ZS1

Celule de medie tensiune cu izolatie in aer, 24 kV

Manual de instructiuni BA 398/03 E

ABB Power Distribution

 Siguranta inainte de toate!

De aceea manualul de instructiuni incepe cu aceste recomandari:

• Aparatele de comutatie se instaleaza numai in incaperi inchise potrivite

pentru echipamentul electric.
• Asigurati-va ca instalarea, operarea si intretinerea sunt facute numai de
personal calificat.
• Conditiile de conectare a utilitatilor electrice si regulile de siguranta
aplicabile la locul de munca trebuie sa fie conforme standardelor recunoscute
(DIN VDE / IEC),
• Cititi informatiile din manualul de instructiuni pentru toate operatiunile ce
implica aparatele de comutatie.

• Pericol!

Acordati atentie speciala notelor din manualul de instructiuni marcate cu

acest simbol de avertizare.
• Asigurati-va ca, in conditiile de operare ale aparatelor de comutare,
datele specifice acestora nu sunt depasite.
• Manualul de instructiuni trebuie sa fie accesibil tuturor persoanelor
ce se ocupa cu instalarea, operarea si intretinerea aparatelor.
• Personalul de exploatare este responsabil de toate problemele ce privesc
securitatea lucrului si corecta manevrare a aparatului de comutare.

WARNUNG
Anerkannte Regeln der Technik und Betriebsanleitungen
beachten !

Gefährliche Spannung
kann elektrischen Schock und Verbrennungen verursachen.
Vor Aufnahme von Arbeiten jeder Art dieses Gerät unbedingt freischalten,
erden und kurzschließen.

WARNING
Cititi cu atentie manualul de instructiuni si urmati regulile
de practicare corecta a lucrului !

Tensiuni riscante
pot cauza socuri electrice si arderi.
Intrerupeti circulatia de putere, apoi legati la pamant inainte de
inceperea oricarui lucru asupra acestui echipament.

Daca aveti intrebari in legatura cu manualul de instructiuni, membrii

departamentului nostru va vor raspunde cu promptitudine.
Cuprins Pagina Cuprins Pagina

1 Sumar 5 6 Operarea celulelor 55

1.1 Generalitati 5 6.1 Punerea in functiune 55
1.2 Standarde si specificatii 5 6.1.1 Etapa pregatitoare 55
1.3 Conditii de operare 5 6.1.2 Etapa de pornire 56
1.3.1 Conditii normale de operare 5 6.2 Operatii de comutare 56
1.3.2 Conditii speciale de operare 5 6.2.1 Partea de intreruptor debrosabil 57
2 Date tehnice 6 6.2.2 Intreruptor tip VD4 58
2.1 Date electrice 6 6.2.3 Intreruptor tip VM1 59
2.2 Rezistenta la defect-arc intern 6 6.2.4 Partea de masura debrosabila 59
2.3 Dimensiuni si mase 7 6.2.5 CLP tip EK6 59
3 Proiectare celula si echipament 8 6.2.6 Legarea la pamant a barelor 60
3.1 Structura de baza si variante 9 6.2.7 Separator de sarcina 60
3.2 Celula si partitiile 9 6.2.8 Placuta izolanta 61
3.2.1 Ventilatia in celule 9 6.2.9 Monitorizare 61
3.3 Compartimentele celulei 9 6.2.10 Legarile la pamant
3.3.1 Compartimentul de bare 9 prin cabluri 61
3.3.2 Compartimentul intreruptorului 9 6.3 Proceduri de testare 62
3.3.3 Partile debrosabile 9 6.3.1 Testarea starii circuitelor 62
3.3.4 Compartimentul de conexiune cabluri 10 6.3.2 Testarea starii de alimentare in faza 62
3.3.5 Cabina de control 10 6.3.3 Teste curenti si tensiuni 62
3.4 Interblocari/protectii la operari incorecte 11 7 Mentenanta 71
3.4.1 Interblocari interne 11 7.1 Generalitati 71
3.4.2 Interblocari intre celule 11 7.2 Inspectia 71
3.4.3 Echipamente de blocare 11 7.3 In service 72
3.5 Blocul run-on al intreruptorului VD4 11 7.4 Reparare 72
3.6 Codificarea 7.4.1 In general 72
fisei de control 11 7.4.2 Inlocuirea grupurilor functionale complexe 73
4 Expediere si depozitare 23 7.5 Testarea partilor debrosabile
4.1 Starea echipamentului la livrare 23 cu intreruptor tip VD4 74
4.2 Impachetarea 23 7.5.1 Partile debrosabile actionate cu motor 74
4.3 Transport 23 7.5.2 Verificarea corectitudinii
dimensiunilor 74
4.4 Livrarea 23
7.5.3 Verificarea contactelor auxiliare ale
4.5 Depozitarea intermediara 23
partilor debrosabile 74
5 Asamblarea celulelor la locul de functionare25
7.5.4 Verificarea directiei de rotatie a
5.1 Cerinte generale 25 motoarelor de deplasare a partilor
5.2 Fundatii 25 debrosabile cu motor 75
5.2.1 Cadrul de podea pe podea de beton 25 7.5.5 Testarea conditiilor de interblocare 75
5.2.2 Podea falsa inaltata 26 7.6 Teste 76
5.3 Asamblarea celulelor 27 7.6.1 Contacte auxiliare
5.4 Instalarea barelor si trecerilor izolante 28 ale CLP-ului 76
5.5 Instalarea compartimentelor deasupra celulelor 29 7.7 Scule de rezerva, materiale, lubrifianti 76
5.5.1 Transformator de tensiune pentru masura bare 29 7.7.1 Scule de rezerva 76
3.3.2 CLP pentru legarea barelor la pamant 29 7.7.2 Materiale auxiliare, lubrifianti 76
5.6 Canale de eliberare presiune 29
5.7 Conectarea cablurilor 30
5.7.1 Cabluri de putere 30
5.7.2 Cabluri de control 30
5.8 Legarea la pamant a celulelor 30
5.9 Desfasurarea circuitelor 30
5.10 Verificari finale 30

4 ABB Power Distribution

 1 Sumar
1.1 Generalitati
Partile din metal, panourile echipamentelor de comutatie
trifazate cu izolatie in aer fara separatoare din seria ZS1
sunt asamblate din fabrica, iar panourile de
interior sunt testate pentru tensiunea nominala de 24 kV.
Acestea sunt proiectate ca module debrosabile
si fixate la sistem simplu de bare. Partile debrosabile
sunt preferabil cu intreruptoare cu mediul de
stingere in vid.
Detalii de proiectare si configurare individuala a
celulelor,cum ar fi date tehnice, liste detaliate
de echipamente pentru panouri individuale si
documentatie de circuite detaliata, etc.,
pot fi gasite in documentele comandate.
Condensul poate fi prevenit prin construirea
corespunzatoare a cladirii statiei sau a incaperii in care
sunt celulele.
Altitudinea maxima este 1000 m deasupra
nivelului marii.
1.3.2 Conditii de operare speciale
Conform cu VDE 0670 partea 1000, fabricantul
si utilizatorul se pot pune de acord asupra conditiilor
speciale de operare care deviaza de la conditii
de operare normale. Fabricantul trebuie sa fie
consultat in avans despre fiecare conditie specialade
operare. Exemple:
• La o altitudine de peste 1000 m, trebuie luate in seama
efectele reducerii capacitatii dielectrice a nivelului
de izolatie in aer.
(cu referinta la diagrama figura 1/1).

1.2 Standarde si specificatii • Cresterea temperaturilor mediului trebuie

compensata prin proiectarea barelor si conductoa-
Celulele ZS1 indeplinesc standardele si specificatiile -relor cu derivatie in T ca si a partilor
pentru echipamente asamblate in fabrica, debrosabile sau prin limitarea curentului
si testate conform VDE 0670 si IEC 60298 si 60694. capacitiv. Disiparea caldurii din panouri poate fi
Aditional, conform cu DIN VDE 0470 si echivalentul realizata prin montarea unor ventilatoare aditionale.
IEC 60529, celulele au gradul de protectie IP 4X (IP 5X .
la cerere) si pentru compartimente IP 2X
. Observati orice modificare a conditiilor de operare:

. Daca aparatele de comutatie sunt operate in zone cu

. mare umiditate si/sau variatii majore
rapide de temperatura, exista riscul de
Toate specificatiile VDE, in special DIN VDE 0101, condens care trebuie sa fie o exceptie in regim
VDE 0105 si DIN VDE 0141, publicatiile normal de operare a echipamentelor de interior.
coresunzatoare IEC, reguli locale sau globale Actiuni preventive (de exemplu montarea
de lucru si reguli de siguranta vor fi respectate rezistentelor de incalzire) trebuie sa fie luate
in timpul montarii si operarii acestor consultand fabricantul pentru a evita fenomenul
sisteme. de aparitie a condensului, posibilitatea de
. corodare si alte efecte adverse. Tipul rezistentei de
. incalzire depinde de proiect iar detalii vor fi
stabilite in documentele comandate.
1.3 Conditii de operare

1.3.1 Conditii normale de operare

Celulele sunt proiectate in special pentru conditii
de operare normala in interior in conformitate
cu DIN VDE 0670 partea 1000 / IEC publicatia 1,0
60694. Sunt aplicate urmatoarele valori:
. k
0,8
Temperatura ambientala
Maximum +40°C
0,6
Maximum media pe 24 h +35°C
Minimum (conform
0,4
“minus 5 clasa de interior“) -5°C 1000 2000 3000 4000 m 5000
VDE 0670 partea 6 corecteaza continutul VDE 0670 H
partea 1000 in privinta respectarii conditiilor de umiditate: Pentru
instalatii interioare, se presupune ca umiditatea in celula
poate atinge valori mari, dar pe echipamentul instalat Figura 1/1: Curba de determinare a factorului de altitudine k
in mod normal nu este condens. in functie de altitudinea H.

ABB Power Distribution 5

2 Date tehnice
2.1 Date electrice

Tensiune nominala kV 24
Tensiunea de tinere la impuls de frecventa nominala kV 50
Tensiunea de tinere la impuls de trasnet kV 125
Izolatia conform: DIN VDE/IEC lista 2
Frecventa nominala Hz 50/60
Curentul nominal al barelor A …2500
Curent nominal al derivatiei in T A …25003)
• intreruptor A …1000
• separator A …1000
Curent limita dinamic1) kA …63
Curent nominal de scurtcircuit al intreruptorului kA …25
Curent limita termic 3 s1) kA …25
Tensiune auxiliara Vcc2) 60, 110, 120; Vca 110, 220

1)
De capacitatea de tinere la scurtcircuit a transformatoarelor se tine seama separat.
2)
La cerere tensiune speciala de cc .
3) a)
2000 A; prin racire suplimentara prin intermendiul deschiderilor din peretele despartitor orizontal si prin intermediul clapetei de eliberare presiune facuta din
metal expandat (in locul tablei din otel) de pe compartimentul de intreruptor.
b)
2500 A;prin aplicarea solutiei de proiectare de la punctul a) si suplimentar metal expandat pe compartimentul de conexiune cabluri si compartimentul
de bare in locul clapetei de eliberare presiune din otel si prin adaugarea deschizaturilor in peretele despartitor orizontal.
.

Pentru date individuale ale aparatelor de comutatie, a

se vedea manualul respectiv de instructiuni pentru
aparate de comutatie listate in 7.1.

2.2 Rezistenta la defect - arc intern

Capacitatea de tinere la defect este 25 kA 1 s. Criteriile
1- 6 din PEHLA guideline no. 4 (impreuna cu VDE
0670 partea 6 si IEC 60298) sunt indeplinite. In
cazuri individuale, depinzand de configuratia celulelor
si/sau conditiile din incapere( de ex. tavan
aflat la mica inaltime), poate fi necesar sa
fie luate masuri de asigurare a criteriului 5.
.

6 ABB Power Distribution

 2.3 Dimensiuni si mase

Dimensiuni
Tensiune nominala kV 24

Inaltime Dimensiune a mm 23251)

Latime Dimensiune b
•Celule de fider pana la 1250 A mm 8002)
•Celule de fider peste 1250 A mm 1000
Adancime Dimensiune c mm 15003)

1)
Optional 2200 mm
2)
Disponibil ca versiune speciala cu 1000 mm
3)
1520 mm pentru fideri de la 1600 la 2500 A

b c

A V

Masa:
Celula de fider are 850 pana la 1200 kg, depinzand de echipamentul instalat.
Date individuale detaliate pot fi gasite in tabelele din sectiunile 5.2.1 si 5.2.2.

ABB Power Distribution 7

3 Proiectare celula si echipament
3.1 Structura de baza si variante
(Figurile 3/1 pana la 3/3)
Structura de baza a celulei ZS1 este configuratia
celula de fider intrare/iesire cu intreruptor in vid
folosind tehnologia de insertie. Celula este divizata in
compartiment bare A, compartiment intreruptor B,
compartiment cabluri C si partea de control D pentru
echipamentul secundar. Separat de acestea, exista
variante pentru toate tipurile de configuratie. Imaginile
3/1 pana la 3/3 prezinta configuratii posibile ale unei
celule incluzand echipamentul electric.
Pentru configuratia de bara sectionata, sunt
necesare doua celule, celula de cupla
cu partea de intreruptor debrosabil si celula cu
separator care contine optional masura bare si CLP.
Daca celulele sunt impartite pe doua randuri, bara
sectionata poate fi combinata cu un pod de bare
intre cele doua celule ale cuplei. Daca nu se foloseste
configuratia cu bara sectionata se pune conexiune
directa intre bare prin podul de bare.
.
Celulele ZS1 pot fi configuratie dublu sistem
de bare colectoare cu cate un intreruptor.
Acest aranjament este posibil in configuratia
back to back sau face to face.
.
Separat de acestea, se prevad celule cu
separatoare de tip C3 montate fix(de ex. pentru
alimentarea transformatorului de servicii interne) .
In functie de curentul limita termic si de inaltimea
tavanului compartimentului de intreruptor, poate fi
necesara directionarea eliberarii de presiune.
. este critic pentru personalul de operare.
Mai multe detalii despre instalare si echipare a celulei
pot fi obtinute din documentele comandate.
. intermediar 9, placuta 12 cu obturatoarele 12.1/12.2
3.2 Celula si partitiile
(Figurile 3/3, 5/11, 5/27)
Celula si partitiile interne sunt din aluminiu zincat
de calitate superioara, din tabla de grosime de
2 mm. Cele trei compartimente de inalta tensiune
(compartiment bare compartiment intreruptor
si compartiment conexiune cabluri) sunt echipate cu
clapetei de eliberare presiune.
Acestea se deschid in cazul unei suprapresiuni
cauzata de arc intern.
Fata celulei este realizata din usi rezistente la
presiune, usi care se deschid la un unghi de cca.
180°. Compartimentele de cabluri si intreruptor au
propriile usi. Compartimentele de intreruptor au
o fereastra facuta din geam securizat. Panourile vecine
sunt despartite intre ele prin peretii laterali ai fiecarui
panou si de perna de aer care ramane intre acesti
8 ABB Power Distribution
pereti ca rezultat al imbinarii panourilor.
.
.
Celula este completata in partea superioara cu clapete de
eliberare presiune care sunt, conform cu curentul
nominal al conductorului in T, facute din tole
de otel sau metal expandat si podeaua
acoperita 17 este din placa de otel care nu poate fi
magnetizata.Clapetele de eliberare presiune sunt
prinse in suruburi de otel pe o parte longitudinala
iar pe cealalta parte longitudinala cu suruburi
de plastic.In cazul unei suprapresiuni interne,
suruburile de plastic sunt cele care se vor rupe.
Limitarea I th poate fi realizata la aparitia arcului
prin netemporizarea declansarii intreruptorului
efectuata de switch-urile auxiliare 11.5 (figura 5/27)
care controleaza dispozitivele de eliberare presiune
(echipament standard pentru capacitate mare de scurtcircuit).
Masurile de siguranta necesare pentru a preintampina
efectele arcului intern trebuie sa fie asigurate tinand seama
de inaltimea tavanului.In cazuri individuale este posibil
sa fie luate masuri de siguranta aditionale
operationale pentru celule. Astfel de masuri includ:
.
1. Montarea unui canal de eliberare presiune 50 pe
celula, cu mai multe derivatii ce duc in afara incaperii
intr-un loc apropiat cladirii.
Unda de soc si descarcarea arcului sunt
dirijate in afara (figura 5/11)
2. Montarea unei conducte de eliberare presiune
cu deschizaturi de suflaj localizate deasupra acesteia
la capetele aparatului de comutatie care se indreapta
spre centrul celulei. Unda de soc si descarcarea arcului
au o forma extrem de atenuata
si se deplaseaza spre un loc ce nu
Parte din partitionarea interna sunt peretii din spatele
barelor din compartiment bare 84, peretele
si partitia orizontala 20.
Partitionarea interna face posibil accesul in siguranta
la compartimentul intreruptorului si cel al
cablurilor chiar daca barele sunt sub tensiune.
Compartimentul de j.t. pentru echipamentul secundar
este protejat de zona de m.t. datorita carcasei din
otel.
Pe partile laterale, placile de inchidere asigura cererea
din punct de vedere estetic si sunt protejate mecanic
si termic la arc in cazul aparitiei unui astfel de defect
in celula.
Usile si peretii din spate ca si placile de inchidere sunt
curatate complet si tratate impotriva coroziunii
inainte de acoperirea cu un al doilea strat de
vopsea. Vopseaua de finisare are culoarea standard
RAL 7035. Datorita procedurilor finale, celulele
sunt insensibile la lovituri si la coroziune.
.
 3.2.1 Ventilatia in celule
(Figurile 3/1 pana la 3/3, 5/27, 6/21, 6/22)
In scopul ventilarii, in cazul unor anumiti curenti
nominali din bare si din derivatiile in T,
in exteriorul celulei sunt necesare deschideri.
Pentru circulatia aerului in compartimentul de
intreruptor, partitia orizontala este prevazuta cu
gratar de ventilatie 20.2. Gradul de protectie IP4X si
siguranta in cazul eliberarii de gaz cauzata de arc
sunt asigurate de clapeta 20.3 din podeaua falsa.
In cazul eliminarii aerului, sunt prevazute clapetele
de eliberare presiune care sunt din metal expandat
si nu din tabla de metal. Forma si marimea
clapetelor din metal expandat dau gradul de
protectie IP4X.
In cazul cresterii temperaturii mediului (>40 °C)
si/sau cresterii frecventei (60 Hz) poate sa fie
necesara instalarea unui ventilator in partitia orizontala
la un curent marit (2500 A). Aceasta nu este
o solutie standard. Referinta in figurile 6/21 si 6/22.
Controlul acestui ventilator depinde de conditiile din
contract si este disponibil in documentele de
contract. 3.3.3 Partile debrosabile
3.3 Compartimentele celulei
3.3.1 Compartimentul de bare
(Figurile 3/3, 5/9, 5/15 pana la 5/21)
Barele 3 au sectiune transversala in D si sunt
din cupru sau aluminiu si sunt asezate in
sectiuni dintr-o celula in alta. In functie de curent
se foloseste configuratia de bara simpla sau
dubla. Barele sunt continuate de conductoare
derivatie 2 si, daca sunt instalate, treceri izolante 29.
Nu sunt necesare cleme de conectare speciale.
Barele si conductoarele derivatie in T sunt izolate
printr-un tub fixat prin fretare. Conexiunile prin bolturi
din sistemul de bare sunt acoperite de carcase
izolante 58, astfel ca intreaga configuratie este
complet protejata la arc.
In ceea ce priveste placile izolante 28 (sau 28.2) si
29, este posibila partitionarea panou cu panou.
3.3.2 Compartimentul intreruptorului
(Figurile 3/3, 3/6 pana la 3/10, 3/14, 3/17, 6/7, 6/9, 6/10,
6/23)
Compartimentul intreruptorului contine toate
echipamentele necesare pentru functionarea in
comun a partii debrosabile si a celulei. Acesta este,
ca si compartimentul de bare, partitionat
pe toate partile.
Tulipele izolate 5 impreuna cu contactele fixe izolate
sunt montate pe placa 12. Sunt incluse si
obturatoarele de metal 12.1/12.2 care acopera
deschiderile de insertie. Obturatoarele sunt
ABB Power Distribution
deschise prin impingerea partii debrosabile 13.16
a intreruptorului folosind parghia 38 daca se pune
intreruptorul in pozitia de service si sunt inchise
cand acesta nu este in pozitia service. In
pozitia test/deconectat a partii debrosabile, se
stabileste o separatie in circuitele de curent primar.
Conexiunile cablurilor de control stabilite in scopul
testelor nu necesita intrerupere daca
intreruptorul este in pozitie de test/deconectat.
In pozitia de test/deconectat, partea debrosabila
este complet in interiorul celulei a carei usa este
inchisa. Butonul ON/OFF localizat pe intreruptor
breaker, si indicatorii mecanici pentru ON/OFF
si ARMAT/NEARMAT pot fi observati printr-un
geam de sticla.
Operatiile asupra intreruptorului sunt realizate
cu usa inchisa. Este posibila instalarea
unui dispozitiv mecanic de comutare pentru
operarea manuala in pozitia service a intreruptorului
.
Soclul 10.1 pentru firele de control(fisa) este
fixat in compartimentul intreruptorului.
(Figurile 3/3, 3/6 pana la 3/8, 3/10 pana la 3/13, 3/15 pana la3/21)
1. Componente ale intreruptorului debrosabil
Partea debrosabila formeaza un modul complet
compus din intreruptor tip VD4, VM1, sau HA
cu SF 6 ,ansamblul debrosabil 13.15, bratul izolat
de contact 4.2 cu sistemul de contact 4.3 si
fisa de control 10.2.
.
Ansamblul debrosabil 13.15 si intreruptorul sunt
conectate printr-un conector special al ansamblului
debrosabil 10.3.
Ansamblul debrosabil stabileste conexiunea
mecanica dintre panou si intreruptor.
Partea fixa este conectata la panou prin prindere
'in furca'. Deplasarea, cu usa celulei inchisa, a partii
mobile a intreruptorului intre pozitiile de service
si test/deconectat se poate face manual sau
motorizat prin intermediul unui ax.
Pozitiile de service si test/deconectat sunt inre-
gistrate cu exactitate prin contacte auxiliare,
contacte prin care este inregistrata pozitia finala
atinsa si pozitia unghiulara a axului.
.
Conexiunile de impamantare dintre partea
debrosabila si celula se stabilesc prin role si
sinele de deplasare 42 care sunt conectate prin
bolturi la peretii celulei. Suprafetele circitului
de impamantare sunt din zinc galvanizat.
Partile debrosabile ale aceluiasi tip de intre-
ruptor sunt interschimbabile. In cazul partilor
debrosabile ce au aceleasi dimensiuni, dar
intreruptorul este echipat diferit, codificarea
9
 fisei de control previne conectarile nepermise
dintre partea debrosabila si celula. Codul
este indicat in documente.
. demontabila.
2. Alte componente debrosabile
In locul intreruptorului debrosabil tip VD4,
partea debrosabila poate fi inlocuita cu un sepa
rator cu cale fixa de curent VD4 cu poli
izolati sau cu un intreruptor cu SF6 ( fabricat
de ABB Sace).
Partea debrosabila contine si masura cu trans-
formatoare de tensiune 95.1 cu sau fara si-
gurante fuzibile tip HRC, in functie de cerinte.
Fuzibilele HRC sunt localizate in bratele izolate
de contact. 3.3.5
3.3.4 Compartimentul de conexiuni cabluri
(Figurile 3/3, 5/12 pana la 5/14, 5/28 pana la 5/30)
Compartimentul de cabluri contine transformatoa-
re de curent 7, transformatoare de tensiune 8 si CLP
6 in acord cu cerintele individuale de operare.
. inaltime 580mm sau 705 mm, exista si versiunea extinsa
Compartimentul de cabluri este construit pentru
instalarea a trei transformatoare de curent. Daca nu
sunt folosite toate cele trei transformatoare de
curent, vor fi instalate legaturi fictive prin ace-
leasi proceduri de conectare.
Transformatoarele de tensiune montate sunt
conectate pe partea primara prin cabluri flexibile,
complet izolate care sunt inserate in transformatoare.
. mentului de control, trei randuri de siruri de cleme
In unele cazuri este posibila utilizarea unor
transformatoare de tensiune demontabile. Acestea
pot fi echipate cu fuzibile HRC similare celor din
celula de masura.
CLP-ul tip EK6 poate fi folosit cu actionare manuala
sau cu mecanism de actionare cu motor. Po-
zitia sa va fi indicata mecanic si electric prin interme-
diul unor contacte auxiliare.
In celula de 800 mm latime, este posibila (conform
alegerii) folosirea a pana la trei cabluri trifazate
in paralel, in functie de cerinte. In versiunea stan-
dard, echiparea se face cu conductor de plastic
monofazat.
In celula de 1000 mm latime sunt pana la sase con-
ductoare de plastic paralele, cu cablu monofazat
prevazute cu capete etanse.
O alternativa poate fi celula de 800 mm latime
cu contacte mama cu orificii interioare pentru conec-
tare la fisa. Cerintele clientului cu privire la
conectarile la bare prin cablu special sau prin cablu
cu capat etans trebuie sa fie clarificate in faza de
planificare.
10
In locul cablurilor trifazate, pot fi montate trei des-
carcatoare. O alternativa poate fi, in unele con-
ditii, posibilitatea montarii acestora in forma
In versiunea Duplex, compartimentul de cabluri
se modifica astfel:
• In versiunea back to back, conexiunea dintre
cele doua celule este din bara de cupru plat.
.
• In versiunea front to front conexiunea este din
cabluri izolate sau bare izolate depinzand de
marimea curentului.
.
Cabina de control
(Figurile 3/3, 3/5, 5/26 si 5/27)
In compartimentul de control sunt toate echipamentele
de control si protectie ale celulei echipamente ce pot fi cu
tehnologie de control conventionala sau moderna.
Separat de cazul uzual, un compartiment de control de
de 1100 mm iar panoul va avea inaltimea
de 2720 mm.
.
Daca echipamentele secundare nu sunt pentru in-
stalare pe usa, acestea sunt montate pe tabla de metal
perforata 37.3. Aceasta este pozitionata pentru a
putea face orice modificare in circuite. Pe tabla de
metal sunt instalate sine pentru fixarea echipamen-
tului de control. In partea inferioara a comparti-
sunt pe suportul rabatabil 37.4 si sub acestea,
contactul auxiliar 10.4 pentru fisa de control
este usor accesibil.
Pentru usi pe care sunt instalate echipamente cu
tensiune mai mare decat cea de protectie de j.t.
trebuie stabilita protectia completa si sigura
prin montarea unui conductor de protectie. Gradul
de protectie la coroziune a compartimentului de control
corespunde (DIN VDE 0660 partea 500).
Protectia la contact cu cleme si echipamente
corespunde VGB 4.
Cablurile interne secundare ale compartimentului
sunt pe un canal pe partea dreapta. Pe partea stanga
sunt cablurile exterioare. Canalele sunt acoperite
cu tabla de otel 43. Pe fata comartimentului de control
sunt orificii pentru prinderea conductoarelor.
.
Informatii detaliate despre tehnologia secundara
si materiale folosite in fiecare caz pot fi obtinute
din lista de secundare ceruta.
.
ABB Power Distribution
 3.4 Interblocari/protectii la operari incorecte
3.4.1 Interblocari interne
(Figurile 3/3, 3/6, 3/7, 6/5, 6/7, 6/23)
Pentru prevenirea situatiilor periculoase si operarii
incorecte, exista o serie de interblocari
pentru a proteja personalul si echipamentul:
• Partea debrosabila poate fi deplasata din pozitia
test/deconectat (si invers) numai cand intreruptorul
si CLP-ul sunt deschise ( de ex. CLP-ul trebuie
deschis anterior). In pozitia intermediara, CLP-ul este
interblocat mecanic, iar in cazul operarii electrice
a intreruptorului, interblocarea este si electrica.
. poate fi restrictionat cu un lacat.
• Intreruptorul poate fi inchis numai daca partea
debrosabila este in pozitia test sau in pozitia
de service. In pozitia inchis, CLP-ul este interblocat
mecanic, iar daca intreruptorul este actionat
electric exista si o interblocare electrica.
.
• In celulele cu control tehnologic digital, pre-
venirea functionarii incorecte se face prin
sofware-ul echipamentului digital.
• In pozitiile de service si test, intreruptorul
poate fi comutat in pozitia deschis manual daca
nu se aplica tensiune de control si nu poate
fi inchis (interblocare electromecanica).
• Conectarea si deconectarea fisei de control
10.2 este posibila numai in pozitia test/
deconectat a partii debrosabile.
• Separatorul si CLP-ul integrat sunt, in mod 3.6 Codificarea fisei de control
normal interblocate mecanic intre ele si
numai unul din doua poate fi comutat in pozitia
inchis.
• CLP-ul 6 poate fi in pozitia inchis daca partea
debrosabila este in pozitia test/deconectat sau
in afara celulei (interblocare mecanica1) )
. nominali sau diferite circuite de control sa poata fi
• Daca CLP-ul este inchis, partea debrosabila
nu poate fi deplasata din pozitia test/deconectat
in pozitia de service (interblocare mecanica).
. 10.1 sau in fisa de control 10.2 si activeaza
• Detalii despre posibile interblocari de ex.
in legatura cu magnetul de blocare al partii
debrosabile si/sau mecanismul CLP-ului, pot
fi obtinute din documentele de descriere
a functionarii .
3.4.2 Interblocari intre celule
(Figurile 3/1-4, 3/1-5, 3/1-8, 3/3)
• Cutitul de legare la pamant al barei poate fi
inchis numai daca toate partile debrosabile de pe
respectiva sectie de bare, sunt in pozitia
test/deconectat (interblocare electromecanica2) ).
ABB Power Distribution
• Daca CLP-ul barei este inchis, partile debrosabile
de pe partea sectiei de bare legata la
pamant nu pot fi deplasate din pozitia test/
deconectat in pozitia de service (interblocare
electromecanica2) ).
3.4.3 Echipamente de blocare
(Figurile 6/14, 6/23)
• Obturatoarele 12.1/12.2 pot fi asigurate
independent una de cealata cand partea debro-
sabila a intreruptorului a fost deplasata.
.
• Accesul la tija de operare 14.1 a cutitului
• Accesul la compartimentul de intreruptor si la
cel de cabluri ca si la controlul partii
debrosabile poate fi restrictionat printr-un
lacat (nestandard).
3.5 Blocul run-on al intreruptorului VD4
In cazul unui defect in zona mecanismului de con-
trol interior si in zona mecanismului cu arc, blocul
run-on dezactiveaza imediat operatiile de comutare
.
.
Aceasta este o masura de prevenire a defectelor
intreruptorului.
Modul de functionare a blocului run-on este
descris in manualul de instructiuni BA 383/E.
(Figura 3/21)
Codificarea fisei de control permite partilor debrosabile
pentru echipamente de comutatie sa fie asignate
celulelor in mod particular. Aceasta asigura, de
exemplu, ca partile debrosabile cu diferiti curenti
folosite numai in celulele pentru care sunt
destinate.
Pinii codificati sunt fixati in soclurile de control
respectivele orificii ale fisei 10.2 sau soclului
10.1 cand cele doua parti sunt conectate.
Codificarea fisei este prezentata in documentele
de circuite secundare.
________________________
1) Interblocarea mecanica este inlocuita de magnetul de blocare
in cazul unei configuratii duplex.
In cazul mecanismului de actionare cu motor, interblocarea mecanica
sau magnetul de blocare este inlocuit prin interblocare electrica
a CLP. Comutarea manuala de urgenta nu este blocata!
2) Magnetul de blocare nu este instalat in cazul mecanismului
cu motor; CLP-urile barei sau ale partii debrosabile sunt blocate
electric. Comutarea manuala de urgenta nu este blocata!
.
11
 1500

2720
2325
2200
495

180 180 685

Figura 3/1-1: Celula de fider, 24 kV, …1250 A, 25 kA cu transformatoare

de tensiune montate fix cu compartiment de joasa
tensiune inaltime 1100 mm

Figura 3/1-2: Celula de fider, 24 kV, …1250 A, 25 kA transformatoare

de tensiune debrosabile

12 ABB Power Distribution

 1500

2800
495

Figura 3/1-3: Celula de fider, 24 kV, …1250 A, 25 kA cu transfor-

180 180 685
matoare de tensiune montate in partea superioara pentru masura bare

1500
2800

2620
2325
2200

495
285

180 180 685

Figura 3/1-4: Celula de fider, 24 kV, …1250 A, 25 kA cu CLP

monat in partea superioara a celulei pentru lega-
rea la pamant a barei(celula fara partea debrosabila)

ABB Power Distribution 13

 x)
x)

Figura 3/1-5: Celula de cupla, 24 kV, 1250 A, 25 kA cu

CLP tip EK6
x
) CLP optional

Figura 3/1-6: Celula de cupla fara separator, 24 kV, 1250 A, 25 kA cu

masura debrosabila

14 ABB Power Distribution

 1520

2720
2325
2200

180 180 820

Figura 3/1-7: Celula de fider, 24 kV, 2000 A, 25 kA cu

racire naturala

1500
2720
2325
2200

Figura 3/1-8: Celula masura bare 24 kV transformatoare de tensiune

debrosabile, cu CLP pe bare

ABB Power Distribution 15

 1500

2325
2200
392

180 180 685

Figura 3/1-9: Celula de fider 24 kV 630 A cu separator

cu siguranta fuzibila si CLP integrat
2325 (2200)

3005

Figura 3/2: Celula ZS1 Duplex 24 kV, 1000 A, 25 kA, dublu

sistem de bare cu doua intreruptoare, celula
instalare back to back.

16 ABB Power Distribution

 X
) 1.7
1.1 9
1 15
V V V
A 2 A 12.1
B D
15.1
3
30
84
10
5
1.2
18 12
18.1 12.2
18.2
6 13
18

7 20.2
20.2
14 20
14.1
14
14.2
8
1.2
C
16
17 21
19

Figura 3/3: Celula de fider, 24 kV, …1250 A, 25 kA x

) Clapete de eliberare presiune din metal expandat daca
intreruptorul este de 2500 A
A Compartiment bare
B Compartiment intreruptor
C Compartiment cabluri
D Compartiment joasa tensiune
1 Celula
1.1 Supapa(clapeta) eliberare presiune
1.2 Control wiring duct
1.7 Placa de eliberare presiune din metal expandat
(pentru intreruptor 2000 A)
2 Conductor derivatie in T
3 Bara
5 Tulipa izolata
6 Cutit de legare la pamant
7 Transformator de curent
8 Transformator de tensiune
9 Perete despartitor, deplasabil
10 Fisa de control
12 Placa
12.1 Obturator superior
12.2 Obturator inferior
13 Parte debrosabila(cu intreruptor,
tip VD4)
14 Mecanism de operare CLP
14.1 Tija de operare CLP
14.2 Glisiera
15 Placa perforata pentru circuite
15.1 Cutie terminal
16 Cablu cu capat etans, max. 6 cabluri paralele
17 Podea acoperita
18 Ax
18.1 Cep pe ax
18.2 Vedere ax
19 Bara principala de impamantare
20 Partitia orizontala, deplasabila
20.2 Ventilatie
21 Clema cablu
30 Socluri masura (Sistem LRM)
84 Perete despartitor

ABB Power Distribution 17

Figura 3/4: Celule tip ZS1 Figura 3/5: Compartimentul de joasa tensiune, vedere in interior. Lega-
turile si conexiunile cablurilor de control pot fi desfacute fara
probleme.

10.2

13.1

18.1

14

Figura 3/6: Compartimentul de intreruptor, deschis. Partea Figura 3/7: Compartiment intreruptor, deschis. Partea debrosabila
debrosabila in pozitie de service. in pozitie deconectat, fisa de control neconecata.
.
10.2 Fisa de control
13 Partea debrosabila (aici echipata cu
intreruptor VD4)
14 Mecanism de operare CLP
18.1 Ax

18 ABB Power Distribution

 12.1

5
4.3
4.2

4.1
5

12.2

12.2

Figura 3/8: Partea debrosabila in timpul introducerii in pozitia Figura 3/9: Vedere in compartimentul de intreruptor,
de service, obturatoarele nu sunt complet deschise parte debrosabila deplasabila, obturatoare deschise
4.2 Brat de contact, cu tub izolat 4.1 Contact izolat
4.3 Sistemul de contact 5 Contact tip tulipa izolat
5 Contact izolat tip tulipa 12.2 Obturator inferior
12.1 Obturator superior
12.2 Obturator inferior

13.15

Figura 3/10: Carucior cu partea debrosabila in fata compartimentului Figura 3/11: Partea debrosabila cu intreruptor, tip VD4,
intreruptorului vedere mecanism de operare
13.15 Ansamblu debrosabil

ABB Power Distribution 19

 13.10
45.2

45.1

Figura 3/12: Partea debrosabila cu intreruptor, tip VD4, vedere Figura 3/13: Buton operare mecanica ON/OFF a intreruptorului
pol cu usa celulei inchisa (nestandard). Daca partea
debrosabila este in pozitie de service, operatia se face
13.10 Cap tub pol cu comutatorul care roteste o tija.
45.1 Buton actionat mecanic
45.2 Comutator

45.3

31.9

13.16

31.2
31.3
31.4

31.5 31.6
Figura 3/14: Vedere a tijei actionata de comutator aflat pe fata celulei Figura 3/15: Partea debrosabila cu intreruptor, tip VM1,
cu partea debrosabila in pozitia de service si usa deschisa vedere mecanism de operare
.
13.16 Carcasa (VM1)
45.3 Tije rabatabile 31.2 Ecran (VM1)
31.3 Buton ON (VM1)
31.4 Buton OFF (VM1)
31.5 Contorizare operatii mecanice (VM1)
31.6 Indicare pozitie (VM1)
31.9 Tija de operare manuala de urgenta

20 ABB Power Distribution

 Figura 3/16: Parte debrosabila cu intreruptor, tip VM1, vedere Figura 3/17: Partea debrosabila cu intreruptor, tip HA, prezentat
pol in pozitia test/deconectat

13.9

95.2
13.13

95.1

Figura 3/18: Partea debrosabila cu masura
95.1 Transformator de tensiune
95.2 Tub de rasina (cu caseta pentru fuzibil)
Figura 3/19: Parte debrosabila cu intreruptor de mare curent.
tip VD4, vedere pol
13.9 Capac transport (se indeparteaza la punere in functiune)
13.13 Urechi de ridicare (se indeparteaza)

ABB Power Distribution 21

 18.2 18.1 S9 S8 10.3

Figura 3/20: Ansamblu debrosabil pentru intreruptor, cu

contacte auxiliare
S8 Indicator pozitie test
S9 Indicator pozitie service
10.3 Conector pentru ansambul
debrosabil
18.1 Ax
18.2 Capat vizibil al axului

10.5 10.4 10.1 Exemplu de codificare

Soclul Cod B1 B2 B3 B4 B5 B6
B5
(B5) Codari: de Pin x x
B2 B1 (...) In paranteze este scris
(B1) (B2)
codul corespunzator
47 48 pentru fisa de control Control Orificiu
45 49 46 (10.2)
43 44
10 50 21 Fisa Orificiu x x
42 32 Pinii de codare pot
11 51 22 fi fixati in soclu (10.1)
1 33 si/sau in de Pin
12 52 23 fisa de control
2 34 (10.2)
13 53 24 Control Cod B1 B2 B3 B4 B5* B6
3 35
14 25 Varianta de baza:
4 54 36
15 26 Numar de socluri-optional, * B5 este folosit numai incazuri speciale
5 55 37 dar intotdeauna cu asignarea:
16 27 1, 8, 10, 20, 21, 31, 33, 40.
6 56 38
17 28
7 57 39
18 29
8 58 40
19 30 Soclurile si pinii pot fi
9 41 amestecati in soclul de control
20 31 (10.1) si fisa de control
(10.2) dupa cum se cere
B3 B4
B6 (B3)
(B4) (B6)

10.4

Figura 3/21: Codificarea fisei de control, prezentata pentru

o conexiune la polul 58
10.1 Soclul de control
10.4 Centre pentru codificare pini si gauri
10.5 Gauri pentru impingere pini in fisa de control
pentru controlul contactului auxiliar 36, figura 7/4.

22 ABB Power Distribution

 4 Expediere si depozitare
4.1 Starea echipamentului la livrare
La expediere, celulele ZSI sunt asamblate din
fabrica, partile debrosabile inserate in pozitia
de service si usile inchise.
Celulele asamblate in fabrica sunt verificate
pentru a fi conforme termenilor din comanda si,
simultan, in acord cu testele de rutina
(normal testare fara tensiune de CA pe bare)
din VDE 0670 partea 6 sau publicatia IEC 60298,
testate pentru o corecta functionare.
Barele nu sunt asamblate. Accesoriile barelor
sunt impachetate separat.
. matoarele:
4.2 Impachetarea
In functie de tipul de transport si de tara de desti-
natie, celulele raman despachetate sau sunt
sudate in tabla subtire si puse in lazi. Pentru
a proteja impotriva umezelii, este prevazut
un agent de absorbtie.
• Celule pot fi in pachetul de baza sau
fara a fi impachetate.
• Celule puse in lazi sau in alt mod similar
(incluzand pachetul pentru cutia
transportata):
– Etanseizare in folie de polietilena,
– Sunt inclusi agenti de absorbtie la transport,
– Inclus indicator de umezeala,
– Daca se foloseste folie de aluminiu compozit,
pentru verificare este montata o fereastra.
4.5
• Observati directiile de utilizare a agentului de
absorbtie conform DIN55 473. Se aplica urmatoarele:
– Indicator colorat albastru: continut uscat,
– Indicator colorat roz: continut umed (umiditate
relativa peste 40%).
4.3 Transport
(Figura 4/1)
Unitatile transportate in mod normal sunt celule
individuale, si in cazuri exceptionale mici grupuri de
celule asamblate back to back. Celulele au fieca-
re fixate patru urechi de ridicare.
Celulele se transporta in pozitie verticala. Se tine
seama de centrul de gravitate. Operatiile de
incarcare trebuie facute cand au fost luate
toate masurile de precautie pentru a proteja per-
sonalul si echipamentele cu ajutorul:
ABB Power Distribution
• macara,
• carucior elevator si/sau
• troliu manual.
Incarcarea cu macara:
• Se fixeaza cablurile cu capacitatea de incarcare
respectiva la urechile de ridicare.
.
• Se mentine un unghi de cel putin 60° cu ori-
zontala.
4.4 Livrarea
Resposabilitatile la sosirea celulelor la locul de
functionare includ, dar nu sunt limitate la, ur-
• Verificarea starii echipamentului transportat
(de ex. verificarea gradului de umezeala
si a efectelor sale negative). Daca exista indoieli,
pachetul trebuie deschis si apoi etanseizat corect,
fixand noi agenti de absorbtie, daca este
necesara stocarea intermediara.
• Daca sunt echipamente mai putine, defecte
sau daune:
– Se documenteaza din respectivele
documentele de transport.
– Notificati transportatorul sau furnizorul
imediat conform normelor de transport.
.
Observatie:
Fotografiati orice dauna majora.
.
Depozitarea intermediara
Depozitarea optima intermediara in masura in
care este necesara fara consecinte negative
depinde de indeplinirea unui numar minim de
conditii pentru celule si materiale de asamblare.
.
1. Celule ambalate in ambalaj de baza
sau fara ambalaj:
• Camera de depozitare bine ventilata cu
climat uscat conform VDE 0670 partea
1000/IEC 60694.
• Temperatura de camerei nu trebuie
sa scada sub –5°C.
• Nu trebuie sa fie influente nefavorabile
din mediul inconjurator.
• Celulele se depoziteaza in pozitie verticala.
• Celulele nu trebuie aranjate in stiva.
23
 • Celule in ambalajul de baza:
- Ambalajul se deschide, cel putin partial.
• Celule fara ambalaj:
– Se indeparteaza capacul protector.
– Asigurati-va ca exista o buna circulatie a aerului.
• Verificati cu regularitate aparitia condensului
pana cand incepe instalarea.
2. Celule cu ambalaj rezistent la apa sau ambalaj similar cu
protectie interna:
• Unitatile transportate se depoziteaza:
– protejate de apa,
– in loc uscat,
– in loc sigur.
• Verificati starea ambalajului.
• Verificati gradul de umezeala ( a se vedea sectiunea 4.2):
– la sosirea echipamentului,
– mai tarziu la intervale regulate.
• Daca perioada maxima de stocare, incepand
cu data ambalarii, a fost depasita:
.
– protectia ambalajului nu poate fi
garantata pentru mult timp,
– se iau masuri potrivite in cazul
depozitarii intermediare prelungite.
Observatie:
Nu calcati pe partea superioara a celulelor (posibile
puncte de rupere pentru eliberarea presiunii)!

ø 35 60°
1.5

1.19

Figura 4/1: Manevrarea cu ajutorul macaralei

1.5 Urechi de ridicare
1.19 Marcarea centrului de gravitatie

24 ABB Power Distribution

 5 Asamblarea celulelor la locul de functionare
Pentru o instalare optima si asigurarea unei calitati
standard superioare, instalarea celulelor la locul
de functionare trebuie realizata numai de personal
special pregatit, sau cel putin supravegherea si
monitorizarea trebuie sa fie facute de persoane responsabile.
5.1 Cerinte generale
Inaintea inceperii instalarii la locul de functionare,
incaperea trebuie terminata complet, prevazuta cu iluminat
interior si alimentare cu energie, cu inchidere, uscata
si facilitati de aerisire. Toate pregatirile necesare
cum ar fi deschideri in pereti, canale, etc.,pentru
intinderea cablurilor de putere si control pana la
celule trebuie sa fie deja terminate. Daca ce-
lulele au structuri montate in partea superioara
pentru CLP-uri, sau transformatoare de masura,
trebuie asigurat faptul ca tavanul este destul de inalt
pentru deschiderea clapetelor la eliberarea presiunii.
Trebuie verificata inaltimea tavanului daca este montat in
partea superioara a celulelor canalul de eliberare presiune.
Trebuie asigurate conditiile din VDE 0670 partea 1000
de functionare a celulelor de interior , inclusiv
conditiile pentru clasa de temperatura “minus 5
interior”.
5.2 Fundatii
(Figurile 5/1 pana la 5/8)
Este de preferat ca celulele sa fie montate pe
podeaua incaperii sau pe o podea falsa inaltata.
. • Console 60.5 lipite de cadru in doua puncte
Datele prezentate mai jos usureaza calculul
spatiului necesar si planurile preliminare
ale incaperii pentru proiectul de celule.
Cand documentele de constructie sunt completate,
trebuie sa se tina seama de datele furnizate
de ABB.
. Se slefuiesc partile sudate.
Prevederile DIN 43 661 vor fi indeplinite cand
fundatia este terminata. Acestea se aplica pentru
respectarea tolerantelor ca protectie la instalarea
celulelor.
. de celule sunt necesare doua conexiuni.
Observatie:
Datele de constructie pentru deschiderile din tavan pentru
conductoare nu se aplica barelor trunchiate
fara impamantare. In aceste cazuri se cer deschideri
mari ale tavanelor.
5.2.1 Cadrul de podea pe podea de beton
Cadrul de podea, constand din una sau mai multe
parti depinzand de marimea celulelor, poate fi
ABB Power Distribution
furnizat cu celulele de ABB Calor Emag; cadrul
este pus de personalul statiei care trebuie
supravegheat si inspectat de un specialist
al ABB.
Instalarea cadrului podelei:
• Daca cadrul podelei este din mai multe parti 60.1/
60.2, acestea sunt stranse impreuna prin
legaturile 60.3 puse in locul specificat
si astfel este realizat un nivel.
• Plasati cadrul podelei in pozitia specificata
pe podeaua de beton conform schemelor de
instalare.
• Se pune sistemul de cuplare cu suruburi 60.8
si placa de otel 60.4 sub acesta.
• Se aliniaza orizontal cadrul de podea de-a
lungul intregii suprafete si la inaltimea corecta
prin insurubarea sistemului de cuplare
prin folosirea unui instrument de egali-
zare nivel. Marginea de sus a cadrului podelei
ar trebui sa fie 2 mm deasupra suprafetei podelei terminate.
Aceasta faciliteaza montarea si alinierea
celulelor. In unele cazuri, inseamna ca grosimea
materialului unei podele aditionale care poate
fi montata mai tarziu trebuie luata in seama
separat. Tolerantele pentru cadru sunt conforme
DIN 43 661, versiunea A,
de ex. toleranta de planitate:
± 1 mm la o lungime masurata de 1m,
de ex. toleranta la verticalitate:
maximum 1 mm pe m, dar nu mai mult de 2 mm
peste intreaga lungime a cadrului.
– pentru fiecare 3m din lungimea cadrului -,
asigurate la podeaua de beton prin priza 60.7,si
sudate la cadru. Pozitia setata a cadrului pe
podeaua de beton nu trebuie schimbata in timpul
acestei operatii..
• Se sudeaza impreuna partile cadrului de podea
.
• Se fac pregatirile necesare pentru o legare la
pamant sigura a cadrului podelei cu 30 x 4 mm
banda de otel galvanizat. Pentru sir mare
• Daca podeaua este terminata, cadrul se
completeaza, avand grija sa nu ramana orificii.
• Cadrul podelei nu trebuie supus impactelor
periculoase sau presiunii, in mod particular in
timpul fazei de instalare.
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, pot apare probleme in
timpul asamblarii celulelor si posibil la deplasarea
partilor debrosabile si inchiderea/deschiderea usilor
ce nu pot fi rezolvate.
25
 Date structurale
Tabel pentru figurile 5/1 pana la 5/4

Tensiune nominala 24 kV

Tip celula ZS1 ZS1 ZS1 ZS1

Tip sistem Debrosabil Debrosabil Fix Fix

.

Latime celula T mm 800 1000 800 1000

Latime interval G1) mm 1200 1400 1200 1400

Deschideri
In tavan:
Latime: mm 1000 1200 1000 1200
Inaltime: mm 1800 1800 1800 1800
La usi:
Latime: TB mm 1000 1200 1000 1200
Inaltime: TH2) mm 2750 2750 2750 2750

Greutate celula kg 1000 1200 850 1000

Sarcina tavan kg/m2 900 850 750 700

Dimensiune: a mm 600 800 600 800

1)
Determinat de VDE 0101 si datele pentru latime maxima a celulei.
2)
Se aplica compartimentelor de j.t. de inaltime standard. Se adauga 500 mm pentru configuratia cu compartimente de j.t. montate deasupra celulei si
pentru compartimente de j.t. obisnuite.

5.2.2 Podea falsa ridicata

(Figurile 5/5 pana la 5/8)
Podeaua falsa este luata de la un furnizor
local potrivit(ABB poate aranja daca este necesar).
Aceasta trebuie sa indeplineasca toate cerintele
specifice montarii celulelor. Cadrul intermediar
aditional cerut pentru varianta 1 poate fi furnizat si
instalat deABB.

26 ABB Power Distribution

 Tabel pentru figurile 5/6 pana la 5/8

Tensiune nominala 24 kV

Tip celula ZS1 ZS1 ZS1 ZS1

Tip sistem Debrosabil Debrosabil Fix Fix

.

Latime celula T mm 800 1000 800 1000

Latime interval G1) mm 1000 1200 1000 1200

Deschideri
in tavan:
Latime: mm 1000 1200 1000 1200
Inaltime: mm 1800 1800 1800 1800
La usi:
Latime: TB mm 1000 1200 1000 1200
Inaltime: TH2) mm 2750 2750 2750 2750

Greutate celula kg 1000 1200 850 1000

Sarcina tavan kg/m2 900 850 750 700

1) Determinat de VDE 0101 si datele pentru latimea maxima a celulei.

2) Se aplica compartimentelor de j.t. de inaltime standard. Se adauga 500mm pentru configuratia cu compartimente de j.t. montate deasupra
celulei si pentru compartimentele de j.t. obisnuite.

5.3 Asamblarea celulelor Orice momente de strangere ce deviaza de la cele din

(Figurile 3/3, 5/9 pana la 5/31) tabelul general (de ex. pentru sisteme de contact
sau terminale) vor fi luate in seama cum se arata
Se folosesc suruburi DIN din clasa de tensionare 8.8. in documentatia tehnica detaliata.
Momentele de strangere pentru conexiunile prin
surub a barelor cu saibe concave sunt: Se recomanda ca suprafetele filetelor si a con-
tactelor exterioare ale bolturilor sa fie unse cu strat
subtire de ulei sau unsoare, pentru realizarea momen-
tului de strangere nominal.
Moment de strangere
recomandat1)2) Pasii de instalare sunt:
Nm • Se indeparteaza partile debrosabile 13 din
celule si se depoziteaza intr-un loc sigur.
Lubrifiant3) .
Filet Fara Ulei sau
• Se demonteaza urechile de ridicare 1.5.
lubrifiant unsoare
• Celulele se transporta in punctul de instalare
M 6 10,5 4,5
pregatit prezentat in scheme.
M 8 26 10 .
M 10 50 20 • Se indeparteaza partitiile verticale 9 din fata com-
partimentului de bare prin desfacerea suruburilor.
M 12 86 40
.
M 16 200 80
• Se desfac suruburile si se indeparteaza partitia
1) Momentele nominale de strangere a suruburilor fara lubrifiant orizontala 20 de sub calea de deplasare a partii
se bazeaza pe un coeficient de frecare a filetului de 0.14 (va- debrosabile.
lorile actuale sunt inscrise intr-o gama inevitabila, in parte
considerabila). • Se indeparteaza placa de pe podea 17.
2) Momentele nominale de strangere a suruburilor cu lubrifiant
sunt conform DIN 43 673. • Se indeparteaza peretii 43.2 si 43.3 ai canalelor
3) Suprafata filetului si a contactului sunt lubrifiate. verticale pentru cablurile de control din partea
dreapta si stanga a celulei.

ABB Power Distribution 27

 • Daca celula are in partea superioara CLP-
uri sau transformatoare de masura si acestea
au fost indepartate pentru transport, acestea
se conecteaza in pozitia specificata unde vor fi 5.4
localizate clapetele din spate si din mijloc
si se restabilesc conexiunile
electrice interne.
(figurile 5/11, 5/22, 5/23, 5/31).
• Se potrivesc si se conecteaza mecanismele se-
parate pentru toate CLP-urile montate
deasupra celulelor in pozitia specificata pe com-
partimentul de j.t..
Notati pozitia corecta a partilor fixate pe tija hexa-
gonala furnizata separat, si apoi indepartati
componentele tijei, eliminand garnitura de cauciuc
din fata.
Se insereaza tija treptat in fata mecanismului pana
cand este complet montata, se infileteaza com-
ponentele individuale in pozitie corecta pentru
pozitia deschisa a cutitului de legare la pa-
mant.
Se asigura punerea garniturilor. Se regleaza
pozitia de operare a contactelor auxiliare:
. • Se curata izolatia sectiunilor de bara cu un material
1. Se regleaza pozitia contactelor auxiliare de po-
zitie limita in sloturile lor astfel incat exista un
spatiu de 0.5 mm in pozitia de operare completa
inainte ca parghia sa atinga pozitia stop (din
motive de siguranta).
2. Contactul auxiliar de pozitie limita 78.4 al CLP
ON trebuie sa fie operat imediat dupa ce a fost
actionat clichetul levierului mecanismului cu
arc in procesul de inchidere si a pornit proce-
sul de inchidere rapida automat .
3. Contactul auxiliar de pozitie limita 78.5 al CLP
OFF trebuie sa fie operat in timpul ope-
ratiei de deschidere a glisierei cu 1 mm inainte ca
limba glisierei sa faca contact cu armatura
magnetului de blocare.
Se fixeaza si se insurubeaza capetele.
• Se aliniaza celulele pe cadrul podelei una cate una
pentru pentru pozitie corecta si aliniere verti-
cala (deviatii ale marginilor celulelor de la verticala
nu trebuie sa depaseasca 2 mm, in special in
fata) si se conecteaza impreuna celulele. Se reco-
manda pornirea din centru cand se asam-
bleaza un rand cu mai mult de zece celule.
• Cand se conecteaza impreuna celulele fara bariera
de bare, se insereaza elementul de fixare 27
intre celule deasupra orificiilor de bare.
• Pe celulele cu bariera de bare(partitie bare), se
instaleaza placile treceri izolante 28/28.2 extern
peretelui celulei pe partea dreapta sau stanga.
• Daca celula a fost corect asamblata,
este conectata pe podeaua de beton prin prize
28
sau prin sudare sau conectare prin bolturi la
cadrul fundatiei.
Instalarea barelor si trecerilor izolante
(Figurile 5/16 pana la 5/23)
• Se instaleaza trecerile izolante 29 (numai pentru celule cu
partitie de bare).
Observatii:
• sistem de bara (Superior):
Se insereaza trecerea izolanta 29 pentru bara cea mai
de jos in placa izolanta 28 din dreapta in opozitie cu
procedura pentru celelate doua treceri.
• sistem de bara (Inferior) - cupla:
Se insereaza trecerea izolanta 29 pentru spate, cea mai
de jos bara in placa izolanta 28.2 din dreapta in opozitie cu
procedura pentru celelalte doua treceri.
• Se verifica intotdeauna ca se face un contact
corect intre tubul de metal al trecerii si bara prin
contactul arc 29.3. Asigurati-va ca contactul arc
este in pozitie corecta!
uscat si moale, si se verifica existenta defectelor
izolatiei. Se indeparteaza unsoarea sau adezivul
murdar cum se descrie in sectiunea 7.2.
• Conexiuni bara:
– Suprafetele argintate ale conexiunilor
vor fi curatate cu un material neelectrizant
subtire si chiar acoperite cu unsoare
tip Isoflex Topas NB 52.
– Suprafetele neargintate ale conexiunilor
sunt curatate cu peria, sau sunt curatate
cu un material neelectrizant si apoi sunt
acoperite cu un strat subtire de unsoare
tip Isoflex Topas NB 52.
.
• Se pregatesc carcasele izolante 58 si 58.5 pentru
a putea face conectarile la bara si pentru
infiletarea lor la bara.
• Barele se instaleaza celula cu celula. Se insurubeaza
elementele individuale ale barei unul deasupra
celuilalt (depinzand de tipul de sistem) si in linie cu
conductorul derivatie in T. Se folosesc suru-
burile hexagonale 163. Pentru momentul de
strangere - tabelul de deasupra. Se pun doua
saibe concave pentru fiecare surub.
• La fiecare capat al barelor se pune cate un suport 58.1
pentru carcasa izolanta 58.
Suruburile pentru suport 58.1 vor fi stranse cu
moment mai mic.
• Se pozitioneaza carcasele izolante 58 si capacele 58.5
peste legaturile prin bolturi, si se incearca fixarea in pozitia
de functionare pana cand acestea se potrivesc.
ABB Power Distribution
 5.5 Instalarea compartimentelor deasupra celulelor
Din motive de transport, celulele nu sunt completate
pentru functionare. Atat cat este posibil, celulele
sunt pre-montate.
5.5.1 Transformator de tensiune pentru masura bare
(Figurile 3/1-3, 3/1-6, 5/31)
• Compartimentul 79 cu materialele de asamblare
de tipul ”Top mounted box for metering”
va fi montat pe compartimentul de bare.
. .
Observatii:
– In celulele fara placa de trecere izolanta a
barelor 28, este necesara partitionarea
intre compartimentul de bare si comparti-
mentul superior .
.
– Daca celulele sunt prevazute cu bare parti-
tionate (de ex. cu placa de trecere izo-
lanta 28), spatiul dintre compartimentul
de bare si compartimentul superior trebuie
sa ramana deschis pentru eliberare presiune.
• Barele 2.3 de conectare cu conductoare in deri-
vatie T 2 vor fi insurubate in punctul de
conectare conform figurii 5/31. Daca este ne-
cesar, vor fi folosite distantierul 3.2 si placa
filetata 3.4 ca si materialele de asamblare
luate din punga inscriptionata ”top mounted
box for metering” .
• Carcasa izolanta 58 va fi adusa in pozitia nece-
sara cum se descrie in sectiunea 5.4.
• Cutia intermediara 79.1 cu materialele de asam-
blare de tipul ”top mounted box for metering”
va fi montata pe cabina de control. Tubul
79.2 va fi pozitionat si inserat in inelul 79.3.
. • Tachetul contactului auxiliar trebuie sa mai aiba
. cca 0,5 mm pentru a ajunge in pozitia finala, po-
• Circuitele secundare de la transformatoarele de
tensiune vor fi duse in sirurile terminale si co-
nectate conform marcarii cablurilor si sche-
melor de circuite.
5.5.2 Cutitul de legare la pamant pentru legarea barelor la pamant
(Figurile 3/1-4, 3/1-5, 3/1-8, 5/22, 5/23)
• Compartimentul superior 77 cu materialele
de asamblare din ”top mounted box for
earthing” va fi montat pe compartimentul
de bare.
• Cutia mecanismului de operare 78 cu mate-
rialele de asamblare din ”top mounted box for
earthing" va fi montata pe cabina de control.
. Clapeta de elierare presiune din spate trebuie
• Partile componente ale tijei hexagonale 78.1 vor
fi indepartate.
. carea eliberarii presiunii in afara incaperii vor fi
. puse in acord cu clientii.
ABB Power Distribution
• Tija hexagonala a mecanismului de actionare
va fi impinsa spre roata dintata a cutitului de
legare la pamant.
.
• Barele de conectare 2.2 cu conductare in T
2 trebuie sa fie insurubate in punctul de
jonctiune impreuna conform figurii 5/22. Daca
este necesar, distantierul 3.3 si placa filetata
3.4 ca si materialele de asamblare din
”top mounted box for earthing” vor fi folosite.
• Carcasa izolanta 58 va fi adusa in pozitia descrisa
in sectiunea 5.4.
Observatie:
Contactele auxiliare pentru CLP sunt ajustate la
fata locului. Functionarea fara probleme este ga-
rantata daca elementele functionale ale tijei hexa-
gonale sunt montate corect.
Datorita instalarii finale a cutitului de legare la pa-
mant si a mecanismului de actionare, poate fi
necesar sa se faca o reajustare a contactelor auxiliare.
In acest caz sunt importante urmatoarele:
.
• Comutatorul auxiliar OFF 78.5 trebuie sa fie operat
– inainte ca glisiera 78.2 sa aiba descoperita
jumatate din deschiderea in fata a tijei he-
xagonale si
– inainte ca marginea de jos a glisierei
sa atinga armatura magnetului de blocare
78.6.
• Contactul auxiliar ON 78.4 trebue sa fie operat
– inainte ca mecanismul cu arc al CLP-ului
sa actioneze clichetul.
zitia de operare.
5.6 Canale de eliberare presiune
(Figura 5/11)
• Canalul de eliberare presiune este furnizat de-
montat in componente individuale. Peretele din
spate si cel din fata corespund, in ceea ce priveste
lungimea, latimii celulei alocate. Acestia sunt
conectati impreuna.
• Materialele de asamblare sunt continute in
”pressure relief duct”. Piulitele nituite sunt
deja puse in tabla de metal.
Observatie:
sa fie montata conform figurii 5/11.
Detalii privind conectarea la perete si descar-
29
 In cazul eliberarii presiunii de gaz in incapere, va fi
instalat un filtru absorbant, care este furnizat
impreuna cu restul de echipamente.
. care intra in cabina de control.
5.7 Conectarea cablurilor
5.7.1 Cabluri de putere
(Figurile 3/3, 5/12 pana la 5/14, 5/28 pana la 5/30
1. Echipament standard:
a) Latime celula 800 mm:
• Puncte de conectare pentru pana la 9 cabluri
prinse cu suruburi de filet M12.
• 3 pana la 9 cleme cablu pentru dia-
metre 36 – 52 mm
• Podea in care sunt prevazute sectiunile presetupelor
• puncte de conectare M10 pentru legarea
la pamant a cablurilor ecranate.
b) Latime celula 1000 mm:
• Pana la 1250 A corespunzator latimii 800
mm a celulei
• Puncte de conectare pentru pana la 18 ca-
bluri prinse cu surub cu filet M16 si M20.
• Pana la18 cleme de cablu pentru dia-
metre 50-75 mm
• Podea in care sunt sectiunile pentru presetupe
• Puncte de conectare M10 pentru legarea
la pamant a cablurilor ecranate.
2. Metoda:
• Cablurile de putere vor fi aduse, taiate la lun-
gimea potrivita si conectate.
• Presetupele 17.2 vor fi adaptate la dia-
metrul cablurilor si apoi fixate.
• Cablul cu capete sigilate 16 vor fi pregatite si
asigurate conform instructiunilor fabrican-
tului.
• Cablurile vor fi stranse in sirurile de jghea-
buri 23 .
Se evita instalarea cablurilor in afara jgheabu-
rilor.
Orice lucrare individuala in celule necesara in
timpul montarii, scheme de constructie si liste
partiale conform carora aceasta lucrare poate
fi facuta sunt furnizate la livrare.
. urechilor de ridicare:
5.7.2 Cabluri de control
(Figurile 3/3, 3/5, 5/3, 5/9, 5/14, 5/26)
• Cablurile de control vor fi inserate in
canalele din stanga 1.2.
30
In scopul inserarii cablurilor de control, podeaua
celulei pe partea stanga a fost omisa.
Cablurile sunt protejate de un canal din metal
Canalul este acoperit de peretii laterali de 43.1 and 43.2.
In podeaua cabinei de control sunt facute sectiunile
pentru presetupe.
.
• Cablul de control va fi asigurat la capatul de sus
al canalului iar cablurile vor fi inserate in compar-
timentul de j.t. D dupa ridicarea sirurilor terminale.
.
• Cablul de control va fi conectat la sirul de cleme
cum se arata in diagrama de circuite.
• Conectarile cablurilor de control in celula adiacenta
se fac folosind trecerea 24.
5.8 Legarea la pamant a celulelor
(Figurile 3/3, 5/1, 5/2, 5/5, 5/6, 5/12, 5/13, 5/17 pana la
5/20)
• Se conecteaza bara principala de impamantare 19
prin legatura 19.1 furnizate pentru fiecare celula.
• Trebuie facuta protectia cablurilor prin cadrul de podea
sau din podeaua falsa inaltata.
.
• Conductorul de impamantare care vine de la electrod,
se conecteaza preferabil prin legatura demontabila
prin bolturi in scopul testarii, la bara principala de
impamantare 19 a celulei.
5.9 Desfasurarea circuitelor
Buclele de circuite sunt furnizate rulate in cabina de
control. Acestea sunt marcate si sunt fixate cu tile
la ambele capete. Deschiderile sunt prevazute in
peretii laterali ai cabinei de control pentru a duce
aceste cabluri din celula in celula
5.10 Verificari finale
• Se verifica zonele vopsite ale celulelor pentru
depistarea daunelor.
(vezi sectiunea 7.4.1).
• Se verifica conectarile prin suruburi si se
strang unde este necesar, in particular toate
conexiunile facute pe santier ale barelor si
sistemului de legare la pamant.
• Contactul auxiliar pentru limitare I th 11.5
trebuie daca este necesar, sa fie activat prin clapetele
de eliberare presiune gaz dupa indepartarea
– Contactul auxiliar al tijei va fi inserat in orificiul
orizontal din clapeta de eliberare presiune
gaz.
– Suportul contactului auxiliar va fi ajustat in pozitie
orizontala (Figura 5/27)
ABB Power Distribution
 • Se curata celulele.
• Se indeparteaza toate corpurile straine din celule.
• Se pun la loc corect toate capacele, etc., luate
in timpul montarii si conectarii.
• In celula, deschiderile care raman vor fi inchise
daca nu mai sunt necesare.
.
• Se verifica contactele si mecanismele de
interblocare, si se ung din nou cu Isoflex Topas
NB 52 daca este nevoie (vezi sectiunea 7.4.1).
.
• Partile debrosabile ale intreruptorului vor fi
inserate iar cablurile de control vor fi conectate.
• Usile celulelor vor fi inchise corect.

ABB Power Distribution 31

 C D A/B

160
190

210

210

190

160

190

210

210

190
130
145
130
145
130

1)
70
1)
165

1)
390
1)
525

1500 mm- 1250A

180 180

700
1325

4 725 925

200 170
75 75 75

1)
80 FT = 800 FT = 1000 FT = 800
180 600 200 800 200 600 5

2 1
3

C D A/B
Figura 5/1a: Celule tip ZS1, 24 kV pentru plecari
de curent pana la 1250 A latimea celulei 800/
1000 mm
E
160
190

210

210

190

160

190

210

210

190
130
145
130
145
130

1)
50
1)
165

3901)

1)
255

1520 mm, from 1600A- 2500A

180

700
180
1325

305

4 725 925
200

75 75 75

1)
80 FT = 800 FT = 1000 FT = 800
180 600 200 800 200 600 5

2 1
3

Figura 5/1b: Celule tip ZS1, 24 kV pentru plecari

de curent 1250 A si pentru curent de
E
1600 A pana la 2500 latimea celulei 800/
1000 mm

Figura 5/1: Date de conectare a cadrului fundatiei pe 6 Optional, cabina de control

podeaua din beton 7 Filtru absorbant
8 Deschidere pentru ventilare
Vezi figura 5/2 pentru sectiuni 9 Inaltime canal cabluri - dupa cerinte
FT = latime celula 10 Reper, vezi figura 5/3
1) Dimensiuni minime 11 Catre bara de impamantare principala
12 Deschidere pentru cablu de putere
1 Interval operator 13 Deschidere pentru cablu control
2 Intrare in canal 14 Usa
3 Bara principala de impamantare 15 Masura bare sau punere la pamant a barelor
4 In locul deschiderilor individuale, sunt posibile 16 Deschidere in perete pentru eliberare presiune gaz
deschideri continue sau practicarea unor gauri 17 Canal eliberare presiune gaz
5 Platforma 18 Derivator

32 ABB Power Distribution

 Sectiune A - A Sectiune B - B

70 1) 1500 FT + 700 1) 70 1) 1500 FT + 700 1)

8 8

OHNE SS-MESSUNG ODER ERDUNG 3000

MIT SS-MESSUNG ODER ERDUNG 3200

7 15

6 14 6 14
2650

2800
H = 2325
H = 2720

H = 2325
H = 2720
3200
H + 200

H + 200
ZS1: 25kA ZS1: 25kA
2200

2200
1325 (80) 1325 (80)

180 180 685 180 180 685

10 10
11 11

12 12
165 1) 13 FT + 200 165 1) 13 FT + 200
1)

9
1)

9
390 700 170 200 (110) 390 700 170 200 (110)

Figura 5/2a: Celule cu eliberare presiune prin filtrul absorbant Figura 5/2b: Celule fara canal de eliberare presiune gaz,
din incapere. Latime celula: 800/1000 mm.
Latime panou: 800/1000 mm. Curentul nminal al fiderului pana la 1250 A
Curentul nominal al fiderului pana la 1250 A Cu masura pe bare sau legarea la pamant a barelor

Sectiunea C -C Sectiunea D - D
16 18
70 1) 1500 FT + 700 1) FT + 700 1)
8 8
17
650

17
6
6 14 14
1120 ZS1: 25kA
3000
2785
H = 2325
H = 2720

3200

70

2785
H = 2325
H = 2720

3200
H + 200

H + 200
ZS1: 25kA
2150

2200

70 1)
2200

1500
1325 (80)
1325 (80)

180 180 685

180 180 685
10
11 10
11

12
165 1) 13 FT + 200
12 1)
165 13 FT + 200
9

1)
390 700 170 200 (110)

9
1)
390 700 170 200 (110)

Figura 5/2c: Celule cu eliberare presiune in afara. Figura 5/2d: Celule cu eliberare presiune prin filtru absorbant si
Latime celula: 800/1000 mm. raspandirea gazelor in incapere.
Curentul nominal al fiderului pana la 1250 A Latime celula: 800/1000 mm.
Curentul nominal al fiderului pana la 1250 A.

Sectiunea E - E

50 1) 1520 FT + 700 1)
8

6 14
2650

H = 2325
H = 2720

3200
H + 200

ZS1: 25kA
2200

1325 (80)

180 180 820

10
11

12
165 1) 13 FT + 200
1)
9

255 700 305 200 (110)

Figura 5/2e: Celule cu eliberarea presiunii gaz in exterior. Figura 5/2 Sectiune pentru figura 5/1
Latime celula: 800/1000 mm.
Curent nominal fider 1250 A si de la 1600 A Vezi figura 5/1 pentru legenda
la 2500 A. FT = latime celula
1) Dimensiuni minime

ABB Power Distribution 33

 A
Date structurale
1)
70 *
1)
165

320
225

1190
1500

700
1325

1) 1)
180 a 200 a 200 nxa 200 a 180
B

200
80

75 75 75 75
1) 1)
80 FT FT n x FT FT 80

A
1)

Vedere de sus
G

TB
TH

Sectiunea B-B
1) 1)
80 FT FT n x FT FT 80

1)
75 75 200 nxa 200 a 180

Openings slanted if necessary to avoid supportihng beams

Sectiunea A-A
G1) 1500 70*1)
1)
80 1325 165

225
60 1)

700 320

200 1190
>0<3

Figura 5/3: Date structurale pentru cadrul fundatiei pozitionata pe

beton
1
) Dimensiuni minime
*) 200 mm pentru statile prefabricate din beton
G Largime coridor
FT Latime celula
TB Latime usa= FT plus 200 mm
TH Inaltime usa = inaltime celula plus 200 mm

34 ABB Power Distribution

 A B

60.1 60.3 60.2

A B

Sectiuni
A-A 60.5 B-B

60.7 h

60.8

60.4

60.6

Figura 5/4: Asamblarea cadrului fundatiei, pentru figura 5/1

60.1 Parte din cadrul podelei
60.2 Parte din cadrul podelei
60.3 Legatura
60.4 Placa otel
60.5 Consola
60.6 Priza
60.7 Surub
60.8 Surub

ABB Power Distribution 35

 C B D A

190

210

210

190

190

210

210

190
160
160
130
145
130
145
130

1)
1)
115

70
1)
525

1500 mm- 1250A

180 180
1425

4
15 x) 15 x) 15 x) 15 x)

1)
80 FT = 800 FT = 1000 FT = 800
5

2 1
3

C B D A

Figura 5/5a: Celule tip ZS1, 24 kV pentru plecari curent pana la

1250 A latime celula 800/1000 mm
E
160
190

210

210

190

190

210

210

190
160
130
145
130
145
130

1)
1)
115

50
1)
390

1520 mm, ab 1600A bis 2500A

180 180
1425

4
15 x) 15 x) 15 x) 15 x)

1)
80 FT = 800 FT = 1000 FT = 800
5

2 1
3

E
Figura 5/5b: Celule tip ZS1, 24 kV pentru plecari, curent 1250 A
si 1600 A pana la 2500 A

Figura 5/5: Date de conexiune pentru podea falsa ridicata 7 Filtru absorbant
8 Deschidere de ventilare
Vezi figura 5/6 pentru sectiuni 9 Inaltimea canalului de cabluri, dupa cerinte
FT = latime celula 10 Capac, aprovzionat de pe santier
1
) Dimensiuni minime 11 Podea falsa inaltata, furnitura locala, partea de sus a podelei false
x
) Dimensiuni maxime 0 la 3 mm deasupra podelei terminate
1 Coridor 12 Cablu de putere
2 Intrare canal cabluri 13 Spre bara de impamantare principala
3 Bara principala de impamantare 14 Usa
4 Structura cu podea falsa inaltata, prezentata numai in 15 Masura bare sau legarea la pamant a barelor
vecinatatea celulei 16 Deschideri in perete pentru eliberare presiune
5 Platforma 17 Canal eliberare presiune gaz
6 Optional panou de control 18 Derivator

36 ABB Power Distribution

 Sectiune A - A Sectiune B - B

70 1) 1500 FT + 700 1) 70 1) 1500 FT + 700 1)

8 8

OHNE SS-MESSUNG ODER ERDUNG 3000

MIT SS-MESSUNG ODER ERDUNG 3200

7 15

6 14 6 14

2800
2650

H = 2325
H = 2720
H = 2325
H = 2720

3200

H + 200
H + 200
ZS1: 25kA ZS1: 25kA

2200
2200

(80) (80)
FT + 200 FT + 200
180 180 685 180 180 685
10 10
11 11

12 12
13 13

9
9
115 1) 1425 115 1) 1425

Figura 5/6a: Celula cu eliberare presiune gaz prin filtrul absorbant Figura 5/6b: Celula fara canal de eliberare presiune gaz,
din incapere. Latime celula: 800/1000 mm.
Latime celula: 800/1000 mm. Curent nominal fider pana la 1250 A
Curent nominal fider pana la 1250 A Cu masura bare sau cu legare la pamant a barelor

Sectiune C - C Sectiune D - D
18
16
70 1) 1500 FT + 700 1) FT + 700 1)
8 8
17
650

17
6
6 14 14
1120 ZS1: 25kA
3000
3200
2785
H = 2325
H = 2720

3200
2785
H = 2325
H = 2720
70
H + 200

H + 200
ZS1: 25kA 70 1) 1500
2150

2200

2200

(80) (80)
FT + 200 FT + 200
180 180 685 180 180 685
10 10
11 11

12 12
13 13
9

115 1)

9
1425
115 1) 1425

Figura 5/6c: Celule cu eliberare presiune in exterior. Figura 5/6d: Celule cu eliberare presiune prin filtru absorbant
Latime celula: 800/1000 mm. si raspandire in incapere
Curent nminal fider pana la 1250 A Latime celula: 800/1000 mm.
Curent nominal fider pana la 1250 A

Sectiune E - E

50 1) 1520 FT + 700 1)
8

6 14
2650

H = 2325
H = 2720

3200
H + 200

ZS1: 25kA
2200

(80)
FT + 200
180 180 820
10
11

12
13
9

115 1) 1425

Figura 5/6e: Celule cu eliberare presiune in exterior. Figura 5/6: Sectiuni pentru figura 5/5
Latime celula: 800/1000 mm. Vezi figura 5/5 pentru legenda
Curent nminal fider 1250 A si de la
1600 A pana la 2500 A FT = latime celula
1)
Dimensiuni minime

ABB Power Distribution 37

 A
70*1)
1)
165
1500

1325

B B
1)
80

100 200
1) 1)
80 FT FT n x FT FT 80

A
1)

Verede de sus
G

1)
TB
1)
TH

SECTIUNE A-A
1)
G 1500 70* 1)
max. 30mm

1)
8001)

1425 115

SECTIUNE B-B
1)
80 FT FT FT
100 100

CROSS PROFILES LOCATE HERE

Figura 5/7: Instructiuni de montare cadru podea pe podea falsa inaltata pentru celule
de curent pana la 1250 A, 1500 mm adancime
Varianta 1: Cu al doilea cadru, cerut daca placile de jos sunt
pe toata lungimea grinzii podelei false inaltate
1
) Dimensiuni minime
*) 200 mm pentru statii prefabricate din beton
G Largime coridor
FT Latime celula
TB Latime usa= FT plus 200 mm
TH Inaltime usa = inaltime celula plus 200 mm

38 ABB Power Distribution

 70*1) A
1)
165

15 x) 15 x) 15 x) 15 x)
1500

1325

B B

80* FT FT n x FT FT 80*

A
1)

Vedere de sus
G

TB*
TH*

SECTIUNE A-A
1)
G 1500 70* 1)

951)
1)

1425
800

SECTIUNE B-B
1)
80 FT FT FT
15 x) 15 x) 15 x)

Figura 5/8: Instructiuni de montare cadru podea pe podea falsa inaltata pentru
celule pana la 1250 A, 1500 mm adancime
Varianta 2: Fara al doilea cadru

1
) Dimensiuni minime
x
) Dimensiuni maxime
*) 200 mm pentru statii prefabricate din beton
G Largime coridor
FT Latime celula
TB Latime u s a = FT plus 200 mm
TH Inaltime usa = inaltime celula plus 200 mm

ABB Power Distribution 39

 1.5

(27)

1.11
(24)
27
28

1.9

1.9
Figura 5/9: Pentru conectarea impreuna a celulelor, sunt prevazute orificii
pe partea stanga si pe partea dreapta
1.4 langa marginile din fata si din spate ale peretilor laterali,
si orificii pe ambele parti centrale ale peretilor.
.
1.3 Deschidere, pentru bara principala de legare la masa
1.4 Orificiu
1.5 Urechi de ridicare
1.9 Intrare filetata, pentru asamblare celule
1.11 Orifiviu, pentru trecerea cablurilor de control 24
27 Element de fixare, se pune deasupra deschiderii cand
se asambleaza impreuna celulele fara bara partitionata
1.3 28 Placa cu treceri izolante

50

1)

26

Figura 5/11: Prezentare schematica a canalului de eliberare presiune gaz.

Componentele sunt asamblate celula cu celula si sunt conectate
impreuna.
50 Canal eliberare presiune gaz
1) Observatie
Daca celula este echipata cu canal eliberare presiune
clapeta de eliberare presiune pentru compartimentul de cabluri
Figura 5/10: Capatul sirului de celule cu placile acoperite
este fixata pe partea din spate a celulei si se va deschide
.
in fata (in canal) in cazul aparitiei arcului .
26 Placa acoperita .

40 ABB Power Distribution

 14

6.1

23

44
43.4

17

17.2
1.2 19.1 17 17.2 19 21 19.2 39
Figura 5/12: Vedere in compartimentul de cabluri, max. sase Figura 5/13: Vedere partiala in compartimentul de cabluri
cabluri paralele posibile(vezi figurile 5/28 pana la 5/30) aici pregatit pentru conectare a 3 cabluri pe faza
6.1 Indicator pozitie CLP 1.2 Canal pentru cabluri de control externe
14 Mecanism de actionare CLP 17 Capac segmentat podea
17 Capac podea segmentat 17.2 Presetupa
17.2 Presetupe 19 Bara principala de legare la pamant
23 Bara de conectare cabluri 19.1 Legatura de conectare
43.4 Canal acoperit pentru cabluri interne 19.2 Pin de conectare la impamantare
44 Placa incalzire (nestandard) 21 Montare cablu, conectat la potentialul pamantului
39 Sina, conectata la potentialul pamantului

1.8 49.2

43.1
2

9
20

43.2

Figura 5/14: Vedere din fata in zona de inalta tensiune, cu Figura 5/15: Vedere in compartimentul de bare, prezentat fara
deplasarea partitiei orizontale inainte si inapoi partitie si carcasa izolanta
.
2 Conductor derivatie T
1.8 Surub de inchidere usa 3 Bara
20 Partitia orizontala, deplasabila 5 Tulipa izolanta
43.1 Canal acoperit pentru cabluri de control externe 9 Partitie, deplasabila
43.2 Canal acoperit pentru cabluri de control externe 49.2 Clapeta eliberare presiune, din tabla de otel

ABB Power Distribution 41

 L1 3
28
10

29.2 29.1
L2 29
2

84

L3

a) Treceri izolante pentru montare bare in sistem cu dublu b) Versiunea cu bare montate in sistem cu un conductor.
conductor Aranjamentul conductoarelor.

Figura 5/16 Aranjamentul placilor de treceri izolante si treceri izolante pentru bare
pe partea dreapta a celulei cu bare partitionate.
Vedere din interior
2 Conductor derivatie T
3 Sectiune bara
28 Placa izolanta
29 Trecere izolanta bare
29.1 Bara cu un singur conductor
29.2 Bara cu dublu conductor
84 Partitie

29 29

L1 28.2 L1 28.2

L3 L2 L3 L2 29.1
29.2

a) Treceri izolante pentru bare in sistem cu dublu b) Versiune cu bare in sistem cu dublu conductor.
conductor Observati aranjarea conductorului.
Figura 5/17: Aranjarea placii izolante, trecerii izolante pentru bare
pe partea dreapta a celulei de tip bus tie. Vedere din
interior
28.2 Placa izolanta
29 Trecere izolanta pentru bare
29.1 Bare cu un singur conductor
29.2 Bare cu dublu conductor

42 ABB Power Distribution

 58.5 58 164 165 58.5 3 29
5

2 163 165

(35)

3 58 163, 164, 165

(32)

2 165 3
2
a) Aranjamentul pentru conductor derivatie T de curent 1250 A si b) Aranjament pentru conductor derivatie T si bara
curent pe bare de 1600 sau 2500 A de curent 2500 A
Figura 5/18: Aranjamentul si conectarea barelor cu conductor simplu
si dublu cu bara simpla sau dubla pentru derivatia in T.
Asigurati-va ca elementele de prindere si accesoriile de
calitate specificata sunt folosite! Folositi 2 saibe concave la surub.
2 Conductor derivatie inT
3 Bara
28 Trecere izolanta bara
58 Carcasa izolanta
58.5 Capac pentru carcasa izolanta
163 Surub cu filet M10
164 Piulita M10
165 Saiba concava 10 mm

ABB Power Distribution 43

 28 29
Cuzinet aflat in orificiile
din zona trecerilor izolante

a) Pozitia de instalare a barierelor de faza phase barriers, vedere de sus

28 Placa izolanta
29 Trecere izolanta bare

29 29.1

29.3

29.4

29.2 29.2

b) Detaliu trecere izolanta bare, vedere in sectiune Observatie:

4 Bara
Arcul de contact 29.3 trebuie sa fie inserat in timpul
30 Trecere izolanta bara
29.1 Bara cu un conductor instalarii barelor. Aceste arcuri de contact fac co-
29.2 Bara cu dublu conductor nectarea dintre bara 3 si tubul de metal 29.4 si previn
29.3 Arc de contact daunele asupra trecerilor izolante prin incalzire in
29.4 Tub din metal
interiorul trecerilor izolante cu barele aflate sub
tensiune.
Verificati intotdeauna contactul corect dintre tubul
Figura 5/19: Bare partitionate de metal 29.4 din trecerea izolanta si bara prin
arcul de contact.

44 ABB Power Distribution

 58.5 58.1 163 164 165 58 2 58.5 3 In timpul asamblarii, se decupeaza carcasa
izolanta si capacul pentru a fixa bara.
.
(10 )

(58.6) 58.7 165

a) Aranjamentul pentru conductor derivatie T de

curent 1250 A si bara de curent 1600 sau 2500 A.

58.5 58.1 58.7 163, 164 (58.6) 58 165 2 58.5 3

(10 )

b) Aranjamentul pentru conductor derivatie in T

si bare de curent 2500 A

3.5 165 2 165 3

Figura 5/20: Aranjarea barei si conductoarelor derivatie T

la capetele barei
2 Conductor derivatie T
3 Bara
3.5 Placa distantoare
58 Carcasa izolanta
58.1 Suport
58.5 Capac pentru carcasa izolanta
(58.6) Saiba 2 mm
58.7 Saiba 3 mm
163 Surub cu filet M10
164 Piulita M10
165 Saiba10 mm

ABB Power Distribution 45

 58

190

105

15

ø 94,5
30

85

Taietura pentru sistem

conductor derivatie
in T 2 x 100 x 10

49
58.1
29

60
23

20

58.5
ø 95

Taietura pentru
sistem bara plata
60 x 10

Taietura pentru
sistem bara cu
sectiune D, D 80

Figura 5/21: Carcase izolante

58 Carcasa izolanta
58.1 Suport
58.5 Capac pentru carcasa izolanta

46 ABB Power Distribution

 77 78.1 78

Se taie 45 x 50
in carcasa izolanta
in stagiul de
asamblare
45

2.2 2.2
50

3 3.4
3.4 3.3
3 3
2 2
Varianta de aranjare a barelor A Varianta de aranjare a barelor B

Figura 5/22: Legaturi cu surub pentru CLP montat deasupra celulei

prezentat capatul dn stanga al barei (capatul din dreapta
este configurat la fel). Vedere laterala fara carcasa izolanta
(universal).
2 Conductor derivatie in T
2.2 Conductor derivatie T spre CLP
3 Bara
3.3 Placa distantoare, (5 mm grosime)
3.4 Placa filetata
77 Compartimentul cu CLP montat deasupra celulei
78 Mecansm de actionare
78.1 Tija hexagonala

ABB Power Distribution 47

58.5 3.5 (58.6) 3.4 58 162 2.2 58.5 3

(35)

Aranjament bara A
58.1 58.7 163 2 165 3
3.3 3.4 162 2.2
(10 )

Aranjament bara B
58.1 163 (58.6) 58.7 2 165 3

3.3 3.4 3.5

M10
35 35 15 30
24

24
50
32
80
32

32

80

70

Figura 5/23: Bare conectate prin surub pentru CLP monat deasupra celulei,
prezentat pentru capatul din stanga al barei. Se fac conexiunile
conductoarelor derivatie in T pentru CLP montat deasupra
celulei asemanator conecxiunilor barelor, dar fara montarea
58.1 si fara placi distantoare 3.5.
2 Conductor derivatie in T 58.1 Suport capac
2.2 Conductor derivatie in T spre CLP 58.5 Capac pentru carcasa izolanta
3 Sectiune bara (58.6) Saiba, 2 mm
3.3 Placa distantoare, 5 mm grosime 58.7 Saiba, 3 mm
3.4 Placa filetata 162 Surub cilindric
3.5 Placa distantoare 163 Surub M10
58 Carcasa izolanta 165 Saiba arc 10 mm

48 ABB Power Distribution

 Figura 5/24: Tija pentru CLP este furnizata separat daca compartimentul
cu CLP montat deasupra celulei este indepartat pentru
transport. A se vedea pozitia deschisa a CLP-ului
cu componente individuale fixate in pozitia pentru
functionare corecta.

78.5

78.4

Figura 5/25: Mecanismul de actionare a CLP-ului din compartimentul

montat deasupra celulei in detalui. Se urmeaza cu strictete
secventele si aranjare a componentelor tijei la asamblare.
In figura se prezinta pozitia deschisa a CLP-ului.
.
78.4 Contact auxiliar de pozitie limita a CLP-ului ON
78.5 Contact auxiliar de pozitie limita a CLP-ului OFF

ABB Power Distribution 49

 11.5

49.2

49.4

Figura 5/26:Cadrul sir cleme ridicat pentru conectare
Figura 5/27: Contact auxiliar pentru limitare I th. Poate fi necesar ca con-
tactele auxiliare sa fie deplasate in pozitia lor de service
cand urechile de ridicare au fost indepartate.
11.5 Limitator Ith
49.2 Clapeta eliberare presiune, din tabla de otel
49.4 Surub de plastic - se rupe pentru eliberare presiune

50 ABB Power Distribution

 X

H
F 180 180

60
55
P P
C 320 700

A 1500

Sectiune X-X vezi figura 5/30

Tabel:

UN IN Ith IS Latime celula Conectare cablu Numar linie Intreruptor

Tensiune Curent Capacitate Curent dinamic Diagrama
nominala nominal termica

KV A kA kA mm
24 630...1250 16...25 40...63 800 D 1 VD4, HA, CP
630...1250 16...25 40...63 1000 D 2 VD4, CP
1600...2500 16...25 40...63 1000 E 3 VD4, HA

CP: cable to SS

3 1000 800 340 460 275 6

2 1000 800 455 495 275 3
1 800 600 455 495 210 3
linie numar A Ca) F H P max. cabluri

a) Sectiune podea celula

Figura 5/28: Compartimentul de cabluri a celulei cu

intreruptor

ABB Power Distribution 51

 Z

X
475 180 180
H

60
55

P P

C 320 700

A 1500

Diagrama B:
Diagrama A: Detaliu Z, fara sigurante fuzibile,
Celula cu sigurante fuzibile, pana la 3 cabluri pe faza
pana la 3 cabluri pe faza
Sectiunea X-X vezi figura 5/30

P P
H

M12
Diagrama C:
Spre spatele Detaiu Z, cu sigurante fuzibile,
celulei: 905 pentru 1 cablu pe faza

Tabel:

UN IN Latime celula Conectare cablu Numar linie Intreruptor

Tensiune Curent Diagrama
nominala nominal
KV A mm
24 ...630 800 B si D 5 CK, CK...E
...400 800 E sau A si D 4 sau 6 CR...U, CR...L
...630 1000 B si D 7 CK, CK...E
...400 1000 B si D sau C 8 sau 9 CR...U, CR...L

9 1000 800 450 275 * 1

8 1000 800 390 275 * 3
7 1000 800 485 275 * 3
6 800 600 390 210 * 3
5 800 600 485 210 * 3
4 800 600 450 210 * 1
b) c)
Linie numar A Ca) H P max. cabluri

a) Sectiune podea din celula

b) Cu sigurante fuzibile
c) Fara sigurante fuzibile

Figura 5/29: Compartimentul de cabluri din celula cu separator de sarcina

52 ABB Power Distribution

 M 12** **) Este un orificiu cu filet M12
si M16 la fiecare punct de
sau
conectare
M 16

P P

Diagrama D: Sectiunea X-X, pana la 3 cabluri pe faza

120

M 16
sau
25

60

M 20

Y Y
66
P P

Sectiunea Y-Y (corespunzatoare podelei 17)

diametrul cablului 27 - 62 mm

130 130 130

Diagrama E: Sectiunea X-X, pana la 6 cabluri pe faza

Figura 5/30: Sectiunea X-X pentru figurile 5/28 si 5/29

ABB Power Distribution 53

79.4

79
79.2
79.3
79.1
2.3

28

Figura 5/31: Compartiment de masura tensiune bare aflat deasupra

celulei. Figura (non-standard equipment)
prezinta aranjamentul in compartiment.
.
2.3 Conductoare plate derivatie T (pentru transformatoare de tensiune)
28 Placa pentru treceri izolante
79 Compartiment masura tensiune bare montat deasupra celulei
79.1 Cutie intermediara
79.2 Tub cnductor
79.3 Presetupa
79.4 Clapeta eliberare presiune

54 ABB Power Distribution

 6 Operarea celulelor
Atentie la siguranta lucrului
Procedurile de operare vor fi realizate de un specialist
care cunoaste instalatia, tinand seama
de toate normativele de siguranta DIN VDE/IEC si alte
astfel normative si instructiuni. Trebuie acordata o
atentie deosebita normelor VDE 0105 (Operarea
instalatiilor electrice)
. lor cu echipament de testare.
. • In celulele cu sistem de ventilatie aditional
Observatie:
Nu mergeti pe celule (posibile puncte de ruptura
ale clapetelor de eliberare presiune gaz).
6.1 Punerea in functiune
6.1.1 Etapa pregatitoare
(Figurile 3/12, 3/19)
Pentru pregatirea punerii in functiune, trebuie
verificate intai conectarea la partea de inalta tensiune:
. chiderea 20.5 din partitia orizontala 20 si in
• Se verifica conditia generala a celulelor pentru
determinarea posibilelor daune.
• Se examineaza vizual toate mecanismele din
celule, partile debrosabile, contacte izolate, parti
izolate, etc.
• Verificati conectarea la bara principala de legare
la pamant a conductoarelor de impamantare
(verificand cerintele din DIN VDE 0141).
• Verificati stratul de vopsea cum se descrie in
sectiunea 7.4 daca este necesar.
• Se indeparteaza de celula toate reziduurile,
corpurile straine si toate uneltele.
• Se curata celula, si toate partile izolante cu
un material curat, moale si uscat. Se inde-
parteaza toate urmele de unsoare si praf
cum se descrie in sectiunea 7.3.
• Se monteaza corect toate capacele etc. in-
departate in timpul asamblarii si procesului de testare.
• Capacele de transport 13.9 de pe intreruptoarele
in vid– daca inca mai este montat –trebuie indepartat.
• Capacul polului 13.10 poate fi montat in unele
sisteme si pe unele intreruptoare. Verificati corecta
lor montare.
• Urechile de ridicare 13.13 de pe intreruptoare
trebuie indepartate daca sunt inca montate.
• Se face testarea circuitelor principale cu tensiune
CA conform VDE 0670 partea 6 (IEC 60298) cat
este necesar. Trebuie atentie marita in timpul
acestei proceduri la transformatoarele de tensiune
si cabluri etc. Poate fi folosit modulul de testare 142
pentru a face conectarile (vezi sectiunea
6.3.3).
• Se comuta tensiunea auxiliara si de control pe on.
ABB Power Distribution
• Se fac operatiile de testare a mecansmelor
manuale sau cu comanda electrica, si
simultan se observa indicatorii de pozitie.
.
• Se verifica interblocarile mecanice si electrice
fara a folosi forta.
• Se seteaza echipamentele de protectie ale ce-
lulelor la valorile cerute si se verifica functionarea
pentru intreruptoare de curent mare (cerut
la cresterea temperaturii ambientului->40 °C
si/sau frecventa inalta - 60Hz - conform
sectiunii 1.3 si figurii 6/21 si 6/22) clapeta
20.3 din partitia 20 trebuie sa opreasca usor
pe arcul 20.4 (cand ventilatorul este oprit
-daca este montat -).
Aceasta configuratie nu este standard.
A se verifica:
– Se introduce o surubelnita potrivita prin des-
inelul 20.6 al clapetei 20.3.
– Se ridica 20.3 si se elibereaza astfel incat
sa cada liber pe arcul 20.4.
– Daca clapeta este blocata, folosind suru-
belnita apasati arcul 20.4 cu cca 5mm
pentru a elibera clapeta.
.
– Daca este montat ventilator se verifica functi-
onarea corespunzatoare a acestuia.
.
• La actionarea cu motor a partilor debrosabile,
verificati directia de rotatie a motorului de
deplasare conform cu sectiunea 7.5.4.
• Pentru orice alte intrebari legate de functionarea
intreruptorului debrosabil si testarea functiei
de brosare, vezi sectiunea 7.5.
.
• Operatorii locali sunt invatati sa manevreze
celulele.
• Se verifica starea de pregatit pentru operare si
cea de comutare a sistemelor electrice
din celule.
Depinzand de responsabilitati, poate fi necesara
verificarea urmatoarelor echipamente din zona
adiacenta celulei:
• cabluri de putere
• cabluri auxiliare
• sursa auxiliara
• sistemul de control de la distanta
•intregul sistem de impamantare,conform DIN VDE 0141
• echipamentul din incapere
• conditia incaperii
55
6.1.2 Etapa de pornire
• Conform normelor de siguranta.
• Asigurati-va ca intreruptoarele si separatoarele
din sistem sunt in pozitia OFF.
. • Se pastreaza procedurile descise mai sus
• Se indeparteaza orice legatura la pamant
si conectarile in scurtcircuit din zona critica de
comutare.
• Se energizeaza cablurile.
• Se conecteaza celulele pe rand, observand sem-
nalizarile si indicatorii.
• Verificati ca conductoarele sunt in faza, lucru ne-
cesar cand sunt mai multe cabluri de alimentare
si celule.
(a se vedea sectiunea 6.3.2).
• Se iau toate masurile si se verifica functiile
dependente de alimentarea de inalta tensiune
conectata.
• Atentie la neregularitatile de orice fel.
6.2 Operatii de comutare
Operatiile de comutare se fac cu usa din fata celulei
inchisa.
6.2.1 Partea de intreruptor debrosabil
(Figurile 6/1, 6/3, 6/5 pana la 6/11)
Introducerea manuala din pozitia test/deconectat
in pozitia de service:
• Se conecteaza fisa de control 10.2
• Se inchide usa din fata .
• Asigurati-va ca intreruptorul este in pozitia OFF.
. • Comutati pe off alimentarea auxiliara (m.c.b.), pana
• Se fixeaza manivela 121 pe axul 18.1 mecanis-
mului 18.
• Se roteste manivela in sensul acelor de ceas
cca. 30 rotatii pana cand se opreste iar
partea debrosabila este in pozitia de service.
• Observati indicatorul de pozitie.
• Se scoate manivela 121.
Trebuie sa fie considerat ca capatul vizibil al axului
18.2 va fi complet in partea din spate a usii celulei
cand manivela va fi luata de pe axul 18.1 al
mecanismului 18.
Aceasta asigura ca partea din spate sa fie trasa
prevenind astfel manevarea neintentionata a axului
in timpul serviciului. Aceasta manevrare
poate duce la blocarea intreruptorului.
.
.
Observatie:
Partea debrosabila nu trebuie sa fie oprita in orice
pozitie de pe traseul dintre pozitia de service
si pozitia test/deconectat!
56
Debrosarea manuala din pozitia de service in pozi-
tia de test/deconectat :
• Asigurati-va ca intreruptorul este in pozitia OFF.
.
pentru introducerea in pozitia de service.
Observatie:
Nu folositi forta pentru a deplasa partile debrosabile
cu magnetul de blocareY0 in cazul scaderii tensiunii.
Daca apare un astfel de eveniment partile de-
brosabile sunt blocate pe intregul traseu intre pozitiile
de service si test. Pentru a reseta interblocarea, vezi
sectiunea 7.5.5.
Deplasare motorizata a partii debrosabile:
• Se opereaza controlul electric de introducere sau
debrosare.
.
• Se observa indicatorul de pozitie
Observatie:
Daca motorul este defect, partea debrosabila poate
fi deplasata prin operarea manuala de urgenta.
Daca motorul se defecteaza in timpul deplasarii partii
debrosabile, partea debrosabila trebuie deplasata
in pozitia limita prin operarea manuala de urgenta.
.
Operarea manuala de urgenta se realizeaza cu
manivela 121 pe mecanismul axului 18, intr-un
mod similar operarii partii cu intreruptor debrosabil
cu sisteme manuale. Pentru a dezactiva partea
debrosabila motorizata, consultati sectiunea
7.5.1.
cand motorul va fi intrerupt electric.
• Se roteste manivela 121 in directia necesara.
Cand partea debrosabila se deplaseaza, motorul
porneste. Motorul functioneaza in astfel de cazuri ca
generator, de ex. poate retine tensiune in terminale.
.
Tipul si tensiunea nominala ale siguranta fuzibile
a motorului nu trebuie modificate, altfel comportarea
ar putea sa nu mai fie aceeasi si pot apare defecte
in instalatie!
Atentie.
In operarea manuala de urgenta a partii motorizate
debrosabile, interblocarea cu CLP-ul nu este
activa!
Scoaterea din pozitia test/deconectat in pozitia carucior
in service:
• Se deschide usa compartimentului de
compintreruptor.
• Se scoate fisa de control 10.2 si se pune in pozitia de
depozitare pe partea debrosabila.
ABB Power Distribution
 • Se pozitioneaza carucior de service 124 cu pinii
de ghidare 124.2 ai bancii reglabile pentru prin-
derea pe fata celulei cu ajutorul pinilor 124.3.
. 6.2.2 Intreruptor tip VD4
• Se deplaseaza manerele 13.11 astfel incat sa
se poata deplasa partea debrosabila 13, se
pune partea debrosabila pe caruciorul de
service si se asigura prin prinderea de acesta.
• Se apasa pe levierul 124.4 (din fata, de pe
banca) si se indeparteaza caruciorul de service
din fata celulei.
• Se asigura pozitia obturatoarelor cu un lacat
130.
Insertia de pe caruciorul de service in pozitia test/
deconectat:
• Se procedeaza ca mai sus, schimband ordinea.
.
(Figurile 3/6 pana la 3/8, 3/11, 3/12, 3/15 pana la 3/17)
Sistemul de armare:
• Pentru intreruptorul cu motor de armare,
armarea este realizata automat. Daca motorul
de armare este defect, procedura de
armare poate fi realizata sau completata
manual.
• Pentru intreruptoare cu sistem de armare
manuala, se deschide usa cu partea debrosabila
in pozitia deconectat, se introduce manivela de
armare 128 cu care se fac cca 25 de miscari

Secventa de operare
Exemplu 1: Intreruptor, type VD4, cu mecanism de armare motorizata, partea debrosabila in pozitie de service

Secventa de operare Rezultatul operarii Operatia urmatoare de

Pozitie Conditie comutare posibila
intreruptor armare

Comutare-motorul este armat

Armare automata 0 On-Off

Anclansare intreruptor...si I Off

(re)armare automata I Off-On-Off sau

secventa de RAR

Declansare intreruptor 0 On-Off

Anclansare intreruptor...si I Off

(re)armare automata I Off-On-Off sau

secventa de RAR
Secventa Off 0

RAR
(Prin sistemul On I (armare automata
de protectie) pornita)
Of 0

Armata automata
completa 0 On-Off

Anclansare intreruptor...si I Off

(re)armare automata I Off-On-Off sau

secventa de RAR

Testul de comutare al intreruptorului, tip VD4, fara tensiune primara poate fi realizat cu partea debrosabila
in pozitie test (cu fisa de control fixata).

ABB Power Distribution 57

 Exemplul 2: Intreruptor, tip VD4, cu mecanism de armare manuala

Secventa de operare Rezultatul operarii

(cu usa celulei inchisa Pozitie Conditie Operatia de comutare
exceptand in timpul intreruptor armare ulterioara posibila
armarii)

Partea debrosabila in pozitia 0 -

test/ deconectat,
cu fisa de control inserata
in soclu

Armare 0 On-Off
Partea debrosabila se depla-
seaza in pozitia de service
Anclansare intreruptor I Off

Declansare intreruptor 0 -
Partea debrosabila se depla-
seaza in pozitia test/deconectat

Testele asupra intreruptorului, tip VD4,fara tensiune primara pot fi facute cu partea debrosabila
in pozitie de test (cu fisa de control montata).

pana cand este indicata conditia de armare.
Cand s-a realizat armarea, mecanismul de
armare este automat inactiv, si daca se fac
mai multe miscari cu manivela nu au efect.
Simbolurile conditiei de armare:
Nearmat Armat
Declansarea si anclansarea intreruptorulului tip VD4:
• Operatiile de declansare si anclansare cu
partea debrosabila in pozitia de service trebuie
facute numai cu usa celulei inchisa.
• Prin control local sau de la distanta.
• Se observa indicatorul de pozitie.
Contorul operatiilor de comutare 13.5 pentru
compartimentul intreruptorului contorizeaza operarea
mecanica a intreruptorului cu usa inchisa
si cu partea debrosabila in orice pozitie
(figurile 3/13, 3/14 si 6/8):
• Se apasa butonul mecanic, anterior rotind
butonul 45.2 in sens invers acelor de ceas
pana se opreste daca partea debrosabila este
in pozitie de service.
• Se observa indicatorul de pozitie.
6.2.3 Intreruptor, tip VM1
(Figurile 3/15, 3/16, 6/24, 7/8, 7/9, 7/15)
Intreruptorulul fara intretinere VM1 este rezul-
tatul studiului asupra intreruptoarelor in vid,
cu controler electronic, fara contacte auxiliare
si cu senzori.
.
Pentru detalii consultati Manual BA 433/E.
Inainte de conectarea la tensiune prmara:
• Se conecteaza tensiunea auxiliara. Se da comanda
de anclansare si circuitul trebuie sa fie
energizat inainte ca intreruptorul sa fie
anclansat.
Tensiunea auxiliara se stabileste cand se aprinde
LED-ul rosu 31.2.
• Se face testarea anclansarii si declansarii intre-
ruptorului prin apasarea butoanelor 31.3 si
31.4.
• Anclansarea:
– prin comanda de la distanta prin contacte
inchise sau local prin apasarea butonului ON 31.3.
• Declansarea:
– prin comanda de la distanta prin contacte
inchise sau local prin apasarea butonului OFF 31.4.

58 ABB Power Distribution

 • Declansarea la defect pe alimentarea auxiliara:
– Declansarea electrica este inca posibila in
primele 200 s.
– Dupa perioada de 200 s, este necesara de-
clansarea manuala de urgenta:
– Se introduce levierul pentru operare ma-
nuala de urgenta 31.28 in locul special folosit in caz
urgenta 31.9 de pe placa din fata si se roteste in sens in-
vers acelor de ceas pentru deschiderea intreruptorului.
Inainte de atingerea pozitiei de stop tija va
opune rezistenta care trebuie invinsa.
.
• Anclansarea la defect pe alimentarea auxiliara:
–Acest tip de anclansare nu este propriu si nici posibil.
• Dupa fiecare ciclu de operare (ON-OFF), contorul de
operare 31.5se incrementeaza cu un digit.
La terminarea operatiei de comutare, indicatorul
de pozitie 31.6 din fereastra de pe fata celulei
afiseaza pozitia respectiva a intreruptorului.
• Sistemul anti-pumping
(vezi VDE 0101, sectiunea 5.2.3.2)
– Controlerul intreruptorului asigura blocarea
anclansarii intreruptorului daca este activa
comanda de declansare.
– Daca se da comanda de anclansare care
este imediat urmata de declansare, toate comenzile Mecanismul de operare manuala poate avea si
active de anclansare sunt blocate. Comanda
de anclansare trebuie data din nou pentru
executarea anclansarii.
6.2.4 Partea de masura debrosabila
(Figurile 3/1-6, 3/1-8, 3/18)
Manevrarea partii de masura debrosabila din ce-
lula de masura este descrisa in sectiunea 6.2.1,
fara operatii de comutare si functii de inter-
blocare.
Partile debrosabile de masura din celulele de
linie si alimentare sunt inserate in compartimentul
de cabluri folosind o rampa. Acestea ating
pozitia de service imediat si sunt prinse de celula
prin cei doi pini de pe partile laterale.
Transformatoarele de tensiune folosite cores-
pund tipului folosit in celulele de masura,
si de aceea sigurantele HRC pot fi folosite cu
transformatoarele de tensiune.
6.2.5 Cutitul de legare la pamant, tip EK6
(Figurile 3/1, 6/12, 6/13, 6/25)
Cutitul de legare la pamant, tip EK6, are un meca-
nism de inchidere care este independent de ro-
tatia tijei. Un CLP 6 alocat intreruptorului poate
fi inchis numai cand partea debrosabila 13 este
in pozitia test/deconectat sau este scoasa din celula.
Inchideti CLP-ul numai cand usile sunt inchise.
ABB Power Distribution
.
.
Deschiderea si inchiderea manuala:
• Se apasa in locul notat 14.2 al levierului de
operare. (Daca CLP-ul este inchis, acesta este
deja apasat!)
• Se potriveste manivela 122 la tija hexagonala
14.1,care este pregatita de operare.
Observatie:
Levierul de operare122 se pune pe tija hexagonala
astfel incat in incapere ramane suficient spatiu
pentru deplasarea acestuia.
.
.
• Pentru a inchide CLP-ul se roteste levierul cu
cca. 180° pana cand este atinsa pozitia de stop
sau pentru deschiderea CLP-ului, se roteste
levierul in sens invers acelor de ceas.
• Observati indicatorul de pozitie mecanic/electric.
.
• Se indeparteaza levierul de operare 122. Dispozitivul
14.2 ramane deschis daca CLP-ul este in pozi-
tie inchisa.
Asigurati-va ca levierul de operare este rotit la dreapta
pana la stop in procesul de deschidere, pentru a se
asigura ca CLP-ul este in pozitia limita definita.
magnet de blocare.
Deschideri si inchideri cu mecanism de operare cu
motor:
CLP-ul poate avea cu un mecanism de operare
motorizat.
• Controlul electric de deschidere sau inchidere
se opereaza rapid. CLP-ul este comutat automat
in respectiva pozitie.
Operarea manuala de urgenta:
Daca apare un defect in mecanismul de operare mo-
torizat, CLP-ul poate fi comutat prin operarea manuala
de urgenta cu levierul 122, in acelasi mod ca si
operarea manuala a CLP-ului.
Atentie!
In timpul operarii manuale de urgenta a
CLP-ului motorizat, interblocarea nu este
functionala!
La operarea manuala de urgenta, mecanismul de
operare motorizat este automat decuplat.
Pentru a dezactiva cuplarea la mecanismul de
operare motorizat, prima data se roteste levierul
122 in directia preselectata pana la stop(unghi
mic de rotire). La urmatoarea operare cu mecanismul
motorizat dupa ce functiile sale au fost restabilite,
se face automat cuplarea la acesta.
.
59
 Observatie:
Levierul poate fi folosit temporar pentru a
realiza operatia de comutare manuala de urgenta.
Alimentarea mecanismului de operare motorizat
trebuie intrerupta pe durata oricarui defect.
. – Separatorul se inchide prin rotirea levierului
6.2.6 Legarea la pamant a barelor.
(Figurile 3/1-4, 3/1-8, 3/22 pana la 3/25)
Pentru a lega la pamant bara, se folosesc CLP-urile
tip EK6. Mecanismul acestora de operare este identic
cu cel al CLP-urilor conductoarelor in derivatie T
vezi sectiunea 6.2.5).
Conditiile de interblocare dintre celule pentru CLP-urile
de pe bara sunt descrise in sectiunea 3.4.2.
. rotirea in sens invers acelor de ceas a levierului de operare
6.2.7 Separator de sarcina
Figurile (3/1-9, 5/29, 6/13, 6/15)
Separatoarele de sarcina si CLP-urile se operea-
za numai cand usile celulei sunt inchise.
Observatii:
• Se fixeaza levierul de operare 122 pe tija hexa-
gonala si se roteste in sus sau in jos pentru
fiecare operatie de comutare astfel incat sa nu
fie obstructionat spatiul.
• Asigurati-va ca levierul este pus intr-o pozitie limita
in toate operatiile de comutare.
1. Deschiderile si inchiderile separatoarelor de sarcina
cu mecanism de actionare rapida ON si mecanism
de actionare rapida OFF (Tip CK 3):
– Separatorul de sarcina se inchide prin rotirea
levierului de operare 122 in sensul
acelor de ceas cu cca. 180° pana la stop,
sau se deschide prin rotirea in sens invers
aproximativ 189° pana la stop.
. Separatoarele si CLP-urile pot fi actionate cu
2. Deschiderea si inchiderea separatorului de sarcina
cu mecanism de actionare rapida ON si
mecanism cu rearmare arc de stocare energie pentru
OFF(Tip CK3):
– Separatorul se inchide prin rotirea levierului de
operare 122 in sensul acelor de ceas
aproximativ 180° pana la stop.
– Se rearmeaza arcurile de stocare energie
imediat dupa operatia de inchidere prin
rotirea levierului cu 180° in sens invers
acelor de ceas pana la stop.
Separatorul este astfel pregatit de deschidere
la aparitia unor defecte.
. levierul pana la pozitia relevanta de stop (unghi mic
– Separatorul se deschide prin rotirea levierului
in sensul acelor de ceas cu aproximativ 15°.
Apoi levierul se roteste in sens invers pana
cand este atinsa pozitia de stop.
60
– Observati indicatorul de pozitie (vezi
si sectiunea 6.2.9).
3. Deschiderile si inchiderile separatoarelor cu
actionare rapida a mecanismului pe On si
cu mecanism cu arc pe OFF (Tip CS 3):
de operare 122 in sensul acelor de ceas
cu aproxim. 180° pana la stop, sau se deschide
prin rotirea levierului de operare in sens invers
acelor de ceas cu aprox. 180° pana la pozitia de
stop. Daca separatorul este pregatit de deschidere,
va raspunde declansarii sigurantei fuzibile si
la detectarea scaderii tensiunii.
Caz special:
Se armeaza si se activeaza arcurile de inchidere prin
pana la stop (pretensionare).
Aceasta actiune este ceruta numai cand:
– la instalarea initiala (arcurile de stocare energie
normal nearmate).
– pentru operare indirecta (declansare prin fuzibil HRC
si cadere tensiune).
4. Deschiderile si inchiderile CLP-ului integrat:
.
– Comutarea CLP-ului normal interblocat este
realizata numai cand separatorul de sarcina
este in pozitie deschisa.
– Se roteste levierul de operare in sensul acelor
de ceas cu cca. 180°pana la stop pentru inchiderea
CLP-ului sau in sens invers cu aprox.
180° pana la stop pentru deschidere CLP.
– Observati indicatorul de pozitie (vezi si
sectiunea 6.2.9).
5. Deschideri si inchideri cu mecanism motorizat:
.
mecanisme de operare motorizate.
.
– Se opereaza controlul electric pentru deschidere/
inchidere (rapida), si separatorul sau CLP-ul
va fi comutat automat in pozitia opusa, sau
se armeaza arcurile de stocare energie.
.
.
Operarea manuala de urgenta:
Daca apare un defect in mecanismul motorizat, separatorul
si CLP-ul pot fi operate manual in regim de urgenta
prin operarea levierului 122, in mod similar cu
operarea mecanismului manual. Pentru a dezactiva
legatura la mecanismul de operare motorizat, se roteste
de rotire).
La urmatoarea operare cu mecanismul motorizat
dupa ce functiile au fost restabilite, cuplarea se reactiveaza
automat.
ABB Power Distribution
 Observatie: 6.2.10 Legarile la pamant prin cabluri
.
Levierul poate fi fixat numai temporar pentru
realizarea operatiei de comutare manuala de (Figurile 6/12, 6/16 pana la 6/20)
urgenta. Obturatorul 12.1 (12.2) este deplasat in pozitie
Alimentarea mecanismului de operare motorizat deschisa cu modulul de testare si legare la
trebuie intrerupta pa durata oricaui defect. pamant 142.
. Aceasta parte debrosabila speciala va fi inserata intr-o
metoda similara partii de intreruptor debrosabil,
6.2.8 Placuta izolanta folosind aceeasi manivela 121 dupa inserarea in
(Figura 6/15) pozitia test/deconectat. Pasii individuali de impaman-
Pentru asigurarea distantei de izolatie a tare si scurtcircuitare sunt dupa cum urmeaza:
separatorului deschis, se poate insera o placuta .
izolanta. • Se conecteaza cele doua bare 142.1 la pozitia ceruta
Observatii: pe modulul debrosabil de testare sau de
impamantare:
• Inainte de folosire se curata placutele de izolare
si se inspecteaza. – In partea inferioara pentru deschiderea obturatorului superior
–In partea superioara pentru deschiderea obturatorului inferior.
• Daca este umezeala si praf pot apare scurgeri de
curent. • Se monteaza contactele izolante la modulul de
. testare si impamantare 142 in pozitia:
• Placutele izolante se fixeaza numai ca protectie –In partea inferioara pentru a impamanta zona de cabluri.
impotriva contactului accidental nu ca protectie la
–In partea superioara pentru impamantarea barelor.
reanclansare.
• Se izoleaza aria de impamantare si se asigura
• Durata de service a placutelor inserate este limitata
impotriva reconectarii.
fundamental de influenta umezelii, temperaturii,
contaminarii si a partilor adiacente aflate sub • Observati cu atentie indeplinirea normelor de siguranta.
tensiune.
• Se indeparteaza partea de intreruptor debrosabil
• Observati detaliile prezentate in sectiunile 7.2 si 7.3 din celula.
cu privire la placutele izolante.
• Se insereaza modulul de testare si impamantare 142 in
pozitia de test/deconectat si se pune complet
6.2.9 Monitorizare
in pozitia de service cu manivela 121.
Daca echipamentele sunt in operare, observati datele
• Verificati ca zona este legata la pamant, de ex.
de operare si indicatiile de stare din partea
prin testarea tensiunii cu dispozitivul 125 in
secundara.
soclurile de masura 30 respectiv, cu test
Indicatorul de pozitie pentru separatoare: inalta tensiune pe contactele 142.7 in trecerile
izolante 142.6 pe modulul 142, sau pe conexiunea
Folositi posibilitatea de vizualizarea pozitiei
de cabluri.
prin sticla.
• Se insurubeaza ferm cablurile de impamantare
• Tip CK3: Pozitia echipamentului este identica
133.1 la terminalul 19.3, si apoi folositi tija
pozitiei mecanismului.
izolata 133.3 pentru a conecta conductorul de
• Tip CR3: Indicarea pozitiei este posibila numai impamantare cabluri 133.2 la pinii de contact
pe afisaj separat 142.7 prin scurtcircuitare.
• Tip CS3: Pozitia este identica pozitiei mecanismului • Afisati pe celula placuta de avertizare 135
daca operarea este directa. a starii de legat la pamant.
.
• Asigurati zonele invecinate aflate sub tensiune (de ex.
Pentru operare indirecta (prin fuzibil cablurile de fider) pentru a preveni contactele nedorite
), operatia de deschidere are ca
rezultat pozitii diferite ale aparatului
si mecanismului.
.

ABB Power Distribution 61

6.3 Proceduri de testare
6.3.1 Testarea starii circuitelor
(Figurile 6/4, 6/16)
Celulele sunt montate cu sistem de indicare a
tensiunii capacitive incluzand indicatorul de
(hand-held) testare a starii circuitului.
.
Trebuie facuta o distinctie intre sistemele de
rezistenta scazuta (LRM) si cele de mare rezistenta
(HR). Pentru mai multe detalii,vezi standardul
VDE 0682 Partea 415 sau IEC 61243-5.
Cele doua sisteme difera din mai multe
puncte de vedere, diferite nivele de tensiune care
constituie pragurile de afisare. Divizorii de tensiune
capacitiva instalati in celule sunt corespunzatoare
diferitelor rate, si soclurile de masura si unitatile de 6.3.3 Testare curent si tensiuni
indicare sunt de tipuri diferite.
Observatie:
Singurii indicatori permisi sunt cei care satisfac
cerintele standardelor IEC si VDE si corespund
proiectului tehnic al celulelor.
. in circuitul de protectie si, ca exemplu, pentru
Soclurile de masura trebuie sa fie scurtcircuitate,
cu exceptia celor de testare tensiune de pe
celula (de ex. la incercarea de tinere la tensiune
la frecventa nominala si/sau impuls de tensiune).
Testarea starii circuitului este efectuata folosind un
indicator cu fisa in soclul corespunzator localizat
intre contactele de control ale celulei.
Folosirea indicatorului:
• Se face test functional al unitatii imediat
inainte de utilizare, de exemplu cu testerul de interfata
KSP. Afisajul trebuie sa fie perceptibil.
• Prezenta tensiunii de operare este afisata printr-un
semnal.
• Urmariti intotdeauna detaliile date in instructiuni
pentru unitatea individuala de indicare a
sistemului de celule.
Testare interfata:
• Testul de interfata se realizeaza ca test functional
al componentelor de conexiune, de ex. cu
testerul de interfata KSP.
• Testul de interfata este un test repetitiv cum se
prezinta in IEC 61243-5 si VDE 0682 Partea 415.
6.3.2 Testarea starii de alimentare in faza
Testarea starii de alimentare in faza, de ex. cand
sunt mai multe fidere incoming, se poate realiza
cu un comparator de faza potrivit cuplat la soclurile de
masura ale sistemului de indicare a tensiunii capacitive.
(daca este montat).
62
Procedura de testare:
• Se folosesc numai comparatori de faza care sunt
conform standardelor IEC si VDE si se potrivesc
cu sistemul de indicare din celule.
.
• Inainte de folosire verificati functionarea unitatii.
.
• Asigurati-va ca lungimea maxima permisibila
a cablurilor de masura nu este prea mare.
.
• Conectati cablurile de masura la conductoarele
principale de sectiuni corespunzatoare.
• Urmariti instructiunile pentru comparatorul de faza
in detalii!
(Figurile 6/4 , 6/16, 6/20)
Modulul de impamantare si testare 142 este pentru
teste de curent si de tensiune. Se potriveste
pentru injectie de curent primar la orice transformatoare
de curent care pot fi montate in timpul masurii
aplicarea tensiunii de testare in timpul testarii izo-
latiei.
• Se izoleaza si se asigura zona de lucru
conform normelor de siguranta din DIN
VDE/IEC.
• Pentru alimentare cu curent primar, se fixeaza
cablurile de conexiune ale transformatorului de testare
la pinii de contact 142.7.
• Pentru testare cu tensiune c.a., sfera 142.4 este
necesara pe pinul de contact. Gaura din sfera
foloseste la conectarea la alimentarea cu tensiune.
• Pentru testare curenti puntea de scurt-
circuitare 142.8 va fi conectata la pinii de contact.
.
Observatie:
Cu teste de tensiune de tinere la frecventa industriala
si/sau impuls de tensiune, se pot observa
urmatoarele:
• Se scurtcircuiteaza soclurile de masura 30 din celule
pentru durata testelor (numai)!
.
• Se deconecteaza orice transformator de tensiune si
se acopera cu o placa izolanta.
ABB Power Distribution
 1.18
1.17

145

Figura 6/1: Actionarea cheii celulei Figura 6/2: Actionarea cheii, prin rotirea cheii universale
.
1.18 Broasca usii celulei
145 Cheie 1.17 Cheie, cheie rotita la 90°la deschidere
sau inchidere compartiment de joasa tensiune

46

1.8

147

30

30.1

Figura 6/3: Actionarea cheii tip surubelnita, cu ajutorul Figura 6/4: Sistemul de control digital
unei manivele
30 Soclu de masura (sistem LRM)
1.8 Surub de deschidere, a usilor compartimentelor 30.1 Capac de protectie pentru soclu de masura
de inalta tensiune 46 Unitatea de protectie si control a celulei REF542
147 Manivela
.

ABB Power Distribution 63

 10

13.2
13.3

13.17

128
13.4

13.5
13.8

13.11
(18)/
18.1 18 13 121
Figura 6/5: Operare manuala si indicatori mecanici a partii Figura 6/6: Deplasarea partii debrosabile intre pozitia de test/
debrosabile, prezentat aici in pozitia de test/deconectat deconectat si pozitia de service, cu aproximativ
. 30 rotiri ale manivelei, in sensul acelor de ceas pana la stop
pentru pozitia de service si in sens invers pentru pozitia test/
10 Fisa de control, inchisa deconectat
13.2 Buton mecanic ON
13.3 Buton mecanic OFF 13 Parte debrosabila
13.4 Indicator mecanic de pozitie 18 Mecanism
13.5 Contor cicluri de operare 121 Manivela
13.8 Indicator stare armare
13.11 Maner, conectat cu cadrul partii
debrosabile
13.17 Placa din fata a intreruptorului, Tip VD4
(18) Mecanism
18.1 Ax
128 Manivela armare

45.2

32
45.1
10.2

10.1

Figura 6/7: Fisa de control blocata pentru prevenirea Figura 6/8 :Manevrarea mecanica a intreruptorului in
deconectarii de la partea debrosabila aflata celula (echipament care nu este standard)
in pozitia de service cu partea debrosabila in pozitia de service
10.1 Soclul fisei de control 45.1 Buton mecanic
10.2 Fisa de control 45.2 Buton
32 Interblocaj

64 ABB Power Distribution

 124 13 13.11 124 13 124.1 13.12 13.11 124.4
Figura 6/9: Caruciorul de service Figura 6/10: Partea debrosabila aflata pe caruciorul de service
Partea debrosabila deplasata spre interior si asigurat
cu ajutorul manivelelor.
13 Parte debrosabila (cu intreruptor tip VD4)
13 Parte debrosabila 13.11 Manivela
13.11 Manivela 13.12 Prinzator (conectat la manivela)
124 Carucior de service 124 Carucior de service
124.1 Reglare inaltime
124.4 Levier de eliberare a pinilor de prindere (124.3)

10.1

12.1

43.3

124.2
12.2

124.3

42

14/
124.1 14.1

Figura 6/11: Pozitionarea caruciorului de service cu pinii de ghidare Figura 6/12: Vedere in compartimentul de intreruptor
pe banca superioara de inaltime ajustabila pentru
apropiere de celula, si conectare. 10.1 Soclu de control
. 12.1 Obturator superior
12.2 Obturator inferior
124.1 Ajustor inaltime 14 Mecanism de actionare CLP
124.2 Pin de ghidare 14.1 Tija
124.3 Pin de prindere 42 Sina de deplasare
43.3 Perete canal cabluri

ABB Power Distribution 65

 1.10

122
122

35.1

14/14.1
35.2
14.2

Figura 6/13: Pregatirea de operare a separatorului si/ Figura 6/14: Pregatirea de operare a CLP derivatie
sau CLP-ului integrat din celula cu intreruptor
1.10 Placa de izolare 14 Mecanism de operare CLP
. 14.1 Tija de operare CLP
35.1 Mecanism de operare separator 14.2 Glisiera
35.2 Mecanism de operare CLP 122 Levier de operare
122 Levier de operare

1.10

34

35.1

160

43.4

30.1 30 125
Figura 6/15: Celula cu separator de sarcina si siguranta Figura 6/16: Fixarea indicator de tensiune (impedanta mare), tip DSA2,
fuzibila fabricant Pfisterer
1.10 Perete izolant 30 Socluri masura tensiune
34 Separator de sarcina 30.1 Placa protectoare pentru socluri masura
35.1 Mecanismul de operare separator sarcina 125 Indicator de tensiune
43.4 Canal cabluri
160 Siguranta fuzibila HRC

66 ABB Power Distribution

 132

133.2

135

133.3

129

12.2

Figura 6/17: Modul operare obturator, vedere laterala-barele de actionare Figura 6/18: Impamantarea la pini de contact inferiori pentru celula de 800 mm
pozitionate in partea superioara(pentru operare obturatoare
inferioare) sau in partea inferioara (pentru operare obtura- 12.2 Obturator inferior
toare superioare) . 129 Modul de operare obturator
132 Punct fix pentru impamantare, M12
129 Modul de actionare obturatoare 133.2 Cablu de impamantare
129.1 Bare de actionare (o pereche), se pot indeparta 133.3 Tija de operare izolata
135 Eticheta de avertizare

135

132

133.3

133.2

142.1

142

Figura 6/19: Fixarea cablurilor de impamantare dupa inserarea modulului

de testare si impamantare (exemplu)
132 Punct fix pentru impamantare, M12
133.2 Cablu de impamantare
133.3 Tija de operare izolata
135 Eticheta de avertizare
142 Modul de testare si impamantare
142.1 Bare de actionare (o pereche)

ABB Power Distribution 67

 142.6 142.7 142.8 142.4

142.5

142.3 142

142.2

142.1

Figura 6/20: Modul de testare si impamantare cu:

– Bare de activare, indepartabile • pozitie superioara pentru obturatorul inferior
• pozitie inferioara pentru obturator superior
– Brate de contact,indepartabile • pozitie inferioara pentru zona de cabluri
• pozitie superioara pentru zona de bare
– Placa izolanta, cu alternativa de montare cablu sau bara de impamantare
(cu rotire 180° pentru bara impamantare)
– Sisteme de contact, inlocuibile pentru diferite diametre ale pinilor de contact
ai celulei
– Sfera, se poate indeparta, pentru teste cu tensiune
– Legatura de scurtcircuit, inlocuibila prin sfera

142 Modul de impamantare si testare

142.1 Bare de activare(1 pereche)
142.2 Brate de contact (3 buc.)
142.3 Sisteme de contact
142.4 Sfera (3 pcs.)
142.5 Placa de izolare cu 3 treceri izolante indepartabile
142.6 Trecere izolanta
142.7 Pin de contact
142.8 Legatura de scurtcircuitare

68 ABB Power Distribution

 20.5

Figura 6/21: Fixarea partitiei orizontale 20 cu ventilatie aditionala

pentru intreruptoare de curent mare necesara datorita
temperaturii ambientale crescute ( > 40 °C ) si/sau
frecventa crescuta ( 60 Hz ) conform sectiunii 1.3.
Clapeta interna este prezentata in pozitie de service (deschisa) !).
Vedere laterala, fara vana de curent cu micro contact
necesar la ventilator. Varianta nestandard.
20 Partitie orizontala, aici montata cu ventilatie
aditionala pentru intreruptor
20.3 Clapeta
20.4 Arc Figura 6/22: Partitia orizontala cu ventilatie aditionala
20.5 Deschidere de inspectie verificare deplasare clapeta interna (20.3)
20.6 Consola
20.7 Ventrilator centrifugal 20.5 Deschidere de inspectie

31.28

38 130

Figura 6/23: Obturator inferior asigurat cu lacat pentru prevenirea Figura 6/24: Operarea manuala de urgenta – OFF a intreruptorului
operarilor neautorizate in vid VM1 cu actionare magnetica
38 Levier pentru operare obturator 31.28 Levier pentru actionarea manuala de urgenta (pentru
130 Lacat deschidere intreruptor, tip VM1)
Observatie:
La actionarea de urgenta cu levierul 31.28
trebuie sa se suprapuna o rezistenta mecanica
dupa tensionarea arcului auxiliar 31.29 si la capatul
traseului levierului.

ABB Power Distribution 69

 128 145 147 121 122 31.28 31.29

Figura 6/25: Accesorii de operare

31.28 Levier pentru deschidere manuala de urgenta (pentru
deschidere intreruptor, tip VM1)
31.29 Arc auxiliar pentru asigurarea capacitatii de deschidere
(pentru intreruptor, tip VM1)
121 Manivela (pentru deplasarea partii debrosabile
in interiorul celulei)
122 Levier de operare (pentru CLP)
128 Levier de armare (pentru intreruptor, tip VD4)
145 Cheie dubla (pentru usa celula cu incuietoare normala si
pentru usa cu incuietoare tip surub)
147 Manivela (pentru usa celula cu incuietoare normala sau
pentru usa cu incuietoare tip surub)

70 ABB Power Distribution

 7 Mentenanta
7.1 Generalitati
Mentenanta serveste la pastrarea starii
si marirea duratei de viata a echipamentelor ce-
lulei. Conform DIN 31 051, mentenanta cu-
prinde urmatoarele activitati:
. 7.2
Inspectii: Deteminarea starii actuale a echipamentului
Service: Masuri de conservare a starii echipamentului
. siguranta specificate in DIN VDE/IEC.
Reparatii: Masuri de revenire la starea specificata
. prin inspectie la intervale regulate.
Observatii:
In ceea ce priveste intretinerea echipamentelor,
trebuie indeplinite cu strictete normele tarii
respective. In Germania se aplica urmatoarele
norme de siguranta si standarde:
– Standardul VBG 1
– Standardul VBG 4
– VDE 0105 "Operarea instalatiilor electrice”
Intretinerea echipamentelor poate fi realizata numai
de o persoana pregatita, persoana ce cunoaste
caracteristicile individuale ale celulelor, conform
normelor de siguranta VDE/IEC si altor norme
tehnice si instructiuni. Se recomanda apelarea
personalului de service ABB pentru efectuarea
operatiei de intretinere (service si reparatii).
. – Urme de scurgeri de curent pe materialele
Intervalele de service si intretinere pentru unele
echipamente/componente (de ex parti supuse
uzurii) sunt determinate prin criteriu fix cum ar
fi frecventa de comutare, lungimea service-ului si
numarul de operatii de rupere scurtcircuit.
Pentru alte parti, pe de alta parte, lungimea intervalelor
poate depinde, de exemplu, de diferite moduri de
operare in cazuri individuale, gradul de incarcare,
ca si influente din mediul inconjurator
(incluzand poluarea si aerul puternic).
Urmatoarele instructiuni de operare trebuie sa tina
seama de acest manual de instructiuni in cazuri
individuale in ceea ce priveste:
Intreruptorul in vid
Tip VD4 BA 352E
Intreruptorul in vid
Tip VD4E BA 377E
Intreruptorul in vid
Tip VD4- de curent mare BA 359E
Intreruptorul in vid cu
mecanism de actionare magnetica
Tip VM1 BA 433E
Cutit de legare la pamant
Tip EK6 BA 304E
ABB Power Distribution
Separator tip tija
Tip C3 BA 275E
Daca este necesar, mai multe detalii pot fi gasite
in documentatia tehnica pentru instalare
echipamente (incluzand, de exemplu, orice
conditii speciale de operare).
Inspectia
• Inainte de inspectie, la cerere, zona de lucru
trebuie sa fie izolata si asigurata la
reconectare in conformitate cu normele de
• Starea echipamentelor trebuie monitorizata
• In conditii normale de operare, inspectia
trebuie facuta o data la patru ani de catre
personal special pregatita.
• In conditii de operare anormale (incluzand
conditii climatice adverse) si/sau efect pelicular
daunator (poluare puternica si atmosfera
agresiva), inspectia poate fi necesara
la scurte inervale.
.
• Inspectia se face in primul rand vizual pentru
verificarea gradului de coroziune si umezeala:
– Efectele temperaturii mari asupra circuitelor
principale,
– Urme de descarcari partiale pe materialele
de izolare,
de izolare,
– Suprafetele sistemelor de contact.
• Inspectia mai include corecta functionare a partilor
mecanice/electrice a urmatoarelor componente:
echipamente de comutare, mecanisme de actionare,
interblocaje, partea de protectie si semnalizare.
Conditii speciale:
• Pe celulele cu ventilatie aditionala necesara
in mediu cu temperatura crescuta (vezi
si sectiunea 1.3):
1. Se verifica clapeta 20.3 pentru functionare corecta.
(Vezi si sectiunea 6.1.1 si figurile 6/21 si 6/22.)
2. Ventilatorul entrifugal (daca este montat) nu
necesita intretinere speciala. Durata sa de viata,
depinzand de starea de funcionare - un
parametru semnificativ fiind temperatura
camerei - este cca. 20,000 pana la 30,000
ore de operare.
Verificarea pregatirii de operare se poate face
tinand seama de urmatoarele:
a) Teste functionale cu injectare de curent primar
prin transformatoare corespunzatoare.
La curent crescut:
71
 1. la cca. 70% din curentul nominal al transfo-
matorului de curent, ventilatorul trebuie sa porneasca,
si
2.la 80 % din curentul nominal al transformatorului
de curent, ventilatorul trebuie sa asigure
ventilatia minima.
Monitorizarea/semnalizarea corespunzatoare
se face cu un microcontact.
b) Verificarea de baza cu operarea temporara
a ventilatorului centrifugal cu alimentare
de 220 V c.a..
c) In ambele cazuri, se verifica pornirea normala
a ventilatorului si se asculta sunetele neo-
bisnuite. Se indeparteaza orice urma de praf
din ventilator.
d) Se verifica functionarea vanei si microswitch-ului
prin pornirea ventilatorului de mai multe ori.
. • Pot apare descarari externe ca rezultat al con-
e) Legatura la partitia orizontala ce se poate
indeparta 20 poate fi deconectata din canalul
de cabluri lateral 43.4 (figura 5/12). Observati
diagrama de circuite si refaceti cu atentie
legatura.
. .
Atentie: circuitele transformatorului.
7.4
• In ceea ce priveste aparatele de comutare,
instructiunile pentru acestea sunt in manual. 7.4.1 In general
• Se verifica toate accesoriile si toate compo-
nentele auxiliare (de ex. bateriile de stocare).
• Nu trebuie sa apara descarcari pe supra-
fetele echipamentelor la tensiunea de operare.
Acestea pot, de exemplu, sa fie detectate prin
zgomotul caracteristic, miros perceptibil de ozon,
sau lumina vizibila in intuneric.
• Verificare vizuala a sistemului de contact. Se
recomanda curatarea sistemului de contact.
. un timp se aplica stratul de vopsea superior.
. Folositi numai produse de vopsit potrivite si
Punctele de contact ar trebui curatate daca au
semne de la supraincalzire (suprafata decolorata)
vizibile (vezi sectiunea 7.4).
• Daca apar stari anormale, se iau masurile de
reparare corespunzatoare.
7.3 In service
Daca, la inspectia conforma cu sectiunea 7.2,
s-a stabilt necesitatea luarii de masuri
de curatare, se procedeaza dupa cum
urmeaza:
• Inainte de curatare, daca se cere, zona de
lucru trebuie sa fie asigurata impotriva reconectarii
in acord cu Normele de siguranta specificate
in DIN VDE/IEC.
72
• Curatarea suprafetelor in general:
– Se curata praful depozitat cu un material
moale, neadeziv.
– Suprafetele murdare se curata cu solutie
alcalina sau cu Rivolta BWR 210.
.
• Curatarea suprafetelor izolante si componente
conductive:
– Pentru grad de poluare mic Rivolta BWR 210.
– Pentru zona de poluare puternica - Cold cleanser
716.
• Cititi instructiunile fabricantilor si in particular,
Manualul de instructiuni BA 1002/E si BA 1006/E
siguranta in timpul lucrului.
• Dupa curatare suprafetele se sterg, folosind apa,
si apoi se usuca.
densarii, aplicarea unui film subtire de silicon
pe suprafata respectiva este eficienta ca remediu
temporar. Se recomanda apelarea departa-
mentului de service al ABB pentru astfel
de probleme.
Reparare
Repararea suprafetei cu defect:
• Repararea suprafetei trebuie se fie facuta imediat
ce a fost descoperit defectul.
• Se indeparteaza complet toate urmele de rugina
din zonele daunate de pe tabla de otel si alte
parti de otel cu mijloace mecanice, de ex. cu o perie.
• Se indeparteaza usor stratul de vopsea
si se curata de unsoare toata zona. Apoi
se aplica imediat unstrat de anti rugina, iar dupa
compatibile.
Stratul de vopsea superior se aplica in culoare standard
RAL 7035, sau intr-o culoare speciala.
• Se indeparteaza cu atentie orice urma de rugina
de pe suprafetele de aluminiu/zinc cu o perie sau,
cu un material, de ex. Scotch-Brite.
Urmatorul pas este tratarea partilor curatate cu
spray cu zinc sau cu pulverizare de zinc si, in
final, se trateaza cu spray cu aluminiu pentru rea-
lizarea culorii.
• Se indeparteaza cu atentie orice urma de rugina de
pe partile pasive de functionare si de pe parti din fosfat
cu o perie sau cu un material fara urme de metal,
de ex. Scotch-Brite, si se curata cu un material
uscat. Si apoi suprafata este data cu unsoare(cu Isoflex
Topas NB 52).
ABB Power Distribution
 Echipamente in general: 7.4.2 Inlocuirea grupurilor functionale complexe
• Cititi instructiunile de intretinere din manuale
pentru fiecare componenta a echipa-
mentelor.
• Verificati daca conexiunile in punctele de contact
din sistemul de bare, conexiunile de impa-
mantaresunt stranse etans, si daca sistemul
de contact functioneaza corect.
• La nevoie, se ung din nou sau se curata partile
laterale si legaturile din celula si se ung din
nou cu solutie tip Isoflex NB 52.
• Se ung partile de contact din sistemul de contact
daca sunt corodate sau se iau alte
masuri, sau, daca lubricarea este neadecvata sau
lipseste, se curata zonele respective si se ung
din nou cu lubrifiant Isoflex Topas NB 52.
• Se indeparteaza sistemul de contact pentru
curatare cum se descrie mai jos(Figurile 7/1 pana la7/3):
– Se gliseaza cele doua arcuri circulare interioare 4.4
intr-o pozitie dincolo de celelalte doua arcuri
circulare de tensionare exterioare, se elibereaza
sistemul de contact 4.3, si se indeparteaza
de pe bratul de contact 4.2.
. noi saibe si cleste special pentru pinul 13.27.
– Pinul de contact al sistemului de contact si deschi-
zatura de pe bratul de contact vor fi curatate si
unse.. Se monteaza sistemul de contact inapoi in fata
la capatul subtire al arborelui 127 sau 127.2, si se gliseaza
inainte spre partea mai groasa a brosei.
– Se monteaza arborele 127 sau 127.2 in
bratul de contact 4.2, se gliseaza sistemul de contact 4.3
spre bratul de contact, si se deplaseaza arborele.
. – Se roteste axul 18 in sensul acelor de ceas
– Se verifica toate contactele deget si arcurile de
tensionare circulare pentru o fixare perfecta.
Observatie:
Opzitia de instalare setata a bratelor de contact 4.2
nu trebuie modificata prin folosirea fortei.
Inlocuirea pinilor de contact cand suprafata este
daunata:
(Figura 3/9)
Dupa orice inlocuire a pinilor de contact 4.1,
mai tarziu acestia trebuie strans stans folosind
bolturi speciale.
Filet Moment de strangere
in stare nelubrifiat
M 10 46 Nm
M 20 250 Nm
ABB Power Distribution
(Figurile 3/3, 3/20, 7/4 pana la 7/14)
Potrivirea precisa a functiilor pentru control,
interblocare si semnalizare permite numai
inlocuirea componentelor individuale intr-o cantitate
limitata.
Urmatoarele ansambluri sunt prefabricate si
testate, mentinand standardele de inalta
calitate. In cazul unor defecte, acestea vor fi
complet inlocuite.
1. Ansamblu debrosabil cu intreruptor tip
VD4:
• Se deconecteaza conectorul 10.3,
• Se indeparteaza tija de interblocare 13.91 cu
pinul 13.27 al ansamblului debrosabil.
• Pentru ansamblele debrosabile actionate cu motor,
se indeparteaza cele doua bolturi (M4) care
sunt accesibile din partea inferioara a ansamblu.
• Se indeparteaza intreruptorul de pe
ansamblul debrosabil (4 x M12 bolturi).
• Se monteaza intreruptorul pe un nou an-
samblu debrosabil in ordine inversa, folosind
• Se verifica tija de interblocare 13.91:
– Se roteste axul 18 in sens invers acelor de
ceas pana la stop pentru pozitia deconectata:
Distanta dintre levier 13.26 si cama
13.25 trebuie sa fie de 2+1 mm.
Distanta dintre rola 13.24 si parghia
13.92 trebuie sa fie de 0.5 mm.
pana la stop pentru pozitia de service:
Distanta dintre levier 13.26 si cama
13.25 trebuie sa fie de 2+1 mm.
Distanta dintre rola 13.24 si
parghia 13.92 trebuie sa fie de 0.5 mm.
– Bolturile 13.91.2 sau 13.92.1 se desfac
pentru orice ajustare necesara.
2. Mecanism de actionare cu motor pentru cutit
de legare la pamant:
• Se desfac terminalele.
• Se desfac suruburile din setul de inele.
• Se deplaseaza tija de operare 14.1.
Observati pozitia discului de blocare 14.6
in relatie cu cama 14.7!
• Se inlocuieste mecanismul de actionare cu motor.
• Se gliseaza tija de operare complet din
fata.
73
 • Observati pozitia discului de blocare 14.6 fata de
cama 14.7!
• Se strange surubul in setul de inele.
• Se conecteaza cablurile de control.
• Se pune mecanismul de actionare manual intr-o
pozitie intermediara si numai dupa aceea se face
testul de pornire pentru determinarea directiei de rotatie.
Asigurati-va ca motorul se opreste corect in
pozitia finala!
Observatie:
Grupurile de contacte auxiliare sunt ajustate
la fata locului.
Cand instalarea finala a CLP-ului si mecanismului
se face la fata locului, poate fi necesar un ajustaj
exact al contactelor auxiliare. In acest caz, trebuie
sa se tina seama de urmatoarele:
. Daca este necesara ajustarea, se desfac cele
• Trebuie sa fie o distanta de 0.5 mm in pozitia
de operare completa inainte the plunger sa
atinga pozitia de stop (din motive de siguranta).
• Contactul auxiliar de pozitie limita 11.4 pentru CLP
ON trebuie sa fie operat imediat dupa ce a
fost actionat clichetul tijei mecanismului in
procesul de inchidere si a pornit
procesul de inchidere rapida automata.
• Contactul auxiliar de pozitie limita 11.3 pentru
CLP OFF trebuie
a) sa fie operat la CLP-urile cu meca-
nisme manuale in timpul miscarii de
deschidere a glisierei 14.2 inainte ca ju- 7.5.3
matate din tija hexagonala sa devina vizibila,
sau 1 mm inainte ca clichetul glisierei sa faca
contact cu armatura magnetului de blocare
neexcitat. . deconectat si cea de service sunt semnalizate prin
b) sa fie operat la CLP-urile actionate cu mecanisme
cu motor (fara glisiera 14.2 montata)
imediat dupa ce tija mecanismului cu
arc a trecut de clichet in timpul rotatieie
spre pozitia de OFF .
7.5 Testarea partilor debrosabile cu un intreruptor
tip VD4
(Figurile 7/4 pana la 7/7)
Testele functionale se fac pe partile
debrosabile in conformitate cu conditiile
prezentate mai jos.
7.5.1 Partile debrosabile actionate cu motor
(varianta ce nu este standard)
Testele partilor debrosabile actionate cu motor
se fac ca si pentru cele actionate manual.
74
Se intrerupe alimentarea (m.c.b.), pana cand
motorul este franat electric.
• Se roteste manivela 121 in directia dorita.
• Asigurati-va ca toate partile sunt corect
lubrifiate.
Observatie:
Cand partea debrosabila se deplaseaza, motorul
porneste. Motorul functioneaza in astfel de caz ca
generator, de ex.poate conduce la tensiuni inversate
in terminale.
7.5.2 Verificarea corectitudinii dimensiunilor
(Figurile 7/5, 7/13, 7/14)
1. Distanta dintre levierul 13.26 operat de
tija 13.91 si cama de plastic 13.25 trebuie sa fie
de 2+1 mm.
doua bolturi 13.91.1 si 13.91.2. Deviatii de la
valoarea specificata pot avea urmatoarele efecte:
• Dimensiuni prea mari, sistemul de blocare pentru
ax dezactivat.
• Dimensiuni prea mici, actiunea corecta a interblo-
cajului electric nu este garantata mult timp.
2. Distanta dintre rola 13.24 si parghia 13.92
trebuie sa fie de 0.5 mm cand intreruptorul
este inchis.
Daca este necesara ajustarea, se desfac cele
doua bolturi 13.91.2 si 13.92.1.
Verificarea contactelor auxiliare ale partilor debrosabile
.
(Figurile 3/20, 7/5, 7/7)
Conditiile de interblocare dintre pozitiile de test/
contactele de semnalizare pozitie S8 si S9 aflate
in ansamblul debrosabil.
.
In operatiile de testare, partea debrosabila trebuie sa fie
deplasata cu manivela avand motorul nealimentat.
.
1. Ajustarea la fata locului a pozitiei test/deco-
nectat:
• Se deplaseaza partea debrosabila din pozitia
test/deconectat inspre pozitia de service
prin cateva rotiri de manivela.
• Se deplaseaza usor partea debrosabila inapoi
pana la stop.
Contactul auxiliar S8 trebuie sa se faca chiar
inainte de atingerea pozitiei de stop.
• Se insereaza usor partea debrosabila din pozitia
test/deconectat inspre pozitia de service
ABB Power Distribution
 pana cand S8 opereaza.
. blocata dupa numai doua rotiri ale ma-
In aceasta pozitie, trebuie inca sa fie posibila
deplasarea tijei 13.2.1. Pentru acest test,
functionarea magnetului de blocare Y0 trebuie
sa fie dezactivata manual.
Aceasta conditie asigura ca interblocajul
electric sa aiba efect inainte de interblocajul
mecanic pentru respectiva deplasare.
2. Setarea pozitiei de service:
• Se scoate partea debrosabila din pozitia limita
inspre pozitia test/deconectat prin cateva
rotiri de manivela.
• Se deplaseaza usor partea debrosabila inainte,
din nou, spre pozitia de stop.
Contactul auxiliar S9 trebuie sa actioneze chiar
inainte de atingerea pozitiei de stop.
7.5.4 Verificarea directiei de rotatie a motoarelor
de deplasare a partilor debrosabile cu motor
• Se deplaseaza partea debrosabila manual intr-o
pozitie intermediara intre pozitia de test/deconectat
si cea de service.
• Se indeparteaza manivela.
• Se alimenteaza motorul de deplasare cu tensiune
auxiliara.
• Folositi controlul electric local pentru a verifica
faptul ca partea debrosabila se deplaseaza
in directia corecta.
Atentie:
Evitati pornirea deplasarii partii debrosabile
daca directia de deplasare este incorecta!
Intrerupeti alimentarea motorului imediat
(deplasarea functioneaza electric cu un sistem
cu contact de pozitie limita off).
Pot apare daune daca usa este deschisa!
.
7.5.5 Testarea conditiilor de interblocare
(Figurile 3/7, 3/20, 6/5 pana la 6/7, 7/7, 7/10)
1. Partea debrosabila trebuie sa fie deplasabila
din pozitia de test/deconectat in pozitia
de service numai cand intreruptorul este deschis
si CLP-ul este deschis.
Verificati urmatoarele conditii individual:
• Cu intreruptorul inchis, introducerea partii
debrosabile in pozitia de service trebuie
sa fie blocata dupa numai o jumatate de tura
a manivelei in directia acelor de ceas, si
motorul de deplasare al partii de-
brosabile nu trebuie sa poata introduce
in pozitia de service.
• Cu CLP-ul inchis, introducerea partii debro-
ABB Power Distribution
sabile in pozitia de service trebuie sa fie
nivelei in sensul acelor de ceas, si motorul
de deplasare a partilor actionate de motor
nu trebuie sa faca deplasarea.
Nu folositi forta!
2. Partea debrosabila trebuie sa fie deplasata
din pozitia de service in pozitia de test/
deconectat numai cu intreruptorul deschis.
.
Verificati aceasta conditie astfel:
• Cu intreruptorul inchis, deplasarea partii
debrosabile trebuie sa fie blocata dupa
numai o jumatate de tura a manivelei in
directia inversa acelor de ceas, iar motorul
de deplasare a partii debrosabile cu motor
nu trebuie sa faca deplasarea.
3. Inchiderea intreruptorului trebuie sa fie posibila
numai cand partea debrosabila este in pozitia
definita test/deconectat sau in pozitia de
service.
Fisa de control 10.2 trebuie sa fie introdusa
anterior.
Verificarea conditiei se face astfel:
• Nu trebuie sa fie posibila inchiderea intrerup-
torului cu partea debrosabila intr-o pozitie
intermediara intre pozitia test/deconectat
si pozitia de service.
Permisiunea actionarii intreruptorului cand
partea debrosabila este in pozitie de service se face
electric prin intermediul contactului auxiliar
S9 al ansamblului debrosabil, dupa deblocarea
mecanica efectuata la rotirea
manivelei cu jumatate de tura inainte de stop.
.
• Pentru deplasarea in pozitia de test/deconectat,
aceleasi conditii se aplica analog, in acest
caz prin contactul auxiliar S8 al ansamblului
debrosabil.
4. Deschiderea intreruptorului (manuala) trebuie
sa se poata face numai cand partea debrosabila
este in pozitie de service sau test/deconectat
si tensiunea de control a fost intrerupta.
Verificarea acestei conditii.
5. Partile debrosabile care au magnet de blocare
Y0 nu pot fi deplasate in cazul in cazul intreruperii
tensiunii de control, sau cand nu este tensiune de control.
Nu fortati deplasarea partilor debrosabile
blocate! Magnetul de blocare Y0 este prezent numai
la partile debrosabile actioante manual.
Se dezexcita magnetul Y0:
• Se indeparteaza placa din fata 13.17,
• Se dezexcita Y0 by prin tragerea armaturii
magnetului,
75
 • In acest timp, se roteste manivela 121 cam o a) sa fie operat la CLP-uri cu mecanisme
jumatate de tura (este permisa orice directie de rotatie). manuale in timpul deplasarii de deschidere
a glisierei 14.2 inainte ca jumatate din tija
Magnetul de blocare este activ numai in pozitia
sa devina vizibila, sau 1 mm inainte ca limba
de test si in cea de service. In pozitie intermediara
glisierei sa faca contact cu armatura magnetului
nu are nici un efect.
de blocare neexcitat.
6. Deconectarea fisei de control 10.2 ca si insertia .
acesteia mai tarziu trebuie sa fie blocata cand
b) sa fie operat la CLP-uri cu mecanisme de actionare
partea debrosabila este in pozitie de service.
cu motor (fara glisiera 14.2 montata)
Verificarea acestei conditii: imediat dupa ce parghia mecanismului
cu arc a trecut de clichet in timpul
7. Operarea CLP-ului trebuie sa fie posibila numai
rotatiei in pozitia de OFF.
cand partea debrosabila 13 este in pozitia
test/deconectat sau in pozitie deplasata. Observatie:
.
Verificati directia de rotatie a motorului dupa
.
reparare.
Verificare conditii:
Nu se permite motorului sa porneasca daca
• Cu partea debrosabila in pozitia de test/ directia de rotatie este incorecta (vezi sectiunea
deconectat, trebuie sa fie posibil sa se apese 7.5.4).
pe glisiera 14.2 din fata tijei CLP-ului 14.1
spre pozitia deschisa. Astfel cutitul de
7.7 Scule de rezerva, materiale auxiliare, lubrifianti
legare la pamant poate fi operat.
.
7.7.1 Scule de rezerva
• Cu glisiera apasata, trebuie sa fie imposibila
Lista cu scule de rezerva este valabila la
pornirea motorului de deplasare a partii de-
cerere. Aceasta cuprinde componente necesare
brosabile.
deplasarii si componente supuse uzurii.
• Daca glisiera este apasata usor cand motorul de Cand se cer scule de rezerva, numarul serial al
deplasare porneste, alimentarea motorului echipamentului de comutare trebuie semnalat
trebuie sa se intrerupa imediat automat. .
Directia de deplasare selectata este mentinuta
7.7.2 Materiale auxiliare, lubrifianti
apasand butonul.
Este posibila apasarea glisierei 14.2 in jos Part no.
complet numai cu motorul de deplasare aflat (order ref.)
in faza de pornire. Lubrifiant:
• Cand partea debrosabila este deplasata • Isoflex Topas NB 52 GCE0007249P0100
spre pozitia de service, apasarea gli-
Solutii de curatare fara halogeni:
sierei 14.2 trebuie sa fie blocata dupa numai
1 1/2 rotiri ale manivelei in sensul acelor de • Rivolta BWR 210
ceas. (pentru curatare generala) GCE0007707P0100
Corresponding ABB
7.6 Teste operating instructions
BA 1002/E GCEA901002P0102
7.6.1 Contactele auxiliare ale CLP-ului
• Cold cleanser 716
(Figurile 7/10, 7/11) (in cazul unor parti
1. Trebuie sa fie o distanta de 0.5 mm in pozitia foarte murdare)
de operare completa inainte de atingerea pozitiei
de stop (din motive de siguranta). GCE0007706P0100
2. Contactul auxiliar limita 11.4 (Q8S2) pentru CLP Corresponding ABB
ON trebuie sa fie actionat imediat dupa ce operating instructions
clichetul parghiei mecanismului cu arc este BA 1006/E GCEA901006P0102
activat in procesul de inchidere si este pornit Vopsea:
procesul de inchidere automata.
. Standard colour RAL 7035
• 1kg-box GCE9014060R0103
3. Contactul auxiliar limita 11.3 (Q8S1) pentru • Spray tin GCE0007895P0100
CLP OFF trebuie

76 ABB Power Distribution

 127.1 127 4.3 127.2 4.3

Figura 7/1: Sistemul de contact se fixeaza la capatul subtire Figura 7/2: Pregatirea de asamblare a sistemului de contact VD4E
in arbore si se lasa sa gliseze in interior Se manevreaza cum se descrie in figura 7/1
4.3 Sistemul de contact 4.3 Sistemul de contact
127 Arbore 127.2 Arborele pentru VD4E
127.1 Fus al arborelui

4.6 4.2 (4.5) 4.3 4.4 127 37.3 36 37.4

Figura 7/3: Se gliseaza sistemul de contact spre bratul de Figura 7/4: Cabina de control, sir de cleme
contact izolat si se permite cuplarea
36 2 sau 5 contacte auxiliare (S2), optionale (operate
4.2 Bratul de contact de fisa de control 10.2)
4.3 Sistemul de contact 37.3 Material din otel perforat
4.4 Arcuri de tensionare 37.4 Suport sir cleme
4.5 Soclu hexagonal
4.6 Bucsa lanta
127 Arbore

ABB Power Distribution 77

 Y1

13.2.1
13.25
13.21
13.26
13.26

13.24

10.3

13.92

Figura 7/5: Partea debrosabila motorizata cu intreruptor tip VD4 Figura 7/6: Vedere detaliata a mecanismului de actionare intreruptor
intr-o pozitie intermediara in apropierea pozitiei (intreruptor tip VD4)
test/deconectat, cu manivela fixata pentru operare
manuala si placa din fata intreruptorului indepartata 13.2.1 Tija ON
13.25 Cama de plastic
10.3 Conector fisa control pentru asamblarea 13.26 Levier
intreruptorului Y1 Magnet de blocare
13.21 Tija ON
13.24 Rola
13.26 Levier
13.92 Parghie

Y0

Figura 7/7: Parte debrosabila deplasabila manual, partea din

fata indepartata.
Y0 Magnet de blocare

78 ABB Power Distribution

 31.6 31.15 31.16 31.26
31.9

31.27
31.10

31.26
31.6
31.5

Figura 7/8: Vederea mecanismului de actionare magnetica cu sisteme Figura 7/9: Intreruptor, tip VM1, indicator pozitie
auxiliare, placa din fata indepartata (intreruptor, tip VM1)
31.6 Indicator pozitie
31.5 Contor cicluri operare mecanica 31.15 Senzor pentru intreruptorul VM1 semnal OFF
31.6 Indicator pozitie 31.16 Senzor pentru intreruptorul VM1 semnal ON
31.9 Dispozitiv de prindere levier de operare manuala de urgenta 31.26 Condensator de stocare energie
31.10 Element de actionare
31.26 Condensator de stocare energie
31.27 Unitatea de intreruptor

11.3
14.6

14.7

14.1

14.2 14.1

14.3

11.4

11.4 11.3

Figura 7/10: Mecanism de actionare manuala CLP cu contacte Figura 7/11: Mecanism de actionare motorizata a CLP cu contacte
auxiliare, partea laterala indepartata auxiliare, carcasa indepartata
11.3 Contact auxiliar Q8S1 pentru CLP OFF 11.3 Contact auxiliar Q8S1, pentru CLP OFF
11.4 Contact auxiliar Q8S2 pentru CLP ON 11.4 Contact auxiliar Q8S2, pentru CLP ON
14.1 Tija (CLP) 14.1 Tija de operare CLP
14.2 Glisiera 14.6 Disc de blocare
14.3 Placa cu came, ajustabile 14.7 Cama

ABB Power Distribution 79

13.25 13.25

1
2+
1
2+
13.26 13.26

13.91

13.91
13.90
13.91.1

13.91.1 13.91.2

13.91.2 13.92.1
13.24 13.24
13.92.1
13.27

max. 0,5
max. 0,5

13.27
13.92 13.92

Figura 7/12: Detalii din partea de intreruptor debrosabil cu intreruptor Figura 7/13: Interblocare mecanica, a partii debrosabile
tip VD4, cu motor pentru deplasare, vedere din partea actionata manual, pentru intreruptor tip VD4
stanga .

13.24 Rulment 13.24 Rulment

13.25 Cama de plastic 13.25 Cama de plastic
13.26 Levier 13.26 Levier
13.27 Pin 13.27 Pin
13.90 Motor de deplasare 13.91 Tija de legatura
13.91 Tija de legatura 13.91.1 Bolt
13.91.1 Bolt 13.91.2 Bolt
13.91.2 Bolt 13.92 Parghie
13.92 Parghie 41.1 13.92.1 Bolt
13.92.1 Bolt

41.3

41.2
+0,4
0,1

35.5

Figura 7/14: Interblocare mecanica intre ansamblul debrosabil .

si intreruptor tip VM1 .
.
• Intreruptor in pozitie inchisa
35.5 Clichet al ansamblului debrosabil
41.1 Legatura spre mecanismul de actionare
41.2 Blocare glisaj
41.3 Surub

80 ABB Power Distribution

 We reserve the right to make changes in the course of technical development.
Instruction manual no. GCEA 68 0398 P0102 Printed in Germany (06.00-500-PPI)

ABB Calor Emag Mittelspannung GmbH ABB Sace T.M.S. S.p.A

Oberhausener Strasse 33 Petzower Strasse 8 Via Friuli, 4
D-40472 Ratingen D-14542 Glindow I-24044 Dalmine
Phone: +49(0)21 02/12-12 30, Fax: +49(0)21 02/12-19 16 Phone: +39 035/395111, Fax: +39 035/395874
E-Mail: calor.info@de.abb.com E-mail: sacetms.tipm@it.abb.com
Internet: http://www.abb.de/calor Internet: http://www.abb.com