a
adreselor de strazi pe baza descrierii logice a orasului sau satului si a cartierului.
Adresa IP este formata din 32 de cifre binare (unu si zero) sau biti. Este dificil pentru
oamenii sa citeasca o adresa IP in forma binara asa ca cei 32 de biti sunt grupati in bucati
de 8 biti, numite octeti. O adresa IP, chiar si in acest format grupat, este greu de citit, scris
si tinut minte; astfel, fiecare octet este reprezentat ca valoarea sa zecimala, separat de
ceilalti octeti printr-un punct. Acest format se numeste notatie zecimala cu punct. Cand
unei statii i se configureaza adresa IP, aceasta adresa este scrisa in notatie zecimala, de
exemplu 192.168.1.5. Imaginati-va ca ar trebui sa scrieti echivalentul binar pe 32 de biti:
11000000101010000000000100000101. Daca un singur bit este gresit, adresa va fi
diferita si statia nu va putea comunica in retea.
Adresa IP logica de 32 de biti este un tip de adresare ierahica si este compusa din doua
parti. Prima parte identifica reteaua si a doua parte identifica statia din retea. Ambele parti
sunt necesare pentru a obtine o adresa IP valida. De exemplu, daca o statie are adresa IP
396
192.168.18.57, primii trei octeti, 192.168.18, reprezinta partea de retea a adresei si
ultimul octet, 57, identifica statia. Acest tip de adresare este cunoscut drept adresare
ierarhica, deoarece partea de retea indica reteaua in care se afla fiecare statie. Routerele
au nevoie sa cunoasca doar calea spre fiecare retea, nu locatia fiecarei statii in parte.
Adresele IP sunt impartite in urmatoarele cinci clase:
 Clasa A Retele mari, folosite de companii mari si unele tari

 Clasa B Retele de dimensiuni medii, folosite de universitati
 Clasa C Retele mici, folosite de ISP pentru clientii lor
 Clasa D Folosita pentru multicast
 Clasa E Folosita pentru testare
Masca de subretea
Masca de subretea este utilizata pentru a indica partea de retea a unei adrese IP. Ca si
adresa IP, masca de subretea este un numar in format zecimal cu punct. De obicei, statiile
dintr-o retea locala folosesc aceeasi masca de subretea. Figura 1 prezinta mastile de
subretea implicite pentru adresele IP ce corespund primelor trei clase:
 255.0.0.0 Clasa A, indica faptul ca primul octet al adresei IP este partea de retea
 255.255.0.0 Clasa B, indica faptul ca primii doi octeti ai adresei IP reprezinta
partea de retea
 255.255.255.0 Clasa C, indica faptul ca primii trei octeti ai adresei IP reprezinta
partea de retea
Daca o organizatie detine o retea de Clasa B dar are nevoie de adrese IP pentru patru
LAN-uri, organizatia va trebui sa imparta Clasa B in patru parti mai mici. Subnetarea
reprezinta impartirea logica a unei retele. Ea ofera mijloacele necesare pentru a imparti o
retea, masca de subretea specificand modul de impartire. Un administrator de retea cu
experienta efectueaza in mod obisnuit subnetarea. Dupa ce schema de subnetare a fost
creata, adresele IP si mastile de subretea corespunzatoare pot fi configurate pe statiile din
cele patru LAN-uri. Aceste abilitati sunt invatate in cursurile Cisco Networking Academy
la nivel de CCNA.
397
Figura 1
Configurare manuala
Intr-o retea cu un numar redus de statii, configurarea manuala a adresei IP a fiecarui
echipament nu este dificila. Un administrator de retea care intelege adresarea IP trebuie
sa aloce adresele si trebuie sa stie cum sa aleaga o adresa valida pentru o anumita retea.
Adresa IP configurata este unica pentru fiecare statie dintr-o retea sau subretea.
Pentru a configura manual o adresa IP pentru a statie, selectati setarile TCP/IP din
fereastra Properties a placii de retea (NIC). Placa de retea este componenta hardware care
permite unui calculator sa se conecteze la retea. Aceasta are o adresa numita adresa
Media Access Control (MAC). In timp ce adresa IP este o adresa logica ce poate fi
configurata de administratorul de retea, adresa MAC este "arsa" sau programata
permanent pe placa de retea la fabricare. Adresa IP a placii de retea poate fi schimbata dar
adresa MAC nu se modifica niciodata.
Principala diferenta intre o adresa IP si o adresa MAC este ca adresa MAC este folosita
pentru a transmite cadre in reteaua locala, in timp ce adresa IP este folosita pentru a
transmite cadre in afara retelei locale. Un cadru este un pachet de date, impreuna cu
informatiile de adresa adaugate la inceputul si sfarsitul pachetului inainte de a fi transmis
in retea. Dupa ce un cadru a ajuns in reteaua destinatie, adresa MAC este folosita pentru a
transmite cadrul la statia corespunzatoare din reteaua locala respectiva.
Daca reteaua locala este formata din mai multe calculatoare, configurarea manuala a
adreselor IP pentru fiecare statie din retea poate dura foarte mult si este expusa la erori. In
acest caz, se poate folosi un server Dynamic Host Configuration Protocol (DHCP) pentru
atribuirea automata a adreselor, simplificand procesul de adresare.
398
399
8.3.3 Definirea DHCP (Dynamic Host Configuration
Protocol)
Dynamic Host Configuration Protocol (DHCP) este un utilitar software folosit pentru
atribuirea dinamica de adrese IP echipamentelor de retea. Acest proces dinamic elimina
nevoia de atribuire manuala a adreselor IP. Un server DHCP poate fi instalat si statiile pot
fi configurate sa obtina in mod automat o adresa IP. Cand un calculator este configurat sa
obtina o adresa IP in mod automat, toate celelalte casute de configuratie pentru adresarea
IP sunt estompate, dupa cum este prezentat in Figura 1. Serverul mentine o lista de adrese
IP pe care le poate atribui si administreaza procesul in asa fel incat fiecare echipament din
retea sa primeasca o adresa unica. Fiecare adresa este pastrata pentru o perioada
predeterminata. Cand aceasta perioada expira, serverul DHCP poate folosi respectiva
adresa pentru orice alt calculator care intra in retea.
Figura 1
Acestea sunt informatiile pe care un server DHCP le poate atribui statiilor:
 Adresa IP
 Masca de subretea
 Default gateway
400
 Valori optionale, cum ar fi adresa serverului Domain Name System (DNS)
Serverul DHCP primeste o cerere de la o statie. Serverul selecteaza o adresa IP si un set

de informatii asociate dintr-o multime de adrese predefinite care sunt pastrate intr-o baza
de date. Odata ce adresa IP este selectata, serverul DHCP ofera aceste valori statiei care a
efectuat cererea. Daca statia accepta oferta, serverul DHCP ii imprumuta adresa IP pentru
o anumita perioada.
Folosirea unui server DHCP simplifica administrarea unei retele pentru ca software-ul
tine evidenta adreselor IP. Configurarea automata a stivei TCP/IP reduce de asemenea
posibilitatea de a atribui adrese IP invalide sau duplicate. Inainte ca un calculator din
retea sa se bucure de avantajele serviciului DHCP, calculatorul trebuie sa poate sa
gaseasca un astfel de server in reteaua locala. Un calculator poate fi configurat sa accepte
o adresa IP de la un server DHCP selectand optiunea "Obtain an IP address
automatically" in fereastra de configurare a placii de retea, dupa cum puteti vedea in
Figura 2.
Daca un calculator nu poate comunica cu serverul DHCP pentru a obtine o adresa IP,
sistemul de operare Windows va configura automat o adresa IP privata. In cazul in care
calculatorul primeste o adresa IP din plaja 169.254.0.0 169.254.255.255, calculatorul va
putea comunica doar cu alte calculatoare care au adrese din aceeasi clasa. O situatie in
care aceste adrese private sunt utile o reprezinta un laborator unde vreti sa preveniti
accesul in exteriorul retelei. Aceasta optiune a sistemului de operare se numeste adresare
automata cu IP-uri private (Automatic Private IP Addressing - APIPA). APIPA va cere in
mod continuu o adresa IP de la un server DHCP din retea.
Figura 2
401
8.3.4 Descrierea protocoalelor si a aplicatiilor folosite in
Internet
Un protocol reprezinta un set de reguli. Protocoalele folosite in Internet sunt seturi de
reguli care guverneaza comunicatiile din interiorul si intre calculatoarele unei retele.
Specificatiile protocoalelor definesc formatul mesajelor care sunt trimise si primite. O
scrisoare trimisa prin sistemul postal foloseste de asemenea protocoale. O parte a
protocolului specifica pozitia de pe plic unde trebuie scrisa adresa destinatarului. Daca
aceasta adresa este scrisa in alt loc, scrisoarea nu poate fi livrata.
Sincronizarea este cruciala pentru functionarea unei retele. Protocoalele au nevoie ca

mesajele sa fie livrate in anumite intervale de timp, astfel incat calculatoarele sa nu
astepte nedefinit sosirea unor mesaje care e posibil sa fie pierdute. Astfel, sistemele
mentin unul sau mai multe timere in timpul transmisiei de date. Protocoalele initiaza de
asemenea actiuni alternative daca reteaua nu indeplineste regulile de sincronizare. Multe
protocoale reprezinta de fapt o serie de alte protocoale organizate pe mai multe niveluri.
Aceste niveluri depind de actiunea celorlalte niveluri din serie pentru a functiona corect.
Figura 1
402
Principalele functii ale protocoalelor sunt urmatoarele:
 Identificarea erorilor
 Comprimarea datelor
 Definirea modului de transmitere a datelor
 Adresarea datelor
 Deciderea modului de anuntare a trimiterii si primirii datelor
Desi exista multe alte protocoale, Figura 1 prezinta un sumar al celor mai comune
protocoale folosite in diverse retele si in Internet.
Pentru a intelege cum functioneaza retelele si Internetul, trebuie sa fiti familiarizati cu

cele mai des folosite protocoale. Aceste protocoale sunt folosite pentru a naviga pe web,
pentru a trimite si primi e-mailuri si pentru a transfera fisiere de date. Veti intalni si alte
protocoale in timp ce veti capata mai multa experienta in IT, dar acestea nu sunt la fel de
frecvent folosite ca protocoalele descrise aici.
In Figura 2, dati click pe numele protocoalelor pentru a afla mai multe detalii despre
fiecare.
Cu cat intelegeti mai bine fiecare dintre aceste protocoale, cu atat veti intelege mai bine
cum functioneaza retelele si Internetul.
Figura 2
403
404
405
406
8.3.5 Definirea ICMP
Internet Control Message Protocol (ICMP) este folosit de echipamentele dintr-o retea
pentru a trimite mesaje de control si eroare catre calculatoare si servere. Exista mai multe
utilizari pentru ICMP, cum ar fi anuntarea erorilor de retea, anuntarea congestiei din retea
si depanarea.
Packet internet groper (ping) este folosit pentru a testa conectivitatea intre calculatoare.
Ping este un utilitar in linia de comanda simplu dar foarte folositor utilizat pentru a
determina daca o anumita adresa IP este accesibila. Puteti da ping catre o adresa IP pentru
a testa concectivitatea IP. Pingul functioneaza prin trimiterea unui mesaj ICMP echo
request catre calculatorul destinatar sau catre un echipament din retea. Destinatarul
trimite inapoi un mesaj ICMP echo reply pentru a confirma conectivitatea.
Ping este o unealta de depanare folosita pentru testarea conectivitatii de baza. Parametrii
care pot schimba comportamentul comenzii ping sunt prezentati in Figura 1. Patru mesaje
ICMP echo request (ping) sunt trimise catre calculatorul destinatie. Daca acesta este
accesibil, va raspunde cu patru mesaje ICMP echo reply. Procentul de raspunsuri primite
cu succes va pot ajuta sa va dati seama cat de sigura si accesibila este conexiunea catre
calculatorul destinatie.
Figura 1
407
De asemenea puteti folosi comanda ping pentru a afla adresa IP a unei statii cand numele
este cunoscut. Daca dati ping catre un website, de exemplu www.cisco.com, dupa cum
este prezentat in Figura 2, este afisata adresa IP a serverului.
Alte mesaje ICMP sunt folosite pentru a anunta pachetele netransmise, date despre o
retea IP care includ adresele IP ale sursei si destinatiei precum si daca un echipament este
prea ocupat ca sa trimita un pachet. Datele, sub forma de pachet, ajung la un router, un
echipament de retea care transmite pachete de date intre retele catre destinatie. Daca
routerul nu stie unde sa trimita pachetul, il va sterge. In acest caz routerul trimite un
mesaj ICMP inapoi la calculatorul sursa pentru a-l informa ca datele au fost sterse. Cand
un router devine foarte ocupat, poate trimite un tip particular de mesaj ICMP catre
calculatorul sursa pentru a-i indica faptul ca ar trebui sa incetineasca transmisia pentru ca
reteaua este aglomerata.
Figura 2
8.4 Descrierea componentelor fizice ale unei retele

Exista multe echipamente care pot fi folosite intr-o retea pentru a oferi conectivitate.
Echipamentul folosit depinde de cat de multe dispozitive vor fi conectate, de tipul de
conexiune utilizat de acestea si de viteza de operare a lor. Acestea sunt cele mai comune
echipamente intr-o retea:
408
 Calculatoare
 Hub-uri
 Switch-uri
 Rutere
 Puncte de acces wireless
Componentele fizice ale unei retele sunt necesare pentru a transporta datele intre aceste
echipamente. Caracteristicile mediului determina unde si cum sunt utilizate
componentele. Acestea sunt cele mai utilizate medii de transmisie folosite intr-o retea:
 Cablu torsadat
 Fibra optica
 Unde radio
 Identificarea denumirilor, scopurilor si caracteristicilor echipamentelor de retea.

 Identificarea denumirilor, scopurilor si caracteristicilor cablurilor de retea frecvent
utilizate.
409
8.4.1 Identificarea denumirilor, scopurilor si
caracteristicilor echipamentelor de retea
Pentru a face transmisia de date mai scalabila si eficienta decat intr-o retea peer-to-peer,
proiectantii folosesc echipamente de retea specializate cum ar fi hub-uri, switch-uri,
rutere si puncte de acces wireless, pentru a transmite date intre echipamente.
Hub-uri
Hub-urile, prezentate in Figura 1, sunt echipamente care extind raza unei retele, primind
date pe un port, regenerand semnalul si apoi trimitand datele pe toate celelalte porturi.
Acest proces inseamna ca tot traficul generat de un echipament conectat la hub este trimis
catre toate celelalte echipamente conectate la hub de fiecare data cand hub-ul transmite
date. Astfel se genereaza o cantitate mare de trafic in retea. Hub-urile mai sunt denumite
si concentratoare, deoarece au rolul unui punct central de conectare pentru un LAN.
Figura 1
Bridge-uri si switch-uri
Fisierele sunt impartite in bucati de dimensiuni mici numite pachete, inainte de a fi
transmise in retea. Acest proces permite detectarea erorilor si o retransmisie mai simpla
daca un pachet este pierdut sau corupt. Informatiile de adresare sunt adaugate la inceputul
si sfarsitul pachetelor inainte de a fi transmise. Pachetul, impreuna cu informatiile de
adresare, se numeste cadru.
Retelele locale sunt de obicei impartite in sectiuni numite segmente, similar cu modul in
care o companie este impartita pe departamente. Granitele dintre segmente pot fi definite
folosind un bridge. Un bridge este un echipament folosit pentru a filtra traficul de retea
intre segmentele unui LAN. Bridge-urile pastreaza in memorie informatii despre toate
echipamentele de pe fiecare segment la care sunt conectate. Cand un bridge primeste un
cadru, adresa destinatie este examinata de acesta pentru a determina daca respectivul
cadru ar trebui trimis catre un alt segment sau aruncat. Un bridge mai ajuta si la
imbunatatirea fluxului de date prin limitarea cadrelor numai la segmentul de care apartin.
Switchurile, prezentate in Figura 2, sunt uneori denumite bridge-uri multiport. De obicei,

un bridge poate avea doar doua porturi, conectand doua segmente ale aceleiasi retele. Un
switch are mai multe porturi, depinzand de cat de multe segmente de retea trebuie
conectate. Un switch este un echipament mai complex decat un bridge. Un switch
410
mentine o tabela cu adresele MAC pentru calculatoarele care sunt conectate la fiecare
port. Cand un cadru este primit pe un port, switch-ul compara informatiile de adresa din
cadru cu tabela sa de adrese MAC. Switch-ul determina ce port sa foloseasca pentru a
trimite cadrul.
Figura 2
Rutere
In timp ce un switch conecteaza segmente ale unei retele, ruterele, prezentate in Figura 3,
sunt echipamente care interconecteaza mai multe retele. Switch-urile folosesc adresele
MAC pentru a transmite un cadru in interiorul unei retele. Ruterele folosesc adrese IP
pentru a transmite cadrele catre alte retele. Un ruter poate fi un calculator care are instalat
un software special sau poate fi un echipament special conceput de producatorii de
echipamente de retea. Ruterele contin tabele cu adrese IP impreuna cu caile optime catre
alte retele destinatie.
Figura 3
Puncte de acces wireless

Punctele de acces wireless, prezentate in Figura 4, ofera acces la retea pentru dispozitive
wireless cum ar fi laptopuri si PDA-uri. Punctul de acces wireless foloseste unde radio
pentru a realiza comunicatia cu calculatoare, PDA-uri si alte puncte de acces wireless. Un
punct de acces are o raza de acoperire limitata. Retelele mari au nevoie de mai multe
puncte de acces pentru a asigura o acoperire adecvata.
411
Figura 4
Echipamente multifunctionale
Exista echipamente de retea care au mai multe functii. Este mult
mai convenabil sa cumparati si sa configurati un singur
echipament care deserveste mai multe scopuri decat sa
cumparati un echipament separat pentru fiecare functie. Acest
lucru este adevarat mai ales pentru utilizatorii individuali.
Acasa, este de preferat sa cumparati un echipament
multifunctional decat sa cumparati un switch, un ruter si un
punct de acces wireless. Linksys 300N, prezentat in, este un
exemplu de echipament multifunctional.
Figura 5
8.4.2 Identificarea denumirilor, scopurilor si

caracteristicilor cablurilor de retea frecvent utilizate
Pana de curand, cablurile erau singurul mediu utilizat pentru a conecta echipamentele
intr-o retea. Exista multe tipuri de cabluri de retea. Cablurile coaxiale sau torsadate
folosesc cupru pentru a transmite date. Cablurile din fibra optica folosesc sticla sau
plastic pentru transmisia datelor. Aceste cabluri difera in ceea ce priveste latimea de
banda, dimensiunea si costul. Trebuie sa stiti ce tip de cablu sa folositi in diferite situatii
astfel incat sa puteti instala tipul de cablu cel mai potrivit. De asemenea va trebui sa
puteti depana si repara problemele care pot sa apara.
412
Cablul torsadat
Cablul torsadat este un tip de cablu de cupru folosit in retelele telefonice si in majoritatea
retelelor Ethernet. O pereche de fire formeaza un circuit care poate transmite date.
Aceasta pereche este torsadata pentru a oferi protectie impotriva interferentelor cauzate
de celelalte perechi de fire din cablu. Perechile de fire de cupru sunt acoperite intr-o
izolatie de plastic codificata pe culori si sunt torsadate impreuna. O izolatie exterioara
protejeaza fasciculul de perechi torsadate.
La trecerea curentului printr-un fir de cupru, un camp magnetic este creat in jurul firului.
Un circuit are doua fire, iar intr-un circuit cele doua fire au campuri magnetice de semn
opus. Cand cele doua fire se afla unul langa celalalt, campurile magnetice se anuleaza
reciproc. Acest efect se numeste efectul de anulare (cancellation effect). Fara aceasta
proprietate, reteaua ar fi foarte lenta din cauza interferentelor cauzate de campurile
magnetice.
Exista doua tipuri de cablu torsadat:
 Cablul torsadat neecranat (Unshielded twisted-pair - UTP) – Cablu care are

doua sau patru perechi de fire. Acest tip de cablu se bazeaza numai pe efectul de
anulare obtinut prin torsadarea perechilor de fire care limiteaza degradarea
semnalului cauzata de interferente electromagnetice (EMI) si interferente in
frecventa radio (RFI). UTP este cel mai folosit tip de cablu in retele. Se poate
intinde pe maxim 100 m (328 feet).
 Cablul torsadat ecranat (Shielded twisted-pair - STP) – Fiecare pereche de fire
este acoperita de o folie metalica pentru a ecrana si mai bine zgomotul. Patru
perechi de fire sunt ulterior invelite intr-o alta folie metalica. STP reduce
zgomotele electrice din interiorul cablului. De asemenea reduce EMI si RFI din
exterior.
Desi cablul STP reduce interferentele mai bine decat UTP, este mai scump din cauza
ecranarii suplimentare si este mai greu de instalat din cauza grosimii. In plus, folia
metalica trebuie impamantata la ambele capete. Daca impamantarea nu se face corect,
ecranarea va actiona ca o antena, receptionand semnale nedorite. STP este folosit mai ales
in afara Americii de Nord.
Categoriile de cabluri
Cablul UTP poate fi separat in mai multe categorii in functie de urmatorii factori:
 Numarul de fire din cablu

 Numarul de torsadari ale firelor
Categoria 3 este folosita pentru sistemele telefonice si pentru Ethernet in retele locale
care functioneaza la viteze de 10 Mbps. Categoria 3 are 4 perechi de fire.
Categoriile 5 si 5e au patru perechi de fire cu o rata de transmisie de 100 Mbps. Acestea

sunt cele mai frecvent folosite. Cablul UTP de categoria 5e are mai multe torsadari pe
metru decat cel de categoria 5. Aceste torsadari suplimentare previn interferentele din
surse exterioare cablului sau cele datorate celorlalte perechi din cablu.
413
Unele cabluri de Categoria 6 folosesc un perete despartitor de plastic pentru a separa
perechile de fire, fapt care impiedica interferentele. Perechile au de asemenea mai multe
torsadari decat Categoria 5e. Figura 1 prezinta un cablu torsadat.
Figura 1
Cablu coaxial
Cablul coaxial are un miez de cupru puternic ecranat. Acest tip de cablu este folosit
pentru conectarea calculatoarelor dintr-o retea. Exista mai multe tipuri de cablu coaxial:
 Thicknet sau 10BASE5 – Cablu coaxial care a fost folosit in retelistica si

functiona la viteze de 10 megabiti pe secunda pana la o distanta maxima de 500 de
metri.
 Thinnet 10Base2 – Cablu coaxial care a fost folosit in retelistica si functiona la
viteze de 10 megabiti pe secunda pana la o distanta maxima de 185 de metri.
 RG-59 – Folosit mai ales pentru cablul de televiziune in Statele Unite.
 RG-6 – Cablu de o calitate mai buna decat RG-59, cu o latime de banda mai mare
si mai putin susceptibil la interferente.
Figura 2 prezinta un cablu coaxial.
414
Figura 2
Cablul cu fibra optica

Fibra optica este un conductor din sticla sau plastic care transmite informatii folosind
lumina. Un cablu cu fibra optica, prezentat in Figura 3, contine una sau mai multe fibre
optice acoperite de o teaca sau camasa. Datorita faptului ca este confectionat din sticla,
cablul cu fibra optica nu este afectat de interferentele electromagnetice sau interferentele
cu frecventele radio. Toate semnalele sunt convertite in impulsuri de lumina pentru a intra
in cablu, si convertite inapoi in semnale electrice cand parasesc cablul. Aceasta inseamna
ca un cablu cu fibra optica poate transmite semnale care sunt mai clare, ajung mai departe
si au o latime de banda mai mare decat cablurile de cupru sau alte metale.
Cablurile cu fibra optica pot atinge distante de mai multe mile sau kilometri inainte de a
fi nevoie ca semnalul sa fie regenerat. Totusi cablul cu fibra optica are un pret mai mare
decat cablul de cupru si conectorii sunt de asemenea mai costisitori si mai greu de
instalat. Conectorii pentru fibra optica sunt SC, ST si LC. Aceste trei tipuri de conectori
pentru fibra optica sunt half-duplex, ceea ce permite datelor sa circule intr-o singura
directie. Astfel, pentru comunicatie este nevoie de doua cabluri.
Exista doua tipuri de cabluri cu fibra optica:
415
 Multimode – Cablul are un miez mai gros decat cablul single-mode. Este mai usor
de fabricat, poate folosi surse de lumina mai simple (LED-uri) si functioneaza bine
pe distante de cativa kilometri sau mai putin.
 Single-mode – Cablul are un miez foarte subtire. Este mai greu de fabricat,
foloseste laser pentru semnalizare si poate transmite semnale la distante de zeci de
kilometri cu usurinta.
Un cablu cu fibra optica, prezentat in Figura 3, este format dintr-una sau mai multe fibre
optice invelite intr-o teaca sau camasa.
Figura 3
8.5 Descrierea topologiilor si a arhitecturilor folosite in

retelele locale de calculatoare
Majoritatea calculatoarelor pe care lucrati vor face la un moment dat parte dintr-o retea.
Topologiile si arhitecturile sunt parti fundamentale pentru proiectarea unei retele de
calculatoare. Desi este probabil sa nu fie nevoie sa construiti de la zero o retea de
calculatoare, trebuie sa intelegeti cum sunt proiectate pentru a lucra cu calculatoare care
fac parte dintr-o retea.
Exista doua categorii de topologii LAN: topologii fizice si topologii logice. O topologie
fizica, prezentata in Figura 1, este o aranjare fizica a componentelor unei retele. O
topologie logica, prezentata in Figura 2, determina modul de comunicatie a statiilor in
416
mediul de transmisie, de exemplu cablu sau aer. Topologiile sunt reprezentate de obicei
ca diagrame de retea.
Arhitectura unei retele locale este construita pe baza unei topologii. Arhitectura LAN
include toate componentele care formeaza structura unui sistem de comunicatie. Aceste
componente includ hardware-ul , software-ul, protocoalele si secventa de operatii.
 Descrierea topologiilor pentru LAN.

 Descrierea arhitecturilor pentru LAN.
Figura 1
417
Figura 2
8.5.1 Descrierea topologiilor pentru LAN

Topologia fizica defineste modul in care calculatoarele, imprimantele si celelalte
echipamente se conecteaza la retea. Topologia logica descrie modul in care statiile
acceseaza mediul si comunica in retea. Tipul de topologie determina capabilitatile retelei,
cum ar fi usurinta instalarii, viteza, lungimea maxima a cablului.
Topologii fizice
Figura 1 prezinta tipuri de topologii fizice uzuale pentru LAN
 Magistrala
 Inel
 Stea
 Stea ierarhica sau extinsa
 Mesh
418
Figura 1
Topologie magistrala
In topologia magistrala, fiecare calculator se conecteaza la un cablu comun. Cablul
conecteaza fiecare calculator la urmatorul ca o linie de autobuz care traverseaza un oras.
Cablul are un capac instalat la capat, numit terminator. Terminatorul previne reflexia
semnalelor, fenomen care poate produce erori la transmisia datelor.
Topologie inel
Intr-o topologie inel, statiile sunt conectate in inel sau cerc. Deoarece topologia inel nu
are un punct de inceput sau sfarsit, cablul nu are nevoie de terminatori. Un cadru cu un
format special, numit jeton (token), parcurge inelul, oprindu-se pe rand la fiecare statie.
Daca o statie vrea sa transmita date, adauga datele si adresa destinatie la cadru. Acesta
traverseaza in continuare inelul pana cand ajunge la statia care are adresa destinatie.
Statia destinatia preia datele din cadru.
Topologie stea
Topologia stea are un punct de conectare central, care este de obicei un echipament de
retea, precum un hub, switch sau router. Fiecare statie din retea are un segment de cablu
care o conecteaza la punctul central. Avantajul topologiei stea consta in usurinta
419
depanarii. Fiecare statie este conectata la punctul central cu un cablu propriu. Daca este o
problema cu acel cablu, numai statia respectiva este afectata. Restul retelei ramane
operational.
Topologie stea ierarhica sau extinsa

Topologia stea extinsa sau ierarhica este o retea de tip stea care are un echipament de
retea suplimentar conectat la punctul central. De obicei, un cablu de retea se conecteaza
la un singur hub si apoi mai multe hub-uri se conecteaza la primul hub. Retelele mai
mari, ca cele ale corporatiilor sau ale universitatilor, folosesc o topologie stea ierarhica.
Topologie mesh
Intr-o topologie mesh fiecare echipament are conexiune directa cu toate celelalte. In acest
caz, o problema care afecteaza unul din cabluri nu va afecta reteaua. Topologia mesh se
foloseste in cadrul retelelor WAN care interconecteaza LAN-uri.
Topologii logice
Cele mai comune doua tipuri de topologii logice sunt broadcast si pasarea jetonului
(token passing).
Intr-o topologie broadcast, fiecare statie trimite datele catre o anumita statie sau catre
toate statiile conectate la retea. Nu exista o anumita ordine in care statiile vor folosi
reteaua - se aplica o politica de tipul primul venit primul servit pentru a transmite datele
in retea.
Pasarea jetonului controleaza accesul la retea prin pasarea unui jeton digital secvential de
la o statie la alta. Cand o statie primeste jetonul, poate trimite date in retea. Daca statia nu
are date de trimis, paseaza mai departe jetonul urmatoarei statii si procesul se repeta.
8.5.2 Descrierea arhitecturilor pentru LAN

Arhitecturile pentru LAN descriu atat topologiile fizice cat si cele logice folosite intr-o
retea. Figura 1 prezinta cele mai comune trei arhitecturi LAN.
Ethernet
Arhitectura Ethernet se bazeaza pe standardul IEEE 802.3. Standardul IEEE 802.3
specifica faptul ca o retea foloseste metoda de control a accesului Carrier Sense Multiple
Access with Collision Detection (CSMA/CD). Folosind CSMA/CD, statiile acceseaza
reteaua folosind metoda broadcast primul venit, primul servit pentru a transmite datele.
Ethernet foloseste o topologie logica de tip magistrala sau broadcast si o topologie fizica
de tip magistrala sau stea. Pe masura ce retelele se extind, majoritatea retelelor Ethernet
sunt implementate folosind o topologie stea extinsa sau stea ierarhica, prezentate in
Figura 1. Vitezele de transfer standard sunt de 10 Mbps si 100 Mbps, dar noile standarde
specifica si Gigabit Ethernet care este capabil sa obtina viteze de pana la 1000 Mbps (1
Gbps).
420
Figura 1
Token Ring
Initial IBM a dezvoltat Token Ring ca o arhitectura sigura bazata pe metoda de control a
accesului token-passing (pasarea unui jeton). Token Ring este deseori integrata in
sistemele mainframe IBM. Token Ring este folosita de calculatoare si mainframe-uri.
Token Ring este un exemplu de arhitectura in care topologia fizica este diferita de cea
logica. Topologia Token Ring este denumita topologie stea-cablata inel deoarece vazuta
din exterior reteaua pare a fi proiectata ca o stea. Calculatoarele sunt conectate la un hub
central, numit multistation access unit (MSAU). Totusi, in interiorul echipamentului,
cablajul formeaza o cale de date circulara, creand un inel logic. Inelul logic este creat de
jetonul (token) care se deplaseaza printr-un port al MSAU catre un calculator. Daca
respectivul calculator nu are date de transmis, jetonul este trimis inapoi catre MSAU si
apoi pe urmatorul port catre urmatorul calculator. Acest proces continua pentru toate
calculatoarele, dand astfel impresia unui inel fizic.
FDDI
FDDI este un tip de retea Token Ring. Implementarea si topologia FDDI difera de
421
arhitectura LAN Token Ring de la IBM. FDDI este de cele mai multe ori folosit pentru a
conecta mai multe cladiri intr-un complex de birouri sau intr-un campus universitar.
FDDI foloseste fibra optica. FDDI combina performanta la viteze mari cu avantajele unei
topologii inel de tip token-passing. FDDI functioneaza la viteze de 100 Mbps pe o
topologie de tip inel dublu. Inelul exterior este denumit inel primar si inelul interior este
denumit inel secundar.
In mod normal, traficul foloseste doar inelul primar. In cazul in care acesta se defecteaza,
datele o sa circule in mod automat pe inelul secundar in directie opusa.
Un inel dublu FDDI suporta maxim 500 de calculatoare pe inel. Distanta totala a fiecarul
inel este de 100km. Un repetor, echipament care regenereaza semnalele, este necesar la
fiecare 2 km. In ultimii ani, multe retele de tip token ring au fost inlocuite de retele
Ethernet mai rapide.
8.6 Identificarea organizatiilor de standardizare

Exista numeroase organizatii de standardizare care sunt responsabile de
crearea de standarde pentru retelele de calculatoare. Aceste standarde sunt
folosite de producatori pentru a dezvolta tehnologii, in special in domeniul
comunicatiilor si al retelelor. Standardizarea tehnologiilor asigura
compatibilitatea echipamentelor care folosesc aceeasi tehnologie. Grupurile de
standardizare creeaza, examineaza si actualizeaza standarde. Aceste standarde
sunt aplicate in dezvoltarea tehnologiilor pentru a face fata cererilor de marire
a latimii de banda, comunicare eficienta si servicii de incredere.
Dati click pe fiecare dintre standardele prezentate in Figura 1 pentru a afla mai
multe informatii.
Figura 1
422
423
424
8.7 Identificarea standardelor Ethernet
Protocoalele Ethernet descriu regulile care controleaza modul de comunicare intr-o retea
Ethernet. Pentru a se asigura ca echipamentele Ethernet sunt compatibile, IEEE a
dezvoltat o serie de standarde pentru producatorii si programatorii de echipamente
Ethernet.
 Explicarea standardelor Ethernet pentru retele cu cabluri.

 Explicarea standardelor Ethernet pentru retele fara fir.
8.7.1 Explicarea standardelor Ethernet pentru retele cu

cabluri
IEEE 802.3
Arhitectura Ethernet este bazata pe standardul IEEE 802.3. Standardul 802.3 specifica
implementarea metodei de control a accesului CSMA/CD.
425
Folosind CSMA/CD, toate statiile din retea "asculta" mediul de transmisie pentru a se
asigura ca este liber pentru a transmite date. Acest proces este similar cu a astepta tonul
inainte de a forma un numar pe o linie telefonica. Cand o statie nu detecteaza nici o alta
transmisie, aceasta poate trimite date. Daca nici o alta statie nu transmite in acelasi timp,
datele transmise initial vor ajunge la calculatorul destinatie fara nici o problema. Daca un
alt calculator observa in acelasi timp cu primul ca mediul este liber si transmite in acelasi
timp, va avea loc o coliziune.
Prima statie care detecteaza coliziunea, sau dublarea voltajului de pe fir, trimite un
semnal de jam care avertizeaza toate statiile sa opreasca transmisia si sa execute un
algoritm de incetare a comunicatiei pentru un timp (backoff algorithm). Acest algoritm
calcuneaza un timp aleator in functie de care statiile vor reincerca transmisia. Acest timp
aleator este in general de una sau doua milisecunde (ms), sau o miime de secunda. Acest
algoritm este repetat de cate ori apare o coliziune in retea si poate reduce rata de
transmisie cu pana la 40%.
Tehnologii Ethernet
Standardul IEEE 802.3 defineste cateva implementari de nivel fizic pentru Ethernet. In
continuare sunt descrise unele dintre cele mai comune implementari
426
Ethernet
10BASE-T este o tehnologie Ethernet care foloseste o topologie de tip stea. 10BASE-T
este o arhitectura Ethernet populara ale carei caracteristici sunt indicate de numele ei:
 Zece (10) reprezinta viteza de 10 Mbps.

 BASE semnifica faptul ca transmisia este baseband. In transmisia baseband,
intreaga latime de banda a cablului este folosita pentru un singur tip de semnal.
 T-ul reprezinta cablarea folosind cablu torsadat de cupru.
Avantajele 10BASE-T:
 Costurile de instalare sunt foarte mici in comparatie cu fibra optica.

 Cablurile sunt subtiri, flexibile si mai usor de instalat decat cablul coaxial.
 Echipamentul si cablurile sunt usor de imbunatatit.
Dezavantajele 10BASE-T:
 Lungimea maxima al unui segment de cablu 10BASE-T este de doar 100 m.

 Cablurile sunt susceptibile la interferente electromagnetice (EMI).
Fast Ethernet
Cererile mari de latime de banda ale aplicatiilor moderne, cum ar fi conferinte video si
streaming audio, au creat nevoia de viteze de transfer crescute. Multe retele au nevoie de
o latime de banda mai mare decat cea oferita de Ethernet-ul de 10 Mbps.
100BASE-TX este mult mai rapid decat 10BASE-T si are o latime de banda teoretica de
100 Mbps.
Avantajele 100BASE-TX
 La 100 Mbps, rata de transfer a 100BASE-TX este de 10 ori mai mare decat cea a
10BASE-T.
 100BASE-TX foloseste cablu torsadat care este ieftin si usor de instalat.
Dezavantajele 100BASE-TX:
 Lungimea maxima a unui segment 100BASE-TX este de doar 100m.

 Cablurile sunt susceptibile la interferente electromagnetice (EMI).
1000BASE-T este cunoscut sub numele de Gigabit Ethernet. Gigabit Ethernet este o
arhitectura LAN.
Avantajele 1000BASE-T:
 Arhitectura 1000BASE-T ofera suport pentru transfer de date la viteze de 1 Gbps.

La 1 Gbps, este de 10 ori mai rapid decat Fast Ethernet si de 100 de ori mai rapid
decat Ethernet. Aceasta viteza sporita face posibila implementarea aplicatiilor ce au
nevoie de latime de banda mare, cum ar fi video live.
427
 Arhitectura 1000BASE-T suporta interoperabilitatea cu 10BASE-T si 100BASE-
TX.
Dezavantajele 1000BASE-T:
 Lungimea maxima a unui segment 1000BASE-T este de doar 100m.

 Este susceptibil la interferente.
 Placile de retea Gigabit si switchurile Gigabit sunt scumpe.
 Este de asemenea nevoie de echipament suplimentar.
10BASE-FL, 100BASE-FX, 1000BASE-SX si LX sunt tehnologii Ethernet care folosesc

fibra-optica.
8.7.2 Explicarea standardelor Ethernet pentru retele fara

fir
Standardul IEEE 802.11 specifica modul de conectare pentru retelele wireless. Standardul
IEEE 802.11, sau Wi-Fi, se refera la un grup de standarde - 802.11a, 802.11b, 802.11g si
802.11n. Aceste protocoale specifica frecventele, vitezele si alte capabilitati ale diferitelor
standarde Wi-Fi.
802.11a
Echipamentele 802.11a ofera retelelor wireless rate de transfer de date de pana la 54
Mbps. Echipamentele 802.11a functioneaza in banda de frecventa radio de 5 GHz avand
o raza maxima de 45.7 m (150 feet).
802.11b
Standardul 802.11b functioneaza in banda de frecvente de 2.4 GHz oferind rate de
transmisie teoretice de pana la 11 Mbps. Aceste echipamente pot avea o raza maxima de
91 m (300 feet).
802.11g
Standardul 802.11 g ofera aceeasi viteza teoretica maxima ca si 802.11a, adica 54 Mbps,
dar functioneaza in banda de frecventa de 2.4 GHz ca si 802.11b. Spre deosebire de
802.11a, 802.11g este compatibil cu 802.11b. 802.11g are de asemenea o raza maxima de
acoperire de 91 m (300 feet).
802.11n
802.11n este un standard wireles nou care are o latime de banda teoretica de 540 Mbps si
opereaza fie in banda de 2.4 GHz fie in banda de 5 GHz cu o raza maxima de acoperire
de 250 m (984 feet).
428
8.8 Explicarea modelelor de date OSI si TCP/IP
Un model arhitectural este un cadru de referinta pentru explicarea comunicatiilor in
Internet si pentru dezvoltarea protocoalelor de comunicatie. Rolul lui este de a separa
functiile protocoalelor in niveluri usor de administrat si inteles. Fiecare nivel realizeaza o
functie specifica in procesul de comunicatie in retea.
Modelul TCP/IP a fost creat de cercetatorii din U.S. Department of Defense (DoD).
Modelul TCP/IP este folosit pentru a explica suita de protocoale TCP/IP, care este
standardul dominant pentru transportul datelor intr-o retea. Acest model are patru
niveluri, ca in Figura 1.
La inceputul anilor 1980, Organizatia Internationala de Standardizare (International

Standards Organization - ISO) a dezvoltat modelul Open Systems Interconnect (OSI),
definit in standardul ISO 7498-1 pentru a standardiza modul in care echipamentele
comunica in retea. Acest model are sapte niveluri, dupa cum este prezentat in Figura 1.
Acest model a fost un pas important catre asigurarea interoperabilitatii intre
echipamentele de retea.
429
 Definirea modelului TCP/IP.
 Definirea modelului OSI.
 Compararea modelului OSI cu modelul TCP/IP
Figura 1
8.8.1 Definirea modelului TCP/IP

Modelul de referinta TCP/IP ofera un cadru de referinta pentru dezvoltarea protocoalelor
folosite in Internet. Este format din niveluri care realizeaza functiile necesare pentru a
pregati datele inainte de a fi trimise pe retea. Schema din Figura 1 prezinta cele patru
niveluri ale modelului TCP/IP.
Un mesaj porneste de la nivelul superior, nivelul Aplicatie si traverseaza de sus in jos

nivelurile TCP/IP pana la nivelul inferior, nivelul de Acces la retea. Informatiile din
header sunt adaugate la mesaj in timp ce acesta parcurge fiecare nivel, apoi mesajul este
transmis. Dupa ce ajunge la destinatie, mesajul traverseaza din nou, de data aceasta de jos
in sus fiecare nivel al modelului TCP/IP. Informatiile din header care au fost adaugate
mesajului sunt inlaturate in timp ce acesta traverseaza nivelurile la destinatie.
430
Figura 1
Protocoalele de nivel Aplicatie

Protocoalele de nivel aplicatie ofera servicii de retea aplicatiilor utilizator cum ar fi
browserele web si programele de e-mail. Explorati cateva dintre protocoalele uzuale
folosite in Internet in Figura 2, nivelul Aplicatie, pentru a afla mai multe informatii
despre protocoalele care opereaza la acest nivel.
431
Figura 2
432
Protocoalele de nivel Transport
Protocoalele de nivel transport ofera administrarea de la un capat la altul a transmisiei de
date. Una dintre functiile acestor protocoale este de a imparti datele in segmente mai mici
pentru a fi transportate usor peste retea. Explorati fiecare dintre protocoalele din Figura 3,
nivelul Transport, pentru a afla mai multe despre protocoalele care opereaza la acest
nivel.
Figura 3
Protocoalele de nivel Internet

Protocoalel de nivel Internet opereaza la nivelul trei (incepand de sus) al modelului
TCP/IP. Aceste protocoale sunt folosite pentru a oferi conectivitate intre statiile din retea.
Explorati fiecare dintre protocoalele din Figura 4, nivelul Internet, pentru a afla mai
multe despre protocoalele care opereaza la acest nivel.
433
Protocoalele de nivel Acces retea
Protocoalele de nivel acces retea descriu standardele pe care statiile le folosesc pentru a
accesa mediul fizic. Standardele si tehnologiile Ethernet IEEE 802.3, precum CSMA/CD
si 10BASE-T sunt definite pe acest nivel.
Figura 4
434
8.8.2 Definirea modelului OSI
Modelul OSI este un framework standard in industrie care este folosit pentru a imparti
retelele de comunicatie pe sapte niveluri distincte. Desi exista si alte modele, majoritatea
producatorilor de echipamente de retea isi construiesc produsele folosind acest
framework.
Un sistem care implementeaza comportamentul unui protocol format dintr-o serie de

astfel de niveluri este numit stiva de protocoale. Stivele de protocoale pot fi implementate
atat in hardware cat si in software, sau o combinatie a celor doua. In general, doar
nivelurile inferioare sunt implementate in hardware, cele superioare fiind implementate in
software.
Fiecare nivel este responsabil de o parte din procesarile efectuate pentru a pregati
transmisia de date in retea. Figura 1 prezinta actiunile efectuate de fiecare nivel din
modelul OSI.
Figura 1
In modelul OSI, la transferul datelor, se considera ca acestea traverseaza virtual de sus in

jos nivelurile modelului OSI al calculatorului sursa si de jos in sus nivelurile modelului
OSI al calculatorului destinatie.
435
Cand un utilizator vrea sa transmita date, de exemplu un e-mail, incepe procesul de
incapsulare la nivelul Aplicatie. Nivelul Aplicatie ofera acces la retea catre aplicatii.
Informatia traverseaza primele trei niveluri si este considerata a fi date cand ajunge la
nivelul Transport.
La nivelul Transport, datele sunt impartite in segmente mai usor de administrat, numite si
unitati de date de nivel Transport (Transport layer protocol data units - PDUs) pentru a
facilita transportul ordonat prin retea. Un PDU descrie datele care se deplaseaza de la un
nivel la altul in modelul OSI. PDU-ul de nivel Transport contine de asemenea informatii
cum ar fi numere de port, numere de secventa si numere de acknowledgement care sunt
folosite pentru transportul sigur al datelor.
La nivelul Retea, fiecare segment de la nivelul Transport devine un pachet. Un pachet

contine adresele logice si alte informatii de control de nivel trei.
La nivelul Legatura de Date, fiecare pachet de la nivelul Retea devine un cadru. Un cadru
contine adresele fizice si informatii pentru corectarea erorilor.
La nivelul Fizic, cadrul este transformat in biti. Acesti biti sunt transmisi pe rand prin
mediul de transmisie.
La destinatie, se face decapsularea datelor care este inversul procesului de incapuslare.

Bitii ajung la nivelul Fizic din modelul OSI al calculatorului destinatie. Procesul de
traversare virtuala de jos in sus a modelului OSI al calculatorului destinatie va conduce
datele la nivelul Aplicatie unde un program de citire a e-mailurilor va afisa e-mailul.
NOTA: Diverse mnemonici va pot ajuta sa retineti numele celor sapte niveluri ale
modelului OSI. De exemplu: "Foarte lungi rauri trec spre plaiurile apusene".
8.8.3 Compararea modelului OSI cu modelul TCP/IP

Modelul OSI si modelul TCP/IP sunt ambele modele de referinta folosite pentru a descrie
procesul de comunicatie a datelor. Modelul TCP/IP este folosit pentru suita de protocoale
TCP/IP iar modelul OSI este folosit pentru dezvoltarea standardelor de comunicatie
pentru echipamente si aplicatii ale diferitilor producatori.
Modelul TCP/IP executa acelasi proces ca si modelul OSI, dar foloseste patru niveluri in
loc de sapte. In Figura 1 puteti vedea o comparatie a nivelurilor celor doua modele
436
Figura 1
437
438
8.9 Descrierea modului de configurare a unei placi de
retea si a unui modem
Pentru a va conecta la Internet aveti nevoie de o placa de retea . O placa de retea poate fi
preinstalata in sistem sau este posibil sa fie nevoie sa o cumparati dumneavoastra. In
cazuri rare poate fi necesar sa actualizati driverul. Puteti folosi discul de instalare care
insoteste placa de baza sau placa de retea, sau puteti sa folositi un driver pe care l-ati
descarcat de pe website-ul producatorului.
Dupa ce placa de retea si driverul au fost instalate, puteti sa va conectati calculatorul in

retea.
In plus fata de instalarea placii de retea, puteti de asemenea sa instalati un modem pentru
a va conecta la Internet.
 Instalarea sau actualizarea driver-ului unei placi de retea.

 Conectarea unui calculator la o retea existenta.
 Descrierea instalarii unui modem.
439
8.9.1 Instalarea sau actualizarea driver-ului unei placi de
retea
Cateodata, un producator va publica noi drivere software pentru o placa de retea. Un

driver nou poate sa sporeasca functionalitatea unei placi de retea sau poate fi necesar
pentru compatibilitate cu un sistem de operare.
Cand instalati un nou driver, asigurati-va ca ati oprit software-ul antivirus astfel incat
fisierele sa fie instalate corect. Unele scannere antivirus pot detecta actualizarile de
drivere ca fiind un posibil atac. De asemenea, doar un driver ar trebui instalat la un
moment dat, altfel un proces de actualizare poate sa intre in conflict cu altele.
Este recomandata inchiderea tuturor aplicatiilor care se executa astfel incat fisierele
asociate cu actualizarea driverului sa nu fie accesate de alte procese. Inainte de
actualizarea unui driver, ar trebui sa vizitati site-ul producatorului. In multe cazuri, puteti
sa descarcati un executabil care va instala sau va actualiza automat driverul. Alternativ,
puteti da click pe butonul Update Driver pe care il gasiti in Device Manager.
440
Semnul "+" care apare langa categoria Network adapters va permite sa expandati aceasta
categorie si afiseaza o lista cu placile de retea instalate in sistem. Pentru a vizualiza si
modifica proprietatile placii de retea, sau pentru a actualiza driverul, dati dublu click pe
aceasta. In fereastra in care sunt prezentate proprietatile placii de retea selectati meniul
Driver.
Dupa ce actualizarea a fost efectuata, este recomandat sa reporniti calculatorul chiar daca
nu primiti un mesaj de avertizare care sa va ceara explicit acest lucru. Repornirea
calculatorului asigura faptul ca instalarea s-a incheiat cu succes si ca noul driver
functioneaza corect. Cand instalati mai multe drivere, reporniti calculatorul dupa fiecare
update pentru a va asigura ca nu exista conflicte. Acest pas dureaza mai mult dar asigura
o instalare corecta a driverului.
Dezinstalarea unui driver pentru placa de retea

Daca un driver de placa de retea nu functioneaza asa cum va asteptati dupa ce a fost
instalat, driverul poate fi dezinstalat sau se poate trece la versiunea precedenta. Dati
dublu click pe echipament in Device Manager. In fereastra Adapter Properties, selectati
meniul Driver si dati click pe butonul Roll Back Driver. Daca nu a fost instalat nici un
driver inainte de actualizare, aceasta optiune nu va fi accesibila. In acest caz, va trebui sa
gasiti un driver pentru echipament si sa il instalati manual daca sistemul de operare nu
gaseste un driver potrivit pentru placa de retea.
441
442
8.9.2 Conectarea unui calculator la o retea existenta
Dupa instalarea driverului placii de retea, sunteti gata pentru conectare. Conectati cablul
de retea, numit si patch Ethernet sau cablu straight-through, la portul de retea al
calculatorului. Conectati celalalt capat al cablului la un echipament de retea sau la o priza
de perete.
Dupa conectarea cablului de retea, verificati LED-urile sau indicatoarele de legatura, de

langa portul Ethernet de pe placa de retea, pentru a va asigura ca exista activitate. Figura
1 prezinta o legatura activa. Daca legatura nu este activa, este posibil sa fie din cauza
cablului, a portului din hub sau chiar din cauza unei placi de retea stricate. Este posibil sa
fie nevoie sa inlocuiti unul sau chiar mai multe dintre aceste dispozitive pentru a elimina
problema.
Figura 1
Dupa ce ati confirmat conectarea calculatorului la retea si LED-urile de pe placa de retea

indica o legatura activa, calculatorul are nevoie de o adresa IP. Majoritatea retelelor sunt
configurate astfel incat calculatorul sa primeasca automat o adresa IP de la un server
DHCP local. In cazul in care calculatorul nu are o adresa IP, va trebui sa introduceti o
adresa IP unica in fereastra de proprietati TCP/IP a placii de retea.
443
Pentru a functiona, fiecare placa de retea trebuie sa aiba urmatoarele informatii:
 Protocoale – Acelasi protocol trebuie implementat intre oricare doua calculatoare

care comunica in aceeasi retea.
 Adresa IP – Aceasta adresa este configurabila si trebuie sa fie unica pentru fiecare
echipament. Adresa IP poate fi configurata manual sau primita automat prin DHCP.
 Adresa MAC – Fiecare echipament are o adresa MAC unica. Adresa MAC este
alocata de catre producator si nu poate fi modificata.
Dupa ce calculatorul este conectat in retea, ar trebui sa testati conectivitatea cu comanda

ping. Folositi comanda ipconfig, prezentata in Figura 2, pentru a va afla adresa IP. Dati
ping la adresa dumneavoastra IP pentru a va asigura ca placa de retea functioneaza corect.
Dupa ce v-ati asigurat ca placa de retea este functionala, dati ping la default gateway sau
alt calculator din retea, dupa cum este prezentat in Figura 3. Un default gateway permite
unei statii sa comunice in afara retelei. Daca aveti conexiune la internet, dati ping unui
site cunoscut, cum ar fi www.cisco.com. Daca puteti da ping unui site de pe internet sau
altui calculator din reteaua locala cu succes, inseamna ca aveti o conexiune care
functioneaza corect. Daca nu puteti da ping uneia dintre aceste destinatii, va trebui sa
incepeti procesul de depanare a conexiunii.
Figura 2
444
Figura 3
445
446
447
448
449
8.9.3 Descrierea instalarii unui modem
Un modem este un echipament electronic folosit pentru a transfera date intre doua
calculatoare folosind semnale analogice peste o linie telefonica. Figura 1 prezinta
exemple de modem-uri. Modemul converteste datele digitale in semnale analogice pentru
transmisie. Modemul de la destinatie reconverteste semnalele analogice inapoi in date
digitale pentru a fi interpretate de calculator. Procesul de convertire a semnalelor
analogice in semnale digitale si invers se numeste modulare/demodulare. Transmisiile de
date prin modem au o acuratete foarte mare, in ciuda faptului ca liniile telefonice au un
zgomot foarte puternic din cauza click-urilor, electricitatii statice si a altor probleme.
Figura 1
450
Un modem intern se conecteaza intr-un slot de extensie de pe placa de baza. Pentru a
configura un modem, este posibil sa fie necesara setarea jumper-ilor pentru a selecta
adresele IRQ si adresele I/O (intrare/iesire). Nu este nevoie de nici un fel de configuratie
pentru un modem plug-and-play, care poate fi instalat doar pe o placa de baza ce suporta
acest tip de conectare. Un modem care foloseste un port serial nefolosit trebuie sa fie
configurat. In plus, driverele software care insotesc modemul trebuie instalate pentru ca
modemul sa functioneze corect. Driverele pentru modemuri sunt instalate in acelasi mod
in care se instaleaza cele pentru placile de retea.
Modemurile externe se conecteaza la un calculator prin portul serial sau portul USB.
Folosirea sistemul public de telefonie de catre calculatoare pentru a comunica se numeste

retea dial-up (dial-up network - DUN). Modemurile comunica intre ele folosind semnale
audio. Acest lucru inseamna ca modem-urile au aceleasi caracteristici de apelare a
numerelor ca si un telefon obisnuit. Dial-up creeaza o conexiune Point-to-Point Protocol
(PPP) intre doua calculatoare folosind o linie telefonica.
Dupa ce conexiunea a fost stabilita, urmeaza o secventa de negociere intre cele doua
modemuri si calculatoare. Secventa de negociere este o serie de comunicatii scurte intre
cele doua sisteme. Acest lucru se face pentru a stabili daca ambele modemuri si
calculatoare sunt pregatite pentru a schimba date. Modemurile dial-up trimit datele serial
folosind linia telefonica sub forma de semnale analogice. Deoarece semnalele analogice
se schimba gradual si continuu, pot fi desenate ca unde. Semnalele digitale sunt
reprezentate de o succesiune de 1 si 0. Astfel, semnalele digitale trebuie sa convertite in
unde pentru a putea fi transmise pe liniile telefonice. Semnalele sunt convertite inapoi in
forma digitala, 1 si 0, de catre modemul de la destinatie astfel incat calculatorul destinatie
sa poata procesa datele.
Comenzile AT
Toate modemurile au nevoie de un software care sa controleze sesiunea de comunicare.
Majoritatea aplicatiilor software folosesc un set de comenzi compatibil Hayes. Setul de
comenzi Hayes se bazeaza pe un grup de instructiuni care incepe tot timpul cu un set de
caractere de atentionare (AT), urmate de caracterele comenzii. Aceste comenzi sunt
denumite comenzi AT. Setul de comenzi AT este prezentat in Figura 2.
Comenzile AT sunt comenzile de control pentru modem. Setul de comenzi AT este folosit
pentru a transmite comenzi de apelare, inchidere, resetare catre modem. Majoritatea
manualelor de utilizare care insostesc un modem contin o lista completa cu setul de
comenzi AT.
Codul standard compatibil Hayes pentru apelare este ATDxxxxxxx. De obicei nu exista
spatii intr-un sir AT. Daca totusi exista un spatiu, acesta va fi ignorat. "x" semnifica
numarul format. Sunt sapte cifre pentru un apel local si 11 cifre pentru un apel la distanta.
Un W indica faptul ca modemul va atepta ca o linie externa sa fixeze tonul, daca este
necesar, inainte sa inceapa. Cateodata, un T este adaugat semnificand tonul sau un P
specificand pulsul.
451
Figura 2

altor tehnologii folosite pentru stabilirea conectivitatii
Exista mai multe metode de conectare la Internet. Companiile de telefonie, cablu, satelit
sau telecomunicatii ofera conexiuni la Internet pentru acasa sau pentru mediul business.
In anii 1990, Internetul era folosit de obicei pentru transfer de date. Vitezele de transmisie
erau mici in comparatie cu conexiunile de mare viteza din prezent. Majoritatea
conexiunilor la Internet se faceau prin intermediul unui modem analogic care folosea
sistemul obisnuit de telefonie ("plain old telephone system" - POTS) pentru a transmite si
452
primi date. In ultimul timp, multi utilizatori particulari sau din mediul de afaceri au facut
pasul spre conexiuni de mare viteza la Internet . Latimea de banda suplimentara permite
transmisii de voce si video in afara de cele de date.
Trebuie sa intelegeti modul de conectare la Internet al utilizatorilor si avantajele si

dezavantajele fiecarui tip de conexiune.
 Descrierea tehnologiei de telefonie.

 Definirea comunicatiei peste infrastructura de electricitate (power line
communication).
 Definirea termenului broadband.
 Definirea VoIP (Voice over IP).
8.10.1 Descrierea tehnologiei telefonice

Exista mai multe tipuri de solutii WAN disponibile pentru conectarea intre diferite locatii
sau conectarea la Internet. Serviciile de conectare WAN ofera diverse viteze si niveluri de
servicii. Inainte de a va decide pentru un tip de conectare la Internet, documentati-va in
ceea ce priveste toate serviciile pentru a stabili cea mai buna solutie care raspunde
nevoilor clientilor dumneavoastra.
Telefonia analogica
Aceasta tehnologie foloseste liniile telefonice standard. Acest tip de serviciu foloseste un
modem pentru a incepe o legatura telefonica cu alt modem aflat la distanta, cum ar fi de
exemplu un Internet Service Provider. Exista doua dezavantaje majore in cazul folosirii
unei linii telefonice cu un modem analogic. Primul este ca acea linie telefonica nu mai
poate fi folosita pentru transfer de voce in timp ce este folosit modemul. Al doilea este
limitarea latimii de banda furnizata de serviciul telefonic analogic. Latimea de banda
maxima la folosirea unui modem analogic este 56 Kbps, dar, in realitate, este mult mai
mica de atat. Un modem analogic nu este o solutie buna pentru cerintele unei retele
incarcate.
Integrated services digital network

Urmatorul pas in tehnologiile WAN il reprezinta ISDN. ISDN este un standard pentru
transferuri de voce, video si date printr-o linie telefonica obisnuita. Tehnologia ISDN
foloseste firele telefonice in acelasi mod ca si serviciul de telefonie analogica. Totusi,
ISDN foloseste tehnologie digitala pentru transferul datelor. Datorita faptului ca folosese
tehnologie digitala, ISDN ofera transferuri de date la viteze mai mari si transferuri de
voce de o calitate superioara fata de serviciul traditional de telefonie analogica.
Exista trei servicii oferite de conexiunile digitale ISDN: Basic Rate Interface (BRI),
Primary Rate Interface (PRI)si Broadband ISDN (BISDN). ISDN foloseste doua tipuri
diferite de canale de comunicatie. Canalul de tip "B" este folosit pentru transferul de
informatie - date, voce sau video - iar canalul de tip "D" este de obicei folosit pentru
control si semnalizare, dar poate fi folosit si pentru date.
453
Dati click pe tipurile de servicii ISDN din Figura 1 pentru a afla mai multe detalii.
Figura 1
Digital Subscriber Line (DSL)

DSL este o tehnologie "mereu conectata". "Mereu conectata" inseamna ca nu este nevoie
sa fie apelat un numar la fiecare conectare la Internet. DSL foloseste liniile telefonice de
cupru existente oferind comunicatie de date digitala de viteza mare intre utilizatori si
companiile telefonice. Spre deosebire de ISDN, unde comunicatia digitala de date
inlocuieste comunicatia analogica de voce, DSL partajeaza linia telefonica avand semnale
analogice.
Compania telefonica limiteaza latimea de banda pentru transferurile de voce de pe cablu.

Aceasta limitare permite tehnologiei DSL sa transmita date digitale pe linia telefonica
folosind portiunea nefolosita de banda. Aceasta partajare a liniei telefonice permite
realizarea transferului de voce in timp ce DSL este conectat la Internet.
Exista doua aspecte importante care trebuie luate in considerare la selectarea DSL. DSL
are limitari de distanta. Liniile telefonice folosite de DSL au fost proiectate pentru a
transporta informatii analogice. Asadar, distanta pe care poate fi transmis semnalul digital
este limitata si nu poate trece prin orice tip de multiplexor folosit de liniile telefonice
analogice. Un al doilea aspect important este ca informatiile de voce si date transmise
prin DSL trebuie separate la client. Un echipament numit splitter separa conexiunea catre
linia telefonica si conexiunea catre echipamentele de retea ale clientului.
454
Asymmetric Digital Subscriber Line (ADSL)
ADSL este in momentul actual cea mai folosita tehnologie DSL. ADSL are latimi de
banda diferite in fiecare directie. ADSL are o viteza downstream mare - de obicei 1.5
Mbps. Downstream este procesul de transfer al datelor de la server la utilizator. Acest
aspect este avantajos pentru utilizatorii care descarca o cantitate mare de date. Viteza de
upload pentru ADSL este mai mica. ADSL nu are performante bune in cazul gazduirii
unui server web sau FTP, pentru ca in ambele cazuri se desfasoara o activitate mai intensa
de upload pe Internet.
Dati click pe tipurile de conexiuni DSL din Figura 2 pentru a afla mai multe detalii.
Figura 2
455
8.10.2 Definirea comunicatiei peste infrastructura de
electricitate
Comunicatia peste infrastructura de electricitate (Power line communication - PLC) este
o metoda de comunicatie care foloseste reteaua de distributie a energiei electrice pentru a
trimite si primi date.
PLC este cunoscuta si sub alte nume:
 Power Line Networking (PLN)

 Mains Communication
 Power Line Telecoms (PLT)
Folosind PLC, o companie electrica poate suprapune un semnal analogic peste curentul
alternativ standard de 50 sau 60 de Hz care circula prin reteaua electrica. Semnalul
analogic poate transporta semnale de date si voce.
PLC poate fi disponibil in zone in care nu sunt accesibile alte conexiuni de viteza mare.
PLC este mai rapida decat o conexiune printr-un modem analogic, si poate avea costuri
mult mai reduse decat oricare alt tip de conexiune de mare viteza. Odata cu maturizarea
tehnologiei, va deveni din ce in ce mai utilizata si e posibil sa se obtina o crestere de
viteza.
Puteti folosi o conexiune PLC pentru a conecta calculatoarele dumneavoastra de acasa in

retea ca alternativa la o retea cablata sau wireless. Conexiunile PLC pot fi folosite
oriunde exista o priza electrica. Puteti controla iluminarea si aparatele electrocasnice
folosind PLC fara a instala alte echipamente de control.
456
8.10.3 Definirea termenului broadband
Broadband este o tehnica utilizata in transmisia si receptia semnalelor multiple care
utilizeaza mai multe frecvente pe un singur cablu. De exemplu, cablul folosit pentru
transmisia tv poate sa transmita simultan date specifice retelelor de calculatoare. Datorita
faptului ca cele doua tipuri de transmisii folosesc frecvente diferite, nu exista interferente
intre ele.
Broadband este o metoda de semnalizare care foloseste o plaja mare de frecvente care pot
fi impartite la randul lor in canale. In retelistica, termenul de broadband descrie metodele
de comunicatie prin care sunt transmise doua sau mai multe semnale in acelasi timp.
Acest mod de transmisie simultan creste rata de transmisie. Printre conexiunile de retea
broadband utilizate cel mai frecvent se numara cablul, DSL, ISDN si satelit.
Cablul
Un modem de cablu conecteaza calculatorul dumneavoastra cu compania de cablu
folosind acelasi cablu coaxial prin care se face si transmisia semnalului TV. In Figura 1
este prezentat un modem de cablu. Puteti conecta calculatorul direct la modem sau puteti
457
conecta un ruter, switch, hub sau echipament de retea multifunctional astfel incat mai
multe calculatoare sa partajeze aceeasi conexiune la Internet.
DSL
Prin DSL, semnalele de voce si date sunt transmise la frecvente diferite pe firele de cupru
folosite in telefonia traditionala. Un filtru este folosit pentru a impiedica semnalele DSL
sa interfereze cu semnalele telefonice. Un filtru DSL este prezentat in Figura 2. Conectati
filtrul la o mufa telefonica si apoi conectati telefonul la filtru.
Un modem DSL nu are nevoie de un filtru. Acesta nu este afectat de frecventele

transmisiei telefonice. La fel ca un modem de cablu, un modem DSL se poate conecta
direct la un calculator sau se poate conecta la un echipament de retea pentru a partaja
conexiunea intre mai multe calculatoare.
ISDN
ISDN este un alt exemplu de tehnologie broadband. ISDN foloseste mai multe canale
pentru a transmite diferite tipuri de servicii, deci este considerat un tip de tehnologie
broadband. Poate transmite voce, video si date.
458
Satelit
Satelit broadband este o alternativa pentru clientii care nu pot avea o conexiune prin
cablu sau DSL. Acest tip de conexiune nu are nevoie de o linie telefonica sau cablu dar
foloseste o antena de satelit pentru o comunicatie duplex. Viteza de descarcare este de
obicei de pana la 500 Kbps; viteza de upload este de aproape 56 Kbps. Dureaza foarte
mult pentru ca semnalul de la antena de satelit sa fie transmisa la Internet Service
Provider (ISP) prin intermediul satelitului care orbiteaza in jurul Pamantului.
Locuitorii din mediul rural folosesc deseori conexiuni broadband prin satelit deoarece au
nevoie de o conexiune mai rapida decat dial-up si nici un alt tip de conexiune broadband
nu este disponibila.
459
460
8.10.4 Definirea VoIP (Voice over IP)
Voice over IP (VoIP) este o metoda de a transporta convorbiri telefonice peste o retea de
date si Internet. VoIP transforma semnalele analogice ale vocii in informatie digitala care
este transportata in cadrul unor pachete IP. VoIP poate de asemenea sa foloseasca o retea
IP existenta pentru a oferi acces la reteaua comutata de telefonie publica (public switched
telephone network - PSTN).
Cand folositi VoIP, depindeti de o conexiune la Internet. Acest lucru poate fi dezavantajos
daca aceasta conexiune la Internet functioneaza intermitent. Cand are loc o intrerupere a
serviciului, utilizatorul nu poate sa initieze convorbiri telefonice.
8.11 Identificarea si aplicarea tehnicilor obisnuite de

intretinere preventiva pentru retele
Exista tehnici de intretinere preventiva care ar trebui sa fie executate periodic pentru ca o
retea sa opereze corect. Intr-o organizatie, daca exista un calculator defect, in general
461
numai un utilizator este afectat. Dar daca reteaua nu functioneaza corect, mai multi sau
chiar nici unul dintre utilizatori nu vor putea lucra.
Una dintre cele mai mari probleme cu echipamentele de retea, mai ales in camera
serverelor, este caldura. Echipamentele de retea cum ar fi calculatoarele, huburile si
switchurile nu au o functionare optima cand se supraincalzesc. Deseori, caldura in exces
este generata de praful acumulat sau de filtrele de aer murdare. Cand praful se
acumuleaza in si pe echipamentele de retea, impiedica circulatia corecta a aerului si
cateodata infunda ventilatoarele. Este important ca incaperile cu echipamentele de retea
sa fie curate si filtrele de aer sa fie schimbate des. Este de asemenea o idee buna sa aveti
filtre de rezerva pentru o intretinere rapida.
Intretinerea preventiva implica verificarea uzurii diferitelor componente ale retelei.

Verificati starea cablurilor de retea deoarece acestea sunt deseori mutate, scoase sau
lovite. Multe probleme isi au originea intr-un cablu de retea defect. Ar trebui sa inlocuiti
orice cabluri care au fire la vedere sau care sunt indoite puternic.
Etichetati-va cablurile. Acest mod de intretinere va reduce timpul de depanare mai tarziu.
Verificati diagramele de cablare si urmati in permanenta regulile de etichetare a cablurilor
folosite de compania dumneavoastra.

Problemele unei retele pot fi simple sau complexe. Pentru a aprecia cat de complicata
este o problema, trebuie sa determinati cat de multe calculatoare din retea au acea
problema.
Daca este o problema care afecteaza un singur calculator, incepeti procesul de depanare
de la acel calculator. Daca este o problema cu toate calculatoarele din retea, incepeti
procesul de depanare din punctul in care sunt conectate toate calculatoarele Ca tehnician,
trebuie sa va dezvoltati o metoda logica si consecventa de a diagnostica problemele
retelei eliminand pe rand problemele.
Urmariti etapele descrise in aceasta sectiune pentru a identifica, repara si documenta in

mod corespunzator o problema. Procesul de depanare este prezentat in Figura 1.

 Identificarea problemelor uzuale si a solutiilor acestora in retelele de calculatoare.
462
Figura 1

Problemele retelelor pot rezulta dintr-o combinatie de probleme hardware, software si de
conectivitate. Un tehnician trebuie sa poata analiza problema si sa determine cauza erorii
pentru a putea rezolva situatia. Acest proces se numeste depanare.

2 contin o lista de intrebari cu raspuns deschis si cu variante limitate de raspuns.
Figurile 1
463
Ficura 2
Imediat ce ati discutat cu clientul ar trebui sa verificati problemele evidente. Ficura 3

contine o lista a problemelor care pot afecta reteaua.
Figura 3
prezinta cateva solutii rapide pentru retea.
Figura 4
464
Daca solutiile rapide aplicate nu au rezolvat problema este timpul sa se adune date din
calculator. Figura 5 prezinta diferite moduri de a aduna informatii despre problema din
retea.
Figura 5
implementa posibile solutii. Figura 6 prezinta resurse pentru solutiile posibile.
Figura 6
Dupa ce veti rezolva problema, veti prezenta solutia clientului. Figura 7 prezinta o lista
de sarcini necesare pentru a efectua acest pas.
465
Figura 7
8.12.2 Identificarea problemelor uzuale si a solutiilor in

retelele de calculatoare
Problemele de retea pot fi atribuite componentelor hardware, software, conectivitatii sau
unei combinatii intre acesti trei factori. Puteti rezolva anumite tipuri de probleme legate
de retea mai repede decat altele. Figura 1 prezinta o diagrama a celor mai frecvente
probleme de retea si
solutile acestora.
Figura 1
466
467
468
8.13 Rezumat
Acest capitol v-a prezentat notiunile fundamentale de retelistica, beneficiile unei retele si
modurile de conectare la retea ale unui calculator. Au fost discutate diferitele aspecte ale
depanarii unei retele exemplificand modul de analiza si implementare a solutiilor simple.
Este important sa retineti urmatoarele concepte din acest capitol:
 O retea de calculatoare este formata din doua sau mai multe calculatoare care
partejeaza date sau resurse.
 O retea locala (LAN) se refera la un grup de calculatoare interconectate care se afla
sub o administrare comuna.
 O retea WAN (Wide Area Network) este o retea care conecteaza mai multe LAN-
uri care se afla in locuri diferite din punct de vedere geografic.
 Intr-o retea peer-to-peer echipamentele sunt conectate direct unul la celalalt. O
retea peer-to-peer este usor de instalat si nu este necesar echipament aditional sau
administrare dedicata. Utilizatorii controleaza propriile resurse si acest tip de retea
functioneaza cel mai bine cu un numar mic de calculatoare. O retea client/server
foloseste un sistem dedicat care functioneaza ca server. Serverul raspunde la cereri
primite de la utilizatorii sau clientii conectati la retea.
 O retea locala foloseste o conexiune directa intre calculatoare. Este potrivita pentru
o zona restransa, precum o casa, cladire sau scoala. O retea WAN foloseste legaturi
punct la punct (point-to-point) sau punct la multipunct (point-to-multipoint), linii
de comunicatie seriale pentru a comunica pe distante mai mari. Un WLAN
foloseste tehnologie wireless pentru a conecta echipamentele.
 Topologia retelei defineste modul in care calculatoarele, imprimantele si alte
echipamente sunt conectate. Topologia fizica descrie asezarea cablurilor si a
echipamentelor, precum si caile urmate pentru transmisia datelor. Topologia logica
reprezinta calea pe care semnalele o parcurg dintr-un punct in altul. Tipurile de
topologii includ magistrala, stea, inel si mesh.
 Echipamentele de retea sunt folosite pentru a conecta calculatoarele si
echipamentele periferice pentru a comunica. Acestea pot fi hub-uri, switch-uri,
routere si echipamente multifunctionale. Tipurile de echipament folosit depind de
tipul de retea.
 Mediul de transmisie este definit ca mijlocul prin care semnalele sau datele sunt
transmise de un calculator la altul. Semnalele pot fi transmise fie prin cablu fie
wireless. Tipurile de medii discutate au fost coaxial, cablu torsadat, fibra optica si
frecvente radio.
 Arhitectura Ethernet este in prezent cea mai populara pentru LAN. Arhitectura se
refera la structura generala a unui sistem de comunicatie sau de calculatoare. Ea
determina capabilitatile si limitarile sistemului. Arhitectura Ethernet se bazeaza pe
standardul IEEE 802.3. Standardul 802.3 specifica implementarea metodei de
control a accesului CSMA/CD.
 Modelul OSI este un framework standard in industrie care este folosit pentru a
imparti retelele de comunicatie pe sapte niveluri distincte. Aceste niveluri sunt
Aplicatie, Prezentare, Sesiune, Transport, Retea, Legatura de date si Fizic. Este
important sa intelegeti scopul fiecarui nivel.
469
 Suita de protocoale TCP/IP a devenit standardul dominant pentru Internet. TCP/IP
reprezinta un set de standarde publice care specifica modul in care pachetele de
date sunt schimbate intre calculatoare in una sau mai multe retele.
 O placa de retea este un echipament care se instaleaza pe placa de baza si ofera
porturi pentru conexiunile de retea. Este interfata calculatorului cu LAN-ul.
 Un modem este un echipament electronic care este folosit de un calculator pentru a
comunica peste liniile telefonice. Permite transferul datelor intre doua calculatoare.
Modemul coverteste datele intr-un flux serial de biti. Toate modemurile au nevoie
de un software care sa controleze sesiunea de comunicare. Setul de comenzi folosit
de majoritatea modemurilor este cunoscut sub numele de setul de comenzi
compatibil Hayes.
 Cele trei metode de trasmisie a semnalelor peste canalele de date sunt simplex,
half-duplex si full-duplex. Tehnologiile full-duplex folosite in retelistica cresc
performanta retelei deoarece datele pot fi trimise si primite in acelasi timp. DSL,
modemul de cablu bidirectional si alte tehnologii broadband opereaza in mod full-
duplex.
 Echipamentele de retea si mediile de transmisie trebuie sa fie intretinute. Este
important sa curatati in mod regulat echipamentul si sa folositi o abordare
proactiva pentru a preveni problemele. Reparati sau inlocuiti echipamentele
stricate pentru a preveni timpii morti (downtime).
 Cand depanati problemele de retea ascultati cu atentie ceea ce va spune clientul
pentru a putea formula intrebari cu raspuns deschis si cu variante limitate de
raspuns care va vor ajuta sa determinati punctul de plecare pentru rezolvarea
problemei. Verificati problemele evidente si invercati solutiile rapide inainte de a
complica procesul de depanare.
470
CAPITOLU – IX
9.0 Introducere
Tehnicienii trebuie sa inteleaga securitatea calculatorului si a retelei. Esecul in a
implementa procedurile de securitate adecvate poate avea un impact asupra utilizatorilor,
calculatoarelor si publicului general. Informatiile private, secretele companiei, datele
financiare, calculatoarele si detaliile de securitate nationala sunt supuse riscului daca
procedurile adecvate de securitate nu sunt urmate.
Dupa parcurgerea acestui capitol, veti putea indeplini urmatoarele sarcini:
 Explicarea importantei securitatii.

 Descrierea amenintarilor de securitate.
 Identificarea procedurilor de securitate.
 Identificarea tehnicilor comune de intretinere preventiva pentru securitate.
 Depanarea problemelor de securitate.
9.1 Explicarea importantei securitatii

Securitatea la nivel de PC si retea ajuta la mentinerea in functiune a datelor si
echipamentelor precum si la permiterea accesului doar persoanelor autorizate. Tot
personalul dintr-o organizatie ar trebui sa acorde o prioritate ridicata elementelor de
securitate pentru ca oricine poate fi afectat de o infiltrare in sistemul de securitate.
Furtul, pierderea, fortarea accesului in retea precum si distrugerea fizica sunt cateva
dintre modurile prin care se pot aduce prejudicii la nivelul unei retele sau a unui PC.
Defectiuni sau pierderi de echipamente inseamna pierderi de productivitate. Repararea si
inlocuirea echipamentelor poate costa o companie timp si bani. Utilizarea neautorizata a
retelei poate expune informatii confidentiale precum si poate reduce resursele retelei.
Un atac care afecteaza in mod intentionat un PC sau o retea poate sa aduca si prejudicii la
nivel de productie in organizatie. Masurile de securitate implementate defectuos in
retelele wireless demonstreaza ca o legatura fizica nu este obligatorie pentru a aparea un
acces neautorizat in retea.
Printre primele responsabilitati ale unui tehnician se gasesc elementele de securitate a

datelor si retelei. Un client sau o organizatie poate depinde de modul in care un tehnician
protejeaza datele si echipamentele. In general sarcinile vor fi ceva mai dificile decat cele
specifice majoritatii angajatilor. Este posibil sa fie nevoie de repararea, reglarea sau
instalarea de echipamente. Este necesara cunoasterea metodelor de configurare pentru a
mentine reteaua sigura si in acelasi timp disponibila celor care vor sa o acceseze.
Tehnicianul trebuie sa se asigure ca actualizarile si patch-urile sunt aplicate, un software
de tip anti-virus este instalat iar un sistem anti-spyware este folosit. Este probabil sa fie
nevoie ca utilizatorii sa primeasca un instructaj privind metodele prin care se mentine un
nivel de securitate ridicat la nivel de PC.
471
472
9.2 Descrierea amenintarilor de securitate
Pentru a proteja cu succes calculatoarele si reteaua, un tehnician trebuie sa inteleaga
ambele tipuri de amenintari in domeniul securitatii calculatoarelor:
 La nivel fizic – Evenimente sau atacuri ca furtul, defectarea, distrugerea

echipamentelor precum servere, switch-uri sau sistemul de cablare.
 La nivelul datelor – Evenimente si atacuri ca inlaturarea, coruperea, furtul de
informatii precum si restrictionarea sau permiterea accesului la informatii.
Amenintari de securitate pot aparea din interiorul sau exteriorul unei organizatii, nivelul
problemelor cauzate putand sa varieze semnificativ:
 Interne – Angajatii au acces la date, echipamente si retea

o Atacuri intentionate reprezinta atacurile in care angajatul doreste sa
provoace pagube.
o Atacuri involuntare reprezinta atacurile in care pagubele aduse datelor sau
echipamentelor nu sunt intentionate.
 Externe – Utilizatori din afara organizatiei care nu au acces autorizat la date sau la
resurse din cadrul retelei
o Nestructurate – Atacatorii folosesc resursele disponibile precum parole sau
script-uri, pentru a obtine accesul si a rula programe ce au ca scop
vandalizarea retelei
o Structurate – Atacatorii se folosesc de cod pentru a accesa sistemul de
operare si diverse produse software instalate
Pierderile sau distrugerile echipamentelor la nivel fizic pot fi costisitoare, iar pierderea de
date poate afecta serios imaginea si reputatia companiei. Amenintarile asupra datelor se
schimba constant iar atacatorii gasesc mereu noi metode pentru a accesa reteaua si a
comite diverse ilegalitati.
 Definirea virusilor, a viermilor (worms) si a troienilor (Trojans).

 Explicarea securitatii web.
 Definirea conceptelor adware, spyware si grayware.
 Explicarea Denial of Service (refuzul de a presta un serviciu).
 Descrierea conceptelor de spam si ferestre de tip "popup".
 Explicarea ingineriei sociale.
 Explicarea atacurilor de tip TCP/IP.
 Explicarea demontarii componentelor hardware si reciclarii acestora.
9.2.1 Definirea virusilor, viermilor (Worms) si troienilor

(Trojans)
473
Virusii de calculator sunt creati si trimisi intentionat de catre atacatori. Un virus este
atasat la mici bucati de cod de calculator, software sau documente. Virusul actioneaza
atunci cand software-ul este rulat pe un calculator. Daca virusul se raspandeste si la alte
calculatoare, acele calculatoare ar putea continua la randul lor la raspandirea virusului.
Un virus este un program scris cu intentia de a crea daune si trimis de catre atacatori.
Virusul este transferat la un alt calculator prin intermediul e-mail-ului, transferului de
fisiere si a mesageriei instante. Virusul se ascunde prin atasarea la un fisier de pe
calculator. Cand fisierul este accesat, virusul se declanseaza si infecteaza calculatorul. Un
virus are puterea de a deteriora sau chiar de a sterge fisierele de pe calculatorul
dumneavoastra, de a folosi e-mail-ul dumneavoastra pentru a se raspandi pe alte
calculatoare sau chiar de a sterge intrega unitate de hard disk.
Unii virusi pot fi extrem de periculosi. Cel mai periculos si daunator virus este folosit
pentru inregistrarea informatiilor tastate. Acesti virusi pot fi folositi de atacatori pentru a
aduna informatii importante, cum ar fi parole si numerele cartilor de credit. Virusii pot
chiar distruge sau modifica informatiile de pe un calculator. Virusii invizibili pot infecta
un calculator si pot ramane inactivi pana cand primesc o comanda de la atacator.
Un vierme (worm) este un program cu auto-replicare care este daunator pentru retele. Un
vierme foloseste reteaua pentru a-si multiplica codul pe calculatoarele din retea, de cele
mai multe ori fara nici o interventie din partea utilizatorului. Acesta este diferit de un
virus pentru ca un vierme nu are nevoie sa se anexeze la un program pentru a infecta un
host. Chiar daca viermele nu dauneaza datelor sau aplicatiilor de pe host, el este daunator
pentru retele deoarece consuma latimea de banda.
Un troian (Trojan) este teoretic un vierme. Troianul nu este nevoie sa fie atasat la alte
componente software. In schimb, o amenintare de tip troian este ascunsa intr-un software
care pare ca face un lucru si de fapt face altul. Troienii sunt adesea deghizati in software-
uri utile. Programul troian se poate reproduce ca un virus si se poate raspandi si la alte
calculatoare. Deteriorarea datelor dintr-un calculator si pierderile de informatii pot fi
semnificative. Este posibil sa fie nevoie de un tehnician pentru efectuarea reparatiilor si
angajatii pot pierde sau pot fi nevoiti sa inlocuiasca date. Un calculator infectat ar putea
trimite date critice la concurenta si in acelasi timp ar putea infecta alte calculatoare din
retea.
Software-ul de protectie impotriva virusilor, cunoscut sub denumirea de software anti-

virus, este special conceput pentru a detecta, dezactiva si elimina virusi, viermi, troieni
inainte ca acestia sa infecteze un calculator. Software-ul anti-virus devine repede depasit
si este responsabilitatea tehnicianului de a aplica cele mai recente actualizari, patch-uri,
precum si definitii ale virusilor ca parte a unui program regulat de intretinere. Multe
organizatii stabilesc in scris o politica de securitate, precizand ca angajatilor nu li se
permite sa instaleze nici un software care nu este oferit de catre companie. De asemenea
organizatiile ii fac constienti pe angajati de pericolele la care se expun atunci cand
deschid atasamentele e-mail-urilor care ar putea contine un virus sau un vierme.
474
475
9.2.2 Explicarea securitatii web
Securitatea web este importanta deoarece foarte multa lume viziteaza Word Wide Web in
fiecare zi. Cateva din caracteristicile care fac web-ul folositor si distractiv pot
deasemenea sa-l faca daunator unui calculator.
Instrumentele care sunt folosite pentru a face paginile web mai puternice si versatile,
dupa cum puteti vedea in Figura 1, pot de asemenea sa faca calculatoarele mai
vulnerabile la atacuri. Aici sunt cateva exemple de instrumente web:
 ActiveX – Tehnologia creata de Microsoft pentru a controla interactivitatea pe

paginile web. Daca ActiveX ruleaza pe o pagina, o aplicatie sau un mic program
trebuie descarcat pentru a avea acces la functionalitatea integrala.
 Java – Limbajul de programare care permite aplicatiilor sa ruleze in interiorul unui
browser web. Exemplele de aplicatii includ un calculator sau un numarator.
 JavaScript – Limbaj de programare dezvoltat pentru a interactiona cu codul sursa
HTML pentru a crea site-uri web interactive. Exemplele includ un banner care se
roteste sau o fereastra popup.
Figura 1
476
Atacatorii pot folosi oricare din aceste intrumente pentru a instala un program intr-un
calculator. Pentru protectia impotriva acestor atacuri, majoritatea browser-elor au setari
care obliga utilizatorul calculatorului sa accepte descarcarea sau folosirea ActiveX-ului, a
Java sau a JavaScript-ului, dupa cum puteti observa in Figura 2.
Figura 2
9.2.3 Definirea conceptelor adware, spyware si grayware

Adware-ul, spyware-ul si grayware-ul sunt in general instalate intr-un calculator fara
cunostinta utilizatorului. Aceste programe colecteaza informatii stocate in calculator,
schimba configuratia calculatorului, deschid ferestre suplimentare pe calculator fara
consimtamantul utilizatorului.
Adware-ul este un software ce afiseaza publicitate pe calculatorul dumneavoastra.

Adware-ul este in general distribuit cu programele descarcate de pe Internet. Cel mai
adesea, adware-ul este afisat intr-o fereastra pop-up. Ferestrele pop-up cu adware sunt
uneori dificil de controlat si deschid ferestre noi mai repede decat utilizatorul le poate
inchide.
477
Grayware-ul sau malware-ul este un fisier sau un program, altul decat un virus, care este
potential daunator. Multe atacuri grayware sunt atacuri de tip phishing ce incearca sa
convinga cititorul sa ofere atacatorului acces la informatii personale fara ca acesta sa stie.
Pe masura ce completati un formular online, datele sunt trimise la atacator. Grayware-ul
poate fi inlaturat folosind unelte de inlaturare spyware si adware.
Spyware-ul, un tip de grayware, este similar cu adware-ul. Acesta este distribuit fara
interventia si cunostinta utilizatorului. Odata instalat, spyware-ul monitorizeaza
activitatea calculatorului. Spyware-ul transmite apoi aceasta informatie organizatiei
responsabile de lansarea spyware-ului.
Phishing-ul este o forma de inginerie sociala unde atacatorul pretinde sa reprezinte o

organizatie externa legitima, ca de exemplu o banca. O potentiala victima este contactata
prin e-mail. Atacatorul este posibil sa ceara sa verifice informatii, ca de exemplu parola
sau username-ul, pentru a preveni presupuse consecinte teribile ce pot aparea.
NOTA: Se intampla rar sa fie nevoie sa oferiti online informatii personale sau financiare
importante. Fiti suspicios. Folositi serviciile postale pentru a schimba informatii
importante.
478
479
9.2.4 Explicarea atacului de tip Denial of Service
Denial of Service (DoS) este o forma de atac care interzice utilizatorilor sa acceseze
servicii standard precum un server de e-mail sau web, pentru ca sistemul este ocupat sa
raspunda unui numar anormal de mare de cereri. DoS functioneaza prin trimiterea unui
numar suficient de mare de cereri astfel incat serviciul cautat sa devina supraincarcat si sa
cedeze.
Atacurile tipice de tip DoS includ:
 Ping al mortii – O serie de ping-uri repetate mai mari decat cele normale care vor
face sa cedeze calculatorul receptor.
 E-mail-ul bomba – O cantitate mare de mail bulk este transmisa asfel incat sa
suprasolicite serverul de mail si sa impiedice utilizatorii normali sa acceseze
serverul.
DoS distribuit (DDoS) este o alta forma care foloseste mai multe calculatoare, numite
zombi. Cu DDoS, intentia este sa se obstructioneze sau sa se suprasolicite accesul la
serverul tinta. Calculatoarele de tip zombi aflate in diverse zone geografice fac dificila
descoperirea originii atacului.
480
9.2.5 Descrierea spam-ului si a ferestrelor de tip popup
Spam-ul, de asemenea cunoscut ca si junk mail, este un tip de e-mail nesolicitat asa cum
este prezentat in Figura 1. In cele mai multe cazuri, spam-ul este folosit ca si metoda de
publicitate. Cu toate acestea, spam-urile pot fi folosite pentru a trimite link-uri daunatoare
sau cu un continut inselator, asa cum este prezentat in Figura 2.
Cand este utilizat ca o metoda de atac, spam-ul poate include link-uri catre un web site
infectat sau un atasament care ar putea infecta un computer. Aceste link-uri sau
atasamente pot duce la o multime de ferestre concepute pentru a capta atentia si care va
vor duce la site-uri publicitare. Acestea sunt numite ferestre popup. Asa cum se arata in
Figura 2, daca nu le controlam aceste ferestre popup pot acoperi rapid ecranul
utilizatorului si pot impiedica efectuarea oricaror sarcini.
Multi anti-virusi si programe software de e-mail pot detecta automat si sterge spam-ul din
casuta postala. Unele spam-uri pot trece de programe, asa ca uitati-va dupa cateva indicii
des intalnite:
 Nici un subiect
 Adresa incompleta
 E-mail-uri generate de calculator
 E-mail-uri de raspuns care nu au fost trimise de catre utilizator
Figura 1 Figura 2
9.2.6 Explicarea ingineriei sociale (social engineering)

Un inginer social este un individ capabil sa obtina acces la un echipament sau la o retea
pacalind persoane pentru a i se oferi informatiile de acces necesare. Adesea, inginerii
sociali castiga increderea unui angajat si il conving pe acesta sa divulge numele de
utilizator (username-ul) si parola.
481
Un inginer social poate sa para un tehnician care incearca sa obtina intrarea intr-o incinta,
dupa cum se poate observa in Figura 1. Odata intrat, inginerul social poate sa se uite pe
furis la angajati pentru a aduna informatii, poate cauta documente pe birouri cu parole si
numere de telefon atasate, sau sa obtina un fisier al companiei cu adrese de e-mail.
Aici sunt cateva masuri de baza care va ajuta sa va protejati impotriva ingineriei sociale:
 Nu divulgati niciodata parola dumneavoastra

 Verificati intotdeauna ID-ul unei persoane necunoscute
 Restrictionati accesul vizitatorilor neasteptati
 Escortati toti vizitatorii
 Nu va pastrati nicoadata parola pe suprafata de lucru
 Blocati-va calculatorul cand parasiti biroul dumneavoastra
 Nu lasati pe nimeni sa va insoteasca cand treceti de o usa care cere accesul cu card
Figura 1
9.2.7 Explicarea atacurilor de tip TCP/IP

TCP/IP este suita de protocoale folosita pentru a controla toate comunicatiile de pe
Internet. Din pacate, TCP/IP poate de asemenea sa faca o retea vulnerabila la atacuri.
Unele dintre cele mai generale atacuri:
 Traficul excesiv de pachete SYN (SYN flood) – Deschide la intamplare porturi

TCP, incarcand echipamentul de retea sau calculatorul cu o cantitate mare de cereri
false, lucru ce cauzeaza blocarea celorlalte sesiuni
 DoS (Denial of Service) – Trimite cantitati de cereri anormal de mari unui sistem
oprind accesul la servicii
 DDoS-ul – Foloseste "zombi" pentru a face originile atacurilor DoS dificil de
localizat
 Spoofing – Dobandeste accesul la resursele dispozitivelor simuland ca este un
calculator de incredere
482
 Omul-din-mijloc (Man-in-the-Middle) – Intercepteaza sau introduce informatii
false in traficul dintre doua host-uri (calculatoare gazda)
 Replay – Foloseste programe ce capteaza pachete din retea pentru a extrage nume
de utilizatori (username-uri) si parole ce vor fi folosite ulterior pentru obtinerea
accesului
 Coruperea DNS-ului (DNS Poisoning) – Schimba inregistrarile DNS ale unui
sistem pentru a redirectiona cererile catre servere false unde informatiile sunt
inregistrate
9.2.8 Explicarea demontarii componentelor hardware si a

reciclarii acestora
Deconstructia hardware reprezinta procesul prin care se elimina date importante de pe
componentele hard sau soft inainte de a fi reciclate sau aruncate. Hard disk-urile trebuie
sterse complet pentru a evita o posibila recuperare a datelor folosind programe
specializate. Nu este de ajus sa stergeti fisierele sau chiar sa formatati hard disk-ul.
Folositi programe terte pentru a suprascrie in mod repetat datele astfel incat acestea sa
devina inutilizabile. Singura posibilitate care ne asigura ca datele nu pot fi recuperate de
pe hard disk este sa lovim cu atentie platanele cu un ciocan si sa aruncam resturile.
Mediile de stocare, cum ar fi CD-urile si floppy disk-urile, trebuie de asemenea distruse.

Folositi o masina de tocat proiectata pentru acest scop.
483
9.3 Identificarea procedurilor de securitate
Un plan de securitate trebuie utilizat pentru a determina modul de actiune in cazuri
critice. Politicile planului de securitate trebuie actualizate constant pentru a reflecta
ultimele amenintari la adresa unei retele. Un plan de securitate cu proceduri clare este
baza ce trebuie urmarita de un tehnician. Planurile de securitate trebuiesc revizuite anual.
Parte din procesul de a asigura securitatea este sa efectuati teste pentru a determina
zonele unde securitatea este slaba. Testele trebuie efectuate cu regularitate. Noi
amenintari apar zilnic. Testarea regulata asigura detalii asupra oricaror slabiciuni posibile
in planul de securitate curent, ce trebuie indepartate.
Sunt mai multe niveluri de securitate intr-o retea, incluzand cel fizic, wireless si al
datelor. Fiecare nivel este supus atacurilor. Tehnicianul trebuie sa inteleaga cum sa
implementeze proceduri de securitate pentru a proteja echipamentele si datele.
 Explicarea componentelor necesare pentru o politica de securitate locala standard.

 Explicarea sarcinilor necesare protejarii echipamentului fizic.
 Descrierea modalitatii de protejare a datelor.
 Descrierea tehnicilor de securitate ale retelelor fara fir (wireless)
484
9.3.1 Explicarea componentelor necesare pentru o
politica de securitate locala standard
Chiar daca politicile de securitate locale pot varia de la o organizatie la alta, exista cateva
intrebari pe care orice organizatie ar trebui sa le puna:
 Ce bunuri au nevoie de protectie?

 Care sunt posibilele amenintari?
 Ce trebuie facut in cazul unei fisuri in sistemul de securitate?
NOTA: PC-ul poate fi denumit si procesor sau UCP. In cadrul acestui curs, termenul de
UCP se va referi numai la chip-ul microprocesorului.
O politica de securitate ar trebui sa descrie cum rezolva o companie problemele de

securitate:
 Definirea unui proces pentru tratarea incidentelor de securitate la nivel de

companie
 Definirea unui proces pentru auditarea sistemului de securitate actual
 Definirea unui cadru general de securitate pentru a implementa securitatea retelei
485
 Definirea comportamentelor permise
 Definirea comportamentelor interzise
 Descrierea evenimentelor ce trebuie memorate in log-uri si a modului de stocare:
Event Viewer, fisiere de log ale sistemului sau fisiere de log de securitate
 Definirea accesului la resursele din retea prin intermediul permisiunilor la nivel de
cont
 Definirea metodelor de autentificare pentru acces la date: nume de utilizator,
parole, sisteme biometrice, smart card-uri
9.3.2 Explicarea sarcinilor necesare protejarii

echipamentului fizic
Securitatea fizica este la fel de importanta ca si securitatea informatiilor. Cand un
calculator cade in mainile atacatorilor, informatiile sunt de asemenea furate.
Exista mai multe metode de a proteja din punct de vedere fizic echipamentele, dupa cum
puteti vedea in Figurile 1 si 2:
 Controlul accesului la facilitati

 Folosirea incuietorilor cu cablu pentru echipamente
 Pastrarea camerelor de telecomunicatie incuiate
 Fixarea echipamentelor cu suruburi de protectie
 Folosirea unor carcase de securizare in jurul echipamentelor
 Instalarea si etichetarea senzorilor, precum tag-uri pentru identificarea frecventei
radio (RFID), pe echipamente
Pentru accesul la facilitati exista mai multe masuri de protectie:
 Carduri pentru a stoca informatiile utilizatorului, incluzand nivele de acces

 Conectori de tip Berg pentru conexiunea la o unitate de discheta (floppy drive)
 Senzori biometrici care identifica caracteristicile fizice ale utilizatorului, precum
amprentele sau retinele
 Amplasarea unui paznic pentru asigurarea securitatii
 Senzori, precum etichete RFID, pentru monitorizarea echipamentului
Figurile 1 si 2
486
9.3.3 Descrierea modalitatii de protejare a datelor
Valoarea echipamentelor fizice este deseori cu mult mai mica decat valoarea datelor
continute. Pierderea datelor importante ale unei companii in fata competitorilor sau
raufacatorilor poate fi foarte costisitoare. Acest tip de pierderi poate cauza o lipsa de
incredere fata de companie si concedierea tehnicienilor companiei care se ocupa de
securitate. Pentru a proteja datele exista mai multe metode de securitate care pot fi
implementate.
Protejarea prin parola

Protejarea prin parola poate preveni accesul neautorizat la continut, asa cum este
prezentat in Figura 1. Atacatorii pot obtine acces la date neprotejate din cadrul PC-urilor.
Toate PC-urile ar trebui sa fie protejate prin parole. Se recomanda 2 nivele de protectie
prin parole:
 BIOS – Se impiedica modificarea setarilor BIOS fara a introduce parola

corespunzatoare.
 Autentificare – Impiedica accesul neautorizat la retea.
Autentificarea in retea permite metode de inregistrare a activitatilor in retea precum si

permiterea sau interzicerea accesului la resurse. Astfel se poate determina ce resurse sunt
accesate. In mod normal, administratorul de sistem defineste o conventie de nume pentru
username-uri la implementarea autentificarii in retea. Un exemplu des intalnit pentru un
username este initiala prenumelui urmata de numele de familie. Este recomandat sa se
mentina o conventie de nume simpla pe care angajati sa o poata memora usor.
Cand se atribuie parole, nivelurile de securitate trebuie sa fie comparabile cu protectia

necesara. O politica buna de securitate trebuie implementata strict si trebuie sa includa
dar nu sa se limiteze la urmatoarele reguli:
 Parolele ar trebui sa expire dupa o anumita perioada de timp.

 Parolele ar trebui sa fie o combinatie intre litere si cifre astfel incat sa nu poata fi
sparte usor.
 Standardele de parole ar trebui sa interzica utilizatorilor sa scrie parolele si sa le
lase neprotejate de ochii vizitatorilor.
 Trebuie definite regulile privind expirarea parolelor si blocarea conturilor. Regulile
privind blocarea conturilor se aplica atunci cand o incercare nereusita a fost facuta
in scopul de a accesa sistemul sau cand s-a detectat o schimbare specifica in
configuratia sistemului.
Pentru a simplifica sistemul de administrare a securitatii, o metoda buna este de a

introduce utilizatorii in grupuri si apoi de a atribui grupurilor anumite resurse. Prin
aceasta metoda se asigura schimbarea drepturilor de acces la resurse a utilizatorilor dintr-
o retea doar mutand-i intre diverse grupuri. Aceasta este o metoda utila atunci cand este
necesar sa se creeze conturi temporare pentru vizitatori sau consultanti, carora li se poate
limita usor accesul la resurse
487
Criptarea datelor
Criptarea datelor foloseste coduri si cifruri. Traficul dintre resurse si computerele din
retea poate fi protejat de atacatorii care monitorizeaza sau inregistreaza tranzactii prin
implementarea criptarii. Este foarte putin probabil sa se poata descifra date capturate in
timp util pentru a fi folosite.
Retelele Virtuale Private (VPN) folosesc criptarea pentru a proteja datele. O conexiune de
tip VPN permite unui utilizator la distanta sa acceseze in siguranta resursele unei retele ca
si cum ar fi legat fizic la acea retea.
Figura 1
Protectia porturilor
Orice comunicatie care foloseste TCP/IP are asociat un numar de port. HTTPS, de
exemplu, foloseste in mod implicit portul 443. Un firewall, asa cum este prezentat in
Figura 2, este o metoda de a proteja un PC de intruziune prin intermediul porturilor.
Utilizatorul poate controla tipul de date trimise catre un PC selectand ce porturi sunt
deschise si care sunt securizate. Datele transportate intr-o retea poarta denumirea de
trafic.
488
Backup al datelor
Procedurile de efectuare de backup-uri de date ar trebui incluse intr-un plan de securitate.
Datele pot fi pierdute sau deteriorate in circumstante precum furt, erori ale
echipamentelor sau dezastre precum incendiu sau inundatii. Backup-ul datelor este una
dintre cele mai eficiente metode de protectie impotriva pierderilor de date. In continuare
sunt prezentate cateva elemente importante privind backup-ul de date:
 Frecventa backup-urilor – Backup-urile de date pot dura destul de mult. Uneori

este mult mai usor sa se faca un backup complet lunar sau saptamanal, iar apoi sa
se faca mai des backup-uri partiale ale datelor care au fost modificate de la ultimul
backup complet. Totusi, raspandirea backup-urilor pe mai multe inregistrari creste
durata necesara restaurarii datelor.
 Stocarea backup-urilor – Backup-urile ar trebui transportate la un sediu extern
organizatiei pentru un nivel de securitate sporit. Mediile de stocare cu datele de
backup sunt transportate la locatia externa organizatiei, zilnic, saptamanal sau lunar
asa cum este nevoie in companie.
 Siguranta backup-urilor – Backup-urile pot fi protejate cu parole. Parolele
trebuie sa fie introduse inainte de restaurarea datelor de pe mediul de stocare.
Figura 2
489
Securitatea sistemului de fisiere
Toate sistemele de fisiere tin evidenta resurselor, insa numai sistemele de fisiere cu
jurnale pot inregistra logarile utilizatorilor dupa data si timp. Sistemul de fisiere FAT 32,
prezentat in Figura 3, folosit in cateva versiuni ale Windows, nu are nici sisteme de
jurnale nici metode de criptare. Prin urmare, in situatiile in care este nevoie de securitate
ridicata se utilizeaza in general sisteme de fisiere precum NTFS, intalnit la Windows
2000 si Windows XP. Daca o securitate sporita este necesara, se pot rula anumite utilitare
precum CONVERT care sa permita imbunatatirea sistemului de fisiere de la FAT 32 la
NTFS. Procesul de conversie este ireversibil. Este importanta definirea clara a scopurilor
inainte de a face tranzitia.
Figura 3
9.3.4 Descrierea tehnicilor de securitate ale retelelor fara

fir (wireless)
Din moment ce traficul este transmis prin unde radio in retelele wireless, este usor pentru
atacatori sa monitorizeze și sa atace datele fara sa fie nevoie să se conecteze fizic la o
retea. Atacatorii dobandesc acces la o retea aflandu-se in raza de actiune a unei retele
wireless neprotejate. Un tehnician trebuie sa stie cum sa configureze puncte de acces
(access points) si placi de retea wireless la un nivel corespunzator de securitate.
490
Cand instalati servicii pentru conexiunile wireless, ar trebui sa aplicati imediat tehnici de
securitate wireless pentru a preveni accesul nedorit la retea, dupa cum puteti observa in
Figura 1. Punctele de acces wireless ar trebui configurate cu setari de baza pentru
siguranta care sa fie compatibile cu securitatea retelei existente.
Figura 1
Un atacator poate accesa informatiile ce sunt transmise prin semnale radio. Un sistem de
criptare wireless poate fi folosit pentru a preveni captarea și utilizarea datelor, codand
informatia ce este trimisa. Ambele terminale ale fiecarei legaturi trebuie sa foloseasca
aceleasi standarde de criptare. Figura 2 ilustreaza nivelele de securitate descrise aici:
 Wired Equivalent Privacy – prima generatie de standarde ale securitatii pentru

conexiuni wireless. Atacatorii au descoperit repede faptul ca spargerea criptarii de
tip WEP era usor de realizat. Cheile de criptare folosite pentru a codifica mesajele
pot fi detectate monitorizand programe. Odata ce cheile au fost obtinute, mesajele
pot fi decodificate cu usurinta.
 Wi-Fi Protected Access (WPA) – o versiune imbunatatita a WEP-ului. A fost creat
ca o solutie temporara pana cand 802.11i (un nivel de securitate pentru sistemele
491
wireless) a fost implementat complet. Acum ca 802.11i a fost omologat, a fost
lansat WPA2. Acesta acopera intregul standard 802.11i.
 Lightweight Extensible Authentication Protocol (LEAP) – numit si EAP-Cisco
este un protocol de securitate pentru conexiuni wireless creat de Cisco pentru a
acoperi neajunsurile WEP-ului si WPA-ului. LEAP este o alegere buna cand
folosim echipamente Cisco impreuna cu sisteme de operare precum Windows si
Linux.
Wireless Transport Layer Security (WTLS) este un nivel de securitate folosit de

dispozitivele mobile ce utilizeaza Wireless Applications Protocol (WAP - Protocolul
pentru Aplicatii Fara Fir). Dispozitivele mobile nu detin foarte multa latime de banda
libera pe care sa o dedice protocoalelor de securitate. WTLS-ul a fost proiectat pentru a
oferi securitate dispozitivelor WAP intr-o maniera eficienta din punct de vedere al
ocuparii latimii de banda.
Figura 2
9.4 Identificarea tehnicilor comune de intretinere

preventiva pentru securitate
492
Securitatea este un proces si o tehnologie in continua schimbare. Noi vulnerabilitati sunt
descoperite in fiecare zi. Atacatorii sunt in continua cautare de noi metode care sa fie
folosite in atacuri. Producatorii de software trebuie sa creeze si sa publice in mod regulat
noi patch-uri pentru a corecta defectele si vulnerabilitatile produselor. Daca un calculator
este lasat neprotejat de catre un tehnician, un atacator poate sa obtina usor acces la el.
Calculatoarele neprotejate de pe Internet pot fi infectate in cateva minute.
Din cauza schimbarilor permanente ale amenintarilor de securitate, un tehnician trebuie

sa inteleaga modul de instalare a patch-urilor si actualizarilor. De asemenea, trebuie sa fie
capabil sa recunoasca aparitia unor noi actualizari si patch-uri. Unii producatori
realizeaza actualizari in aceeasi zi in fiecare luna, dar in acelasi timp trimit actualizari
critice atunci cand este necesar. Alti producatori furnizeaza servicii de actualizare
automata care updateaza produsul software de fiecare data cand calculatorul este pornit,
sau trimit notificari prin e-mail cand un nou patch sau o noua actualizare este lansata.
 Explicarea modului de actualizare a semnaturilor software-urilor anti-virus si anti-

spyware.
 Explicarea modului de instalare a pachetelor de servicii si a patch-urilor de
securitate pentru sistemul de operare.
9.4.1 Explicarea modului de actualizare a semnaturilor

software-urilor anti-virus si anti-spyware
Amenintarile de securitate ale diferitelor tipuri de virusi sunt intotdeauna prezente.
Atacatorii cauta in mod constant noi modalitati de infiltrare in calculatoare si retele.
Deoarece sunt dezvoltati intotdeauna noi virusi, securitatea software-ului trebuie sa fie
continuu imbunatatita. Acest proces poate fi efectuat automat, dar un tehnician trebuie
493
cunoasca modul manual de actualizare a oricarui tip de software de protectie si a oricaror
aplicatii ale clientilor.
Programele de identificare a virusilor, spyware-urilor si adware-urilor cauta tipare in

codul programat al software-ului dintr-un calculator. Aceste tipare sunt stabilite prin
examinarea virusilor care sunt descoperiti pe internet sau in LAN-uri. Aceste tipare de
cod sunt denumite semnaturi. Producatorii de software de protectie compileaza
semnaturile in tabele de definire a virusilor. Pentru a updata fisierele semnatura pentru
software-ul de spyware si anti-virus, mai intai verificati daca fisierele semnatura sunt cele
mai recente. Aceasta se poate face accesand optiunea "About" a software-ului de
protectie, sau lansand instrumentul de actualizare al software-ului de protectie. Daca la
cele mai multe dintre software-urile de protectie fisierele semnatura sunt expirate,
incercati sa le reactualizati manual accesand optiunea "Update Now".
Intotdeauna ar trebui sa descarcati fisierele semnatura de pe pagina de internet a

producatorului, pentru a va asigura ca update-ul este autentic si nu virusat. Acest lucru
poate solicita serios pagina de internet a producatorului, in special cand noi virusi sunt
pusi in circulatie. Pentru a evita crearea unui trafic intens pe un singur site web, o parte
dintre producatori distribuie fisiere semnatura pentru a fi descarcate pe multe asemenea
site-uri. Aceste site-uri folosite pentru descarcare sunt denumite mirrors(oglinzi).
ATENTIE: Cand descarcati fisierele semnatura de pe un asemenea site(mirror),

asigurati-va ca acesta este legitim. Folositi intotdeauna legaturile catre site-uri mirror
aflate pe site-ul web al producatorului.
494
9.4.2 Explicarea modului de instalare a pachetelor de
servicii si a patch-urilor de securitate pentru sistemul de
operare
Virusii si viermii pot fi eliminati cu dificultate dintr-un calculator. Instrumente software
sunt necesare pentru a elimina virusii si pentru a repara codul calculatorului pe care
virusul l-a modificat. Aceste instrumente sunt furnizate de producatorii sistemelor de
operare si de companiile producatoare de software de securitate. Asigurati-va ca
descarcati aceste intrumente de pe un site legitim.
Producatorii de sisteme de operare si aplicatii software pot furniza actualizari de cod

numite patch-uri care impiedica virusii nou descoperiti sau viermii de retea sa efectueze
un atac reusit. Periodic, producatorii combina patch-urile si actualizarile intr-o aplicatie
de actualizare completa numita pachet de servicii (service pack). Multe atacuri
devastatoare ale virusilor ar putea sa fie mai putin grave daca mai multi utilizatori ar
descarca si instala cele mai recente pachete de servicii.
Sistemul de operare Windows de obicei verifica site-ul de actualizari ale Windows-ului

pentru actualizari de inalta prioritate care pot proteja calculatorul de cele mai recente
amenintari de securitate. Aceste actualizari pot include actualizari de securitate,
actualizari critice, precum si pachete de servicii (service packs). In functie de setarea pe
care o alegeti, Windows descarca si instaleaza automat orice actualizari de inalta
prioritate de care calculatorul are nevoie, sau va anunta ca aceste actualizari devin
disponibile.
Actualizarile trebuie instalate, nu doar descarcate. Daca folositi setarea Automatic puteti
programa ziua si ora. Altfel, noile actualizari sunt instalate la 3 A.M. (dimineata) in mod
implicit. In cazul in care calculatorul este oprit in timpul unei actualizari programate ,
acestea se instaleaza urmatoarea data cand pornim calculatorul. De asemenea puteti alege
ca Windows-ul sa va anunte cand o noua actualizare este disponibila si sa instalati
dumneavoastra actualizarea.
Urmati pasii din Figura 1 pentru a actualiza sistemul de operare cu un pachet de servicii
(service pack) sau cu un patch de securitate.
495
Figura 1
496
497
Procesul de depanare este folosit pentru a ajuta la rezolvarea problemelor de securitate.
Aceste probleme se intind de la cele simple, precum prevenirea unei persoane sa se uite
peste umarul dumneavoastra, la cele mai complexe, precum inlaturarea manuala a
fisierelor infectate. Folositi pasii de depanare ca un ghid care sa va ajute la diagnosticarea
si repararea problemelor.


Tehnicienii de calculatoare trebuie sa fie capabili sa analizeze o amenintare de securitate
si sa determine cea mai potrivita metoda pentru a proteja bunurile si a repara pagubele.
Acest proces se numeste depanare.

498
Figurile 1
Figurile 2
499
Dupa ce discutati cu clientul ar trebui sa verificati problemele evidente. Figura 3 listeaza
problemele care se aplica laptop-urilor.
Figura 3
listeaza cateva solutii rapide pentru problemele laptop-urilor.
Figura 4
Daca solutiile rapide nu corecteaza problema, este timpul sa adunati informatii din
calculator. Figura 5 prezinta diferite moduri de a aduna informatii despre problema de la
laptop.
500
Figura 5
In acest moment veti avea destule informatii pentru a evalua problema, pentru a cerceta si
implementa solutii posibile. Figura 6 prezinta resursele pentru solutiile posibile.
Figura 6
Dupa ce ati rezolvat problema, prezentati solutia clientului. Figura 7 prezinta o lista de
Figura 7
501
Problemele calculatoarelor pot fi hardware, software, de conectivitate sau o combinatie a
celor trei. Puteti rezolva anumite tipuri de probleme mai des decat alte tipuri de probleme.
Figura 1 prezinta o diagrama a celor mai frecvente probleme de securitate si solutiile
acestora.
Foaia de lucru este proiectata pentru a consolida abilitatile dumneavoastra de comunicare

pentru a verifica informatiile de la client.
502
503
504
9.6 Rezumat
In acest capitol s-au discutat problemele de securitate si de ce este important sa se
protejeze echipamentele dintr-un computer, retelele si datele. Amenintarile, procedurile si
intretinerea preventiva legate de securitatea datelor precum si cea fizica sunt descrise
pentru a va ajuta sa va mentineti echipamentele si datele in siguranta. Securitatea
protejeaza PC-urile, echipamentele de retea si datele de la pierderi si pericole fizice.
Urmatoarele concepte sunt dintre cele mai importante de retinut din acest capitol:
 Amenintarile de securitate pot veni din interiorul sau din exteriorul unei companii.
 Virusii si viermii informatici sunt principalele tipuri de amenintari asupra datelor.
 Se recomanda dezvoltarea si mentinerea unui plan de securitate pentru a proteja
atat datele cat si echipamentele de la pierderi.
 Mentineti sistemele de operare si aplicatiile la zi si securizate cu actualizari si
pachete de servicii.
505
CAPITOLU – X
10.0 Introducere
Care este relatia dintre aptitudinea de comunicare si cea de depanare? Ca si tehnician, nu
numai ca veti repara calculatoare dar veti interactiona si cu oamenii. De fapt, in depanare
este la fel de important sa comunicati cu un client, precum este nevoie sa aveti cunostinte
despre cum se repara un calculator. In acest capitol, veti invata sa folositi aptitudinile de
comunicare cu aceeasi incredere cu care manevrati o surubelnita.
Dupa parcurgerea acestui capitol veti putea indeplini urmatoarele obiective:
 Explicarea relatiei dintre comunicare si procesul de depanare.

 Descrierea aptitudinilor bune de comunicare si a comportamentului profesional.
 Explicarea aspectelor etice si legale privind lucrul cu tehnologia calculatoarelor.
 Descrierea mediului dintr-un centru de apel si a responsabilitatilor tehnicianului.
10.1 Explicarea relatiei dintre comunicare si procesul de

depanare
Ganditi-va la un moment in care a trebuit sa sunati o persoana de la service pentru a va
repara ceva. Ati avut impresia ca este o urgenta? Ati apreciat cand persoana de la service
a fost simpatica si entuziasta? Poate ati avut o experienta neplacuta cu persoana de la
service. V-ati gandit sa sunati inca o data aceeasi persoana pentru a repara o alta
problema?
Aptitudinile bune de comunicare vor spori aptitudinile de depanare ale unui tehnician.
Ambele aptitudini necesita timp si experienta pentru a se dezvolta temeinic. Pe masura ce
cunostintele dumneavoastra despre hardware, software si sisteme de operare cresc,
abilitatea de a determina rapid care este problema si de a gasi o solutie se va imbunatati.
Acelasi principiu se aplica si pentru a va dezvolta abilitatile de comunicare. Cu cat veti
practica mai mult abilitatile de comunicare, cu atat veti deveni mai eficient in relatia cu
clientii. Un tehnician bine informat, care foloseste bune abilitati de comunicare va fi
intotdeauna solicitat pe piata de munca.
Pentru a depana un calculator, va trebui sa aflati detaliile problemei de la client.

Majoritatea persoanelor care au nevoie de repararea unei probleme a calculatorului simt,
probabil, o stare de stres. Daca stabiliti o buna comunicare cu clientul, acesta se mai
poate relaxa putin. Un client relaxat va fi capabil sa va dea informatiile de care aveti
nevoie pentru a determina sursa problemei, pentru ca apoi sa o puteti rezolva.
Discutia deschisa cu clientul este de obicei primul pas facut in rezolvarea problemei
calculatorului. Ca si tehnician, veti avea de asemenea acces la diferite instrumente de
comunicare si cercetare. Toate aceste resurse pot fi folosite pentru a culege informatii
utile pentru procesul de depanare.
506
507
508
10.2 Descrierea aptitudinilor bune de comunicare si
a comportamentului professional
Fie ca discutati cu un client la telefon sau in persoana, este important sa comunicati bine
si sa va prezentati profesional. Profesionalismul si bunele calitati de comunicare va vor
spori credibilitatea in fata clientului.
Limbajul corpului dumneavoastra poate fi vazut de catre client. Un client poate auzi
suspinele dumneavoastra si poate simti cand sunteti ironic, chiar si la telefon. In schimb,
clientii pot deasemenea simti ca dumneavoastra zambiti in timp ce vorbiti cu ei la telefon.
Majoritatea tehnicienilor din centrele de relatii cu clientii folosesc o oglinda la birou
pentru a-si urmari expresia fetei.
Tehnicienii de succes isi controleaza propriile reactii si emotii de la apelul unui client la
altul. O regula buna, care ar trebui urmata de toti tehnicienii, este aceea ca un nou apel
reprezinta un nou inceput. Niciodata sa nu va purtati frustrarea de la un apel la celalalt.
 Determinarea problemei calculatorului clientului.

 Afisarea unui comportament profesional fata de client.
 Focalizarea atentiei clientului asupra problemei in timpul apelului.
 Folosirea unei etici corespunzatoare in comunicarea prin intermediul Internetului
(netiquette).
 Implementarea tehnicilor de administrare a timpului si stresului.
 Observarea documentelor de tip SLA (Service Level Agreements).
 Respectarea politicilor companiei.
10.2.1 Determinarea problemei calculatorului

clientului
Una dintre primele sarcini ale tehnicianului este aceea de a determina tipul problemei pe
care clientul o intampina.
Amintiti-va aceste trei reguli la inceputul conversatiei dumneavoastra:
 Fiti informat – Adresati-va clientului pe nume

 Raportati-va la client – Comunicati concis pentru a crea o conexiune unu-la-unu cu
clientul dumneavoastra
 Fiti intelegatori – Determinati nivelul de cunostinte al clientului despre calculator
pentru a sti cum sa comunicati eficient cu acesta
Pentru a face toate acestea, trebuie sa exersati tehnici de ascultare activa. Permiteti-i
clientului sa va spuna intreaga poveste. In timp ce clientul va explica problema, ocazional
strecurati mici cuvinte sau propozitii, cum ar fi "Inteleg", "Da", "Pricep" sau "In ordine".
509
Acest comportament ii arata clientului ca sunteti acolo si ca il ascultati. Nu este acelasi
lucru cu intreruperea clientului pentru a pune o intrebare sau pentru a face o afirmatie.
Un tehnician nu ar trebui sa intrerupa clientul pentru a pune o intrebare sau pentru a face
o afirmatie. Acest lucru este necuviincios, nepoliticos si creaza tensiune. De multe ori
intr-o conversatie, va puteti trezi ca va ganditi deja la ceea ce o sa spuneti inainte ca
cealalta persoana sa termine de vorbit. Cand faceti acest lucru, nu ascultati cu adevarat.
Ca si exercitiu, incercati sa ascultati cu atentie cand ceilalti vorbesc si lasati-i sa isi
termine ideile.
Dupa ce ati ascultat explicatia intregii probleme de la client, clarificati ceea ce acesta
tocmai a spus. Aceasta il va convinge pe client ca ati auzit si inteles situatia. O buna
practica este sa parafrazati explicatia clientului incepand cu: "Dati-mi voie sa vad daca
am inteles ce mi-ati spus...." Aceasta este o metoda eficienta care ii arata clientului ca ati
ascultat si ca sunteti preocupat de problemele acestuia.
Dupa ce ati asigurat clientul ca intelegeti problema, va trebui probabil sa puneti cateva
intrebari in continuare. Asigurati-va ca puneti intrebari pertinente. Nu puneti intrebari la
care clientul a raspuns deja in momentul in care va descria problema. Acest lucru doar il
va irita pe client si ii va demonstra ca nu l-ati ascultat.
Intrebarile puse dupa povestea clientului ar trebui sa fie intrebari cu variante limitate de
raspuns, concentrate pe informatiile pe care le-ati adunat deja. Intrebarile cu variante
limitate de raspuns ar trebui sa fie focalizate pe obtinerea unor informatii specifice.
Clientul ar trebui sa fie capabil sa raspunda cu un simplu "da" sau "nu", sau cu un raspuns
concret, cum ar fi "Windows XP Pro". Folositi toate informatiile pe care le-ati adunat de
la client pentru a completa ordinul de munca.
10.2.2 Afisarea unui comportament profesional cu

clientul
Cand relationati cu clientii, trebuie sa fiti profesionisti in toate aspectele legate de rolul
dumneavoastra. Trebuie sa tratati clientii cu respect si sa le acordati cea mai mare atentie.
Cand sunteti la telefon, asigurati-va ca stiti cum sa puneti apelul unui client pe "hold" (in
asteptare), precum si modul de a transfera un client fara a pierde apelul. Este important
modul in care va comportati in timpul unui apel si responsabilitatea dumneavoastra este
de a ajuta clientul sa se concentreze asupra problemei si sa o comunice astfel incat sa
aveti posibilitatea de a o rezolva.
Fiti optimist atunci cand comunicati cu clientul. Comunicati-i clientului ceea ce puteti
face. Nu va axati pe ceea ce nu puteti face. Fiti pregatit sa explicati modalitati alternative
in care puteti sa-l ajutati, precum informatii trimise prin e-mail, instructiuni pas cu pas
trimise prin fax sau folosirea software-ului pentru control de la distanta (remote) in
rezolvarea problemei. Clientii isi vor da seama repede daca sunteti interesat in a-i ajuta.
Figura 1 descrie procesul pe care trebuie sa-l urmati inainte de a pune un client pe "hold"
(in asteptare). In primul rand, lasati clientul sa termine de vorbit. Apoi, explicati
510
clientului faptul ca trebuie sa-l puneti pe "hold" si cereti-i permisiunea pentru a face acest
lucru. In momentul in care clientul este de acord sa fie pus in asteptare, multumiti-i.
Spuneti clientului dumneavoastra ca veti lipsi doar cateva minute si explicati-i ce anume
veti face in acel timp.
Figura 1
Figura 2 descrie procesul de transfer al unui apel. Urmariti acelasi proces pentru
transferul unui apel ca atunci cand puneti apelul unui client in asteptare. Lasati clientul sa
termine de vorbit si apoi explicati-i motivul pentru care trebuie sa transferati apelul. Cand
clientul este de acord sa transferati apelul, comunicati-i numarul de telefon la care ii veti
face transferul. Trebuie sa-i comunicati noului tehnician numele dumneavoastra, numele
clientului pe care il transferati si numarul de ordine al acestuia.
Cand colaborati cu clientii, uneori este mai usor de explicat ceea ce nu trebuie sa faceti
dumneavoastra. Observati urmatoarea lista cu lucruri care nu trebuie sa le faceti cand
discutati cu un client:
 Evitati minimizarea problemelor clientului

 Evitati folosirea jargonului, abrevierilor si acronimelor
 Evitati o atitudine sau un ton negativ al vocii
 Evitati sa va certati cu clientii sau sa deveniti defensiv
511
 Evitati sa deveniti critic, insultator sau sa va adresati clientului intr-un mod
neadecvat
 Evitati intreruperile cand vorbiti cu clientii
 Evitati pauzele inutile si bruste
 Evitati transferurile fara sa explicati rolul acestora si fara a obtine consimtamantul
clientului
 Evitati remarcile negative catre client despre alti tehnicieni
Figura 2
10.2.3 Focalizarea atentiei clientului asupra

problemei in timpul apelului
Una dintre responsabilitatile dumneavoastra este mentinerea atentiei clientului asupra
problemei in timpul convorbirii. Cand focalizati atentia clientului asupra problemei, acest
lucru va permite sa controlati convorbirea. Astfel veti folosi eficient timpul
dumneavoastra si al clientului pentru a rezolva problema. Nu luati nici un comentariu
facut de client ca pe un atac personal si nu va razbunati folosind comentarii sau critici.
Daca va pastrati calmul, veti gasi o solutie la problema ramanand concentrat asupra
convorbirii.
512
Cum exista mai multe tipuri de probleme cu calculatorul, exista si diferite tipuri de
clienti, exact cum este aratat in Figura 1. Lista de mai jos a tipurilor de clienti-problema
nu este completa si deseori un client poate afisa o combinatie a acestor trasaturi. Va trebui
sa recunoasteti care sunt trasaturile pe care clientul dumneavoastra le expune.
Recunoscand aceste trasaturi de caracter veti putea sa conduceti conversatia in
consecinta.
Figura 1
513
Clientii vorbareti
Un client vorbaret discuta despre orice cu exceptia problemei pentru care a sunat. Clientii
folosesc adesea convorbirea telefonica ca si o oportunitate de a socializa. Poate fi dificil
sa concentrati atentia unui client vorbaret asupra problemei.
Clientii nepoliticosi
Un client nepoliticos se plange in timpul convorbirii si adesea face comentarii negative
despre produs, serviciile oferite si despre tehnician. Acest tip de client este adesea
insultator si necooperant si se simte jignit foarte usor.
Clientii nervosi
Un client nervos vorbeste tare in timpul convorbirii si adesea incearca sa vorbeasca
atunci cand tehnicianul explica. Clientii nervosi sunt de obicei frustrati pentru ca au o
problema si suparati pentru ca au sunat pe cineva sa le rezolve problema.
Clientii inteligenti
Un client inteligent doreste sa discute cu un tehnician care are aceeasi experienta in
calculatoare ca si el. Acest tip de client incearca sa controleze convorbirea si nu doreste
sa discute cu un tehnician de nivel 1.
514
Clientii lipsiti de experienta
Un client lipsit de experienta are dificultati in a explica problema. Acesti clienti nu sunt
de obicei capabili sa urmeze instructiunile corect si nici sa comunice erorile cu care se
confrunta.
10.2.4 Folosirea unei etici corespunzatoare atunci

cand comunicati prin intermediul Internetului
(netiquette)
Ati citit vreodata vreun blog unde 2 sau 3 membri nu mai discuta problema ci pur si
simplu se insulta? Astfel de conversatii sunt denumite "flame wars" ("razboaie de foc") si
apar in blog-uri sau in discutii pe baza de e-mail. V-ati intrebat vreodata daca ei si-ar
permite sa-si spuna aceste lucruri fata in fata? Poate ati primit un e-mail care nu a avut
nici un salut sau a fost scris în întregime cu majuscule. Cum v-ati simtit in timp ce citeati
acel mesaj?
Ca si tehnician trebuie sa fiti un profesionist atunci cand comunicati cu clientii. Pentru

comunicarea prin e-mail sau text, exista un set de reguli de eticheta personala si oficiala
numit Netiquette.
515
In plus fata de regulile Netiquette, mai sunt reguli generale care se aplica tuturor
interactiunilor online cu clientii si colegii dumneavoastra:
 Amintiti-va ca lucrati cu oameni.

 Adoptati aceleasi standarde de comportament pe care le urmati in viata reala.
 Sa stiti unde va aflati in cyberspace (spatiu virtual).
 Respectati timpul si latimea de banda a altor persoane.
 Impartasiti-va cunostintele.
 Nu va angajati in discutii de tipul "flame wars".
 Respectati intimitatea altor persoane.
 Iertati greselile altor persoane.
Lista de mai sus nu este completa. La ce alte reguli generale de comunicare online va
puteti gandi?
10.2.5 Implementarea unei tehnici de administrare a

timpului si stresului
Ca si tehnician, sunteti o persoana foarte ocupata. Este foarte important pentru bunastarea
dumneavoastra sa folositi tehnicile de administrare a timpului si stresului.
Ergonomia spatiului de lucru

Ergonomia spatiului de lucru te poate ajuta sa iti faci treaba sau o poate face mai dificila.
Deoarece puteti petrece cea mai mare parte din zi in spatiul de lucru, fiti sigur ca biroul
este bine organizat, la fel ca in Figura 1. Sa aveti castile si telefonul intr-o pozitie in care
sunt atat usor de gasit cat si usor de folosit. Scaunul dumneavostra ar trebui potrivit la o
inaltime confortabila. Potriviti ecranul
calculatorului la un unghi confortabil astfel
incat sa nu fiti nevoit sa inclinati capul in
sus sau in jos pentru a vedea. Fiti sigur ca
tastatura si mouse-ul sunt deasemenea intr-
o pozitie confortabila pentru
dumneavoastra. Nu trebuie sa va indoiti
incheietura mainii pentru a scrie. Daca este
posibil incercati sa evitati orice distragere
externa precum zgomotul.
Figura 1
516
Administrarea timpului
Pentru administrarea timpului este important sa va stabiliti activitatile prioritare. Fiti sigur
ca urmati cu constiinciozitate politica companiei. Politica companiei poate stabili ca
dumneavoastra trebuie sa preluati apelurile in stare de urgenta, chiar daca solutionarea lor
poate fi dificila. Un apel in stare de urgenta inseamna ca server-ul nu functioneaza si ca
un birou intreg sau o companie asteapta ca problema sa fie rezolvata pentru a putea relua
activitatea.
Daca trebuie sa sunati inapoi un client, asigurati-va ca sunati intr-un timp foarte scurt fata
de apelul precedent. Pastrati o lista a clientilor sunati si verificati lista in momentul in
care s-au incheiat aceste apeluri. Facand asta va veti asigura ca nu ati uitat nici un client.
Cand lucrati cu multi clienti, nu oferiti clientilor favoriti servicii mai rapide si mai bune.
Cand verificati lista de apeluri, nu preluati doar apelurile usoare ale clientilor. Vizualizati
Figura 2 pentru a vedea o lista de apeluri ale clientilor. Nu preluati apelul unui alt
tehnician in afara cazului in care acesta va da permisiunea de a o face.
Figura 2
Administrarea stresului
Pentru administrarea stresului, incercati sa va reculegeti intre apelurile clientilor. Fiecare
517
apel este independent de celalalt, iar dumneavostra nu ar trebui sa transmiteti frustrarea
de la un apel la altul.
Veti fi nevoit sa faceti cateva activitati fizice pentru a va elibera de stres. Ar trebui sa va
ridicati si sa faceti o scurta plimbare. Faceti cateva miscari simple de intindere sau
strangeti in mana o minge anti-stres. Luati o pauza daca puteti si incercati sa va relaxati.
Atunci veti fi pregatit sa raspundeti la urmatoarele apeluri ale clientilor intr-un mod
eficient.
Figura 3 va arata cum sa va relaxati. Puteti sa va ganditi si la alte activitati care pot
reduce stresul la lucru?
Figura 3
10.2.6 Observarea Intelegerilor Legale de Servicii

(SLAs)
Cand lucrati cu clientii, este important sa va conformati cu documentele de tip
SLA(Service Level Agreements) ale acestora. Un SLA este un contract care defineste
asteptarile dintre o organizatie si serviciile furnizorului pentru a asigura un nivel de
suport convenit. Ca angajat al unei companii de servicii, sarcina dumneavoastra este de sa
respectati SLA-ul pe care il aveti cu clientul. Priviti cu atentie la cateva sectiuni standard
intalnite intr-un SLA dand click in interiorul cercurilor din Figura 1.
Un SLA este un acord legal care contine responsabilitati si angajamente ale tuturor
partilor implicate. O parte din continutul unui SLA include de obicei urmatoarele:
518
 Timpul de raspuns garantat (de obicei bazat pe tipul de apel si nivelul acordului de
servicii)
 Echipamentul si/sau programele software care vor fi suportate
 Unde vor fi furnizate serviciile
 Intretinere preventiva
 Diagnosticare
 Disponibilitatea partilor componente (parti echivalente)
 Costuri si penalitati
 Timpul disponibil pentru servicii (de exemplu, 24X7; de luni pana vineri, de la 8
am pana la 5 pm EST; si asa mai departe)
Pot fi si exceptii intr-un SLA. Asigurati-va ca firma dumneavoastra urmeaza regulile in

detaliu. Unele exceptii pot include abilitatea clientului de a imbunatati nivelul de serviciu,
sau abilitatea de redirectionare pentru revizuire la nivel de management. Redirectionarea
la nivel de management ar trebui sa fie rezervata pentru situatii speciale. De exemplu, un
client vechi sau un client dintr-o companie foarte mare poate avea o problema care nu se
incadreaza in parametrii declarati in SLA-ul serviciilor companiei dumneavoastra. In
aceste cazuri, management-ul dumneavoastra poate alege sa sprijine clientul din motive
referitoare la relatia cu clientii.
Va puteti gandi la alte circumstante in care ar fi o idee buna sa redirectionati un apel catre
management?
Figura 1
519
10.2.7 Urmarea politicilor afacerii
Ca tehnician, trebuie sa fiti constient de toate politicile companiei raportate la cererile
clientilor. Nu trebuie sa faceti promisiuni unui client pe care nu puteti sa le respectati.
Trebuie de asemenea sa detineti o buna intelegere a tuturor regulilor care controleaza
angajatii.
Reguli la apelul clientului

Urmatoarele reguli sunt exemple de reguli specifice pe care un centru de relatii cu clientii
(call-center) le poate avea pentru a gestiona apeluri ale clientilor:
 Timpul maxim pentru un apel (Exemplu: 15 minute)

 Timpul maxim pentru un apel in asteptare (Exemplu: trei minute)
 Numarul de apeluri pe zi (Exemplu: minim 30)
 Reguli privind trecerea apelurilor catre alti tehnicieni (Exemplu: Doar atunci cand
este absolut necesar si nu fara permisiunea tehnicianului)
 Reguli privind ceea ce puteti sau nu puteti promite clientului (Pentru mai multe
detalii puteti vedea SLA-ul clientilor).
 Cand trebuie sa urmati SLA-ul si cand sa redirectionati clientul catre management
Reguli pentru angajatii unui centru de relatii cu clientii (call-center)

Exista, de asemenea, si alte reguli pentru a acoperi activitatile generale zilnice ale
angajatilor:
 Sositi la locul dumneavoastra de munca suficient de devreme pentru a fi pregatit,

de obicei cu aproximativ 15-20 de minute inainte de primul apel.
 Nu depasiti numarul permis de pauze si lungimea acestora.
 Nu luati o pauza sau mergeti la masa de pranz daca exista un apel in asteptare.
 Nu luati o pauza sau mergeti la masa in acelasi timp cu ceilalti tehnicieni (grupati
pauzele intre tehnicieni).
 Nu lasati in curs de asteptare un apel pentru a lua o pauza sau a merge la masa de
pranz.
 Asigurati-va ca alt tehnician este disponibil daca dumneavoastra trebuie sa plecati.
 Daca nu este disponibil nici un alt tehnician, verificati impreuna cu clientul pentru
a vedea daca il puteti suna din nou mai tarziu, eventual dimineata.
 Nu aratati favoritism anumitor clienti.
 Nu preluati apelurile altui tehnician fara permisiune.
 Nu vorbiti negativ despre capacitatile altui tehnician.
Puteti sa va ganditi la alte reguli care ar putea sa se aplice intr-un centru de relatii cu
clientii (call-center)?
10.3 Explicarea aspectelor etice si legale privind

lucrul cu tehnologia calculatoarelor
520
Cand se lucreaza cu clientii si cu echipamentele acestora, exista cateva deprinderi etice
generale si norme legale care ar trebui respectate. De obicei, aceste deprinderi si reguli se
suprapun.
Deprinderi etice
Ar trebui sa aveti intotdeauna respect pentru clientii dumneavoastra, la fel si pentru
proprietatea lor. Proprietatea include orice informatii sau date care pot fi accesate.
Asemenea informatii sau date includ oricare dintre urmatoarele elemente:
 E-mail-uri
 Liste de telefoane
 Inregistrari sau date dintr-un calculator
 Copii ale fiselor, informatiilor sau datelor ramase pe birou
Inainte de a accesa un cont de pe un calculator, inclusiv contul de administrator, ar trebui

sa obtineti permisiunea clientului. Din procesul de depanare, este posibil sa fi adunat
unele informatii private, cum ar fi nume de utilizatori (username) si parole. Daca
documentati acest tip de informatie privata, trebuie sa o pastrati confidentiala. Divulgarea
oricarei informatii cu privire la client pentru oricine altcineva este nu numai imoral ci si
ilegal. Detaliile legale cu privire la informatiile clientilor sunt de obicei acoperite de
SLA.
Nu trimiteti mesaje nesolicitate catre un client. Nu trimiteti mesaje nesolicitate in masa

sau scrisori in lant clientilor. Nu trimiteti niciodata e-mail-uri falsificate sau anonime.
Toate aceste activitati sunt considerate imorale si, in anumite circumstante, pot fi
considerate ilegale.
Norme juridice
Exista mai multe activitati legate de calculatoare care sunt nu numai imorale, dar cu
siguranta sunt ilegale. Fiti constienti de faptul ca aceasta nu este o lista completa:
 Nu faceti nici o modificare a configuratiei sistemului software sau hardware fara

permisiunea clientului.
 Nu accesati un cont al clientului sau al colegului de serviciu, fisiere private, sau e-
mail-uri fara permisiune.
 Nu instalati, copiati sau distribuiti continut digital (inclusiv software, muzica, text,
imagini si video) ce violeaza drepturile de autor si/sau acordurile software sau
legile statului.
 Nu folositi resursele IT ale companiei unui client pentru scopuri comerciale.
 Nu faceti disponibile resursele IT ale unui client utilizatorilor neautorizati.
 Pastrati informatiile sensibile ale clientului confidentiale.
 Nu utilizati intentionat resursele companiei clientului pentru activitati ilegale.
Utilizarea penala sau ilegala poate include obscenitate, pornografie infantila,
amenintari, hartuire, incalcare a drepturilor de autor, incalcarea marcilor
inregistrate, calomnie, furt, furt de identitate, precum si accesul neautorizat.
Stiti legile pentru dreptul de autor si marca inregistrata din statul sau tara dumneavoastra?
521
10.4 Descrierea mediului dintr-un centru de apel si a
responsabilitatilor tehnicianului
Mediul dintr-un centru de apel este de obicei foarte profesionist si alert. Este un sistem de
asistenta unde clientii care suna sunt plasati catre o coada de asteptare. Tehnicienii
disponibili preiau apelurile clientilor. Un tehnician trebuie sa indeplineasca nivelul de
suport specificat in cadrul SLA-ului.
 Descrierea mediului dintr-un centru de apel.

 Descrierea responsabilitatilor unui tehnician de nivel unu.
 Descrierea responsabilitatilor unui tehnician de nivel doi.
Mediul dintr-un centru de apel este de obicei foarte profesionist si alert. Este un sistem de
asistenta unde clientii care suna sunt plasati catre o coada de asteptare. Tehnicienii
disponibili preiau apelurile clientilor. Un tehnician trebuie sa indeplineasca nivelul de
suport specificat in cadrul SLA-ului.
 Descrierea mediului dintr-un centru de apel.

 Descrierea responsabilitatilor unui tehnician de nivel unu.
 Descrierea responsabilitatilor unui tehnician de nivel doi.
10.4.1 Descrierea mediului dintr-un centru de apel

Un centru de apel poate exista intr-o companie si ofera servicii angajatilor companiei
respective, cat si clientilor ce cumpara produsele companiei. Alternativ, un centru de apel
poate fi o afacere independenta ce ofera suport pentru calculatoare ca un serviciu pentru
clientii externi. In orice caz, un centru de apel va fi un mediu de lucru aglomerat, cu pasi
rapizi, deseori functionand 24 de ore pe zi.
Centrele de apel tind sa aiba un numar mare de birouri. Ca si in Figura 1, fiecare birou are
un scaun, cel putin un calculator, un telefon si o pereche de casti cu microfon. Tehnicienii
ce lucreaza in aceste birouri vor avea diferite niveluri de experienta cu calculatoarele si
unii vor fi specializati in diferite tipuri de calculatoare, software sau sisteme de operare.
522
Figura 1
Toate calculatoarele dintr-un centru de apel vor avea un software specializat. Tehnicienii
folosesc acest software pentru a indeplini multe dintre functiile serviciului lor. Desi nu
exista o lista completa a majoritatii caracteristicilor software-ului de ajutor, Figura 2 ofera
mai multe detalii.
Figura 2
523
Centrul dumneavoastra de apel va avea propriile reguli de afacere privind prioritatea
apelurilor. Figura 3 ofera un tabel simplu despre cum trebuiesc numite, definite si
prioritizate apelurile.
524
Figura 3
10.4.2 Descrierea responsabilitatilor unui tehnician de

nivel unu
Centrele de apel au uneori diferite denumiri pentru tehnicienii de nivel unu. Acesti
tehnicieni pot fi cunoscuti sub numele de analisti nivel unu, dispeceri sau asistenti in caz
de incidente. Indiferent de nume, responsabilitatile tehnicienilor de nivel unu sunt destul
de asemenatoare de la un centru la altul.
Prima responsabilitate a tehnicienilor este de a aduna informatiile necesare de la client.

Tehnicianul trebuie sa documenteze toate informatiile in tichet sau in ordinul de lucru.
Informatiile pe care trebuie sa le obtina un tehnician de nivel unu sunt prezentate in
Figura 1.
525
Figura 1
Unele probleme sunt destul de simplu de rezolvat si un tehnician de nivel unu poate sa se
ocupe de acestea fara sa fie nevoie sa redirectioneze ordinul de lucru tehnicianului de
nivel doi.
Adeseori, pentru o problema este nevoie de experienta unui tehnician de nivel doi. In
acest caz, tehnicianul de nivel unu trebuie sa fie capabil sa descrie problema clientului in
cateva fraze succinte care sunt inscrise in ordinul de lucru. Aceasta descriere este
importanta astfel incat alt tehnician sa poata intelege repede problema si sa nu mai fie
nevoit sa puna aceleasi intrebari clientului. Figura 2 arata cum un client poate sa descrie
unele dintre cele mai comune probleme si cum un tehnician ar trebui sa documenteze
aceste probleme.
526
Figura 2
10.4.3 Descrierea responsabilitatilor unui tehnician de

nivel doi
Ca si pentru tehnicienii de nivel unu, centrele de apel, uneori, au nume diferite pentru
tehnicienii de nivelul doi. Acesti tehnicieni pot fi cunoscuti sub numele de specialisti in
produse sau de personal pentru suport tehnic. Responsabilitatile tehnicianului de nivel doi
sunt, in general, aceleasi de la un centru de apel la altul.
Tehnicianul de nivel doi este de obicei mai experimentat decat un tehnician de nivel unu
in ceea ce priveste tehnologia, sau a lucrat pentru companie pentru o perioada mai lunga
de timp. Atunci cand o problema nu pot fi rezolvata in termen de zece minute, tehnicianul
de nivel unu pregateste un ordin de munca ce va fi redirectionat la un nivel superior, asa
cum este prezentat in Figura 1. Tehnicianul de nivel doi primeste ordinul de munca
impreuna cu descrierea problemei care necesita rezolvare. El ia atunci legatura cu clientul
pentru a pune intrebari suplimentare si pentru a rezolva problema.
527
Figura 1
Urmatoarea lista de instructiuni ofera detalii referitoare la inaintarea unei probleme la un

tehnician mai experimentat. Aceste sunt indicatii generice; ar trebui sa urmati politica de
afaceri a companiei pentru care lucrati pentru redirectionarea problemelor.
 Redirectionati problemele care necesita desfacerea carcasei calculatorului.

 Redirectionati problemele care necesita instalare de aplicatii, sisteme de operare
sau drivere.
 Redirectionati problemele care vor necesita o perioada lunga de timp pentru a-i
explica clientului - de exemplu modificari ale CMOS.
 Redirectionati apelurile urgente. Intreaga retea este picata si un tehnician mai
experimentat ar putea fi capabil sa rezolve problema cu mai multa rapiditate.
Problemele care necesita desfacerea carcasei unui calculator trebuie sa fie rezolvate de un
tehnician de nivel doi. Tehnicienii de nivel doi pot folosi de asemenea software-ul de
diagnosticare de la distanta pentru a se conecta la calculatorul clientului, cu scopul de a
actualiza driver-ele si software-ul, de a accesa sistemul de operare, de a verifica BIOS-ul
si de a aduna alte informatii pentru a rezolva problema.
10.5 Rezumat
528
In acest capitol ati invatat despre relatia dintre abilitatile de comunicare si abilitatile de
depanare. Ati invatat ca trebuie sa combinati aceste doua abilitati pentru ca
dumneavoastra sa deveniti un tehnician de succes. Ati invatat de asemenea aspectele
legale si morale in lucrul cu tehnologia calculatoarelor si proprietatea clientului.
Este important sa retineti urmatoarele concepte din acest capitol:
 Pentru a fi un tehnician de succes, veti fi nevoit sa practicati abilitatile de

comunicare cu clientii si colegii dumneavoastra. Aceste abilitati sunt la fel de
importante ca si expertiza tehnica.
 Intotdeauna ar trebui sa va orientati spre o atitudine profesionala cu clientii si
colegii dumneavoastra. Comportamentul profesional creste increderea clientilor si
va sporeste credibilitatea. De asemenea ar trebui sa recunoasteti semnele clasice
ale unui client dificil si sa invatati ce sa faceti si ce sa nu faceti cand vorbiti la
telefon cu acest client.
 Exista cateva tehnici pe care le puteti folosi pentru a pastra atentia unui client
asupra unei probleme in timpul convorbirii. In primul rand, trebuie sa ramaneti
calm si sa puneti intrebari potrivite intr-o maniera corespunzatoare. Cu ajutorul
acestor tehnici puteti pastra controlul asupra convorbirii.
 Exista o modalitate corecta si una gresita de a pune clientul in asteptare, sau de a
transfera clientul la un alt tehnician. Invatati si folositi modalitatea corecta de
fiecare data. Facand oricare dintre aceste operatii incorect, puteti cauza prejudicii
serioase companei dumneavoastra in relatiile cu clientii.
 Netiquette este o lista de reguli pe care trebuie sa o folositi de cate ori comunicati
prin e-mail, mesaje text, mesaje instant sau blog-uri. Aceasta este o alta zona unde
facand lucrurile intr-o maniera gresita puteti cauza prejudicii companiei in relatiile
cu clientii.
 Trebuie sa intelegeti si sa ajungeti la un consens impreuna cu clientul
dumneavoastra in legatura cu contractul referitor la serviciile oferite (SLA). Daca
problema nu se incadreaza in termenii contractului, trebuie sa gasiti metode
pozitive de a spune clientilor ce puteti face pentru a-i ajuta si ce nu puteti face. In
imprejurari speciale, puteti decide sa redirectionati sarcina catre management.
 Ca o adaugire la SLA, trebuie sa urmati politica companiei. In politica companiei
vor fi incluse prioritatile apelurilor, cum si cand sa redirectionati apelurile catre
management si cand este permis sa luati pauze si pranzul.
 Functia de tehnician de calculator este foarte stresanta. Rar veti avea ocazia sa
intalniti un client binedispus. Puteti sa alinati stresul zilnic asezand spatiul de lucru
intr-un mod cat ergonomic posibil. Ar trebui sa exersati in fiecare zi tehnicile de
administrare a timpului si stresului.
 Exista aspecte morale si legale in lucrul cu tehnologia calculatoarelor. Ar trebui sa
fiti constient de politica si procedurile companiei dumneavoastra. In plus, veti fi
nevoit sa va familiarizati cu legile dreptului de autor si ale marcilor inregistrate din
tara dumneavoastra.
 Centrul de apel este un mediu in continua miscare. Tehnicienii de nivel 1 si
tehnicienii de nivel 2 au responsabilitati specifice. Aceste responsabilitati variaza
putin de la un centru de apel la altul.
529
CAPITOLU – XI
11.0 Introducere
In cariera dumneavoastra de tehnician, veti fi pusi in situatia sa decideti daca o
componenta din calculatorul clientului ar trebui actualizata sau inlocuita. Este important
sa va dezvoltati aptitudini avansate in proceduri de instalare, tehnici de depanare, si
metode de diagnosticare pentru calculatoare. Acest capitol discuta importanta
compatibilitatii componentelor atat hardware cat si software. De asemenea acopera
nevoia pentru resurse de sistem adecvate pentru functionarea eficienta a componentelor
hardware si software ale clientului.
 Privire generala asupra muncii tehnicienilor de teren, tehnicienilor de la distanta si

tehnicienilor prin telefon.
 Explicarea normelor de protectie a muncii in laborator si utilizarea uneltelor.
 Descrierea situatiilor in care este necesara inlocuirea componentelor unui
calculator.
 Imbunatatirea si configurarea calculatoarelor personale si a echipamentelor
periferice.
 Identificarea si aplicarea tehnicilor de intretinere preventiva pentru componentele
calculatoarelor personale.
 Depanarea eventualelor probleme ale componentelor calculatorului si ale
perifericelor.
11.1 Privire generala asupra muncii tehnicienilor de

teren, tehnicienilor de la distanta si tehnicienilor prin
telefon
Experienta acumulata in lucrul cu calculatoarele si obtinerea de certificari tehnice va vor
ajuta sa fiti calificati pentru angajare pe una dintre urmatoarele specializari:
 Tehnician de teren
 Tehnician de la distanta
 Tehnician de birou
In functie de optiunea aleasa, tehnicienii lucreaza in medii de lucru diferite. Aptitudinile

necesare de fiecare cariera pot fi similare. Gradul de necesitate al diferitelor aptitudini
difera de la o slujba la alta. Cand studiati pentru a deveni un tehnician de calculatoare,
trebuie sa dezvoltati urmatoarele aptitudini:
 Construirea si actualizarea calculatoarelor

 Efectuarea de instalari
 Instalarea, configurarea si optimizarea aplicatiilor software
 Executarea intretinerii preventive
530
 Depanarea si repararea calculatoarelor
 Comunicarea clara cu clientul
 Documentarea feedback-ului primit de la client si a pasilor necesari in gasirea
solutiei unei probleme.
Tehnicienii de teren, ilustrati in Figura 1, lucreaza in

diverse conditii si medii de afaceri. Puteti lucra pentru
o singura companie reparand numai bunurile acelei
companii. Alternativ, puteti lucra pentru o companie
care ofera reparatii de calculatoare pentru o varietate
de companii si clienti. In oricare dintre aceste situatii,
aveti nevoie de abilitati excelente de depanare cat si
abilitati de comunicare cu clientii, deoarece sunteti in
permanenta in contact cu clientii si lucrati cu o
varietate de componente hardware si software.
Figura 1
Daca sunteti tehnician la distanta, puteti lucra la un help Figura 2

desk, avand ca sarcina sa raspundeti la telefon sau la
mesaje e-mail venite de la clientii care au probleme
cu calculatoarele, ca in Figura 2. Realizati ordine de
lucru si comunicati cu clientii pentru a putea
diagnostica si repara problema.
Abilitatile bune de comunicare sunt foarte

importante deoarece clientul trebuie sa inteleaga
foarte clar intrebarile si instructiunile
dumneavoastra. Unele help desk-uri folosesc
software specializat pentru a se conecta direct la
calculatoarele clientilor pentru a rezolva problema.
Ca tehnician la distanta, veti lucra probabil intr-o
echipa de tehnicieni help desk pentru o organizatie sau direct de acasa.
Ca tehnician de birou, in mod normal nu o sa lucrati

direct cu clientii. Tehnicienii de birou sunt deseori
angajati pentru a asigura service in garantie intr-un
depozit central sau intr-o facilitate de lucru, ca in
Figura 3.
Figura 3
531
532
11.2 Explicarea normelor de protectie a muncii in
laborator si utilizarea uneltelor
Siguranta ar trebui sa fie intotdeauna o prioritate pentru dumneavoastra la lucru sau in
laborator. Ca tehnician, trebuie sa fiti constient de numeroasele riscuri la locul de munca
si ar trebui sa va luati masurile de precautie necesare pentru a le evita.
Ar trebui sa lucrati in conditii de siguranta in laborator in asa fel incat aceasta sa devina o
rutina. Respectati toate procedurile de siguranta si utilizati instrumentele adecvate pentru
fiecare activitate. Aceasta politica va va ajuta sa nu va raniti sau sa avariati
echipamentele.
Pentru a avea un mediu de lucru sigur, este mai bine sa actionati proactiv decat reactiv.
Figura 1 prezinta o lista a regulilor de siguranta care va va ajuta sa mentineti un mediu de
lucru sigur.
 Trecerea in revista a mediilor de lucru si a procedurilor de siguranta.

 Analizarea denumirilor, scopurilor, caracteristicilor si utilizarea sigura si adecvata
a instrumentelor.
 Identificarea posibilelor pericole si implementarea politicilor de siguranta pentru
componentele calculatorului.
 Descrierea problemelor care afecteaza mediul.
533
11.2.1 Trecerea in revista a mediilor de lucru si a
procedurilor de siguranta
Siguranta la locul de munca este necesara pentru a asigura ca dumneavoastra si
persoanele din jurul dumneavoastra sa ramana nevatamate. In orice situatie, ar trebui sa
urmati intotdeauna aceste reguli de baza:
 Folositi covoare antisatice si pad-uri pentru a reduce sansele ca descarcarile

electrostatice (ESD) sa va deterioreze echipamentul.
 Pastrati materialele periculoase si toxice intr-un dulap inchis.
 Curatati podeaua de orice ar putea sa faca o persoana sa se impiedice.
 Curatati locul de munca la intervale regulate.
Ar trebui sa actionati cu prudenta atunci cand mutati echipamente de calculatoare dintr-

un loc in altul. Asigurati-va ca si clientii dumneavoastra respecta regulile de siguranta
cand se afla la locul dumneavoastra de munca. Va trebui sa le explicati aceste reguli si sa
ii asigurati ca regulile au rolul de a-i proteja.
Urmati codurile locale si regulile guvernamentale cand aruncati echipamente precum

baterii, solventi, calculatoare, si monitoare. In caz contrar puteti fi amendat. Multe tari au
agentii care se ocupa cu standardele de siguranta si asigura conditii sgure de lucru pentru
angajati. Care sunt documentele care descriu regulile si standardele de siguranta in tara
dumneavoastra?
534
11.2.2 Analizarea denumirilor, scopurilor, caracteristicilor
si utilizarea sigura si adecvata a instrumentelor
Un tehnician trebuie sa aiba uneltele potrivite pentru a lucra in siguranta fara riscul de a
deteriora echipamentele. Exista multe unelte pe care un tehnician le foloseste pentru a
diagnostica si repara problemele unui calculator:
 Surubelnita cu cap drept, mare si mica

 Surubelnita cruce (Phillips), mare si mica
 Penseta sau extractor de piese
 Foarfeca cu varf ascutit
 Clesti pentru cabluri
 Instrument pentru scoaterea chipului
 Set de chei hexagonale
 Surubelnita Torx
 Cheie pentru piulite, mare si mica
 Extractor cu trei brate
 Multimetru digital
 Terminatori pentru testare
 Oglinda mica
 Pensula mica de praf
 Carpa moale, fara scame
 Legaturi pentru prinderea cablurilor
 Foarfeca
 Lanterna mica
 Banda izolatoare
 Creion sau pix
 Aer comprimat
Electricitatea statica este una dintre cele mai mari probleme pentru tehnicieni cand
lucreaza in diferite medii. Uneltele folosite sau chiar corpul dumneavoastra pot retine sau
conduce mii de volti de electricitate. Mersul pe covor sau pres si atingerea unei
componente a calculatorului inainte de a intra in contact cu un obiect care are acces la
impamantare poate deteriora respectiva componenta.
Echipamente antistatice ajuta la mentinerea sub control a electricitatii statice. Folositi

echipamente antistatice pentru a preveni distrugerea componentelor sensibile. Inainte de a
atinge o componenta a calculatorului, asigurati-va ca nu veti produce un soc electric
atingand o carcasa sau un covor impamantat. Acestea sunt cateva echipamente antistatice:
 Bratara antistatica – Conduce electricitatea statica stocata de corp in pamant

 Covor antistatic – Impamanteaza carcasa calculatorului
 Punga antistatica – Pastreaza componentele sensibile ale calculatorului in siguranta
cand nu sunt instalate in interiorul unui calculator
 Produse de curatare – Mentin componentele intr-o stare buna fara a retine
electricitate statica
535
ATENTIE: Nu purtati o bratara antistatica daca lucrati cu circuite de voltaj inalt, cum ar
fi cele gasite in monitoare sau imprimante. Nu deschideti monitoare daca nu aveti
cunostinte avansate in acest domeniu.
11.2.3 Identificarea posibilelor pericole si implementarea

politicilor de siguranta pentru componentele calculatorului
Majoritatea componentelor interne ale unui calculator folosesc curent electric de voltaj
scazut. Totusi, unele componente functioneaza la voltaj inalt si pot fi periculoase daca nu
va luati masurile de siguranta adecvate. Lista urmatoare contine componente ale
calculatorului care sunt periculoase pentru ca folosesc curent de mare tensiune si trebuie
reparate numai de personal autorizat:
 Surse de alimentare
 Monitoare
 Imprimante laser
Surse de alimentare
Costurile de reparatie ale unei surse de alimentare pot uneori sa echivaleze costul unei
surse noi. Din acest motiv, majoritatea surselor de alimentare stricate sau uzate sunt
536
inlocuite. Numai tehnicienii certificati si cu experienta ar trebui sa repare surse de
alimentare.
Monitoare
Partile electronice interne ale unui monitor nu pot fi reparate, dar pot fi inlocuite.
Monitoarele, in special cele CRT, functioneaza la voltaj inalt. Numai un electronist
autorizat ar trebui sa repare monitoare.
Imprimante laser
Imprimantele laser pot fi foarte costisitoare. Este mult mai eficient din punct de vedere al
costurilor sa reparati sau sa inlocuiti partile stricate. Imprimantele laser folosesc o
tensiune mare si pot avea suprafete foarte fierbinti in interior. Fiti atenti cand reparati o
imprimanta laser.
11.2.4 Descrierea problemelor care afecteaza mediul

Mediul inconjurator al Planetei Pamant se afla intr-un echilibru fragil. Materialele
primejdioase din care sunt fabricate componentele calculatoarelor trebuie sa fie scoate
din uz prin cai specifice pentru a putea mentine acest echilibru. Un depozit de reciclare al
calculatoarelor este un loc unde pot fi dezasamblate componentele calculatoarelor care
sunt nefolosite. Acele componente care sunt inca utilizabile pot fi reciclate pentru
repararea altor echipamente. Figura 1 prezinta un depozit de reciclare al calculatoarelor.
Depozitele de reciclare trebuie sa urmeze regulile de aruncare pentru fiecare tip de

componenta a calculatorului. Inainte de reciclarea componentelor, acestea sunt separate
in grupuri. Monitoarele CRT contin intre 1.6 si 2.3 kg de plumb care este un material
periculos. Mare parte a plumbului se afla in interiorul tuburilor catodice. Si alte materiale
din interiorul calculatorului sunt periculoase:
 Mercur
 Cadmiu
 Crom hexavalent
Bateriile sunt folosite pentru a alimenta laptop-uri, camere digitale, camere video, si
jucarii telecomandate. Bateriile pot contine unele din urmatoarele materiale toxice:
 Nichel - cadmiu (Ni-Cd)

 Hidroxid metalic de Nichel (Ni-MH)
 Litiu ionizat (Li-ion)
 Plumb
Aruncarea componentelor
Multe companii au politici care definesc modul in care sunt aruncate componentele
periculoase care se gasesc in echipamentele electronice. Aceste metode includ de obicei
programe de reutilizare, reciclare sau schimb.
537
Este posibil sa fie nevoie sa aruncati componentele calculatorului pentru ca au devenit
depasite, sau pentru ca aveti nevoie de mai multa functionalitate. In plus fata de reciclarea
componentelor, puteti sa le donati altor persoane sau organizatii. Unele companii dau la
schimb calculatoare folosite contra platii partiale a unor echipamente noi.
11.3 Descrierea situatiilor in care este necesara inlocuirea

componentelor unui calculator
Situatiile in care este necesara inlocuirea unei componente a calculatorului includ
repararea componentelor stricate sau realizarea unui upgrade pentru functionalitate.
 Selectarea unei carcase si a unei surse de alimentare.

 Selectarea unei placi de baza.
 Selectarea unui procesor (UCP) si a unui sistem de racire.
 Selectarea RAM-ului.
 Selectarea placilor de extensie.
 Selectarea dispozitivelor de stocare si a hard disk-urilor.
 Selectarea dispozitivelor de intrare si iesire.
538
11.3.1 Selectarea unei carcase si a unei surse de
alimentare
Inainte de orice achizitie sau upgrade ar trebui sa determinati cerintele clientului.
Intrebati clientul ce echipamente vor fi conectate la calculator si ce aplicatii vor fi
folosite.
Carcasa calculatorului contine sursa de alimentare, placa de baza, memoria, si alte

componente. La cumpararea separata a unei carcase si a unei surse de alimentare,
asigurati-va ca toate componentele o sa aiba loc in carcasa si ca noua sursa de tensiune
este suficient de puternica pentru a alimenta toate componentele. De multe ori carcasa
este vanduta impreuna cu sursa de alimentare. Va trebui sa verificati ca sursa de curent
ofera suficienta putere pentru a alimenta toate componentele care vor fi instalate in
carcasa.
11.3.2 Selectarea unei placi de baza
539
Deseori, noile placi de baza au atribute noi sau standarde care pot fi incompatibile cu
componentele mai vechi. Cand selectati o placa de baza pentru inlocuire, asigurati-va ca
suporta procesorul, RAM-ul, placa video si celelalte placi de extensie. Socket-ul si chip
setul de pe placa de baza trebuie sa fie compatibile cu procesorul. Placa de baza trebuie
de asemenea sa suporte ansamblul de racire format din ventilator si radiator.
Sursa de alimentare existenta trebuie sa aiba conectori care sa se potriveasca cu noua

placa de baza. Fiti atenti in special la numarul si tipul sloturilor de extensie. Sunt potrivite
cu placile de extensie existente? De exemplu, noua placa de baza poate sa nu aiba un
conector AGP pentru o placa video existenta. Placa de baza poate avea sloturi PCIe pe
care o placa de extensie existenta nu le poate folosi. In cele din urma, noua placa de baza
trebuie sa incapa in carcasa curenta.
11.3.3 Selectarea unui procesor (UCP) si a unui sistem de

racire
Schimbati procesorul cand se defecteaza sau cand nu mai este potrivit pentru aplicatiile
curente. De exemplu, puteti avea un client care a cumparat o aplicatie de grafica
540
avansata, dupa cum este prezentat in Figura 1. Aplicatia poate functiona ineficient
deoarece are nevoie de un procesor mai rapid decat cel existent.
Figura 1
Inainte de a cumpara un procesor, asigurati-va ca acesta este compatibil cu placa de baza

existenta:
 Procesorul trebuie sa aiba acelasi tip de socket si de chip set.

 BIOS-ul va trebui sa suporte noul procesor.
 Este posibil ca noul procesor sa aiba nevoie de un ansamblu radiator/ventilator
diferit.
Website-urile producatorilor sunt resurse bune pentru a investiga compatibilitatea dintre

procesoare si alte echipamente. Cand faceti un upgrade procesorului, asigurati-va ca
voltajul corect este mentinut. Un modul de reglare al voltajului (A voltage regulator
module - VRM) este integrat pe placa de baza. Setarea voltajului pentru procesor poate fi
facuta cu ajutorul unor jumperi sau comutatoare de pe placa de baza. Figura 2 prezinta
doua procesoare asemanatoare care folosesc socket-uri diferite.
541
Figura 2
11.3.4 Selectarea RAM-ului

E posibil sa fie nevoie de o noua memorie RAM atunci cand o aplicatie se blocheaza sau
cand calculatorul afiseaza des mesaje de eroare. Pentru a determina daca problema este
RAM-ul, inlocuiti modulul RAM vechi asa cum este prezentat in Figura 1. Restartati
calculatorul pentru a vedea daca aplicatiile functioneaza corect.
NOTA: Pentru a inchide o aplicatie blocata, apasati combinatia de taste Ctrl-Alt-Delete

pentru a deschide Task Manager. In fereastra care se deschide, selectati aplicatia. Dati
click pe butonul End Task pentru a inchide aplicatia, dupa cum este prezentat in Figura 2.
Cand selectati o noua memorie RAM trebuie sa va asigurati ca este compatibila cu placa
dumneavoastra de baza. De asemenea, trebuie sa fie acelasi tip de memorie RAM ca si
cel deja instalat in calculator. Viteza noii memorii RAM trebuie sa fie aceeasi sau mai
mare decat cea a memoriei existente. Poate fi util sa luati cu dumneavoastra modulul de
memorie vechi atunci cand mergeti sa cumparati o memorie noua.
542
Figura 1
Figura 2
543
11.3.5 Selectarea placilor de extensie
Placile de extensie, denumite si carduri de expansiune, adauga noi functionalitati unui
calculator. Figura 1 prezinta cateva dintre placile de extensie disponibile. Inainte de a
cumpara o placa de extensie, studiati urmatoarele aspecte:
 Exista un slot de expansiune liber?

 Este placa de extensie compatibila cu slotul liber?
Figura 1
Daca placa de baza nu are sloturi de extensie compatibile, dispozitivele externe pot fi
luate in considerare:
 Exista versiuni cu conectare USB sau FireWire ale dispozitivelor externe?

 Calculatorul are un port USB sau FireWire liber?
Considerati urmatoarea situatie pentru imbunatatirea cu o placa de extensie. Un client are

nevoie de o placa de retea wireless (pentru conexiune fara fir) pentru a se conecta la
544
retea. Noua placa de retea wireless trebuie sa fie compatibila cu reteaua wireless existenta
si cu calculatorul.
Cercetati oferta de placi de retea wireless inainte de a cumpara una. Ar trebui sa va

asigurati ca noua placa de retea wireless sa fie compatibila cu standardul 802.11 folosit de
reteaua wireless.
Verificati la calculator daca exista un slot de expansiune sau un port USB liber.
Cumparati fie o placa de extensie potrivita cu un slot de extensie disponibil, fie o placa de
retea wireless cu port USB. Pretul, garantia, brand-ul si disponibilitatea sunt ultimii
factori pe care trebuie sa-i luati in considerare.
11.3.6 Selectarea dispozitivelor de stocare si a hard disk-

urilor
E posibil sa fie nevoie sa inlocuiti un hard disk atunci cand acesta nu mai satisface
nevoile de stocare de date ale clientului sau cand se defecteaza. Semnele care indica o
defectiune a unui hard disk includ:
 Zgomote neobisnuite
 Mesaje de eroare
 Aplicatii sau date corupte
Daca hard disk-ul dumneavoastra are oricare dintre aceste simptome, ar trebui sa il
inlocuiti cat mai repede. Figura 1 prezinta conectori de tip PATA, SATA si SCSI.
ATA a fost redenumit Parallel ATA, sau PATA, odata cu introducerea Serial ATA (SATA).
Hard disk-urile PATA pot folosi cabluri de 40 de pini cu 80 de conductori sau cabluri de
40 de pini cu 40 de conductori.
545
Figura 1
SATA
Hard disk-urile SATA se
conecteaza la placa de baza folosind o interfata seriala. Hard disk-urile SATA au rate de
transfer ale datelor mai mari decat hard disk-urile PATA. Cablul de date mai subtire
permite o circulatie mai buna a aerului prin carcasa calculatorului. Versiunile initiale de
SATA ofereau viteze de 1.5 Gbps. Versiunile actuale ofera viteze de 3.0 Gbps.
SCSI
Standardul SCSI (Small Computer System Interface) este folosit de obicei pentru hard
disk-uri si pentru unitati de banda magnetica. Totusi, imprimantele, scanner-ele, unitatile
CD-ROM si DVD pot de asemenea sa foloseasca SCSI. In prezent, echipamentele SCSI
sunt folosite mai ales pe servere sau calculatoare care au nevoie de viteze mari de transfer
si siguranta/securitate in functionare.
SCSI este un controller de interfata mai avansat decat PATA sau SATA. Este ideal pentru
calculatoare de inalta performanta, incluzand servere de retea. Aceste echipamente pot fi
hard-disk-uri, unitati CD-ROM, sau de banda magnetica, scannere si unitati de stocare
detasabile. Echipamentele SCSI sunt de obicei conectate in serie formand un lant care se
numeste de obicei "lant margareta" ("daisy chain"), ca cel prezentat in Figura 2. Fiecare
capat al lantului margareta trebuie sa fie terminat pentru a impiedica reflectarea
semnalelor si cauzarea interferentelor. In general, controller-ul SCSI de la un capat al
magistralei SCSI (SCSI bus) are o terminatie pe placa de baza. Celalalt capat al cablului
SCSI este terminat de un rezistor de pe ultimul dispozitiv al lantului sau de un terminator
fizic la capatul magistralei.
546
Figura 2
Majoritatea magistralelor SCSI suporta un total de sapte dispozitive si un controller

SCSI. Canalele sunt numerotate de la 0 la 7. Unele versiuni de SCSI suporta un total de
15 dispozitive si un controller SCSI. Aceste canale sunt numerotate de la 0 la 15. Fiecare
echipament de pe un canalul SCSI trebuie sa aiba un ID SCSI unic. De exemplu, unitatea
principala va avea ID-ul 0, si card-ul controller-ului este de obicei 7. ID-ul SCSI este de
obicei setat prin jumperi pe un dispozitiv SCSI.
Magistrala SCSI avea initial o latime de 8 biti si opera la viteze de transfer de 5 MBps.
Tehnologiile mai noi folosesc o magistrala de 16 biti si opereaza la viteze de 320 - 640
MBps. Figura 3 prezinta diferitele tipuri de SCSI. Tehnologiile SCSI actuale si viitoare
folosesc o interfata seriala pentru o viteza crescuta.
547
Figura 3
11.3.7
Selectarea dispozitivelor de intrare si iesire
Un dispozitiv de intrare poate fi orice echipament ce transfera informatii catre calculator:
 Mouse
 Tastatura
 Scanner
 Camera foto
 Senzor de control al procesului
 Interfata MIDI
 Microfon
Un dispozitiv de iesire transfera informatii de la calculator in exterior:
 Monitor
 Proiector
 Imprimanta
 Echipament de control al procesului
 Difuzor/boxa
548
Pentru a selecta dispozitivele de intrare si iesire ar trebui sa aflati mai intai ce anume isi
doreste clientul. Urmatorul pas il reprezinta selectarea componentelor hardware si
software cautand pe Internet pentru solutii posibile. Dupa ce ati stabilit de ce dispozitive
de intrare sau iesire are nevoie clientul, trebuie sa determinati modul de conectare al
acestora la calculator. Figura 1 prezinta simboluri comune pentru porturile de intrare si
iesire.
Figura 1
Tehnicienii ar trebui sa aiba o buna intelegere a mai multe tipuri de interfete:
 USB 1.1 – Transfera date la o viteza maxima de 12 Mbps

 USB 2.0 – Transfera date la o viteza maxima de 480 Mbps
 IEEE 1394 (FireWire) – Transfera date la 100, 200 sau 400 Mbps
 Paralel (IEEE 1284) – Transfera date la o viteza maxima de 3 MBps
 Serial (RS-232) – Versiunile mai vechi erau limitate la 20 Kbps, dar versiunile mai
noi pot ajuge la rate de transfer de 1.5 Mbps
 SCSI (Ultra-320 SCSI) – Conecteaza pana la 15 dispozitive cu o rata de transfer de
320 MBps
549
550
551
552
553
554
11.4 Imbunatatirea si configurarea calculatoarelor
personale si a echipamentelor periferice
Calculatoarele au nevoie de actualizari periodice din diverse motive:
 Cerintele ultilizatorilor sunt in continua schimbare

 Actualizarea pachetelor software necesita hardware nou
 Componentele hardware noi ofera performante sporite
Schimbarile efectuate asupra calculatorului pot duce la nevoia de imbunatatire sau

inlocuire a componentelor si perifericelor. Ar trebui sa luati in considerare cat de eficiente
si de costisitoare sunt fiecare dintre aceste optiuni - imbunatatire sau inlocuire.
 Imbunatatirea si configurarea placii de baza.

 Imbunatatirea si configurarea unui procesor si a unui sistem de racire.
 Imbunatatirea si configurarea memoriei RAM
 Imbunatatirea si configurarea BIOS-ului
 Imbunatatirea si configurarea unitatilor de stocare si a hard disk-urilor
 Imbunatatirea si configurarea dispozitivelor de intrare si iesire.
11.4.1 Imbunatatirea si configurarea placii de baza

Pentru a imbunatati sau inlocui placa de baza, este posibil sa fie nevoie sa inlocuiti si alte
componente, cum ar fi procesorul, ansamblul radiator/ventilator, si memoria RAM.
Noua placa de baza trebuie sa aiba loc in carcasa calculatorului. Sursa de alimentare
trebuie de asemenea sa fie compatibila cu noua placa de baza si trebuie sa poata suporta
toate noile componente.
Ar trebui sa incepeti imbunatatirea prin mutarea procesorului si a ansamblului

radiator/ventilator pe noua placa de baza. Este mai usor de lucrat cu aceste componente
cand sunt in afara carcasei. Folositi un covor antistatic si o bratara antistatica pentu a
evita deteriorarea procesorului. Aminititi-va sa folositi pasta termoconductoare intre
procesor si radiator. Daca noua placa de baza are nevoie de module RAM diferite,
instalati-le in acest moment.
Cand inlocuiti vechea placa de baza, scoateti cablurile atasate la LED-urile si butoanele
de pe carcasa. Pot avea aceleasi etichete, dar e posibil sa fie diferente minore. Luati note
intr-un jurnal pentru a sti unde si cum sunt conectate toate componentele inainte de a
incepe inlocuirea acestora.
Fiti atent la cum este prinsa placa de baza de carcasa. Unele suruburi ofera suport, si
altele realizeaza conexiuni de impamantare importante intre placa de baza si carcasa. Ar
trebui sa fiti atent la suruburile si distantierele care nu sunt metalice. Acestea ar putea
555
avea rol de izolatoare. Inlocuirea suruburilor izolatoare cu unele din metal care conduc
electricitatea ar putea avea rezultate dezastruoase.
Asigurati-va ca folositi tipul corect de suruburi. Nu inlocuiti suruburile filetate cu unele

autofiletante; acestea din urma vor strica filetul gaurilor si nu se vor fixa bine
componentele. Asigurati-va ca suruburile filetate au o lungime corecta si au acelasi
numar de fileturi per inch. Daca filetul este potrivit, se va insuruba corect. Puteti prinde
un surub folosind forta, dar acest lucru va deteriora gaura de prindere si placa de baza nu
va fi fixata bine. Folosirea unui surub nepotrivit poate de asemenea sa produca reziduri
metalice care pot cauza un scurt circuit.
NOTA: Nu conteaza daca inlocuiti un surub pentru o surubelnita cu cap drept cu unul
pentru o surubelnita cruce (Phillips), atat timp cat partea filetata a surubului are aceeasi
lungime si acelasi numar de fileturi.
Urmatorul pas il reprezinta conectarea cablurilor de la sursa de alimentare. In cazul in

care conectorii de la sursa ATX nu sunt de aceeasi dimensiune (unii pot avea mai multi
pini) veti avea nevoie de un adaptor. Conectati cablurile de la LED-urile si butoanele
carcasei.
Dupa ce noua placa de baza este montata si cablurile sunt conectate, puteti instala si fixa
toate placile de extensie. Verificati-va munca. Asigurati-va ca nu exista componente
nefixate sau cabluri neconectate. Conectati tastatura, mouse-ul, monitorul, si alimentarea.
Daca exista probleme, opriti imediat sursa de alimentare.
Nu uitati ca o placa de extensie poate avea acelasi rol ca o componenta integrata pe placa
de baza. In acest caz, va fi nevoie sa dezactivati functiile onboard din BIOS. Folositi
documentatia care insoteste placa de baza pentru a afla ce modificari trebuie sa faceti in
BIOS.
556
11.4.2 Imbunatatirea si configurarea unui procesor si a
unui sistem de racier
O metoda de a spori puterea aparenta a unui calculator este de a-i creste viteza de
procesare. Puteti face acest lucru schimband procesorul (UCP). Totusi, exista cateva
cerinte care trebuie indeplinite:
 Noul procesor trebuie sa se potriveasca in soket-ul existent.

 Noul procesor trebuie sa fie compatibil cu chip set-ul placii de baza.
 Noul procesor trebuie sa functioneze corect impreuna cu placa de baza si cu sursa
de alimentare existente.
 Noul procesor trebuie sa functioneze corect cu memoria RAM existenta. Memoria
RAM poate fi schimbata sau se pot adauga module suplimentare pentru a beneficia
de avantajele oferite de viteza crescuta a procesorului.
Daca placa de baza este mai veche, este posibil sa nu gasiti un procesor compatibil. In
acest caz, trebuie sa inlocuiti si placa de baza.
ATENTIE: Folositi tot timpul un covor antistatic si o bratara antistatica atunci cand
instalati sau scoateti un procesor. Puneti procesorul pe covorul antistatic pana il folositi.
Pastrati procesorul intr-o punga antistatica.
Pentru a schimba procesorul, trebuie sa scoateti procesorul existent din socket folosind
pargia cu forta de insertie zero. Socket-urile diferite au mecanisme diferite, dar toate sunt
folosite pentru a fixa procesorul dupa ce este orientat corect in socket.
Inserati noul procesor. Nu folositi forta pentru a-l instala sau pentru a inchide barele de
fixare. In caz contrar este posibil sa deteriorati procesorul sau socket-ul. Daca intalniti
rezistenta, asigurati-va ca ati aliniat bine procesorul. Majoritatea au un model al pinilor
care se va potrivi intr-o singura directie. Daca aveti indoieli, comparati procesorul nou cu
cel vechi pentru a vedea daca difera.
Este posibil ca noul procesor sa aiba nevoie de un ansamblu radiator/ventilator diferit.

Ansamblu radiator/ventilator trebuie sa se potriveasca din punct de vedere fizic cu
procesorul si trebuie sa fie compatibil cu socket-ul. De asemenea, acesta trebuie sa fie
potrivit pentru a face fata caldurii suplimentare produse de procesorul mai rapid.
ATENTIE: Trebuie sa aplicati pasta termoconductoare intre procesor si sistemul de

racire.
Unele tipuri de BIOS au optiunea de a afisa setarile termice pentru a determina daca sunt
probleme cu procesorul si sistemul de racire. Exista aplicatii software third-party care pot
afisa informatiile legate de temperatura intr-un format usor de citit. Folositi documentatia
procesorului sau a placii de baza pentru a va asigura ca chipul functioneaza in zona
corecta de temperatura. Unele ventilatoare pentru procesoare sau carcasa pornesc si se
opresc automat in functie de temperatura procesorului sau temperatura interna a carcasei.
557
Temperaturile sunt masurate folosind sonde termice din interiorul sistemului de racire sau
din circuitele interne ale procesorului.
11.4.3 Imbunatatirea si configurarea memoriei RAM

Cresterea cantitatii de RAM din sistem imbunatateste aproape intotdeauna performantele
generale ale sistemului. Inainte de a imbunatati sau inlocui RAM-ul, sunt cateva intrebari
la care trebuie sa raspundeti:
 Ce tip de RAM foloseste in acest moment placa de baza?

 Poate fi instalat pe rand cate un modul RAM sau ar trebui folosite module pereche?
 Mai sunt sloturi RAM disponibile?
 Noul chip de memorie RAM se potriveste cu viteza, latenta, tipul si voltajul celei
existente?
ATENTIE: Cand lucrati cu module RAM, folositi un covor antistatic si o bratara

antistatica. Asezati RAM-ul pe covor pana cand puteti sa il montati. Pastrati RAM-ul intr-
o punga antistatica.
558
Scoateti RAM-ul existent desfacand clipsurile care il fixeaza. Scoateti-l din socket.
Chipurile DIMM actuale se scot vertical in sus si se insereaza vertical in jos. Chipurile
SIMM mai vechi trebuiau inserate intr-un anumit unghi pentru a putea fi fixate.
Inserati noul RAM si fixati-l folosind clipsurile respective.
ATENTIE: Asigurati-va ca inserati modulul de memorie complet in socket. RAM-ul

poate deteriora serios placa de baza daca este aliniat incorect si produce un scurt circuit
pe magistrala principala a sistemului.
Sistemul descopera memoria RAM nou instalata daca este compatibila si instalata corect.
Daca BIOS-ul nu indica prezenta cantitatii corecte de RAM, asigurati-va ca memoria
RAM este compatibila cu placa de baza si este instalata corect.
559
560
561
562
11.4.4 Imbunatatirea si configurarea BIOS-ului
Producatorii de placi de baza publica periodic actualizari pentru BIOS-ul lor.
Specificatiile de publicare, precum cele prezentate in Figura 1, descriu actualizarile
produsului, imbunatatirile de compatibilitate si bug-urile cunoscute care au fost rezolvate.
Unele echipamente mai noi functioneaza corect numai daca se face o actualizare a BIOS-
ului.
Figura 1
Informatia BIOS pentru calculatoarele mai vechi era continuta pe chipuri ROM. Pentru a
actualiza informatiile BIOS, chip-ul ROM trebuia schimbat, lucru care nu era tot timpul
posibil. Chip-urile BIOS moderne sunt EEPROM, sau memorii flash care pot fi
actualizate de utilizator fara sa fie nevoie sa fie deschisa carcasa calculatorului. Acest
proces se numeste actualizarea BIOS-ului ("flashing the BIOS").
Pentru a vedea setarile curente de BIOS ale calculatorului dumneavoastra, trebuie sa

intrati in programul de configurare a BIOS-ului dupa cum este prezentat in Figura 2.
Apasati tasta pentru BIOS (setup) in timp ce calculatorul realizeaza testul de pornire
(power-on self test - POST). In functie de calculator, tasta pentru setup poate fi F1, F2
sau tasta Del. Urmariti textul de pe ecran sau consultati manualul placii de baza pentru a
gasi tasta sau combinatia de taste pentru a intra in setup.
563
Figura 2
Prima parte a procesului de bootare afiseaza un mesaj care va anunta care tasta trebuie
apasata pentru a intra in setup, sau in modul BIOS. Sunt mai multe setari critice in BIOS
care nu ar trebui modificate de persoane care nu au experienta in acest domeniu. Daca nu
sunteti sigur, este mai bine sa faceti modificari in BIOS decat daca v-ati documentat in
prealabil.
Pentru a descarca o noua versiune de BIOS, consultati pagina web a producatorului si

urmati procedurile de instalare recomandate, dupa cum este prezentat in Figura 3.
Instalarea de software pentru BIOS online poate insemna descarcarea unui nou fisier
BIOS, copierea sau dezarhivarea fisierelor pe o discheta si bootarea de pe acea discheta.
Un program de instalare cere utilizatorului informatii pentru a finaliza procesul.
Desi inca se foloseste metoda de actualizare a BIOS-ului din linia de comanda, mai multi
producatori de placi de baza ofera software specializat pe pagina lor web care permite
utilizatorilor sa actualizeze continutul BIOS din Windows. Procedura difera de la un
producator la altul.
564
ATENTIE: O actualizare incompleta sau terminata incorect a BIOS-ului poate face
sistemul inutilizabil.
Figura 3
565
566
567
11.4.5 Imbunatatirea si configurarea unitatilor de stocare
si a hard disk-urilor
In loc sa cumparati un calculator nou pentru a creste viteza de acces si spatiul de stocare,
puteti lua in considerare adaugarea unui nou hard disk. Exista mai multe motive pentru
instalarea unui nou hard disk:
 Instalarea unui al doilea sistem de operare

 Spatiu de stocare in plus
 Un hard disk mai rapid
 Pentru pastrarea fisierului de swap al sistemului
 Pentru backup-ul hard disk-ului principal.
 Pentru a creste toleranta la defecte.
Exista mai multe lucruri de luat in considerare inainte de a adauga un nou hard disk.
Daca noul hard disk este PATA si este pe acelasi cablu de date, unul dintre ele trebuie sa
fie setat ca "stapan" (master) si celalalt ca "sclav" (slave). Figura 1 prezinta modul de
aranjare a jumperilor pe spatele unui hard disk PATA. De asemenea, orice partitii noi sau
atribuiri de nume pentru drive-uri trebuie bine planificate. Ordinea de bootare din BIOS
poate fi modificata.
Figura 1
Matricele de discuri de stocare, precum Redundant array of independent disks (RAID),

maresc toleranta la defecte atunci cand sunt conectate mai multe hard disk-uri, asa cum
puteti observa in Figura 2. Unele tipuri de RAID au nevoie de doua sau mai multe hard
disk-uri. Puteti instala RAID folosind metode hardware sau software. Instalarile hardware
ofera de obicei mai multa siguranta, dar sunt mai scumpe. Instalarile software sunt create
si administrate de un sistem de operare precum Windows Server 2003.
568
Figura 2
569
570
571
572
573
574
575
576
577
578
579
580
581
11.4.6 Imbunatatirea si configurarea dispozitivelor de
intrare si iesire
Daca un dispozitiv de intrare sau iesire nu functioneaza corect, este posibil sa fie nevoie
sa-l inlocuiti. E posibil ca unii clienti sa doreasca o imbunatatire a dispozitivelor de
intrare sau iesire pentru a creste performanta si productivitatea.
O tastatura ergonomica, ca cea prezentata in Figura 1, poate fi mai confortabila la

utilizare. Uneori este necesara o reconfigurare, pentru a permite utilizatorilor sa execute
sarcini specifice, cum ar fi scrierea intr-o a doua limba cu caractere suplimentare. Nu in
ultimul rand, schimbarea sau reconfigurarea unui dispozitiv de intrare sau iesire poate sa
permita utilizatorilor cu dizabilitati sa foloseasca un calculator.
Figura 1
Uneori este imposibila realizarea unei imbunatatiri utilizand sloturile de expansiune

existente. In acest caz, puteti realiza imbunatatirea folosind o conexiune USB. Daca nu
dispuneti de o conexiune USB suplimentara, puteti instala un card adaptor USB sau puteti
cumpara un hub USB, ca in Figura 2.
582
Dupa ce aveti noul echipament hardware, este posibil sa trebuiasca sa instalati noi
drivere. De obicei puteti face acest lucru folosind CD-ul de instalare al echipamentului.
In cazul in care nu aveti un CD puteti descarca driverele actualizate la zi de pe website-ul
producatorului.
NOTA: Un driver "semnat" este un driver care a trecut testul de calitate hardware
Windows si a primit o semnatura de la Microsoft. Instalarea unui driver nesemnat poate
cauza instabilitatea sistemului, mesaje de eroare si probleme la bootare. In timpul
instalarii hardware, daca este detectat un driver nesemnat, veti fi intrebati daca doriti sa
opriti sau sa continuati instalarea acestui driver.
Figura 2
11.5 Identificarea si aplicarea tehnicilor de intretinere

preventiva pentru componentele calculatoarelor personale
Pentru a mentine calculatoarele in stare buna de functionare, trebuie sa efectuati
intretinere preventiva. Intretinerea preventiva poate prelungi viata componentelor, poate
proteja datele si poate creste performantele calculatorului.
 Curatarea componentelor interne.

 Curatarea carcasei.
 Inspectarea componentelor calculatorului.
11.5.1 Curatarea componentelor interne

O parte importanta a intretinerii preventive a unui calculator este pastrarea curateniei
sistemului. Cantitatea de praf din mediu si obiceiurile utilizatorului determina cat de des
trebuie curatate componentele calculatorului. Mare parte din curatare se ocupa de
prevenirea acumularii prafului.
Pentru a inlatura praful, nu folositi un aspirator. Aspiratoarele pot genera electricitate

statica si pot strica sau desprinde componente si jumperi. In schimb, ar trebui sa folositi
aer comprimat pentru a inlatura praful. Daca folositi aer comprimat dintr-un tub, tineti
tubul in pozitie verticala astfel incat fluidul sa nu curga pe componentele calculatorului.
Urmati mereu instructiunile si avertismentele de pe recipientul de aer comprimat.
583
Curatarea regulata va ofera de asemenea o sansa sa inspectati componentele pentru a
verifica daca exista suruburi sau conectori desfacuti. Exista mai multe componente in
interiorul carcasei unui calculator care trebuie pastrate in permanenta curate:
 Ansamblul radiator/ventilator
 Memoria RAM
 Placile de extensie
 Placa de baza
 Ventilatorul carcasei
 Sursa de alimentare
 Unitatile interne
ATENTIE: Cand curatati un ventilator folosind aer comprimat, mentineti fixe paletele
ventilatorului. Astfel preveniti invartirea rotorului la o turatie prea mare sau deplasarea
acestuia intr-o directie diferita.
11.5.2 Curatarea carcasei

Praful sau mizeria din exteriorul calculatorului pot intra prin ventilatoare sau pe langa
panoul lateral de acces al carcasei. Mizeria poate sa intre si prin capacele protectoare ale
sloturilor de extensie, ca in Figura 1. Daca praful se acumuleaza in interiorul unui
calculator, poate opri circulatia aerului si poate afecta sistemul de racire.
Folositi o carpa sau aspirator ca sa curatati exteriorul carcasei. Daca folositi un produs de
curatare, nu il pulverizati direct pe carcasa. In schimb, puneti o cantitate mica pe carpa de
curatare si stergeti exteriorul carcasei.
In timp ce curatati carcasa, ar trebui sa fiti atenti si sa corectati lucrurile care pot cauza
probleme mai tarziu:
 Capacele lipsa ale sloturilor de expansiune permit intrarea prafului, a mizeriei sau a
insectelor in calculator
 Suruburi slabite sau lipsa cu ajutorul carora sunt fixate placile de extensie
 Cabluri lipsa sau incurcate care se pot desface si pot cadea din carcasa
Figura 1
584
11.5.3 Inspectarea componentelor calculatorului
Cea mai buna metoda de a mentine un calculator in stare buna este de a verifica
functionarea acestuia la intervale regulate. Curatarea reprezinta o buna oportunitate de a
face aceasta verificare. Ar trebui sa aveti o lista a componentelor de verificat:
 Procesorul si sistemul de racire – Verificati sa nu existe praf pe procesor sau in

sistemul de racire. Asigurati-va ca ventilatorul se poate invarti normal. Verificati
cablul de alimentare al ventilatorului sa fie conectat corect, ca in Figura 1.
Verificati ventilatorul cat timp este alimentat pentru a vedea daca se invarte.
Verificati daca procesorul este asezat corect in socket. Asigurati-va ca radiatorul
este montat corect. Pentru a evita deteriorarea, nu scoateti procesorul pentru
curatare.
 Conexiunile memoriei RAM – Chipurile RAM ar trebui sa fie prinse corect in
sloturile RAM. Figura 2 arata ca in anumite situatii clipsurile de fixare se pot
desface. Reasezati-le, daca este necesar. Folositi aer comprimat pentru a elimina
orice urma de praf.
 Echipamentele de stocare – Verificati toate echipamentele de stocare incluzand
hard disk-ul, unitatea de discheta, unitatea optica si unitatea de stocare cu banda
magnetica. Toate cablurile ar trebui sa fie bine conectate. Verificati ca nu exista
jumperi desfacuti, lipsa sau fixati incorect, ca in Figura 3. O unitate nu ar trebui sa
produca zgomote sau sunete neplacute. Cititi manualul producatorului pentru a afla
cum se curata unitatile optice si capetele de citire ale unitatilor de stocare pe banda
magnetica folosind betisoare de bumbac si aer comprimat. Curatati unitatile de
discheta folosind un kit de curatare.
 Placile de extensie – Placile de extensie ar trebui asezate corect in sloturile de
expansiune. Placile desfacute, precum in Figura 4, pot cauza scurtcircuite. Prindeti
placile de extensie folosind suruburi pentru a evita desfacerea acestora. Folositi aer
comprimat pentru a indeparta mizeria sau praful de pe placa sau din slotul de
extensie.
NOTA: Placa video poate sa se desprinda din cauza presiunii exercitate de cablul de la
monitor sau in momentul fixarii cu suruburi.
NOTA: Daca un adaptor pentru placa video este folosit intr-un slot de expansiune, placa
video integrata de pe placa de baza este probabil dezactivata. Daca din greseala conectati
monitorul la placa integrata, calculatorul va parea ca nu merge.
585
Figura 1
Figura 2
586
Figura 3
Figura 4
587
Exista cateva componente care ar trebui verificate:
 Echipamentele de alimentare – Verificati prelungitoarele, sigurantele si sursele

de curent permanente (UPS). Asigurati-va ca exista o ventilatie adecvata si
neobstructionata. Inlocuiti prelungitoarele daca au existat probleme electrice sau
furtuni puternice in zona.
 Suruburi desfacute – Suruburile desfacute pot cauza probleme daca nu sunt fixate
sau indepartate imediat. Un surub desfacut poate cauza scurtcircuite sau poate sa
ramane blocat intr-o pozitie de unde este dificil de inlaturat.
 Tastatura si mouse – Folositi aer comprimat sau un aspirator mic pentru a curata
tastatura si mouse-ul. Daca mouse-ul este cu bila, scoateti-o si curatati mizeria.
 Cabluri – Verificati toate cablurile de conectare. Cautati pini rupti sau indoiti.
Asigurati-va ca toate suruburile sa fie bine fixate. Asigurati-va ca nici un cablu nu
este taiat, ciupit sau indoit foarte rau.
11.6 Depanarea problemelor componentelor

calculatorului si ale perifericelor
Procesul de depanare ajuta la rezolvarea problemelor unui calculator sau ale
echipamentelor periferice. Aceste probleme variaza de la simplu, cum ar fi actualizarea
unui drive, pana la probleme complexe, cum ar fi instalarea unui procesor. Folositi pasii
pentru depanare ca un ghid ce va va ajuta in diagnosticarea si repararea problemelor.
 Revizuirea procesului de depanare.

 Aplicarea tehnicilor de depanare.
588
Tehnicienii de calculatoare trebuie sa poata analiza problema si sa determine cauza erorii
pentru a putea repara calculatorul. Acest proces se numeste depanare (troubleshooting).

2 contin o lista de intrebari cu raspuns deschis sau cu variante limitate de raspuns care pot
Figurile 1
Figurile 2
589
listeaza problemele intalnite in cazul componentelor hardware.
Figura 3
listeaza cateva solutii rapide pentru problemele componentelor hardware.
Figura 4
Daca solutiile rapide aplicate nu au rezolvat problema este timpul sa se adune date de le
calculator.
Figura 5
590
In acest moment, aveti suficiente informatii pentru a evalua problema, executa cercetari,
si implementa posibile solutii. Figura 6 prezita resursele pentru solutiile posibile.
Figura 6
Dupa ce veti rezolva problema, puteti incheia cu clientul. Figura 7 prezinta o lista de
sarcini necesare pentru a finisa acest pas.
Figura 7

Problemele calculatoarelor pot fi de natura hardware, software, legate de conectivitate,
sau o combinatie a celor trei. Veti rezolva unele tipuri de probleme legate de calculatoare
mai des decat altele. Figura 1 prezinta o diagrama a celor mai frecvente probleme de
natura hardware si solutiile acestora.
591
Figura 1

Acum, odata cu intelegerea procesului de depanare, este momentul sa aplicati abilitatile
de diagnosticare.
Primul laborator are rolul de a va imbunatati abilitatile de rezolvare a problemelor care

pot care pot afecta componentele hardware ale unui PC. Veti depana si repara un
calculator care nu porneste.
Al doilea laborator are rolul de a va imbunatatii abilitatile de comunicare si depanare a

componentelor hardware ale unui PC. In acest laborator veti executa urmatorii pasi:
 Veti primi ordinul de lucru.

 Ghidati clientul prin diversi pasi pentru a incerca sa rezolvati problema.
 Documentati problema si decizia luata.
592
593
594
595
11.7 Rezumat
In acest capitol, ati invatat despre tehnici avansate de diagnosticare si reparare, si despre
modul de selectare a componentelor pentru eventuale imbunatatiri. Acest capitol a
prezentat in detaliu cateva tehnici de depanare pentru a va ajuta sa localizati si sa
rezolvati probleme precum si sa prezentati rezultatele obtinute clientului.
 Ati invatat despre atributiile unui tehnician de teren, de la distanta si prin telefon si
oportunitatile de angajare pentru persoanele care au cunostinte si abilitati avansate
de depanare.
 Puteti explica si folosi normele de protectie a muncii in laborator si utiliza uneltele
specifice. Puteti descrie regulile generale de siguranta in lucrul cu echipamentele
electrice, mai ales in cazul monitoarelor si imprimantelor laser. Intelegeti scopul si
aplicarea normelor de protectie a muncii.
 Cunoasteti procedurile de aruncare corecta a diferitelor tipuri de baterii folosite de
calculatoare si a altori tipuri de hardware, cum ar fi monitoarele.
 Puteti da sfaturi clientilor in ceea ce priveste modul in care isi pot proteja
calculatoarele folosind corect tehnicile de intretinere preventiva.
 Puteti descrie modul de curatare a componentelor externe ale unui calculator,
inclusiv a monitorului, carcasei, imprimantei sau echipamentelor periferice. Puteti
descrie modul de curatare a componentelor interne ale unui calculator, precum
placa de baza, procesorul si sistemul de racire, memoria RAM si placile de
extensie.
 Stiti sa sfatuiti clientii cand este cel mai bine sa imbunatateasca un calculator sau
componentele acestuia si cand este cel mai bine sa cumpere un produs nou.
 Puteti explica pasii care trebuie urmati pentru a adauga si configura un al doilea
hard disk. Puteti de asemenea descrie pasii urmati pentru a imbunatati unele
componente ale calculatorului, precum carcasa, sursa de curent, procesorul si
sistemul de racire, memoria RAM sau placile de extensie.
 Cunoasteti modul de utilizare al intrebarilor cu raspuns deschis sau cu variante
limitate de raspuns necesare unui tehnician de nivel doi pentru a determina cauza
unei probleme.
 Puteti descrie pasii urmati in procesul de depanare, incluzand colectarea
informatiilor de la clienti, verificarea problemelor evidente, incercarea initiala a
solutiilor rapide, evaluarea problemelor, implementarea solutiilor pana la
rezolvarea problemei.
 Intelegeti rolul unui tehnician de nivel doi si cum sa inglobati efortul de depanare
depus de un tehnician de nivelul unu.
596
CAPITOLU – XII
12.0 Introducere
Instalarea, configurarea si optimizarea sistemului de operare sunt examinate in detaliu in
acest capitol.
Exista diferite brand-uri de sisteme de operare disponibile in ziua de astazi, incluzand

Microsoft Windows, Apple Mac OS, UNIX si Linux. Un tehnician trebuie sa ia in
considerare calculatorul actual atunci cand selecteaza un sistem de operare. In plus, exista
diferite versiuni si distrubitii ale sistemelor de operare. Unele versiuni ale Microsoft
Windows includ Windows 2000 Professional, Windows XP Home Edition,Windows XP
Professional, Windows Media Center, Windows Vista Home Basic, Windows Vista
Business si Windows Vista Premium.
Fiecare dintre aceste sisteme de operare ofera multe trasaturi similare cu o interfata
asemanatoare. Totusi, unele functii necesare nevoilor unui client tipic pot sa nu apara in
toate aceste sisteme de operare. Trebuie sa puteti compara si contrasta sistemele de
operare pentru a-l gasi pe cel mai potrivit cerintelor utilizatorului.
 Selectati sistemul de operare adecvat pe baza nevoilor clientului.

 Instalarea, configurarea si optimizarea unui sistem de operare.
 Descrierea modului de actualizare al sistemelor de operare.
 Descrierea procedurilor de intretinere preventiva pentru sistemele de operare.
 Depanarea sistemelor de operare.
12.1 Selectati sistemul de operare adecvat pe baza

nevoilor clientului
Sunt multe sisteme de operare dintre care puteti alege, fiecare cu caracteristici ce ar trebui
luate in considerare atunci cand se discuta cu un utilizator. Atunci cand alegeti un sistem
de operare pentru client, trebuie sa alegeti echipamentele hardware ce satisfac sau
depasesc cerintele minime necesare ale sistemului de operare.
In acest capitol, Windows XP Professional este folosit pentru a descrie functiile unui
sistem de operare. Intr-un punct al carierei dumneavoastra, cu siguranta va trebui sa
actualizati sau reparati un calculator ce are sistemul de operare Windows.
In Figura 1 se poate observa o comparatie a sistemelor de operare Windows.
 Descrierea sistemelor de operare.

 Descrierea sistemelor de operare de retea.
597
Figura 1
12.1.1 Descrierea sistemelor de operare

Sistemul de operare este interfata dintre utilizator si calculator. Fara sistemul de operare
utilizator nu poate interactiona cu dispozitivele hardware si cele software din calculator.
Un sistem de operare asigura urmatoarele capabilitati operationale si organizationale:
 Asigura trecerea de la hardware la aplicatii

 Creaza un sistem de fisiere pentru stocarea datelor
 Asigura rularea aplicatiilor
 Interpreteaza comenzile utilizatorului
Sistemele de operare au cerinte minime de hardware. In Figura 1 puteti vedea cerintele

hardware pentru diferite tipuri de sisteme de operare.
598
Figura 1

Un sistem de operare pentru retele este un sistem de operare cu trasaturi aditionale pentru
a creste functionalitatea si usurinta in administrare intr-un mediu de retea. Urmatoarele
sunt exemple de sisteme de operare pentru retea:
 Windows 2000 Server

 Windows 2003 Server
 UNIX
 Linux
 Novell NetWare
 Mac OS X
Un sistem de operare pentru retea este conceput pentru a asigura resursele necesare
pentru clienti:
599
 Aplicatii pentru servere, precum o baza de date partajata
 Stocarea de date centralizata
 Serviciu pentru directoare ce asigura o baza de date centralizata cu toate conturile
de utilizatori din retea, exemple de astfel de servici sunt LDAP si Active Directory
 Coada pentru printare prin retea
 Accesul la retea si securitate
 Sistem de stocare redundant, precum RAID si backup-uri
Sistemele de operare pentru retea asigura protocoale concepute pentru a indeplini

functiile de retea. Aceste protocoale sunt controlate de catre codul din serverele aflate in
retea. Protocoalele folosite de sisteme de operare pentru retea asigura servici precum
web, transferul de fisiere, e-mail, translatarea numelor si adresarea IP automata. In Figura
1 puteti gasi mai multe informati.
Figura 1
600
601
12.2 Instalarea, configurarea si optimizarea unui sistem
de operare
Majoritatea sistemelor de operare sunt usor de instalat. Dupa pornirea calculatorului, CD
de instalare pentru Windows XP Professional va afisa un ghid ce va ghideaza pe
parcursul intregului proces de instalare printr-o serie de intrebari. Odata ce ati raspuns la
intrebari, ghidul de instalare duce automat la bun sfarsit instalarea. In aceasta sectiune,
veti realiza o instalare particularizata de Windows XP Professional.
 Compararea si evidentierea diferentelor dintre o instalare implicita si o instalare

avansata.
 Instalarea Windows XP Professional folosind o instalare personalizata.
 Creati, vizualizati si administrati discuri, directoare, si fisiere.
 Identificarea procedurilor si utilitarelor folosite pentru a optimiza performantele
sistemelor de operare.
 Identificati procedurile si utilitarele folosite pentru a optimiza performantele
browserelor web.
 Descrierea instalarii, utilizarii si configurarii de software pentru e-mail.
 Setati rezolutia ecranului si actualizati driver-ul video.
 Descrierea instalarii unui al doilea sistem de operare.
12.2.1 Compararea si evidentierea diferentelor dintre o

instalare implicita si o instalare avansata
Instalarea implicita pentru Windows XP Professional este suficienta pentru marea
majoritate a utilizatorilor particulari sau pentru retele de birou de dimensiuni mici. O
instalare personalizata pentru Windows XP Professional este folosita de obicei in retele
de dimensiuni mari.
Instalarea implicita
Instalarea implicita necesita interactiune minima cu utilizatorul. Vi se cere sa furnizati
informatii specifice despre calculatorul dumneavoastra si despre posesor/utilizator.
Instalarea personalizata
In Windows XP, instalarea personalizata este foarte similara cu instalarea implicita.
Exista doar doua pagini ce ofera o selectie particularizata in timpul setup-ului. Prima
pagina este pentru personalizarea setarilor regionale, cel de-a doua pagina este pentru
personalizarea setarilor de retea, ca in Figura 1. Un tehnician sau un utilizator cu
experienta tehnica executa cel mai adesea instalarea personalizata. Intr-o instalare
personalizata, wizard-ul cere utilizatorului informati detaliate de performanta pentru a se
asigura ca sistemul de operare este optimizat sa indeplineasca cerintele si preferintele
utilizatorului individual sau ale administratorului de retea dintr-o companie. Puteti
efectua o instalare personalizata pentru Windows XP Professional pe mai mult de un
602
calculator intr-o retea prin folosirea unui fisier de raspunsuri ce contine setarile
predefinite si raspunsurile la intrebarile din timpul setup-ului.
Tehnicianul poate automatiza si personaliza instalarea pentru Windows XP astfel incat sa

includa urmatoarele trasaturi:
 Aplicati de productivitate, precum Microsoft Office

 Aplicatii personalizate
 Suport pentru diferite limbi
 OS Deployment Feature Pack folosind Microsoft Systems Management Server
(SMS)
 Drivere pentru dispozitive hardware
Figura 1
12.2.2 Instalarea Windows XP Professional folosind o

instalare personalizata
Instalarea implicita pentru Windows XP Professional este suficienta pentru marea
majoritate a utilizatorilor de acasa sau pentru retele de birou de dimensiuni mici. O
instalare personalizata pentru Windows XP Professional poate salva timp si poate asigura
603
o configuratie consecventa a sistemului de operare pentru calculatoarele dintr-o retea
mare.
 Instalarea un sistem de operare fara supraveghere dintr-un punct de distributie din

retea folosind un fisier de raspunsuri.
 O instalare bazata pe imagini folosind Sysprep si un program de imagini pentru
disc, care copiaza o imagine a sistemului de operare direct pe hard disc fara
interventia utilizatorului.
 Instalare de la distanta folosind Servicul de Instalare la Distanta (RIS - Remote
Installation Services), care poate descarca instalarea dintr-o retea. Aceasta instalare
poate fi solicitata de utilizator sau fortata pe calculator de catre administrator.
 OS Deployment Feature Pack folosind Microsoft Systems Management Server
(SMS), care poate simplifica dramatic instalarea unui sistem de operare intr-o
organizatie.
Instalare neasistata
Instalarea neasistata folosind un fisier de raspunsuri unattend.txt este cea mai usoara
metoda de instalare pentru o retea. Un fisier de raspunsuri poate fi creat folosind o
aplicatie denumita setupmgr.exe localizata in fisierul deploy.cab din CD Windows XP
Professional.
In Figura 1 putem observa un exemplu de fisier de raspunsuri. Odata ce ati raspuns la

toate intrebarile, fisierul unattend.txt se copiaza pe directorul partajat al serverului de
distributie. In acest moment, puteti face doua lucruri:
 Rulati fisierul unattended.bat pe masina client. Acesta pregateste hard discul si

instaleaza automat sistemul de operare de pe serverul din retea.
 Creati o discheta de pornire cu care sa porniti calculatorul si sa va conectati la
serverul de distributie din retea. Rulati fisierul batch pentru a instala sistemul de
operare prin retea.
Instalarea bazata pe imagine

Atunci cand executati o instalare bazata pe imagine, trebuie sa incepeti prin configurarea
unui calculator pana il aduceti la o starea operationala. Apoi, rulati Sysprep pentru a
pregati sistemul pentru imagine. O aplicatie terta pentru imagini pregateste imaginea
pentru calculatorul complet instalat, imagine care poate fi scrisa pe un CD sau DVD.
Aceasta imagine poate fi copiata pe calculatoarele cu un HAL compatibil pentru a incheia
instalarea pe mai multe calculatoare. Odata ce imaginea a fost copiata, puteti porni
calculatorul, dar este posibil sa fiti nevoiti sa configurati cateva setari, precum numele
calculatorului si domeniu de apartenenta.
604
Figura 1
Instalarea la distanta
Folosind RIS, acest proces seamana foarte mult cu instalarea pe baza de imagini,
exceptand faptul ca nu veti utiliza o unealta de imagine. Puteti folosi RIS pentru a seta de
la distanta noi calculatoare cu Microsoft Windows folosind un director RIS partajat pe
retea ca sursa pentru fisierele sistemului de operare Windows. Puteti instala sisteme de
operare de la distanta pe calculatoarele clientilor pornite. Calculatoarele utilizatorilor ce
sunt conectati la retea pot fi pornite folosind o discheta de pornire la distanta sau Pre-
Boot eXecution Environment (PXE)-adaptor de retea capabil. Clientul se poate loga cu
un cont valid de utilizator.
RIS este conceput sa fie folosit intr-o retea relativ mica si nu ar trebui sa fie folosit acolo
pe linii de viteza scazuta din WAN. Microsoft System Management Server (SMS)
permite unui administrator sa administreze un numar mare de calculatoare dintr-o retea.
SMS poate fi folosit pentru a administra actualizarile, pentru a asigura control de la
distanta si pentru a executa slujbe de inventariat. O trasatura optionala este desfasurarea
sistemului de operare, pentru aceasta este necesara instalarea pachetului SMS OS
Deployment Feature pe un server Windows 2003. SMS permite instalarea pe un numar
mare clienti peste o intreaga retea, cum ar fi un LAN sau WAN.
605
606
607
608
609
610
611
612
613
614
615
616
617
618
619
620
621
622
623
624
625
626
627
628
629
630
12.2.3 Creati, vizualizati si administrati discuri,
directoare, si fisiere
Intr-un sistem de operare, discurile si directoarele sunt locati unde sunt stocate si
organizate datele. Sistemul de fisiere folosit de un sistem de operare determina factori
aditionali ce afecteaza stocarea precum dimensiunea partitiei, dimensiunea unui cluster si
trasaturi de securitate.
Structura unui disc

Utilitarul Disk Management arata informatii si poate executa servicii precum
partitionarea si formatarea discurilor in Windows. In Figura 1 putem observa utilitarul
Disk Management folosit de catre Windows XP Professional.
Figura 1
Exista mai multe tipuri de partitii pe un hard disk:
 Partitii primare
 Partitii extinse
 Discuri logice
631
NOTA: In orice moment, puteti seta doar o partitie activa. Sistemul de operare foloseste
partitia activa pentru a porni sistemul. Partitia activa trebuie sa fie o partitie primara.
In cele mai multe cazuri, partitia C: este partitia activa si contine fisierele de pornire si ale
sistemului. Unii utilizatori creaza partitii aditionale pentru a organiza fisierele sau pentru
a putea porni dual un calculator.
Puteti accesa utilitarul Disk Management in urmatoarele moduri:
 Din meniul Start, faceti click dreapta pe My Computer si selectati Manage >
Disk Management.
 Din meniul Start, alegeti Settings > Control Panel > Administrative Tools >
Computer Management. Dublu-click pe Storage si apoi pe Disk Management.
Sistemul de fisiere
Partitiile sunt formatate cu un sistem de fisiere. Cele doua tipuri de sisteme de fisiere
disponibile in Windows XP sunt FAT32 si NTFS. NTFS are caracteristici de stabilitate si
securitate mai bune.
De exemplu, Windows-ul nu afiseaza extensiile de fisiere, dar aceasta practica poate

aduce probleme de securitate. Programatorii de virusuri pot distribui fisiere executabile
deghizate in fisiere ne-executabile. Pentru a evita aceasta gaura de securitate, ar trebui sa
aveti vizibile intotdeauna extensiile de fisiere, pentru asta faceti urmatoarele:
Din meniul Start, alegeti Control Panel > Folder Options > View, si debifati casuta
"Hide extensions for known file types", ca in Figura 2.
NOTA: Salvarea fisierelor in directorul radacina al partitiei C: poate cauza probleme de

organizare a datelor. O practica buna este stocarea datelor in directoare create pe partitia
C:.
Figura 2
632
633
634
635
636
637
638
639
640
641
642
643
644
645
646
647
12.2.4 Identificarea procedurilor si utilitarelor folosite
pentru a optimiza performantele sistemelor de operare
Exista cateva proceduri si unelte disponibile pentru optimizarea performatelor unui
sistem de operare. Conceptele pot fi aceleasi pentru toate sistemele de operare, dar
metodele si procedurile de optimizare difera. De exemplu, in timp ce memoria virtuala
indeplineste aceleasi functi pe sistemele de operare Windows 98 si Windows XP, calea
pentru a gasi si ajusta setarile memoriei virtuale este diferita.
System Tools (Unelte pentru sistem)

Pentru a intretine si optimiza un sistem de operare puteti accesa diferite unelte existente
in Windows. Astfel de unelte includ verificarea erorilor discurilor, prin care se poate
scana hard disk-ul pentru erori ale structurii de fisiere si defragmentarea hard disk-ului,
prin care se pot rearanja fisierele in blocuri compacte pentru un acces mai rapid. In Figura
1 se pot observa unelte pentru intretinerea hard disk-ului.
Figura 1
Memoria virtuala
Memoria virtuala permite procesorului sa acceseze mai multa memorie decat este
instalata pe calculator. Acest lucru este implementat pentru a permite tuturor aplicatiilor
sa adreseze aceeasi cantitate de memorie. Memoria virtuala este un fisier de swap (swap
648
file) sau un fisier de pagini (page file) care este in permanenta citit sau scris in memoria
RAM. In mod tipic, ar trebui sa lasati Windows-ul sa administreze dimensiunea fisierului
de swap. Singura setare pe care ar trebui sa o schimbati este locatia fisierului de swap.
Trebuie sa fiti membru al grupului de administratori pentru a face aceasta schimbare. In
Figura 2 puteti vedea setarile memoriei virtuale.
Pentru a accesa setarile memoriei virtuale in Windows XP, folositi una din caile
urmatoare
 Start > Settings > Control Panel >System > Advanced tab > Performance
Options
sau
 Start > Control Panel > Performance and Maintenance > System > Advanced
> Performance > Settings > Advanced
Figura 2
649
Disk Defragmenter (Utilitarul de defragmentare a discului)
Pentru a ajuta la optimizarea fisierelor de pe hard disc, sistemele de operare Windows
pun la dispozitie un utilitar de defragmentare. Pe masura ce fisiere sunt accesate si stocate
pe hard disk, fisierele isi schimba locul din a fi stocate continuu pe disc in a fi
imprastiate. Aceasta poate duce la incetinirea sistemului de operare. Hard disk-ul trebuie
sa caute pe diferite zone ale platanelor pentru a gasi intregul fisier. Pentru un singur fisier,
efectul procesului este minim. Atunci cand acest proces are loc pentru sute de fisiere, va
fi incetinita fizic citirea si scrierea fisierelor pe hard disk. Pentru a defragmenta un disk,
dati dublu-click pe My Computer de pe desktop. Dati click-dreapta pe discul pe care
vreti sa il optimizati. Alegeti Properties. In tab-ul Tools dati click pe Defragment Now.
Fisiere temporare
Aproape fiecare program foloseste fisiere temporare, care de obicei sunt sterse automat
atunci cand aplicatia sau sistemul de operare a terminat sa le foloseasca. Totusi, unele
fisiere temporare trebuie sterse manual. De vreme ce fisierele temporare ocupa spatiul de
pe hard disk ce poate fi folosit pentru alte fisiere, este o idee buna sa verificati si sa le
stergeti la fiecare doua sau trei luni. Fisierele temporare sunt localizate in mod uzual in
locurile urmatoare:
 C:\temp
 C:\tmp
 C:\windows\temp
 C:\windows\tmp
 C:\documents and settings\%USERPROFILE%\local settings\temp
Servicii
Serviciile sunt tipuri de aplicatii ce ruleaza in fundal pentru a satisface un anumit rol sau
pentru a asteapta o cerere. Doar serviciile necesare ar trebui pornite pentru a reduce
riscurile de securitate nedorite. In Figura 3 puteti vedea unele servici disponibile pe un
calculator. Exista patru setari, sau stari, ce pot fi folosite pentru a controla aceste servici:
 Automat
 Manual
 Dezactivat
 Oprit
Daca un serviciu, precum DHCP sau Automatic Updates, este setat pe automat, el va
porni odata cu calculatorul. Serviciile manuale, precum serviciul pentru o sursa continua
de curent (UPS), trebuie sa fie configurate manual pentru a functiona. Unele servici pot fi
oprite sau dezactivate pentru scopuri de depanare, precum oprirea serviciului de spooling
atunci cand sunt probleme cu imprimarea.
Figura 3
650
651
652
653
654
655
656
657
658
659
660
661
662
663
664
665
666
667
668
669
670
671
672
673
674
12.2.5 Identificati procedurile si utilitarele folosite pentru
a optimiza performantele browserelor web
Browserele web si aplicatiile de e-mail sunt in mod tipic aplicatii folosite cel mai mult pe
un calculator. Optimizarea browserului de web si aplicatiilor de e-mail ar trebui sa
creasca performantele calculatorului.
Browserul Microsoft, Internet Explorer (IE), are in general setari pentru a schimbarea
paginii initiale si a aparentei browserului. Setarile aditionale va permit sa vizionati sau sa
stergeti informatiile salvate de catre browser:
 Istoria
 Fisiere temporare
 Cookies
 Parolele
 Informatiile formularelor web
NOTA: Cookie-urile sunt informatii transmise intre browserul web si serverul web cu
scopul de a urmari informatii despre utilizator pentru a particulariza pagina livrata lui.
Pentru a accesa setarile in IE, deschideti fereastra browser-ului IE si alegeti Tools >
Internet Options.
Salvarea in cache, sau pastrarea, a fisierelor de Internet este o trasatura a browserului

Web folosita pentru a mari viteaza procesului de accesare a paginilor deja vizitate.
Utilitarul de stocare a fisierelor din IE descarca pe hard disk copii ale imaginilor sau
fisiere HTML ale site-urilor pe care le-ati vizitat. Atunci cand revizitati o pagina web,
site-ul se va deschide mai rapid deoarece fisierele sunt in cache-ul hard disk-ului si nu
trebuie descarcate din nou.
Fisierele din cache ale browserului web pot deveni invechite sau foarte mari. Aceste
setari ale IE va vor permite sa controlati dimensiunea cache-ului si reimprospatarea
acestuia atunci cand este necesar:
 La fiecare vizita a paginii

 De fiecare data cand porniti IE
 Automat
 Niciodata
Pentru a accesa setarile pentru cache, deschideti browser-ul IE si alegeti Tools > Internet
Options. Din optiunea Temporary Internet Files, alegeti Settings. Dati click pe taburile
din Figura 1 pentru a explora alte optiuni de configurare pentru IE.
675
Figura 1
676
677
678
679
680
681
682
683
684
685
12.2.6 Descrierea instalarii, utilizarii si configurarii de
software pentru e-mail
Software-ul pentru e-mail poate fi instalat ca parte a browser-ului web sau ca o aplicatie
de sine statoare. Outlook Express este un utilitar pentru e-mail si o componenta a
sistemului de operare Microsoft Windows. Pentru a configura Outlook Express, trebuie sa
furnizati informati despre contul dumneavoastra de e-mail, ca in Figura 1.
Figura 1
Ar trebui sa aveti la dispozitie urmatoarele informatii atunci cand configurati conturi de

e-mail pe un client software de e-mail:
 Numele afisat
 Adresa de e-mail
 Tipul serverului mail de primire, precum POP3 sau IMAP
 Numele serverului de primire a mail-urilor
 Numele serverului de trimitere a mail-urilor
 Numele utilizatorului
 Parola contului
Protocoalele folosite pentru e-mail includ urmatoare:
686
 Post Office Protocol version 3 (POP3) – Primeste e-mail-uri de la un server aflat
la distanta prin TCP/IP. Nu lasa o copie a e-mail-ului pe server; totusi, unele
implementari permit utilizatorilor sa specifice salvarea mailurilor pentru o perioada
de timp.
 Internet Message Access Protocol (IMAP) – Permite clientilor de e-mail locali sa
primeasca e-mail-uri de la server. In mod tipic pastreaza o copie pe server pana
cand mutati e-mail-ul intr-un director personal din aplicatia de e-mail. IMAP
sincronizeaza directoarele de e-mail-uri intre server si client.
 Simple Mail Transfer Protocol (SMTP) – Transmite e-mail-urile peste o retea
TCP/IP. Este formatul de e-mail pentru text ce foloseste doar codarea ASCII.
 Multipurpose Internet Mail Extensions (MIME) – Standard care extinde
formatul de e-mail pentru a include text in standardul ASCII, ca si alte formate
precum imagini si documente de procesare de text. Utilizat in mod normal
impreuna cu SMTP.
Trasaturi aditionale sunt disponibile impreuna cu software pentru e-mail:
 Reguli de manevrare automata a e-mail-urilor

 Diferite codari de e-mail, precum HTML, text clar sau text bogat
 Grupuri de stiri
687
688
12.2.7 Setati rezolutia ecranului si actualizati driver-ul
video
Odata instalat sistemul de operare, puteti seta rezolutia ecranului pentru a satisface
cerintele utilizatorului. Daca rezolutia ecranului nu este setata corespunzator, puteti primi
rezultate de afisare neasteptate de la diferite tipuri de placi video si monitoare.
Rezultatele neasteptate pot include un desktop de Windows ce nu ocupa intreaga
suprafata a monitorului, sau un ecran negru daca rezolutia este prea mare.
Atunci cand folositi un monitor LCD, rezolutia ar trebui setata pe modul nativ sau pe
rezolutia nativa. Modul nativ este rezolutia ecranului egala cu numarul de pixeli pe care ii
are un monitor. Daca nu folositi modul nativ, monitorul nu va produce cea mai clara
imagine. Observati Figura 1 pentru a vedea setarile de rezolutie pentru un calculator cu
Windows XP Professional.
Figura 1
689
Puteti modifica setarile ecranului in tabul Settings din appletul panoului de control
Display Properties:
 Rezolutia ecranului – Determina numarul de pixeli. Un numar mai mare de pixeli

afiseaza o rezolutie si o imagine mai buna.
 Rata de reimprospatare – Determina cat de des este redesenata imaginea afisata
pe ecran. Rata de reimprospatarea este exprimata in Hertz (Hz). O rata de
reimprospatare mai mare produce o imagine mai stabila pe monitor.
 Culorile de afisare – Determina numarul de culori vizibile pe ecran la un moment.
Culorile sunt create printr-o variatie a intensitatii celor trei culori de baza (rosu,
verde, albastru). Numarul mai mare de biti insemna numar mai mare de culori.
Urmatoarea este o lista cu adancimile culorilor:
o 256 culori - culoare pe 8 biti
o 65.536 culori - culoare pe 16 biti(Culoare buna)
o 16 milioane de culori - culoare pe 24 biti(Culoare reala)
o 16 milioane de culori - culoare pe 24 biti(Culoare reala cu 8 biti adaugati
pentru a permite procesarea de 32 biti)
Atunci cand depanati o problema a ecranului, verificati daca driverul este compatibil cu
placa video. Windows-ul poate instala un driver implicit ce functioneaza, dar nu poate
asigura toate optiunile disponibile pentru cea mai buna vizionare si performanta. In
Figura 2 puteti vedea utilitarul de actualizare a driverului din Windows XP Professional.
Indepliniti urmatoarele pentru cea mai buna performanta grafica:
1. Descarcati cea mai recenta versiune de driver de pe site-ul producatorului.

2. Dezinstalati driverul curent.
3. Dezactivati software-ul antivirus.
4. Instalati noul driver.
5. Reporniti calculatorul.
NOTA: Dezactivarea software-ului antivirus face calculatorul dumneavoastra vulnerabil

virusilor si nu ar trebui facuta daca sunteti conectat la Internet.
Este posibil sa va loviti de probleme atunci cand instalati sau reinstalati driverul video.
De exemplu, dupa ce ati indeplinit pasul de performante grafice, nu mai reusiti sa vedeti
monitorul dupa repornirea calculatorului. Pentru a investiga problema si a reveni la
setarile initiale, reporniti calculatorul. In timpu procesului de repornire, apasati tasta F8.
Introduceti optiunile de pornire atunci cand sunteti rugat si selectati Enable VGA Mode
pentru a folosi o rezolutie de 640 x 480. Odata ce s-a incarcat sistemul de operare, puteti
selecta Roll Back Driver din meniul Properties al placii video. Ar trebui sa efectuati o
cercetare pentru a determina problemele posibile cu driverul pe care ati incercat sa il
instalati.
690
Figura 2
12.2.8 Descrierea instalarii unui al doilea sistem de

operare
Puteti avea mai multe sisteme de operare pe un singur calculator. Unele aplicatii software
necesita cea mai recenta versiune a sistemului de operare, in timp ce alte aplicatii
software au nevoie de versiuni mai vechi. Exista un proces de pornire dubla pentru mai
multe sisteme de operare pe un acelasi calculator. Atunci cand fisierul boot.ini determina
prezenta mai multor sisteme de operare in timpul procesului de pornire, sunteti sesizati
pentru a face alegerea sistemului pe care doriti sa il incarcati. In Figura 1 puteti vedea un
exemplu de fisier boot.ini.
Setup pentru pornirea dubla

Pentru a crea un sistem cu pornire dubla in Microsoft Windows, trebuie sa aveti in mod
tipic mai mult de un hard disk sau un disc cu mai multe partitii.
Ar trebui sa instalati intai sistemul de operare mai vechi pe partitia primara sau pe hard
disk-ul marcat ca fiind partitia activa. Ar trebui sa instalati apoi celalalt sistem de operare
pe partitia secundara sau pe alt hard disc. Fisierele de pornire sunt instalate automat in
partitia activa.
In timpul instalarii, fisierul boot.ini este creat pe partitia activa pentru a permite
selectarea sistemului de operare la pornire. Fisierul boot.ini poate fi editat pentru a
691
schimba ordinea sistemelor de operare. Puteti de asemenea sa editati in fisier durata de
selectie a unui sistem de operare in timpul procesului de pornire. Tipic, timpul implicit de
selectare a unui sistem de operare este de 30 de secunde. Acest lucru intarzie mereu
timpul de pornire cu 30 de secunde, in cazul in care utilizatorul nu intervine prin
selectarea unui anumit sistem de operare. In fisierul boot.ini, timpul de pornire ar trebui
sa fie schimbat la 5 sau 10 secunde pentru a porni mai repede calculatorul.
Pentru a edita fisierul boot.ini, dati click dreapta pe My Computer > Properties >
Advanced Tab. In zona Startup and Recovery, selectati Settings. Dati click pe Edit.
Figura 1
12.3 Descrierea modului de actualizare al sistemelor de

operare
Un sistem de operare trebuie sa fie actualizat periodic pentru a ramane compatibil cu cele
mai noi aplicatii software si componente hardware. Atunci cand apar noi versiuni ale
sistemul de operare, suportul pentru versiunile de operare mai vechi este retras in cele din
urma.
692
Produsele hardware apar continuu pe piata. Noul design al produselor necesita deseori ca
cel mai nou sistem de operare sa fie instalat si sa functioneze corect. In timp ce aceasta
cerinta poate fi costisitoare, obtineti functionalitate avansata prin noile particulatirati si
suport pentru un hardware mai nou.
O imbunatatire a Windows XP poate fi efectuata de pe CD sau prin retea. Trebuie sa va

asigurati ca noul sistem de operare este compatibil cu calculatorul. Microsoft asigura un
utilitar denumit Upgrade Advisor pentru a scana sistemul pentru a determina problemele
de incompatibilitate inainte de a trece la o noua versiune de sistem de operare Windows.
Puteti descarca utilitarul Upgrade Advisor de pe site-ul web Microsoft Windows fara a
plati nici o taxa. Dupa ce utilitarul Upgrade Advisor a terminat de scanat, este produs un
raport pentru a va informa despre orice problema existenta. Incompabilitatea hardware
este cea mai intalnita problema in procesul de imbunatatire.
Nu toate sistemele de operare Windows pot fi inlocuite cu versiuni mai noi, asa cum este
descris in lista de mai jos:
 Windows 98, Windows 98 SE si Windows Me pot fi inlocuite cu Windows XP

Home sau Windows XP Professional.
 Windows NT workstation 4.0 cu Service Pack 6 si Windows 2000 Professional pot
fi inlocuite doar cu Windows XP Professional.
 Windows 3.1 si Windows 95 nu pot fi actualizate la Windows XP.
NOTA: Amintiti-va sa faceti un backup inainte de actualizarea sistemului de operare.
693
pentru sistemele de operare
Intretinerea preventiva pentru un sistem de operare include automatizarea sarcinilor
pentru a executa actualizari programate. De asemenea include instalarea de service pack-
uri ce ajuta la mentinerea sistemului actualizat si compatibil cu noile aparitii software si
hardware.
Daca un driver sau sistem este corupt, puteti folosi punctele de restaurare pentru a aduce
sistemul intr-o stare anterioara. Totusi, punctele de restaurare nu pot recupera datele
pierdute.
 Planificarea sarcinilor si actualizarilor automate.

 Setarea punctelor de restaurare.
12.4.1 Planificarea sarcinilor si actualizarilor automate

Puteti automatiza unele sarcini in Windows XP folosind utilitarul Scheduled Tasks.
Utilitarul Scheduled Tasks monitorizeaza criteriile selectate si definite de utilizator si
executa sarcinile atunci cand aceste criterii sunt satisfacute.
Planificarea sarcinilor folosind GUI (interfata grafica)

Unele dintre sarcinile frecvente ce pot fi automatizate folosind utilitarul Scheduled Tasks
sunt:
 Curatarea discului
 Backup
 Defragmentarea discurilor
694
 Pornirea altor aplicatii
Pentru a porni asistentul utilitarului Scheduled Tasks, selectati Start > All Programs >
Accessories > System Tools > Scheduled Tasks. Dati dublu-click pe Add Scheduled
Task ca in Figura 1.
Figura 1
Planificarea sarcinilor folosind CLI

Utilitarul Scheduled Tasks este un utilitar bazat pe Windows GUI. Puteti de asemenea
folosi comanda at in linia de comanda pentru a planifica automat ca o comanda, un script
sau o aplicatie sa porneasca la un moment de timp specificat. Pentru a folosi comanda at,
trebuie sa fiti logati ca membru al grupului de administratori.
Pentru a invata mai multe despre comanda, alegeti Start > Run. La promptul CLI, scrieti
cmd, si apoi apasati Return. La promptul de comanda, scrieti at/?.
Actualizari automate in Windows

Ar trebui sa folositi una din urmatoarele comenzi pentru a configura actualizarile pentru
sistemul de operare Windows:
 Automat (trebuie sa specificati data si ora)
695
 Descarca actualizarile pentru mine, dar lasa-ma sa specific atunci cand se
instaleaza.
 Anunta-ma dar nu le descarca sau instala automat
 Actualizarea automata oprita
Ecranul pentru actualizare automata, din Figura 2, se poate gasi in Control Panel.
Figura 2
696
697
698
699
700
701
702
703
704
705
12.4.2 Setarea punctelor de restaurare
Punctele de restaurare readuc sistemul de operare intr-un punct predefinit din timp. In
unele cazuri, instalarea unei aplicatii sau a unui driver de hardware pot produce
instabilitate sau pot crea schimbari nedorite la calculator. Dezinstalarea aplicatiei sau a
driverului de hardware corecteaza in mod normal problema. Daca dezinstalarea nu
rezolva problema, ar trebui sa incercati sa restaurati calculatorul la un punct din trecut in
care sistemul de operare functiona corect.
Pentru a deschide utilitatea de Restaurare a Sistemului, selectati Start > All Programs >
Accessories > System Tools > System Restore.
Windows XP poate crea puncte de restaurare in urmatoarele scenarii:
 Atunci cand are loc o instalare sau o imbunatatire

 La fiecare 24 de ore, atunci cand calculatorul functioneaza
 Manual, la orice moment
706
Punctele de restaurare contin informatii despre setarile sistemului si ale registrilor folositi
de sistemul de operare Windows. Sistemul de restaurare nu face un backup al fisierelor
personale si nici nu poate recupera fisierele personale ce au fost corupte sau sterse. Pentru
a face un backup la date, trebuie sa folositi un sistem de backup dedicat, precum o unitate
de stocare cu banda magnetica, CD-uri sau chiar si un dispozitiv de stocare pe USB.

Procesul de depanare ajuta la rezolvarea problemelor cu sistemul de operare. Aceste
probleme cuprind probleme simple, precum un driver care nu functioneaza
corespunzator, si probleme complexe, precum un sistem care se blocheaza. Folositi pasi
pentru depanare ca un ghid ce ajuta la diagnosticarea si repararea problemelor.


Un tehnician trebuie sa poata analiza problema si sa determine cauza erorii pentru a putea
repara calculatorul. Acest proces se numeste depanare.
707
2 contin o lista de intrebari cu variante libere sau cu variante limitate de raspuns care pot
Figurile 1
Figurile 2
Imediat ce ati discutat cu clientul ar trebui sa verificati problemele evidente. In Figura 3

sunt listate problemele ce se aplica sistemelor de operare.
708
Figura 3
listeaza cateva solutii rapide pentru porblemele componentelor hardware.
Figura 4
Daca solutiile rapide aplicate nu au rezolvat problema este timpul sa se adune date din
calculator.
709
710
Figura 5
implementa solutii posibile. Figura 6 prezita resursele pentru solutiile posibile.
Figura 6
Dupa ce veti rezolva problema,veti prezenta solutia clientului. Figura 7 prezinta o lista de
711
Figura 7

Problemele calculatoarelor pot fi impartite in hardware, software, de conectivitate, sau o
combinatie a celor trei. Veti rezolva anumite tipuri de probleme mai des decat alte tipuri
de probleme. O eroare de oprire este o defectiune hardware sau software ce blocheaza
sistemul. Acest tip de eroare este cunoscut sub denumirea de ecranul albastru al mortii
(blue screen of death - BSoD) si apare atunci cand sistemul nu poate sa isi revina dupa o
eroare. Eroarea BSoD este cauzata de obicei de catre erorile din driver-ele
echipamentelor. Jurnalul de evenimente (Event Log) si alte unelte de diagnosticare sunt
disponibile pentru a cerceta o eroare de stop sau o eroare de tip BSoD. Pentru a preveni
aceste erori, verificati compatibilitatea hardware si a driverelor software. In plus, instalati
ultimele patch-uri si actualizari pentru Windows. Atunci cand sistemul se blocheaza in
timpul unei porniri, calculatoarul poate reporni automat. Repornirea este cauzata de catre
functia automata de repornire din Windows si face dificila vizualizarea mesajelor de
eroare. Functia de repornire automata poate fi dezactivata din meniul Advanced Startup
Options. Figura 1 prezinta o diagrama a celor mai frecvente probleme hardware si
solutiile acestora.
712
Figura 1

Acum ca ati inteles procesul de depanare, este timpul sa aplicati abilitatile dumneavoastra
de a asculta si de a diagnostica.
Primul laborator este conceput pentru a consolida indemanarea dumneavoastra privind

sistemele de operare. Veti verifica punctele de restaurare inainte si dupa ce folositi
Windows Update.
Al doilea laborator este destinat sa consolideze abilitatile dumneavoastra de comunicare

si depanare. In acest laborator veti face urmatorii pasi:

 Ghidati clientul prin mai multi pasi pentru a incerca sa rezolvati problema.
 Indosariati problema si solutia.
713
714
715
12.6 Rezumat
Acest capitol discuta modalitatea de selectie a unui sistem de operare bazandu-va pe
nevoile utilizatorului. Ati invatat diferentele dintre un sistem de operare si un sistem de
operare pentru retele. Laboratoarele v-au ajutat sa va familiarizati cu Windows XP, sa
creati partitii, sa particularizati memoria virtuala si sa programati sarcini. Ati invatat de
asemenea cateva trucuri de optimizare a sistemelor de operare, precum si cum sa depanati
o problema a calculatorului din punctul de vedere al unui tehnician. Urmatoarele
concepte discutate in acest capitol va vor ajuta atunci cand selectati si instalati un sistem
de operare:
 Asigurati-va ca intelegeti in totalitate nevoile de tehnologie ale clientului.

 Cunoasterea diferentelor dintre sistemele de operare comune.
 Potrivirea cu grija a nevoilor clientului cu tehnologia corespunzatoare.
 Cunoasterea diferitelor metode de instalare a unui sistem de operare.
 Cunoasterea metodelor de imbunatatire a diferitelor sisteme de operare.
 Intelegerea felului in care intretinerea preventiva poate impiedica problemele
inainte de aparitia acestora.
 Cunoasterea procedurilor de mentenanta preventiva corespunzatoare clientului.
 Conoasterea modului in care se depaneaza un sistem de operare.
716
CAPITOLU – XIII
13.0 Introducere
Odata cu cresterea nevoii de mobilitate, popularitatea laptop-urilor si dispozitivelor
portabile va continua sa creasca. Pe parcursul carierei dumneavoastra, va trebui sa
cunoasteti modalitatea de configurare, depanare si de intretinere a acestor dispozitive.
Cunostintele pe care le dobanditi despre calculatoare va vor ajuta sa depanati laptop-uri si
dispozitive portabile. Cu toate acestea, exista diferente importante intre cele doua
tehnologii.
Pentru a facilita mobilitatea, laptop-urile si dispozitivele portabile utilizeaza tehnologii

wireless mai mult decat calculatoarele de birou. Toate laptop-urile folosesc acumulatori
atunci cand sunt deconectate de la o sursa de alimentare. Statiile de extindere sunt
utilizate in mod frecvent pentru a conecta laptop-ul la dispozitive periferice. Ca si
tehnician, va fi necesar sa configurati, optimizati si sa depanati aceste statii de extindere
si accesorii, precum si laptop-ul sau dispozitivul portabil care le insotesc. Majoritatea
componentelor de laptop sunt proprietare, astfel incat unii producatori doresc ca
dumneavostra sa urmati cursuri specializate pentru a putea efectua reparatii asupra
laptop-ului.
Depanarea laptop-urilor poate fi o provocare. Dobandirea abilitatilor necesare depanarii

unui laptop este importanta pentru avansarea in cariera.
Dupa terminarea acestui capitol, veti putea indeplini urmatoarele obiective:
 Descrierea metodelor de comunicatie wireless pentru laptop-uri si echipamente

portabile
 Descrierea metodelor de reparatie pentru laptopuri si dispozitive portabile
 Selectarea componentelor pentru laptop
 Descrierea procedurilor de intretinere preventiva pentru laptop-uri
 Descrierea depanarii laptop-ului
13.1 Descrierea metodelor de comunicatie wireless pentru

laptop-uri si echipamente portabile
Dispozitivele fara fir ofera oamenilor libertatea de a lucra, de a invata, de a se distra si de
a comunica oriunde doresc. Oamenii care folosesc dispozitive fara fir nu au nevoie de o
localizare fizica pentru a primi date de voce si date video. Ca rezultat, locatii wireless,
cum ar fi Internet Cafe-urile, se deschid in multe tari. Campusurile colegiilor folosesc
retele fara fir pentru a permite studentilor sa se inscrie la cursuri, sa vizioneze prelegeri si
sa prezinte teme in zone in care legaturile fizice nu sunt disponibile. Aceasta tendinta
catre comunicatiile fara fir va continua sa creasca pe masura ce din ce in ce mai multe
persoane folosesc dispozitive fara fir.
717
 Descrierea tehnologiei bluetooth.
 Descrierea tehnologiei infrarosu.
 Descrierea tehonologiei WAN pentru telefoane mobile.
 Descrierea tehnologiei Wi-Fi.
 Descrierea tehnologiei satelit.
13.1.1 Descrierea tehnologiei bluetooth

Bluetooth este o tehnologie wireless care permite echipamentelor sa comunice pe distante
scurte. Un dispozitiv Bluetooth se poate conecta la alte sapte dispozitive Bluetooth pentru
a creea o retea personala wireless (WPAN) Aceasta caracteristica tehnica este descrisa in
standardul 802.15.1 emis de catre Institutul de Ingineri in Electronica si Electrotehnica
(IEEE). Dispozitivele Bluetooth sunt capabile sa transmita cu voce si date si sunt ideale
pentru a conecta urmatoarele echipamante:
 Laptop-uri
 Imprimante
 Camere foto-video
 PDA-uri
 Telefoane mobile
 Casti hands-free
Raportati-va la Figura 1 pentru caracteristici comune Bluetooth.
Figura 1
718
Distanta unei retele personale Bluetooth (PAN) este limitata de cantitatea de electricitate
folosita de catre dispozitive in retea Dispozitivele Bluetooth sunt impartite in trei
clasificari dupa cum va este aratat in Figura 2. Cea mai intalnita retea Bluetooth este de
clasa 2 si care are o lungime de aproximativ 10 m (33 feet).
Figura 2
Dispozitivele Bluetooth functioneaza pe o frecventa radio de 2,4 - 2,485 GHz, care se

gaseste in banda alocata pentru domeniul industrial, stiintific si medical Aceasta legatura
de cele mai multe ori nu necesita o licenta daca echipamentul folosit este aprobat.
Standardul Bluetooth include frecventa adaptiva de hopping (AFH). AFH permite
semnalelor sa sara de la unul la altul folosind diferite frecvente din gama Bluetooth,
reducand astfel sansele de interventie atunci când mai multe dispozitive Bluetooth sunt
prezente. AFH permite, de asemenea, dispozitivului sa vada ce frecvente sunt deja
folosite si sa aleaga o submultime diferita de frecvente alternative.
Masurile de securitate sunt incluse in standardul Bluetooth. Pentru prima oara cand un
dispozitiv Bluetooth se conecteaza, dispozitivul este autentificat folosind un numar
personal de identificare (PIN). Bluetooth este compatibil atat cu criptarea pe 128 de biti
cat si cu PIN-ul de autentificare.
719
13.1.2 Descrierea tehnologiei infrarosu
Tehnologia fara fir (wireless) prin infrarosu (IR) este o tehnologie de cu putere scazuta,
avand o raza redusa de actiune. IR transmite date folosind diode emitatoare de lumina
(Light Emitting Diodes - LED) si primeste date folosind fotodiode.
Retelele IR fara fir sunt complet neregulate. Totusi, Infrared Data Association (IrDA)
defineste specificatiile pentru comunicatia IR fara fir. Analizati la Figura 1 pentru a afla
caracteristicile comune ale IR-ului.
Figura 1
Exista patru tipuri de retele IR:
 Line of sight (Linia vizuala) – Semnalul este trasmis doar daca intre dispozitive
exista o vedere clara, neblocata.
 Scatter (Imprastiata) – Semnalul este deviat de tavan si de pereti.
 Reflective (Reflexiva) – Semnalul este trimis unui emitator-receptor optic si este
redirectionat catre dispozitivul de primire.
 Broadband optical telepoint (Fibra optica telepoint de tip broadband) – Transmisia
poate manevra cereri multimedia de inalta calitate.
Retelele infrarosii sunt ideale pentru conectarea laptop-urilor la urmatoarele tipuri de

dispozitive care sunt dintr-o arie restransa:
720
 Proiector multimedia
 PDA
 Imprimanta
 Telecomanda
 Mouse fara fir (wireless)
 Tastatura fara fir (wireless)
Instalarea si configurarea dispozitivelor IR este destul de simpla. Multe dispozitive IR se

conecteaza printr-un port USB la un laptop sau un calculator de tip desktop. Din
momentul in care calculatorul detecteaza un nou dispozitiv, Windows XP instaleaza
driver-ele potrivite, dupa cum puteti vedea in Figura 2. Instalarea este similara cu
configurarea conexiuni pentru o retea locala.
Figura 2
IR este o solutie practica, pe raza scurta, dar are anumite limitari:
 Raza IR nu poate trece prin plafoane sau pereti.

 Semnalele IR sunt sensibile de interferenta si sunt slabite de catre sursele puternice
de lumina, precum iluminatul fluorescent.
 Dispozitivele IR de tip Scatter sunt capabile sa se conecteze fara linie vizuala, dar
rata trasferurilor de date sunt mai mici si distantele sunt mai scurte.
 Distantele IR-ului ar trebui sa fie de 1 m (3 feet) sau mai mici atunci cand sunt
folosite pentru comunicatiile dintre calculatoare.
721
13.1.3 Descrierea tehonologiei WAN pentru telefoane
mobile
Initial, retelele celulare au fost proiectate doar pentru comunicatii de voce. Tehnologia
celulara a evoluat, iar acum permite transferul de voce, video si date simultan. De
asemenea, permite utilizarea laptop-urilor si a echipamentelor portabilor la distanta.
Avand instalat un adaptor pentru tehnologia WAN celulara un utilizator de laptop poate
accesa Intenetul si atunci cand calatoreste. Priviti Figura 1 pentru caracteristicile comune
ale conexiunilor WAN celulare.
Figura 1
Desi mai lente decat DSL si conexiunile prin cablu, conexiunile WAN celulare sunt inca
suficient de rapide pentru a fi clasificate ca o conexiune de mare viteza. Pentru a conecta
un laptop la o retea WAN celulara, ar trebui sa instalati un adaptor care este proiectat
pentru a lucra cu retelele celulare. Un adaptor celular trebuie sa ofere suport pentru unele
sau toate dintre urmatoarele:
 Global System for Mobile Communications (GSM) – Retea celulara din intreaga
lume
 General Packet Radio Service (GPRS) – Servicii de date pentru utilizatorii de
GSM
722
 Quad-Band – Permite unui telefon celular sa opereze pe toate cele patru frecvente
GSM: 850 MHz, 900 MHz, 1800 MHz, 1900 MHz
 Serviciul de mesaje scurte (SMS) – Mesaje text
 Serviciul de mesaje multimedia (MMS) – Mesaje Multimedia
 Enhanced Data Rates for GSM Evolution (EDGE) – Ofera rate crescute de transfer
si o imbunatatire a calitatii datelor
 Evolution-Data Optimized (EV-DO) – Rate de descarcare mai rapide
Conectarea la un WAN celular este un proces simplu. Cardurile WAN celular, asa cum va
este prezentat in Figura 2, sunt Plug and Play (PnP). Aceste carduri sunt introduse in
slotul PC Card al laptopului sau sunt incorporate in acesta.
Figura 2
13.1.4 Descrierea tehnologiei Wi-Fi

Tehnologia wireless Wi-Fi se bazeaza pe standardul si specificatiile IEEE 802.11.
Numarul 802.11 denota un set de standarde care sunt specificate in documentatia IEEE
802.11. Deci, termenii 802.11 si Wi-Fi sunt interschimbabili. Figura 1 prezinta cateva din
caracteristicile Wi-Fi.
723
Figura 1
Exista patru standarde majore Wi-Fi, 802.11:
 802.11a
 802.11b
 802.11g
 802.11n (standard in stadiul de proiect)
Tehnicienii se refera deseori la standardele Wi-Fi folosind doar literele finale. De

exemplu, un tehnician poate sa se refere la un router wireless 802.11b ca un router "b".
Standardul 802.11g a iesit pe piata in 2003 si este cel mai utilizat standard Wi-Fi.
Standardul 802.11n a iesit pe piata sub forma de proiect in 2006 si poate suferi modificari
minore inainte sa devina standard oficial IEEE.
Standardele 802.11b, 802.11g si 802.11n folosesc banda de frecventa de 2.4 GHz. Banda
de frecventa 2.4 GHz este nereglementata si folosita intens. Cantitatea mare de trafic
poate cauza interferente intre semnalele wireless din banda de 2.4 GHz si alte
echipamente wireless care folosesc aceeasi frecventa. Din aceasta cauza, standardul
802.11a a fost proiectat pentru a folosi banda de frecventa 5.0 GHz. Drept urmare,
802.11a nu este compatibil cu celelalte standarde 802.11x. Figura 2 prezinta informatii
despre rata de transfer si raza retelelor 802.11x.
724
Figura 2
Seciritatea este o problema majora in retelele wireless. Oricine se afla in raza de

acoperire a unui router wireless poate sa obtina acces in retea. Urmatoarele precautii ar
trebui luate din motive de securitate:
 Niciodata nu trimiteti informatii de autentificare sau parole in text clar, necriptat.

 Folositi o conexiune VPN cand acest lucru este posibil.
 Folositi optiunile de securitate in retelele personale.
 Folositi securitate Wi-Fi Protected Access (WPA).
Standardele Wi-Fi Protected Access (WPA, WPA2) sunt folosite pentru securizarea
retelelor Wi-Fi. WPA foloseste o tehnologie sofisticata de criptare si autentificare pentru a
proteja fluxul de date intre echipamente Wi-Fi. WPA foloseste o cheie de criptare pe 128
de biti si ar trebui utilizat pe toate echipamentele wireless. WPA a fost introdus pentru a
inlocui wired equivalent privacy (WEP), care avea probleme de securitate cunoscute.
13.1.5 Descrierea tehnologiei satelit

Serviciul satelit este ideal pentru utilizatorii din zone rurale sau izolate care necesita
acces de mare viteza in zonele in care alte servicii de mare viteza nu sunt disponibile. Cu
toate acestea, din cauza costurilor initiale mari si a vitezelor relativ mici, conexiunea
satelit de mare viteza este recomandata doar daca o conexiune prin cablu sau Digital
725
Subscriber Line (DSL) nu este disponibila. Raportati-va la Figura 1 pentru caracteristicile
satelitilor.
Figura 1
Conexiunile la
Internet prin Satelit utilizeaza cai de date cu doua directii. Un canal este folosit pentru
upload iar celalat este folosit pentru download. Atat upload-ul cat si download-ul poate fi
realizat folosind o conexiune prin satelit. In unele cazuri, o linie telefonica si un modem
sunt folosite pentru upload. Vitezele de download au valori de aproximativ 500 Kbps, in
timp ce vitezele de upload au valori de aproximativ 50 Kbps, facand aceasta conexiune
asimetrica similara cu DSL. Conexiunile prin satelit sunt mai lente decat conexiunile prin
cablu sau DSL dar mai rapide decat conexiunile prin modem. Conectarea prin satelit are
cateva avantaje:
 Internet de mare viteza, disponibil in zonele rurale si in zonele izolate

 Descarcari rapide de fisiere
 Antena satelit poate fi folosita si pentru acces TV
Aplasarea, instalarea si configurarea corecta a unui sistem satelit sunt importante pentru
functionarea eficienta a sistemului. Chiar daca indrepti antena satelit catre Ecuator, unde
cei mai multi sateliti orbiteaza Pamantul, obstacolele si vremea nefavorabila pot interfera
cu receptia semnalului.
726
Este nevoie de echipament specific pentru a instala o conexiune satelit:
 Antena satelit de 24-inch (610 mm)

 Modem pentru uplink si downlink
 Cablu coaxial si conectori
727
728
13.2 Descrierea metodelor de reparatie pentru laptopuri
si dispozitive portabile
Atunci cand un laptop sau un dispozitiv portabil nu mai functioneaza corect, ce ar trebui
sa faceti? Exista anumite parti dintr-un laptop - in mod normal denumite Unitati
Inlocuibile de Utilizator (Customer Replaceable Units - CRUs) - pot fi inlocuite de client.
In mod normal CRU se refera la componente precum bateria sau memoria aditionala.
Componentele care nu trebuie inlocuite de client se numesc Piese Inlocuibile pe
Teren(Field Replaceable Units - FRU) In categoria FRU sunt incluse componente precum
placa de baza, display si tastatura. In multe cazuri, dispozitivul va trebui returnat la
furnizor, un centru de service certificat sau chiar la producator.
Un centru de reparatii poate oferi service(consultanta si reparatii) pentru laptopuri

produse de diversi producatori, sau un centru de reparatii poate fi specializat pentru un
anumit producator si pentru asta dealer in cazul certifiactelor de garantie. In continuare se
prezinta tipurile de reparatii efectuate in centrele de training locale:
 Diagnostic la nivel hard si soft

 Transfer de date si restaurare
 Instalarea Hard Disk-ului si imbunatatiri.
 Instalarea memoriei si imbunatatiri.
 Inlocuirea tastaturii si ventilatorului.
 Curatirea interna a laptopului.
 Repararea ecranului LCD.
 Repararea invertorului LCD si a luminozitatii fundalului.
Majoritatea reparatiilor la display-urile LCD trebuie efectuate in centre de reparatii.

Reparatiile se refera la inlocuirea ecranului LCD, a luminii de funal care apare din spatele
display-ului pentru a-l lumina, si inversorul ce produce tensiunea inalta necesara luminii
de fundal. Daca lumina de fundal nu mai functioneaza, ecranul este vizibil numai daca
este privit dintr-un anumit unghi.
Daca nu exista service-uri locale, va fi nevoie sa trimiteti laptop-ul la un centru de

reparatii regional sau chiar la producator. Daca defectiunile laptopului sunt severe sau
este nevoie de softuri speciale si echipamente, producatorul poate decide sa inlocuiasca
laptopul in loc sa il repare.
ATENTIE: Inainte de a incerca sa reparati un laptop sau un dispozitiv portabil verificati

garantia pentru a vedea daca reparatiile in timpul garantiei trebuie sa fie facute la un
centru de service autorizat pentru a evita invalidarea certificatului de garantie. Daca
reparati singur un laptop, trebuie sa faceti un backup al datelor de pe acesta si sa il
deconectati de la alimentare.
729
730
731
13.3 Selectarea componentelor pentru laptop
Componentele unui laptop trebuie sa fie inlocuite dintr-o multitudine de motive Piesa
originala poate fi uzata, defecta sau sa nu functioneze corespunzator. Este posibil sa doriti
functii suplimentare, precum o placa de retea pentru conexiuni fara fir (wireless) care sa
suporte noi standarde. Este posibil sa doriti imbunatatirea performantei prin adaugarea de
noi module de memorie. Cand implementati oricare din aceste schimbari, asigurati-va ca
toate componentele sunt compatibile din punct de vedere fizic si electric cu cele existente
precum si cu sistemul de operare.
Este intodeauna o idee buna ca aceste componente sa fie achizitionate de la un producator

care are o reputatie buna si verificati informatiile pentru garantie. Componentele se
impart in general in doua cateforii: ambalate en detail sau direct de la porducator(OEM).
Componentele ambajate en detail sunt insotite de obicei cu documentatie, o garantie
completa, cabluri, sistem de montaj pentru produsele hardware, driver-e si produse
software aferente.
Componentele OEM vin in general fara ambalare. Pentru componentele OEM utilizatorul
trebuie sa localizeze documentatia, software-ul, driver-ele si orice alt hardware aditional
care mai poate fi necesar. Componentele OEM sunt in general mai ieftine si ofera garantii
mai reduse decat cele similare en detail. Utilizarea componentelor OEM poate aduce
economii substantiale cand se fac imbunatatiri pe mai multe laptop-uri simultan si
suportul aditional nu este necesar.
 Selectarea bateriilor.
 Selectarea unei statii de extindere sau a unui multiplicator de porturi.
 Selectarea dispozitivelor de stocare.
 Selectarea de memorie RAM suplimentara.
732
13.3.1 Selectarea bateriilor
Cum stiti ca aveti nevoie de o noua baterie pentru laptop? Semnele nu sunt intotdeauna
clare, dar unele sunt evidente:
 Laptop-ul se stinge imediat cand se scoate alimentarea.

 Bateria prezinta scurgeri
 Bateria se supraincalzeste
 Bateria nu se mentine dupa incarcare
Daca va confruntati cu probleme care suspectati ca sunt legate de baterie, schimbati-o cu

o baterie compatibila despre care stiti ca functioneaza bine. Daca nu dispuneti de o
baterie de schimb, duceti bateria dumbeavoastra la un centru de reparatii autorizat pentru
a fi testata.
O baterie de schimb trebuie sa fie la nivelul sau peste specificatiile producatorului laptop-
ului. Bateriile noi trebuie sa aiba acelasi factor de forma ca si bateria originala.
Tensiunile, intervalele de putere si adaptoarele de curent alternativ trebuie sa respecte
specificatiile producatorului.
733
NOTA: Respectati intotdeauna instructiunile date de producator la incarcarea unei noi
baterii. Laptop-ul poate fi utilizat in timpul primei incarcari insa nu deconectati
incarcatorul. Bateriile reincarcabile Ni-Cad si NiMH ar trebui descarcate complet din
cand in cand pentru a reseta memoria de incarcare. Dupa ce bateria este complet
descarcata trebuie incarcata la capacitatea sa maxima.
ATENTIE: Trebuie sa fiti mereu atenti cand manipulati baterii. Bateriile pot exploda
daca sunt incorect incarcate, scurtcircuitate, sau nu se manevreaza cu grija. Asigurati-va
ca incarcatorul bateriei este destinat naturii chimice, dimensiunii si tensiunilor specifice
bateriei. Bateriile sunt considerate reziduuri toxice, si trebuie sa fie aruncate in
conformitate cu legile in vigoare.
734
735
13.3.2 Selectarea unei statii de extindere sau a unui
multiplicator de porturi
Statiile de extindere si multiplicatoarele de porturi maresc numarul de porturi disponibile
unui laptop. Un multiplicator de porturi poate contine un port SCSI, un port de retea,
porturi PS/2, porturi USB si un port pentru jocuri. O statie de extindere are aceleasi
porturi ca un multiplicator de porturi, la care se adauga capacitatea de a se conecta la
placi PCI, drivere hard suplimentare, unitati de stocare optice si unitati de floppy. Statiile
de extindere permit cu usurinta conectarea unui laptop la o retea si la periferice. Un
laptop conectat la o statie de extindere are aceleasi capacitati ca si un calculator de tip
desktop. Figura 1 arata mai multe tipuri de statii de extindere si multiplicatoare de porturi
care suporta acelati tip de laptop.
Figura 1
Statiile de extindere si multiplicatoarele de porturi ofera diferite optiuni de conectare:
 Ethernet (RJ-45)
 Modem (RJ-11)
 S-Video, iesire pentru TV (TV out)
 Port USB 2.0
 Monitor extern
 Port paralel
736
 Port serial pentru viteza mare
 Port IEEE 1394
 Iesire pentru casti
 Iesire pentru microfon
 Port de extindere
Unele statii de extindere se conecteaza la laptop folosind porturi pentru statii de extindere
care sunt localizate in partea inferioara a laptop-ului dupa cum puteti vedea in Figura 2.
Alte statii de extindere sunt concepute pentru a se conecta direct in portul USB al laptop-
ului. Majoritatea laptop-urilor pot fi conectate atat cand sunt folosite cat si cand sunt
oprite. Adaugarea unor noi dispozitive atunci cand extinderea poate fi realizata utilizand
tehnologia PnP care recunoaste si configureaza componentele nou adaugate, sau avand un
profil de hardware separat pentru starea componentei de adaugat sau neadaugat.
Majoritatea statiilor de extindere si a multiplicatoarelor de porturi sunt cu drepturi de

proprietate si lucreaza doar cu anumite laptop-uri. Inainte de a cumpara o statie de
extindere sau un multiplicator de porturi, verificati documentatia laptop-ului, sau pagina
web a firmei producatoare pentru a stabili marca si modelul potrivit pentru laptop.
Figura 2
737
738
13.3.3 Selectarea dispozitivelor de stocare
Dispozitivele de stocare sunt CRU-urile, in afara de cazul cand garantia cere asistenta
tehnica. Sunt mai multe optiuni cand adaugam, inlocuim sau reactualizam un dispozitiv
de stocare al unui laptop:
 Hard Disk USB extern

 Hard Disk Firewire
 DVD/CD burner
Factorul de forma al unui dispozitiv de stocare de tip hard disk este mai mic pentru un
laptop decat pentru un calculator desktop. Cu toate acestea, o unitate mai mica poate avea
o capacitate mai mare de stocare.
Un Hard Disk USB extern se conecteaza la laptop folosind portul USB. Un alt tip de
unitate externa este hard disk-ul IEEE 1394 care se conecteaza la port-ul Firewire. Un
laptop detecteaza automat cand o unitate externa este conectata la portul USB sau
Firewire.
O unitate DVD/CD RW este o unitate optica care citeste si scrie date pe si de pe CD si

citeste date de pe DVD. Aceasta este o metoda convenabila de a crea copii de rezerva si
de a arhiva date. Doua din cele mai comune tipuri de scriere a CD-urilor si DVD-urilor
sunt cele de scriere (R) si cele de rescriere (RW).
Inainte de a achizitiona un nou hard disk intern sau extern , verificati documentatia
laptopului sau website-ul producatorului pentru cerintele de compatibilitate.
Documentatia contine de obicei Intrebari Frecvente (FAQ) care pot fi utile. De asemenea
este important sa cautati problemele componentelor unui laptop pe Internet.
739
740
13.3.4 Selectarea de memorie RAM suplimentara
Adaugarea de memorie RAM poate face ca laptopul sa functioneze mai bine. Memoria
RAM suplimentara mareste viteza de procesare a datelor prin micsorarea numarului de
citiri si scrieri pe care sistemul de operare le face pe fisierul swap de pe hard. Citirea si
scrierea datelor direct de pe RAM este mai rapida decat atunci cand folosim fisierul
swap. De asemenea, memoria RAM ajuta sistemul de operare sa ruleze aplicatii multiple
mai eficient.
Procesarea grafica la laptop-uri este de obicei realizata de unitatea centrala de procesare

(UCP) si deseori cere memeorie RAM suplimentara pentru a stoca filmele pe care UCP le
decodeaza pentru a fi vizionate. Noile aplicatii, precum distribuirea in retea a filmelor si
prelucrarea acestora, au nevoie de performanta crescuta la laptop-uri. Instaland memorie
RAM suplimentara putem ajuta la cresterea performantei laptop-ului.
Tipul si modelul laptop-ului determina tipul de memorie RAM necesara. Este important
sa selectam tipul de memorie corect care este compatibil fizic cu laptop-ul. Majoritatea
calculatoarelor de tip desktop folosesc memorie care se monteaza intr-un canal (slot)
Dual Inline Memory Module (DIMM). Majoritatea laptop-urilor folosesc un model mai
mic pentru chip-ul de memorie, care este numit Small Outline DIMM (SODIMM).
SODIMM-urile sunt mai mici ca DIMM-urile, deci acestea sunt perfecte pentru utilizarea
lor la laptop-uri, imprimante, sau alte dispozitive atunci cand este de dorita economisirea
spatiului. Cand inlocuiti sau adaugati memorie, verificati daca laptop-ul are sloturi
disponibile pentru a adauga memoria si ca laptop-ul suporta marimea si tipul memoriei
care va fi adaugata, dupa cum puteti vedea in Figura 1.
Figura 1
741
Inainte sa cumparati si sa instalati memoria RAM suplimentara, consultati documentatia
care vine odata cu laptop-ul sau website-ul producatorului pentru specificatii de
compatibilitate. Folositi documentatia pentru a gasi unde trebuie sa instalati memoria
RAM la laptop. La majoritatea laptop-urilor,memoria RAM este introdusa intr-un slot pe
partea inferioara a carcasei, dupa cum puteti vedea in Figura 2. Totusi, la unele laptop-uri,
tastatura trebuie sa fie scoasa pentru a avea acces la slot-ul pentru RAM.
ATENTIE: Inainte de a instala memoria RAM, scoateti bateria si deconectati

calculatorul de la priza electrica pentru a evita defectiunile legate de ESD atunci cand
instalati memoria.
Figura 2
Pentru a verifica capacitatea memoriei RAM instalata, verificati ceea ce apare pe ecran in
timpul POST-ului, in BIOS, sau in fereastra de proprietati a sistemului. Figura 3 arata
unde poate fi gasita capacitatea de memorie RAM in fereastra de proprietati a sistemului:
Start> Control Panel (Panoul de control) > System > General Tab
742
Figura 3
743
744
745
pentru laptop-uri
Intretinerea preventiva ar trebui programata la intervale regulate de timp pentru a pastra
buna functionare a laptop-urilor. Deoarece laptop-urile sunt portabile, sunt mai expuse la
urmatoarele materiale si situatii periculoase decat calculatoarele de tip desktop:
 Murdarire si contaminare
 Varsarea diverselor lichide
 Uzura si rupere
 Caderi
 Caldura sau frig excesiv
 Umezeala excesiva
Administrarea corecta a fisierelor si directoarelor poate asigura integritatea datelor.
 Descrierea modalitatii de planificare si executare a intretinerii laptop-urilor.

 Explicarea administrarii controlului versiunilor de date intre calculatoare de tip
desktop si laptop-uri.
13.4.1 Descrierea modalitatii de planificare si executare a

intretinerii laptop-urilor
Ingrijirea adecvata si intretinerea pot ajuta componentele laptopurilor sa functioneze mai
eficient si totodata pot extinde durata de viata a echipamentului.
Un program de intretinere eficient trebuie sa includa un plan de rutina pentru intretinere.

Majoritatea organizatiilor au un program de intretinere preventiva functional. Daca nu
exista un program, lucrati cu managerul pentru a crea unul. Cel mai eficient program de
intretinere preventiva necesita un set de activitati de rutina care pot fi efectuate lunar, dar
care sa permita efectuarea de activitati de intretinere atunci cand e nevoie.
Programul de intretinere preventiva pentru un laptop poate sa includa anumite practici

specifice unei organizatii dar intotdeauna trebuie sa contina urmatoarele proceduri
standard:
 Curatarea
 Intretinerea hard disk-ului
 Actualizarea software-ului
Pentru a pastra un laptop curat, fiti eficace si nu fiti neglijenti. Tineti lichidele departe de
laptop. Nu mancati atunci cand lucrati la laptop si inchideti-l atunci cand nu il folositi.
Atunci cand curatati un laptop, nu folositi produse de curatare dure sau solutii care sa
746
contina amoniac. Materialele neabrazive, precum cele din Figura1, sunt recomandate la
curatarea unui laptop:
 Aer comprimat
 Solutie de curatare diluata
 Lavete din bumbac
 Carpa moale, fara scame
ATENTIE: Inainte de a curata un laptop, deconectati-l de la orice sursa de alimentare.
Figura1
Intretinerea de rutina include curatarea lunar a urmatoarelor componente ale unui laptop:
 Carcasa
 Spatiile destinate racirii
 Porturile I/O
 Ecranul
 Tastatura
NOTA: In orice moment in care vi se pare evident ca un laptop trebuie curatat, procedati
ca atare. Nu asteptati pana la urmatoarea intretinere planificata.
747
Sistemul de operare ar trebui de asemenea intretinut. Hard disk-ul poate deveni
dezorganizat pe masura ce fisierele sunt deschise, salvate si sterse. Calculatorul poate
functiona mai greu daca sistemul de operare este nevoit sa caute printre fisiere
fragmentate. Din fericire, Windows XP are doua programe care ajuta la intretinerea hard
disc-ului:
 Disk Cleanup (Curatarea discului)

 Disk Defragmenter (Defragmentarea discului)
Pentru a rula Disk Cleanup urmariti [Figura 2]:
1. Selectati hard disk-ul pe care doriti sa il curatati.

2. Dati click dreapta si alegeti Properties.
3. In tab-ul General, dati click pe Disk Cleanup.
4. O serie de casute de selectare arata fisierele disponibile pentru a fi sterse. Selectati
casutele care corespund fisierelor pe care doriti sa le stergeti si apoi dati click pe
OK.
Figura2
Pentru a rula Disk Defragmenter urmariti [Figura 3]:
1. Selectati hard disk-ul pe care doriti sa il curatati.

2. Dati click dreapta si selectati Properties.
748
3. In tab-ul Tools dati click pe Defragment Now. Durata de timp in care se
completeaza defragmentarea variaza in functie de cat de fragmentat este hard disk-
ul.
NOTA: Este posibil sa fie necesar sa inchideti toate programele care ruleaza pe fundal
pentru a porni Disk Defragmenter.
Figura3
13.4.2 Explicarea administrarii controlului versiunilor de

date intre calculatoare de tip desktop si laptop-uri
Este important sa aveti un management adecvat al fisierelor si directoarelor. Procedurile
de restaurare si recuperare, precum si backup-urile sunt mult mai eficiente daca datele
sunt organizate.
Windows XP are o locatie specifica, uneori disponibila sub forma de icon pe desktop,
denumita My Documents. Puteti folosi My Documents pentru a crea o structura a
directoarelor si pentru a stoca fisierele.
749
Cand mutati fisiere de pe un laptop pe un calculator tip desktop, incepeti prin a crea
structuri similare de directoare in ambele locatii. Fisierele pot fi transferate pe retea, cu
un disc optic sau cu un dispozitiv portabil.
Trebuie sa fiti atent ca datele copiate de pe un calculator sa nu surpascrie date existente

pe calculatorul destinatie. Cand copiati un fisier catre un director destinatie puteti sa va
intalniti cu un mesaj de tip - Confirm File Replacement (Confirma inlocuirea fisierului) -
ca in Figura 1. Acest mesaj indica faptul ca Windows XP a incetat procesul de copiere
pana ce alegeti daca sa inlocuiti sau nu fisierul original cu cel pe care il transferati. Daca
nu sunteti siguri selectati "No". Ca sa stabiliti ce fisier trebuie pastrat comparati datele si
dimensiunea fisierelor. Puteti deschide fisierele pentru a le vedea continutul.
NOTA: Nici un sistem de operare nu permite ca in acelasi director sa existe fisiere cu

acelasi nume.
ATENTIE: Fiti atent sa nu dati "cut" din neatentie la un fisier cand intentia este sa ii dati
"copy".
Figura 1
13.5 Descrierea depanarii laptop-ului

Procesul de depanare ajuta la rezolvarea problemelelor laptop-ului sau perifericelor.
Aceste probleme variaza de la simplu, cum ar fi actualizarea unui drive, pana la probleme
750
complexe, cum ar fi instalarea unui CPU. Folositi pasi pentru depanare ca un ghid ce
ajuta la diagnosticarea si repararea problemelor.

13.5.1 Trecere in revista a procesului de depanare

Un tehnician trebuie sa poata analiza problema si sa determine cauza erorii pentru a putea
depana laptop-ul. Acest proces se numeste depanare.
Primul pas in procesul de depanare este de a aduna date de la client. Figurile 1 si 2 contin
o lista de intrebari cu variante libere sau cu variante limitate de raspuns care pot fi
adresate clientului.
751
Figurile 1
Figurile 2
Imediat ce ati
discutat cu
clientul ar trebui
sa verificati
problemele
evidente. Figura
3 listeaza
problemele care
se aplica laptop-
urilor.
Figura 3
752
ilustreaza cateva solutii rapide pentru problemele laptop-urilor.
Figura 4
Daca solutiile rapide nu au rezolvat problema este timpul sa se adune date din calculator.
Figura 5 prezinta diferite moduri de a aduna informatii despre problema laptop-ului.
Figura 5
In acest moment veti avea suficiente informatii sa evaluati problema, sa faceti cercetari si
sa implementati posibilele solutii. Figura 6 arata resurse pentru posibilele solutii.
Figura 6
753
Dupa ce veti rezolva problema, veti prezenta solutia clientului. Figura 7 este o lista de
sarcini necesare pentru a finaliza acest pas.
Figura 7

Problemele laptop-urilor pot fi de hardware, software, retele, sau combinatie a celor trei.
Veti rezolva unele tipuri
de probleme ale laptop-
urilor mai des decat altele.
In Figura 1 este o
diagrama cu probleme
comune ale laptopurilor si
solutii pentru acestea.
Figura 1
754
Acum ca ati inteles procesul de depanare, este timpul sa aplicati abilitatatile
dumeavoastra de a asculta si de a diagnostica.
Foaia de lucru este proiectata pentru a consolida abilitatile dumneavoastra de comunicare

pentru a verifica informaţiile de la client.
755
756
13.6 Rezumat
Acest capitol s-a axat pe descrierea componentelor laptopurilor si a dispozitivelor
portabile. In continuare sunt prezentate cateva concepte importante intalnite in acest
capitol:
 Bluetooth creaza un PAN wireless de dimensiune mica pentru telefoane mobile,

imprimante si laptopuri conectate.
 O retea IR foloseste raze infrarosii pentru a crea retele pe distante mici folosite mai
ales pentru controlul dispozitivelor de intrare si a celor mobile.
 Un WAN celular permite utilizarea telefonului mobil si a laptop-ului pentru
comunicatii de tip voce si date.
 Wi-Fi este cea mai des intalnita tehnologie Wireless. Exista 4 mari lansari in
tehnologia Wi-Fi, fiecare cu viteze diferite si diverse latimi de banda: IEEE 802.11
a, b, g, si n.
 Retelele prin satelit sunt mai rapide decat modemurile dar mai lente decat DSL si
retelele prin cablu. Retelele prin satelit sunt, in prinicpal, folosite in locatii
indepartate.
 Un CRU este o componenta pe care un utilizator o poate instala fara cunostinte in
domeniul tehnic.
 Un FRU este o componenta pe care un tehnician pregatit o poate instala intr-o
locatie indepartata.
 Majoritatea reparatiilor pot fi facute direct la sediul clientului sau in orice centru
local de reparatii. Totusi, exista situatii in care un laptop trebuie trimis direct la
producator pentru reparatii.
 Tehnicienii profesionisti se folosesc de programe de intretinere preventiva pentru a
mentine echipamentele la nivelul optim de performanta.
 Laptop-urile sunt mai predispuse la contamiari si alte defectiuni. Un laptop bine
intretinut va reduce costurile de reparatie.
 O statie de extindere permite unui laptop sa se conecteze usor la periferice
specifice PC-urilor normale. Un multiplicator de porturi poate fi adaugat la un
laptop daca utilzatorul are nevoie de de mai multe porturi I/O.
 Respectarea si cunoasterea pasilor in programele de depanare ale unui laptop sunt
considerate un element primordial in cariera unui tehnician.
 Un tehnician bine pregatit trebuie sa detina si aptitudini bune de comunicare cu
clientii.
757
CAPITOLU – XIV
14.0 Introducere
Acest capitol cerceteaza functionalitatea imprimantelor si a scanner-elor. Veti invata cum
sa intretineti, sa instalati si sa reparati aceste dispozitive atat in mediu de configurare
local cat si de retea. Acest capitol pune in discutie pericole, proceduri de configurare,
intretinere preventiva si distribuirea in retea (share) a unei imprimante si a unui scanner.
 Descrierea potentialelor pericole si procedurilor de siguranta legate de imprimante

si scanner-e.
 Instalarea si configurarea unei imprimante si unui scanner locale.
 Descrierea modalitatii de partajare a unei imprimante si a unui scanner intr-o retea.
 Actualizarea si configurarea imprimantelor si scanner-elor.
 Descrieti tehnicile de intretinere preventiva a imprimantelor si a scanner-elor.
 Depanati imprimante si scanner-e.
14.1 Descrierea potentialelor pericole si proceduri de

siguranta legate de imprimante si scanner-e
Trebuie sa urmati mereu procedurile de siguranta atunci cand lucrati la un calculator.
Exista, de asemenea, reguli ce trebuie urmate cand lucrati cu imprimante si scannere.
Aceste reguli garanteaza siguranta dumneavoastra si a echipamentelor
Prima regula a sigurantei se refera la deplasarea echipamentelor mari. Intotdeauna ridicati

echipamentele folosind forta picioarelor si a genunchilor, si nu a spatelui dumneavoastra.
Purtati imbracaminte si incaltaminte adecvate. Nu purtati bijuterii sau haine largi cand
efectuati service-ul calculatorului.
Imprimantele, scanner-ele, si dispozitivele multifunctionale care sunt conectate la priza

de curent se pot incinge cand sunt folosite. Daca planificati sa efectuati service-ul oricarui
echipament, trebuie sa il opriti si sa il lasati sa se raceasca inainte de a incepe orice
reparatie la componentele interne. Capetele de imprimare de la imprimantele matriciale
pot deveni foarte fierbinti cand sunt in folosinta. Ansamblul de siguranta al unei
imprimante laser se poate, de asemenea, incinge.
Unele imprimante pot pastra o cantitate mare de energie electrica chiar si dupa ce au fost
deconectate de la sursa de tensiune. Numai tehnicienii calificati ar trebui sa efectueze
reparatii avansate asupra imprimantelor laser, in particular daca reparatia presupune
umblarea la cablul corona (corona wire) sau la ansamblul tamburului de transfer (transfer
roller assembly). Aceste zone pot retine voltaje ridicate, chiar si dupa ce imprimanta a
fost inchisa. Verificati manualele de service sau contactati producatorul pentru a fi sigur
ca stiti unde sunt plasate aceste zone in interiorul imprimantei.
758
Imprimantele si scanner-ele pot fi scumpe. Daca nu efectuati service-ul imprimantelor
corect sau instalati componente gresite, le puteti strica fara a le mai putea repara.
14.2 Instalarea si configurarea unei imprimante si unui

scanner locale
Dispozitivul local se conecteaza direct la calculator. Inainte de a instala un dispozitiv
local, cum ar fi o imprimanta sau un scanner, asigurati-va ca ati indepartat toate
ambalajele. Scoateti orice material care impiedica partile mobile sa se deplaseze in timpul
transportului. Pastrati ambalajul original in cazul in care este necesar sa returnati
echipamentul producatorului pentru reparatii in garantie.
 Conectati dispozitivul la un port local.

 Instalati si configurati driver-ul si software-ul.
 Configurarea optiunilor si a setarilor de baza.
 Verificarea functionalitatii.
759
14.2.1 Conectati dispozitivul la un port local
Depinzand de producator, imprimantele locale pot comunica cu calculatoarele folosind
porturi seriale, paralele, USB, FireWire, sau SCSI si cabluri. Click pe butoanele din
Figura 1 pentru a revedea caracteristicile acestor porturi. Tehnologiile fara fir, cum este
Bluetooth si infrarosu, sunt de asemenea folosite pentru a conecta aceste dispozitive.
Pentru a conecta o imprimanta, atasati cablul corespunzator portului de comunicare din

spatele imprimantei. Conectati celalalt capat al cablului la portul corespunzator din
spatele calculatorului.
Dupa ce cablul de date a fost conectat corespunzator, atasati cablul de curent la

imprimanta. Conectati celalalt capat al cablului de curent la o iesire electrica disponibila.
Cand alimentati cu putere dispozitivul, calculatorul incearca sa determine instalarea
corecta a driver-ului respectivului dispozitiv.
SFAT: Verificati intotdeauna pachetele pentru cabluri cand cumparati o imprimanta sau
un scanner. Multi dintre producatori pastreaza costurile de productie scazute neincluzand
760
un cablu alaturi de imprimanta. Daca sunteti nevoit sa cumparati un cablu, aveti grija sa
cumparati modelul corect.
Figura 1
761
14.2.2 Instalati si configurati driver-ul si software-ul
Driver-ele imprimantei sunt programe software care fac posibila comunicarea dintre
imprimante si calculatoare. Configurarea software-ului ofera o interfata ce permite
utilizatorilor sa stabileasca si sa modifice optiunile imprimantei. Fiecare model de
imprimanta are propriul tip de driver si de configurare a software-ului.
Cand veti conecta o noua imprimanta la calculator, Windows XP va incerca sa localizeze

si sa instaleze implicit un driver folosind programul Plug and Play (PnP). Daca Windows-
ul nu poate gasi driver-ul necesar in calculator, va incerca sa se concecteze la internet
pentru a gasi unul. Producatorii imprimantelor actualizeaza frecvent driver-ele pentru a
creste performantele imprimantei, pentru a adauga si imbunatatii optiunile imprimantei, si
abordeaza problemele de compatibilitate generale.
762
Instalarea driver-ului imprimantei
Procesul instalarii si actualizarii driver-ului imprimantei implica de obicei urmatorii 5
pasi:
1. Determinarea versiunii curente a driver-ului imprimantei instalate. Amintiti-va sa

selectati versiunea mai noua pentru a creste functionalitatea.
2. Cautati pe internet pentru a gasi cea mai noua versiune a driver-ului.
3. Descarcati driver-ul. Urmati instructiunile de pe website.
4. Instalati driver-ul. Atunci cand sunt activate, majoritatea programelor de instalare a
driver-elor instaleaza automat noul driver.
5. Testati driver-ul. Pentru a testa driver-ul, alegeti Start > Settings > Printers and
Faxes. Click dreapta pe imprimanta si alegeti Properties (Proprietati). Apoi
alegeti Print Test Page (Imprimati o pagina de test). Daca imprimanta nu
functioneaza, reporniti calculatorul si incercati inca o data.
Pagina test imprimata ar trebui sa contina un text pe care sa il puteti citi. Daca textul nu
poate fi citit, problema ar putea fi programul de driver defectuos sau folosirea unui limbaj
de descriere a paginii gresit (wrong page description language).
Page Description Language (PDL)

Un PDL (page description language - limbaj de descriere a paginii) este un tip de cod
care descrie aparitia unui document intr-o limba pe care imprimanta o poate intelege. Un
763
PDL intr-o pagina include text-ul, grafica, precum si informatii de formatare. Aplicatiile
software folosesc PDL pentru a trimite imagini What You See Is What You Get
(WYSIWYG) - "Ceea ce vezi este ceea ce primesti" catre imprimanta. Imprimanta
traduce fisierul PDL astfel incat indiferent ce este pe ecranul calculatorului este ceea ce
va fi printat. PDL-ul grabeste procesul de printare, trimitand cantitati mari de date in
acelasi timp. De asemenea manevreaza fonturile calculatorului.
Exista 3 PDL-uri comune:
 Printer Command Language (PCL) – Hewlett-Packard a dezvoltat PCL pentru

comunicarea cu imprimantele inkjet de generatie trecuta. PCL este acum un
standard industrial pentru aproape toate tipurile de imprimante.
 PostScript (PS) – Adobe Systems a dezvoltat PS-urile pentru a permite tipurilor de
fonturi sau de texte sa aiba aceleasi caracteristici de pe ecran pe hartie.
 Graphics Device Interface (GDI) – GDI este o componenta Windows care
gestioneaza cum sunt transmise imaginile grafice la dispozitivele de iesire. GDI-ul
transforma imagini catre bitmap care utilizeaza calculatorul in locul imprimantei
pentru a transfera imaginile.
14.2.3 Configurarea optiunilor si a setarilor de baza

Optiunile generale ale unei imprimante ce pot fi configurate de catre un utilizator includ
controlul transmisiunii si modul de imprimare.
Urmatoarele optiuni pentru controlul transmisiunii seteaza modul in care o imprimanta

controleaza dispozitivul:
 Selectarea tavitei de hartiei

 Selectarea traiectoriei de iesire
 Dimensiunea hartiei si orientarea
 Selectarea greutatii hartiei
Urmatoarele optiuni de iesire ale imprimantei gestioneaza raspandirea cernelei sau a

toner-ului pe documentul imprimat:
 Administrarea culorii
 Viteza de imprimare
Unele imprimante au butoane de control instalate pe imprimante pentru ca utilizatorii sa

selecteze optiuni. Alte imprimante utilizeaza optiunile driver-elor. Cele doua metode de
selectare a optiunilor sunt cele generale si pentru fiecare document in parte.
Metode Generale
Metoda generala se refera la optiunile imprimantei ce sunt setate sa trateze in aceeasi
maniera toate documentele. De fiecare data cand un document este imprimat, optiunile
generale sunt folosite, doar daca nu sunt luate in considerare setarile pentru fiecare
document in parte.
764
Pentru a schimba configuratia unei imprimante generale, alegeti Start > Control Panel >
Printers and Faxes si dati click dreapta pe imprimanta. Urmatoarele exemple vor arata
cum puteti administra optiunile unei imprimante.
Pentru a seta o imprimanta principala, alegeti Start > Control Panel > Printers and
Faxes Click dreapta pe imprimanta si apoi alegeti Set as Default Printer, dupa cum
vedeti in Figura 1.
Figura 1
NOTA: In functie de driver-ul pe care il aveti instalat, Set as Default Printer (setarea ca
imprimanta implicita) ar putea sa nu va apara in meniul principal. Daca aceasta se
intampla, dati dublu click pe imprimanta si deschideti fereastra Document Status si apoi
alegeti Printer > Set as Default Printer.
Pentru a va limita imprimarea doar la alb si negru, alegeti Start > Control Panel >
Printers and Faxes. Click dreapta pe imprimanta si apoi alegeti Printing Preferences.
Alegeti tab-ul Color. Bifati Print In Grayscale si selectati butonul radio Black Print
Cartridge Only, dupa cum vedeti in Figura 2. Click OK.
765
Figura 2
Metode pentru fiecare document in parte

Scrisorile, foile de lucru si imaginile digitale sunt unele dintre tipurile de documente care
pot necesita setari principale ale imprimantei. Puteti schimba setarile pentru fiecare
document trimis imprimantei schimband setarile documentului trimis catre imprimare.
Pentru a schimba setarile necesare imprimarii, pastrati documentul deschis si selectati

File > Page Setup. Setarile implicite sunt afisate, dupa cum puteti observa in Figura 3.
Puteti alterna culorile, calitatea imprimarii, directia hartiei si dimensiunea marginilor
documentului pe care il listati fara a schimba setarile implicite.
Calibrarea Scanner-ului
Calibrarea unui dispozitiv este una dintre primele sarcini dupa instalarea unui driver.
Folositi software-ul primit odata cu acest dispozitiv sa efectuati aceasta procedura.
Setarile implicite pot fi modificate mai tarziu pentru a indeplini cerintele clientului.
Calibrarea scanner-ului poate include pozitionarea senzorului si folosirea planului IT8

pentru a uniformiza culoarea. Planul IT8 este un grafic de calibrare a culorii pe care il
folositi sa creati profile pentru dispozitive specifice. Un scanner analizeaza documentul
pentru comparatie, in timp ce o imprimanta reproduce documentul pentru comparare.
Pentru a asigura calibrarea, comparati rezultatul imprimarii cu planul IT8 al

echipamentului. Modificati setarile culorilor imprimantei pentru a se potrivi. Data
766
viitoare cand printati sau scanati o imagine, culoarea va fi exact la fel ca si cea a
documentului.
Calibrarea Imprimantei
Calibrarea imprimantei este efectuata folosind driver-ul de software. Acest proces
garanteaza ca, capetele de imprimare sunt aliniate si pot imprima pe o pagina speciala.
Capetele imprimantei cu jet de cerneala sunt de obicei fixate in cartusul de cerneala, ceea
ce inseamna ca exista posibilitatea sa fie necesar sa recalibrati imprimanta de fiecare data
cand schimbati cartusul.
Figura 3
14.2.4 Verificarea functionalitatii

Instalarea oricarui aparat nu este completa pana cand nu ati verificat toate functiile
aparatului. Aceasta include sarcini speciale precum cele ce urmeaza:
 Printati pe ambele parti pentru a economisi hartie

 Folositi diferite tipuri de sertare de hartie pentru marimi speciale ale hartiei
 Schimbati setarile unei imprimante color astfel incat sa printeze in alb si negru sau
in nuante de gri pentru a face copii ale documentelor
 Printati cu optiunea de printare 'rapida' (draft) pentru a economisi cerneala
 Modificati rezolutia unui scanner pentru o imagine mai clara
 Modificati imaginile scanate ale documentelor salvate
767
 Folositi o aplicatie de recunoastere optica a caracterelor (OCR - optical character
recognition)
NOTA: Manualele electronice si website-urile de suport explica cum sa scoateti hartia

prinsa in imprimanta, cum sa puneti cerneala in cartuse si cum sa incarcati toate tipurile
de hartie.
Testul imprimantei
Sunt cateva cai de a imprima o pagina de test:
 Folositi optiunea Print Test Page (Printati o Pagina de Test) din imprimanta
 Folositi optiunea Print Test Page (Printati o Pagina de Test) din Windows
 Folositi functia de imprimare dintr-o aplicatie.
 Trimiteti un fisier direct la un port paralel de imprimanta folosind o linie de
comanda.
Pentru a testa o imprimanta, prima oara printati o pagina de test de la imprimanta, si apoi
printati folosind proprietatile de functionare din calculator sau dintr-o aplicatie. Astfel va
asigurati ca imprimanta functioneaza in conditii normale, software-ul driver-ului este
instalat si functioneaza, si ca imprimanta si calculatorul comunica.
768
Testul scanner-ului
Testati scanner-ul scanand un document. Folositi butoanele de pe aparat pentru a scana
automat. Apoi, initiati scanarea din software-ul scanner-ului si asigurati-va ca software-ul
deschide scanarea automat. Daca imaginile scanate se prezinta la fel ca si cele de pe
ecran, ati incheiat instalarea cu succes.
Pentru un echipament multifunctional, ar trebui sa testati toate functionalitatile:
 Fax – Trimieti fax la un alt fax care functioneaza

 Copiere – Creati o copie a unui document
 Scanare – Scanati un document
 Printare – Printati un document
769
770
771
772
773
774
14.3 Descrierea modalitatii de partajare a unei
imprimante si a unui scanner intr-o retea
Unul din principalele motive pentru care s-au dezvoltat retelele a fost de a permite
grupurilor de utilizatori de calculatoare sa imparta dispozitive periferice. Dispozitivul cel
mai cunoscut care se utilizeaza in comun este imprimanta. Partajarea unei singure
imprimante intr-un grup de utilizatori conduce la un cost mult mai scazut decat
cumpararea unei imprimante pentru fiecare calculator.
Imprimantele ieftine necesita de obicei un server de imprimare separat pentru a permite

conectivitate in retea deoarece aceste imprimante nu au interfete de retea incorporate.
Calculatorul care este conectat la imprimanta poate fi folosit ca server de imprimare. Cele
mai multe sisteme de operare pentru calculatoare au incorporata capacitatea de partajare a
imprimantei.
Dupa ce confirmati ca software-ul pentru partajarea imprimantei este instalat, serverul

trebuie sa stie care imprimanta se va partaja. In folderul Imprimante, dati click dreapta pe
imprimanta care se va partaja, selectati Properties, si dati click pe butonul Sharing.
775
Selectati Share this printer (Partajati aceasta imprimanta) ca optiune, si atribuiti
imprimantei un nume.
 Descrieti tipurile de servere de imprimare.

 Descrieti cum instalati software-ul unei imprimante de retea si driverele pe
calculator.
14.3.1 Descrieti tipurile de servere de imprimare

Serverele de imprimare permit mai multor utilizatori sa acceseze o singura imprimanta.
Un server de imprimare are trei functii. Prima este de a oferi clientilor acces la resurse de
imprimare. Cea de-a doua functie este de a administra procesele de imprimare, prin
stocarea acestora intr-o arhiva de imprimare pana cand aceasta este gata pentru ele, si
apoi alimentarea informatiilor de imprimare catre imprimanta. Cea de-a treia este de a
furniza feedback utilizatorilor. Aceasta include furnizarea de notificari ca functia de
imprimare s-a terminat, sau indicarea unor mesaje de eroare ca ceva nu a mers bine.
Ca tehnician, trebuie sa alegeti tipul de server de imprimare care se potriveste cel mai
bine nevoilor clientului. Exista trei tipuri:
 Servere de imprimare de retea

 PC-uri dedicate serverelor de imprimare
 Imprimante partajate intre calculatoare
Servere de imprimare de retea

Un server de imprimare in retea permite mai multor utilizatori dintr-o retea sa acceseze o
singura imprimanta. Un server de imprimare in retea poate gestiona imprimarea fie prin
conexiune prin fir, fie wireless. Figura 1 arata un server de imprimare cu fir. Ar trebui sa
luati in considerare avantajele si dezavantajele unui calculator dedicat ca server de
imprimare inainte de a instala unul:
 Un avantaj in a folosi un server de imprimare in retea este acela ca serverul accepta

comenzile de imprimare care ii vin de la calculatoare, apoi elibereaza
calculatoarele pentru alte sarcini. Serverul de imprimare este intotdeauna
disponibil utilizatorilor, spre deosebire de o imprimanta partajata de la calculatorul
unui utilizator.
 Un dezavantaj al unui server de imprimare in retea este acela ca este posibil ca
acesta sa nu poata folosi toate functiile unui dispozitiv multifunctional.
776
Figura 1
PC-uri dedicate serverelor de imprimare

Un PC dedicat ca server de imprimare este un calculator destinat manipularii sarcinilor de
imprimare ale clientului in cel mai eficient mod. Deoarece se ocupa de cererile mai
multor clienti, un server de imprimare este, de obicei, unul dintre cele mai puternice
calculatoare din retea. PC-urile dedicate ca serverele de imprimare pot gestiona mai mult
de o imprimanta la un moment dat. Un server de imprimare trebuie sa aiba resursele
disponibile pentru a satisface cererile clientilor de imprimare:
 Procesor puternic – Deoarece serverul de imprimare PC utilizeaza propriul sau

procesor de a administra si a indica traseul de imprimare al informatiilor, acesta
trebuie sa fie suficient de rapid pentru a gestiona toate cererile.
 Suficient spatiu pe hard disk – Un server de imprimare de tip PC preia sarcinile
de lucru de la clienti, le plaseaza intr-o de coada de imprimare si le trimite pe rand
la imprimanta. Este necesar sa avem suficient spatiu de stocare pe calculator,
pentru ca acesta sa mentina sarcinile pana la completare.
 Memorie Suficienta – Procesorul serverului si RAM-ul comanda trimiterea
sarcinilor de lucru la o imprimanta. Daca memoria serverului nu este suficient de
777
mare pentru a gestiona o intreaga sarcina de imprimare, unitatea de hard disk
trebuie sa trimita sarcina, lucru care este mult mai lent.
Imprimante partajate intre calculatoare

Calculatorul unui utilizator care are atasata o imprimanta poate imparti acea imprimanta
cu alti utilizatori din retea. Windows XP face ca procesul sa fie rapid si usor. Intr-o retea
de casa, inseamna ca utilizatorii pot imprima documentele de oriunde s-ar afla in casa
folosind un laptop cu conexiune wireless. Intr-o retea de birou, daca se partajeaza o
imprimanta inseamna ca poate fi folosita de mai multi utilizatori.
Partajarea unei imprimante de la un calculator are de asemenea dezavantaje. Calculatorul

pe care este instalata o imprimanta foloseste propriile resurse pentru a gestiona sarcinile
de imprimare care vin la imprimanta. Daca un utilizator foloseste calculatorul, in acelasi
timp cu un alt utilizator din retea care foloseste imprimanta, utilizatorul care foloseste
calculatorul ar putea observa o scadere a performantei calculatorului. Mai mult,
imprimanta nu este disponibila daca utilizatorul reporneste sau inchide calculatorul cu o
imprimata de retea partajata.
14.3.2 Descrieti cum instalati software-ul unei imprimante

de retea si driverele pe calculator
Windows XP permite utilizatorilor calculatorului sa isi partajeze imprimanta cu alti
utilizatori din retea. Acest proces are doi pasi:
1. Configurati calculatorul atasat la imprimanta sa o partajeze cu alti utilizatori din

retea.
2. Configurati calculatorul unui utilizator pentru a recunoaste imprimanta partajata si
sa o foloseasca pentru imprimare.
Pentru a configura un calculator cu imprimanta atasata sa accepte sa imprime documente

de la alti utilizatori din retea, urmati acesti pasi:
1. Alegeti Start > Control Panel > Printers and Other Hardware > Printers and
Faxes.
2. Selectati imprimanta pe care doriti sa o partajati.
3. Optiunea Printer Tasks (Sarcinile imprimantei) va aparea in partea stanga.
Selectati Share this printer (Partajati aceasta imprimanta).
4. Casuta de dialog Printer Properties (Proprietatile imprimantei) corspunzatoare
respectivei imprimante va aparea pe monitor. Selectati tab-ul Sharing (Partajare).
Selectati Share this printer (Partajati aceasta imprimanta) si introduceti numele pe
care il doriti pentru partajare. Acesta este numele cu care imprimanta va putea fi
vazuta de ceilalti utilizatori.
5. Verificati daca partajarea a fost facuta cu succes. Intoarceti-va in folderul Printers
and Faxes (Imprimante si Faxuri) si observati ca pictograma imprimantei are acum
o mana sub ea, la fel ca cea din Figura 1. Aceasta arata ca imprimanta este o
resursa partajata.
778
Figura 1
Ceilalti utilizatori care se pot conecta acum la imprimanta partajata pot sa nu aiba
instalate driver-ele necesare. Acesti utilizatori pot de asemenea sa foloseasca sisteme de
operare diferite fata de calculatorul ce detine imprimanta partajata. Windows XP poate
descarca automat driver-ele corecte catre ceilalti utilizatori. Dati click pe butonul
Additional Drivers (Drivere suplimentare) pentru a selecta sistemele de operare care pot
fi folosite de ceilalti utilizatori. Cand inchideti casuta de dialog apasand tasta OK,
Windows XP va dori sa obtina aceste drivere suplimentare. Daca toti ceilalti utilizatori
folosesc Windows XP, nu va fi nevoie sa dati click pe butonul Additional Drivers
(Drivere suplimentare).
Conectarea altor utilizatori

Alti utilizatori din retea se pot conecta acum la aceasta imprimanta urmand acesti pasi:
1. Alegeti Start > Control Panel > Printers and other Hardware > Add a Printer.
2. Va aparea wizard-ul Add Printer (Adaugati o imprimanta). Dati click pe Next.
3. Selectati optiunea A network printer, or a printer attached to another
computer (O imprimanta din retea sau o imprimanta atasata la un alt calculator)
dupa cum este prezentat in
Figura 2. Dati click pe Next.
4. Introduceti numele
imprimantei sau navigati
pentru a o gasi in retea
folosind butonul Next. Va
aparea o lista a
imprimantelor partajate.
5. Dupa ce selectati
imprimanta, un port virtual
al imprimantei este creat si
afisat in fereastra Add a
Printer (Adaugati o
imprimanta). Driver-ele
cerute de imprimanta sunt
descarcate din server-ul de
printare si instalate pe
calculator. Wizard-ul va
finaliza instalarea.
779
780
781
782
783
14.4 Actualizarea si configurarea imprimantelor si
scanner-elor
Unele imprimante pot fi configurate sa imprime mai repede si sa furnizeze mai multe
servicii de imprimare prin adaugarea de hardware. Hardware-ul poate include tavi de
hartie aditionale, alimentatoare de hartie, placi de retea, si extensii de memorie.
Scanner-ele pot fi de asemenea configurate sa faca mai mult pentru a suporta nevoile
clientilor. Exemple pentru optimizarea scanner-elor includ corectarea culorilor si
redimensionare. Aceste cerinte nu pot fi indeplinite folosind setarile implicite.
 Descrierea modului de imbunatatire a unei imprimante.

 Descrierea modului de optimizare a unui scanner.
14.4.1 Descrieti upgrade-urile unei imprimante

Actualizand memoria imprimantei, veti imbunatati viteza de imprimare si veti mari
abilitatea de a efectua imprimari cat mai complexe. Toate imprimantele de astazi au cel
putin o cantitate mica de memorie RAM. Cu cat imprimanta are memoria mai mare, cu
atat este mai eficienta. Memoria adaugata ajuta la buffering-ul sarcinilor, crearea de
pagini, imprimarea imbunatatita a fotografiilor si graficii.
Buffering-ul sarcinilor de imprimare are loc atunci cand acestea sunt capturate in
memoria interna a imprimantei. Buffering-ul permite calculatorului sa proceseze alte
activitati in loc sa astepte pentru ca imprimanta sa finalizeze. Buffering-ul este o
caracteristica comuna intalnita la imprimantele de tip laser si la plottere, precum si la
imprimantele cu jet de cerneala si cele matriceale.
Imprimantele, de obicei, sosesc din fabrica cu memorie suficienta astfel incat sa poata
suporta si sarcini care implica text. Cu toate acestea, sarcinile de imprimare ce implica
grafica, si in special fotografie, ruleaza mult mai eficient daca memoria imprimantei are
dimensiunea necesara sa stocheze intreaga sarcina inainte de a incepe. Daca sunt afisate
erori care indica faptul ca imprimanta are memorie insuficienta sau ca memoria este
supraincarcata, aveti nevoie de mai multa memorie.
Instalarea Memoriei Imprimantei

Primul pas in instalarea memoriei suplimentare la imprimanta este sa cititi manualul
imprimantei pentru a determina:
 Tipul memoriei – Tipul fizic al memoriei, viteza si capacitatea; unele sunt tipuri
standard de memorie, in timp ce alte imprimante necesita memorii speciale sau
proprietare
 Ocuparea si disponibilitatea memoriei – Numarul de sloturi folosite si libere;
aceasta poate necesita deschiderea unui compartiment pentru verificarea RAM-ului
784
Producatorii de imprimante au stabilit proceduri pentru actualizarea memoriei, incluzand
urmatoarele operatiuni:
 Inlaturarea capacelor pentru accesarea zonei de memorie.

 Instalarea sau inlaturarea memoriei
 Initializarea imprimantei pentru a recunoaste noua memorie
 Instalarea de drivere actualizate daca este nevoie
Actualizari suplimentare ale imprimantei

Acestea sunt unele dintre actualizarile suplimentare:
 Imprimare duplex pentru a permite imprimarea pe ambele parti

 Tavi suplimentare pentru a inmagazina mai multa hartie
 Tipuri specializate de tavi pentru diferite tipuri de hartie
 Placi de retea pentru a accesa o retea prin cablu sau wireless
 Actualizari de firmware pentru a adauga functionalitate si a repara bug-urile
Urmariti instructiunile imprimantei cand instalati sau actualizati componentele.

Contactati producatorul sau un tehnician autorizat pentru informatii suplimentare daca
aveti orice problema la instalarea actualizarilor. Urmariti toate procedurile de siguranta
furnizate de catre producator.
785
14.4.2 Descrieti optimizarea unui scanner
Scanner-ele functioneaza bine pentru majoritatea utilizatorilor fara alte modificari facute
setarilor initiale. Sunt, insa, caracteristici care pot imbunatati documentul ori imaginea
scanata in functie de exigentele utilizatorilor. Acestea sunt cele mai cunoscute tipuri de
optiuni ale unui scanner:
 Redimensionarea
 Accentuarea
 Luminozitatea sau Obscuritatea
 Corectarea culorii
 Modificarea Rezolutiei
 Formatul fisierului rezultat
 Inversarea culorii
Rezolutia scanarii afecteaza dimensiunea fisierului rezultat. Intrebuintarea finala a

imaginii determina rezolutia necesara. Daca imaginea este in folosinta pentru o publicatie
web, veti avea nevoie de o rezolutie scazuta si de un fisier de marime redusa. Aceasta
ofera posibilitatea motoarelor de cautare sa incarce imaginea rapid. Imaginile cu rezolutie
medie sunt folosite de obicei la imprimantele cu laser. In printarea comerciala unde
calitatea imaginii este foarte importanta, setarea potrivita este de o rezolutie mare.
Rezolutie scazuta inseamna fisiere de dimensiune mica; rezolutie ridicata inseamna
fisiere de dimensiuni mari. Figura 1 va arata setarile pentru rezolutie si tipul rezultatului.
Figura 1
786
Scanner-ele va pot permite sa alegeti diferite forme ale fisierelor pentru rezultatul obtinut,
asa cum cum puteti observa in Figura 2.
Daca un scanner nu produce un format de fisier cerut de client, formatul poate fi convertit
folosind instrumente software. Dupa schimbarea setarilor dispozitivului, ar trebui sa
testati modificarile facand unele teste de printare.
Figura 2
787
788
789
14.5 Descrieti tehnicile de intretinere preventiva a
imprimantelor si a scanner-elor
Intretinerea preventiva reduce timpul in care un sistem ar putea fi nefunctional si mareste
perioada de functionare a componentelor. Ar trebui sa intretineti imprimantele si scanner-
ele pentru a le mentine intr-o stare buna de functionare. Un program bun de intretinere
garanteaza imprimari si scanari de calitate. Manualul imprimantei sau scanner-ului
contine informatii despre cum sa intretinem si sa curatam echipamentul.
 Stabiliti programul verificarilor de rutina in functie de indicatiile vanzatorului.

 Descrieti un mediu propice pentru imprimante si scanner-e.
 Descrieti metodele de curatenie.
 Descrieti cum verificati capacitatea de cerneala a cartuselor si tonerelor de
imprimanta.
14.5.1 Stabiliti programul verificarilor de rutina in functie

de indicatiile vanzatorului
Cititi manualele cu informatii care au fost livrate impreuna cu fiecare echipament nou.
Urmariti instructiunile de intretinere recomandate. Dea semenea, folositi consumabilele
specificate de producator. Consumabilele mai ieftine pot reduce cheltuielile, dar pot
produce rezultate slabe, pot strica echipamentul, sau anula garantia.
Cand intretinerea este incheiata, resetati contoarele pentru a permite ca urmatoarea

verificare de rutina sa fie finalizata la timpul corect. La multe tipuri de imprimante,
numarul paginilor imprimate este afisat prin intermediul ecranului LCD sau a contorului
localizat inauntrul imprimantei.
Majoritatea producatorilor vand kit-uri de intretinere pentru imprimantele lor. Figura 1

arata un exemplu de kit de intretinere. Kit-ul are instructiuni pe care orice tehnician le
poate urma. Pentru imprimantele laser, kit-ul poate contine parti de schimb care se strica
repede sau se uzeaza:
 Asamblarea tonerului
 Cilindrii de transfer
 Tusierele de separare
 Cilindrii de ridicare
De fiecare data cand instalati componente noi sau schimbati toner-ul si cartusele, faceti o
inspectie vizuala asupra tuturor componentelor interne:
 Inlaturati bucatile de hartie si praful

 Curatati tusul stropit
 Uitati-va dupa orice mecanism uzat, plastic crapat, sau piese rupte
790
utilizatorii care nu stiu sa intretina echipamentele de imprimare trebuie sa apeleze la un
tehnician certificat de catre producator.
Figura 1
791
792
14.5.2 Descrieti un mediu propice pentru imprimante si
scanner-e
Imprimantele si scanner-ele, ca si alte dispozitive electrice sunt afectate de temperatura,
umiditate si interferentele electrice. De exemplu, imprimantele cu laser produc caldura.
Lucrati cu ele intr-o zona bine aerisita pentru a preveni supraincalzirea. Daca este posibil,
depozitati toate imprimantele, scanner-ele si livrabilele intr-un loc uscat, racoros si fara
praf. Aceasta va asigura ca vor functiona cum trebuie pentru mult timp.
Pastrati hartia si tusul in ambalajul original, intr-un mediu racoros si uscat. Hartia
absoarbe umiditatea din aer. Din aceasta cauza atasarea toner-ului de hartie va fi dificila.
Daca hartia si imprimanta sunt prafuite, puteti sa folositi aer comprimat pentru a le
curata.
14.5.3 Descrieti metodele de curatenie

Urmariti mereu instructiunile producatorului cand curatati imprimante si scannere.
Informatiile de pe website-ul producatorului sau din manualul utilizatorului explica
metodele de curatare corespunzatoare.
ATENTIE: Nu uitati sa deconectati scanner-ele si imprimantele inainte de curatare

pentru a preveni pericolul cauzat de tensiunea inalta.
Intretinerea imprimantei
Asigurati-va ca opriti si deconectati imprimanta inainte de a efectua intretinerea
(mentenanta). Folositi o carpa umeda pentru a curata orice murdarie, praful de hartie, si
cerneala stropita pe exteriorul dispozitivului.
Capetele de imprimare ale unei imprimante cu jet de cerneala se schimba in momentul in

care sunt inlocuite cartusele. Insa, cateodata capetele de imprimare acumuleaza cerneala
uscata si trebuiesc curatate. Utilizati utilitarele furnizate de catre producator pentru a
793
curata capetele de imprimare. Dupa ce le curatati, trebuie sa le testati. Repetati acest
proces pana cand in urma testului rezulta o imprimare curata si uniforma.
Imprimantele au multe piese in miscare. In timp, la aceste piese se aduna praf, murdarie
si alte ramasite. Daca nu sunt curatate regulat, imprimantele pot sa nu mai functioneze in
mod corespunzator, sau ar putea chiar sa se opreasca de tot. Cand se lucreaza cu
imprimante matriceale, curatati suprafata rolelor cu o carpa umeda. La imprimantele cu
jet de cerneala, curatati dispozitivul de manevrare al hartiei cu o carpa umeda.
ATENTIE: Nu atingeti cilindrul unei imprimante laser in timpul curatarii. Ati putea
deteriora suprafata cilindrului.
Imprimantele laser de obicei nu necesita multa intretinere, decat in cazul in care se afla
intr-o zona plina de praf sau sunt foarte vechi. Cand curatati o imprimanta laser, utilizati
un aspirator proiectat special pentru a ridica particulele de toner. In Figura 1 puteti vedea
un aspirator proiectat special pentru echipamente electronice. Un aspirator standard nu
poate retine particulele minuscule de toner si le poate dispersa in jur. Folositi doar un
aspirator cu filtrare HEPA. Filtrarea HEPA retine particulele microscopice in interiorul
filtrelor.
Figura 1
Alegerea corecta a tipului de hartie pentru o imprimanta o ajuta pe aceasta sa aiba o

durata de functionare mai mare si sa imprime mai eficient. Exista mai multe tipuri de
hartie. Fiecare tip de hartie este in mod evident etichetat cu tipul de imprimanta pentru
care este destinat. Producatorul imprimantei poate de asemenea sa recomande cel mai
bun tip de hartie. Verificati manualul imprimantei.
Informatii despre marcile si tipurile de cerneala recomandate de catre producator pot fi de

asemenea gasite in manual. Folosirea tipului gresit de cerneala poate duce la lucrul in
mod necorespunzator al imprimantei sau poate reduce calitatea imprimarii. Pentru a
preveni scurgerile de cerneala, nu reincarcati cartusele.
794
Intretinerea scanner-ului
Ar trebui sa curatati scanner-ul in mod regulat pentru a preveni murdarirea, urmele lasate
de degete si alte pete care s-ar putea vedea in imaginile scanate. La scanner-ele de tip
flatbed, pastrati capacul inchis cand scanner-ul nu este folosit. Acest lucru va va ajuta sa
preveniti acumularea de praf si urmele de degete lasate in mod accidental. In cazul in care
sticla se murdareste, consultati ghidul utilizatorului pentru a vedea recomandarile de
curatare furnizate de catre producator. Daca manualul nu include nici o recomandare,
folositi o solutie de curatat sticla si o carpa moale pentru a proteja sticla de zgariere.
Chiar si cele mai mici zgarieturi pot fi vizibile la scanarile de inalta rezolutie. Daca
murdaria este depusa in zgarieturi, acestea vor deveni si mai vizibile.
Daca interiorul sticlei devine murdar, verificati manualul de instructiuni despre cum sa
deschideti unitatea sau sa scoateti geamul din scanner. Daca este posibil, curatati
meticulos ambele parti si asamblati sticla la fel cum a fost montata initial in scanner.
14.5.4 Descrieti cum verificati capacitatea de cerneala a

cartuselor si tonerelor de imprimanta
Cand o imprimanta cu jet de cerneala scoate pagini albe, cartusele cu cerneala pot fi
goale. Imprimantele laser, pe de alta parte, nu scot pagini albe, dar incep sa imprime la o
calitate foarte scazuta. Majoritatea imprimantelor cu jet de cerneala au un utilitar ce arata
nivelul de cerneala in fiecare cartus, cum este afisat in Figura 1. Unele imprimante au
ecrane LCD pentru mesaje sau LED-uri ce avertizeaza utilizatorii cand rezervele de
cerneala sunt scazute.
795
O metoda de verificare a nivelului de cerneala este sa va uitati la contorizatorul de pagini
din interiorul imprimantei sau din software pentru a determina cate pagini au fost
imprimate. Apoi uitativa la informatiile de pe eticheta cartusului. Eticheta ar trebui sa
arate cate pagini poate imprima cartusul. Puteti estima usor cate pagini mai puteti
imprima. Pentru ca aceasta metoda sa fie exacta, de fiecare data cand inlocuiti cartusul,
trebuie sa va reamintiti sa resetati contorizatorul. In plus, unele imprimari folosesc mai
multa cerneala decat altele. Spre exemplu, o scrisoare foloseste mai putina cerneala decat
o fotografie.
Puteti configura software-ul imprimantei sa reduca volumul de cerneala sau toner pe care
il foloseste. Aceasta configurare se mai numeste "toner save" sau "draft quality". Aceasta
setare reduce calitatea imprimarii la imprimantele laser si cu jet de cerneala, si reduce
timpul necesar unui document sa fie imprimat cu jet de cerneala.
14.6 Depanati imprimante si scanner-e

Legat de problemele imprimantei si scanner-ului, un tehnician trebuie sa determine daca
problema este a echipamentului, a conexiunii cablului sau a calculatorului de care este
atasat. Urmariti etapele descrise in aceasta sectiune pentru a identifica, repara si
documenta in mod corespunzator o problema.

 Identificarea problemelor si solutiilor comune.
 Aplicati abilitatea de depanare.
796
Problemele imprimantelor si scanner-elor pot aparea dintr-o combinatie de probleme
hardware, software si de conectivitate. Tehnicienii de calculatoare trebuie sa fie capabili
sa analizeze problema si sa determine cauza erorii pentru a repara problemele
imprimantelor si a scanner-elor.
Primul pas in procesul de depanare este de a aduna date de la client. Figurile 1 si 2 contin
o lista de intrebari cu variante libere sau cu variante limitate de raspuns.
Figurile 1
Figurile 2
797
Imediat ce ati discutat cu clientul ar trebui sa verificati problemele evidente. Figura 3 este
o lista a problemelor care se aplica imprimantelor si scanner-elor.
Figura 3
este o lista a solutiilor rapide pentru problemele care apar la imprimante si scanner-e.
Figura 4
798
Daca solutiile rapide nu au rezolvat problema este timpul sa se adune date din calculator.
Figura 5 arata diferite modalitati de a aduna informatiile despre problemele
imprimantelor si ale scanner-elor.
Figura 5
In acest moment veti avea suficiente informatii sa evaluati problema, sa faceti cercetari si
sa implementati solutiile posibile. Figura 6 prezinta resurse pentru posibilele solutii.
Figura 6
Dupa ce veti rezolva problema, veti solutiona problema clientului. Figura 7 este o lista de
sarcini necesare pentru a finaliza acest pas.
799
Figura 7
14.6.2 Identificarea problemelor si solutiilor comune

Problemele imprimantelor si scanner-elor pot fi atribuite componentelor hardware,
software, conectivitatii la retea, sau unei combinatii a celor trei factori. Puteti rezolva
anumite tipuri de probleme mai des decat alte tipuri de probleme. Figura 1 prezinta o
diagrama a celor mai frecvente probleme si solutiile acestora.
Figura 1
800
14.6.3 Aplicati abilitatea de depanare
Acum ca ati inteles procesul de depanare, este timpul sa aplicati abilitatatile
dumeavoastra de a asculta si de a diagnostica.
Primul laborator este destinat intaririi abilitatiilor de lucru cu imprimantele. Veti depana
si repara o problema a imprimantei.
Al doilea laborator este destinat intaririi abilitatilor dumneavoastra de comunicare si de

depanare a imprimantelor. In acest laborator veti face urmatorii pasi:

 Ghidati clientul prin mai multi pasi pentru a incerca sa rezolvati problema.
 Documentati problema si decizia luata.
801
802
803
804
14.7 Rezumat
Acest capitol a revizuit si a discutat informatii cu privire la imprimante si scannere.
Capitolul a explorat pericole si proceduri de siguranta asociate imprimantelor si scanner-
elor. Ati invatat metode de intretinere preventiva, si ati instalat, ati configurat si ati
actualizat o imprimanta sau un scanner, atat local cat si in retea. Iata alte chestiuni
importante acoperite in acest capitol:
 Intotdeauna urmati procedurile de siguranta cand lucrati cu imprimantele si cu

scanner-ele. Exista mai multe parti in interiorul imprimantelor care contin tensiune
inalta sau devin foarte calde atunci cand sunt utilizate.
 Utilizati software-ul si manualul dispozitivului pentru a instala o imprimanta sau
un scanner. Dupa instalare, actualizati driver-ele si firmware-ele pentru a remedia
problemele si pentru a mari functionalitatea.
 Utilizati interfata Windwos-ului pentru a partaja imprimante si scanner-e in
intreaga retea.
 Consultati clientii pentru a determina cea mai buna modalitate de a actualiza si a
configura imprimante si scannere pentru satisfacerea nevoilor lor.
 Pastrati imprimantele, scanner-ele, si consumabilele curate si uscate. Pastrati
consumabilele in ambalajul lor original pentru a preveni deteriorarea si
nefunctionalitatea acestora. Desfasurati un program de intretinere si curatare si
verificati dispozitivele in mod regulat.
 Utilizati o secventa de pasi pentru a rezolva o problema. Incepeti cu sarcini simple
inainte de a va decide sa dati curs unei actiuni. Luati legatura cu un tehnician de
imprimante calificat sau certificat in momentul in care o problema este prea dificila
sa o remediati dumneavoastra.
805
CAPITOLU – XV
15.0 Introducere
Acest capitol se concentreaza pe subiecte avansate de retelistica, incluzand proiectarea
retelei, imbunatatirea componentelor de retea si instalarea serverelor de e-mail.
Subiectele de baza din retelistica precum siguranta, componentele de retea si intretinerea
preventiva sunt de asemenea discutate.
Pentru a intampina asteptarile si nevoile clientilor si ale utilizatorilor de retea, trebuie sa

fiti familiarizat cu tehnologiile de retea. Trebuie sa intelegeti fundamentele despre
proiectarea unei retele si de ce anumite componente afecteaza fluxul de date dintr-o retea.
Subiectul depanarii situatiilor avansate din cadrul unei retele este de asemenea descris in
acest capitol.
Dupa parcurgerea acestui capitol veti putea indeplini urmatoarele obiective:
 Identificarea pericolelor posibile si implementarea politicilor de siguranta adecvate

pentru retele.
 Proiectarea unei retele tinand seama de nevoile clientului.
 Determinarea componentelor necesare pentru reteaua clientului dumneavoastra.
 Implementarea retelei clientului.
 Imbunatatirea retelei clientului.
 Descrierea instalarii, configurarii si administrarii unui simplu server de mail.
 Descrierea procedurilor de intretinere preventiva pentru retele.
 Depanarea unei retele.
15.1 Identificarea pericolelor posibile si implementarea

politicilor de siguranta adecvate pentru retele
Instalarea de cabluri pentru retele, fie de cupru sau fibra optica, poate fi periculoasa.
Deseori, cablurile trebuie sa fie trase prin tavane si pereti unde sunt obstacole si materiale
neprevazute sau toxice. Ar trebui sa purtati haine care sa va protejeze de aceste materiale.
De exemplu, purtati pantaloni lungi, bluze cu maneca lunga, incaltaminte care sa va
acopere picioarele, si manusi. Cel mai important, purtati ochelari de protectie. Daca este
posibil, intrebati conducerea cladirii, sau pe cineva responsabil de cladire, daca sunt
materiale periculoase sau obstacole de care ar trebui sa fiti avertizat inainte de a intra in
zona de acoperis.
Aveti grija la chestiunile de siguranta cand folositi o scara:
 Cititi eticheta de la scara si urmati orice instructiune de siguranta scrisa pe ea.

 Niciodata sa nu stati pe cea mai de sus treapta a scarii. Va puteti pierde usor
echilibrul si puteti cadea.
 Asigurati-va ca oamenii din zona stiu ca veti lucra acolo.
 Opriti accesul in zona folosind panglica de atentie sau conuri de siguranta.
806
 Cand folositi o scara sprijinita de un perete, urmati instructiunile scrise pe scara, si
rugati pe cineva sa va tina de scara pentru a o mentine nemiscata.
Uneltele necesare la instalarea cablului de cupru sau de fibra optica pot fi periculoase la
utilizare. Regulile ce ar trebui intotdeauna urmate cand lucrati cu cabluri:
 Asigurati-va ca uneltele pe care le folositi sunt in conditii bune de lucru.

 Aveti grija la ce faceti si nu va grabiti. Asigurati-va ca nu va taiati sau puneti pe
cineva in pericol.
 Purtati intotdeauna ochelari de protectie la taierea, desfacerea, sau despicarea
cablurilor de orice fel. Fragmentele micute va pot rani ochii.
 Purtati manusi oricand se poate si asigurati-va ca aruncati orice deseu
corespunzator.
Folositi bunul simt cand rezolvati orice fel de probleme. Chemati o alta persoana sa va
ajute daca aveti nevoie de ajutor.
 Explicarea procedurilor de siguranta privind lucrul cu fibra optica.

 Explicarea cablului, taietoarelor de cablu si siguranta in fata pericolelor aparute la
taierea cablurilor.
15.1.1 Explicarea procedurilor de siguranta privind lucrul

cu fibra optica
Fibra optica este utila in comunicatie, dar are anumite riscuri:
 Chimicale periculoase
 Lumina invizibila ce va poate orbi
 Unelte cu varful ascutit ce produc cioburi de sticla
Sunt utilizate anumite tipuride unelte si chimicale cand lucrati cu cabluri de fibra optica.
Aceste materiale trebuie manevrate cu grija.
Chimicale
Solventii si pastele de lipit folosite cu fibra optica sunt periculoase. Ar trebui sa le
manevrati cu grija extrema. Cititi orice instructiune si urmariti-o cu atentie. De asemenea,
cititi MSDS-ul care insoteste chimicalele pentru a sti cum sa tratati pe cineva in stare de
urgenta.
Unelte
Cand lucrati cu orice unealta, siguranta ar trebui sa fie intotdeauna prima prioritate. Orice
compromis de siguranta ar putea rezulta in rani serioase sau chiar moarte. Uneltele
utilizate in lucrul cu fibra optica au suprafete ascutite de taiere ce sunt folosite la
sectionarea sticlei. Alte unelte sunt folosite pentru a strange cablurile cu putere pentru a
807
fixa conectorii de ele. Aceste unelte pot produce cioburi de sticla care se pot fragmenta si
raspandi in aer. Trebuie sa evitati contactul cu pielea, gura, sau cu ochii.
Lumina Periculoasa
Protejati-va ochii de lumina periculoasa ce se gaseste in firele fibrei optice. Aceasta
lumina are o culoare pe care oamenii nu o pot vedea. Va poate dauna ochilor inainte sa o
simtiti. Cand folositi un amplificator pentru a inspecta cablul de fibra optica si conectorii,
lumina emisa de fibra ar putea fi directionata catre ochiul dumneavoastra. Cand lucrati cu
fibra optica, asigurati-va ca ati deconectat sursa luminii. Detectorii speciali va pot spune
daca o fibra este energizata sau nu.
Fragmente de Sticla
Procesul de taiere si scurtare a firelor iesite din cablul de fibra optica pot produce mici
fragmente de sticla sau plastic care va pot penetra ochii sau pielea si va pot produce
iritatii severe. Fibrele pot fi extrem de greu de observat pe piele intrucat sunt transparente
si mici. Cand lucrati la cablarea fibrei optice, suprafata de lucru ar trebui sa fie de un mat
inchis astfel incat fragmentele mici de sticla sau plastic sa poata fi vazute. Suprafata mata
ar trebui de asemenea sa fie rezistenta la chimicale.
Ar trebui sa pastrati zona de lucru curata si ordonata. Niciodata sa nu adunati fragmentele

de fibra optica cu degetele. Folositi banda adeziva pentru a aduna fragmentele mici si
aruncati-le corespunzator. Folositi un container de aruncat, precum o sticla de plastic cu
un dop de insurubat, pentru a stoca fragmentele de fibra. Inchideti dopul bine inainte de a
arunca containerul.
AVERTISMENT: Asigurati-va o pregatire corespunzatoare inainte de a incerca sa taiati,

sa desfaceti sau sa despicati cablul de fibra optica. Un tehnician experimentat ar trebui sa
va supravegheze pana deveniti calificat corespunzator.
15.1.2 Explicarea cablului, taietoarelor de cablu si

siguranta in fata pericolelor aparute la taierea cablurilor
Tehnicienii de orice nivel ar trebui sa stie la ce pericol se expun inainte de a lucra cu
echipamente si cabluri de retea.
ATENTIE: Intotdeauna purtati ochelari de protectie cand lucrati cu cabluri. Niciodata nu

intrati in contact direct cu capetele neizolate ale oricarui tip de cablu.
Riscurile cablului de cupru

Cablurile din cupru pot fi de asemenea periculoase la manevrare. Cand taiati cablul de
cupru, litele de cupru va pot intepa pielea sau sa va pot taia. Bucatile mici care sar dupa
taierea cablurilor se imprastie adesea in aer. Amintiti-va sa purtati ochelari de protectie de
fiecare data cand taiati orice fel de cablu.
Instrumentele de taiere si presare folosite pentru a repara sau finaliza cablul pot fi
periculoase daca nu sunt folosite in mod corespunzator. Cititi documentatia care vine
808
odata cu instrumentele. Exersati folosind instrumentele pe un cablu ce poate fi aruncat si
cereti ajutorul unui tehnician cu experienta daca aveti nevoie.
Nu uitati ca un cablu de cupru poate conduce curent electric. Un echipament deteriorat,

electricitatea statica, sau fulgerul poate induce curent electric chiar si intr-un cablu
deconectat. Daca aveti vreo indoiala, testati cablul cu care lucrati cu un voltmetru inainte
de a-l atinge.
15.2 Proiectarea unei retele tinand seama de nevoile

clientului
O retea functioneaza mai bine daca este proiectata sa indeplineasca necesitatile
utilizatorului. Construirea unei retele necesita analiza mediului si intelegerea optiunilor
pentru retea. Ar trebui sa discutati cu clientul, precum si cu alte persoane implicate in
proiect. Este important sa aveti o idee generala despre hardware-ul si software-ul ce vor fi
folosite in retea. Ar trebui sa va interesati de viitoarea crestere a companiei si a retelei.
 Determinarea unei topologii.

 Determinarea protocoalelor si a aplicatiilor de retea.
809
15.2.1 Determinarea unei topologii
Intelegerea nevoilor clientului si determinarea planului noi retele sunt necesare pentru a
determina topologia retelei. Aceste probleme importante trebuie discutate cu clientul:
 Tipurile de cablu de wireless

 Expansibilitatea
 Numarul si locatia utilizatorilor
Numarul de utilizatori si estimarea cresterii in viitor determina topologia fizica si logica

initiala. Ar trebui sa creati o lista pentru a inregistra nevoile utilizatorului.
Figura 1
Orice inspectie, denumita inspectarea site-ului, ar trebui facuta timpuriu in proiect. O

inspectare a site-ului este o inspectie fizica a cladirii ce ajuta la determinarea de baza a
topologiei logice, reprezentand fluxul de date si protocoale. Numarul de utilizatori si
cresterea estimata determina topologia fizica si logica initiala. Ar trebui sa luati in
considerare urmatorii factori:
 Unde vor fi plasate statiile de lucru ale utilizatorilor.

 Unde sa pozitionati echipamentele de retea precum switch-urile si router-ele.
810
 Unde vor fi pozitionate serverele. Acestea pot fi in aceeasi camera cu echipamentul
de retea, sau pot fi in alta camera. Decizia este luata pe baza spatiului disponibil, a
curentului de alimentare, a securitatii si a aerului conditionat.
Planul cladirii sau proiectul sunt utile in determinarea schemei fizice a echipamentelor si
cablurilor. In Figura 1 putem vedea o comparatie intre diferitele topologii de retea. Daca
nu aveti la dispozitie planul cladirii sau proiectul, ar trebui sa desenati locatia
dispozitivelor de retea, incluzand locatia camerei pentru servere, pentru imprimante,
pentru statiile utilizatorilor si locurile de trecere ale cablurilor. Acest desen poate fi
utilizat la negocieri atunci cand clientul ia deciziile finale de proiect.
15.2.2 Determinarea protocoalelor si a aplicatiilor de retea

In proiectarea retelelor, trebuie sa determinati protocoalele ce vor fi utilizate. Unele
protocoale sunt proprietare si functioneaza doar cu anumite echipamente, in timp ce altele
sunt open standard si functioneaza cu o varietate de echipamente. In Figura 1 se detaliaza
diverse protocoale de retea.
Considerati urmatoarele aspecte atunci cand selectati protocolul:
 Stiva de protocoale TCP/IP este necesara pentru fiecare echipament pentru a se

conecta la Internet. Aceasta face din ea un protocol preferat pentru retele.
 NetBEUI este un protocol mic si rapid util in retelele cu securitate scazuta.
NetBEUI functioneaza bine intr-o retea mica ce nu este conectata la Internet. Este
usor de instalat si nu necesita configurare. Totusi, NetBEUI poate provoca trafic
nejustificat in retele mari, asadar nu este o alegere buna daca reteaua se va mari.
 IPX/SPX este un protocol ce apartine versiunilor mai vechi de Novell Netware.
Datorita cresterii Internet-ului, versiunile mai noi de Novell Netware folosesc
TCP/IP in detrimentul IPX/SPX.
 Retelele Apple Macintosh au abandonat protocolul AppleTalk pentru suita de
protocoale TCP/IP pentru a asigura conectivitatea cu alte retele TCP/IP, cea mai
notabila fiind Internet-ul.
Figura 1
811
812
Atunci cand stiva de protocoale TCP/IP este activata, celelalte protocoale devin
disponibile pe porturi specifice, ca in Figura 2.
Figura 2
813
814
815
15.3 Determinarea componentelor necesare pentru
reteaua clientului dumneavoastra
Alegerea unei topologii de retea determina tipurile de echipamente, cabluri si interfete de
retea necesare pentru construirea retelei. Aditional, trebuie setata o conexiune de exterior
cu Furnizorul de Servicii de Internet. Unul din pasii necesari construirii unei retele este
determinarea componentelor de retea corespunzatoare ce vor functiona impreuna cu
echipamentele si cablurile retelei.
 Selectarea tipurilor de cabluri.

 Selectarea tipului de conexiune ISP.
 Selectarea placilor de retea.
 Selectarea dispozitivului de retea.
15.3.1 Selectarea tipurilor de cabluri

Selectati tipul de cablu cel mai benefic si cu cel mai avantajos pret pentru utilizatori si
serviciile ce se vor conecta in retea.
Tipuri de cablu
Dimensiunea retelei determina tipul de cablu ce va fi folosit. Marea majoritate a retelelor
din ziua de astazi sunt cablate folosind unul sau mai multe tipuri de cablu twisted-pair din
cupru:
 Cat5
 Cat5e
 Cat6
 Cat6A
Cablurile Cat5 si Cat5e arata identic, dar cablurile Cat5e sunt produse la standarde mai
inalte pentru a permite rate de transfer mai mari. Cablurile Cat6 sunt construite cu
standarde si mai mari decat Cat5. Cablurile Cat6 pot avea un despartitor central pentru a
separa perechile din interiorul cablului.
Cel mai folosit tip de cablu in retea este Cat5e. Categoria Cat5e este potrivita pentru
retelele Fast Ethernet de pana la 100 m. In unele medii de afaceri sau de acasa sunt
instalate cabluri Cat6 pentru a fi pregatite pentru cerintele de latime de banda din viitor.
Aplicatiile precum video, conferintele video si jocurile folosesc cantitati mari din latimea
de banda.
Cel mai recent tip de cablu torsadat (twisted-pair) disponibil este Cat6A. Cablurile Cat6A
produc semnalele Ethernet la o rata de 10 Gbps. Abreviarea pentru Ethernet pe 10Gb
peste cablu torsadat este 10GBase-T, asa cum este definit in standardul IEEE 802.3an-
2006. Clientii care au nevoie de retele cu latime de banda crescuta pot beneficia de
instalarea cablurilor ce suporta Gigabit Ethernet sau 10 Gb Ethernet.
816
Cladirile noi sau renovate au cel mai adesea cablare UTP ce conecteaza fiecare birou cu
un punct central denumit Main Distribution Facility (MDF). Distanta limita pentru
cablarea UTP folosita pentru date este de 100 m. Echipamentele de retea ce se afla mai
departe de distanta limita au nevoie de un amplificator sau un hub pentru a extinde
conexiunea catre MDF.
Costul
Atunci cand proiectati o retea, costul este un considerent important. Instalarea cablurilor
este scumpa, dar dupa o plata facuta o singura data, intretinerea unei retele cablate nu este
scumpa. Marea majoritate a echipamentelor dintr-o retea cablata costa mai putin decat a
celor dintr-o retea wireless.
Securitate
O retea cablata este in mod normal mai securizata decat una wireless. Cablurile sunt
instalate de obicei in pereti sau celule, si prin urmare sunt mai greu de accesat. Este mai
usor de spionat o retea wireless. Semnalele sunt disponibile pentru oricine are un
receptor. Pentru a face o retea wireless la fel de securizata ca una cablata avem nevoie de
criptare.
817
Proiectarea pentru viitor
Multe organizatii instaleaza cel mai bun cablu existent pentru a se asigura ca reteaua lor
poate face fata vitezelor de retea ce vor fi disponibile in viitor. Organizatiile vor sa evite
reinstalarea scumpa a cablurilor in viitor. Dumneavoastra si clientul dumneavoastra
trebuie sa va decideti asupra necesitatii instalarii unui cablu mai bun.
Wireless
O solutie wireless poate fi posibila in locurile in care cablarea este imposibila. Luati in
considerare o cladire veche istorica unde regulile interne nu permit modificarea structurii.
In acest caz, instalarea cablurilor nu este posibila si prin urmare conexiunea wireless este
unica solutie.
15.3.2 Selectarea tipului de conexiune la ISP

ISP-ul (Internet service provider) pe care l-ati ales poate avea un efect considerabil
asupra serviciului de retea. Cativa distribuitori particulari ce se conecteaza la o compania
de telefonie pot vinde mai multe conexiuni decat le sunt permise, ceea ce duce la
incetinirea vitezei totale a serviciului pentru utilizatori.
Exista trei consideratii principale pentru o conexiune la Internet:
 Viteza
 Fiabilitatea
 Disponibilitatea
POTS
O conexiune printr-un sistem de telefonie vechi (POTS) este foarte inceata dar este
disponibila acolo unde exista o linie telefonica. Modem-ul foloseste linia telefonica
pentru a primi si transmite date.
ISDN
Serviciul digital integrat pentru retele (ISDN) ofera timpul pentru conexiune mai rapid si
o viteza crescuta fata de dial-up, si permite mai multor echipamente sa foloseasca o
singura linie telefonica. ISDN este foarte fiabil pentru ca foloseste liniile de telefonie.
ISDN este disponibil in marea majoritate a locatiilor unde o companie de telefonie
suporta semnalare digitala.
DSL
Linia digitala de conexiune(DSL), ca si ISDN-ul, permite mai multor echipamente sa
foloseasca o singura linie telefonica. Vitezele DSL sunt in general mai bune decat cele
folosind ISDN. DSL-ul permite folosirea aplicatiilor de banda larga sau a mai multor
utilizatori pentru a imparti aceeasi conexiune la Internet. In marea majoritate a cazurilor,
firele de cupru aflate deja in casa dumneavoastra sau in biroul de la serviciu sunt capabile
sa transmita semnale pentru comunicatia DSL.
Exista limitari ale tehnologiei DSL. Serviciul DSL nu este disponibil oriunde si merge
mai bine si mai rapid daca instalarea este mai apropiata de sediul central al furnizorului
818
de telefonie (CO - central office). De asemenea, DSL-ul este mult mai rapid atunci cand
primeste date prin Internet decat atunci cand trimite date. In unele cazuri, liniile existente
pentru telefonie nu se califica din punct de vedere tehnic pentru a putea sustine
semnalarea DSL.
Cablul
Conexiunea la Internet prin cablu nu foloseste liniile telefonice. Conexiunea prin cablu
foloseste liniile de cablu coaxial concepute pentru televiziunea prin cablu. Ca si DSL-ul,
conexiunea prin cablu ofera viteze ridicate si o conexiune disponibila mereu, ceea ce
inseamna ca si atunci cand conexiunea nu este folosita ea este disponibila. Multe
companii ce ofera conexiune prin cablu ofera si serviciu de telefonie.
Deoarece televiziunea prin cablu ajunge in multe case, acest tip de conexiune este o
alternativa pentru cei care nu pot primi un serviciu de tip DSL. Teoretic, latimea de banda
pentru cablu este mai mare decat cea pentru DSL, dar poate fi afectata de limitarile
furnizorului de cablu. Marea majoritate a caselor ce au televiziune prin cablu au
posibilitatea de a-si instala si un serviciu de Internet de mare viteza.
Satelit
Pentru cei care locuiesc in zone rurale, conexiunea broadband prin satelit la Internet
asigura o conexiune de viteza mare disponibila mereu. O antena pentru satelit este
folosita pentru a transmite si primi date catre un satelit ce transmite aceste date catre un
furnizor de internet.
Costul instalarii si taxele lunare pentru serviciu sunt mult mai mari decat cele pentru DSL
si conexiune prin cablu. Furtunile puternice pot degrada calitatea conexiunii dintre
utilizator si satelit, sau dintre satelit si furnizor, incetinind sau chiar deconectand astfel
conexiunea. In cele mai multe cazuri, furnizorul de servicii asigura o conexiune de
backup.
Wireless
Multe tipuri de servicii de Internet sunt disponibile. Companiile care ofera servicii pentru
mobile pot oferi si servicii pentru Internet. Placile PCI si PCMCIA sunt folosite pentru a
conecta un calculator la Internet. Serviciul nu este disponibil in toate zonele.
Furnizorii pot oferi conexiune wireless la Internet folosind tehnologie de microunde in

zone limitate. Semnalele sunt transmise direct catre o antena aflata pe acoperisul cladirii
sau al unei case.
Cercetati tipurile de conexiuni pe care le ofera un ISP inainte de a alege unul. Verificati
serviciile disponibile in zonele dumneavoastra. Comparati vitezele de conexiune,
fiabilitatea si costul inainte de a alege un serviciu.
819
820
821
15.3.3 Selectarea placilor de retea
Orice echipament de retea necesita o interfata de retea. Sunt mai multe tipuri de interfete
de retea:
 Majoritatea interfetelor de retea pentru calculatoare sunt fie integrate in placa de

baza fie sunt un card de expansiune care se potriveste intr-un slot de expansiune.
 Majoritatea interfetelor de retea ale laptop-urilor sunt fie integrate in placa de baza
fie sunt potrivite intr-un slot de expansiune PC Card sau ExpressBus.
 Adaptoarele de retea USB se pot conecta la orice port USB si pot fi folosite cu
calculatoare si cu laptop-uri.
Inaintea achizitionarii unei placi de retea (NIC), ar trebui sa va interesati asupra vitezei,
factorilor de forma, si capabilitatilor pe care cardul le ofera. Verificati viteza si
capabilitatile hub-ului sau ale switch-ului care va fi conectat la calculator.
Placile de retea Ethernet pot sa nu fie compatibile:
 Daca aveti o placa de retea (NIC) de 10/100 Mbps si un hub care suporta doar 10
Mbps, NIC-ul va opera la 10 Mbps.
 Daca aveti o placa de retea (NIC) de 10/100/1000 Mbps si un switch care suporta
doar 100 Mbps, NIC-ul va opera la 100 Mbps.
Cu toate acestea, daca aveti un switch gigabit, probabil ca va trebui sa va achizitionati o

placa de retea gigabit pentru a echivala vitezele. Daca in viitor sunt planuri de
imbunatatire a retelelor la Gigabit Ethernet, asigurati-va ca va achizitionati placi de retea
capabile sa suporte viteza. Costurile pot varia mult, asadar alegeti placi de retea care sa se
potriveasca dorintelor clientului dumneavoastra.
Placile de retea Wireless sunt disponibile in multe forme cu multe capabilitati. Ar trebui
sa alegeti placi de retea wireless bazate pe tipul de retea wireless instalata, precum in
aceste exemple:
 Placile de retea 802.11b pot fi folosite pe retelele 802.11g.

 Placile de retea 802.11b si 802.11g pot fi folosite pe retelele 802.11n.
 802.11a poate fi folosita numai pe o retea ce suporta 802.11a.
Alegeti carduri wireless care se potrivesc necesitatilor clientilor dumneavoastra. Ar trebui

sa stiti ce echipamente wireless se folosesc si ce va fi instalat in retea pentru a asigura
compatibilitatea si fiabilitatea.
822
15.3.4 Selectarea dispozitivului de retea
Exista mai multe tipuri de dispozitive pentru conectarea componentelor retelei. Selectati
dispozitivele de retea care intrunesc nevoie clientului.
Hub-uri
Un hub este utilizat pentru a imparti datele intre mai multe dispozitive de pe un segment
de retea. Hub-ul se poate conecta la alte dispozitive de retea precum un switch sau router
care conecteaza la randul lor alte segmente de retea. Viteza maxima a retelei este
determinata de viteza hub-ului.
Hub-urile sunt folosite mai rar in ziua de azi datorita eficientei sporite si costului redus al
switch-urilor. Hub-urile nu segmenteaza traficul din retea, deci scade latimea de banda
disponibila la orice dispozitiv. In plus, deoarece hub-urile nu filtreaza datele, foarte mult
trafic inutil circula constant intre dispozitivele conectate la el.
Un avantaj al hub-ului este ca el regenereaza datele ce trec prin el. Asta inseamna ca un
hub functioneaza si ca un repeater. Un hub poate extinde granitele unei retele deoarece
reconstructia semnalului depaseste efectele distantei.
823
Switch-urile
In retelele moderne switch-urile au inlocuit hub-urile in rolul de puncte centrale ale
conectivitatii. Asemeni unui hub, viteza switch-ului determina viteza maxima a retelei. In
orice caz, switch-urile filtreaza si segmenteaza traficul retelei prin trimiterea datelor doar
la dispozitivele carora le este destinat. Astfel se furnizeaza o latime de banda dedicata
mai mare pentru fiecare dispozitiv din retea.
Switch-urile mentin o tabela. Aceasta tabela contine o lista a tuturor adreselor MAC din
retea, si o lista cu ce port din switch poate fi folosit pentru a ajunge la un anumit
dispozitiv cu adresa MAC data. Tabela de comutare inregistreaza adresele MAC
inspectand adresa MAC sursa al oricarui frame primit, si portul prin care a venit. Switch-
ul apoi creaza o tabela de comutare ce asociaza adrese MAC la porturi de iesire. Cand
soseste un frame care este destinat unei anumite adrese MAC, switch-ul foloseste tabela
de comutare pentru a determina ce port sa foloseasca pentru a ajunge la acea adresa
MAC. Frame-ul este inaintat de la port spre destinatie. Trimitand frame-uri printr-un
singur port spre destinatie, celelalte porturi nu sunt afectate, si latimea de banda a intregii
retele nu este afectata.
Routere
Router-ele interconecteaza retele. La o retea pentru firme, un port al router-ului se
conecteaza la WAN si celelalte porturi se conecteaza la retelele LAN ale firmei. Router-ul
devine gateway, sau cale catre exterior, pentru LAN. Intr-o retea pentru acasa, router-ul
conecteaza calculatoarele si dispozitivele de retea din casa la Internet. In acest caz router-
ul este un gateway local. Router-ul wireless, afisat in Figura 1, lucreaza ca firewall si
ofera conectivitate wireless. Cand router-ul pentru acasa ofera mai multe servicii, poate fi
denumit dispozitiv multifunctional.
Figura 1
824
Echipament pentru ISP
Cand va abonati la un ISP, ar trebui la inceput sa aflati ce tipuri de echipamente sunt
disponibile pentru a selecta cel mai potrivit dispozitiv. Multe ISP-uri ofera discount la
echipamentele achizitionate la instalare.
Unele ISP-uri pot inchiria echipamente pe baza unor intelegeri lunare. Astfel poate fi mai
atractiv deoarece ISP-ul este razpunzator pentru echipament in cazul unei defectiuni,
schimbari, sau imbunatatire. Utilizatorii casnici aleg sa achizitioneze echipamente de la
ISP deoarece, dupa un timp, pretul initial al echipamentului va fi mai mic decat costul
inchirierii acestuia.
825
826
15.4 Implementarea retelei clientului
Instalarea si implementarea unei retele poate fi o sarcina complicata. Chiar si instalarea
unei retele mici, de acasa, poate deveni dificila si poate dura mult timp. Totusi, o
planificare atenta ajuta la o instalare mai usoara si rapida.
In timpul instalarii, exista posibilitatea aparitiei unor timpi morti in reteaua existenta. De
exemplu, pot fi provocate perturbari cauzate de modificarea structurii cladirii si instalarea
cablurilor de retea. Proiectul nu este complet pana cand toate echipamentele nu au fost
instalate, configurate si testate.
 Instalarea si testarea retelei clientului.

 Configurarea Internet-ului si a resurselor de retea pentru client.
15.4.1 Instalarea si testarea retelei clientului

Odata ce ati determinat locatia tuturor echipamentelor de retea, sunteti pregatit sa instalati
cablurile de retea. In cateva cladiri noi sau nou renovate, cablurile de retea pot fi instalate
pentru a evita problema instalarii cablurilor mai tarziu in zidurile finisate. Daca nu este
nici un cablu preinstalat trebuie sa il instalati.
827
Pasii Instalarii Retelei
Daca aveti de gand sa va instalati cablul dumneavoastra, aveti nevoie de timp pentru a va
pregati. Toate materialele necesare ar trebui sa fie disponibile la locul si timpul instalarii,
precum si planul de amplasare al cablului.
Acesti pasi schiteaza procesul de creare fizica al unei retele:
1. Pentru a instala cablul in tavane si in spatele peretilor, va trebui sa trageti cabluri.

O persoana trage cablul, si cealalta impinge cablul prin pereti. Asigurati-va ca
etichetati capetele fiecarui cablu. Folositi o schema de etichetare care exista deja,
sau ghidati-va folosind schitele din TIA/EIA 606-A.
2. Dupa ce cablurile au fost terminate la ambele capete, ar trebui sa le testati pentru a
va asigura ca nu are loc nici o interferenta.
3. Asigurati-va ca interfetele de retea sunt instalate corespunzator pe calculatoare,
laptop-uri si imprimante de retea. Dupa instalarea interfetelor de retea, configurati
software-ul clientului si informatiile referitoare la adresele IP pe toate
echipamentele.
4. Instalati switch-urile si router-ele intr-o locatie centrala, securizata. Toate
conexiunile LAN sunt delimitate in aceasta zona. Intr-o retea personala, ar fi
posibil sa fie necesara instalarea acestor echipamente in locatii diferite, sau ar fi
posibil sa aveti doar un echipament.
5. Instalati cate un cablu Ethernet din conexiunea de pe perete catre fiecare
echipament de retea. Verificati daca aveti o lumina de control aprinsa pe fiecare din
interfetele de retea. Intr-o retea personala, verificati ca fiecare port al
echipamentelor de retea conectat la un echipament este aprins.
6. Cand toate echipamentele sunt conectate si toate luminile de control sunt aprinse,
verificati conectivitatea la retea. Folositi comanda ipconfig /all pentru a vizualiza
configuratia IP pe fiecare statie. Folositi comanda ping pentru a testa conectivitatea
de baza. Ar trebui sa puteti da
ping altor calculatoare din
retea, inclusiv gateway-ului
implicit si calculatoarelor din
alte locatii. Odata ce este
confirmata conectivitatea de
baza, trebuie sa configurati si
sa testati aplicatiile de retea
precum e-mail-ul sau un
navigator de Internet.
828
15.4.2 Configurarea Internet-ului si resurselor de retea
ale clientului
Dupa ce reteaua a fost setata si testata, ar trebui sa configurati un browser, precum
Microsoft Internet Explorer (IE). Puteti configura setarile unui browser si sa executati
sarcini de mentenanta in casuta Internet Properties, ca in Figura 1.
Figura 1
Fisiere temporare de Interne

Atunci cand un sistem de operare precum Windows este instalat, IE este de asemenea
instalat. Cu IE, de fiecare data cand accesati o pagina web, multe fisiere sunt descarcate
in folderul pentru fisiere temporare de Internet. Marea majoritate dintre aceste fisiere sunt
fisiere imagine ce reprezinta banner-e si alte componente ale paginii web.
Fisierele temporare de Internet sunt stocate pe calculatorul dumneavoastra astfel incat

browser-ul poate incarca mai rapid cuprinsul la urmatoarea vizita a aceluiasi site. In
functie de numarul de site-uri pe care il vizitati, directorul cu fisiere temporare pentru
Internet se poate umple repede. Chiar daca aceasta nu este neaparat o problema urgenta,
ar trebui sa stergeti sau sa scoateti fisierele ocazional. Acest lucru este in special
important atunci cand ati realizat consultari bancare online sau ati introdus informatii
personale intr-un browser.
829
Browser implicit
Puteti confirma care browser sa fie folosit implicit de catre Windows. Alegeti Start >
Run, introduceti adresa site-ului si apasati OK. Site-ul web se deschide cu browser-ul
care este setat implicit.
Daca doriti ca IE sa fie cel implicit, incepeti prin a porni IE. In bara de meniuri selectati
Tools > Internet Options. In tab-ul Programs puteti verifica daca IE este browser-ul
implicit, si sa il selectati daca doriti acest lucru.
Partajarea fisierelor
Utilizatorii pot partaja resurse printr-o retea. Puteti partaja un singur fisier, anumite
directoare sau un intreg disc, ca in Figura 2.
Figura 2
Pentru a partaja un fisier, trebuie sa il copiati intr-un director mai intai. Faceti click
dreapta pe director si selectati Sharing and Security. Apoi selectati Share this folder.
Puteti identifica cine are acces la director si ce permisiuni au asupra obiectelor din
director. In Figura 3 puteti vedea fereastra unui director partajat.
Permisiunile definesc tipul de acces pe care il are un utilizator asupra unui fisier sau
director:
830
 Read – Permite utilizatorului sa citeasca fisierul si numele subdirectoarelor, sa
navigheze prin subdirectoare, sa vada informatiile cuprinse in fisiere si sa ruleze
programele.
 Change – Permite tot ce permite si Read si in plus permite utilizatorului sa adauge
fisiere si subdirectoare, sa schimbe informatia dintr-un fisier si sa stearga fisiere si
subdirectoare.
 Full Control – Permite tot ce permit atat Read cat si Change. Daca fisierul sau
directorul se afla pe o partitie NTFS, Full Control va permite sa schimbati
permisiunile pe fisier sau director si sa preluati controlul asupra lor.
Windows XP Professional este limitat la un numar de 10 conexiuni simultane pentru

fisierele partajate.
Partajarea unei imprimante

Pentru a partaja o imprimanta apasati Start > Control Panel > Printers and Faxes.
Faceti click dreapta pe pictograma imprimantei si selectati Sharing. Apasati Share this
Printer si apoi OK. Imprimanta este acum accesabila si de pe alte calculatoare.
Pentru a accesa o imprimanta partajata de un alt calculator selectati Start > Control
Panel > Printers and Faxes. Apasati File > Add Printer. Folositi vrajitorul de Add
Printers pentru a gasi si instala imprimanta partajata in retea.
Figura 3
831
832
833
834
835
836
837
838
839
840
841
842
843
15.5 Imbunatatirea retelei clientului
Trebuie sa reusiti imbunatatirea, instalarea si configurarea componentelor atunci cand un
client cere viteza mai mare sau cand o noua functionalitate va fi adaugata retelei.
Echipamentele precum punctele de acces, placile de retea pentru conexiune fara fir
(wireless) si echipamentele si cablurile mai rapide de retea pot fi integrate intr-o retea
pentru a permite clientului sa comunice fara fir sau mai rapid.
In cazul in care clientul dumneavoastra adauga calculatoare suplimentare in retea sau

functionalitate wireless, trebuie sa fiti capabili sa recomandati echipamente bazandu-va
pe nevoile lor. Echipamentul pe care il sugerati trebuie sa functioneze cu echipamentul si
cablajul folosit, sau infrastructura existenta trebuie sa fie imbunatatita.
 Instalati si configurati o placa de retea pentru conexiuni fara fir (wireless).

 Instalati si configurati routere fara fir.
 Testati conexiunea.
15.5.1 Instalati si configurati o placa de retea pentru

conexiuni fara fir (wireless)
Pentru a va conecta la o retea wireless, calculatorul dumneavoastra trebuie sa aiba
instalata o placa de retea pentru conexiuni fara fir. O placa de retea pentru conexiuni fara
fir este folosita pentru a comunica cu alte echipamente wireless, precum un calculator, o
imprimanta sau un punct de acces wireless.
844
Inainte de a va cumpara un adaptor wireless, trebuie sa va asigurati ca este compatibil cu
celelalte componente wireless instalate in retea. De asemenea, verificati ca adaptorul
wireless are forma corespunzatoare pentru a incapea in calculatorul de birou sau in
laptop. Un adaptor wireless pe USB poate fi folosit cu orice calculator sau laptop care are
port USB.
Pentru a instala o placa de retea pentru conexiuni fara fir trebuie sa desfaceti carcasa
calculatorului. Instalati placa de retea pentru conexiuni fara fir in slotul PCI sau PCI
express. Unele placi de retea pentru conexiuni fara fir au o antena ce se conecteaza in
spatele acesteia. Unele antene se ataseaza cu ajutorul unui cablu pentru a putea fi mutate
sau asezate departe de obiectele ce pot cauza conexiuni slabe.
Odata ce adaptorul wireless este instalat, trebuie urmati pasi de configurare aditionali.
Acestia includ configurarea driver-ului pentru echipament si introducerea informatiilor
despre retea. Atunci cand acest pas este complet, calculatorul ar trebui sa poata sa
detecteze si sa se conecteze la retea.
Adaptoarele wireless pot folosi o interfata pentru a se conecta la o retea wireless. In acest
caz, trebuie sa introduceti un CD ce vine odata cu adaptorul si sa urmati instructiunile
pentru a va conecta.
845
846
847
848
849
850
15.5.2 Instalati si configurati routere fara fir
Atunci cand instalati o retea wireless, trebuie sa va decideti unde doriti sa montati
punctele de acces si apoi trebuie sa le configurati. Urmatorii pasi descriu instalarea unui
punct de acces:
1. Folositi o schita a etajului pentru a gasi locatia pentru punctul de acces ce permite
o acoperire cat mai mare. Cel mai bun loc pentru un punct de acces wireless este in
centrul zonei pe care vreti sa o acoperiti, cu o deschidere liniara intre
echipamentele wireless si punctul de acces.
2. Conectati punctul de acces la reteaua existenta. In spatele router-ului Linksys
WRT300N exista cinci porturi. Conectati un DSL sau un cablu pentru modem la
portul etichetat "Internet". Logica de comutare a echipamentului trimite toate
pachetele prin acest port atunci cand exista comunicare spre si dinspre Internet si
alte calculatoare conectate. Conectati un calculator la unul din porturile ramase
pentru a putea accesa pagina de configurare web.
3. Porniti modem-ul de banda larga si montati cablul de alimentare la router. Atunci
cand modem-ul termina de setat conexiunea cu ISP-ul, router-ul comunica automat
cu modem-ul pentru a receptiona informatii despre retea de la ISP, informatie care
este necesara pentru a avea acces la Internet: adresa IP, masca de subretea si adresa
serverului DNS.
4. Atunci cand router-ul a realizat comunicarea cu modem-ul, trebuie sa configurati
router-ul sa comunice cu echipamentele din retea. Porniti calculatorul conectat la
router. Deschideti un browser pentru pagini web. In campul de adrese, scrieti
192.168.1.1. Aceasta este adresa implicita pentru configuratiile si administrarea
unui router.
5. O fereastra de securitate va solicita autentificarea pentru a accesa paginile de
configurare ale router-ului. Campul pentru numele utilizatorului ar trebui lasat
liber. Scrieti admin ca parola implicita. Atunci cand ati realizat autentificarea,
prima pagina de setup se deschide.
6. Continuati cu setarea. Exista in pagina de setare tab-uri ce contin alte sub-tab-uri.
Trebuie sa apasati pe butonul Save Settings din partea de jos a fiecarui ecran dupa
ce ati facut orice schimbare.
Atunci cand folositi pagina de configurare a router-ului 300N puteti apasa pe tab-ul de
ajutor pentru a vedea informati ajutatoare pentru o pagina. Pentru alte informatii in afara
celor din tab-ul de ajutor, consultati manualul utilizatorului.
851
852
853
854
15.5.3 Testati conexiunea
Poate fi dificil sa aflati daca reteaua wireless functioneaza corespunzator, chiar si atunci
cand Windows-ul arata ca sunteti conectat. Puteti fi conectat la un punct de acces wireless
sau la gateway-ul de acasa, dar este posibil sa nu fiti conectati la Internet. Cea mai simpla
modalitatea de testare a conexiunii la Internet este sa deschideti un browser si sa verificati
daca aveti conexiune la Internet. Pentru a depana o conexiune la Internet, puteti folosi
CLI-ul sau Windows GUI.
Conexiuni de retea
Pentru a verifica o conexiune wireless folosind GUI de la Windows XP, selectati Start >
Control Panel > Network Connections, ca in Figura 1. Dati dublu-click pe conexiunea
wireless pentru a vedea statusul.
Figura 1
Ecranul Connection Status din Figura 2 arata numarul de pachete care au fost primite si
trimise. Pachetele reprezinta comunicarea dintre calculator si echipamentele de retea. In
fereastra putem observa conectarea sau nu a unui calculator, impreuna cu viteza si durata
conexiunii.
855
Figura 2
Pentru a vedea fereastra

Address Type, din Figura 3,
selectati tab-ul Support din
fereastra Connection Status.
Informatiile din fereastra
Connection Status includ fie o
adresa statica, configurata
manual, fie o adresa dinamica
repartizata de un server DHCP.
Masca de subretea si gateway-
ul implicit sunt listate de
asemenea. Pentru a accesa
adresa MAC si alte informatii
cu privire la adresa IP, apasati
Details... . Pentru o conexiune
ce nu functioneaza corect,
apasati Repair pentru a reseta
informatiile conexiunii si
pentru a incerca sa stabiliti o
conexiune noua.
Figura 3
856
Ipconfig
Comanda ipconfig este o unealta in linia de comanda folosita pentru a verifica validitatea
adresei IP a conexiunii. Fereastra afiseaza informatii IP de baza pentru conexiunea de
retea. Pentru a executa anumite sarcini, adaugati argumente pentru comanda ipconfig, ca
in Figura 4.
Figura 4
Ping
Ping este o unelta CLI folosita pentru testarea conectivitatii intre echipamente. Puteti
testa propria conectivitate folosind comanda ping catre propriul calculator. Pentru a testa
calculatorul dumneavoastra, accesati placa de retea prin ping. Selectati Start > Run >
cmd. In prompt-ul de comenzi, introduceti ping localhost. Aceasta comanda va permite
sa verificati daca adaptorul functioneaza corespunzator.
Folositi comanda ping pentru gateway-ul implicit pentru a verifica daca conexiunea
WAN functioneaza corespunzator. Puteti afla adresa gateway-ului implicit folosind
comanda ipconfig.
Pentru a testa conexiunea la Internet si DNS-ul, folositi comanda ping pentru un website
popular. Selectati Start > Run > cmd. In prompt-ul de comenzi, introduceti ping numele
destinatiei.
Raspunsul la comanda ping arata adresa IP a domeniului. Raspunsul arata replicile de la

comanda ping sau faptul ca cererea nu a primit raspuns deoarece a fost o problema.
857
Tracert
Tracert este o unealta CLI ce urmareste ruta pe care pachetele o urmeaza de la
calculatorul dumneavoastra pana la adresa destinatie. Selectati Start > Run > cmd. In
prompt-ul de comenzi, introduceti tracert.
Prima linie din lista rezultata in urma comenzii tracert este gateway-ul dumneavoastra
implicit. Intrarile urmatoare sunt rutele pe care le urmeaza pachetul pentru a ajunge la
destinatie. Tracert va arata unde se opresc pachetele, indicand si unde a aparut problema.
Daca exista intrari ce indica probleme dupa gateway-ul initial, inseamna ca problemele
sunt la ISP, in Internet, sau la server-ul destinatie.
858
859
860
861
862
15.6 Descrierea instalarii, configurarii si administrarii
unui simplu server de mail
Un sistem de e-mail foloseste un software client de e-mail instalat pe calculatorul
utilizatorului, si un software server instalat pe unul sau mai multe servere de e-mail.
Clienti citesc e-mailurile de pe serverul de e-mail folosind unul din cele doua protocoale:
 Post Office Protocol (POP)

 Internet Message Access Protocol (IMAP)
Clienti trimit e-mailuri catre servere, si serverele de e-mail trimit intre ele e-mailuri,
folosind Simple Mail Transfer Protocol (SMTP).
Trebuie sa stiti cum sa configurati calculatorul unui client pentru a accepta formatul
corect de mail, si de asemenea sa intelegeti procesul de setare a unui server de e-mail.
Configurarea software-ului client de e-mail poate fi facut folosind vrajitorul de conexiune
ca in Figura 1. Avantajele si dezavantajele fiecarului protocol de e-mail sunt prezentate in
Figura 2.
Figura 1
863
Figura 2
SMTP
Protocolul SMTP trimite e-mailuri de la un client catre un server, sau de la un server catre
altul. Protocolul SMTP are aceste caracteristici:
 Protocol simplu bazat pe text

 Trimite prin TCP folosind portul 25
 Trebuie sa fie implementat pentru a trimite e-mail-uri
 Mesajul este trimis dupa ce destinatarii au fost identificati si verificati
POP
Protocolul POP este folosit de catre clienti de e-mail pentru a descarca e-mail-uri de pe
servere. Cea mai recenta versiune a protocolului POP este POP3. Protocolul POP3
foloseste portul 110.
Protocolul POP3 suporta utilizatori finali care au conexiuni intermitente, precum dial-up.
Un utilizator POP3 se poate conecta, poate descarca e-mail-urile de la server, le poate
sterge si apoi se poate deconecta.
IMAP
Protocolul IMAP (Internet Message Access Protocol) este similar cu protocolul POP3,
864
dar are trasaturi aditionale. Ca si POP3, protocolul IMAP permite descarcarea e-mail-
urilor de la servere folosind un client de e-mail. Diferenta este ca protocolul IMAP
permite utilizatorilor sa organizeze e-mail-urile pe serverul din retea. IMAP este mai
rapid decat POP3 si necesita mai mult spatiu de stocare pe server si mai multe resurse de
procesare. Cea mai recenta versiune de IMAP este IMAP4. Protocolul IMAP4 este folosit
adesea in retele mari precum campusurile universitare. Protocolul IMAP foloseste portul
143.
Server de e-mail
Un server de e-mail este un calculator care poate trimite si primi e-mail-uri in numele
clientilor. Acestea sunt servere de e-mail folosite:
 Microsoft Exchange
 Sendmail
 Eudora Internet Mail Server (EIMS)
Cum este ilustrat in Figura 3, exista de cele mai multe ori interfete si unelte disponibile
pentru a va ghida in setarea unui server de e-mail. Pentru a instala si configura un server
de e-mail, precum Microsoft Exchange, trebuie sa va asigurati mai intai ca reteaua are
toate calificarile disponibile si ca este configurata corespunzator. Serverele pentru active
directory, serverele de cataloage globale, si serverele de nume (DNS) trebuie sa fie
configurate si functionale inainte de a instala si face sa functioneze corect serverul de e-
mail Exchange. Un server active directory este un calculator ce mentine o baza de date
care permite administrarea centralizata peste o retea a unei intreprinderi. Un server de
cataloage global este o baza de date ce contine informatii despre fiecare domeniu dintr-o
retea a unei intreprinderi.
Figura 3
865
Serverul Exchange trebuie instalat intr-un domeniu in care fiecare calculator ruleaza cel
putin Windows 2000. Acesta este cunoscut sub denumirea de mod nativ. Controlerele de
domenii Windows NT nu pot functiona intr-un mediu nativ.
Baza de date Active Directory este organizata intr-un model denumit schema. Un server
pe care ruleaza Windows 2003 este conceput ca Schema Master. Acesta este singurul
server ce poate schimba modul in care este organizata baza de date cu utilizatori din
Active Directory. Atunci cand un administrator de retea doreste sa modifice structura
Active Directory, modificarea trebuie facuta pe serverul Schema Master. Active Directory
copiaza apoi automat actualizarea pe toate celelalte servere autentificate.
Instalarea serverului de E-mail

Ar trebui sa testati structura retelei inainte de a instala Exchange. Pentru a preveni
afectarea functionarii retelei de catre instalare, setati serviciile necesare si instalati
Exchange pe un set de servere dedicate departe de reteaua principala. Pastrati instalarea
serverului Exchange separata de retea pana cand sunteti sigur ca functioneaza corect.
Inainte de a instala serverul Exchange, fiti pregatiti cu echipamentul corespunzator si

informatii:
 Functionarea integrala si de incredere a serverului DNS

 Domeniul Active Directory
 Cel putin un catalog global
 Functionarea Windows 2000 sau a altui domeniu nativ superior
 Software pentru serverul Exchange
 Unelte de suport pentru servere Windows
 Server Schema Master
 Conexiune de viteza mare la Internet
Sunteti gata sa instalati serverul de e-mail atunci cand toate calificarile retelei sunt
corespunzatoare. Trebuie sa adaugati Internet Information Services (IIS) folosind
interfata Add/Remove Windows Components inainte de inceperea instalarii serverului
Exchange. IIS este un server ce are programe folosite pentru a construi si administra
servicii pentru website. Dupa ce ati instalat IIS, Exchange poate fi instalat. Introduceti
CD-ul de instalare si porniti interfata pentru instalarea serverului Exchange.
Interfata de instalare va va trece printr-o serie de pasi pentru a verifica faptul ca serverul
Exchange este gata sa fie instalat. Interfata va verifica daca IIS este instalat, daca
serverele de domeniu functioneaza corespunzator si daca uneltele de suport pentru
Windows sunt instalate. Programul de instalare va va aduce la cunostinta orice problema
legata de mediul de instalare. Reporniti programul de instalare dupa rezolvarea oricarei
probleme.
Odata instalat serverul Exchange, plugin-ul Microsoft Management Console pentru

Exchange, din Figura 4, asigura acces la multe setari intr-o locatie convenabila. Asigurati-
va ca instalati toate actualizarile pentru ca serverul sa functioneze corespunzator.
866
Utilitarul Exchange System Manager, care este o consola ce controleaza desfasurarea
serverului Exchange, poate fi folosit pentru a administra optiunile serverului.
Folositi consola Active Directory Users and Computer (ADUC) pentru a configura
casutele de mail. Acesta este cunoscut si sub numele de stampilare a utilizatorului cu
"activarea-casutelor".
Figura 4
Porniti ADUC pentru a crea noi utilizatori. Scrieti numele si parola in concordanta cu
politica de securitate a domeniului, ca in Figura 5. Casutele de mail vor fi create de catre
serverul Exchange atunci cand utilizatorul primeste primul mail.
Setarea serverului Exchange necesita planificarea atenta, incluzand verificarea existentei

serverelor, serviciilor si a tehnologiilor si functionarea corecta a acestora in retea. In
unele cazuri, in timpul instalarii, daca apare o eroare este posibil sa fiti nevoiti sa
reinstalati sistemul de operare si sa porniti instalarea serverului Exchange de la inceput.
NOTA: Inainte de a planifica instalarea unui server de e-mail, consultati profesionisti in

retele, experti in retele Windows sau tehnicieni experimentati in setarea de servere de e-
mail.
Figura 5
867
pentru retele
Intretinerea preventiva este la fel de importanta pentru retea cum este si pentru
calculatoarele din retea. Trebuie sa verificati starea cablurilor, echipamentelor de retea,
server-elor si calculatoarelor pentru a va asigura ca sunt curate si functioneaza
corespunzator. Trebuie sa dezvoltati un plan pentru a realiza intretinerea planificata si
curatenia la intervale regulate de timp. Aceasta va va ajuta la prevenirea caderilor de
conexiune ale unei retele si stricarea echipamentelor.
Ca parte a programului regulat de intretinere planificata, inspectati ca toate cablurile sa

nu fie rupte. Asigurati-va ca toate cablurile sunt etichetate corespunzator si ca etichetele
nu au cazut. Inlocuiti etichetele uzate sau care nu pot fi citite. Verificati ca suporturile
pentru cablu sunt instalate corespunzator si ca nici un punct de atasare nu s-a slabit.
Cablarea se poate strica si uza. Trebuie sa mentineti cablarea in stare buna pentru a pastra
performante crescute ale retelei.
Ca tehnician, puteti remarca daca echipamentul incepe sa nu mai functioneze, este stricat
sau scoate sunete ciudate. Informati administratorul de retea pentru a preveni caderile
nedorite de conexiune ale unei retele.
868
Cablurile statiilor de lucru si ale imprimantelor trebuie sa fie verificate atent. Cablurile
sunt adesea mutate sau lovite atunci cand sunt sub mese, si pot fi indoite. Aceste conditii
pot produce pierderi ale latimii de banda sau ale conectivitatii. Trebuie sa fiti proactiv in
educarea utilizatorilor de retea. Demonstrati utilizatorilor de retea cum sa conecteze si
deconecteze corespunzator cablurile, precum si cum sa le mute daca este necesar.

Atunci cand incepeti depanarea unei retele, trebuie mai intai sa localizati sursa problemei.
Verificati daca doar un singur utilizator sau mai multi au aceeasi problema. Daca
problema este cu un singur utilizator, incepeti depanarea problemei cu calculatorul
acestui client.

 Folosirea abilitatii de depanare.
869
Problemele retelelor pot rezulta dintr-o combinatie hardware, software si probleme de
conectivitate. Un tehnician trebuie sa poata analiza problema si sa determine cauza erorii
pentru a putea repara problema de retea. Acest proces se numeste depanare.

2 contin o lista de intrebari cu variante libere sau cu variante limitate de raspuns care pot
Figurile 1
Figurile 2

listeaza problemele care se aplica retelelor.
870
Figura 3
listeaza cateva solutii rapide pentru problemele retelelor.
Figura 4
Daca solutiile
rapide aplicate nu
au rezolvat
problema este
timpul sa se adune
date din calculator.
Figura 5 arata
diferite modalitati
de a aduna
informatiile despre
problemele
retelelor.
Figura 5
871
implementa solutii posibile. Figura 6 prezinta resursele pentru solutiile posibile.
Figura 6
Dupa ce veti rezolva problema, prezentati solutia clientului. Figura 7 prezinta o lista de
Figura 7

Problemele de retea pot fi atribuite componentelor hardware, software si conectivitatii
sau unei combinatii intre acesti trei factori. Puteti rezolva anumite tipuri de probleme mai
repede decat alte tipuri de probleme. Figura 1 prezinta o diagrama a celor mai frecvente
probleme de retea si solutiile acestora.
872
Figura 1
15.8.3 Folosirea abilitatii de depanare

Primul laborator este destinat sa intareasca abilitatea de a depana retele. In acest

laborator, veti depana si repara un calculator care nu se conecteaza la retea.
Al doilea laborator este destinat sa intareasca abilitatile dumneavoastra de comunicare si

depanare. In acest laborator veti face urmatorii pasi:
 Primirea ordinului de lucru

 Ghidarea clientului prin pasi diferiti pentru a incerca rezolvarea problemei
 Documentarea problemei si a solutiei
873
874
875
876
877
878
15.9 Rezumat
Capitolul despre retele la nivel avansat abordeaza planificarea, implementarea, si
imbunatatirea retelelor si componentelor de retea. Urmatoarele concepte sunt dintre cele
mai importante de retinut din acest capitol:
 Sunt multe riscuri de siguranta asociate cu mediile de retea, dispozitive si mediile

de transmisie. Este indicat sa urmariti metode de siguranta adecvate tot timpul.
 Retelele trebuie proiectate in jurul nevoilor clientului dumneavoastra. Luati decizii
de proiectare care vor satisface nevoile si scopurile clientilor dumneavoastra.
 Selectati componente de retea care ofera serviciile si potentialul necesare pentru
implementarea unei retele bazate pe nevoile clientului.
 Planificati asamblarea retelei bazata pe serviciile si echipamentul necesar pentru
furnizarea retelei de care este nevoie.
 Imbunatatirea unei retele poate implica echipament aditional, echipament avansat
sau cablare. Discutati cum imbunatatirea va poate ajuta sa sporiti utilitatea retelei
in viitor.
 Planificati o instalare pe e-mail inainte de desfasurare. Consultati un specialist
pentru a va asigura ca instalarea si configurarea unui server de e-mail merge bine.
 Preveniti problemele retelei dezvoltand si implementand o politica solida de
intretinere preventiva.
 Urmariti o metodologie logica pentru a depana problemele avansate ale unei retele.
879
CAPITOLU – XVI
16.0 Introducere
Capitolul trece in revista tipurile de atacuri care ameninta securitatea calculatoarelor si
informatiile pe care acestea le contin. Un tehnician este responsabil de securitatea
informatiilor si a echipamentelor calculatorului intr-o organizatie. Capitolul descrie cum
puteti lucra cu clientii pentru a va asigura ca cea mai buna protectie posibila este stabilita.
Riscurile pentru calculatoare si echipamente ale retelei vin atat din surse externe cat si
interne. Riscurile includ amenintari de natura fizica, precum furtul sau avarierea
echipamentelor, si amenintari de natura informationala, precum pierderea sau denaturarea
informatiilor.
 Evidentierea cerintelor de securitate raportate la nevoile clientului.

 Selectarea componentelor de securitate tinand seama de nevoile clientului.
 Implementarea politicii de securitate a clientului.
 Asigurarea intretinerii preventive pentru securitate.
 Depanarea problemelor de securitate.
880
16.1 Evidentierea cerintelor de securitate raportate la
nevoile clientului
O organizatie trebuie sa se straduiasca sa atinga cea mai buna si cea mai economica
metoda de securitate impotriva pierderii datelor sau distrugerilor aduse software-ului si
echipamentului. Tehnicienii de retea si managementul organizatiei trebuie sa lucreze
impreuna sa dezvolte o politica de securitate si sa asigure ca datele si echipamentele au
fost protejate impotriva tuturor amenintarilor de securitate. O politica de securitate
include o declaratie cuprinzatoare cu privire la nivelul de securitate cerut si modalitatea
prin care va fi obtinuta.
Puteti fi implicat in dezvoltarea unei politici de securitate pentru un client sau o

organizatie. Cand creati o politica de securitate, trebuie sa puneti urmatoarele intrebari
pentru a determina factorii de securitate:
 Calculatorul este localizat acasa sau intr-o firma?

Calculatoarele pentru acasa sunt mai vulnerabile intruziunii prin wireless decat
cele dintr-o firma. Calculatoarele din firme au o amenintare mai mare din partea
intruziunii prin retea, datorita utilizatorilor ce abuzeaza de drepturile lor.
 Este acces la Internet non-stop?
Cu cat un calculator este expus mai mult la Internet, cu atat cresc sansele unui atac
881
din partea calculatoarelor infectate. Un calculator ce acceseaza Internet-ul trebuie
sa contina solutii firewall si anti-virus.
 Este calculatorul un laptop?
Securitatea fizica este o problema la laptop-uri. Exista masuri sa securizati un
laptop, ca de exemplu incuietoarele cu cablu.
 Proiectarea unei politici de securitate locala.

 Explicarea modului si timpului de folosire a securitatii la nivel de hardware.
 Explicarea modului si timpului de folosire a securitatii la nivel de software al
aplicatiilor.
16.1.1 Proiectarea unei politici de securitate locala

O politica de securitate este o colectie de reguli, norme si liste de control. Tehnicienii de
retea si managerii unei organizatii conlucreaza pentru a dezvolta regulile si normele
necesare pentru securitatea echipamentelor. O politica de securitate include urmatoarele
elemente:
 Definirea unei utilizari acceptabile a calculatorului pentru organizatie.

 Identificarea persoanelor autorizate sa utilizeze calculatorul intr-o organizatie.
 Identificarea dispozitivelor a caror instalare in retea este permisa precum si a
conditiilor de instalare. Modem-urile si access point-urile wireless sunt exemple de
echipamente hardware care pot expune reteaua atacurilor.
 Defineste cerintele necesare pentru ca datele sa ramana confidentiale intr-o retea.
 Defineste un proces necesar pentru ca angajatii sa primeasca acces la echipamente
si date. Acest proces poate solicita angajatului semnarea unui acord cu privire la
regulile companiei. De asemenea listeaza consecintele in cazul nerespectarii
regulilor.
Politica de securitate ar trebui de asemenea sa furnizeze informatii detaliate despre

urmatoarele probleme in caz de urgenta:
 Pasii ce trebuie urmati in cazul incalcarii securitatii

 Persoanele de contact in caz de urgenta
 Informatiile care pot fi comunicate clientilor, furnizorilor si mass-media
 Locatii secundare folosite in cazul unei evacuari
 Pasii ce trebuie urmati dupa ce o situatie de urgenta s-a terminat, inclusiv
prioritatea serviciilor ce trebuie refacute
AVERTISMENT: O politica de securitate trebuie pusa in aplicare si urmata de catre toti

angajatii pentru a putea fi eficienta.
882
883
884
16.1.2 Explicarea modului si timpului de folosire a
securitatii la nivel de hardware
Politica de securitate ar trebui sa identifice hardware-ul si echipamentul ce poate fi folosit
pentru a preveni furtul, vandalismul, si pierderea datelor. Exista patru aspecte corelate ale
securitatii fizice, acestea sunt accesul, datele, infrastructura si calculatorul, asa cum sunt
ilustrate in Figura 1.
Figura 1
Restrictionati accesul in cladire cu urmatoarele:
 Garduri
 Hardware pentru securitate
Protejati infrastructura retelei, cum ar fi cablurile, echipamentul de telecomunicatii, si

dispozitivele de retea:
 Camere de telecomunicatii securizate

 Detectare wireless pentru puncte de acces neautorizate
 Firewall-uri la nivel de hardware
 Sistem de administrare al retelei ce detecteaza schimbarile la cabluri si la panourile
de intarire
Protejati calculatoarele individuale:
 Lacate pentru cabluri

 Lacate ale statiilor de extindere a laptop-urilor
885
 Carcase ce se pot inchide
 Custi securizate ce imprejmuiesc carcasele calculatoarelor de tip desktop
Protejati datele cu hardware care previne accesul neautorizat sau furt de media:
 Dispozitive de carat hard disk-uri prevazute cu lacat

 Spatiu de stocare si transport securizate pentru dispozitivele pe care s-a facut
backup
 Dispozitive de siguranta pentru USB-uri
Mix-ul de Securitate Potrivit

Factorii care determina cel mai eficient echipament de securitate pentru securizarea
echipamentului si a datelor includ urmatoarele:
 Cum va fi folosit echipamentul?

 Unde este localizat echipamentul de calculatoare?
 Ce acces de utilizator pentru date este necesar?
De exemplu, un calculator intr-un loc public aglomerat, precum o librarie, necesita

protectie aditionala impotriva furtului si a vandalismului. Intr-un centru de apel
aglomerat, poate fi nevoie ca server-ul sa fie securizat intr-o incapere inchisa de
echipament.
Cand avem nevoie sa folosim un laptop intr-un loc public, un dispozitiv de securitate,
ilustrat in Figura 2, asigura ca sistemul se va inchide daca utilizatorul si laptop-ul sunt
separati.
Figura 2
886
16.1.3 Explicarea modului si timpului de folosire a
securitatii la nivel de software al aplicatiilor
Aplicatiile pentru securitate protejeaza sistemul de operare si datele aplicatiilor software.
Urmatoarele produse si aplicatii software pot fi folosite pentru a proteja dispozitivele de

retea:
 Firewall Software – Filtreaza datele de intrare si este integrat in Windows XP

 Sisteme de detectare a intruziunilor (IDS-Intrusion Detection Systems) –
Monitorizeaza si raporteaza modificarile din cadrul codului programelor si
activitatea neobisnuita a retelei
 Aplicatii si Patch-uri ale sistemelor de operare – Actualizeaza aplicatiile si
sistemul de operare pentru a repara punctele slabe care sunt descoperite in cadrul
securitatii
Exista mai multe aplicatii software disponibile pentru a proteja calculatoarele de accesul
neautorizat prin infiltrarea de cod daunator:
 Protectie impotriva virusilor

 Protectie impotriva aplicatiilor Spyware
 Protectie impotriva aplicatiilor Adware
 Protectie impotriva aplicatiilor Grayware
In locuinte si birouri mici, calculatoarele de obicei se conecteaza direct la Internet decat

printr-un LAN protejat pe care il folosesc organizatiile. Aceasta supune calculatoarele din
afara unui LAN la riscuri ridicate datorita virusilor si altor atacuri. Cel putin, aceste
calculatoare ar trebui sa foloseasca programe pentru protectie impotriva virusilor si a
programelor de tip malware. Software-ul aplicatiilor si sistemul de operare ar trebui
actualizate cu ultimele patch-uri. Un program software de tip firewall poate fi de
asemenea o parte a solutiei.
Politica de securitate ar trebui sa determine nivelul de securitate al aplicatiilor folosite.

Fiecare pas care imbunatateste protectia costa bani. In elaborarea unei politici, divizia de
management ar trebui sa calculeze
costul pierderilor de date versus
cheltuielile pentru securitate si sa
determine ce este mai avantajos.
887
16.2 Selectarea componentelor de securitate tinand seama
de nevoile clientului
Politica de securitate ajuta clientii sa selecteze componentele necesare pentru a mentine
echipamentele si datele sigure. Daca nu exista o politica de securitate, trebuie sa discutati
problemele de securitate cu clientul.
Folositi experienta dumneavoastra de tehnician si cercetati produsele de securitate

existente pe piata atunci cand alegeti componentele de securitate pentru client. Scopul
este sa asigurati un sistem de securitate corespunzator nevoilor clientului.
 Descrierea si compararea tehnicilor de securitate.

 Descrierea si compararea dispozitivelor de control al accesului.
 Descrierea si compararea tipurilor de firewall.
16.2.1 Descrierea si compararea tehnicilor de securitate

Un tehnician ar trebui sa determine tehnicile cele mai potrivite pentru a securiza
echipamentul si datele pentru client. In functie de situatie, pot fi necesare mai multe
tehnici.
Parole
Utilizarea informatiilor de autentificare sigure, criptate pentru calculatoarele cu acces la
retea ar trebui sa fie cea mai mica necesitate in orice organizatie. Software-ul malitios
monitorizeaza reteaua si poate inregistra parolele in text clar. Daca parolele sunt criptate,
atacatorii ar trebui sa decodeze criptarea pentru a invata parolele.
Autentificare si revizuire
Autentificarea si revizuirea evenimentelor ar trebui sa fie activate pentru a monitoriza
activitatea in retea. Administratorul de retea revizuieste fisierul de autentificari al
evenimentelor pentru a investiga accesul la retea de catre utilizatorii neautorizati.
Configurare Wireless
Conexiunile wireless sunt vulnerabile in special accesarii de catre atacatori. Retelele
wireless ar trebui configurate astfel incat sa cripteze datele.
Criptarea
Tehnologiile de criptare sunt utilizate pentru a cripta datele care circula intr-o retea.
Fiecare tehnologie este utilizata cu un scop specific:
 Codarea Hash – Codarea hash, sau hashing, asigura ca mesajele nu sunt corupte
sau modificate in timpul transmisiei. Hashing-ul foloseste o functie matematica
pentru a crea o valoare numerica ce este unica pentru date. Daca si un singur
caracter este modificat, rezultatul functiei, denumit rezumatul mesajului, nu va mai
fi acelasi. Cu toate acestea, functia este intr-o singura directie. Stiind ca rezumatul
888
mesajului nu va permite unui atacator sa recreeze mesajul. Astfel este dificil pentru
cineva sa intercepteze sau sa modifice mesajul. Codarea hash este ilustrata in
Figura 1. Numele celor mai populari algoritmi de hash sunt SHA si MD5.
 Criparea simetrica – Criptarea simetrica necesita ca ambele parti ale unei
conversatii criptate sa foloseasca o cheie de criptare pentru a reusi sa codeze si sa
decodeze datele. Transmitatorul si receptorul trebuie sa utilizeze chei identice.
Criptarea simetrica este ilustrata in Figura 2.
 Criptarea asimetrica – Criptarea asimetrica necesita doua chei, o cheie privata si
o cheie publica. O cheie privata este necesara pentru a scrie un mesaj, si o cheie
publica este necesara pentru a decoda mesajul. Avantajul unei criptari asimetrice
este faptul ca numai cheia privata trebuie sa fie tinuta secreta. Cheile publice pot fi
distribuite deschis prin e-mail sau prin afisarea lor pe internet. Criptarea asimetrica
este ilustrata in Figura 3.
 Retelele virtuale private (Virtual private network - VPN) – O retea virtuala
privata foloseste criptarea pentru a securiza datele ca si cand ar circula intr-o retea
privata, corporatista, cu toate ca datele circula prin mai multe retele, de
exemplu,prin Internet. Pipeline-urile sigure de date dintre punctele din VPN se
numesc "tuneluri de securitate". Procesul este ilustrat in Figura 4.
Figura 1
889
Figura 2
890
Figura 3
891
Figura 4
16.2.2 Descrierea si compararea dispozitivelor de control

al accesului
Echipamentele calculatorului si datele pot fi securizate folosind tehnici de protectie
bazate pe suprapunere pentru a preveni accesul neautorizat la datele sensibile. Un
exemplu de protectie prin suprapunere este folosirea a doua tehnici diferite pentru a
proteja un bun. Acest lucru este cunoscut ca securizare in functie de doi factori, dupa cum
este ilustrata in Figura 1. Cand facem referire la un program de securitate, costul
implementarii trebuie echilibrat de valoarea informatiei sau a echipamentului care
urmeaza sa fie protejate.
892
Figura 1
Securitate fizica
Utilizati echipamente hardware de securitate la nivel de hardware pentru a preveni
incalcarea securitatii si pierderii de informatii sau echipamente. Masurile de control al
securitatii accesului fizice includ urmatoarele:
 Incuietoare – Cel mai comun dispozitiv pentru securizarea domeniilor fizice. Daca
o cheie este pierduta, toate cheile identice trebuie sa fie schimbate.
 Conducta – O cutie care protejeaza caile de infrastructura de daune si acces
neautorizat.
 Cartela de acces – Un instrument folosit pentru a securiza zonele din punct de
vedere fizic. Daca o cartela de acces este pierduta sau furata, doar cartela care
lipseste trebuie sa fie dezactivata. Sistemul pe baza de cartele de acces este mai
scump decat incuietorile de securitate.
 Echipament video – Inregistreaza imagini si sunete pentru monitorizarea
activitatii. Datele inregistrate trebuie sa fie monitorizate pentru a observa
eventualele probleme.
 Agent de securitate – Controleaza accesul la intrarea intr-o cladire si
monitorizeaza activitatea din interiorul acesteia.
Echipamentele de retea ar trebui montate in zone securizate. Toate cablurile ar trebui

prinse in canale sau directionate prin interiorul peretilor pentru a preveni manipularea sau
accesul neautorizat. Prizele de retea care nu sunt folosite ar trebui dezactivate. Daca
893
echipamentul de retea este deteriorat sau furat, unor utilizatori de retea li se pot refuza
serviciile.
Politica de securitate ar trebui sa precizeze nivelul de securitate necesar pentru

organizatie. Dispozitivele biometrice, care masoara informatiile fizice despre un
utilizator, sunt ideale pentru utilizarea in zonele de inalta securitate. Cu toate acestea,
pentru organizatiile mai mici, acest tip de solutie ar fi prea scump.
Securitatea datelor
Puteti proteja datele folosind dispozitive de securizare a datelor pentru a autentifica
accesul angajatilor. Identificarea in functie de doi factori este o metoda pentru a mari
securitatea. Angajatii trebuie sa foloseasca atat o parola cat si un dispozitiv de securizare
a datelor similare cu cele enumerate aici pentru a accesa date:
 Smart card – Un dispozitiv care are are capacitatea de a stoca date in conditii de
siguranta. Memoria interna este un cip incorporat intr-un circuit integrat care se
conecteaza la un cititor, fie direct, fie printr-o conexiune fara fir. Smart card-urile
sunt folosite de multe aplicatii in intreaga lume, cum ar fi carduri de identitate
securizate, dispozitive de autentificare online si carti de credit pentru plati online.
 Key fob de securitate – Un dispozitiv mic care seamana cu un ornament la inelul
cheii. Are un sistem mic de tip radio care stabileste o comunicatie cu calculatorul
pe o raza mica. Fob-ul este destul de mic, astfel incat majoritatea persoanelor il
ataseaza la inelul cheilor. Calculatorul trebuie sa capteze semnalul de la fob-ul
cheilor inainte de a accepta un username si o parola.
 Dispozitiv biometric – Masoara caracteristicile fizice ale utilizatorului, cum ar fi
amprentele sau tiparul irisului. Utilizatorului i se da acces daca aceste caracteristici
corespund cu cele din baza de date si sunt furnizate informatiile corecte de
autentificare.
Nivelul de securitate de care clientul are nevoie, determina dispozitivele selectate pentru
a pastra informatiile si echipamentele in siguranta.
894
895
16.2.3 Descrierea si compararea tipurilor de firewall
Produsele hardware si software de tip firewall protejeaza informatiile si echipamentele
intr-o retea de accesul neautorizat. Un sistem firewall trebuie sa fie folosit in plus fata de
software-ul de securitate.
Produsele hardware si software de tip firewall au mai multe moduri de filtrare a datelor in
cadrul traficului dintr-o retea:
 Filtru de pachete – Un set de reguli care permite sau refuza traficul bazat pe
criterii precum adrese IP, protocoale, sau porturi folosite.
 Firewall de tip proxy – Un sistem firewall care examineaza tot traficul si permite
sau refuza pachetele in functie de regulile configurate. Un proxy actioneaza ca un
gateway care protejeaza calculatoarele in interiorul retelei.
 Inspectia de stare a pachetelor – Un sistem firewall care monitorizeaza starea
conexiunilor de retea care traverseaza prin firewall. Pachetele care nu sunt parte a
unei conexiuni cunoscute nu sunt permise inapoi prin intermediul firewall-ului.
Firewall Hardware
Un hardware de tip firewall este o componenta fizica de filtrare care inspecteaza
pachetele de date din retea inainte ca ele sa ajunga la calculatoare si alte dispozitive dintr-
o retea. Dispozitivele hardware de tip firewall sunt adesea instalate pe routere. Un
dispozitiv hardware de tip firewall este o unitate liber-permanenta care nu foloseste
resursele calculatoarelor pe care le protejeaza, astfel incat nu exista niciun impact asupra
performantei de prelucrare.
Firewall Software
Un sofware de firewall este o aplicatie de pe un calculator care examineaza si filtreaza
pachetele de date. Firewall-ul Windows-ului este un exemplu de software de firewall care
este inclus in sistemul de operare al Windows-ului. Un sofware de firewall utilizeaza
resursele calculatorului, rezultand performanta redusa pentru utilizator.
Aveti in considerare elementele enumerate in Figura 1 cand alegeti un firewall.
NOTA: Intr-o retea sigura, daca performanta calculatorului nu este o problema, va trebui
sa activati firewall-ul intern al sistemului de operare pentru o siguranta suplimentara.
Exista posibilitatea ca anumite aplicatii sa nu functioneze corespunzator, daca nu este
configurat corect firewall-ul pentru ele.
896
Figura 1
897
898
899
900
16.3 Implementarea politicii de securitate a clientului
Adaugarea de nivele de securitate poate face o retea mult mai sigura, dar nivelele
aditionale de securitate pot fi scumpe. Trebuie sa cantariti valuarea datelor si a
echipamentelor ce trebuiesc protejate cu costul de protejare atunci cand implementati
politica de securitate a clientului.
 Configurarea setarilor de securitate.

 Descrierea configurarii tipurilor de firewall.
 Descrierea protectiei impotriva software-urilor rauvoitoare.
16.3.1 Configurarea setarilor de securitate

Doua erori generale de securitate sunt permisiunile incorecte pentru directoare si fisiere si
configurarea incorecta a securitatii conexiunii fara fir.
Nivele de acces pentru Directoare si Fisiere

Nivelurile de permisiuni sunt configurate sa limiteze accesul unui utilizator sau al unui
grup de utilizatori la anumite date. Atat FAT cat si NTFS permit partajarea directoarelor si
nivelul de permisiuni pe fisiere pentru toti utilizatorii care au acces la retea. Permisiunile
901
directoarelor sunt ilustrate in Figura 1. Securitatea aditionala la nivel de fisier este
asigurata de NTFS. Nivelul de permisiuni a fisierelor sunt ilustrate in Figura 2.
Figura 1
Figura 2
902
Configurarea securitatii wireless
Urmatoarele unelte, prezentate in Figura 3 , sunt folosite pentru a configura securitatea
conexiunii fara fir:
 Wired Equivalent Privacy (WEP) – Cripteaza datele de difuzare intre punctul de

acces wireless si clientul care foloseste o cheie criptata de 64-biti sau 128-biti.
Figura 4 ilustreaza configuratia WEP.
 Wi-Fi Protected Access (WPA) – Ofera o criptare si o autentificare mai buna
decat WEP.
 Filtrarea adreselor MAC – Restrictioneaza accesul calculatorului la accesul
wireless pentru a preveni accesul utilizatorilor oarecare la retea. Filtrarea adreselor
MAC, ilustrata in Figura 5, este vulnerabila cand este folosita singura si ar trebui
sa fie combinata cu alte filtre de siguranta.
 Service Set Identifier (SSID) Broadcasting – SSID-ul wireless face brodcast la
identitatea retelei. Inchiderea SSID-ului face sa para ca a disparut reteaua, dar
aceasta este o forma nesigura de securizare a retelei wireless.
 Antena wireless – Semnalul captat de o antena conectata la un punct de acces
wireless poate influenta unde poate fi receptionat semnalul. Evitati transmiterea
semnalului in afara zonei de retea instaland un model de antena care sa fie folosita
numai de utilizatorii retelei dumneavoastra.
Figura 3
903
Figura 4
Figura 5
16.3.2 Descrierea configurarii tipurilor de firewall

904
Firewall-ul interzice selectiv stabilirea conexiunilor la un calculator sau segment de retea
din partea utilizatorilor externi. Firewall-ul de obicei functioneaza prin deschiderea si
inchiderea porturilor folosite de diferite aplicatii. Prin deschiderea doar a porturilor
necesare pe un firewall, dumneavoastra implementati o politica de securitate restrictiva.
Orice pachet care nu este in mod explicit permis, este interzis. In mod opus, o politica de
securitate permisiva ofera acces prin toate porturile cu exceptia celor explicit interzise. La
un moment dat, echipamentele hardware si software au fost livrate impreuna cu toate
setarile ca fiind permisive. Asa cum majoritatea utilizatorilor au neglijat sa-si configureze
echipamentele, setarile permisive implicite au lasat majoritatea dispozitivelor expuse
atacurilor. Acum, cele mai multe dispozitive sunt expediate cu setarile cat mai restrictiv
posibil, permitand in acelasi timp o instalare usoara.
Software Firewall
Produsele software de tip firewall de obicei sunt aplicatii care ruleaza pe calculator
pentru ca acesta sa fie protejat, sau ca parte a sistemului de operare. Exista cateva
firewall-uri de tip software produs de o terta parte. Exista de asemenea un software de tip
firewall integrat in Windows XP, dupa cum este ilustrat in Figura 1.
Figura 1
Configurarea firewall-ului pentru Windows XP poate fi implementata in doua moduri:
905
 Automat – Utilizatorul este indemnat la urmatoarele actiuni: "Pastrati blocarea",
"Deblocati", sau "Intrebati mai tarziu" pentru orice cereri nesolicitate. Aceste cereri
pot fi aplicatii legale care nu au fost configurate anterior sau pot fi de la un virus
sau vierme de retea care a infectat sistemul.
 Administrarea setarilor de securitate – Utilizatorul adauga manual programul
sau porturile care sunt necesare pentru aplicatiile utilizate in retea.
Pentru a adauga un program, selectati:

Start > Control Panel > Security Center > Windows Firewall > Exceptions > Add
Program.
Pentru a dezactiva firewall-ul, selectati:

Start > Control Panel > Security Center > Windows Firewall.
906
907
908
909
910
16.3.3 Descrierea protectiei impotriva software-urilor
rauvoitoare
Malware este un software malitios care este instalat pe un calculator fara stiinta sau
consimtamantul utilizatorului. Anumite tipuri de malware, precum spyware si atacuri
phishing, colecteaza date despre utilizator care pot fi folosite de atacator pentru a obtine
informatii confidentiale.
Ar trebui sa rulati programe de scanat virusi si spyware pentru a detecta si curata

software-ul nedorit. Multe browsere sunt acum echipate cu unelte si setari speciale ce
previn actiunea catorva forme de software malitios. Poate fi nevoie de mai multe
programe diferite si de multiple scanari pentru a indeparta complet software-urile
malitioase:
 Protectie impotriva virusilor – De obicei, programele anti-virus ruleaza automat

pe fundal si monitorizeaza pentru probleme. Cand un virus este detectat,
utilizatorul este avertizat ca programul incearca sa introduca virusul in carantina
sau sa-l sterga.
 Protectie impotriva spyware-ului – Programele anti-spyware scaneaza pentru
keyloggeri si alte tipuri de malware pentru a le indeparta din calculator.
 Protectie impotriva adware-ului – Programele anti-adware cauta aplicati ce
afiseaza reclame pe calculatorul dumneavoastra.
 Protectie impotriva phishing-ului – Programele anti-phishing blocheaza adresele
IP ale site-urilor web de phishing cunoscute si avertizeaza utilizatorul in legatura
cu site-uri web suspecte.
O forma periculoasa de software malitios ce incorporeaza elemente ale ingineriei sociale

este atacul phishing.
NOTA: Software-ul malitios se poate ingloba in sistemul de operare. Unelte speciale de

indepartare sunt disponibile de la producatorul sistemului de operare pentru a curata
sistemul de operare.
911
16.4 Asigurarea intretinerii preventive pentru securitate
Cateva sarcini de intretinere sunt necesare pentru a asigura eficienta securitatii. Aceasta
sectiune vorbeste despre cum sa maximizati protectia prin actualizare, backup si
reconfigurarea sistemului de operare, conturile utilizatorilor si datele.
 Descrierea configurarii actualizarilor sistemului de operare.

 Administrarea conturilor.
 Explicarea procedurilor de backup, accesul la backup si securizarea dispozitivelor
de stocare fizica pentru backup.
16.4.1 Descrierea configurarii actualizarilor sistemului de

operare
Un sistem de operare este o posibila tinta a unui atac deoarece obtinand controlul asupra
lui putem obtine control asupra calculatorului. Apoi, calculatorul compromis poate fi luat
in stapanire si pus in folosinta in scopuri criminale. O utilizare obisnuita este aceea de a
transforma calculatoarele in generatoare de spam care lanseaza atacuri cu e-mail-uri fara
ca utilizatorul sa le poata opri. Un calculator compromis in acest mod este numit
"zombie".
Windows XP, in mod implicit, descarca si instaleaza automat actualizari ale sistemului de
operare. Oricum, aceasta nu este cea mai buna metoda de actualizare a sistemelor.
Actualizarile pot intra in conflict cu politica de securitate a unei organizatii sau pot intra
in conflict cu alte setari ale unui calculator. Mai mult decat atat, un administrator de retea
poate dori testarea actualizarilor inainte ca acestea sa fie distribuite calculatoarelor din
retea. Urmatoarele optiuni disponibile in Windows XP ofera utilizatorilor posibilitatea de
a controla cand software-ul este actualizat:
 Automat – Descarcarea si instalarea automata a actualizarilor fara interventia

utilizatorului
 Doar descarcare actualizari – Descarca actualizarile automat, dar utilizatorului ii
este cerut sa le instaleze
 Anuntare – Informeaza utilizatorul ca sunt disponibile actualizari si ii ofera
posibilitatea de a le descarca si instala
 Oprirea actualizarilor automate – Previne orice cautare a actualizarilor
Daca utilizatorul este intr-o retea dial-up, setarile Windows Update ar trebui configurate
pentru notificarea utilizatorului atunci cand sunt disponibile actualizari, sau ar trebui sa
fie oprite. Utilizatorul dial-up poate dori controlarea actualizarilor prin selectarea unei
perioade de actualizare atunci cand nu se intrerup alte activitati sau se utilizeaza resursele
limitate disponibile.
912
16.4.2 Administrarea conturilor
Angajatii dintr-o organizatie pot avea diferite nivele de acces la date. De exemplu, un
manager si un contabil pot fi singurii angajati care au acces la fisierele de salarizare.
Angajatii pot fi grupati in functie de cerintele locului de munca si accesul la fisiere poate
fi facut in functie de permisiunile grupului. Acest proces ajuta sa gestionati accesul
angajatilor la retea. Pot fi setate conturi temporare pentru angajatii care au nevoie se
acces pe termen scurt. Administrarea atenta a accesului in retea poate ajuta la limitarea
zonelor de vulnerabilitati ce permit unui virus sau software malitios sa intre in retea.
Inchiderea accesului angajatilor

Cand un angajat paraseste o organizatie, accesul la date si hardware trebuie restrictionat
imediat. Daca fostul angajat si-a stocat fisiere intr-un spatiu personal pe un server, opriti
accesul prin dezactivarea contului. Daca peste un timp inlocuitorul angajatului cere acces
la aplicatii si spatiu de stocare, reactivati contul si schimbati-i numele in numele noului
angajat.
Conturi de oaspeti
Persoanele angajate temporar si oaspetii pot avea nevoie de acces la retea. De exemplu,
913
multi vizitatori pot cere acces la e-mail, la Internet si la reteaua unei imprimante. Aceste
resurse pot fi toate disponibile pentru un cont special numit Guest. Cand oaspetii sunt
prezenti, ei pot fi atribuiti la contul Guest. Cand nu este prezent nici un oaspete, contul
poate fi suspendat pana ce urmatorul oaspete soseste.
Unele conturi de oaspeti pot solicita accesul la resurse extinse, la fel ca in cazul unui
consultant sau a unui auditor financiar. Acest tip de acces ar trebui sa fie acordate numai
pentru perioada de timp necesara pentru a finaliza lucrarile.
16.4.3 Explicarea procedurilor de backup, accesul la

backup si securizarea dispozitivelor de stocare fizica
pentru backup
Un backup al datelor stocheaza informatiile de pe un calculator pe un mediu detasabil
care poate fi tinut intr-un loc sigur. Daca hardware-ul calculatorului se defecteaza, datele
pot fi restituite si procesarea poate continua.
Salvarea datelor ar trebui sa fie efectuata in mod regulat. Cel mai recent backup al datelor
este de obicei stocat in exterior pentru a proteja datele in cazul in care se intampla ceva in
914
cladirea principala. Mediile de stocare pentru backup sunt in mod normal reutilizate
pentru a reduce costurile. Intotdeauna urmati instructiunile de rotatie a mediilor de
backup ale organizatiei dumneavoastra.
Operatiile de backup pot fi efectuate in linia de comanda sau dintr-un fisier de comanda
utilizand comanda NTBACKUP. Parametrii impliciti pentru NTBACKUP vor fi cei setati
in utilitarul Windows Backup. Orice optiune pe care doriti sa o suprascrieti trebuie
inclusa in lina de comanda. Comanda NTBACKUP nu poate fi folosita pentru a reface
datele.
O combinatie de tipuri de backup, asa cum este prezentat in Figura 1, permite ca datele sa
fie salvate in mod eficient. Un backup complet este o copie a tuturor fisierelor de pe disc.
Un backup incremental salveaza doar acele fisiere care au fost create sau modificate dupa
ultimul backup normal sau incremental. Marcheaza fisierele ca fiind salvate. Un backup
diferential salveaza fisierele create sau modificate dupa ultimul backup normal sau
incremental, dar nu marcheaza fisierele ca fiind salvate. Backup-ul datelor consuma timp,
de aceea este de preferat ca backup-urile sa se efectueze atunci cand traficul in retea este
scazut. Alte tipuri de backup includ backup zilnic si backup de siguranta, care nu
marcheaza fisierele ca fiind salvate.
Mediul de backup este la fel de important ca si datele din calculator. Ar trebui sa stocati
backup-urile intr-un mediu controlat cu o securitate fizica adecvata. Backup-urile ar
trebui sa fie usor accesibile in caz de urgenta.
915
Procesul de depanare este folosit pentru a ajuta la rezolvarea problemelor de securitate.
Aceste probleme variaza de la unele simple, precum crearea unui backup, pana la unele
mai complexe, precum configurarea unui firewall. Folositi pasi pentru depanare ca un
ghid ce ajuta la diagnosticarea si repararea problemelor.

 Aplicarea abilitatilor de depanare.

Tehnicienii de calculatoare trebuie sa fie capabili sa analizeze o amenintare a securitatii si
sa determine cea mai potrivita metoda pentru a proteja bunurile si a repara pagubele.
Acest proces se numeste depanare (troubleshooting).
Primul pas in procesul de depanare il reprezinta colectarea datelor de la client. Figurile 1

si 2 contin o lista de intrebari cu variante libere sau cu variante limitate de raspuns care
pot fi adresate clientului.
916
Figurile 1
Figurile 2
917
Dupa ce discutati cu clientul, ar trebui sa verificati problemele evidente. Figura 3
ilustreaza problemele care se aplica laptop-urilor.
Figura 3
ilustreaza cateva solutii rapide pentru problemele laptop-urilor.
Figura 4
Daca solutiile rapide nu corecteaza problema, este timpul sa adunam informatiile din
calculator. Figura 5 ilustreaza diferite moduri de a colecta informatii despre problema
laptop-ului.
918
Figura 5
La acest pas, veti avea destule informatii pentru a evalua problema, pentru a cerceta si
implementa solutii posibile. Figura 6 ilustreaza resursele pentru solutiile posibile.
Figura 6
Dupa ce ati rezolvat problema sistemului de operare veti prezenta solutia clientului.
Figura 7 prezinta o lista de sarcini necesare pentru a termina acest pas.
919
Figura 7

Problemele de retea pot fi atribuite componentelor hardware, software si conectivitatii
sau unei combinatii intre acesti trei factori. Puteti rezolva anumite tipuri de probleme de
securitate mai repede decat alte tipuri de probleme. Figura 1 prezinta o diagrama a celor
mai frecvente probleme si solutiile acestora.
Figura 1
920
Primul laborator este destinat intaririi abilitatiilor de lucru cu problemele de securitate.

Veti instrui clientul despre cum sa corecteze o problema de securitate ce nu permite
accesul la o conexiune de retea wireless.
Al doilea laborator este destinat consolidarii abilitatilor dumneavoastra de comunicare si

de depanare. In acest laborator veti face urmatorii pasi:
 Primirea ordinului de lucru

 Ghidarea clientului prin mai multi pasi pentru a incerca rezolvarea problemei
 Indosarierea problemei si a solutiei
921
922
923
924
925
16.6 Rezumat
In acest capitol s-au discutat probleme de securitate si s-au prezentat aspecte despre
importanta protejarii echipamentelor dintr-un calculator, retelelor si datelor. Amenintarile,
procedurile si intretinerea preventiva cu privire la date precum si elementele de securitate
fizica sunt descrise pentru a va ajuta sa mentineti echipamentele si datele in siguranta.
Securitatea protejeaza calculatoarele, echipamentele de retea si datele impotriva
pierderilor si pericolelor fizice. Urmatoarele concepte sunt cateva dintre cele mai
importante de retinut din acest capitol:
 Amenintari ale securitatii pot veni atat din interiorul cat si din exteriorul unei
organizatii.
 Virusii si viermii sunt principalele tipuri de amenintari ce ataca datele.
 Se recomanda dezvoltarea si mentinerea unui plan de securitate pentru a proteja
atat datele cat si echipamentele de la pierderi.
 Mentineti sistemele de operare si aplicatiile la zi si sigure cu actualizari si service
pack-uri.
926
GLOSAR
-A-
A formata
Pregatirea unui sistem de fisiere dintr-o partitie sa stocheze fisiere.
A Partitiona
A imparti memoria sau echipamente de stocare in sectiuni izolate sau

logice. Odata ce un disc a fost partitionat, fiecare partitie se comporta ca un
disc separat.
Accelerated Graphics Port (AGP)
Magistrala de viteza mare, tehnologie pe 32 de biti, proiectata pentru

acelerare grafica 3D.
Acces Direct la Memorie - DMA (Direct Memory Access)
Metoda de ocolire a procesorului atunci cand se transfera date direct de la

memorie la un dispozitiv.
Acces Protejat Wi-Fi (WPA)
Standard de securitate pentru tehnologia wireless Wi-Fi. Ofera o mai buna

autentificare si criptare decat sistemele WEP.
ActiveX
Aplicatie sau program mic creat de Microsoft pentru a controla

interactivitatea paginilor web. Aplicatiile ActiveX trebuie sa fie descarcate
pentru a putea beneficia de intreaga functionalitate a paginilor care le
contin.
Adaptor de alimentare
Dispozitiv ce transforma curentul alternativ in curent continuu pentru a

asigura curent calculatorului si pentru incarcarea bateriei.
Adaptor video
Placa cu circuite integrate care stocheaza date digitale in VRAM si le

converteste in date analogice.
Address Resolution Protocol (ARP)

927
Descopera adresa locala (adresa MAC) a unei statii din retea cand IP-ul
este cunoscut. Atat calculatoarele cat si router-ele folosesc ARP pentru a
descoperi adrese locale:
-a Parametri folosit cu comanda ARP pentru a afisa cache-ul.
-d Parametru folosit cu comanda ARP care sterge o intrare din cache-ul
ARP.
-s Parametru folosit cu comanda ARP pentru adaugarea unei mapari
statice permanente a adreselor IP-la-MAC.
Administrator
Persoana care acceseaza registrul de utilizatori pentru analizarea situatiei

abonatilor si pentru a colecta date.
Administrarea retelei
Sarcina de a mentine si imbunatati o retea privata si care este indeplinita

de administratorii de retea.
Adresa I/E (Input/Output address)
Adresa de memorie unica scrisa hexazecimal care este asociata cu un

dispozitiv specific la un calculator.
Adresarea IP Privata Automata (APIPA)
Functionalitate a sistemului de operare ce permite unui calculator sa-si

atribuie o adresa daca nu poate contacta un server DHCP. Internet
Assigned Numbers Authority (IANA) a rezervat adrese IP private in
intervalul 169.254.0.0 - 169.254.255.255 pentru APIPA.
Adresa MAC
Adresa standard a nivelului legatura de date care este solicitata pentru

fiecare port sau dispozitiv care se conecteaza la un LAN. Alte dispozitive
din retea folosesc aceste adrese pentru a localiza porturi specifice in retea
si pentru a crea si a actualiza tabelele de rutare si structurile de date.
Adresele MAC au lungimea de 6 octeti (1 octet=1 byte=ansamblu de 8 biti)
si sunt controlate de Institute of Electrical and Electronics Engineers
(IEEE). Cunoscuta de asemenea ca si adresa hardware, adresa de nivel
MAC, adresa arsa in chip, sau o adresa fizica.
Advanced Configuration and Power Interface (ACPI)
Interfata care permite sistemului de operare sa controleze puterea

consumata de calculator. Inlocuieste Advanced Power Management (APM).
Advanced Power Management (APM)

928
Interfata care permite BIOS-ului sa controleze setarile pentru administrarea
puterii. Aceasta a fost inlocuita de Advanced Configuration and Power
Interface (ACPI).
Advanced Technology Extended (ATX)
Forma standard de carcasa pentru calculatoarele moderne.
Adware
Program software care afiseaza publicitate pe un calculator, de obicei

distribuit la descarcare de software.
Aer Comprimat
Aer sub presiune care poate sufla praful de pe componentele calculatorului

fara a crea energie statica. De asemenea, numit si aer inbuteliat.
Afisaj
Suprafata de iesire si proiectie a unui calculator care afiseaza text si

imagini grafice.
American National Standards Institute (ANSI)
Organizatie privata non-profit care administreaza si coordoneaza

standardizarea voluntara si sistemul de evaluare a conformitatii in US.
ANSI identifica cerintele industriale si publice pentru standardele acordului
national, coordoneaza si administreaza dezvoltarea lor, rezolva probleme
nationale legate de standarde, si asigura participarea efectiva in
standardizarea internationala.
American Standard Code for Information Interchange (ASCII)
Cod de 8 biti pentru reprezentarea caracterelor (7 biti plus paritate).
Aplicatie Antivirus
Program ce este instalat pe un sistem pentru a preveni infectarea acestuia

cu virusi.
Aplicatie grafica
Creaza sau modifica imagini grafice. Cele doua tipuri de imagini grafice
includ obiecte - sau imagini vectoriale, si bitmap-uri sau imagini rasterizate.
AppleTalk
929
Protocol folosit de calculatoarele Macintosh in retea. Este compus dintr-un
set extins de protocoale care acopera cele sapte niveluri ale modelului de
referinta OSI.
Aplicatie Software
Program ce efectueaza o functie specifica acceptand datele introduse de

utilizator si apoi manipulandu-le pentru a obtine un rezultat, cunoscut ca
date de iesire.
Asistent Personal Digital - PDA (Personal Digital Assistant )
Dispozitiv de mici dimensiuni, de sine statator cu abilitati computationale si

de comunicare.
Arhitectura ARM (Acorn RISC Machine)
Procesor RISC cu consum scazut de putere.
Asymmetric DSL (ADSL)
In prezent cea mai uzuala implemetare DSL. Vitezele pentru descarcare

variaza de la 384 Kbps la mai mult de 6Mbps. Viteza de upload este de
obicei mai mica.
-B-
Backplane
Conexiunea fizica dintre o interfata de procesor sau placa, magistralele de

date, si distributia de putere a magistralelor in interiorul unei carcase.
Backup (Copie de Siguranta)
Copie fidela a datelor salvate pe medii alternative, care ar trebui

deconectate la finalul procesului de copiere.
Backup complet
Realizeaza o copie de siguranta pentru toate fisierele de pe disc. Denumit

si backup normal.
Backup de tip copie (Copy Backup)
Salveaza fisierele selectate de utilizator pe caseta. Salvarea nu reseteaza

bitul de arhiva.
Backup diferential
930
Salveaza toate fisierele care au fost create sau modificate de la ultimul
backup. Nu reseteaza bitul de arhiva.
Backup incremental
Procedura pentru a crea backup la toate fisierele ce au fost create sau

modificate de la ultimul backup complet sau normal.
Backup zilnic
Backup efectuat numai asupra fisierele ce sunt modificate in ziua

respectiva. Acest backup nu reseteaza bitul de arhiva.
Backup-ul datelor
Informatiile de pe un calculator salvate pe un mediu de date detasabil ce

poate fi tinut intr-un loc sigur. Daca hardware-ul calculatorului se
defecteaza, datele pot fi restituite si procesarea poate continua.
Basic Input/Output System (BIOS)
Program stocat intr-un chip ROM in calculator, controleaza componentele

hardware si efectueaza teste asupra lor. BIOS-ul pregateste calculatorul sa
incarce sistemul de operare.
Basic Rate Interface (BRI)
Interfata ISDN este compusa din doua canale B si un canal D pentru

circuitele comutate de voce, video si date. Comparati cu PRI.
Baterie
Dispozitiv electronic care converteste energia chimica in energie electrica.
Bateria CMOS
Baterie care furnizeaza puterea necesara pentru a mentine informatiile de

configurare de baza, inclusiv setarea ceasului de timp real atunci cand
calculatorul este oprit.
Bateria laptop-ului
Baterie reincarcabila ce alimenteaza laptop-ul.
Baza de date
Colectie de date organizate care pot fi accesate cu usurinta, intretinute,

indexate, cautate si actualizate.
931
Bit
Cea mai mica unitate de date dintr-un calculator Un bit poate lua valoarea
1 sau 0. Un bit este formatul binar in care este informatia este procesata de
catre calculator.
Bluetooth
Standardul wireless care foloseste o frecventa radio nelicentiata pentru

comunicatii pe o raza mica permitand dispozitivelor portabile sa comunice
pe distante scurte.
Boot
Etapa de pornire a unui calculator.
Boot-are la rece
Pornirea calculatorului din pozitia de inchis.
Boot record - Registru de boot
Un fisier de 512-byte care contine un tabel care descrie partitia, numarul de

octeti pe sector, si numarul de sectoare din grup.
Bratara Antistatica
Dispozitiv purtat pe incheietura mainii pentru a disipa tensiunea

electrostatica dintre o persoana si un echipament electronic.
Broadband
Semnale multiple care folosesc frecvente multiple intr-un cablu.
Buton de ejectare
Parghie care elibereaza un obiect, cum ar fi butonul de la o unitate floppy.
Butonul de pornire
Buton de control ce porneste si opreste un dispozitiv.
Byte (Octet)
Unitatea minima de alocare a datelor pe un disc sau pe un alt mediu de

stocare, sau cantitatea de date care este trimisa intr-o retea. Un octet
(byte) este alcatuit din 8 biti de date.
932
-C-
Cablu
Set de conductori, legati si inveliti impreuna, realizati din cupru izolat sau
fibra optica ce transporta semnalele si puterea intre echipamentele
electrice.
Cablu coaxial
Cablu cu miez de cupru, puternic ecranat utilizat pentru a conecta

calculatoarele intr-o retea.
Cablu cu perechi rasucite ecranate - STP (Shielded Twisted Pair)
Mediu de transmisie cu doua perechi de fire utilizat in special pentru

retelele token ring. Cablul STP are un strat de izolator ecranat folosit pentru
a reduce interferentele electromagnetice (EMI). Comparatie cu UPT.
Cablu de alimentare
Cablu care transfera curentul dintr-o sursa de curent alternativ la sursa

calculatorului.
Cablu extern ce contine conductori codati pe culori ce transfera electricitate
la calculator si dispozitivele electrice atasate.
Cablu de date Paralel ATA (PATA)
Cablu intern ce transfera date intre placa de baza si unitatile ATA.
Cablu de date pentru floppy
Cablu exterior ce transfera date intre calculator si unitatea de discheta.
Cablu de retea
Mediu fizic care este folosit pentru a interconecta dispozitive pentru a

comunica.
Cablu paralel
Cablu extern ce conecteaza portul paralel al calculatorului cu o imprimanta

sau alt dispozitiv de comunicare paralela. De asemenea cunoscut si sub
numele de cablu de imprimanta.
Cablu pentru unitatea de discheta (FDD Cable)
Cablu exterior ce conecteaza un calculator cu o unitate pentru discheta.
933
Cablu serial
Cablu extern ce conecteaza portul serial de la calculator la un dispozitiv

periferic.
Cablu Small Computer System Interface (SCSI)
Cablu intern sau extern care conecteaza controllerul SCSI de porturile

SCSI a mai multor dispozitive interne sau externe.
Cablu Universal Serial Bus (USB)
Cablu extern ce conecteaza portul USB de la calculator la un dispozitiv

periferic.
Cache
Zona de stocare care asigura acces de mare viteza pentru sistem.
Cadere temporara de tensiune
Caderea temporara a sursei de curent alternativ.
Calcul punct-la-punct
Fiecare dispozitiv din retea ruleaza atat partile de client cat si cele de
server ale unei aplicatii. De asemenea descrie comunicatia dintre
implementarile aceluiasi nivel din modelul de referinta Open System
Interconnection (OSI) in diferite dispozitive de retea.
Calculator
Echipament electric care poate executa o lista de instrctiuni si poate

efectua calcule bazate pe aceste instructiuni.
Calculator de tip desktop
Tip de calcualtor proiectat pentru a fi pus pe birou, cu monitorul amplasat

pe calculator pentru a coserva spatiul. Calculatoarele de tip desktop nu
sunt portabile precum calculatoarele de tip laptop.
Calitate "Near letter" (NLQ)
Calitate a imprimarii care este mai buna decat draft, dar este mai slaba
decat calitatea letter.
card key
934
Carte de identitate cu cip care stocheaza datele utilizatorului, inclusiv
nivelul de acces.
Categoria 3
Cablu care este utlizat in principal in conexiunile telefonice.
Categoria 5
Cablu, care contine patru perechi de fire, cu o rata maxima de transfer de

1Gbps.
Categoria 5e
Cablu care are mai multe rasuciri pe metru decat categoria 5, la aceeasi
rata de transfer de 1Gbps.
Categoria 6
Cablu care are mai multe rasuciri decat cablul de categorie 5e. Acesta
contine un divizor din plastic ce separa perechile de fire pentru a preveni
crosstalk.
CD de instalare
Compact disc ce include software nou cu drivere si manuale. Suplimentar,

poate include utilitare de diagnosticare si software cu licenta limitata.
Ceea ce vedeti este ceea ce veti primi (WYSIWYG)
Iesire din imprimanta care se potriveste cu ceea ce utilizatorul vede pe

ecran.
Cheie de securitate fob
Sistem radio de mici dimensiuni ce comunica cu calculatorul pe distante

scurte. Calculatorul trebuie sa capteze semnalul de la cheia fob inainte de
a accepta un username si o parola.
Chip
O mica bucata de siliciu sau germaniu prelucrat pentru a avea caracteristici

electrice, astfel incat sa poata fi prelucrat intr-o componenta electrica.
Numit si semiconductor.
Chip Set
Cipurile de pe placa de baza care permit UCP sa comunice si sa

interactioneze cu alte componente ale calculatorului.
935
CHKDSK
Comanda folosita pentru a verifica integritatea fisierelor si folderelor de pe

un hard disk prin scanarea de suprafata.
Cilindru
Toate traseele de pe hard disk cu acelasi numar. In comun, acelasi traseu

de pe toate platanele unei unitati hard disk cu multe platane.
Cititor de amprente
Echipament de intrare ce scaneaza amprentele pentru a autentifica

utilizatorul folosind identificare biometrica.
Cleste cu varf ascutit
Unealta cu capete lungi si subtiri ce poate fi folosita a apuca obiecte mici.
Clesti de cablu
Instrumentul folosit pentru a taia si indeparta firele.
Cluster
Cea mai mica unitate de spatiu utilizat pentru stocarea de date pe un disc.
De asemenea denumit si unitate File Allocation.
CMYK
Culori de afisare: cyan (albastru), magenta (mov), yellow (galben), si

black(negru).
Coada unei imprimante
Zona de stocare temporala pentru slujbele imprimantei. Aceste slujbe sunt

trimise imprimantei atunci cand aceasta este pregatita pentru urmatoare
slujba.
Cod Beep
Sistem audio de raportare a erorilor care sunt identificate de BIOS in timpul

POST-ului, reprezentat de o serie de beep-uri.
Colier pentru cablu
Colier folosit pentru a fixa cablurile in exteriorul sau interiorul unui

calculator.
936
Comit Consultatif International Tl phonique et Tl graphique (CCITT)
Comisie care defineste standardele internationale de comunicatii. CCITT

defineste standardele de trimiterea documentelor prin fax si standardele de
transmitere a datelor pe linii telefonice.
Compatibil cu versiunile anterioare
Echipament hardware sau produs software care pot utiliza interfete sau
date de la versiunile anterioare sau de la alte sisteme. Cunoscut si ca
backward-compatible sau backwards compatible (compatibil cu versiunile
anterioare).
Compact Disc-Recordable (CD-R)
Unitate optica care permite inregistrarea datelor dar nu permite modificarea

lor.
Compact Disc - Read Only Memory (CD-ROM)
Medii de stocare optica pentru audio si date.
Compact Disc-ReWritable (CD-RW)
Unitate optica ce permite inregistrarea si modificarea datelor.
Complex Instruction Set Computer (CISC)
Arhitectura care utilizeaza un set de instructiuni, cu mai multe optiuni

pentru aproape fiecare operatie. Rezultatul este ca un programator poate
executa cu precizie comanda necesara, rezultand mai putini pasi pe
operatie.
Complementary Metal Oxide Semiconductor (CMOS)
Tip de semiconductor, sau memorie firmware de putere redusa, care

stocheaza informatiile de configurare de baza.
Computer-Aided design - CAD (Proiectare asistata de calculator)
Aplicatie folosita pentru a crea design arhitectural, electric si mecanic.

Formele mai complexe de CAD includ modelarea solida si parametrica,
care permit crearea obiectelor cu caracteristici reale.
Comunicarea prin satelit
Folosirea satelitilor orbitali pentru a stabili o legatura intre mai multe statii
de pe Pamant. Comunicatiile prin satelit ofera banda larga si capabilitati
broadcast la un cost ce nu are legatura cu distanta dintre statiile de pe
937
Pamant. Din cauza altitudinii satelitilor, comunicatiile prin satelit pot fi
supuse intarzierilor de lunga durata.
Conector
Dispozitv folosit pentru a termina un cablu.
Conector de alimentare
Conectorul folosit pentru legarea adaptorului de alimentare cu electricitate

la un calculator sau la o statie de extindere.
Conector de alimentare Advanced Technology Extended (ATX)
Conector intern al sursei de 20 sau 24 de pini.
Conector de Alimentare Auxiliar (AUX)
Conector de 4, 6 sau 8 pini care ofera tensiune suplimentara de la sursa de

curent pentru placa de baza.
Conector de alimentare Berg
Conector care alimenteaza unitatea de discheta.
Conector de alimentare Molex
Sursa de curent cu patru fire a unui calculator utilizata pentru a conecta

mai multe dispozitive precum unitati de stocare optice si unitati de hard
disk.
Conector pentru microfon
Socket utilizat pentru a conecta un microfon folosit drept input audio.
Conector de tip line-in
Socket-ul ce este utilizat pentru a atasa o sursa audio.
Conector de tip loopback
Instrument de diagnosticare care redirectioneaza semnale inapoi la portul

de transmitere pentru depanarea conectivitatii.
Conectorul de ancorare
Priza folosita pentru a atasa laptopul la o statie de extindere.
Conectorul laptopului
938
Socket-ul ce este utilizat pentru a atasa un laptop la o statie de extindere.
Controlul volumului
Buton care ajusteaza volumul.
Conexiune wireless
Conectarea la o retea utilizand semnalele radio, tehnologie infrarosu

(laser), sau transmisiile prin satelit.
Cookie
Fisier text de mici dimensiuni stocat pe hard disk ce permite unui site web
sa urmareasca sesiunile utilizatorului la acel site.
Covoras Antistatic
Suprafata care ofera un mediu sigur pentru componentele unui calculator

disipand tensiunea electrostatica.
Crestere rapida a tensiunii (spike)
Cresterea brusca a tensiunii cauzata de obicei de fulgere.
Criptare
Caracteristica a securitatii care aplica un cod unui fisier astfel incat doar
utilizatorii autorizati pot vedea fisierul.
Criptare Asimetrica
Reprezinta o metoda de criptare a datelor in retea. Foloseste o cheie

privata pentru criptarea mesajelor si o cheie publica pentru decodificarea
mesajelor. Doar cheia privata trebuie sa fie tinuta secreta. Cheile publice
pot fi distribuite oricui.
Criptare Simetrica
Criptarea simetrica necesita ca ambele parti ale unei conversatii criptate sa

foloseasca o cheie de criptare pentru a reusi sa codeze si sa decodeze
datele. Sursa si destinatia trebuie sa utilizeze aceeasi cheie in acelasi timp.
Crosstalk
Interferenta de energii, cum ar fi Interferenta Electro-Magnetica (Electro

Magnetic Interference (EMI)) care este transferata de la un circuit la altul.
Curent (I)
939
Fluxul electronilor intr-un conductor care se masoara in amperi.
Curent Alternativ
Curent care isi schimba directia intr-un ritm care se repeta uniform. Acest
tip de electricitate este de obicei furnizat de o companie de utilitati si este
accesat prin prizele de perete.
Curent Continuu (DC)
Curent care circula intr-o singura directie, asa cum este intr-o baterie.
-D-
Declicul Bateriei
Instrument folosit pentru a insera, scoate si securiza bateria laptopului.
Declicul laptopului
Maner folosit pentru a deschide capacul laptop-ului.
DEFRAG
Comanda care rearanjeaza datele si rescrie toate fisierele de pe hard disk

la inceputul unitatii, facand mai usoara si mai rapida cautarea si accesarea
datelor pe hard disk.
Denial of Service (DoS)
Forma de atac care interzice utilizatorilor sa acceseze servicii standard

precum e-mail sau un server web, pentru ca sistemul este ocupat sa
raspunda unui numar anormal de mare de cereri. DoS functioneaza prin
trimiterea in abundenta a cererilor pentru o resursa pentru a cauza
supraincarcarea sistemului si incetarea functionarii lui.
Depanare (Troubleshooting)
Abordarea sistematica pentru a localiza cauza unei erori intr-un calculator.
Descarcare Electrostatica (ESD)
Descarcarea electricitatii statice de la un conductor la altul cu un potential

diferit.
Desktop
940
Metafora folosita pentru a infatisa sistemul de fisiere. Un desktop este
format din imagini, denumite pictograme, care arata fisiere, foldere si orice
resursa disponibila pentru utlizator folosind o interfata grafica (GUI).
Deschizatura de evacuare
Orificiu care scoate aerul cald din interiorul unui echipament sau camera.
Device Manager
Aplicatie care afiseaza o lista cu toate componentele hardware instalate in

sistem.
Difuzor
Dispozitiv audio de iesire.
Digital Audio Tape (DAT)
Standard de banda de 4 mm care foloseste casete digitale pentru a salva

datele in format Digital Data Storage (DSS).
Digital Linear Tape (DLT)
Tehnologie ce ofera capacitate mare de stocare si viteza relativ mare

pentru stocarea pe casete.
Digital subscriber line (DSL)
Tehnologia de retea publica care ofera o latime de banda mara peste liniile
conventionale de cupru la distante limitate. Tehnologia permanent
conectata ce permite utilizatorilor sa se conecteze la Internet.
Digital Versatile Disc (DVD)
Mediu de date detasabil folosit in principal pentru filme si stocarea datelor.
Digital Visual Interface (DVI)
Interfata care furnizeaza imagini digitale necomprimate unui monitor digital.
Dioda luminiscenta (LED)
Tip de semiconductor care emite lumina atunci cand curentul trece prin el.
LED-ul indica daca componentele din interiorul calculatorului sunt pornite.
Director
941
1) Tip de fisier care organizeaza alte fisiere intr-o structura ierarhica. 2)
Fisiere de date si de program ce au legatura intre ele, grupate impreuna
intr-un sistem de fisiere DOS. 3) Loc pentru a stoca datele intr-un sistem de
fisiere Windows.
Disk bootabil
Instrument folosit in procesul de depanare care permite calculatorului sa

porneasca de pe un disc in momentul in care pornirea de pe hard disk
esueaza.
Disk Cleanup (Curatarea Discului)
Software pentru managementul discului utilizat pentru a elibera spatiu pe

hard disk prin cautarea fisierelor care pot fi sterse fara a afecta sistemul,
cum ar fi fisierele Internet temporare.
Disk Management (managementul discului)
Utilitar de sistem folosit pentru managementul hard disk-ului si a partitiilor,

cum ar fi initializarea discurilor, crearea partitiilor si formatarea acestora.
Disc ne-bootabil
Disc deteriorat sau cu informatii lipsa, sau un disc ce nu contine unul sau
mai multe fisiere de boot.
Disk Operating System (DOS)
Colectie de programe si comenzi ce controleaza calculatorul in ansamblu

intr-un sistem disk-based.
Dispersia Infrarosu (Infrared Scatter)
Semnal infrarosu care este deviat de tavan si de pereti. Dispozitivele sunt

capabile sa se conecteze in afara liniei vizuale, dar rata de trasfer este mai
mica si distantele sunt mai scurte.
Dispozitiv Biometric
Instrument care utilizeaza sensori, cum ar fi un cititor de amprente sau de

retina, care autentifica utilizatorul pe baza caracterisiticilor fizice ale
acestuia.
Domeniu
Grupare logica a calculatoarelor si dispozitivelor electronice cu un set

comun de reguli si proceduri, administrate ca o unitate.
942
Domain Name System (DNS)
Sistem ce ofera un mod interactiv de a mapa nume de statii sau URL-uri la

adresele IP.
Dots Per Inch - DPI (Puncte per inch)
Masura a calitatii imprimarii. Cum este masurata calitatea unei imprimante

dot matrix, cu cat este mai mare dpi cu atat este mai mare calitatea
imprimarii.
Driver pentru imprimanta
Software ce trebuie instalat pe un calculator pentru ca acesta sa poate

comunica si coordona procesul de printare.
DSL Simetric (SDLS)
Versiune a serviciului Digital Subscriber Loop (DSL) care ofera aceleasi

viteze de upload si download.
Dual In-line Memory Module (DIMM)
Placa cu circutie integrate cu o magistrala de 64 de biti care contine cipurile

de memorie. Modul de memorie cu 168 pini. Suporta transfer de date de 64
bit.
DVD-ROM
Format DVD creat pentru a stoca fisiere.
DVD-RW
Tehnologie ce permite mediului sa fie inregistrat de mai multe ori.
DVD-Video
Format DVD folosit pentru vizionarea filmelor pe DVD-Player-e Standalone.
Dynamic Host Configuration Protocol (DHCP)
Utilitar software ce atribuie adrese IP clientilor dintr-o retea mare.
943
-E-
Echipament de supraveghere video
Folosit pentru a inregistra imagini si sunet pentru activitatea de

monitorizare.
Ecran sensibil la atingere (Touch Screen)
Monitor LCD sau CRT interactiv care detecteaza cand este apasat.
Electronic Industries Association (EIA)
Grup care specifica standardele de transmisie electrice. EIA si TIA au

dezvoltat numeroase standarde pentru comunicare, incluzand EIA/TIA-232
si EIA/TIA-449.
Encryption File System (EFS)
Sistem de fisiere specific Microsoft pentru criptate.
Enhanced Integrated Drive Electronics (EIDE)
Versiunea inbunatatita a interfetei standard IDE care conecteaza hard disk-

uri, unitati CD-ROM si unitati de caseta la un PC.
Ethernet
Specificatia baseband LAN inventata de Xerox Corporation si dezvoltata de

Xerox, Intel si Digital Equipment Corporation. Retelele Ethernet folosesc
CSMA/CD si functioneaza cu o gama larga de tipuri de cabluri cu viteze de
10Mbps sau mai mult. Ethernet este similar cu seria de standarde IEEE
802.3.
Eveniment
Mesaje de retea care indica nereguli in functionarea elementelor fizice ale

retelei sau un raspuns la aparitia unei sarcini importante, de obicei indicand
finalizarea unei solicitari de informatii.
Event Viewer
Aplicatie care monitorizeaza evenimentele sistemului, aplicatiilor si

securitatii.
ExpressCard
944
Standard de extensie pentru laptop-uri, de mare viteza dezvoltat de
PCMCIA. Slotul de extensie ExpressCard foloseste slotul PCI Express (x1)
si/sau magistrala USB a unui laptop. Cardurile ExpressCard au 26 de pini
si sunt hot-swappable.
Extensie de fisier
Denumire ce descrie formatul fisierului sau tipul de aplicatie ce a creat

acest fisier.
-F-
Factor de forma
Marimea fizica si forma componentelor unui calculator Componentele ce au

acelasi factor de forma pot fi interschimbate fizic.
Fast Ethernet
Oricare dintr-un numar de specificatii 100-Mbps Ethernet. Fast Ethernet

ofera o viteza de zece ori mai mare decat specificatiile 10BASE-T Ethernet,
in timp ce pastreaza unele calitati precum formatul frame-ului, mecanismul
de MAC, si MTU-ul. Aceste similaritati permit folosirea aplicatiilor 10BASE-
T si a uneltelor de management pentru retea pe o retea de tip Fast
Ethernet. Bazat pe o extensie a specificatiilor IEEE 802.3. Comparatie cu
Ethernet.
FDISK
Comanda folosita pentru stergerea sau crearea de partitii pe hard disk

:\STATUS Argument ce arata informati despre partitie atunci cand este
folosit cu comanda FDISK.
Fiber Distributed Data Interface (FDDI)
Tip de retea Token Ring folosit in retele mari.
Fibra Optica
Mediu fizic capabil sa conduca transmisii de lumina modulata. In

comparatie cu alte medii de transmisie, cablul cu fibra optica este mai
scump, dar nu este influentat de interferentele electromagnetice, si este
capabil de rate de transfer mai mari. Numit uneori si cablu cu fibra optica.
Fibra Optica
945
Foloseste sticla sau fire din plastic, denumit si fibra, pentru a transporta
informatie sub forma de impulsuri luminoase. Conduce lumina modulata
pentru a transmite date.
File Allocation Table (FAT)
Tabela folosita de sistemul de operare pentru a stoca informatii despre

locatia fisierelor stocate pe un disc. Fisierul este stocat pe pista 0 de pe
disc.
Firewall
Ruter sau server de acces, sau mai multe rutere sau servere de acces,
concepute ca un tampon dintre orice retea publica conectata si o retea
privata. Un ruter firewall foloseste listele de acces sau alte metode pentru a
asigura securitatea in reteaua privata.
Firewall hardware
Dispozitiv hardware care filtreaza pachetele de date de pe retea inainte ca

acestea sa ajunga la calculatoare si la alte dispozitive dintr-o retea.
Firewall software
Aplicatie intr-un calculator care inspecteaza si filtreaza pachetele de date.
FireWire
Magistrala de comunicare cu viteza mare si independenta de platforma.

FireWire interconecteaza dispozitive digitale precum camere video digitale,
imprimante, scannere, camere digitale si hard discuri. FireWire este
cunoscut si sub numele de IEEE 1394, i.Link (proprietar Sony) si cablu
linear de detectie a caldurii (LHDC) in U.K.
Firmware
Program ce este stocat intr-un chip de silicon mai degraba decat pe un

suport normal (cum ar fi o discheta).
Firul corona primar
Echipament electric ce indeparteaza sarcina de pe tamburul imprimantei.

Denumit de asemenea si tava sau laminator de conditionare.
Fisier
Un bloc de date conectate logic care are un nume si este tratat ca o unitate
de sine statatoare.
946
Fisier de Raspuns
Fisier care contine setari predefinite si raspunsuri la intrebarile care sunt

cerute de interfata de instalare a sistemului de operare.
Frecventa Radio (RF)
Termen generic care se refera la frecventele ce corespund transmisiilor

radio Cablul TV si retelele broadband folosesc tehnologie RF.
-G-
Gamepad
Controlor extern folosit ca echipament de intrare, in special pentru jocuri.
Gazda
Sistem intr-o retea. Similar termenului nod cu exceptia ca host-ul implica in

mod obisnuit un sistem de calculatoare, pe cand nodul in general se aplica
oricarui sistem de retea, incluzand servere de acces si routere.
Gigahertz (GHz)
Unitate de masura uzuala a procesorului egala cu un miliard de cicluri pe

secunda.
Global System for Mobile Communications (GSM)
Retea celulara raspandita pe tot globul.
Graphics Device Interface (GDI)
Componenta a Windows-ului ce se ocupa de modul in care imaginile

grafice sunt transmise echipamentelor de iesire. GDI-ul transforma imagini
in bitmap care utilizeaza computerul in locul imprimantei pentru a transfera
imaginile.
Grayware
Spyware ce se instaleaza pe un calculator fara a fi anuntat si descarca

aplicatii aditionale fara permisiunea utilizatorului.
Grup de lucru (Workgroup)
Colectie de statii de lucru si servere de pe o retea de tip LAN care sunt

proiectate pentru a comunica si schimba date una cu cealalta.
947
-H-
Hard disk extern
Dispozitiv care se conecteaza la calculator pentru asigura spatiu de stocare

suplimentar.
Hardware
Componente electronice care alcatuiesc un sistem de calculator.
Hardware Abstraction Layer (HAL)
Librarie de drivere hardware ce comunica intre sistemul de operare si

hardware-ul care este instalat.
Hardware Compatibility List (HCL)
Utilitar ce verifica daca hardware-ul existent este compatibil cu un sistem

de operare.
Hartie termica
Hartie tratata chimic ce are calitatea unei hartii cerate. Se innegreste cand
este incalzita. Capul de imprimanta pentru o imprimanta termica are
latimea hartiei. Hartia este furnizata sub forma de rola.
High Data Rate DSL (HDSL)
Ofera o latime de banda de 768 kbps in ambele directii.
High Definition Multimedia Interface (HDMI)
Proiector video, plasma, LCD, sau DLP.
HKEY_
Denumire folosita la inceputul numelor fisierelor de incarcare in Registrii

Windows.
Hub
1) In general, termen folosit pentru a descrie un dispozitiv de Layer 1 care

serveste drept centrul unei topologii de retea de tip star.
2) Dispozitive hardware sau software care contin mai multe module si
echipament de retea independente dar conectate intre ele. Hub-urile pot fi
active (repeta semnale trimise prin ele) sau pasive (nu repeta, ci doar
948
impart semnale trimise prin ele).
3) In Ethernet si IEEE 802.3, un repeater multiport Ethernet, uneori
mentionat ca si concentrator.
HyperText Markup Language (HTML)
Limbaj de descriere a paginilor utilizat de catre aplicatiile browser precum

Windows Internet Explorer sau Mozilla Firefox.
HyperText Transfer Protocol (HTTP)
Reglementeaza modalitatea prin care fisierele sunt transmise prin Internet.
-I-
IEEE 802.1
Specificatie IEEE ce descrie un algoritm de prevenire a buclelor de retea

prin crearea unui spaning tree. Algoritmul a fost inventat de Digital
Equipment Corporation. Algoritmul Digital si cel IEEE 802.1 nu sunt
identice, si nici compatibile.
IEEE 802.12
Standard IEEE pentru LAN ce specifica nivelul fizic si subnivelul MAC al

nivelului data-link. IEEE 802.12 foloseste schema cererii prioritatii in mediul
de acces la 100 Mbps pe o mare varietate de medii de transmisie.
IEEE 802.2
Protocol IEEE pentru LAN ce specifica o implementare a subnivelului LLC

din nivelul data-link. IEEE 802.2 manevreaza erori, fragmentare, controlul
fluxului, si interfata de service pentru Nivelul Network (Nivelul 3). Este
folosit in retelele LAN IEE802.3 si IEEE 802.5.
IEEE 802.3

nivelului data-link. IEEE 802.3 foloseste acces CSMA/CD la o varietate de
viteze si medii fizice. Extensiile la standardul IEEE 802.3 specifica
implementari pentru Fast Ethernet. Variatiile fizice din specificatiile originale
IEEE 802.3 includ 10BASE2, 10BASE5, 10BASE-F, 10BASE-T, si
10Broad36. Variatiile fizice ale Fast Ethernet includ 100BASE-T, 100BASE-
T4, si 100BASE-X.
IEEE 802.3i
949
Variatie fizica a specificatiilor originale IEEE 802.3 ce necesita semnalizare
Ethernet prin mediu de transmisie cu fire in perechi rasucite. Standardul
fixeaza viteza de semnalizare la 10 megabiti pe secunda folosind o schema
de semnalizare baseband transmisa prin cablu twisted pair intr-o topologie
stea sau stea extinsa.
IEEE 802.4

nivelului data-link. IEEE 802.4 foloseste accesul prin pasarea unui jeton
printr-o topologie magistrala si este bazat pe arhitectura LAN token bus.
IEEE 802.5
Protocol IEEE ce specifica o implementare a nivelului fizic si a subnivelului

MAC din nivelul data-link. IEEE 802.5 foloseste accesul prin pasarea
jetonului la 4 sau 16 Mbps prin cablu ecranat cu perechi rasucite (shielded
twisted-pair - STP).
IEEE 802.6
Specificatie IEEE pentru MAN bazata pe tehnologia DQDB. IEEE 802.6

suporta rate de transfer de la 1.5 pana la 155 Mbps.
Imbus
Dispozitiv pentru strangerea piulitelor. Cateodata denumit dispozitiv de

piulite.
Imprimanta color cu jet de cerneala
Tip de imprimanta ce foloseste cartuse umplute cu cerneala lichida, care

este pulverizata pentru a forma o imagine pe hartie.
Imprimante cu cerneala solida
Imprimantele cu cerneala solida (solid-ink) folosesc bete de cerneala in

locul tonerului si a cartuselor de cerneala. Imprimantele cu cerneala solida
(solid-ink) produc poze de o calitate superioara. Betele de cerneala nu sunt
toxice si pot fi manevrate in siguranta.
Imprimanta cu jet de cerneala
Tip de imprimanta ce foloseste cartuse umplute cu cerneala lichida, care

este pulverizata pentru a forma o imagine pe hartie.
Imprimanta de retea
950
Imprimanta conectata la reteaua de calculatoare care este setata sa fie
partajata de mai multi utilizatori.
Imprimanta de tip dye-sublimation
Imprimanta ce foloseste foi solide de cerneala ce trec din stare solida in

stare gazoasa, in procesul numit sublimare. Apoi, gazul trece prin hartie,
unde revine la starea solida. Capul imprimantei trece peste foile de cyan,
magenta, yellow si o suprafata curata (CMYO). Numita si imprimanta cu
cerneala termica.
Imprimanta implicita
Prima optiune pe care o aplicatie o utlizeaza atunci cand utilizatorul face

click pe pictograma imprimantei. Imprimanta implicita poate fi schimbata de
catre utlizator.
Imprimanta laser
Tip de imprimanta care utilizeaza energie electrica statica si un laser pentru

a forma imaginea pe hartie.
Imagine latenta
In imprimante laser, imaginea nedevelopata.
Imprimanta matriceala
Imprimanta ce functioneaza lovind banda de imprimare pentru a plasa o

imagine pe hartie.
Imprimanta multifunctionala
Dispozitiv multifunctional proiectat pentru a furniza servicii cum ar fi

imprimare, fax si functii de copiere.
Imprimanta prin impact
Clasa ce include imprimantele matriceale si pe cele cu cap rotativ.
Imprimanta termica
O imprimanta care marcheaza hartie termica speciala prin aplicarea de

caldura in zonele de pe hartie care trebuie intunecate pentru a reprezenta
caractere.
Indicator cu LED-uri wireless
Lumina care arata activitatea conexiunii de retea wireless.

951
Inel Dublu (dual ring)
Toate echipamentele din retea sunt conectate cu doua cabluri iar datele
circula in ambele directii. Doar un singur cablu este utilizat la un moment
dat. In cazul in care un inel se defecteaza, datele sunt transmise pe celalat
inel.
Instalare implicita
Instalare care necesita interventie minima din partea utilizatorului. De

asemenea numita si instalare tipica.
Instalare neasistata
Instalarea obisnuita a unui sistem de operare minimizeaza interventia

utilizatorului. Windows-ul efectueaza instalari neasistate folosind un fisier
raspuns numit unattend.txt.
Infrarosu (IR)
Unde electromagnetice ale caror frecvente sunt mai mari decat

microundele, dar mai mici decat cele ale spectrului vizual. Sistemele LAN
bazate pe aceasta tehnologie reprezinta o tehnologie ce se dezvolta.
Intrare/Iesire - I/E (Input/Output - I/O)
Orice operatie, program, sau dispozitiv ce transfera date catre sau de la un

calculator.
Inspectarea zonei
Inspectia fizica a cladirii care va ajuta la determinarea topologiei de retea

de baza.
Institute of Electrical and Electronics Engineers (IEEE)
Organizatie ce supravegheaza dezvoltarea comunicatiilor si standardelor

de retea.
Integrated Services Digital Network (ISDN)
Protocol de comunicatie, oferit de companiile de telecomunicatie, ce

permite retelelor de telefonie sa transporte date, voce, si alt trafic sursa.
Interfata
1) Conexiune intre doua sisteme sau dispozitive.

2) In terminologia de rutare, o conexiune la retea.
3) In telefonie, o delimitare partajata definita prin caracteristici obisnuite
952
pentru interconectivitatea fizica, caracteristicile semnalului, si metode
pentru interschimbarea semnalelor.
4) Delimitarea intre nivelele adiacente din modelul OSI.
Interfata cu utilizatorul
Parte din sistemul de operare care permite utilizatorului sa comunice cu

calcualtorul. Interfata cu utilizatorul poate oferi o Interfata in linie de
comanda (text) sau interfata grafica (GUI).
Interfata Grafica (GUI)
Interfata ce permite utilizatorului sa navigheze prin sistemul de operare

folosind pictograme si meniuri.
Interfata Hot-Swappable
Permite perifericelor sa fie schimbate in timp ce sistemul functioneaza (la

cald). USB-ul este un exemeplu.
Interfata Linie de Comanda (CLI)
Interfata, cum ar fi o fereastra DOS, care necesita introducerea manuala a

comenzilor la linia de comanda.
Interferente in Frecventa Radio (RFI)
Frecventele radio care produc zgomote ce interfereaza cu informatiile

transmise pe cablul de cupru neecranat.
Interior Gateway Protocol (IGP)
Protocol Internet care este folosit pentru a schimba informatii de rutare intr-
un sistem autonom (autonomous system). Exemple de IGP-uri obisnuite
sunt: EIGRP, OSPF, si RIP.
International Electrotechnical Commission (IEC)
Grup ce compune si distribuie standarde pentru produse si componente

electrice.
International Organization for Standardization (ISO)
Organizatie internationala ce stabileste standarde pentru retele. ISO a

dezvoltat modelul de referinta OSI, un standard de referinta in retele, foarte
popular.
Internet
953
Cea mai mare retea globala, ce conecteaza zeci de mii de retele din toata
lumea.
Internet Architecture Board (IAB)
Consiliu de cercetatori in domeniul retelelor ce dezbat probleme pertinente

ale arhitecturii Internet-ului. Sunt responsabili pentru desemnarea unei
varietati de grupari legate de Internet, precum IANA, IESG, si IRSG. IAB a
fost desemnat de catre trust-urile ISOC.
Internet Control Message Protocol (ICMP)
Folosit pentru testarea si diagnosticarea retelei, acesta permite mesaje de

diagnostic si erori. Mesajele ICMP echo sunt folosite de aplicatia ping
pentru a testa daca dispozitivul de la distanta este accesibil.
Internet Message Access Protocol (IMAP)
Este folosit de catre clientii locali de e-mail pentru sincronizare si

descarcare de mesaje e-mail de la server.
Internet Protocol (IP)
Un protocol de nivel retea al stivei TCP/IP ce ofera un serviciu de

comunicare intre retele, neorientat pe conexiune. IP-ul ofera optiuni de
adresare, specificatii tip-de-serviciu, fragmentare si reansamblare, si
securitate. Documentat in RFC 791.
Internet service provider (ISP)
Companie ce ofera servicii Internet pentru utilizatorii de acasa, precum

compania locala de telefonie sau cablu.
Internetwork Packet Exchange/Sequenced Packet Exchange (IPX/SPX)
Folosit de catre Novell Netware; IPX este o comunicatie neorientata pe

conexiune si SPX este nivelul de transport (nivelul 7 al modelului OSI).
intrerupere (IRQ)
O cerere din partea unui dispozitiv pentru a comunica cu UCP.
Intretinere preventiva
Inspectia regulata si sistematica, curatarea si inlocuirea componentelor,

materialelor si sistemelor uzate.
Izolatie
954
Material foarte rezistent care nu permite trecerea curentului intre
conductorii unui cablu.
-J-
Java
Limbajul de programare care permite aplicatiilor sa ruleze in interiorul unui

browser web. Exemplele de aplicatii includ un calculator sau un numarator.
JavaScript
Limbaj de programare dezvoltat pentru a interactiona cu codul sursa HTML

pentru paginile de internet interactive. Exemplele includ un banner care se
roteste sau o fereastra popup.
Jumper
Punct de contact electric folosit pentru configurarea unui hard disk sa

ruleze ca master sau ca slave.
-K-
Kilobytes pe secunda (KBps)
Masura a cantatii de date ce este transferata printr-o conexiune de retea.

Transferul de date de aproximativ 1KBps inseamna aproximativ 1000 bytes
pe secunda.
-L-
Laptop
Calculator de forma mica proiectat pentru a fi mobil, dar functioneaza in

cea mai mare parte la fel ca un calculator de birou. Componenetele
hardware ale unui laptop sunt proprietare si de obicei mai scumpe decat
componentele hardware ale unui calculator de birou.
Latime de Banda
Cantitatea de date care poate fi transmisa intr-o perioada fixa de timp.

955
LED-ul indicator al activitatii unitatii optice
Lumina arata activitatea unitatii.
LED-ul indicator al bateriei
Lumina care indica starea bateriei laptop-ului.
LED indicator de pornire
Lumina ce arata statusul pornit/oprit al laptopului.
LED indicator Hibernare/Standby
Lumina care indica daca calculatorul este in modul standby sau hibernate.
LED indicator pentru Caps lock
Indicator care arata statutul de pornit/oprit al caps lock.
LED indicator pentru retea
Lumina ce indica starea conexiunii la retea. LED-ul verde indica

conectivitatea la retea. Celalalt LED indica traficul.
LED indicator pentru Num Lock
Lumina ce arata daca este pornita sau oprita tastatura cu 10 numere (10-
key number pad).
LED universal de stare
Lumina care arata ca un dispozitiv este instalat in platforma laptop-ului.
Legea lui Ohm
Relatia matematica dintre intensitate, rezistenta si tensiune, unde

tensiunea este egala cu intensitatea inmultita cu rezistenta.
Linie de vedere
Caracteristica a anumitor sisteme de transmisie, cum ar fi laser-ul,

microundele si sistemele infrarosu in care nu poate exista nici un obstacol
in calea directa intre un emitator si receptor.
Lista de control al accesului (ACL)
Lista gestionata de un administrator de retea care specifica permisiunile de

acces ale unui utilizator si tipul de acces acordat acestuia.
956
Litera unitatii
Desemnare care distinge unitatile fizice sau logice in Windows.
Locas pentru unitati
Zona cu o marime standard pentru adaugarea unitatilor intr-o carcasa. Cele

mai cunoscute locasuri pentru unitati sunt cele pentru unitatile CD/DVD si
unitatile de discheta.
-M-
Magistrala
Mediul prin care datele sunt transferate dintr-o zona a calculatorului in alta.
Magistrala poate fi comparata cu o autostrada pe care datele circula prin
calculator.
Malware
Termen imprumutat de la cuvintele malicious si software. Malware este un

software dedicat sa se inflitreze sau sa avarieze un sistem informatic fara
permisiunea utlizatorului.
Managementul fisierelor
Structura ierarhica de fisiere,directoare si discuri in Windows.
Manipulatorul cu trei pini
Instrument folosit pentru a scoate si manipula componente mici.
Maparea unitatilor
Procesul de atribuire a unei litere unei unitati fizice sau logice.
Masca de retea (subnet mask)
Al doilea grup de numere folosit atunci cand configurati o adresa IP pe un

echipament. Masca de subretea este folosita pentru a indica partea de
retea a unei adrese IP.
Master Boot Record (MBR)
Program de pe primul sector al hard disk-ului care porneste procesul de

boot. MBR determina ce partitie este folosita pentru a porni sistemul si apoi
transfera controlul sectorului de boot al acelei partitii, care continua
957
procesul de boot. MBR permite programelor precum DOS sa se incarce in
memoria RAM.
Material Safety and Data Sheet
Fisa de informatii care identifica materialele periculoase.
Medii
Forma de plural pentru mediu. Diferitele medii fizice prin care trec
semnalele de transmisie. Mediul de transmisie standard in retea include
perechi torsadate, cablu coaxial si de fibra optica, si atmosfera (prin care
se produc transmisii de microunde, laser, si infrarosu).
Media Access Control
Subnivelul inferior al nivelului legatura de date definit de Institute of

Electrical and Electronics Engineers (IEEE). Subnivelul MAC se ocupa de
accesul partajat la mediu, precum daca pasarea jetonului sau accesul
multiplu va fi folosit. De asemenea regulile de coordonare a utilizarii
mediului pe o retea de tip LAN.
Mediu de transmisie
Material (cablu sau aer) prin care sunt transmise semnalele de la un

dispozitiv de retea la altul.
Megabit
1,048,576 biti (aproximativ 1 milion de biti).
Megabiti pe secunda (Mbps)
Unitatea de masura obisnuita a cantitatii de informatii ce sunt transferate

pe o conexiune intr-o secunda. O rata de trasfer de 1Mbps este o rata de
aproximativ 1 milion de biti sau 1.000 de kilobiti pe secunda.
Megabyte (MB)
1,048,576octeti (bytes) (sau aproximativ 1 milion de octeti).
Memoria Conventionala
Toate adresele de memorie de la 0 la 640KB.
Memorie Flash
Chip de memorie rescriptibila ce mentine datele dupa ce a fost oprita

alimentarea.
958
Memorie extinsa
Memoria peste 1MB.
Memorie video
Memorie RAM dedicata unui adaptor de placa video (video RAM sau
VRAM). Este, de asemenea, o zona din memoria RAM impartita cu UCP.
Memoria virtuala
Memorie creata si controlata de catre sistemul de operare prin manipularea

spatiului liber de pe hard disk pentru a simula mai multa memorie RAM
decat este de fapt instalata in sistem.
Mesagerie Instant (IM)
Metoda de comunicare bazata pe text, in timp real, condusa intr-o retea

dintre doi sau mai multi utilizatori.
Mesh Grip
Instrument atasat la capatul unui cablu pentru a ajuta la tragerea cablului.
Microfon
Dispozitiv de intrare audio.
Microunde
Undele eletromagnetice care se intind de la 1 la 30 GHz. Retelele bazate

pe microunde sunt o tehnologie in evolutie care castiga popularitate
datorita latimii de banda larga si a costului relativ scazut.
Modem de cablu
Actioneaza ca o interfata LAN conectand calculatorul la Internet. Modemul

de cablu conecteaza un calculator la reteaua de cablu a companiei prin
acelasi cablu coaxial care transmite semnale TV catre televizor.
Modem de tip placa de extensie
Modem care este inserat intr-un slot de extensie al placii de baza (ISA sau
PCI). Numit si modem intern.
Modem extern
959
Modem care se conecteaza la portul serial (COM1 sau COM2) la
majoritatea calculatoarelor. Un modem extern, cum ar fi un modem de
cablu, este folosit de obicei pentru conexiunile de mare viteza.
Modul protejat
Permit programelor sa acceseze mai mult de 1 MB de memorie fizica, si

protejeaza impotriva accesului gresit al memoriei, cum ar fi programe ce nu
pot executa un segment de date, sau scrie intr-o zona de cod.
Modulator/Demodulator (modem)
Dispozitiv care converteste semnalul digital produs de calculator intr-un

format ce poate fi trimis si primit peste o linie telefonica analogica.
Monitor cu cristale lichide (LCD)
Tip de ecran usor, de inalta rezolutie, care functioneaza prin blocarea

luminii mai degraba decat o creeze.
Monitor LCD
Dispozitiv de iesire care trece lumina polarizata prin cristale lichide pentru a
produce imaginile pe ecran.
Monitorul
Dispozitivul de afisare care functioneaza cu placa video instalata pentru a

prezenta output-ul unui calculator. Claritatea unui monitor CRT se bazeaza
pe latimea de band pentru video, intensitatea punctelor (dot pitch), rata de
reimprospatare, si convergenta.
MSCONFIG
Utilitar Windows conceput pentru a ajuta la depanarea sistemului de

operare. Permite utilizatorului sa editeze aplicatiile de pornire si sa
acceseze fisierele BOOT.INI., SYSTEM.INI, si WIN.INI.
Mufa pentru casti
Conectorul ce este utilizat pentru a atasa un dispozitiv audio de iesire.
Multimetru
Unealta de depanare care masoara voltajele electrice, rezistentele si

curentul.
Multimetru digital (DMM)
960
Instrument care combina functionalitatea unui voltmetru, ohmmetru si
ampermetru intr-un singur dispozitiv.
Multimode
Fibra optica care are un nucleu mai gros decat cea single-mode. Este usor
de fabricat, poate folosi surse de lumina simple, precum leduri, si
functioneaza bine pe distante scurte. Acest tip de fibra permite undelor de
lumina sa se disperseze in mai multe cai pe masura ce parcurg fibra.
Multiprocesare
Permite programelor sa imparta doua sau mai multe UCP-uri.
Multipurpose Internet Mail Extensions (MIME)
Standard care extinde formatul de e-mail pentru a include text in standardul

ASCII, ca si alte formate precum imagini si documente de procesare de
text. Utilizat in mod normal impreuna cu SMTP.
Multitask
Rularea a doua sau mai multe aplicatii in acelasi timp.
Multithread
A diviza un program in parti mai mici care pot fi incarcate dupa cum este
necesar de catre sistemul de operare. Multithreading-ul permite rularea
simultana (multitasking) a mai multor programe individuale.
Multi-utilizator (Multi-user)
Doi sau mai multi utilizatori ce ruleaza programe si impart dispozitive

periferice in acelasi timp, precum imprimanta.
-N-
NetView
Arhitectura de management a unei retelei IMB si aplicatiile aferente.

NetView este o aplicatie ce guverneaza metoda de acces pentru
telecomunicatii virtuale (virtual telecommunications access method -
VTAM), folosita pentru controlul mainframe-urilor intr-o retea Systems
Network Architecture (SNA).
Network Access Point (NAP) (Punct de Acces in Retea)

961
Punct la care sunt interconectati furnizorii de conectivitate.
Network Basic Input/Output System (NetBIOS)
Interfata de programare a aplicatiilor (Application programming interface -

API) folosita de aplicatii pe un LAN IBM pentru a efectua cereri de servicii
de la procesele de retea de nivel inferior. Aceste servicii pot include
stabilirea si terminarea conexiunii si transfer de informatii.
New Technology File System (NTFS)
Tip de sistem de fisiere ce ofera o toleranta imbunatatita la defectiuni fata

de sistemele de fisiere traditionale, si deasemenea ofera securitate la nivel
de fisier.
Nibble
Jumatate de octet, sau patru biti.
Nivelul Aplicatie
Nivelul 7 din modelul de referinta OSI. Acest nivel asigura servicii

programelor precum posta electronica, transfer de fisiere, si emulare de
terminale, care sunt in afara modelului OSI. Nivelul aplicatie identifica si
stabileste disponibilitatea viitorilor parteneri de comunicatie si resursele
necesare pentru a va conecta cu ei, sincronizeaza aplicatiile ce
coopereaza, si stabileste acordul in ceea ce priveste procedurile pentru
recuperarea erorilor si controlul integritatii datelor. Corespunde aproximativ
cu nivelul tranzactiilor de servicii din modelul System Network Architecture
(SNA). Modelul de referinta OSI include nivelurile: aplicatie, prezentare,
sesiune, transport, retea, legatura de date si fizic.
Nivelul Fizic
Nivelul 1 al modelului de referinta Open System Interconnection (OSI).

Nivelul fizic defineste specificatiile electrice,mecanice, procedurale si
functionale de activare, mentinere si dezactivare a legaturii fizice dintre
dispozitivele finale. Corespondent al nivelului de control fizic din modelul
System Network Architecture (SNA). Modelul de referinta OSI include
nivelurile: aplicatie, prezentare, sesiune, transport, retea, legatura de date
si fizic.
Nivelul Legatura de Date
Nivelul 2 al modelul de referinta OSI. Acest nivel garanteaza transmiterea

datelor peste o legatura fizica. Nivelul data-link se ocupa cu adresarea
fizica, topologia retelei, ordinea legaturii, notificarea erorilor, livrarea
ordonata a cadrelor si controlul fluxului. IEEE a impartit acest nivel in doua
962
sub nivele, sub nivelul MAC si sub nivelul LLC. Uneori, pur si simplu, numit
nivelul de legatura (link). In linii mari corespunde cu nivelul data link control
al modelului SNA. Modelul de referinta OSI include nivelurile aplicatie,
prezentare, sesiune, transport, retea, legatura de date si fizic.
Nivelul Prezentare
Nivelul 6 din modelul de referinta Open System Interconnection(OSI). Acest

nivel asigura ca informatia trimisa de catre nivelul aplicatie de pe un sistem
sa poata fi citita de catre nivelul aplicatie de pe celalalt sistem. Nivelul
prezentare se ocupa si cu structura datelor folosita de programe si de
aceea negociaza sintaxa de transfer a datelor pentru nivelul aplicatie.
Corespunde perfect nivelului prezentar Modelul de referinta OSI include
nivelurile :aplicatie, prezentare, sesiune, transport, retea, legatura de date
si fizic.
Nivelul Retea
Nivelul 3 din modelul de referinta Open System Interconnection(OSI). Acest

nivel ofera conectivitate si selectare a traseului intre doua sisteme finale.
Nivelul de retea este nivelul la care se produce procesul de rutare.
Corespunde aproximativ cu nivelul "controlul cailor" din modelul System
Network Architecture (SNA). Modelul de referinta OSI include nivelurile:
aplicatie, prezentare, sesiune, transport, retea, legatura de date si fizic.
Nivelul Sesiune
Nivelul 5 din modelul de referinta Open System Interconnection (OSI).

Acest nivel stabileste, gestioneaza si incheie sesiuni intre aplicatii si
gestioneaza schimbul de date intre entitatile nivelului de prezentare.
Modelul de referinta OSI include nivelurile: aplicatie, prezentare, sesiune,
transport, retea, legatura de date si fizic.
Nivelul Transport
Acesta este nivelul 4 din modelul de referinta Open System Interconnection

(OSI). Acest nivel este responsabil pentru comunicarea fiabila intre
punctele terminale. Nivelul de transport ofera mecanisme pentru stabilirea,
intretinerea si terminarea circuitelor virtuale, detectarea si recupererea
erorilor in timpul transmisiei si informatii despre fluxul de date. Corespunde
nivelului de transmisie din modelul SNA. Modelul de referinta OSI include
nivelurile: aplicatie, prezentare, sesiune, transport, retea, legatura de date
si fizic.
Nod
1) Capatul unei conexiuni de retea sau jonctiune comuna a doua sau mai
multe linii intr-o retea. Nodurile pot fi procesoare, controller-e, sau statii de
963
lucru. Nodurile, care difera prin rutare si alte capacitati functionale, pot fi
interconectate prin legaturi, si servesc ca puncte de control in retea. "Nod"
este uneori folosit pentru referiri generale la o entitate ce poate accesa o
retea, si se foloseste frecvent ca alternativa a lui "dispozitiv".
2) In Systems Network Architecture (SNA), componenta de baza a unei
retele, si punctul la care una sau mai multe unitati functionale conecteaza
canale sau circuite de date.
Northbridge
Unul dintre cele doua chip-uri din chipset-ul - nucleu logic, al unei placi de
baza. Acesta in general conduce comunicatiile intre UCP, RAM, AGP, PCIe,
si chip-ul nucleu southbridge. Deasemenea este considerat un Memory
Controller Hub (MCH).
NSLOOKUP
Comanda ce returneaza adresa IP a unui nume de host dat. Aceasta

comanda poate deasemenea sa faca opusul, adica sa gaseasca numele
de host pentru o adresa IP data.
NTDETECT
Program folosit de sistemele Intel pentru a detecta hardware-ul instalat.
-O-
Optiuni de manipulare a mediului
Optiuni prin care o imprimanta manipuleaza mediul, inclusiv orientarea,

marimea, si greutatea hartiei.
Optiunile de afisare ale imprimantei
Determina cum sunt transferate cerneala sau tonerul catre hartie si includ
managementul culorii, calitatea printarii si viteza de printare.
Otravirea DNS
Schimba inregistrarile DNS-ului unui sistem pentru a redirectiona cererile

catre servere false unde informatiile sunt inregistrate.
964
-P-
Pachet
Gruparea logica a informatiei ce include un header ce contine informatie de

control si de obicei date ale utilizatorului. Termenul este cel mai des folosit
pentru a ne referi la unitatile de date de la nivelul retea. Termenii
datagrama, frame, mesaj si segmente sunt de asemenea folosite pentru a
descrie gruparea logica a informatiei la diferitele nivele ale modelului de
referinta Open System Interconnection (OSI) si in diferite cercuri
tehnologice.
Packet Internet Gopher (ping)
O comanda simpla dar destul de folosita ce include cele mai multe

implementari ale stivei TCP/IP. Putem folosi comanda ping cu numele
statiei sau cu IP-ul sau pentru a testa conectivitatea. Determina daca o
anumita adresa IP este accesibila trimitand pachete ICMP "echo request"
catre calculatorul destinatie sau catre alt echipament de retea. Destinatarul
trimite inapoi un mesaj ICMP echo reply pentru a confirma conectivitatea.
Page Description Language (PDL)
Cod ce descrie continutul documentului intr-un limbaj pe care imprimanta il

poate intelege.
Pagini pe minut (ppm)
Masura vitezei unei imprimante.
Pana de Curent
Pierderea completa a curentului electric.
Parallel Advanced Technology Attachment (PATA)
Standard pentru conexiunea hard discului sau unitatilor optice intr-un

calculator ce foloseste o metoda de semnale paralela.
Partitie Activa
Partitie de pe un hard disk care este setata ca partitie de boot si care de

obicei contine sistemul de operare care este folosit pe calculator. O singura
partitie dintr-un calculator poate fi setata ca activa sau de boot pe un hard
disk.
Partitie extinsa
965
A doua partitie a hard disk-ului.
Partitie primara
Prima partitie de pe un hard disc. O partitie primara nu poate fi impartita in

sectiuni mai mici.
Penseta
Instrument folosit pentru a scoate si manipula componente mici.
Perechi rasucite
O pereche de fire izolate rasucite intr-o spirala regulata pentru a controla

efectele zgomotului electric. Aceste perechi pot fi ecranate sau neecranate.
Perechile rasucite sunt comunte in aplicatiile de telefonie sau retelele de
date. Cablurile cu perechi rasucite Categoria 3, Categoria 5, Categoria 5e
si Categoria 6 contin 4 perchi de fire rasucite invelite intr-o camasa din
cauciuc.
Personal Computer Memory Card International Association (PCMCIA)
Asociatia din industrie ce defineste standarde pentru placile de extensie ale

laptopurilor.
Phishing
Tip de spam destinat pentru a convinge utilizatorul sa furnizeze

expeditorului informatii ce vor permite acestuia din urma sa acceseze
informati personale ale utilizatorului.
Pictograma
Imagine ce reprezinta o aplicatie sau o capabilitate.
Pictograma My Computer
Pictograma de pe desktop care ofera acces la unitatile de stocare instalate

si la alte proprietati ale calculatorului.
Piezoelectric
Pentru imprimante, o descarcare electrica ce modifica dimensiunea si

forma unei duze. Aceasta schimbare de dimensiune a duzei poate sa
actioneze ca o pompa. Actiunea de pompare elimina cerneala din duza pe
foaie.
Pista
966
Un cerc complet in jurul unui platan al hard disk-ului format din grupuri de
512 byte.
Placa de baza
Panoul prinipal de circuite imprimate care conecteaza toate componentele

calculatorului precum UCP, BIOS, memorie, interfete de stocare in masa,
porturi paralele si seriale, sloturi de expansiune, si controlere necesare
pentru dispozitivele periferice standard.
Placa de Extensie
Placa de extensie care mareste numarul dispozitivelor de control si de

porturi disponibile intr-un calculator.
Placa de retea - NIC (Network Interface Card)
Interfata calculatorului pentru reteaua LAN. Aceasta placa este de obicei

inserata intr-un slot de expansiune dintr-un calculator si il conecteaza la
mediul de transmisie al retelei.
Placa de retea a unei imprimante
Adaptor folosit de imprimanta pentru a accesa mediul de retea.
Placa de retea Wireless
Card de extensie care permite unui calculator de a se conecta la un

modem wireless utilizand semnale RF (Frecventa Radio).
Placa de sunet
Placa cu circuite integrate care imbunatateste capacitatile audio ale

calculatorului.
Placa PC
Placa de extensie folosita in laptopuri pentru a se conforma la standardele

PCMCIA.
Placa Video de Accelerare
Placa cu circuite integrate care contine un procesor si memorie pentru

accelerarea vitezei aplicatiilor grafice. Placile video de accelerare sunt
utilizate in primul rand pentru aplicatii 3D si jocuri.
Plain Old Telephone Service (POTS)
967
Sistemul de telefonie obisnuit ce foloseste semnale analogice pentru a
transmite voce si date. Denumit uneori Retea comutata de telefonie publica
(Public Switched Telephone Network - PSTN).
Plug-and-Play (PnP)
Tehnologie ce perminte unui calculator sa configureze automat un

dispozitiv atasat.
Politica de intretinere preventiva
Program detaliat ce determina timpul la care se executa operatii de

intretinere, tipurile de operatiuni executate, si specificatiile despre cum este
indeplinit planul de intretinere.
Politica locala de securitate
Imbinare de setari de securitate, care definesc securitatea de pe

calculatorul pe care se gasesc acestea.
Pornire la cald (warm boot)
Repornirea unui calculator care este deja pornit, fara ca mai intai sa fie
inchis.
Port Ethernet
Portul RJ-45 este folosit pentru a conecta calculatorul la o retea locala cu

fir.
Port infrarosu
Transmitator/receptor wireless ce actioneaza in raza vizuala si este folosit

pentru transmisiile de date.
Port paralel
Socket folosit pentru a conecta un echipament precum imprimanta sau

scanner.
Port serial
Socket folosit pentru a conecta un mouse sau un trackball.
Port S-video
Conector mini-DIN cu patru pini folosit pentru a transmite semnal video

unui echipament compatibil. S-Video separa portiunile de luminozitate si
culoare ale unui semnal video.
968
Port Universal Serial Bus (USB)
Conexiune externa, hot-swapable, bidirectionala pentru cablurile USB ce

sunt conectate la dispozitive periferice.
Port-ul modem-ului
Mufa RJ-11 care conecteaza un calculator la o linie telefonica standard.

Portul modemului poate fi folosit pentru a conecta calculatorul la Internet,
pentru a trimite si a primi documente prin fax si pentru a raspunde la
apelurile telefonice.
Port-ul mouse-ului
Socket-ul PS/2 care este utilizat pentru a adauga un mouse extern.
Portul tastaturii
Slotul PS/2 folosit pentru atasarea unei tastaturi externe.
Posta Electronica (e-mail)
Posibilitatea utilizatorilor de a comunica intr-o retea de calculatoare.

Schimbul de mesaje intre calculatoare folosind comunicarea in retea.
Power Line Communication (PLC)
Metoda de comunicare ce foloseste sistemul de alimentare cu energie

pentru a transmite si primi date.
Power-On Self-Test (POST)
Test de diagnosticare al memoriei si al hardware-ului atunci cand sistemul

este pornit.
Primary Rate Interface (PRI)
Interfata Integrated Services Digital Network (ISDN) catre rata primara de

acces. Prima rata de acces este construita dintr-un singur canal D de 64-
Kbps si 30 de canale B pentru voce si date. Comparatie cu BRI.
Printer Control Language (PCL)
Dezvoltat de catre Hewlett-Packard pentru a permite aplicatiilor software sa

comunice cu imprimantele laser HP sau HP-compatibile. PCL este acum un
standar industrial pentru aproape toate tipurile de imprimanta.
Procesor mobil
969
UCP-urile care sunt optimizate pentru a utiliza mai putina energie permit
bateriilor de laptop sa dureze mai mult.
Profilul utilizatorului
Setari specifice pentru utilizatorul care este autentificat la calculator.
Protector pentru variatii de tensiune
Supresor ce stabilizeaza tensiunea ce merge la un dispozitiv.
Protocol
1) Descriere formala a unui set de reguli si conventiile ce guverneaza

modul in care echipamentele schimba informatia intr-o retea.
2) Camp dintr-o datagrama IP ce indica protocolul nivelului superior
(Nivelul 4) ce a trimis datagrama.
Protocol Data Unit (PDU)
Un element de date ce este specificat intr-un protocol al unui nivel din

modelul Open System Interconnection (OSI). Spre exemplu, PDU-ul
nivelului 1 este bitul sau fluxul de date, pentru nivelul doi este un frame,
pentru nivelul 3 este un pachet si pentru nivelul 4 este un segment.
Protocol de Transfer de Fisiere (FTP)
Set de reguli ce arata cum sunt transferate fisierele. FTP permite conexiuni
simultane catre sisteme de fisiere aflate la distanta.
Proxy
Entitate ce, in interesul eficientizarii, actioneaza in numele alteia.
Punct de Acces (Access Point)
Dispozitiv care conecteaza dispozitive de retea fara fir pentru a forma o

retea wireless. Un punct de acces de obicei se conecteaza la o retea cu fir,
si poate crea o punte intre dispozitive cu fir si dispozitive fara fir. Distantele
de conectivitate pot varia intre cativa metri si mai multi kilometri.
Punct de Prezenta - POP (Point of Presence)
Punct de interconectare dintre facilitatile de comunicare oferite de catre

compania de telefonie si distribuitorul principal din cladire.
Punct optic broadband
970
Transmisie broadband prin infrarosu capabila sa manevreze cereri
multimedia de inalta calitate.
Punga Antistatica
Material de impachetare care protejeaza componentele impotriva

descarcarii electrostatice.
-R-
Radiatorul si coolerul
Dispozitiv ce disipeaza caldura de pe componentele electrice in aerul din

jur.
RAM Dinamic (DRAM)
Memorie RAM ce stocheaza informatia in condensatori ce trebuie

reimprospatati periodic. Pot aparea intarzieri deoarece memoriile DRAM
sunt inaccesibile procesorului atunci cand isi reimprospateaza continutul.
Cu toate acestea memoriile DRAM sunt mai putin complexe si au o
capacitate mai mare decat memoriile SRAM.
Random Access Memory (RAM)
Memorie care stocheaza datele temporar pentru a fi priocesate de UCP.

Este numita si memorie fizica.
Rata de transfer a datelor
Face referire la viteza cu care calculatorul poate transfera date in memorie.
Rata de transfer (bit rate)
Viteza la care sunt transmisi biti, de obicei exprimata in biti pe secunda

(bps).
Read Only Memory (ROM)
Memorie care stocheaza permanent setari de configurare predefinite si

date pe un chip care poate fi doar citit. Acest tip de memorie isi pastraza
continutul cand nu este alimentat.
Recunoasterea scrisului de mana
971
Capacitate a calculatorului, in special a dispozitivelor mobile, de a
recunoaste litere si numere scrise de mana si de a le convertii in text
ASCII.
Reduced Instruction Set Computer (RISC)
Arhitectura care foloseste un set relativ redus de instructiuni. Chipurile

RISC sunt proiectate pentru a executa aceste instructiuni foarte rapid.
Redundant Array of Independent Disks (RAID)
Ofera toleranta la defecte pentru a preveni pierderea datelor in cazul unei

defectiuni a hard disk-ului pe un server din retea. Este cunoscut si ca
Redundant Array of Inexpensive Disks.
Regedit
Aplicatie Windows care permite utilizatorilor sa editeze registrele.
Registrii Windows
O baza de date pentru intreg sistemul folosita de sistemul de operare

Windows pentru a stoca informatii si setari pentru componentele hardware
sau software, utilizatori si preferintele din sistem.
Remote Access Server (RAS) - server cu acces la distanta
Server dedicat pentru utilizatori care au nevoie sa acceseze fisiere si

servicii de printare in reteaua locala ditr-o locatie la distanta.
Remote Installation Services (RIS) - servicii de instalare la distanta
Abilitatea de a descarca o sesiune de instalare a sistemului de operare

Windows din retea. Aceasta instalare poate fi solicitata de utilizator sau
fortata pe calculator de catre administrator.
Replicator de porturi
Unitate de baza fixa unde un laptop este inserat si este capabil sa fie
conectat la echipamente periferice.
Restore Point - Punct de Restaurare
Utilitar din sistemele de operare Microsoft Windows Me, XP si Vista.

Permite revenirea la o versiune anterioara pentru fisierele de sistem, chei
de registre si programe instalate in cazul unei defectiuni in sistem. Datele
utilizatorilor nu sunt afectate de un punct de restaurare.
Retea
972
Grup de doua sau mai multe dispozitive electronice, precum calculatoare,
PDA-uri, si telefoane inteligente care intercomunica pentru a partaja date si
resurse.
Retea comutata de telefonie publica (Public Switched Telephone Network

- PSTN)
Termen general ce se refera la varietatea de retele telefonice si seviciile din

toata lumea. Denumit uneori plain old telephone service (POTS).
Retea de calculatoare
Doua sau mai multe calculatoare conectate impreuna printr-un mediu de

transmisie pentru a partaja date si resurse.
Retea de mare intindere (WAN)
Reteaua de comunicatii de date care serveste utilizatorilor pe o arie

geografica larga si deseori utilizeaza dispozitive de transmisie oferite de
transportatorii comuni. Frame Relay, SMDS si X.25 sunt exemple de WAN-
uri.
Retea de tip client/server
Reteaua in care serviciile se afla intr-un calculator dedicat, care raspunde

la cererea unui ultilizator sau client.
Retea de tip dial-up (DUN)
Foloseste linia publica telefonica pentru a comunica.
Retea Locala (LAN)
Retea de comunicatii, care acopera o mica zona geografica si este sub

controlul unui singur administrator.
Retea Token Ring
Foloseste o topologie de tip inel si o metodologie cu transmisie a jetonului

pentru a crea tarnsmisii de date fara coliziuni.
Retea Wireless (fara fir)
Extinderea unei retele cu fir utilizand o semnele de frecventa radio (RF)

pentru a se conecta la punctele de acces. Semnalele Wireless pot fi
repetate la punctele de acces suplimentar, extinzand distanta retelei.
rezistenta (r)
973
Unitate de masura, in ohmi, a opozitiei materialului la trecerea curentului
electric.
Rezolutia imprimantei
Numarul de puncte mici pe care capul unei imprimante este capabil sa le

scrie pe foaie atunci cand este formatata o imagine.
Rezolutie
Numarul de pixeli distincti in fiecare dimensiune care pot fi afisati pe

ecranul unui calculator. Cu cat rezolutia este mai mare, cu atat creste
calitatea ecranului. De asemenea se numeste rezolutia ecranului.
Rola de presare
Laminator mare intr-o imprimanta matriceala ce aplica presiune pentru a

mentine hartia din alunecare. Daca o hartie multi-copiere este folosita, golul
din placa poate fi ajustat la marimea hartiei.
Router
Un echipament de nivel Retea care foloseste una sau mai multe metrici
pentru a determina calea optima pe care traficul din retea ar trebui trimis.
Routerele directioneaza pachete de la o retea la alta pe baza informatiilor
de nivel Retea. Este numit ocazional gateway, desi aceasta definite a unui
gateway devine depasita.
Router implicit
Ruta aleasa pentru ca un calculator de pe un segment de retea sa poata

comunica cu un calculator de pe un alt segment.
Routing Information Protocol (RIP)
Protocol de rutare interior - Interior Gateway Protocol (IGP) inclus in

sistemele de operare Unix Berkeley Standard Distribution (BSD). Este cel
mai folosit IGP din Internet. RIP foloseste ca metrica numararii hop-urilor
(router-elor afloate intre sursa si destinatie).
Rutare Dinamica
Rutare care se modifica automat in functie de schimbarile traficului sau

topologiei de retea. Numit si rutare adaptabila.
974
-S-
Safe Mode
Optiunea la pornirea sistemului care incarca doar componentele de baza

de care are nevoie Windows-ul pentru a putea rula. Este folosit pentru
depanare.
Satelit broadband
Conexiune la o retea in banda larga folosind o antena satelit.
SCANDISK
Utilitar Windows folosit pentru a examina toate fisierele de pe disc.
Scanare pentru detectare de virus
Utilitar ce controleaza toate unitatile hard disk si memoria pentru a detecta

virusi.
Scurtatura (Shortcut)
Combinatie de taste care activeaza o comanda.
Scut I/E
Placa metalica impamantata instalata pe partea din spate a carcasei, ce

permite accesul la conectorii placii de baza din exteriorul carcasei.
Security keyhole
Punct solid al carcasei utilizat pentru a atasa un cablu de securitate.
Secventa de stabilire a unei conexiuni (handshake)
Serie scurta de comunicatii ce apare intre doua modemuri. Acestea

stabilesc nivelul de pregatire al modemurilor si calculatoarelor angajate in
transferul datelor.
Sediul principal de distributie (Main Distribution Facility - MDF)
Camera principala de comunicatii pentru o cladire. De asemenea, punctul

central al unei topologii de retea star unde sunt localizate panourile de
patch-uri, hub-urile, si routerele.
Segment
975
Parte a unei retele in care fiecare dispozitiv comunica folosind nivelul fizic
al modelului OSI. Hub-urile si repeater-urile extind si devin parte a
segmentului de retea, in timp ce switch-urile si router-ele definesc si separa
segmentul de retea.
Semiconductor
Material folosit pentru a face cipuri care pot fi conductoare sau izolatoare,
in functie de semnaul de control aplicat. Cele mai comune materiale
semiconductoare sunt siliciul si germaniul. Aceste materiale au alte
materiale adaugat pentru a le creste conductivitatea.
Server
Depozit de fisiere, sau alte resurse, care pot fi accesate si partajate intr-o
retea de catre mai multi utilizatori.
Server de retea
Calculator ce ofera unele servicii de retea, precum partajarea de fisiere, si

este capabil sa suporte mai multi utilizatori si mai multe sarcini.
Service Level Agreement (SLA)
Contract care defineste asteptarile intre o organizatie si serviciile

furnizorului pentru a asigura un nivel de sprijin convenit.
Servicii de fisiere in retea (network file services)
Permite partajarea documentelor intr-o retea pentru a facilita dezvoltarea

unui proiect.
set de comenzi compatibil Hayes
Set de comenzi AT pe care majoritatea software-urilor pentru modem le

folosesc. Acest set de comenzi este denumit dupa Hayes Microcomputer
Products Company, compania care le-a definit.
Setul Comenzilor de Atentionare (AT)
Transmite modemului instructiunile de apelare, inchidere, resetare, si

altele. Se bazeaza pe setul de comenzi Hayes.
Simple Mail Transfer Protocol (SMTP)
Protocol folosit de serverele e-mail pentru a transmite mesaje text ASCII.

Cand este completat cu protocolul MIME, SMTP poate transmite e-mail cu
poze si documente. SMTP este uneori utlizat de catre clientii e-mail pentru
a descarca mesajele de la un server de e-mail. Cu toate acestea, ca
976
urmare a posibilitatii limitate de a tine mesajele in coada la destinatie, alte
protocoale cum ar fi POP sau IMAP sunt folosite pentru a primi e-mail.
Simplex
Capacitatea de transmitere a datelor doar intr-o singura directie intre o

sursa si o destinatie.
Single-mode
Cablul cu fibra de sticla ce are miez foarte subtire. Utilizeaza un laser de

mare putere ca si sursa de lumina si poate transmite semnale peste
distante mult mai mari decat fibra optica multi-mode.
Sistem
O combinatie de componente hardware si software. Hardware este

echipamentul fizic, cum ar fi carcasa, unitatile de discheta, tastaturi,
monitoare, cabluri, boxe si imprimante. Software descrie programele care
ruleaza in sistem.
Sistem de fisiere
Cele doua tipuri de sisteme de fisiere disponibile in Windows XP sunt

FAT32 si NTFS. NTFS are caracteristici de stabilitate si securitate mai
bune.
sistem de operare
Programe software care indeplinesc sarcini generale, precum controlarea

memoriei RAM, prioritizarea procesarii, controlarea dispozitivelor de intrare
si de iesire, si managementul fisierelor.
Sistem de Operare de Retea - NOS (Network Operating System)
Sistem de operare proiectat special sa ofere caracteristici de retea

suplimentare.
Slot de extenie
Fanta intr-un calculator unde un card PC poate fi inserat pentru a extinde

capabilitatile calculatorului.
Small Computer System Interface (SCSI)
Interfata paralel care accepta mai multe dispozitive pe acelasi cablu si

transmite datele mai repede decat magistralele standard.
Smart Card
977
Dispozitiv de dimensiunea unei carti de credit ce include un procesor si
memorie, folosit pentru a stoca informatii si pentru a autentifica utilizatorii in
retea. Smart cardurile folosesc doi factori de identificare deoarece
utilizatorul trebuie sa aiba atat cardul cat si o parola de acces pentru a
accesa reteaua.
Socket cu forta de insertie zero (ZIF)
Socket pentru chipuri ce permite introducerea sau scoaterea acestuia fara

folosirea de instrumente sau forte. Aceasta este comuna chipurilor delicate
precum UCP.
Software pentru diagnosticare
Programe care ajuta in procesul de depanare.
Solenoid
Bobine din sarma care formeaza electromagneti ce misca pinii intr-o

imprimanta matriceala.
Southbridge
Cip care implementeaza aplicatiile lente ale placii de baza. Este conectat la
UCP prin cipul northbridge. Cunoscut si ca Statia de Control de
Intrare/Iesire (Input/Output (I/O) Controlling Station (ICH)).
Spam
Mesaje e-mail nesolicitate.
Spoof
Dobandirea accesului la resursele dispozitivelor simuland identitatea unui

calculator de incredere.
Spooling
Procesul de încărcare a documentelor intr-o memorie tampon (de obicei o

zonă pe hard disk) până când imprimanta este pregatita pentru a imprima
documente.
Spyware
Malware ce monitorizeaza activitatea calculatorului. Spyware-ul transmite

apoi aceasta informatie organizatiei responsabile de lansarea spyware-ului.
Standby Power Supply (SPS)
978
Baterie de rezerva care este activata atunci cand nivelul tensiunii scade
sub normal.
Standoff
Bariera folosita pentru a separa fizic componentele.
Static RAM (SRAM)
Tip de memorie RAM ce isi pastreaza continutul atat timp cat este
alimentat. SRAM nu necesita o reimprospatare constanta, ca la memoria
RAM dinamica.
Static Random Access Memory (SRAM)
Memorie ce retine datele atat timp cat exista o tensiune aplicata. Folosita in
principal pentru memoria cache a procesorului.
Statie de baza
Dispozitiv care conecteaza laptop-ul la o sursa AC si la alte periferice.
Statie de extindere
Dispozitiv care conecteaza laptop-ul la o sursa AC si alte periferice.
Stylus
Instrument de scris. In mod obisnuit utilizat ca si metoda de intrare pentru

ecranele sensibile la atingere ale PDA-urilor si tabletelor grafice.
Subnetare
Divizarea logica a unei retele. Ofera modalitatile de impartire a retelei;

masca de subretea specifica modul de impartire.
Supresor pentru variatii de tensiune
Dispozitiv care se asigura ca tensiunea ce merge la un dispozitiv ramane

sub un anumit nivel.
Sursa de alimentare
Converteste curentul alternativ intr-un curent continuu de voltaj mai mic ce

porneste toate componentele unui calculator. Sursele de tensiune sunt
clasificate in functie de puterea disipata.
Surubelnita cu cap drept
979
Unealta folosita pentru a strange sau pentru a slabi suruburile cu capul
drept.
Surubelnita de tip Philips
Unealta folosita pentru a strange sau desface suruburile cu capul in cruce.
Surubelnita torx
Instrument folosit pentru a strange sau pentru slabi suruburile care au un

cap sub forma de stea, trasatura intalnita la suruburile laptop-urilor.
Switch
1) Parametru adaugat unei comenzi DOS pentru ai modifica modul in care

sunt afisate datele de iesire. 2) Un dipozitiv de retea cunoscut si ca un
multiport bridge.
SYN Flood
Deschide la intamplare porturi TCP, testand echipamentul de retea sau

calculatorul cu o cantitate mare de cereri false, cauzand blocajul sesiunilor
pentru ceilalti. De asemenea vezi si Denial of Service (DoS).
System Restore
Serviciu Windows XP care ruleaza in fundal si permite utilizatorului sa

aduca sistemul de operare la setarile ce existau la o data anterioara.
-T-
Tambur electrofotografic
Partea centrala a imprimantei laser care colecteaza toner-ul ce va fi

imprimat pe hartie.
Task Manager
Afiseaza aplicatiile active si identifica acele aplicatii care nu raspund pentru

a putea fi oprite.
Taskbar
Utilitar care face parte din Microsoft Windows care reprezinta in mod grafic
aplicatiile deschise, componentele calculatorului si alte informatii. De
asemenea furnizeaza o cale rapida pentru a accesa aceste resurse.
Tasta de Functie (tasta FN)

980
Tasta de modificare gasita de obicei la laptopuri. Este folosita in combinatie
cu alte taste pentru a indeplini functii specifice.
Tastatura
Dispozitiv de intrare cu taste avand multiple functionalitati.
Tastatura laptopului
Dispozitiv de intrare care include caractere alfanumerice, semne de

punctuatie si taste cu functii speciale.
Telecommunications Industry Association (TIA)
Organizatie care dezvolta standardele care au legatura cu tehnologiile de

telecomunicatii. Impreuna, TIA si Electronic Industries Alliance (EIA) au
formalizat standardele, cum ar fi EIA/TIA-232, pentru caracteristicile
electrice ale transmisiei de date.
Telnet
Aplicatiile pentru accesul la distanta sunt folosite pentru a permite accesul

de terminal intre statiiile din retea. Ca si instrument de depanare, telnet
poate verifica software-ul stratului aplicatie intre statiile sursa si destinatie.
Acesta este cel mai complet mecanism de testare disponibil pentru modelul
OSI.
Thicknet
Cablu coaxial care a fost folosit in retelele vechi si opera la 10 megabiti per
secunda cu o lungime maxima a cablului de 500 metrii. Denumit si
10BASE5.
Thinnet
Cablu coaxial care a fost folosit in retelele vechi si opera la 10 megabiti per
secunda cu o lungime maxima a cablului de 185 metrii. Denumit si
10BASE2.
Timpul intre esuari (Mean time between failures (MTBF)
Durata medie a timpului in care un dispozitiv va functiona fara sa se

defecteze. Informatii se gasesc in manualul de utilizare sau pe website-ul
producatorului.
toner
Cerneala de tip pudra folosita in imprimantele laser si fotocopiatoare pentru

a forma text si imagini pe hartia imprimantei.
981
Topologie
Asezarea fizica a componentelor in retea sau in cazul topologiei logice

semnalul sau datele care circula in retea.
Topologie fizica
Planul general al echipamentelor din retea.
Topologie logica
Metoda efectiva (inel sau bus) prin care diferite calculatoare si alte
echipamente comunica intre ele in retea. Contrast cu topologia fizica.
Topologie de retea
Modalitate in care calculatoare, imprimante si alte dispozitive sunt

interconectate.
Topologie stea ierarhica
Topologia stea ierarhica unde un hub central este conectat prin cablare
verticala la alte hub-uri care sunt dependente de el.
Topologie de tip magistrala
Reteaua in care fiecare calculator este conectat la un cablu comun.
Topologie Inel
Topologie a retelei formata dintr-o serie de repetoare conectate unul la

celalalt prin legaturi de transmisie unidirectionale formand o bucla inchisa.
Fiecare statie din retea este conectata la un repetor. In timp ce din punct de
vedere logic sunt un inel, topologiile inel sunt de cele mai multe ori ca o
stea in bucla inchisa.
Topologie mesh
Metoda de conectare a utilizatorilor care ofera cai alternative pentru

informatii. Daca o cale este intrerupta sau inutilizabila, informatile pot lua o
cale alternativa pana la destinatie.
Topologie Stea
Topologie de retea LAN in care statiile sunt conectate la un punct central

folosind legaturi point-to-point. O topologie inel care este organizata ca o
stea, ce pune in aplicare o bucla inchisa unidirectionala, in loc de legaturi
point-to-point.
982
Topologia stea extinsa
Topologia stea care este extinsa pentru a putea include si alte echipamente
de retea.
Touchpad
Dispozitiv de intrare sensibil la presiune care controleaza ccursorul.
Tracert
Utilitar al Windows-ului care urmareste ruta pe care un pachet o urmeaza

de la calculatorul sursa la destinatie.
Trackball
Bila, care daca este rotita controleaza cursorul.
Trackpoint
Punct de intrare care controleaza cursorul.
Transfer de date serial
Miscarea unui singur bit de informatie intr-un singur ciclu.
Transmisie Analogica
Transmisia semnalului prin fire sau prin aer in care informatia este
transportata prin varierea unei combinatii a amplitudinii semnalului,
frecventei si fazei.
Transmisie full-duplex
Transmisie de date ce poate avea doua directii in acelasi timp. Un exemplu

este o conexiune la Internet ce foloseste serviciul DSL.
Transmisie seriala
Metoda de transmitere a datelor in care bitii de date sunt transmisi

secvential pe un singur canal.
Transmission Control Protocol (TCP)
Protocolul internet principal pentru transmiterea datelor. TCP include

facilitati la stabilirea conexiunilor intre dispozitive, detectarea de erori si
retransmitere, si masurarea ratei de transfer a datelor intr-o retea. Multe
aplicatii standard, precum e-mail-ul, web browser-ul, transferul de fisiere, si
telnet, depind de serviciile TCP-ului.
983
Transmission Control Protocol/Internet Protocol (TCP/IP)
Nume comun pentru setul de protocoale dezvoltat de catre Departamentul

de Aparare al SUA (DoD) in anul 1970 pentru a suporta constructia de
retele la nivel global. TCP si IP sunt cele mai cunoscute protocoale din set.
Transmisiune half-duplex
Transmisie de date ce poate avea doua sensuri, dar nu in acelasi timp. Un

telefon si un radio bi-directional (statie emisie-receptie) sunt exemple.
Tub
Invelis care protejeaza mediul de transmisie impotriva deteriorarii si a

accesului neautorizat.
-U-
UCP (CPU)
Interpreteaza si proceseaza instructiunile software. Situat pe placa de

baza, procesorul este un chip cuprins intr-un singur circut integrat, numit
microprocesor. UCP contine doua componente de baza, o unitate de
control si Unitate Aritmetica Logica (UAL).
UCP cu doua nuclee
Doua nuclee inauntrul unui singur chip. Ambele nuclee pot fi folosite
impreuna pentru a creste viteza, sau pot fi folosite de doua procese in
acelasi timp.
Unitatea C:
In general, numele primei unitati hard disk dintr-un calculator. Unitatea A si

Unitatea B sunt rezervate pentru unitatile de discheta Unitatea B este rar
utilizata in momentul de fata in calculatoare.
Unitatea optica
Unitate ce foloseste laserul pentru a citi si/sau scrie CD-uri si DVD-uri.
Unitate care poate fi inlocuita de catre client (customer replaceable unit

(CRU))
Componenta pe care clientii o pot instala la locatia lor.
984
Unitate Compact Disc (CD)
Dispozitiv optic care citeste compact discuri.
Unitate de caseta
Dispozitiv folosit pentru backup-ul datelor pe unitatea unui server din retea.
Unitate Detasabila
O unitate de disc care poate fi scoasa dintr-un calculator pentru transportul

datelor.
Unitate DVD
Unitate optica ce citeste DVD-uri. O unitate DVD-ReWritable (DVD-RW)

poate scrie DVD-RW-uri.
Unitate hard disk (HDD)
Dispozitiv ce stocheaza si acceseaza date de pe platanele magnetizate ce

se rotesc la viteze ridicate. Unitatea hard disk, sau HDD-ul, este principalul
mediu de stocare dintr-un calculator.
Unitate Inlocuibila (field-replaceable unit (FRU))
Componenta pe care un tehnician de servicii priceput o poate instala la o

locatie aflata la distanta.
Unitate logica
Sectiune in care este impartita o partitie.
Unitate pentru discheta (FDD)
Dispozitiv ce invarte o discheta acoperita magnetic pentru a citi si scrie

date pe ea.
Universal Serial Bus (USB)
Magistrala seriala externa standard pentru a conecta multiple dispozitive

periferice. USB-ul poate conecta pana la 127 de dispozitive USB la rate de
transfer pana la 480 Mbps, si poate asigura curent continuu dispozitivelor
conectate.
UNIX
Sistem de operare ce este folosit in principal pentru a utiliza si mentine

retele de calculatoare.
985
Unshielded Twisted Pair (UTP)
Mediu pe baza de cablu cu patru perechi de fire folosit intr-o varietate de

retele. UTP-ul este evaluat in categorii, unde categoriile superioare asigura
cea mai buna performanta si cea mai mare latime de banda. Cele mai
populare categorii sunt Categoria 3, Categoria 5, Categoria 5e, Categoria 6
si Categoria 6A.
User Datagram Protocol (UDP)
Serviciu neorientat pe conexiune pentru livrarea datelor cu overhead mai

mic decat TCP-ul si proiectat pentru viteza. Aplicatiile de management
pentru retea, sistemele de fisiere de retea, si transportul simplu de fișiere
folosesc UDP.
Utilitar de configurare
Utilitar de gestionare a serviciilor sau un Utilitar de management cu

interfata grafica (GUI).
Utilitare de diagnosticare
Utilitare care monitorizeaza servere de retea.
-V-
Variatie de Tensiune
Orice crestere a tensiunii mai mult de 110 procente din valoarea normala
transportata de o linie de putere.
Ventilatie
Succesiune de aerisiri care permit aerului cald sa fie eliminat din interiorul
dispozitivului.
Very High Data Rate DSL (VDSL)
Latime de banda a transferului de date capabila de largime de banda de 13

Mbps pana la 52 Mbps.
Video Graphics Array (VGA)
Furnizeaza semnal video analog unui monitor analogic. Conectorul este

unul de tip 15-pini D-sub.
986
Virtual Private Network (VPN)
Sistem de criptare care protejeaza datele pe masura ce se transmit, sau

tuneluri, prin intermediul Internetului sa alte retele publice nesecurizate.
Virtual
Ceva care este mai degraba conceptual decat fizic/palpabil.
Virus
In termeni informatici, o parte sau un cod de software malitios care se

poate copia si poate infecta un calculator fara cunostinta sau permisiunea
utilizatorului. Anumiti virusi sunt benigni si nu afecteaza in mod ostil un
calculator, in timp ce alti virusi pot avaria sau sterge sistemul de operare si
fisierele de date.
Voice over IP (VoIP)
Metoda de a transmite apeluri telefonice prin intermediul Internetului

folosind tehnologia pachetelor comutate.
Voltaj (V)
Forta care creeaza un curent prin miscare electronilor. Forta

electromotoare sau diferenta de potential exprimate in volti.
-W-
WAN Celular
Retea WAN bazata pe o tehnologie ce permite utilizarea unui telefon mobil

sau a unui laptop pentru comunicatii de date si voce.
Wi-Fi
Marca licentiata initial de catre alianta Wi-Fi pentru a defini tehnologia unei
retele wireless inclusa si este bazata pe specificatiile IEEE 802.11.
Windows Explorer
Program Windows care reprezinta grafic structura de management a

fisierelor.
Wired Equivalent Privacy (WEP)
987
Standard din prima generatie de securitate pentru tehnologia wireless.
Wireless Transport Layer Security (WTLS)
Retea care ofera securitate pentru dispozitivele mobile care folosesc

protocolul de aplicatii wireless (WAP).
-Z-
Zgomot
Interferente, precum EMI sau RFI, ce cauzeaza inductie de curent nedorita

si pot cauza erori intr-un sistem de calculatoare.
Zona tampon
Memorie folosita pentru manipularea datelor in tranzit. Zonele tampon sunt

folosite in retelistica pentru a compensa diferentele de viteza de procesare
intre dispozitivele de retea. Acumularile de date pot fi stocate in zone
tampon pana cand acestea pot fi prelucrate de catre dispozitivele de
procesare mai lente. Uneori mai este numita si zona tampon pentru
pachete.
988

Cisco It Esential

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cisco It Esential

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Capitolul 1: Introducere in calculatoarele personale

Capitolul 2: Explicarea normelor de protectie a muncii in laborator

Capitolul 3: Asamblarea pas cu pas a unui calculator

Capitolul 4: Bazele intretinerii preventive si ale depanarii

Capitolul 5: Sisteme de operare

Capitolul 6: Laptop-uri si Dispozitive Portabile

Capitolul 7: Imprimante si Scannere

Capitolul 11: Avansat: Calculatoare personale

Capitolul 12: Avansat: Sisteme de operare

Capitolul 13: Avansat: Laptop-uri si Dispozitive Portabile

Capitolul 14: Avansat: Imprimante si scannere

Capitolul 15: Avansat: Retele

Capitolul 16: Avansat: Securitate

Dupa parcurgerea acestui capitol, veti putea indeplini urmatoarele obiective:

 Explicarea certificarilor din industria IT.

1.1 Explicarea certificarilor din industria IT

Pregatirea si experienta califica un tehnician pentru a putea opera si depana aceste

Acest curs se concentreaza pe urmatoarele doua certificari:

Dupa parcurgerea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele obiective:

 Identificarea nivelului de pregatire si certificarilor.

Cursul IT Essentials se concentreaza asupra a doua certificari din industria hardware si

 CCNA – Cisco Certified Networking Associate

Certificarile IT pot fi folosite drept acreditari pentru grade universitare si de colegiu in

1.1.2 Descrierea certificarii A+

Examenul CompTIA A+: Essentials

Examenul CompTIA A+: Tehnician IT

Examenul CompTIA A+: Tehnician de asistenta la distanta

Examenul CompTIA A+: Tehnician pentru calculator

Modulul 1: Componentele Hardware ale Calculatorului

Modulul 2: Sisteme de Operare

Modulul 3: Reteaua Locala si Servicii de Retea

Modulul 4: Utilizare Avansata a Retelelor

1.2 Descrierea unui calculator

1.3 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor

Sursa trebuie sa asigure suficienta energie electrica pentru componentele instalate si

Dupa parcurgerea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini:

1.3.1 Descrierea carcaselor

Carcasele au denumiri diferite:

Pe langa protectie si sustinere, carcasele asigura un mediu proiectat pentru a pastra

 Dimensiunea placii de baza

In Figura 2 este prezentata o lista a tuturor detaliilor.

NOTA: Ar trebui sa alegeti o carcasa in functie de dimensiunile fizice ale sursei de

1.3.2 Descrierea surselor de alimentare

Electricitate si Legea lui Ohm

Voltajul, curentul, puterea si rezistenta sunt termeni electronici pe care un tehnician

De exemplu, imaginati-va un circuit simplu care are un bec de 9 V conectat la o baterie

Ce se intampla in cazul in care folosim o baterie de 12 V si un bec de 12 V pentru a

100 W/12 V = 8.33 A

Sistemul produce aceeasi putere, dar foloseste mai putin curent.

Calculatoarele folosesc de obicei surse de alimentare din intervalul 200 W - 500 W.

AVERTISMENT: Nu deschideti sursa de alimentare. Capacitatile din interiorul sursei de

Dupa parcurgerea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele obiective:

 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor placilor de baza.

1.4.1 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor

Factorul de forma al placii de baza depinde de dimensiunea si forma placii. De asemena

Chip set-ul placii de baza permite procesorului sa comunice si sa interactioneze cu

Majoritatea chip set-urilor sunt impartite in doua componente distincte: Northbridge si

1.4.2 Explicarea numelor, scopurilor si caracteristicilor

Unele procesoare incorporeaza hyperthreading pentru o crestere de performanta. In cazul folosirii

1.4.3 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor

1.4.5 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor

Calculatoarele au porturi de extensie pe placa de baza ce permit instalarea de placi de