Sunteți pe pagina 1din 17

Dispozitiv de alezat 70

98
pt.3 basaje
120

= =

3,2
C-C

3lamaje
Ø25
1x45°
(48) Ø28 1x45°
12,5 4 lamaje 4gauri
30
15
7

= =
95

B-B
200

0 Ø0,5
117,5+0.2
272,9
B 30

3 goluri echid.
M8-6H

3,2
23
20 14.5
3 basaje 8,63

1x45°
echid.

3,2
+0.270
(28)

1.5x45° Ø12.5H13( 0 )
3 gauri
0 Ø0.5

8
0.30
+0.046 = =
Ø15H13( 0 ) 20
0 Ø0.5

Ø200
4+0.2
C
M6 1.5x45°

90
M16x1.5-6H

A 5,5

pt.3 bosaje la
18,5+0.1

Ø84
G12"

120°
+0.040

M75x1.5 stanga-6H
+0.009
-0.021
)

pentru 3

)
0

laturile

bosaje

Ø75

(Ø187.5)
Ø174
Ø180H7(

Ø72K7(
4
1.5x45°
1.5x45°

0.6

14,5
8

-0.2
0
33,5

123
3.2
A

0,8
45

45
0 Ø0.03
36
32

30
25

M12-6H 1.5x45° M8-6G 1.5x45° 0 0.05 A Ø70H8( +0.046


0 ) 3.2
0 Ø0.5 4 gauri 0 Ø0.5
2 gauri 0.05 A
2 Ø92
B 48 -0.1
49 50

34 35 36 37 38 39
40 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
8

19

7 20
41
6
21
22
42 23
43 24
5
44 26
4
45
27
46 3 25

2 28

29

30

31
1

32
47
33
48
B

B
Pentru executarea operatiei de alezare trebuie stabilita succesiunea logica de prelucrare prin aschiere pana la operatia respectiva.
Piesa semifabricat intermediara se reprezinta in pozitia de prelucrare.
Toate suprafetele care nu au fost prelucrate pana la operatia pentru care s-a impus dispozitivul de prelucrare nu au adaos de prelucrare pe ele.
Cele care nu au fost prelucrare se vor reprezenta cu asdaos de prelucrare.
Piesa semifabricat se reprezenta cu linia intrerupta iar suprafata care se prelucreaza in operatia pentru care s-a impus dispozitivul se ingroasa sau se
face cu alta culoare.
La succesinea logica se vor indica si fazele pentru fiecare operatie in parte.
De asemenea se vor indica si suprafetele care au fost prelucrate (ex S22, S23....)

Operaţia nr.1:
1. strunjire de degroşare frontală S22, S23
2. strunjire de degroşare cilindrică interioară S27, S25, S24
3. degajare interioară S26
Operaţia nr.2:
1. strunjire de degroşare frontală S10
2. strunjire de degroşare cilindrică interioară S6, S7
Operaţia nr.3:
1. strunjire de semifinisare plană frontală S22, S23
2. strunjire de semifinisare cilindrică interioară S27, S25, S24
3. teşire 1x45
4. teşire 2x45
Operaţia nr.4:
1. strunjire de degroşare frontală S32
2. strunjire de degroşare cilindrică interioară S33
Operaţia nr.5:
1. strunjire de semifinisare plană frontală S32.
2. strunjire de semifinisare cilindrică interioară S33
3. teşire 1x45
Operaţia nr.6:
1. centruire patru găuri S38
2. execuţie patru găuri S38
3. teşire 1x45 S39
.Operaţia nr.7:
1. alezat interior la cota de Φ70x45 mm
Odata ce a fost stabilita succesiunea logica de prelucrare se vor stabili toate conditiile necesare generarii suprafetei sau suprafetelor pentru care s-a
impus dispozitivul.
Se vor lua in considerare toate conditiile (cotele) care pleaca de la suprafata sau suprafetele de generat si se vor centraliza intr-un tabel.

EVIDENŢIEREA CONDIŢIILOR
Evidenţierea condiţiilor
Nr.
Condiţiile De unde rezultă
crt.
0 1 2
1 Respectarea cotei α2 = 900 din desen
2 Respectarea cotei α1 = 00 din desen
3 Respectarea cotei a = 48mm din desen
4 Respectarea cotei b = 70mm din desen

X
Ø70H8( +0.046
0 )

C-C
48 -0.1

O Z

B-B
B

O Z O X

B 48 -0.1

Y Y
Dupa stabilirea tuturor conditiilor se va trece la analiza si selectarea acestoarea, deoarece unele dintre ele se pot repeta sau pot fi incompatibile, etc.

Selectarea condiţiilor
Ci (1…5) CDi (4)
CPR (1,2,3,4) CPRC -
CPRO (1,2,3) CD (1,2,3)
CE ---
Ci ---
unde: Ci – număr condiţii din tabel;
CDi – condiţii dimensionale;
CPR – condiţii de poziţie relativă;
CPRC – condiţii de poziţie relativă prin construcţie;
CPRO – condiţii de poziţie relativă de orientare;
CD – condiţii determinante;
CE – condiţii echivalente;
Ci – condiţii incompatibile.
Odata ce au fost stabilite conditiile determinante se trece la stabilirea planelor de referinta pentru fiecare conditie determinanta (adica se stabileste
planul care influienteaza fiecare conditie).
Geometrizarea condiţiilor
X
+0.046
Ø70H8( 0 )

-0.1
48 C-C

Z
O
c3 B-B
c2 B

O Z O X

c1 c3 c1

B 48-0.1 G 1
G 1
Y Y

G1 (C1   2  90 0 ) C1 ( XOY )

G 2 (C 21   1  0 0 ) C ( XOZ ) 1

G 3 (C3  a  48) C3 (YOZ )


Dupa ce au fost stabilite planele de referinta sa trece la selectarea tuturor planelor o singura data, deorece unele dintre ele se pot repeta

X
+0.046
Ø70H8( 0 )

C-C

48 -0.1

Z
O
c3 Sc2=S25 B-B
c2
c2 B

Sc3=S32

c3 =Sc1=S10
O Z O X
Sc2=S25
c1
c1 Sc3=S32
c1 c3

B 48-0.1 G 1
G 1
Y Y

Selectarea extremelor
ΓC1 (XOY), ΓC2 (XOZ), ΓC3 (YOZ), ΓC4 (XOY).
Deoarece unele plane sunt fictive si nu apartin unei suprafete reale nu putem atasa simboluri de orientare.
De aceea se trece la transpunerea, gasirea unor suprafete reale care sa fie continute in acel plan sau intr-un plan paralel pentru a se putea atasa
simboluri de orientare. Un plan poate sa apartina mai multor suprafete reale
Explicitarea extremelor
ΓC1 (XOY) SC2
SC3
ΓC2 (XOZ) SC2
SC3
ΓC3 (YOZ) SC1

Dupa gasirea acelor suprafete reale se trece la ordonarea acestora dupa anumite criterii.
Cel mai des criteriu folosit este cel al numarului de grade de libertate pe care poate sa-l preia acea suprafata.
Suprafetele se ordoneaza in ordine descrescatoare a numarului de grade de libertate pe care il preiau.

Ordonarea suprafeţelor de cotare


Tabelul 5.13 Ordonanţarea suprafeţelor de cotare
Suprafeţe de
Criterii de selectare (număr maxim de grade preluate) Ordinea
cotare SC
0 1 2
SC1 3 grade de libertate (suprafaţă plană) I
SC2 2 grade de libertate (suprafaţă cilindrică) II
SC3 1 grad de libertate (suprafaţă cilindrică) III

Odata ce a fost stabilita ordinea suprafetelor de cotare se trece la atasarea pe toate suprafetele prelucrate pana in acel moment a elementelor de
orientare specifice fiecarei suprafete. Pe unele suprafete se pot atasa mai multe simboluri de orientare.
Pe fiecare suprafata se ataseaza dor simbolurile specifice supraftei respective (pentru suprafte plane doar simboluri specifice supraftelor plane, pentru
supraftele cilindrice doar simboluri specifice suprafetelor cilindrice, etc.)
Pentru un extrem sau un plan de referinta (o suprafata de cotare) poate sa corespunda mai multe suprafete de orientare
Unei suprafete cilindrice poate sa i se ataseze simboluri care preiau 2 grade sau 4 grade de libertate, unei suprafete plane poate sa i se ataseze
simboluri care preiau 3 grade sau 1 grad de libertate

SiMBOLIZAREA INFORMAŢIONALĂ A SUPRAFEŢELOR DE COTARE


Tabelul 5.14 Simbolizarea informaţională
SC » SO Simbolizarea informaţională
0 1 2
SC1 » SO1
» SO2 (1)
3
» SO3 (2)

(3)

SC2 » SO4
(4) (5) (6)
» SO5
» SO6 8

(7) (8) (9)

(10) (11)
(15) (15)

SC3 » SO7 (12) (13)


4
» SO8
(14) (15)
(2)

(3) (8)

(7)

(9)

(5) (12) (13)


(1)
(4)

(6)

(14)

(15)

(12) (13)

(10)

(11)

Dupa stabilirea elemntelor de orientare atasate fiecarei suprafte prelucrate anterior operatiei pentru care se proiectaeaza dispozitivul se trece la
combinarea elemntelor de orientare pentru stavbilirea tuturor posibilitatilor de orientare in vederea prelucrarii.
Trebuie tinut cont la combinare elementelor de orientare ca aceste elemnetele sa nu preia acelesi grade de libertate, sa nu apara supraorientarea sau
suborientarea.
COMBINAREA SIMBOLURILOR
Combinarea simbolurilor a fost prezentată în tabelul ce urmează.

Extremul I Extremul II Extremul III Nr. SOTP


(5)
(6) (8) (15)
Nr. (4) (7) (9) (10) (11) (14)
(1) (2) (3) (12)
SOTP (15)
(13)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 15
1 X X X 1+4+12
2 X X X 1+5+12
3 X X X 1+6+12
4 X X X 1+7+12
5 X X X 1+8+12
6 X X X 1+9+12
7 X X X 1+10+12
8 X X X 1+11+12
9 X X X 1+4+13
10 X X X 1+5+13
11 X X X 1+6+13
12 X X X 1+7+13
13 X X X 1+8+13
14 X X X 1+9+13
15 X X X 1+10+13
16 X X X 1+11+13
17 X X X 1+4+14
18 X X X 1+5+14
19 X X X 1+6+14
20 X X X 1+7+14
21 X X X 1+8+14
22 X X X 1+9+14
23 X X X 1+10+14
24 X X X 1+11+14
25 X X X 1+4+15
26 X X X 1+5+15
27 X X X 1+6+15
28 X X X 1+7+15
29 X X X 1+8+15
30 X X X 1+9+15
31 X X X 1+10+15
32 X X X 1+11+15
33 X X X 2+4+12
34 X X X 2+5+12
35 X X X 2+6+12
36 X X X 2+7+12
37 X X X 2+8+12
38 X X X 2+9+12
39 X X X 2+10+12
40 X X X 2+11+12
41 X X X 2+4+13
42 X X X 2+5+13
43 X X X 2+6+13
44 X X X 2+7+13
45 X X X 2+8+13
46 X X X 2+9+13
47 X X X 2+10+13
48 X X X 2+11+13
49 X X X 2+4+14
50 X X X 2+5+14
51 X X X 2+6+14
52 X X X 2+7+14
53 X X X 2+8+14
54 X X X 2+9+14
55 X X X 2+10+14
56 X X X 2+11+14
57 X X X 2+4+15
58 X X X 2+5+15
59 X X X 2+6+15
60 X X X 2+7+15
61 X X X 2+8+15
62 X X X 2+9+15
63 X X X 2+10+15
64 X X X 2+11+15
65 X X X 3+4+12
66 X X X 3+5+12
67 X X X 3+6+12
68 X X X 3+7+12
69 X X X 3+8+12
70 X X X 3+9+12
71 X X X 3+10+12
72 X X X 3+11+12
73 X X X 3+4+13
74 X X X 3+5+13
75 X X X 3+6+13
76 X X X 3+7+13
77 X X X 3+8+13
78 X X X 3+9+13
79 X X X 3+10+13
80 X X X 3+11+13
81 X X X 3+4+14
82 X X X 3+5+14
83 X X X 3+6+14
84 X X X 3+7+14
85 X X X 3+8+14
86 X X X 3+9+14
87 X X X 3+10+14
88 X X X 3+11+14
89 X X X 3+4+15
90 X X X 3+5+15
91 X X X 3+6+15
92 X X X 3+7+15
93 X X X 3+8+15
94 X X X 3+9+15
95 X X X 3+10+15
96 X X X 3+11+15

Calculul erorilor admisibile se face pentru fiecare conditie (cota necesara obtinerii suprafetei sau suprafetelor) determinanta.
De obicei eroarea admisibila se calculeaza ca fiind 1/3 din toleranta cotei respective.
Daca cota nu este tolerata pe desen se ia valoarea tolerantei din standardul de cote libere (adica cotele netolerate pe desen nu pot avea ce toleranta dorim noi)

Derminarea erorilor de orientare admisibile

C1 : α2 = 900
 Oa (90 0 )  k  T1  0,3  60'  18'

C2 : α1 = 00
 Oa (00 )  k  T 2  0,3  40'  12'

C3 : a = 48±0,2mm
 Oa (84)  k  Ta  0,3  0,4  0,12 mm

Selectarea schemei optime


Nr. C1 C2 C3 SOTA
SOTP  0a  0c  0c   0a  0a  0c  
c a  0a  0c  0c 
0 0

 0a
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 13
1 18’ 0 DA 12’ 022’ NU 0,12 0,4 NU NU
2 18’ 0 DA 12’ 031’ NU 0,12 0,4 NU NU
3 18’ 0 DA 12’ 0 DA 0,12 0 DA DA
4 18’ 0 DA 12’ 0 0,12 0 DA DA
DA
5 18’ 0 DA 12’ 0 DA 0,12 0 DA DA
6 18’ 0 DA 12’ 0 DA 0,12 0 DA DA
7 18’ 0 DA 12’ 022’ NU 0,12 0,4 NU NU
8 18’ 0 DA 12’ 031’ NU 0,12 0,4 NU NU
9 18’ 0 DA 12’ 0 DA 0,12 0 DA DA
10 18’ 0 DA 12’ 0 DA 0,12 0 DA DA
11 18’ 0 DA 12’ 0 DA 0,12 0 DA DA
12 18’ 0 DA 12’ 0 DA 0,12 0 DA DA
13 18’ 031’ NU 12’ 022’ NU 0,12 0,4 NU NU
14 18’ 031’ NU 12’ 031’ NU 0,12 0,4 NU NU
15 18’ 031’ NU 12’ 0 DA 0,12 0 DA NU
16 18’ 031’ NU 12’ 0 DA 0,12 0 DA NU
17 18’ 031’ NU 12’ 0 DA 0,12 0 DA NU
18 18’ 031’ NU 12’ 0 DA 0,12 0 DA NU
19 18’ 031’ NU 12’ 022’ NU 0,12 0,4 NU NU
20 18’ 031’ NU 12’ 031’ NU 0,12 0,4 NU NU
21 18’ 031’ NU 12’ 0 DA 0,12 0 DA NU
22 18’ 031’ NU 12’ 0 DA 0,12 0 DA NU
23 18’ 031’ NU 12’ 0 DA 0,12 0 DA NU
24 18’ 031’ NU 12’ 0 DA 0,12 0 DA NU
25 18’ 053’ NU 12’ 022’ NU 0,12 0,4 NU NU
26 18’ 053’ NU 12’ 031’ NU 0,12 0,4 NU NU
27 18’ 053’ NU 12’ 0 DA 0,12 0 DA NU
28 18’ 053’ NU 12’ 0 DA 0,12 0 DA NU
29 18’ 053’ NU 12’ 0 DA 0,12 0 DA NU
30 18’ 053’ NU 12’ 0 DA 0,12 0 DA NU
31 18’ 053’ NU 12’ 022’ NU 0,12 0,4 NU NU
32 18’ 053’ NU 12’ 031’ NU 0,12 0,4 NU NU