Sunteți pe pagina 1din 5

LABORATORUL NR.1.

NORME DE PROTECŢIE A MUNCII ŞI P.S.I.


O SCURTĂ PREZENTARE A OBIECTIVELOR ACESTUI LABORATOR.

NORME DE PROTECŢIE A MUNCII


Având în vedere faptul că în procesul de producţie pot avea loc din cauza neinstruirii
personalului participant, diverse evenimente generatoare de accidente cu urmări din cele
mai grave, se vor lua măsuri pentru înştiinţarea şi instruirea de către responsabili, despre
existenţa factorilor de risc astfel:
 în ATELIERUL DE MONTAJ COMPONENTE ELECTRONICE se
interzice:
o folosirea pistoalelor şi ciocanelor de lipit fără carcase sau carcase
deteriorate;
o folosirea cablurilor de alimentare cu izolaţia deteriorată;
o utilizarea prizelor fără împământare pentru ciocanele de lipit;
 în ATELIERUL CHIMIC – în această zonă manipularea compuşilor chimici
utilizaţi pentru corodarea cablajelor se va efectua numai folosind
echipamentul de protecţie şi ventilaţie sub o strictă supraveghere fiind
permanent pericol de:
o intoxicare;
o pericol de foc;
o degradarea chimică a pielii;
 în ATELIERUL DE PRELUCRĂRI MECANICE se va avea în vedere:
o buna ajustare pe corp a echipamentului de protecţie (salopete) a căror
manşete vor fi prevăzute cu elastic şi se vor purta în permanenţă
închise;
o este obligatorie purtarea ochelarilor de protecţie;
o părul va fi legat şi acoperit cu basma (la femei) sau bască (la bărbaţi);
 în ATELIERUL DE PRELUCRARE A CABLAJELOR prin metoda
fotografică:
o deoarece se manipulează substanţe şi materiale fotosensibile, în atelier
lucrându-se permanent la lumină obscură sau cu un grad scăzut de
luminozitate se va evita blocarea căilor de acces cât şi deplasarea
personalului de la un loc de muncă la altul;
o pentru a preîntâmpina efectul de orbire se va dota atelierul cu regulator
de lumină în trepte;
 în ATELIERUL DE PROIECTARE:
o este interzisă încălzirea incintei cu radiatoare electrice sau foc deschis;

NORME P.S.I.
În orice domeniu de activitate sunt posibilităţi să se producă incendii din diferite
motive. Pentru a evita acest lucru angajaţii au obligaţia de a cunoaşte modul de a preveni
şi a stinge aceste incendii.

În acest scop s-a elaborat Decretul 400, unde printre altele este legiferată prezenţa la
locul de muncă a angajaţilor într-o stare de sănătate bună fără consum de băuturi
alcoolice, fără a folosi chibrituri, ţigări decât în locurile special destinate fumătorilor. În
cazul producerii unui incendiu avem obligaţia de a proceda astfel:

 înlăturăm din jurul acestuia toate materialele posibile inflamabile (hârtii,


cârpe, bucăţi de lemn, lubrifianţi, etc.);
 dacă incendiul ia amploare încercăm să-l înăbuşim cu ce avem la îndemână
(nisip, instinctoare, apă);
 în cazul unui incendiu din cauza unui defect electric se caută în primul rând să
se întrerupă curentul electric din încăperea incendiată prin deconectarea
instalaţiei de la reţea, prin decuplarea întrerupătorului general, dacă acesta nu
există, se va căuta cu ajutorul unei scule cu mâner electroizolant mai masivă
(rangă, topor, secure) ce se găseşte la îndemână, se trece la secţionarea
conductorului şi izolarea acestuia de instalaţie;
 dacă incendiul ia proporţii ne vom îndrepta spre cel mai apropiat post
telefonic şi anunţăm pompierii la 981;

O SCURTĂ PREZENTARE A OBIECTIVELOR ACESTUI LABORATOR.

Tehnologia construcțiilor de mașini se ocupă cu analiza și aplicarea știițifică a


proceselor de prelucrare și asamblare a organelor de mașini, în vederea obținerii unor
produse de înalt nivel tehnic și calitativ și la un preț de cost cât mai scăzut.

În acest scop, tehnologia construcțiilor de mașini studiază:


– metodele de obținere a preciziei de prelucrare și a calității suprafețelor prelucrate
– aplicarea procedeelor tehnologice de prelucrare și asamblare economică
– normarea tehnică
– reducerea ciclului de fabricație și mecanizarea și automatizarea operațiilor, în
vederea reducerii eforturilor fizice ale muncitorilor și a cheltuielilor de fabricație.

Calitatea unui produs se poate aprecia din punct de vedere tehnologic considerând
următorii parametri :
– precizia de prelucrare
– calitatea suprafeţei prelucrate
– eficienţa economică a fabricaţiei
– fiabilitatea produsului

Precizia de prelucrare reprezintă gradul de concordanţă dintre precizia prescrisă, din


desenul de execuţie, şi precizia efectivă a piesei rezultată în procesul de prelucrare.
Se constată că diferenţele dintre precizia efectivă şi cea prescrisă a piesei constituie
erorile de prelucrare.
Cu cât erorile de prelucrare sunt mai mici cu atât precizia de prelucrare este
mai mare.
Trebuie evitate acordarea de precizii nejustificate din punct de vedere funcţional, care
conduc la creşteri mari ale costului de fabricaţie.
Erorile de prelucrare apar ca urmare a influenţei separate sau simultane a diverşilor
factori care privesc desfăşurarea procesului de prelucrare, respectiv a celor care
acţionează în cadrul sistemului tehnologic.
Prin sistem tehnologic se înţelege un complex de elemente care concură la realizarea
unei prelucrări de o anumită natură asupra unui semifabricat.
Un sistem tehnologic, în general, pentru domeniul prelucrărilor mecanice, se
compune din următoarele:
– maşina-unealtă (MU), pe care se execută prelucrarea;
– semifabricatul (SF), supra căruia se execută prelucrarea;
– scula aşchietoare (SA), care execută aşchierea;
– dispozitivul de instalare a semifabricatului (DISP);
– dispozitivul de instalare a sculei (DISA);
– dispozitiv de măsurare şi control activ (DMA);

În fabricarea utilajelor tehnologice precizia de prelucrare se referă la:


– precizia dimensională,
– precizia de formă şi precizia de poziţie relativă a două suprafeţe.
Toate aceste precizii sunt standardizate ca valori şi simboluri de reprezentare.
Cauzele apariţiei erorilor de prelucrare. În timpul proceselor de prelucrare prin
aşchiere apar factori care generează erori şi care influenţează precizia de prelucrare.
Cauzele, respectiv factorii, pot fi împărţiţi în două grupe [1]:
– cele care apar în timpul operaţiilor curente;
– cele care apar în timpul operaţiilor precedente (eroarea de formă, variaţia
adausului de prelucrare,etc.)
majoritatea cauzelor însă apar în timpul operaţiilor de prelucrare.