Anexa 3

Citeşte cu atenţie fragmentele următoare şi completează tabelul dat:

 Castelul în care a copilărit este o construcţie de piatră cenuşie, înconjurată
de un parc foarte frumos şi de o pădure strălucitoare, cu păşuni întinse de
iarbă verde.
 La capătul cel mai îndepărtat al lacului, printre tot felul de tufişuri, se afla
o fântână cu un susur misterios.
 Colegul lui de bancă era cel mai puţin înalt dintre toţi băieţii din clasă.
 Este mai puţin frumos să-ţi superi părinţii sau vecinii.
 Lecţia la geografie a fost la fel de interesantă ca cea de la istorie.
 De la fereastă se zăreau flori mai frumoase decât văzuse vreodată.

Adjectivul Număr Gen Grad de comparaţie Funcţie sintactică

1 Ce fel de părţi de propoziţie sunt subiectul şi predicatul?

2 Cum se numeşte partea de propoziţie care arată cine face acţiunea?
3 Cum se numeşte partea de propoziţie care poate fi verbală sau nominală?
4 Ce fel de propoziţie este cea care conţine doar subiect şi predicat?
5 Cum se numeşte partea de vorbire care denumeşte obiecte, fiinţe, fenomene?
6 Cum se numeşte partea de vorbire care exprimă un număr sau ordinea obiectelor prin
numărare?
7 Cum se numeşte partea de vorbire care exprimă însuşirea unui obiect?
1. Trece următoarele adjective de la numărul singular la numărul plural
şi alcătuieşte cu ele propoziţii: rotundă, harnică, bogată, palidă,
caldă
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
____________________________________________________________

2. Realizează acordul adjectivelor din exemplele următoare:

,, Acolo unde-s______________(nalte) stejari
Şi cât stejarii _______________(nalt) îmi cresc
Flăcăi cu piepturile ___________(tare)
Ce moartea-n faţă o privesc,
Acolo unde-i cer_____________(senine)
Şi ca seninul cer zâmbesc...
(Ioan Neniţescu- Ţara mea)

3. Din ce adjective s-au format următoarele substantive?

albăstrele- albastru
curăţenie-_________ albuş-_____________
roşeaţă- __________ gălbenele-___________
verdeaţă-__________ negreală-____________
gălbenuş-__________ isteţime-_____________

4. Subliniază şi analizează adjectivele din textul următor, precizând

care sunt substantivele determinate:
,, Dar deodată, la o cotitură, răsări ca din pământ o babă mărunţică şi
mohorâtă, cu ochii mititei şi cu nasul coroiat.
Venea încet spre cei doi tovarăşi, sprijinindu-se într-un toiag alb.’’
(Mihail Sadoveanu- Dumbrava minunată)

_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_______________
 PRONUMELE PERSONAL

Formele pronumelui personal în cazul N

singular plural
persoana I eu noi
persoana a II-a tu voi
persoana a III-a el, ea ei, ele

Formele pronumelui personal în cazul Ac

Nr. singular plural
Formã forme forme forme forme
accentuate neaccentuate accentuate neaccentuate
persoana I (pe) mine mă, m- (pe) noi ne
persoana a II-a (pe) tine te (pe) voi vă, v-
persoana a III- (pe) el, ea îl, l-, o (pe) ei, ele îi, i, le
a

Formele pronumelui personal în cazul D

Nr. singular plural
Formã forme forme forme forme
accentuate neaccentuate accentuate neaccentuate
persoana I mie îmi,mi nouă ne, ni
persoana a II-a ţie îţi, ţi vouă vă, vi, v-
persoana a III- lui, ei îi, i lor le, li
a

Formele pronumelui personal în cazul G

Nr. singular plural
Gen masculin feminin masculin feminin
persoana a III-a lui ei lor lor

Formele pronumelui personal în cazul V

Nr. singular plural
persoana a II-a tu! voi!

* Persoana a III-a are şi alte forme:

singular plural
masculin feminin masculin feminin
N-Ac dânsul dânsa dânşii dânsele
D-G dânsului dânsei dânşilor dânselor
  Adjectivul este partea de…………………….care exprimă însuşirea unui
obiect( fiinţă, lucru, fenomen al naturii).
1. Subliniază adjectivele, observă locul pe care îl ocupă faţă de substantiv :
 norul alb, albul nor, norii albi, albii nori
 floarea gingaşă, gingaşa floare, gingaşele flori, florile gingaşe
Ai observat că - Adjectivul poate sta…………………………………..pe care îl determină
sau după
…………………………………………..…
Aminteşte-ţi că - Adjectivul poate deveni substantiv prin înlăturarea substantivului pe
care îl determină. Exemplu:Omul leneş pierde vremea. Leneşul pierde vremea.
adjectiv substantiv
Acum, încercă şi tu:
Copilul ascultător este iubit.
……………………………………………………………………
Pisica şireată pândeşte şoricelul.
…………………………………………………………………
Aminteşte-ţi că : Un substantiv poate fi determinat de unul sau mai multe
adjective.Subliniază cu roşu substantivele şi cu verde adjectivele.
Râul rece, înspumat şi vijelios sclipea printre albele pietre .
2. Grupează adjectivele de mai jos după ceea ce exprimă:
mare, înţelegător, rotund, cenuşiu, albicios, trist, iute, aromat, dulce, vesel, ruginiu, amar,
uriaş,duioasă, pătrat, acrişor, verzui, oval, amărui, parfumat, minuscul, tăcută,
triunghiular.
formă mărime culoare gust miros însuşiri sufleteşti
3. Schimbă forma adjectivelor din paranteze pentru a realiza acordul dintre adjectiv şi
substantivul pe care îl determină .
,,Amândoi erau cocoşi ( frumoase)……………………………...
Unul negru, cu gulerul şi penele (subţire)……………………şi ( moale)
………………ca mătasea .Pieptul (lucioasă)…………………………., uneori ( sură)
………………ca oţelul.
Şi penele ( lungă) ………………………, (mlădios)………………………, cu sclipiri
( albăstruie)
………………………ce se stingeau îndată.
Celălalt alb, cu coada ( bogaţi ) …………………….în pene ( uşor)
……………………,
(răsfirat), …………………cu ochi ( gălbuie)…………………, cu ( roşu)
……………….creastă
şi (cărnos)………………………….
( Emil Gârleanu-
Luptătorii)
4.Alătură fiecărui adjectiv câte un substantiv potrivit, schimbă apoi locul şi numărul
lor .
Adjective date:argintiu, brumăriu, vişiniu, arămiu, castaniu, auriu, hazliu, durduliu,
grijuliu.
subst.+adj nr. sing adj.+subst.nr.sing Subst.+adj.nr. plural adj.+subst.nr.plural
izvorul zglobiu zglobiul izvor izvoarele zglobii zglobiile izvoare
5.Adăugă substantivelor de mai jos adjective cu înţeles opus ( contrar).
Exemplu: drum lung sau scurt vară ……………………………..
pâine …………………………. iarnă ………………………………..
cer……………………………. lapte…………………………………..
om……………………………. cântec………………………………..
6. Scrie adjective cu înţeles asemănător:
curajos ……………………….. cenuşiu…………………..
guralive……………………….
rece………………………….. pofticios……………….. ager
………………………….
7.Formează adjective din următoarele substantive:
portocală-…………………………. întuneric-………………………..frig-
……………………….
bucurie-…………………………. argint………………………… lumină-
…………………….
8. Analizează părţile de vorbire: A zburat lunga şi geroasa iarnă.
………………………………………………………………………………………………
………
………………………………………………………………………………………………
………
………………………………………………………………………………………………
……
………………………………………………………………………………………………
……..
Alcătuiește propoziții în care cuvintele roșie și mare să aibă înțeles diferit.
1.
2.
3.
4.

Analizează adjectivele din enunțurile de mai jos :

Fata blondă care poartă o rochie vișinie este colega mea.
Cireșe coapte ne îmbie către pomul înalt.
Auriii pantofi ai Cenușăresei sunt în cutia verde.

Adjectivul

Definiţie: Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care exprimă însuşirea

unui obiect.

Felul adjectivelor:
- simple (frumos, harnic)
- compuse (cumsecade, atotştiitor, alb-argintiu)

După flexiune, adjectivele pot fi:

- variabile : care îşi pot schimba forma ( fată înaltă- băiat înalt; fete înalte-
băieţi înalţi)
- invariabile: au aceeaşi formă, indiferent de genul şi numărul
substantivului determinat (maro, gri, eficace, asemenea, atroce)

Grade de comparaţie:
1. pozitiv (casă mare)
2. comparativ:
- de superioritate (mai înalt)
- de inferioritate ( mai puţin înalt)
- de egalitate ( la fel de înalt/ tot aşa de înalt)
3. superlativ:
- relativ (cel mai mare)
- absolut (foarte mare)

Adjectivul se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul determinat.

Funcţii sintactice:
-în relaţie cu substantivul: atribut adjectival ( fata frumoasă);
-în relaţie cu subiectul, prin verbul copulativ: nume predicativ ( Fata
este frumoasă).

FIŞĂ DE LUCRU (ADJECTIVUL)

1. Scrie antonimele formate prin derivare cu prefixe ale următoarelor adjective:
♣ lipit ............................... ♣ statornic ..........................................

2. Completează spaţiile libere cu formele corespunzătoare ale articolului demonstrativ :

La poalele muntelui ....... înalt se zăreşte o cabană retrasă. Temerarii se aventurează
pe piscurile..............ascuţite. Ambiţia alpiniştilor ............. curajoşi m-a fascint
dintotdeauna. ................. mai inedite experienţe i-am dedicat ......... mai frumoasă scriere.
3. Construieşte câte un enunţ în care adjectivul înţelept să îndeplinească, pe rând, funcţiile
sintactice de atribut adjectival şi nume predicativ.

4. Scrie adjective sinonime cu expresiile de mai jos şi precizează gradul lor de comparaţie:
♦ tobă de carte .................................... ..................................................
♦ ca vai de el ..................................... .................................................
5. Subliniază cu o linie adjectivele fără grade de comparaţie din seria următoare:
●Uscat, complet, principal, palid, inferior, mort, greu, acvatic, viu, mort, superior.

6. Pune forma adjectivului mare la toate gradele de comparaţie învăţate.

7. Analizează adjectivele subliniate în enunţurile de mai jos:

Soarele palid zâmbea pe cerul albastru.
Studentul a devenit bogat în timpul facultăţii.
 FIŞĂ DE LUCRU (ADJECTIVUL) –Scrie antonimele formate prin
derivare cu prefixe ale următoarelor adjective:
♣ lipit ............................... ♣ statornic ..........................................

1. Completează spaţiile libere cu formele corespunzătoare ale articolului demonstrativ :

La poalele muntelui ....... înalt se zăreşte o cabană retrasă. Temerarii se aventurează
pe piscurile..............ascuţite. Ambiţia alpiniştilor ............. curajoşi m-a fascint
dintotdeauna. ................. mai inedite experienţe i-am dedicat ......... mai frumoasă scriere.
2. Construieşte câte un enunţ în care adjectivul înţelept să îndeplinească, pe rând, funcţiile
sintactice de atribut adjectival şi nume predicativ.

3. Scrie adjective sinonime cu expresiile de mai jos şi precizează gradul lor de comparaţie:
♦ tobă de carte .................................... ..................................................
♦ ca vai de el ..................................... .................................................
4. Subliniază cu o linie adjectivele fără grade de comparaţie din seria următoare:
●Uscat, complet, principal, palid, inferior, mort, greu, acvatic, viu, mort, superior.

5. Pune forma adjectivului mare la toate gradele de comparaţie învăţate.

6. Analizează adjectivele subliniate în enunţurile de mai jos:

Soarele palid zâmbea pe cerul albastru.
Studentul a devenit bogat în timpul facultăţii.

Prof. Alina-Stefania Sclipei

CAZ PERSOAN FORME ACCENTUATE FORME NEACCENTUATE
A
singular plural singular plural

Nominativ I Eu Noi _____ _____

II Tu Voi _____ _____
III El/Ea Ei/ Ele _____ _____
Acuzativ I Mine Noi Mă, m- Ne
II Tine Voi Te Vă, v-
III El/Ea Ei/Ele L-, îl, o Îi, i, le
Genitiv I ____ ____ _____ _____
II ____ ____ _____ _____
III Lui/ Ei Lor _____ _____
Dativ I Mie Nouă Îmi, mi- Ne, ni
II Ție Vouă Îți, ți- Vă, vi, v-
III Lui/ Ei Lor Îi, i Le, li

Vocativ I ____ ____ _____ _____

II Tu! Voi! _____ _____
III ____ ____ _____ _____
 Formele accentuate și neaccentuate ale pronumelui
personal în cazurile N-AC, D-G și V

Pronumele personal
– fișă de lucru – clasa a V-a

1. Scrie în spaţiile punctate formele neaccentuate de pronume personal:

Pe mine.........vede.
Ţie.........spun totul.
Pe noi.........ascultă toată lumea.
Vouă...........place spectacolul.

2. Completează tabelul de mai jos:

Enunţ Pronume Forma Persoana Număr Caz Funcţia sintactică

Ea este prietena mea.
Te-am văzut la fereastră.
Scrie în revistă despre noi.
Hei, tu, vino aici!
Veneam la voi.
Le-am dat tema.

3. Completează spaţiile libere cu forma cerută:

mai/ m-ai Tu .......... chemat să .............văd odată câmpul înflorit în

luna ............
ia/i-a Copilul ....... cartea pe care ......... dăruit-o tatăl său.
nea/ne-a El .............. anunţat că ........ Vasile vine prin viscol şi .......... spre
noi.
neam/ne-am Noi suntem mândri că suntem un .......... care ........ plămădit din
daci şi romani.
noi/ n-oi Eu ........... uita niciodată cărţile ...........primite în prima zi de
şcoală.
4. Citeşte cu atenţie următoarele propoziţii şi apoi încercuieşte litera A dacă propoziţia
este adevărată şi litera F dacă enunţul este fals.
a. Pronumele personal este o parte de vorbire flexibilă.
A F
b. Pronumele ţine locul unui substantiv.
A F
c. Lui este forma accentuată.
A F
d. Eu este o formă pentru persoana a II-a.
A F
e. În enunțul: Le-am spus adevărul și m-au felicitat există două pronume.
A F
f. Toate pronumele din fraza următoare sunt în cazul dativ: Bunica mi-a dăruit mănuși,
tata mi-a adus un joc pe calculator și mama mi-a făcut prăjituri.
A F

1. Transcrie propozițiile de mai jos, trecându-le la forma negativă, după modelul dat:
Model: Ruxandra îl vede pe Horia în curte. → Ea nu-l vede pe Horia în curte.
a. Mama o ajută pe Cecilia la teme. →
_________________________________________
b. Câinelui meu îi place mâncarea gătită. →
_____________________________________
c. Maria îi vede pe colegii mei în curte. →
____________________________________________
d. Marius o ascultă pe mama lui. →
_________________________________________________

2. Alcătuiește enunțuri în care:

a. pronumele el să fie complement în dativ:
____________________________________________
b. pronumele ele să fie nume predicativ:
________________________________________________
c. pronumele dânsul să fie complement în cazul acuzativ:
_____________________________________

Adjectivul
Definiţie :
Este partea de vorbire care arată însuşirea unui substantiv.
Adjectivul arată: forma: - rotund
mărimea: - lung
gustul: - dulce
culoarea: - roşu
Adjectivul îşi schimbă forma după substantivul pe care îl determină.
ex: copil vesel
copii veseli
Locul adjectivului : a) după substantiv - elev silitor
 b) înaintea substantivului - silitorul elev
1.Grupaţi următoarele adjective după însuşirile fizice pe care le arată:
alb, înalt, pătrat, mic, roşcat, oval, cenuşiu, mare, rotund
Culoarea obiectelor: _________________________________________
Mărimea obiectelor: ________________________________________
Forma obiectelor: __________________________________________
2.Alege doar adjectivele:
roşie, isteaţă, îngrijorat isteață, el, îngrijorat
roşie, el, ascultă roşie, el, îngrijorat
3.Indicaţi adjectivul cu sens opus pentru „fericit”:
supărat bucuros
zâmbitor vesel
4.Alegeţi varianta în care cuvintele au acelaşi sens:
silitor, harnic, sârguincios, conştiincios
rece, bun, aici, acolo
lumină, victorie, biruinţă, soare
greu, frumos, întuneric, dreptate
5.Scrieţi adjectivele la numărul plural:
argintiu - ____________ argintie - ___________
auriu - ____________ aurie - ___________
roşu - ____________ roşie - ___________
cenuşiu - ____________ cenuşie - ___________
6.Scrieţi adjectivele după model:
zglobiu zglobii zglobiii
castaniu ________ ______________________
grijuliu ________ ______________________
viu ________ ______________________
argintiu ________ ______________________
auriu ________ ______________________
7. Scrieţi adjectivele la numărul singular:
harnici - _________ harnice - ______________
buni - _________ bune - ______________
îmbătrâniţi - __________ îmbătrânite - _______________
împodobiţi - __________ împodobite - _______________
8. Transformaţi substantivele în adjective, după model:
hărnicie - harnic bătrân - __________
aur - __________ podoabă - __________
vişină - __________ soare - __________
9. Transformaţi adjectivele în substantive, după model:
vesel - veselie împădurit - ___________
trist - _________ întinerit - ___________
curajos - _________ împodobit - ___________
 10. Scrieţi adjectivele înaintea substantivelor, după model:
elevii harnici - harnicii elevi
copiii curajoşi - ________________________________
viile ruginii - ________________________________
urşii puternici - ________________________________
frunzele roşii - ________________________________
băieţi tineri - ________________________________

Adjectivul
Partea de vorbire flexibila care exprima insusirea unui obiect si se acorda in gen, numar si
caz cu substantivul determinat
Observatii: Adjectivul poate exprima: -proprietati ale obiectelor sau fiintelor (greu, mic,
usor, luminos)
-materia din care este facut un obiect (metalia,
lemnos)
-elementele constitutive ale unei colectivitati
(taranesc, studentesc)
-referirea la posesor sau la origine (casa olteneasca)

1.Clasificarea adjectivelor
a)dupa forma: -variabile-cu 2 terminatii- la sg. au o forma pentru masculin si alta
pentru feminin (bun/buna)
-cu o terminatie-la sg. au aceeasi forma pentru masculin
si feminin (casa/baiat mare)
-invariabile-provenite din adverbe (gata, asa, astfel)
-provenite din imprumuturi vechi (ditai, sadea)
-provenite din imprumuturi desemnand culori (crem,
bleu, maro)
b)dupa origine: -propriu-zise(verde, bun, inalt)
-pronominale -posesive (caietul meu/tau/sau)
-demonstrative (fata aceasta/aceea)
-interogative ( care fata?)
-nehotarate(unii baieti/ unele fete)
-relative( ce fata )
-negative(nici un om)
-de intarire (fata insesi)
Observatii: Adjectivele variabile, cu o terminatie, se termina, de obicei in vocala E
c)din punct de vedere semantic: -calificative-primare (simple)- bun,frumos,
albastru
-derivate cu ajutorul sufixelor
(timpuriu, tineresc)
 -determinative (provenite din alte parti de
vorbire)
- pronominale -posesive (cartea mea/ta/sa)
-demonstrative (cartea
aceasta/aceea)
-interogative ( care mama?)
-nehotarate(unii baieti/ unele
fete)
-relative( ce carte )
-negative(nici o fapta)
-de intarire (el insusi)
-numerale (trei elevi)
-participale (pagina scrisa)
-gerunziale (masca razanda)
-adverbiale (barbat bine)
d)dupa numarul formelor flexionare realizate in declinare:
-cu 4 forme flexionare (in functie de gen, numar si caz) -propriu-zise (bun,
simplu)
-participiale (iubit)
-gerunziale
(suferind)
-cu 3 forme flexionare -cele terminate in consoanele C si G (lung,
adanc)
-derivate cu sufixele -TOR, -ESC, -IU
(satesc,cenusiu)
-cu 2 forme flexionare -terminate in E (dulce)
-terminate in consoana palatala (vechi, dibaci)
-terminate in diftong (balai, rotofei)
-invariabile (maro, eficace, motrice)
Observatii: 1.De regula se asaza dupa substantive (sunt postpuse)
2.Din punct de vedere sintactic, adjectivul poate avea urmatoarele functii:
-atribut(adjectival)- baiat bun, floare frumoasa
-nume predicativ (cand determina un verb copulativ) Ana este
cuminte
-diferite feluri de complemente (determina un verb predicativ) Din
verde s-a facut galben
3.Din punct de vedere stilistic, adjectivele sunt epitete
4.Sufixe adjectivale frecvente: -esc, -tor,-ean,-iu,-aret,-nic,-os
5.In categoria adjective calificative intra si locutiunile adjectivale(cu scaun
la cap,de geniu)
6.Adjectivul poate sta si inaintea substantivului, de topica depinzand si
articularea sa
2. Flexiunea adjectivului
In functie de flexiune, adjectivele sut variabile si invariabile;cele variabile se
modifica dupa gen,numar si caz, prin desinente, insotite
sau nu de alternante fonetice
 Desinente de gen(la singular):
Masculin/NeutruFeminin-u -u - --a -e -a -esimplu-a/albastru-a auriu-e/cenusie-e
bun-a/frumos-frumoasa amarui-e/vechi-e
Observatii: 1.Adjectivele terminate in E (mare, dulce) nu prezinta diferente de gen la
singular (om mare-casa mare)
2.Adjectivele terminate la masculin in -U vocalic sau semivocalic(greu,
rosu, rau) au femininul in -EA (grea, rea) si in -IE (rosie)
3.Alternantele vocalice frecvente la opozitia de gen -E/EA
(intreg/intreaga)
-O/OA (prost/proasta)
-IE /IA (biet/biata)
-E/A (desert/desarta)
Desinente de numar:
Observatii: 1.Unele adjective au forma unica pentru ambele numere:
-fie numai la feminin- cele terminate in -TOR (fata/fete silitoare)
-fie numai la masculin (pantof/pantofi vechi)
-fie la ambele genuri (copil/copii balai fata/fete balaie)
Alternante vocalice: ea/e(oltean/olteni) oa/o (moale/moi) ea/e
(geman/gemeni) a/i (tanar/tineri), a/e
(teapan/tepeni)
3. Alternante consonantice: s/s (sfios/sfiosi) t/t (lat/lati) d/z (crud/cruzi)
c/c(sarac/saraci) st/st (trist/tristi) g/g (lung/lungi)

Modificari dupa cazuri:

Observatii:Adjectivul sta dupa substantiv, sau poate sa preceada substantivul
1.Cand adjectivul sta dupa substantiv el nu se articuleaza
2.Cand adjectivul sta inaintea substantivului, el capata o semnificatie
speciala care ii mareste expresivitatea
3.Unele adjective au o topica fixa in raport cu substantivul. De exemplu
adjectivele pronominale stau numai in fata substantivului (oricare om) precum adj.
“biet”.Pe de alta parte adjectivele provenite din participii stau numai dupa substantiv
(pomul laudat)
4.Unele adjective isi schimba sensul in functie de topica (are o parte buna-
opusa lui rea/O buna parte nu au-o parte dintr-un intreg)
5.Adjectivele invariabile au o singura forma pentru toate
genurile,numerele si cazurile. Din aceasta categorie fac parte adjectivele nume de culori
(bej, crem),adjectivele terminate in -CE (eficace) adjectivele cuvinte vechi in limba
(sadea, gata,ditamai)
3.Gradele de comparatie
Sunt forme pe care le ia adjectivul pentru a arata in ce masura un obiect poseda o insusire
in raport cu alte obiecte sau cu alte momente ale existentei sale;nu se exprima prin
desinente, ci prin constructii sintactice speciale
Gradul pozitiv(exprima o insusire a obiectului fara a o raporta la un alt obiect sau la alt
moment)-cer senin, nor negru
Gradul comparativ(exprima insusirea unui obiect in raport cu insusirile unui alt obiect,
stabilind raporturi de egalitate sau inegalitate)
 -de superioritate (mai scump)
-de egalitate (la fel de scump)
-de inferioritate (mai putin scump)
Gradul superlativ -relativ(exprima insusirile la cel mai inalt sau cel mai scazut grad,
prin comparatie cu alt obiect)
-de superioritate (cel mai scump)
-de inferioritate (cel mai putin scump)
-absolut (arata gradul cel mai inalt sau mai scazut grad,fara a
compara obiectul) foarte scump
Nu uita!
1.Comparativul se formeaza de la gradul pozitiv al adjectivului prin adaugarea
unor adverbe si prepozitii
-comparativ de superioritate: mai bun decat
-comparativ de inferoritate: tot asa de/ tot atat de/la fel de bun ca si
-comparativ de egalitate: mai putin bun decat
2.Al doilea termen al comparatiei de superioritate sau inferioritate poate fi
introdus si prin locutiuni prepozitionale (fata de/in comparatie/in raport cu)
3.Uneori al doilea termen al comparativului de superioritate sau inferioritate ca si
al superlativului relativ pot lipsi (Am o carte mai interesanta)
4.Comparativul de egalitate poate aparea fara morfemele caracteristice, insa
sensul comunicarii ramane acelasi (apa rece ca gheata)
5.Superlativul se formeaza de la comparativul de superioritate sau de inferioritate
prin adaugarea lui CEL, marca a superlativului, al doilea termen al comparatiei
superlative fiind introdus prin prepozitiile dintre, din, de (cel mai bun dintre ei/ din
clasa/ de acolo)
6.Superlativul absolut se formeaza de la gradul pozitiv al adjectivului, precedat de
adverbul foarte (foarte bun)
7.Adjectivul poate sa-si schimbe valoarea gramatica: Omul lenes learga mult
-adjectiv
Lenesul mai mult
alearga -substantiv
Mijloace afective de formare a superlativului absolut
-adverbe si loc.adverbiale cu valoare expresiva
(extraordinar,extrem,grozav,nemaipomenit,nespus,din cale-afara, cu totul si cu totul)
-adverbe,adjective substantive si locutiuni ce exprima notiuni dezagreabile,
intensificand negativ sau pozitiv insusirea (destept nevoie mare,sarac lipit, putred de
bogat, atat amar de vreme)
-repetitia adjectivului (desteptul desteptilor, o apa adanca,adanca)
-constructii exclamative (Cat de mare e!)
-procedee lexicale,prin derivarea adjectivului la grad pozitiv cu prefixe sau sufixe
cu sens superlativ (arhi-, super-, extra-,ultra-,supra-,prea-,-isim)
-procedee fonetice prin lungirea vocalei (o apa adaaaaaaaaaaanca!)
 
Adjective fara grade de comparatie
-adjectivele care la origine sunt vechi comparative sau superlative (inferior,
superior, major, minor, oportun, posterior,ulterior,extrem, maxim, minim,suprem)
 -adjectivele are exprima insusiri ale caror sens nu poate fi modificat prin
comparatie (asemenea, complet, desavarsit, deplin,intreg,mort,unic,ultim,oral)
-adjective din domeniul stiintei (adipoasa,hidrofila,acvatic,energetica)
Functii sintactice:
-atribut adjectival (se intalneste in toate cele 5 cazuri): Mama draga, iarta-ma!
-nume predicativ: Florile sunt uscate.
-complement indirect: Din rosie s-a facut galbena
-complement circumstantial de timp: Il cunoasc de mic.
-complement circumstantial de cauza: De lenes ce era ,nici mancarea n-o gusta.

Ce face?
Ce este?
Cum este?
Cine?
simplu multiplu Cine este ?
Ce?

Tipuri SUBIECT PREDICAT

După formă
După
modalitatea Tipuri
în care
apare sau nominal
nu în
propoziţie neexprimat
verbal
exprimat

Se exprimă vb. cop.nume

Substantiv prin verbe la predicativ
Numeral moduri
Pronume personale:
 Citeşte cu atenţie textul dat şi rǎspunde la cerinţele de mai jos:
“- Tatǎ, atâţea ani l-ai ţinut, ai suferit atâtea necazuri dupǎ urma acestui pom, mai
lasǎ-l, rogu-te, şi anul acesta, sǎ-mi încerc şi eu norocul.
- Fugi d-aci, nesocotitule, zise împǎratul. Fraţii tǎi cei mai mari, atâţi şi atâţi
oameni voinici şi deprinşi cu nevoile n-au putut face nimic, şi tocmai tu, un mucos ca
tine, o sǎ izbuteascǎ? N-auzi tu ce prǎpǎstii spun fraţii tǎi? Aici trebuie sǎ fie ceva vrǎji.
- Eu nu mǎ încumet – zise Prâslea – a prinde pe hoţi, ci zic cǎ o încercare de voi
face şi eu nu poate sǎ-ţi aducǎ niciun rǎu.”
(Prâslea cel voinic şi merele de aur)

A (54 de puncte)
1. Indică persoana, numărul, genul și forma pronumelor subliniate în primul
enunț din text.
2. Menționează numărul de forme al următoarelor adjective variabile din textul
citat: mari; voinici; deprinşi.
3. Precizează felul adjectivelor menționate la exercițiul anterior.
4. Notează cele trei forme de comparativ ale adjectivului voinici.
5. Alcătuiește două enunțuri în care adjectivul mari să aibă, pe rând, funcție
sintactică de atribut adjectival și de nume predicativ.
6. Numește personajele din fragmentul de basm de mai sus.
7. Identifică o trăsătură a lui Prâslea, așa cum reiese din fragmentul de mai sus.
8. Explică, într-un enunț, de ce împǎratul nu are încredere în Prâslea.
9. Notează două argumente prin care să dovedești că textul citat este un text
narativ.

B. (24 de puncte)
 Scrie un text de 100-150 de cuvinte în care să-l descrii pe Prâslea, așa cum ți-l
imaginezi tu.
Vei avea în vedere: să ai un conținut adecvat cerinței; să folosești un limbaj nuanțat;
să notezi cel puțin patru trăsături ale personajului descris; să respecți numărul de
cuvinte indicat.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea lucrării: respectarea normelor de

ortografie şi de punctuaţie; exprimarea adecvată şi nuanţată; coerenţa;
aşezarea în pagină, lizibilitatea.

Fiecare exercițiu de la punctul A este notat cu câte 6 puncte.

Se acordǎ 10 puncte din oficiu.
pronumele
parte de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv
Feluri: personal, de politete, reflexiv, de intarire, posesiv, demonstrativ, nehotarat,
interogativ, relativ si negativ
Observatii:
1.Pronumele personal, de politete si reflexiv nu devin niciodata adjective
2.Pronumele de intarire, posesiv, demonstrativ, nehotarat, interogativ, relativ si
negativ pot fi adjective
3.Pronumele personal, de politete, reflexiv, de intarire si posesivau forme dupa
persoana
1.PRONUMELE PERSONAL
Observatii:
1.Forme neaccentuate se intalnesc doar in cazurile Ac. si D.
2.Vocativ are numai persoana a II-a: tu! voi!
3.Genitiv-numai persoana aIII-a: lui, ei, lor.
4.Persoanele I si aII-a nu au forme dupa gen : eu, tu, noi, voi
5.Pronumele dansa, dansul, dansii, dansele sunt pronume personale, nu de politete
Functii sintactice
-subiect: N: Tu ajungi primul.
-nume predicativ in: N: Fratele meu este el.
Ac: Intrebarea este pentru tine.
G: Cartea este a lui.
-atribut pronominal in: N(apozitie): Invitatul,adica el, sa pofteasca in
casa.
G: Sfatul lui doveseste intelepciune.
Cartea din fata lui este a mea.
D: Copilu-i statea linistit (dativ posesiv)
-complement direct in: Ac: Te intreb si pe tine despre acest lucru.
-complement indirect in: Ac: A vorbit cu mine.
D: Lui i-am dat o carte.
G: (cu prepozitie) Napasta a cazut asupra ei.
-complement circumstantial de loc in:Ac: Merge la voi.
G: (cu prep. sau loc prep.) S-a asezat in fata
lui.(ei, lor)
 D: (insotit de prep. sau loc. prep. cu forma
nearticulata):In fata-mi se
asezase o persoana importanta.
-complement circumstantial de mod in:Ac: A raspuns ca tine.
-complement circumstantial de cauza: G: N-a venit din pricina lui.
Situatii in care pronumele personal nu are functii sintactice:
-in V (tu! voi!)
-dativul etic: Vor sa mi-l omoare
-cand are valoare neutra: A luat-o la fuga
Da-i inainte fara grija!
2.PRONUMELE DE POLITETE
-are numai forme pentru persoanele aII-a si aIII-a
pers. aII-a: N-Ac: dumneata, dumneavoastra
G-D: dumitale
pers. aIII-a: N-Ac-G-D: dumnealui, dumneaei, dumnealor
Observatii:
-alte pronume de politete: Domnia ta (sa, lui, voastra), Maria ta(sa, lui,
voastra),Inaltimea ta (sa, lui, voastra)
Excelenta ta (sa, lui, voastra).-folosite mai rar in vorbirea contemporana
-forme afective : mata, mataluta, matalica, talica, matale
-functii sintactice: aceleasi cu ale pronumelui personal( exceptii atr. pron. in D. si
compl. circum. de loc in D)
3.pronumele reflexiv
Observatii: -are forme proprii numai pentru pers. aIII-a, cazurile D si Ac
D: sie, siesi/isi, si
Ac: (pe) sine/ se
-pentru persoana I si aII-a imprumuta formele de la pronumele personale:
D: imi, iti-, ne, va (imi amintesc…)
Ac: ma, te-, ne-, va (ma gandesc…)
-formele de mai sus devin reflexive numai daca au aceeasi persoana cu
verbul:
te gandesti ma framant
pers II II pers I I
Functii sintactice:
-complement direct: Ac: Te privesti in oglinda.
-complement indirect: D: Iti cumperi o carte.
Ac: Rar vorbea despre sine
-atribut pronominal: Ac: Lauda de sine ……
D: (dativ posesiv) Si-a certat copiii (copiii-si)
Mi-am aranjat cartile (cartile)
Observatii: Cand nu are functie sintactica, pronumele reflexiv se analizeaza impreuna cu
verbul, fiind marca diatezei reflexive
Forma accentuata de Ac., insotita de art. hot. se substantivizeaza (Si-a soptit in
sinea lui)
4.PRONUMELE SI ADJECTIVUL DE INTARIRE
Forme:
 -masculin, singular: (eu) insumi fiu (m.sg)-vocala u- insumi (m.sg.)
(tu) insuti
(el) insusi
-feminin, singular: (eu) insami fiica (f.sg.)-vocala a-insami (f.sg.)
(tu) insati
(ea) insasi
-masculin, plural: (noi) insine fii (m.pl)-vocala i-insisi (m.pl.)
(voi) insiva
(ei) insisi
-feminin, plural: (noi) insene fiice (f.pl)-vocala e-insene (f.pl.)
(voi) inseva
(ele) insesi, insele
Observatii:
1.Se greseste mai ales la folosirea vocalelor u,a,i,e aflate in fata formelor: -mi, -ti,
-si, -ne, -va, -le
2.Pronumele de intarire se foloseste rar in limba actuala. De cele mai multe ori,
ele insotesc un pronume sau un substantiv devenind adjective de intarire, de aceea
functia sintactica este de atribut adjectival.
3.Atentie la acord: Dan, Maria si Elena, ei insisi… (masculinul are prioritate)
Eu, tu si el noi insine…(persoana I are prioritate asupra
celorlalte, iar persoana aII-a
asupra persoanei aIII-a)
4.Insusi poate fi inlocuit de adverbul chiar sau de alte sinonime (singur,
propriu,personal,in persoana)
5.PRONUMELE SI ADJECTIVUL NEGATIV
Forme:
N-Ac: nimeni, nimenea N-Ac:nici unul,nici una, nici unii, nici unele
G-D: nimanui G-D:nici unuia, nici uneia, nici unora
nimic, nimica
-Ca adjective se intalnesc formele: nici o, nici un, nici unui, nici unei, nici unor.
-Aceleasi functii sintactice ca si celelalte pronume
Observatii:
1. Aceste pronume trebuie folosite in propozitii negative.
2.In exemplul:N-a stiut nici unul, nici altul- cuvantul subliniat este conjunctie,
deci nu intra in alcatuirea unui pronume negativ.

6.PRONUMELE SI ADJECTIVUL POSESIV

-Are forme dupa persoana si dupa numarul obiectelor posedate:
ex. al meu, al tau, al sau a mea, a ta, a sa
ai nostri, ai vostri ale noastre, ale voastre
Formele se obtin cu ajutorul atricolului posesiv genitival: al, a, ai, ale
Observatie: Pronumele lui, ei, lor sunt personale, nu posesive
Functii sintactice:
-subiect: N: Ai mei au ajuns acasa.
-nume predicativ: N: Caietul acesta este al meu.
Ac: Florile sunt pentru ai mei.
 -atribut pronominal Ac: Rar am vazut o privire ca a ta.
G: Sfatul alor mei mi-a fost de folos.
-complement direct: Ac: I-am vazut pe ai vostri.
-complement indirect:Ac: Se gandea la ai sai.
D: Le povestesc alor mei.
G: Toti s-au ridicat impotriva alor tai.
-complement de agent:Ac: A fost chemat de ai sai.
-compl. circum. de loc:Ac: Vin de la ai mei.
-atribut adjectival: N: Cartea ta este aici.
Ac: Locuieste pe strada mea.
D: Caietului tau ii lipseste o foaie.
G: Dorinta mamei mele e sfanta
V: o, copilul meu, fii mereu intelept!
Observatie:Pentru a afla cazul adjectivului posesiv nu se pun intrebarile al,a,ai,ale cui? ci
se stabileste cazul substantivului cu care s-a acordat adjectivul, care preia genul, numarul
si cazul substantivului determinat.
7.PRONUMELE SI ADJECTIVUL DEMONSTRATIV
Forme:
-de apropiere: acesta,aceasta,acestia,acestea,asta,asta,aista,aiasta, etc.
-de diferentiere: celalalt, cealalta, ceilalti,celelalte,etc.
-de departare: acela, aceea (f.sg.),aceia (m.pl.) acelea, aia, ala, etc.
-de identitate: acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi
Functii sintactice: acelesi ca si la celelalte pronume, iar ca adjectiv una singura: atribut
adjectival
Observatii: 1.“Acela” are si o forma mai redusa “cel”, care poate aparea numai in
prezenta unui determinant obligatoriu (cel de acolo, cei prezenti)
2.Alte forme populare:asta,ista,aista,cesta,ala,alalalt,aia,isalalt.
3.Formele de feminin aceasta, asta,aceea intra si in componenta
locutiunilor adverbiale (pentru asta, pe langa asta, cu toate acestea)
8.pronumele Si adjectivul nehotArAt
Forme:
a)simple: unul, una, unii, unele altul, alta, altii, altele
atat, atata, atatia, atatea tot, toata, toti,toate
mult, putin, cutare
b)compuse (elemente de compunere: -va, -ori, -fie, -oare, -orisi, -vre, etc.)cineva,
careva, ceva, catva, fiecine, oarecine, orisicine, altcineva, vreunul, etc.
Observatii:
1.Pronumele nehotarate in componenta carora intra cuvantul “cine” nu devin
niciodata adjective.
2.Urmatoarele pronume nehotarate isi modifica forma atunci cand devin
adjective:
unul-un una-o altul-alt alta-alta vreunul-vreun
vreuna-vreo
3.Functii sintactice ale pronumelor nehotarate:subiect,nume
predicativ,atribut,complement, iar a adjectivelor nehotarate: atribut adjectival.
9.PRONUMELE SI ADJECTIVUL INTEROGATIV
 tine locul unui cuvant asteptat ca raspuns la intrebare
Forme:
N:cine? N-Ac: care? N-Ac: ce? N-
Ac:cat?cata?cati? cate?
Ac:(pe) cine? G-D:caruia? G-D:nu are forme G-D:
cator?
D:cui? careia?
G: (al,a,ai,ale) cui? carora?
Functii sintactice:
-subiect: N:Cine vine? (Andrei vine.)
-nume predicativ N:Care este sora ta? (Sora mea este aceasta.)
Ac:Pentru cine sunt cartile? (Cartile sunt pentru Dan.)
G:Ai cui sunt acesti copii? (Acesti copii sunt ai vecinei.)
-atribut pronominal: G:Ai cui bani lipseau? (Lipseau banii Mariei.)
-complement direct: Ac:Pe cine ai chemat? (Am chemat-o pe sora ta.)
-complement indirect:Ac:Despre cine vorbeai? (Vorbeam despre bunica.)
D: Cui i-ai povestit?(Ioanei i-am povestit.)
-compl.de agent: Ac:De cine ai fost ajutata?(Am fost ajutata de colegi.)
-compl. circum. de loc:Ac:La cine ai fost? (Am fost la vecini)
Observatii:
1.Pronumele interogativ cine? nu devine adjectiv.
2.Toate adjectivele interogative au aceeasi functie sintactica de atribut adjectival.
N:Care carte -ti lipseste?
Ac:Despre ce intamplare povestesti?
D:Carui copil i te adresezi?
G:Raspunsul carui coleg ti-a placut?
3.Pronumele interogativ CE este invariabil
4. Pronumle au functia sintactica,cazul, numarul si genul de la substantivul
pe care il inlocuieste

10.PRONUMELE SI ADJECTIVUL RELATIV

Forme:
a)simple: N:cine N-Ac: care? N-Ac: ce?
N-Ac:cat?cata?cati? cate?

Ac:(pe) cine G-D:caruia? G-D:nu are forme

G-D: cator?
D:cui careia?
G: (al,a,ai,ale) cui carora?
b)compuse m.sg. f.sg. m.pl. f.pl.
N-Ac: cel ce ceea cecei ce cele ce
D-G: celui ce celei ce celor ce
Functii sintactice:aceleasi cu ale pronumelui interogativ, doar ca exemplele trebuiesc
introduse in fraze, in asa fel, incat pronumele sa devina relativ (el leaga o propozitie
secundara de regenta ei). Functia poate fi aflata prin inlocuirea substantivelor pe care le
substituie
Ex: -subiect: Stiu / cine vine.
-nume predicativ: Am aflat/ care este sora mea.
-atribut pronominal: Ma intereseaza/ ai cui bani lipseau.
Obs. 1.In anumite situatii pronumele relative pot deveni echivalente ca sens cu
pronumele nehotarate (S-a dus care pe unde a apucat)
2.Pronumele relative pot intra in componenta unor locutiuni, expresii pronominale
si adverbiale (care mai de care, care pe care, cine stie, cine stie cand, din ce in ce, cate si
mai cate)

PRONUMELE PERSONAL
Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a
(fem./masc.)
sing. plural sing. plural sing. plural
Caz
N. eu noi tu voi el/ea ei/ele

mine noi tine voi el,il,l(-) ei,ii,i(-)

Ac. ma,m- ne(-) te(-) va,v- ea,o ele,le(-)
D. mie noua tie voua lui,ii,i(-) lor,le(-),
imi,mi(-) ne(-), iti,ti(-) va,vi(-), ei,ii,i(-) li(-)
ni(-) v(-)
G. _ _ _ _ lui,ei lor

V. - - tu voi - -
A!-formele scrise bolduit (ingrosat) sunt accentuate.

ARTICOLUL

1.Hotarat
a)enclitic- masculin N/Ac. Sg. l (băiatul) b)proclitic-
articolul hotărât lui
pl i (băieţii) devine proclitic
pentru subst.
G/D sg. lui (băiatului) proprii
masculine( lui Ionel)
pl. lor (băieţilor) şi cele
feminine(nume de pro-
- feminine N/Ac. sg. a (cartea) venienţă
străină-lui Mimi) afla-
pl. le (cărţile) te la cazurile
G/D.
G/D sg. i(cărţii)
pl. lor (cărţilor)
2.Nehotărât -proclitic
masculin N/Ac sg. un (un băiat) feminin
pl. nişte (nişte băieţi) N/Ac. sg. o (o
carte)
G/D sg. unui (unui băiat) pl. nişte
(nişte cărţi)
pl. unor (unor băieţi) G/D sg.
unei(unei cărţi)
pl.
unor(unor cărţi)
3.Posesiv genitival - masculin sg. al
pl. ai
- feminin sg. a
 pl. ale
Pronumele
Partea de vorbire flexibilă care ţine locul unui substantiv.

Felurile: personal, personal de politeţe, reflexiv, de întărire, posesiv, demonstrativ,

relativ, interogativ, nehotărât, negativ.

1. Pronumele personal
Indică persona I (care vorbeşte), a II-a (cu care se vorbeşte), a III-a
(despre care se vorbeşte)

Forme:
 Acentuate (eu, noi, pe mine etc)
 Neaccentuate (mi, ţi, ne, v-, etc)

Observaţii:
 numai persoana a III-a are forme pentru gen (el, ea / ei, ele)
 numai persoana a II-a are forme pentru vocativ
 perosna I şi a II-a nu au forme pentru genitiv (au devenit pronume posesive:
al meu, al nostru etc)
 pentru persoana a III-a se folosesc, ca pronume personale: dânsul, dânsa,
dânşii, dânsele
 pronumele personal nu devine adjectiv pronominal, de aceea lui, ei, lor nu
sunt atribute adjectivale, ci atribute pronominale

Declinarea pronumelui

Caz Persoana I
ul Singular Plural
Accentuat Neaccentu Accentuat Neaccentu
at at
N eu - noi -
G - - - -
D mie îmi, mi nouă ne, ni
Ac (pe) mine mă, m (pe) noi Ne
V - - - -

Caz Persoana a II-a

ul Singular Plural
Accentuat Neaccentu Accentuat Neaccentu
at at
N tu - voi -
 G - - - -
D ţie îţi, ţi vouă vă, vi, v
Ac (pe) tine te (pe) voi vă, v
V tu! - voi! -

Caz Persoana a III-a

ul Masculin Feminin
Singular Plural Singular Plural
Acc. Neacc. Acc. Neacc. Acc. Neacc. Acc. Neacc.
N el - ei - ea - ele -
G al lui - al lor - al ei - al lor -
D lui îi, i lor le, li, ei îi, i lor le, li
Ac (pe) el îl, l- (pe) ei îi, i (pe) o (pe) le
ea ele
V - - - - - - - -

Dativul etic: Şi când mi ţi-l ardea... / Cine mi-au văzut....

Dativul posesiv (forma neaccentuată a pronumelui personal care indică posesia şi
are valoare de atribut pronominal, nu de complement indirect, cum ar părea)
Eu îmi fac temele. (ale mele) / El îşi face temele. (ale sale) / Frumoasele-ţi
cuvinte... (ale tale)

Funcţii sintactice
Are aceleaşi funcţii sintactice ca substantivul
Exemple:
Subiect (N): Tu eşti cel mai bun.
Nume predicativ (Ac): Cărţile sunt de la tine.
Atribut pronominal (G): Sfaturile lui sunt preţioase.
Complement indirect (D): Le-am dat lor cărţile.
Complement direct (Ac): Despre voi am păreri bune.
Complement direct (Ac): Pe voi vă cunoaşte lumea.
Complemente circumstanţiale
- de loc: S-au oprit înaintea lui. (G)
- de timp: Înaintea lui au sosit alţii. (G)
- de mod: A procedat ca tine. (Ac)
- de cauză: N-a avut loc de tine. (Ac)

Pronumele personal de politeţe

 Indică respectul faţă de cineva. Are forme pentru persoanele a II-a
şi a III-a.

Persoana a II-a N. Ac. V dumneata dumneavoasră

G. D. dumitale dumneavoastră
Persoana a III-a N. Ac. dumnealui dumnealor
dumneaei dumnealor
dumneasa dumnealor
D. G. dumisale dumnealor

*******Alte forme ale pronumelui personal de politeţe: matale,

Domnia ta, Domnia sa, Măria sa, Înălţimea ta, Înălţimea voastră, Luminăţia
ta, Luminăţia sa, Excelenţa voastră.

Fișă de lucru

Andrei și Mihai, doi elevi în clasa a V-a se ceartă. Andrei e de părere că în lista
lui sunt cinci verbe la modul indicativ timp perfect compus şi șapte verbe la modul
indicativ timp imperfect. Mihai crede că sunt şapte verbe la modul indicativ timp
perfect compus şi cinci la timpul imperfect .Cine are dreptate?

am scris ,dormeam ,am citit,am desenat, plecai,cântam, vei scrie,ai plecat, desenau ,ati
cântat,fusesem,vorbeaţi, au vrut,să vrem, aţi fi vrut, am mancat .

2. Ajută-l pe Mihai să sublinieze verbele din următoarea enumerare, iar apoi notează-le
la persoana I, numărul plural mai mult-ca-perfect :

Banană, a fugit,împărat , aruncă, alb, amar, urcă, vale, citeam, mergeai, vrabie
_______________________________________________________________________
____________
_______________________________________________________________________
____________
_______________________________________________________________________
____________

3. Precizează dacă verbul a fi este predicativ, auxiliar sau copulativ în enuțurile de mai
jos:
Enunțuri Predicati Auxiliar Copulati
v v
Mihaela este prietena Corinei.
Ei sunt la Brașov.
Aș fi vrut să merg la bunici.
Vacanța a fost scurtă.
Trenul este la ora 5.
Își dorea să fi învățat .

4. Stabileşte care dintre afirmaţiile următoare sunt adevarate și care nu .

A G Următoarea listă cuprinde numai verbe la modul gerunziu: descriind, vede,

citind, desenând, a scrie creionând .
A G In enunţul : Citeam când tu m-ai sunat să mergem la plimbare toate verbele
sunt la modul indicativ
A G Modul imperativ exprimă o poruncă, un îndemn sau rugăminte
A G Toate verbele din următoarea listă sunt la perfect compus: am avut, voi cânta, am
citit, am dansat am plecat .
A G Formele verbului a aduna la imperfect sunt: adunam,
adunai,aduna,adunam,adunaţi, adunau .

5.Subliniază și analizează predicatele din textul de mai jos:

Vacanța de iarnă a copiilor ajunsese la sfârșit. Şcoala a început din nou. Ei nu mai luau
săniuța la joacă în fiecare zi,ci erau atenți mai mult la teme.
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
____________

6. Scrie pe linia punctată din dreptul fiecărei litere a cuvântului scris pe verticală câte un
verb la modul sau la timpul respectiv:
G ..................................
E .................................
R .................................
U .................................
N .................................
Z ..................................
I .................................
U .................................
V ...........................................
I ............................................
I ...........................................
T .............................................
O ..............................................
R ...............................................

EXERCIŢIUL CELUI HARNIC !

7. Având ca sursă de inspirație imaginile de mai jos construiește patru enunţuri în

care să foloseşti verbe la moduri personale diferite subliniază-le și numeşte
modul.
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
.........................................................................................................................
 Fişă de lucru individual
(pronumele personal şi personal de politeţe)

2p) 1. Scrie în spaţiile punctate formele neaccentuate de pronume personal:

Pe mine.........vede.
Ţie.........spun totul.
Pe noi.........ascultă toată lumea.
Vouă...........place spectacolul.
2p) 2. Subliniază pronumele personale în enunţurile:
Dânsul ascultă această lecţie.
Cărţile lui sunt noi.
Maria te căuta pe tine.
3p) 3. Completează tabelul:
Enunţ Pronume Forma Persoana Număr Caz Funcţia
sintactică
Ea este prietena mea.
Cântecul lor a avut succes.
Scrie în revistă despre noi.
Hei, tu, vino aici!
Veneam la dumneata.
Mi-e tare foame.
2p) 4. Înlocuieşte pronumele personale cu pronumele de politeţe
corespunzătoare:
El (........................) are studii superioare.
Voi (..........................) plecaţi în concediu.
Le-am spus lor (.............................) să vină la spectacol.
Rochia ei (..................................) era cea mai elegantă.
 Complementul
Clasa a Va
Definiție-parte secundară de propoziție, care determină un verb.
Clasificare Complemente circumstanțiale- arată împrejurările în care se desfășoară o
acțiune.
Complemente necircumstanțiale- nu arată împrejurările în care se
desfășoară o
acțiune.
A.Complementele circumstanțiale se împart în:
1.Complement circumstantial de loc-arată locul în care se petrece o acțiune.
Întrebări unde?
de unde?
pe unde? Până unde?
încotro?
Părți de vorbire prin care se exprimă- adverb de loc- Merg acolo.
substantiv în acuzativ cu prepoziție- Merg
la școală.
pronume personal în Ac cu prepoziție-
Merg la ea.
2.Complement circumstanțial de timp-arată timpul în care se petrece o acțiune.
Întrebări când?
de când?
până când?
cât timp?
Părți de vorbire prin care se exprimă adverb de timp- Plec mâine.
substantiv în Ac cu prepoziție- Te voi vizita
în vacanță.
substantiv în Ac fără prepoziție Plec
săptămânaviitoare.
Plec a
doua zi.
3. Complementul circumstanțial de mod-arată modul în care se desfășoară o acțiune.
Întrebări cum?
în ce fel?
cât?
Părți de vorbire prin care se exprimă adverb de mod- Vorbesc prietenește.
substantiv în Ac cu prepoziție- Discută cu
însuflețire.

B. Complementele necircumstanțiale se împart în:

1.Complement direct- arată obiectul asupra căruia se răsfrânge direct acțiunea verbului
determinat.
Întrebări pe cine? ( pentru persoane)
ce? (pentru obiecte, lucruri)
Părți de vorbire prin care se exprimă substantiv în acuzativ cu prepoziția pe- O
văd pe Ana.
substantiv în acuzativ fără prepoziție-
Ador muzica.
pronume în acuzativ cu prepoziție- Îi văd
pe ei.
pronume în acuzativ fără prepoziție- Îl
sun mâine.
numeral cu valoare substantivală în Ac-
Îl văd pe al

doilea.
2.Complementul indirect- arată obiectul asupra căruia se răsfrânge indirect acțiunea
verbului
determinat.
Întrebări cui?
la cine? la ce? cu cine? cu ce?
despre cine? despre ce? pentru cine? pentru ce?
Părți de vorbire prin care se exprimă substantiv în cazul dativ- Îi dau elevului
cartea.
în cazul Ac cu prepoziție-
Se uită la film.
pronume în cazul dativ- Vă dau vouă o
carte.
în cazul Ac cu prepoziție-
Se gândea la el.
numeral cu val. substantivală- Se
gândea la prima.

A
 B
1. Pronumele este partea de vorbire care înlocuiește un ………………….. .
2. Pronumele personal arată persoana care participă la ………………….. .
3. Pronumele personal are forme diferite în funcție de persoană, gen, număr și
………. .
4. Doar la persoana a III-a: el/ea putem stabili …… .
5. Formele dânsul/dânsa/dânșii/dânsele sunt forme ale pronumelui …………… .
6. Persoana care vorbește (persoana I) se numește ……………. .
7. Pronumele eu, tu, el/ea sunt la numărul ……………. .
8. Pronumele noi, voi, ei/ele sunt la numărul …………. .
9. Persoana cu care se vorbește (persoana a II-a) se numește ……………. .
10. Forma pronumelui personal: persoana a III-a, număr plural este ………… .

Precizăm cele două tipuri de articole:

Articolul hotărât arată că obiectul denumit de substantiv este cunoscut atât de vorbitor,
cât şi de ascultător. La masculin şi la neutru, numărul singular, se leagă de substantiv prin
sunetul de legătură -u-, care nu trebuie luat nici cu substantivul, nici cu articolul (de
exemplu, băiatul).
 Formele articolului hotărât sunt:
masculin feminin neutr
singular -l, -le, -a, -lui -a, -i -i, -lu
plural -i, -lor -le, -lor -le, -
Articolul nehotărât arată că obiectul denumit de substantiv este mai puţin cunoscut
vorbitorului şi ascultătorului. Acest articol se aşază înaintea substantivului, fiind un
cuvânt scris separat.
Formele articolului nehotărât sunt:
masculin feminin neutru
singular un, unui o, unei un, unui
plural nişte, unor nişte, unor nişte, unor
 VERBUL – TEST DE EVALUARE - CLASA a V-a

1. Puneţi verbele din paranteze la modurile corespunzătoare: 10x1p=10p

Mihai ............. (a fi) un băiat bun. Noi .............................. (a aprecia) întotdeauna
comportamentul lui. Mȃine ...............................(a vedea) şi voi spiritul său de echipă, dar şi
capacitatea lui de lider. Dacă nu .................. (a fi) el căpitanul echipei, cu toţii ........................ (a
avea) de ..................... (a pierde). El .................... (a reuşi) ............................... (a încuraja) pe
oricine atunci cȃnd ....................... (a spune): „.....................(a lupta)!”
2. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect. 5x2p=10p

 Verbul marcat din enunţul Eu am două cărţi noi este:

a) verb auxiliar b) verb predicativ
 Verbul marcat în enunţul Ei erau în curte este:
a) verb auxiliar b) verb predicativ
 Verbul marcat în enunţul Tu ai cunoscut-o pe colega nouă este:
a) predicativ b) auxiliar
 Verbul marcat dim enunțul Fetița plânse mult. este la modul indicativ, timpul:
a) imperfect b) m.m.c.p c) perfect simplu
 Verbul a coborî este de conjugarea:
a) I b) a II-a c) a III-a d) a IV-a
3. Recunoaşte timpul următoarelor verbe aflate la modul indicativ: 10x1p=10p
auzisem= .................................. particip =.............................................
auziră= .................................. voi fi aflat
=..............................................
alergam= ................................... păru =.................................................
au dorit= ................................... voi
comunica=.........................................
privea= ....................................
văzurăți= .......................................
4. Conjugă verbul „a întreba” la modul indicativ, timpul mai mult ca perfect, toate
persoanele.
6x1p=6p..................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
..........................................
5. Foloseşte într-un enunţ verbul „a ajunge” la modul indicativ, timp imperfect, pers. a
III-a, nr. plural.
4p.............................................................................................................................................
6. Construieşte două enunţuri în care verbul „a avea” să aibă, pe rând, valoare
predicativă şi valoare auxiliară: 2x4p=8p
predicativă...............................................................................................................................
.........
auxiliară...................................................................................................................................
.........
 7. Precizează pentru fiecare din următoarele verbe conjugarea, modul şi timpul (vei
scrie timpul pentru acele moduri care au aceasta categorie). 12x1p=12p

să lupte......................................... vom fi scris ...........................................................

cusut ............................................. au spălat.................................................................
rupeam.................................. … ar mânca............................................................
vorbii ............................................. de întâlnit.................................................................
a târî ................................................. iubind......................................................................
văzusem................................................... pleacă! .
8. Citeşte fiecare din afirmaţiile de mai jos şi încercuieşte litera A, dacă o consideri
adevărată sau litera F, dacă o consideri falsă:: 10x1p=10p
A F Modurile nepersonale sunt: indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ, imperativ.
A F Timpul perfect compus se formează cu ajutorul verbului auxiliar a avea.
A F În enunţul Nu văzui pe nimeni, verbul se află la modul indicativ, timpul perfect simplu.
A F Verbele auxiliare sunt: a avea, a vrea, a fi.
A F La timpul perfect simplu, persoana I, numărul singular, verbul a citi are forma citi.
A F Verbele la moduri nepersonale nu îndeplinesc niciodată funcţia sintactică de predicat verbal
A F Modurile personale sunt: infinitiv, conjunctiv, condiţional-optativ, imperativ
A F Timpul viitor I se formează cu ajutorul verbului auxiliar a fi.
A F Verbul a avea poate fi verb predicativ și verb auxiliar.
A F Verbul a vrea are numai valoare de verb auxiliar.
9. Taie forma incorectă: 10x1p=10p
voi fi / voi fii va merge/v-a merge ce-l doare/cel doare
nu fi rău/nu fii rău fi bun! / fii bun! să vii/să vi ești/iești
ia cartea/i-a cartea cauto/caut-o l-a văzut/ la văzut
Se acordă 10 puncte din oficiu.

LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ṢI LITERATURA ROMÂNĂ PE

SEMESTRUL II

I. Citeṣte cu atenție textul şi rezolvă cerințele:

A fost odată un împărat care avea trei feciori frumoṣi ca niṣte flori. El
le-a cerut feciorilor lui, care erau oameni curajoṣi, să lupte ca împărăția să
fie mare.

1. Transcrie, din text, o comparație.

2. Identifică, în text, un adjectiv ṣi un numeral, indicând felul acestora ṣi
funcția sintactică.
3. Rescrie al doilea verb din text ṣi precizează-i modul ṣi timpul.
4. Precizează funcţia sintactică a pronumelui personal lui.
 5. Rescrie, din text, un substantiv articulat hotărât şi un substantiv
articulat nehotărât. Precizează funcţia sintactică a fiecăruia.
6. Alcătuieşte două enunţuri, în care adjectivul harnică să fie la grade
diferite de comparaţie, pe care le vei preciza.
7. Menționează funcția sintactică a primelor două pronume din text.
8. Indică sinonimele următoarelor cuvinte din text‫ ׃‬feciori, odată.
9. Indică antonimele următoarelor cuvinte din text‫ ׃‬împărat, curajoşi.
10.Scrie două trăsături specifice basmului.

II. Realizează o compunere de cel puţin 10 rânduri, în care să descrii

animalul preferat.

Test- Adjectivul

1. Stabileşte valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri:

2 p.
 Adjectivul „ mic” are 2 forme flexionare.
 Adjectivul „mirositoare” s-a format prin derivare cu sufix.
 Adjectivul „curate” din enunţul : Hainele curate sunt în dulap. Determină
substantivul „hainele” în gen masculin, număr plural, caz Nominativ.
 Adjectivul „alb” este invariabil.
 Adjectivul din structura „ copacul înverzit” este propriu-zis.
2. Formează adjective cu ajutorul sufixelor de la următoarele cuvinte:
2 p.
 tânăr –
 argint-
 căldură-
 lemn-
 mătase-
3. Precizează numărul de forme flexionare pentru fiecare adjectiv de mai jos:
2p.
 limpede -
 românesc-
 scund-
 rău-
 rece-
4. Transcrie trecând la plural enunţurile:
2 p.
 Tricoul roşu este în
dulap………………………………………………………….
 Cenuşiul nor apăruse pe
cer……………………………………………………..
 Bluza mov era murdară………………………………………………………..
 Pantoful auriu s-a
rupt……………………………………………………………
5. Construieşte enunţuri în care cuvântul „generos” să fie
1 p.
 atribut adjectival
……………………………………………………………………
 nume predicativ
……………………………………………………………………
Se acordă 1p din oficiu!
 Test- Adjectivul

6. Stabileşte valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri:

2 p.
 Adjectivul „ lung” are 2 forme flexionare.
 Adjectivul „curajos” s-a format prin derivare cu sufix.
 Adjectivul „vesele” din enunţul : Ele sunt vesele. Determină pronumele „ele”
în gen feminin, număr plural, caz Nominativ.
 Adjectivul „verde” este invariabil.
 Adjectivul din structura „ cămaşa pătată” este provenit din verb la participiu.
7. Formează adjective cu ajutorul sufixelor de la următoarele cuvinte:
2 p.
 aur –
 prieten –
 milă –
 albastru –
 galben –
8. Precizează numărul de forme flexionare pentru fiecare adjectiv de mai jos:
2p.
 tare -
 frumos -
 larg-
 grijuliu-
 stins-
9. Transcrie trecând la plural enunţurile:
2 p.
 Caietul roşu este
ordonat………………………………………………………….
 Auriul pantof s-a murdărit……………………………………………………..
 Cămaşa roz s-a deşirat………………………………………………………..
  Copilul grijuliu a învăţat.
……………………………………………………………
10. Construieşte enunţuri în care cuvântul „bucuros” să fie
1 p.
 atribut adjectival
……………………………………………………………………
 nume predicativ
……………………………………………………………………
Se acordă 1p din oficiu!

Test sumativ-verb
Clasa a VI-a

1. Citeşte fiecare din afirmaţiile de mai jos şi încercuieşte litera A, dacă o

consideri adevărată sau litera F, dacă o consideri falsă:
(6 p.)
AF Modurile nepersonale sunt: indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ, imperativ.
AF Verbele copulative formează predicat nominal cu ajutorul numelui predicativ.
AF În enunţul Nu văzui pe nimeni, verbul se află la modul indicativ, timpul perfect
simplu.
AF Verbele auxiliare sunt: a avea, a vrea, a fi. Ele ajută la formarea unor moduri şi
timpuri verbale.
AF La timpul perfect simplu, persoana I, numărul singular, verbul a citi are forma
citi.
AF Verbele la moduri nepersonale nu îndeplinesc niciodată funcţia sintactică de
predicat verbal.

2. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect.

(6 p.)
 Verbul marcat din enunţul Eu am două cărţi noi este:
a) verb auxiliar b) verb predicativ c) verb copulativ
  Verbul marcat în enunţul Ei erau în curte este:
a) verb auxiliar b) verb predicativ c) verb copulativ
 În enunţul Noi vom fi generoși cu cei nevoiași există un:
a) predicat verbal b) predicat nominal
 Verbul marcat în enunţul Tu ai cunoscut-o pe colega nouă este:
a) predicativ b) auxiliar
 Verbul marcat dim enunțul Fetița plânse mult. este la modul indicativ, timpul:
a) imperfect b) m.m.c.p c) perfect simplu
 Verbele a crea şi a recrea sunt de conjugarea:
a) I b) a II-a c) a III-a d) a IV-a

3. Precizează pentru fiecare din următoarele verbe conjugarea, modul şi timpul

(vei scrie timpul pentru acele moduri care au aceasta categorie).
(36 p.) să
lupte.................................................................. vom fi
scris ...........................................................
cusut ..................................................................... au
spălat.................................................................
rupeam.................................................................. ar fi
mâncat............................................................
vorbii ................................................................... să fi
băut.................................................................
a târî .....................................................................
iubim......................................................................
văzusem................................................................
pleacă! ...................................................................

4. Conjugă verbul a zâmbi la următoarele moduri/ timpuri (la toate cele trei
persoane, sg. şi pl): indicativ-imperfect, perfect simplu, mai-mult-ca-perfectul ,
conjunctiv prezent şi condiţional-optativ perfect. (30 p.)
Ind.- impefect Ind- perf. simplu Ind.-m.m.c.p. Conjunctiv-prez. Cond.-opt.-perf.

5. Construieşte trei enunţuri în care verbul a fi să fie pe rând verb predicativ, verb
auxiliar şi apoi verb copulativ. Precizează în dreptul fiecărui enunţ valoarea pe care o are
verbul a fi în enunţul respectiv. (Altfe,l nu se acordă niciun punct.)
(6 p.)

................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
...........
6. Definește următoarele timpuri ale indicativului și scrie cum se formează ele:
imperfect, perfect simplu. (6 p.)

................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
...........
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
...........
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
...........

Test de evaluare

1. Citește cu atenție afirmațiile de mai jos. Dacă apreciezi că afirmația este

adevărată, încercuiește litera A, iar dacă tu crezi că este falsă, încercuiește litera F:
12p (2p×6)
a) A/ F Pronumele personal este partea de vorbire care ține locul unui
substantiv.
b) A/ F Numeralul este partea de vorbire care exprimă un număr.
c) A/ F Pronumele dânsul, dânsa sunt pronume personale de politețe.
d) A/ F Al treilea este numeral cardinal.
e) A/ F În propoziția Doi au venit la cină, cuvântul subliniat îndeplinește funcția
sintactică de subiect.
f) A/ F Pronumele personal nu are funcție sintactică.

2. Scrie în spațiul liber din dreapta litera corespunzătoare funcției sintactice a

cuvintelor marcate: 15p (3p×5)

A B
1) V-a certat..... a)atribut, numeral cardinal
cu valoare adjectivală
2) Gândul la tine mă emoționează...... b)complement, pronume
personal, caz Ac.
3) Patru vin de la râu...... c)subiect, numeral
cardinal cu val. substantivală
4) Băiatul este el....... d)fără funcție sintactică,
pronume de politețe, V
5) Pe uliță se văd trei gâște...... e)nume predicativ,
pronume personal, caz N.
f)atribut, pronume
personal, caz Ac.

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect: 16p (4p×4)

1) În enunțul Când doi se bat, al treilea câștigă. numeralele sunt:
a)cardinale b)ordinale c)cardinale și ordinale

2) Cuvântul un din enunțul Am un măr și trei piersici. este:

 a)articol nehotărât b)numeral cardinal c)prepoziție
3) Pronumele personal din enunțul Cum se înclina el. are funcția sintactică de:

a)atribut b)complement c)subiect

4) Pronumele personal din enunțul Băiatul merge la el. este în cazul:

a)acuzativ b)dativ c)genitiv

4. Completează spațiile punctate cu răspunsuri corecte:

1) În următoarele propoziții, cuvintele marcate au valorile morfologice de: 17p
(4p×3)
a) Are o rochie
nouă....................................................................................................
b) A câștigat doar o minge
nouă.................................................................................
c) O văd
zilnic............................................................................................................
2) Numeralul ordinal corespunzător numeralului cardinal opt
este.....................................................
(5p)

5. Continuă poemul cu încă șase versuri, folosind și pronume personale: 30p

(5p×6pronume)
Dacă pietrele ar ști să cânte,
Mi-ar plăcea să le ascult.
Dacă...........................................................................................................................
............................

Pronumele . Fișă de lucru. Clasa a V-a.

1.Înlocuiește substantivele subliniate cu pronume în propozițiile de mai jos:
Alina/.................scrie.
Alexandru și Mihai/............ au plecat la antrenament.
Fetele/............ dansează.
George/..........privește pe fereastră.
2.Corectează greșelile din exemplele de mai jos:
Iel inventează un robot și ia compune o melodie.
Iele participă la un concurs de frumusețe.
Nu io sunt vinovatul!
3.Identifică pronumele personale din următoarele enunțuri:
Pe tine te ascultă colegii.
Pe ei îi ajută părinții.
Vouă vă arată traseul.
 Lor le-a trimis un bilet.
Ei mă ascultă cântând.
Bunica ne cheamă la masă.
4.Menționează ce parte de propoziție sunt pronumele subliniate din exemplele de mai jos:
El vorbește corect limba engleză.
Stiloul lui este scump.
Cadoul de la ele m-a impresionat.
Tu ai amintiri frumoase din excursie.
5.Precizează persoana, numărul și genul pronumelor personale din propozițiile de mai
jos:
El se gândește la vacanță.
Ea are o rochie nouă.
Ele se distrează.
Ei s-au înscris la un club de șah.

Atributul (clasa a V a)
Fișă portofoliu
Definiție: Atributul este partea secundară de propoziție care determină un substantiv, sau
un substitut (înlocuitor) al acestuia(pronume sau numeral cu valoare substantivală).
Felurile atributului:
-atribut simplu----> Elevul silitor ia note mari.
-atribut multiplu---> Elevul harnic, bun și serios este apreciat.
Întrebările atributului:
●care?- Elevul premiant este felicitat de toți.
●ce fel de?- Mâncarea de vinete este gustoasă.
●al,a,ai,ale cui?- Temele elevului sunt corecte.
●cât?câtă?câți?câte?- Opt fete au participat la olimpiadă.
Clasificarea atributului:
a)Atribut adjectival-se exprimă prin adjectiv propriu-zis: Primăvara veselă a
venit.
provenit din participiu: Pomii înfloriți îmi
plac.

numeral cu ----> Doi elevi au sosit.

valoare adjectivală

b)atribut substantival prepozițional- substantivul stă în cazul acuzativ și este precedat

de prepoziție .
Ex:Compotul de vișine este foarte gustos.
genitival-când substantivul este în cazul genitiv.

Ex: Părinții lui Andrei sunt medici.

c)atribut pronominal prepozițional-pronumele stă în cazul acuzativ și este precedat
de prepoziție .
Ex: Cadoul de la el era scump.
genitival- când substantivul este în cazul genitiv.
Ex: Tatăl lor este inginer.
 multiplu cât?câtă? al,a,ai,
simplu câți?câte? ale
cui?

Întrebăr ce fel
Felurile
i de?
atributul
ui

care ?
Atributul

Parte
secundar
ă de
propoziți
e Clasificare
a
atributului

Atribut Atribut
Atribut
adjectival pronominal
substantiva
l

ADJECTIVUL
 - partea de vorbire flexibilă care arată însuşirile lucrurilor, fiinţelor, fenomenelor
naturii. El însoţeşte şi determină un substantiv.

Ningea cu fulgi mari, pufoşi.

Felul adjectivului:
a) adjective simple: bun, rău, harnic. (om bun)
b) adjective compuse: cumsecade, nord-american, nou-născut. (om cumsecade )

Numărul şi genul adjectivului:

- se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină:
masculin sg./pl. băiat frumos / băieţi frumoşi
feminin sg./pl. fată frumoasă / fete frumoase
neutru sg./pl. tablou frumos / tablouri frumoase

Locul adjectivului:
- adjectivul stă, de obicei, după substantivul pe care îl determină ( norul sur )
- poate sta şi înaintea substantivului ( surul nor, mândrul soare)

Scrierea corectă ( ortografia ) adjectivului:

- adjectivele terminate la masculin, sg. în -iu, se scriu la plural cu doi –ii, iar cînd
stă înaintea substantivului se scriu cu trei –iii :
Ex:
(sg,m) ( pl, m ) copil zglobiu – copii zglobii – zglobiii copii;
bujor roşu – bujori roşii – roşiii bujori;
- ie câmpie cenuşie – câmpii cenuşii – cenuşiile câmpii;

!!!! Adjectivul poate deveni substantiv prin înlăturarea substantivului:

Omul înţelept este respectat ( înţelept – adj.)

Înţeleptul este respectat ( înţeleptul – substantiv )

Model analiză:
 Mărul roşu este al meu.

roşu = adjectiv simplu, nr.sg., gen neutru ( se acordă în gen şi nr. cu subst. mărul)

PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE PRONOMINALE

I. PRONUMELE PERSONAL
Persoana I Persoana a II-a
Ca SINGULAR PLURAL SINGULAR PLURAL
z f. acc. f. neacc. f. acc. f. neacc. f. acc. f. neacc. f. acc. f. neacc.

N. Eu --- Noi --- Tu --- Voi ---

G. --- --- --- --- --- --- --- ---
D. Mie Îmi mi Nouă Ne ni Ţie Îţi ţi Vouă Vă,vi
A. (pe) Mă m- (pe) noi Ne (pe) Te (pe) Vă v-
mine tine voi
V. --- --- --- --- Tu ! --- Voi ! ---

Persoana a- III-a MASCULIN Persoana a IIi-a FEMININ

Ca SINGULAR PLURAL SINGULAR PLURAL
z f. acc. f. f. acc. f. f. acc. f. f. acc. f.
neacc. neacc. neacc. neacc.
N. El --- Ei --- Ea --- Ele ---
G. Al,a,ai,al --- Al,a,ai,ale --- Al,a,ai,ale --- Al,a,ai,ale ---
e lui lor ei lor
D. Lui Îi, i Lor Le li Ei Îi, i Lor Le ,li
A. (pe) el Îl, l (pe) ei Îi, i (pe) ea O (pe) ele Le
V. --- --- --- --- Tu ! --- Voi ! ---
ALTE PRONUME PERSONALE : dânsa, dânsul, dânşii, dânsele

II. PRONUMELE PERSONAL DE POLITEŢE.

Persoana a II-a Persoana a- III-a
SINGULAR PLURAL SINGULAR PLURAL
Dumneata Dumneavoastră Dumnealui Dumnealor
Dumneaei

ALTE FORME : mata , matale, dumneasa, Domnia sa, Domnia ta, Măria
ta, Măria sa, Măria voastră, Excelenţa voastră, Excelenţa sa.
III. PRONUMELE REFLEXIV.
ARE FORME PROPRII NUMAI LA PERSOANA a III-a SING. SI
PLURAL.
D. şi Ac., accentuate şi neaccentuate.
Ac. (pe) sine – se, s-
PERS. a III-a
D. sie, sieşi – îşi, şi

La pers. I şi a II-a împrumută formele neaccentuate de la D. şi Ac..

D. îmi, mi D. ne, ni
PERS. a I-a PERS. a I-a
sing. Ac. mă ,m- plural Ac. ne

D. îţi, ţi D. vă, vi, v

PERS. a II-a PERS. a II-a
Ac. te Ac. vă, v

IV. PRONUMELE DEMONSTRATIV.

1. De apropiere : acesta , aceasta, acestuia, aceste, ăsta, asta,
cestălalt, ceastalaltă, ceştilalţi, cestelalte.
2. De depărtare : acela, aceea, aceia, acelea, ăla, aia, ăia, alea,
ceilalţi, celelalte, cealaltă, celălalt, ălalalt, aialaltă, ăilalţi,
alealalte.
3. De identitate : acelaşi, aceeiaşi, aceiaşi, aceleaşi.
V. PRONUMELE POSESIV.
1.UN POSESOR ŞI UN OBIECT POSEDAT : al meu, a mea,
 al tău, a ta,
al său, a sa.

2.MAI MULŢI POSESORI ŞI UN OBIECT POSEDAT: al nostru, a

noastră
al vostru, a
voastră
3. UN POSESOR ŞI MAI MULTE OBIECTE POSEDATE : ai mei, ale mele
ai tăi, ale tale
ai săi, ale sale.
4. MAI MULŢI POSESORI ŞI MAI MULTE OBIECTE POSEDATE :
ai noştri, ale
noastre
ai voştri, ale
voastre
OBSERVAŢIE : G. D. se formează cu articolul alor
Ex : Cărţile alor mei sunt noi.
VI. PRONUMELE RELATIV.
Care, cine, ce, cât, câtă, câţi, câte, ceea ce

Observaţie : Îl găsim numai în frază.

Ex : Nu se ştie cine ( care , ce, cât, câtă, câţi, câte)…..
VII. PRONUMELE INTEROGATIV.
Forme : care ? cine ? ce ? cât ? câtă ? al câtelea ? a câta ? câţi ?
câte ? .

Observaţie : Îl găsim numai în propoziţii interogative.

Ex : Cine lipseşte ? Al cui este caietul ?
VIII. PRONUMELE NEHOTĂRÂT.
Forme : una, unul, alta, altul, unii, alţii, unele, altele, tot, toţi, toate,
atât, atâta, atâţia, atâtea, mulţi, multe, puţini, puţine, vreunul,
vreuna, vreunele, orişicare, orişicine, orişice.
Alte forme : cutare, cutărică, niscai, fitecine, fitece.

IX. PRONUMELE NEGATIV.

Forme : nimeni, nimic, nici unul, nici una, nici unii, nici unele.
X. PRONUMELE DE ÎNTĂRIRE.
Forme :
MASCULIN FEMININ
(eu) însumi ,(noi) înşine (eu) însămi, (noi) însene
 (tu) însuţi, (voi) înşivă (tu) însuţi, (voi) însevă
(el) însuşi, (ei) înşişi (ea) însăşi, (ele) înseşi,
însele

Observaţie : Pronumele îndeplinesc aceleaşi funcţii sintactice ca şi

substantivele cărora le ţine locul ( Sb., N.P., Atr. Pron., C.D., C.I., C.C, C.
de agent).

ADJECTIVELE PRONOMINALE.
1. ADJ. PRON. DEMONSTRATIV : elevul acesta , cartea aceea.
2. ADJ. PRON. POSESIV : cartea mea, colegii noştrii,
3. ADJ. PRON. RELATIV : Nu ştiu / ce carte…..
4. ADJ. PRON. INTEROGATIV : Care copil lipseşte ?
5. ADJ. PRON. NEHOTĂRÂT : Fiecare elev învaţă.
6. ADJ. PRON. NEGATIV : Nici un elev nu lipseşte.
7. ADJ. PRON. DE ÎNTĂRIRE : El însuşi a scris poezia.

Observaţii :
 Adjectivele pronominale se acordă în gen, număr şi caz cu
substantivele pe care le determină.
 Îndeplinesc întotdeauna funcţia sintactică de atribut adjectival.

Pronumele , substantivul., adjectivul

Fişă de exersare

1. Pronumele personal. Reţine.

persoan pronume personal Promune personal de politeţe
a
singular plural singular plural
I ( întâi) eu noi ------------- ------------

a II-a tu voi dumneata dumneavoastră

dumitale
mata, matale
a III-a el (dânsul) ei ( dânşii) dumnealui dumnealor
dumneasa
ea ( dânsa) ele( dânsele) dumneaei dumnealor
dumneasa
 2.Cum este recomandabil să ne adresăm ( referim) ? încercuieşte forma
corectă: a) doamnei învăţătoare : tu, dumneata, mata, ea, dumneaei
b) bunicului : tu, dumneata, mata, matale, el. dumnealui , dumneasa
c) Corinei: tu, dumneata, dumitale, ea, dumneaei , dumneasa
d) părinţilor: voi, dumneavoastră , dânşii , dumnealor
3. Înlocuieşte pronumele subliniate cu pronumele personale de politeţee.
El este profesor.____________________________________________
Cărţile lui sunt mai noi._____________________________________
Ei lucrează la primărie. ___________________________________
Ea este vânzătoare. ___________________________________________
Poşeta este a ei. _____________________________________________
Tu ai vorbit cu părinţii Genţianei?________________________________
Aceasta este haina ta? ________________________________________
Dragi părinţi, voi aţi semnat caietul fiului?
Enache este fiul lor. ________________________________________
4. Construieşte câte o propoziţie în care cuvintele nouă şi noi să fie:
adjectiv:_____________________________________________________
_____________________________________________________________
pronume_____________________________________________________
__________________________________________________________
5*.Alcătuieşte un mic text( 10-15 enunţuri) intitulat ,, Cei şapte puişori” folosindu-te de
cuvintele: cloşcă, puişori, gălbiori, ciocolatiu, ei, el, poieniţă cuminţi, lui, gâze, lor.

6. Scrie în tabel substantivele,adjectivele şi pronumele .

Este duminică. Părinţii şi copiii merg la teatru.
-Bunicule, dumneata vii cu noi? întreabă Alina.
- Eu doresc să mă plimb prin parcul înverzit.
cuvântul partea de vorbire felul persoana număr

54
Pronumele personal de politete

Def. Pronumele prin care se exprima respectful fata de o anumita persoana se numeste pronume
personal de politete.
Observatie!
Pronumele personal de politete are forme numai pentru persoanele a II-a si a III-a, numarul singular si
plural.
Pronumele personal de politete nu are forma pentru cazul vocativ.
Forme populare: mata, mataluta, matale
Functii sintactice:
- Subiect

Ex. Dumneata aveai dreptate.

- Atribut pronominal , cazul:

-genitiv Ex. Am ascultat parerea dumitale.

-acuzativ Ex. Cartile pentru dumneavoastra sunt aici.
- Complement , cazul :
-acuzativ Ex. : Am ajutat-o pe dumneaei.
-dativ Dumnealui nu-I convine nimic.

ANEXA 3
Citeste cu atentie urmatorul fragment si raspune la intrebari:
,, -Asta-I o casa foarte buna, mormai Patrocle.Atunci Lizuca isi ceru voie de la rachita:
- Matusa rachita, sopti ea cu sfiala ne dai voie sa intram in casa la mata ? ,,

Din ce opera litarara face parte fragmentul dat ?

……………………………………………………………………………………………………
………………………
55
Care sunt personajele prezente in fragment?
……………………………………………………………………………………………………
………………………………………………
Cui cere gazduiere Lizuca? Ce cuvant foloseste atunci cand I se adreseaza?
……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………….

ANEXA 4
FISA DE EVALUARE

1.Inlocuieste pronumele personale cu pronumele de politete corespunzatoare:

El (……………………………) are studii superioare.

Voi (…………………………..) plecati in concediu.
Le-am spus lor (……………………………..) sa vina la spectacol.
Rochia ei (……………………………….) era cea mai eleganta.

2.Alcatuieste o propozitie in care un pronume personal de politete sa indelineasca functia sintactica de

complement.
………………………………………………………………………………………………………………………
…………………….

ANEXA 2
Functii sintactice:
- Subiect

Ex. Dumneata aveai dreptate.

56
 - Atribut pronominal , cazul:

-genitiv Ex. Am ascultat parerea dumitale.

-acuzativ Ex. Cartile pentru dumneavoastra sunt aici.
- Complement , cazul :
-acuzativ Ex. : Am ajutat-o pe dumneaei.
-dativ Dumnealui nu-I convine nimic.

57
 numere fulger(fenomen al naturii)

Copiii răspund: imaginile de mai jos semnifică: un obiect, o ființă, un fenomen al naturii (substantiv), o însușire( adjectiv), un
număr(numeral), o acțiune(verb).
Astfel, ei descoperă titlul lecției pe care o vom discuta astăzi: Părțile de vorbire.
I.Substantivul
DEFINIŢIE- parte de vorbire flexibilă care denumește -ființe : om, copil, Ana, pisică
-lucruri : caiet, masă, tablou
-fenomene ale naturii : zăpadă,ploaie
grindină
, -stări sufletești : tristețea, bucuria

COMUNE copil SIMPLE: lume

1. FELUL
PROPRII Ion COMPUSE bunăvoinţă

MASCULIN un doi
un copil- doi copii

2. GENUL FEMININ o două

o casă- două case

NEUTRU un două

58
 un caiet- două caiete

SINGULAR: carte
3. NUMĂRUL
PLURAL : cărți

Funcțiile sintactice ale substantivului

a) Subiect- Mălina cântă la pian.
b) Atribut- Stolul de păsări se vedea în zare.
c) Complement- Mama o strigă pe Irina.

II.Adjectivul
Definiție- adjectivul este partea de vorbire care arată însușirile substantivului.
Ex: Miresme dulci vin din bucătăria bunicii.
Adjectivul se acordă în gen și număr cu substantivul pe care îl însoțește.
Ex: Pe banca din fața casei stătea o fată frumoasă.
Funcția sintactică a adjectivului în propoziție:
Atribut- Păsările vesele ciripesc în copaci.
III.Verbul
Definiție- verbul este parte de vorbire care exprimă acțiunea, starea sau existența.
ex: Andrei desenează.
Timpurile verbului:
a) Prezent-acțiunea se petrece în momentul vorbirii.
Ex: Ei vorbesc cu învățătorul lor.
b) Trecut- acțiunea s-a petrecut înainte de momentul vorbirii.
Copiii cântau o colindă.
c) Viitor- acțiunea se va petrece după momentul vorbirii.
Noi vom merge la munte luna viitoare.

59
Număr singular
plural
Persoană persoana I eu citesc
noi citim

persoana a II a tu citești
voi citiți

persoana a III a el/ea citește

ei/ele citesc

Funcție sintactică-în propoziție, verbul are funcția de predicat verbal.

ex: O veveriță a intrat în scorbură.

IV.Pronumele .Pronumele personal

Definiție- pronumele este partea de vorbire care ține locul unui substantiv.
Număr singular
plural

Persoană persoana I : eu/ noi

persoana a II a : tu/voi
persoana a III a: el/ea
ei/ele

Genul pronumelui- pronumele personal are gen numai la persoana a III a.

● Gen masculin-el (sg.); ei(pl)
● Gen feminin-ea(sg); ele(pl.)
Funcțiile sintactice ale pronumelui personal:
a) Subiect-El citea o poveste cu zâne.

60
 b) Atribut- Povestea lui i-a plăcut fetiței.
c) Complement- Ana l-a strigat pe Mihai.

Pronumele personal de politeţe

Definiție- pronumele personal prin care se exprimă respectul față de o persoană se numește pronume personal de politețe.

Pronumele personal de politețe are forme numai pentru pers a II-a şi a III-a .
pers a II-a , sg: N-A-V – dumneata ( mata, matale, mătălică)
G-D – dumitale
pl: N-A-G-D-V – dumneavoastră
pers a III-a, sg: N-A-G-D-V – dumnealui,
dumneaei

Obs! Dumneavoastră cere un verb la plural, fie că se referă la sg, fie că se referă la pl.!!

Funcţiile sintactice sunt identice cu cele ale pron personal!!

V.Numeralul
Definiție – numeralul este partea de vorbire care exprimă numărul sau ordinea obiectelor.
Ex: Doi copii cântă.
Al doilea la catalog este Ionel.
Unele numerale își schimbă forma după gen:
Masculin Feminin
Primul elev prima elevă
Doi copii două fete
Doisprezece băieți douăsprezece fete

61
 Obținerea performanței- Profesorul le cere elevilor să realizeze un ciorchine al părților de vorbire, folosindu-se de cunoștințele reactualizate.
Elevii realizează ciorchinele astfel:
Arată
însușirea Se acordă în gen,
substantivulu număr și caz cu
i substantivul
determinat

propriu Adjectiv
comun
Substanti
v
personal Personal de
Pronume
politețe
Părți de
număr gen vorbire
număr
persoană

sing
masc neutru
plural a III
I a

feminin a II a

Verb Numera
l

număr
62 arată
persoană arată
numărul ordinea
ex: doi ex: al
singula doilea