Ursul si ariciul

Ţupa, ţupa, prin pădure,

după fragi şi după mure,
umblă ursul îmbufnat.
Pe arici s-a supărat.
Ce şi cum s-a întâmplat
vă voi spune imediat.

Dimineaţa, prin răzor,

strecurându-se uşor,
auzi un scheunat
din tufişu-alăturat.
\"Au şi au, piciorul meu\",
ariciul plângea mereu,
\"picioruşul mi-am rănit
din tufiş când am sărit.\"

\"Oare cum să te ajut?

Oare ce e de făcut?
Rău te doare, puişor?
Poate ştiu vreun lecuşor!\"
\"Pune mâna, ca să vezi,
piciorul să îmi pansezi.\"

Când ursul s-a aplecat

să vadă ce s-a-ntâmplat,
ariciul iar s-a foit
şi îndată a înfipt
în ursul cel prea milos
un ac mare... dureros!
Chiriasul domnului melc

Tot mergând cu calu-n cerc

Am ajuns la domnul Melc.
- Fă-mi un calcul, la iuţeală 
Pentru-o casă în spirală, 
 
Să nu fie foarte mare,
Să se-nvârtă după soare,
Cu pereţi din cărămidă,
Lămpi ca flori de pălămidă,
 
Şi un dormitor mai lat,
Că eu dorm cu calu-n pat. 
-Păi atâta te-ar costa...
-Cum, aşa de mult? -Aşa.
 
...La ciorap pun gologani
Zece, doisprezece ani…
Până-atunci stau cu chirie
Chiar la melc în cochilie! 
Revelatie

Are Buni o găină

Ce cloceşte mai demult.
Astăzi am văzut cum puii
Din găoace-au apărut,
După ce au spart cu ciocul
Coaja albă ce-i ţinea
La caldură
Şi-i hrănea.
 
Erau mici, rotunjori
Şi pufoşi ca nişte flori
Galbene de păpădie.
I-a ascuns în grabă cloşca
Sub aripa ei cea caldă
Ca motanul,
Mare şmecher,
Să nu-i vadă.
 Cochilie
Domnul Melc e arhitect
Cu proiect după proiect.
Cel mai bine dânsul ştie
Să înalţe-o cochilie. 
 
Greieri, şoareci gri de câmp
Lasă bortele sub dâmb;
Toţi vor casă ca a lui,
Gard din floarea-soarelui.
 
Stau păianjenii pe schele
Pun surcele pe surcele,
Clădesc cochilii rotunde,
Mai înalte sau mai scunde. 
 
Uite ce arhitectură,
Un balcon ca şi o mură,
Uşi rotunde din cobalt,
Domnul Melc e inspirat!
 Domnul Melc e-un învăţat,
Umblă-n câmpu-nvolburat
Şi priveşte prin ochean
Nor de stele, diafan.
Avionul de hartie
Ia din casă-un carneţel, 
Băieţelul a lansat  Scrie nişte cifre-n el.
Avionul de hârtie, Ce-a găsit în păpădie,
Din el au aterizat  Un model de galaxie?
Paraşute mici - o mie. 
Păpădii, păpădii
Se leagănă mii şi mii!

Avionu-a decolat
Printre albe păpădii,
Suflul lui le-a spulberat
În explozii argintii. 
Păpădii, păpădii
Se leagănă mii şi mii!

Păpădie, păpădii
Strânse sul peste câmpii. 
Avionul de hârtie
S-a ascuns în păpădie!
Casa mare-si duce- Cine poate sa-l ajunga  
n spate, Pe acest alergator, E lanos si sta la
Pe talpici Care-si poarta puii-n stana
adevarate, punga ? Si pe oi el le aduna
Galaxie Iar pe unde trece Il ghiciti foarte usor! (cainele)
lasa (cangurul)  
 Fir de-argint si de   Nu-i pisica, nici Cand da peste (ariciul) Cu capastru si cu
matase. Urias cu nasul mare motan Grivei.   sa
(melcul) Poarta oameni pe E vargat si (vulpea) Animal cu chip de om Iarna-mi plimba
  spinare! roscovan!   Topaie din pom in sania.
Coada ei este (elefantul) (tigrul) Corabie plutitoare pom! (calul)
stufoasa     Pe nisipuri, (maimuta)  
Dar de gaini nu se Animal cu trup tarcat Nu e cal, dar are calatoare!   Roade oase,
lasa. Si cu gat nemasurat! coama (camila) Atunci cand sunt in Sta in cusca,
(vulpea) (girafa) Si-i puternic fara   ograda Pe dusmanii sai ii
    seama, Din flori plicuri de Ga, ga, ga se iau la musca.
Vine mosul pe O soparla de cinci Il ghicesti usor, dulceata sfada (cainele)
carare, coti, cand vrei, Strange de cu Iar cand sunt pe langa  
Cu cojocul in Hai, ghiceste-o daca Ca e scris pe banii dimineata. lac Am o casa varuita
spinare. poti mei! (albina) Baie intruna fac. Nicaieri nu-i gaurita.
(ursul) (crocodilul) (leul)   (gastele) (oul)
      Colorat e ca o
Din gradina lui Are-un ac micut si fin, La cap limba cu floare, Jupaneasa durdulie Arunci sus, ii alb
Mihai, Zboara lin din floare-n miere, Trupul fin si mic el Cu rochita cenusie Pica jos, ii galben.
De sub tufe de floare, La coada limba cu are, Lucrata din pene lucii, (oul)
urzici Acul este cu venin venin. Zboara vara pe Cauta pe lac papucii.  
A iesit un ghem de Iar polenu-i pe (albina) campie, (gasca) Am o pasarica-n
scai picioare.   Spuneti ce-ar putea sac,
Ca sa caute furnici. (albina) Animal cu capu-n sa fie. Vine fuga pe carare Sotie de pitpalac!
Ce sa fie oare,   jos (fluturele) Culegand la (prepelita)
ghici? Parca-i un curcan Si este foarte tepos   pietrisoare.
(ariciul) golas De vrei sa-l ridici de Mica, dar voinica, (gaina) Cocolos pe sub
  Si fricos si urias! jos In spate ridica masuta
Are-o coada (strutul) (ariciul) Sacul cu povara, Cine canta toata vara Isi ia coada in
infoiata,     Sa-l duca la moara. Prin fanete cu labuta
Hoata este si Are zeci de ace Este un prieten (furnica) ghitara? Si istet precum e el
sireata; groase bun, (greierele) Il prinde pe soricel.
Dar e vai de coada Dar nu tese nici nu El ma duce unde-i Are gatul foarte-nalt (pisoiul)
ei, coase. spun Si picioarele cam La deal repede si fara
 lungi ocol, Are blana Si venin ai capatat.
Daca vrei sa-i dai o Iar la vale rostogol. matasoasa, (sarpele)  
floare (iepurele) La caldura toarce-n   Cumetrita cea
E cam greu la ea s- casa; Curelusa verde sireata
ajungi. Urecheat cu haine La labute-are Prin iarba se Vine-adesea prin
(girafa) sure gherute - pierde. vecini
  Sta pe camp si in Stau ascunse in (soparla) miere, Si-amatoare se
Care-i dobitocul padure. pernute. Iarna dorm sa prind arata
Ce pazeste focul (iepurele) (pisica) Ce are barba putere. De a "cumpara"
Si-si spala cojocul? Si totusi nu e (ursul) gaini.
(pisica) Poare fi un soricel Am un frate barbat? (vulpea)
  Insa are aripioare Tese-o panza (tapul) In cojoc intors pe dos
Cred ca macu-i Zboara noaptea-n minunata   Mormaind morocanos, Roscovana cea
place tare chip si fel Fara ite, fara spata. Rontaie nuci si Umbla pustnic prin isteata
Zilnic cere-n gura Purtand numele de (paianjenul) alune padure Umbla pe la
mare floare.   Sare gratioasa Dupa miere, dupa cotineata.
Dupa atata mac- (liliacul) Am aici in batatura Coada-i e stufoasa mure. (vulpea)
mac-mac   O uzina cu untura, - (ursul)
 
Pleaca sa inoate-n Sunt mititel si Care umbla prin De-o ghicesti, Am un dorobant
lac. dracusor ograda indata spune! Si e pus in lant
(rata) Si ma hranesc cu C-un surub in loc (veverita) (cainele)
  sange de om. de coada.
Zboara-n sus, (tantarul) (porcul)
Zboara-n jos,    
Neagra este Are dansul si picioare Iarna-si vara nasu-n
De la coada pana Dar e-obisnuit sa blana
la cioc. zboare; Si din unghii isi sug
(randunica) Tin, tin, tin si hrana
piscatura... Iar vara, sus pe  
De pe coada l-ai Cine-i obraznicatura? munti,
     
calcat (tantarul) Zmeura culeg
Cat e vara - Barba are, La cap pieptene
Se descolaceste desculti. cucurigu! Popa nu-i Si la coada secere
indata Vara umblu dupa (ursii)
Cucurigu - cand da Coarne are La grumaz cos cu
 frigu! Vaca nu-i graunte. (melcul)
Cine-i frate (capra) (cocosul)
dumnealui? Tus ghidus, coada
Cum il cheama? Animalele din casa Am o pasare rotata roscata
Poti sa-mi spui? Umbla pe sub masa Sta cu coada Peste cetini
(cocosul) Cand se intalnesc involburata aruncata.
  Rau se ciondanesc Si te-alearga in (veverita)
In aer ramurile-si (cainele si pisica) curtea toata.
are (curcanul)
Acest trofeu de
vanatoare. E bun dobitoc Cine umbla mult
(cerbul) Foarte incapatanat prin lume
Urechi lungi, Si tot se striga pe
Mandru, inalt si Minte nu are, lume?
frumos, Are cruce pe spinare. (cucul)
La ochi este (magarul)  
luminos;   Ea este buna la
Urechi are, coarne Cine sade in cuibar toate,
n-are Ca un cocolos de var? Ne da carne, ne da
Si te poarta in (oul) lapte,
spinare. Iar viteii mititei
(calul) O sportiva cu renume Se numesc copiii ei.
Umbla-n pomi dupa (vaca)
Catre soare se alune.
avanta (veverita) Are-o coada
Dimineata-n zori si infoiata,
canta. Hoata este si
(ciocarlia) sireata
  Dar e vai de coada
Voinicel cu ei
cornisoare Cand da peste ea
Umbla cu casa-n grivei.
spinare. (vulpea)