Sunteți pe pagina 1din 71

AUXILIAR DIDACTIC

1
ED.IVASCU FLORICA TURCENI
GRADINITA NR. 1

2
Ghicitori pentru copii

Ghicitorile, numite si cimilituri, sunt o creatie


populara, anonima. Ele se prezinta de obicei sub forma de
versuri in care se descriu metaforic o fiinta, un obiect sau un
fenomen care trebuie identificate. Sunt folosite metafore,
imagini sugestive sau jocuri de cuvinte care sa-l ajute pe cel
care vrea sa dezlege ghicitorile.
Ghicitorile solicita agerimea mintii omului pentru
identificarea, prin asociatii logice, a obiectului, a persoanei
sau a fenomenului redat. Ghicitorile sunt un joc al istetimii si
al perspicacitatii.
Ele sunt extrem de indragite atat de copii cat si de adulti si
au un caracter educativ.
Diversitatea ghicitorilor rezulta din bogatia temelor. In
aceasta carticica gasiti ghicitori despre animale, despre
pasari, insecte, plante, fructe, legume, flori, meserii,
mijloace de transport, numere si ghicitori cu teme diverse.
Pentru cei mici si cei mai mari, ghicitorile pot fi mereu
misterioase dar si un mijloc distractiv de a descoperi lucruri
interesante!Iata in continuare cateva sute de ghicitori strict
necesare in desfasurarea procesului instructiv educativ din
gradinita.
GHICITORI

DESPRE ANIMALE SĂLBATICE

Pe poteci, o... căprioară! 


Ghici, cine sunt?
Am o blană groasă, deasă, 
Pentru iarna friguroasă.  ( cerbul)

Caut fagurii de miere, 


Mititel şi plin de ace, 
Mănânc mure cu plăcere. 
Vin prin iarbă,-ncet, încoace. 
Ghici, cine sunt?
Dacă simt vreun duşman, 

( ursul) Mă preschimb în buzdugan. 


De-ai avea două cojoace, 
Eu sar iute pe crenguţe,  Tot nu poţi scăpa de ace. 
Cu alune în gheruţe.  Ghici, cine sunt?
Şi roşcată mi-i blănuţa, 
În copac îmi fac căsuţa.  ( ariciul )

Ghici, cine sunt?


Urechiat cu haine sure 

( veverita ) Stau pe câmp şi în pădure! 


Am codiţa mititică 
Mândru şi încoronat,  Tremurând mereu de frică. 
Prin poieni sunt împărat! 
Soţioara-mi delicată,  Urechi am, şi-s lungi de tot 

E de lege apărată.  Şi mustăţi am pe la bot. 

Când aleargă parcă zboară,  Eu cu morcovi mă hrănesc, 


Spuneţi voi, cum mă numesc?
( iepurele ) Ghicitoarea ştiu că-ţi place.
Ce-i ca un burduf de ace,
Am o coadă înfoiată 
Ca un pepene cu ţepi?
Şi chiar sunt foarte şireată. 
Ia gândeşte-te. Pricepi?
Şi răspunde-n doi, trei timpi,
( vulpea)
Cine are mii de ghimpi?
Pe Grivei de-l întâlnesc,  Cui îi ustură şoriciul?
Eu cu grijă-l ocolesc.  N-ai ghicit ca e…?
Ghici, cine sunt?
(Ariciul)
( Vulpea )

Ce este ţepos şi mic, Mititelul plin de ace,


Şi mănâncă şerpi? Vine pe cărare-ncoace.
Şi la mine dacă-l chem,
(Ariciul)
Iute el se face ghem.

Animal cu capu-n jos (Ariciul)

Şi este foarte ţepos,


De vrei să-l ridici de jos. Din gradina lui Mihai,
De sub tufe de urzici
(Ariciul) A ieşit un ghem de scai
Ca sa caute furnici.
Pleacă moşu-ncet la vie
Ce sa fie oare, ghici?
Cu scai mulţi pe pălărie!
(Ariciul)

(Ariciul)
Noi cu acul tragem aţa,
Are zeci de ace groase El cu ace-şi apără viaţa!
Dar nu ţese nici nu coase. (Ariciul)

(Ariciul)
Trece paşa pe uliţe În cojoc întors pe dos
Cu trei mii de suliţe. Mormăind morocănos,
(Ariciul) Umblă pustnic prin pădure
După miere, după mure.
Cine trece-ncet pe uliţi Vara-l vezi după vânat,
Înarmat cu mii de suliţi? Iarna stă-n bordei culcat.
(Ariciul) Când dezgheţurile vin,
S-a trezit şi…
Are capul plin de ace. (Moş Martin)
De-l atingi, el ghem se face!
(Ariciul) Umblă moşul prin pădure
După zmeură şi mure!
Dar pricepi, (Ursul)
N-are păr, ci numai ţepi!
(Ariciul) Ştiţi voi cine umblă după mure
Şi trăieşte în pădure ?
Se tot plimbă fără grabă (Ursul)
Şi prin iarbă are treabă.
Dacă simte un duşman, În bârlog petrece iarna,
Se preschimbă-n buzdugan. La prisacă merge vara.
De-ai avea două cojoace, Mor, mor, mor...
Tot nu poţi scăpa de ace. (Ursul)
(Ariciul)
Vara umblă după miere,
Pe luncă şi prin zăvoaie Iarna doarme să prindă putere.
Scoate moşul muşuroaie! (Ursul)
(Cârtiţa)
Cu cojoacă şi desculţ
Umblă mormăind prin munţi!
Lenevos cum e, nu şagă, (Vulpea)
Doarme dup-o vară-ntreagă
Şi visează el, vezi bine, Cumetriţa cea şireată
Numai miere de albine. Vine-adesea prin vecini
(Ursul) Şi-amatoare se arată
De a “cumpăra” găini.
Mormăind de zor prin iarbă,
La albina vine-n grabă (Vulpea)
Miere să îi dea şi lui Roşcovana cea isteaţă
Să mănânce cu ai săi pui. Umblă pe la cotineaţă.
(Ursul) (Vulpea)

Lenevos cum e, nu saga  Are-o coadă înfoiată,


Doarme dupa o iarna-ntreaga  Hoaţă este şi şireată
Si viseaza, el, vezi bine,  Dar e vai de coada ei
Numai... miere de albine. Când dă peste ea Grivei.
(Ursul) (Vulpea)

Coada ei e stufoasă,
Iarna-şi vâră nasu-n blană De găini ea nu se lasă.
Şi din unghii îşi sug hrană, (Vulpea)
Iar vara, sus pe munţi,
Zmeură culeg desculţi. Roşioară şi codată
(Urşii) Umblă noaptea prin poiată
Şi la noi şi la vecini,
Blana roşcată,frumoasă, Ca să „cumpere” găini.
Coada-i lungă şi stufoasă, De plătit, nu le plăteşte
Vine noaptea prin gradină, Şi pe loc le jumuleşte,
Fură-o raţă şi-o găină. Hoaţa aste, cum se numeşte?
(Vulpea) Ştiţi cum se numeşte?
(Vulpea)
În scurteică îmbrăcată,
Dă târcoale la poiată.
Şi tot umblă prin pădure, Plimbă-te codată
Ca ceva-ceva să fure. Cu blana roşcată
(Vulpea) Prin pădurea toată,
Dar nu prin poiată,
Ce să fure dacă n-are? Că Grivei, de vine,
Pare moartă-n drumul mare. Va fi vai de tine!
Despre cine vorba este? (Vulpea)
O cunoaşteţi din poveste.
(Vulpea) Cumătra cea roşcată
Şi din fire e şireată,
Cine-i doamna roşcovană, Se furişează-n grădini,
Ce-şi tot plimbă mândra blană Dând iama pe la găini.
De ici, acolo prin vecini, (Vulpea)
Rost să facă de găini?
(Vulpea) Îl zăreşti cam de departe,
Că-i sticlesc ochii în noapte,
Cu coada stufoasă, Lângă stână stă la pândă
Cu bot ascuţit, Ca să-i pice-o oaie blândă.
La coteţul nostru (Lupul)
Des a nimerit.
(Vulpea) Pădurar cu şubă sură,
Ce păzeşte, asta fură.
Găini, pui şi raţe, Lacom, hrăpăreţ, avan
Ia tot ce găseşte, S-ar tocmi la oi cioban.
Hoaţa asta spuneţi: (Lupul)
(Veveriţa)
Pădurile ocoleşte,
După miel se prăpădeşte Toată lumea-aşa îi spune:
Şi tot strigă: hau, hau, hau!... „Mâncătoarea de alune”.
Multă pradă vreau să iau. Ronţăind cu dinţişorii,
(Lupul) Macină ca roata morii.
(Veveriţa)
Sare iute pe crenguţe
Cu alune în lăbuţe. Casă, ca o gospodină,
Şi roşcată e blăniţa. Are o cămară plină,
Cin-să fie? Crengile-o-ndrăgesc şi-o saltă
(Veveriţa) De pe una pe cealaltă.
(Veveriţa)
O sportivă cu renume
Umblă-n pomi după alune. Flăcăruie, flacără
(Veveriţa) Iute se mai caţără!
Uite-o, nu e!
Tuş ghiduş, coadă roşcată Uite-o, nu e!
Peste cetini aruncată. Mică e, dar coada-i mare,
(Veveriţa) Pe copaci în fugă suie
Şi din creangă-n creangă sare.
Ronţăie nuci şi alune Roade nuci, îi plac alune…
Sare graţioasă, Cum o cheamă? Haide, spune!
Coada-i e stufoasă – De-i vezi flacăra-codiţă,
De-o ghiceşti, îndată spune! Strigi îndată…
(Veveriţa) (Veveriţă)

Roşioară flacără În copac se caţără


Pe copaci se caţără. Şi pare că scapără
Ca o flacără, Dacă nu e...
Uite-o, nu ; (Iepuraşul)
Roade-alune.
Cum îi spune? La deal repede şi fără ocol,
(Veveriţa) Iar la vale rostogol.
(Iepurele)
Este tare mititică,
O zăreşti prin rămurică, Urechiat cu haine sure
Însa coada ei stufoasă Stă pe câmp şi în pădure!
O face aşa frumoasă. (Iepurele de câmp)
Cu alune se hrăneşte,
Spuneţi voi cum se numeşte? Lungi urechi, picioare lungi,
(Veveriţa) Doar cu puşca îl ajungi.
Are coada măturoi, Doarme-n lan ori sub tufiş,
Ochii mici, foarte vioi, Tot cu ochii mari, deschişi.
La urechi cu cănăfei Mustăciosul acesta, oare, e
Şi la bot mustăţi vreo trei. fricos?
(Veveriţa) Sau mi se pare?
(Iepurele)
Fuge, chiar la deal mai bine
Şi se teme de oricine. Urechi lungi şi coadă scurtă,
Este mic şi drăgălaş Parcă-aleargă tot pe burtă.
Şi se cheamă… Are-o hrană preferată:
(Iepuraş) Morcovi, varză şi salată.
(Iepurele)
Cum mănâncă un morcov mare
Frica-l pune pe picioare Lungi urechi, mustăţi la bot,
Două lungi şi două scurte O codiţă cât un ciot,
Cin’ să fie el poznaşul, Ţopăie la vale,
Pe patru picioare Şi de-o frunză el tresare.
Câte două egale. (Iepurele)
Cine-i oare? (Iepurele)

Urechi lungi, mustăţi, codiţă Motan cu blana tărcată


Şi-o fărâmă de codiţă. Şi cu coada mult scurtată,
(Iepurele) La urechi are-agăţaţi
Doi cercei catifelaţi!
Fricos ca dânsul nu-i, (Râsul)
Se teme şi de umbra lui.
(Iepurele) Mândru şi încoronat,
Prin poieni este-mpărat!
Codiţa mi-e mititică (Cerbul)
Şi tremur mereu de frică.
Urechile-lungi de tot În aer ramurile-şi are
Şi mustăţi am pe la bot. Acest trofeu de vânătoare.
Eu cu morcovi mă hrănesc, (cerbul)
Spuneţi voi, cum mă numesc?
(Iepurele) Vaca neagră, coarne late,
Îndreptate mult spre spate,
Urechi lungi, mustăţi la bot Vara umblă să se scalde
Coadă nu mai am de loc. În mlaştini cu ape calde
Sunt fricos nevoie mare, (Bivolita)
Am doar morcovi de mâncare.
(Iepurele) Cenuşiu şi tare mic,
El se teme de pisic.
Urechi lungi, picioare lungi, Stă pitit, deoarece
Nici cu puşca nu-l ajungi. Se numeşte…
E fricos nevoie mare (Şoarece)
Ce este:
Mic, cu inima haină, De trait traieste,
Roade sacul de făină! Dar fara ochi se hraneste?
(Şoricelul) (Cartita)
Roade peste tot ce-apucă
Şi-şi târăşte coada lungă. Mandru de coroana lui,
Roade toată ziulica Imparat al codrului,
Până îl prinde pisica. De departe il zaresti
(Şoricelul) Purtand coarnele regesti.
( cerbul )
Umbla dansa prin gradini Ca un fulger prin copac
Cautand mereu gaini. Printre crengi s-a strecurat,
Cautand mereu alune,
( vulpea ) Fiindca-i plac,
Prin padure,prin zavoaie, Ca-s tare bune.
Dansul oile jupoaie. ( veverita )
( Lupul) Ramator cu coltii mari
Si codat, Dupa fructe de stejari
Si coltat, Padurea din deal o scurma,
Si istet, Parc-ar fi trecut o turma.
Si-ndraznet.
(Lupul) (mistretul )
Umbla singur prin padure,
Noaptea ochii ii stIcleste, Cautand miere si mure.
Si cand urla te-ngrozeste. ( ursul)
(Lupul) Urecheatul campului,
Tinta vanatorului,
Altul ca el nimeni nu-i :
Fuge si de umbra lui.
(porcul mistreţ)
(iepurele )
Ghem de ace umblator Curelusa verde
Prin padure si ogor. Prin iarba se pierde.
( ariciul ) ( soparla )
Rozator mititel –
Toti se sperie de el. Ciocoi ţeapăn şi hapsân,
El se vrea-n turmă stăpân!
( soarecele ) (lupul)
Sprintenă şi delicată
Prin paduri,la munte sus, Se adapă-nfiorată!
Printre crengi el sta ascuns. (căprioara)
Stii cumva numele lui ?
(E opusul plansului !) PASARI SALBATICE
(rasul)
Umbla mosul prin padure Cine umblă mult prin lume
Sa culeaga fragi si mure Şi tot se strigă pe nume?
Pe valcea si pe carare (Cucul)
Se vaita mereu ca … moare
( ursul ) Singuratic şi hai-hui,
Îşi cântă numele lui.
Are-o coada infoiata, (Cucul)
Hoata este si sireata
Dar e vai de coada ei Tot îşi strigă numele
Cand da peste ea Grivei. Sus, în pădurice;
( vulpea ) Puii însă creşte…
Mica pitulice!
Nu-i tractor, dar e în stare (Cucul)
Poieni, lunci, păduri să are!
Doar primăvara-n crânguri Pe picioare lungi, înaltă,
I se-aude numele şi cântul. Paznică e peste baltă.
Cântă des, însă puţin, (Barza)
Puii-i ies în cuib străin.
(Cucul) Să-mi ghiciţi o ghicitoare:
Înaltă, cu lungi picioare,
Toată ziua zboară-n zare Pene negre pe-aripi are,
Şi din pliscu-i ciripeşte, Peste broaşte e mai mare!
Iar când plouă se opreşte, (Barza)
Sub streşini se zgribuleşte.
(Vrabia) Cine crezi că este oare?
Cine-ntruna numai sare?
Lacomă, gălăgioasă Ea trăieşte şi în lac
Ţopăie pe lângă casă! Şi tot strigă: oac, oac, oac!
(Vrabia) (Broasca)

Cip, cirip, cip, cirip, Oac, oac, oac,


Se aude-n pădurice. Se-aude pe lac.
Cine cântul dulce-şi zice? De te-apropii –
Cine, ca n-o văd la chip? Cântăreţii iute tac!
(Vrabia) (Broscuţele)

Umblă fără picioare!


Duce veste Nu zboară, doar cu aripioare!
Ca-n poveste Ochii privesc,
Şi oricui el ştie-a spune, Nici nu clipesc!
Că e semnul păcii-n lume. (Peştele)
(Porumbelul)
Zână albă ca o vrajă
Lin pe apă ea pluteşte, Zboară iute, este mică
Între trestii stă de strajă Şi se cheamă…
Şi în apă ea priveşte (Rândunică)
Cine e? Cine-o ghiceşte?
(Lebăda) Coada ca o furculiţă,
Roşioară sub bărbiţă.
O săgeată de cărbune Toamna plec de-aici din ţară,
Zboară iute peste lume! Primăvara mă-ntorc iară.
(Rândunica) (Rândunica)
Lângă voi stau fără frică
Sol de primăvară! Şi mă cheamă...
La trup, curată; (Rândunică)
În zbor, săgeată;
Coada crestată… Pasăre galbenă-n cioc,
Toamna pleacă iar, Fluieră un cânt cu foc!
Departe de ţară. (Mierla)
(Rândunica)
Ce moţată, dragii mei,
De cu primăvară, A prins Creangă într-un tei?
Ca săgeata zboară, (Pupăza)
Doamna noastră nouă
Cu coada în două. E doctor vestit în crâng,
(Rândunica) Dă cu ciocul târnăcop
Poc, poc, poc din loc în loc.
Negre şi-albe-s penele, (Ciocănitoarea)
Coada parc-ar fi un V.
Pleacă de la noi din ţară,
Primăvara vine iară.
Către soare se avântă Să alerge, nu e-n stare,
Dimineaţa-n zori şi cântă. Dar pe unde trece lasă
(ciocârlia) Fire lucii de mătase.
(Melcul)
Şoricel cu aripioare
Poartă numele de floare! Stă întotdeauna-n casă,
(Liliacul) Iar de ploaie nici că-i pasă
Şi, deşi n-are picioare,
Poartă-n spate o cetate Merge-agale pe cărare.
Şi din ea doar capu-l scoate! (Melcul)
(Ţestoasa)
Casa mare-şi duce-n spate,
Farfurie umblătoare Pe tălpici adevărate,
Cu cap, coada şi picioare. Iar pe unde trece lasă
(Ţestoasa) Fir de-argint şi de mătase.
(Melcul)
Voinicel cu cornişoare
Umblă cu casa-n spinare. Are coarne, dar nu-mpunge,
(Melcul) Şi pe leneşi îi ajunge!
(Melcul)
Cine umblă pe cărare
C-o cetate în spinare? Merge, merge, greu ajunge!
Are coarne, dar nu-mpunge, Are coarne, dar nu-mpunge,
Orice gâză-l poate-ajunge, Iar când iese la plimbare,
Că el mere-agale, agale, Îşi ia casa în spinare. Cine-i?
Şi la deal, dar şi la vale. (Melcul)
(Melcul)
Duce singur casa-n spate.
Cu căsuţa în spinare Vezi cât e de mic, şi poate!
Da, dar vezi, şi casa-i mică ANIMALE DIN JUNGLĂ, DE
Ei, da’ totuşi o ridică LA POL
Mai ales că el nu are
Mâini, o coadă sau picioare. Nu e peşte, nici vapor
Merge-ncet, nu se grăbeşte Uriaşul mărilor!
Că e greu şi oboseşte (Balena)
Seara nu-şi aprinde becul
Ci se culcă-n casă... Nu-i pisică, nici motan
(Melcul) E vărgat şi roşcovan!
(Tigrul)
Cine umblă-n ziua mare
Cu căsuţa în spinare? Uriaş cu nasul mare
(Melcul) Poartă oameni în spinare!
(Elefantul)
Nu e mire, nici mireasă,
Are trenă mătăsoasă Are trompă,- i uriaş,
Cu bănuţi frumoşi, verzui, Merge leneş pe făgaş
Hai ghiciţi numele lui! Şi îi place după ploaie
(Păunul) Să se scalde în noroaie.
Cel din Asia e mai mic
Zburatoare Şi mai jucăuş un pic,
Cu patru picioare. Cel din Africa-i mai mare
(Liliacul) Şi de nimeni teamă n-are.
(Elefantul)
Nu e pasare dar zboara,
Si poarta nume de floare. Animal cu chip de om
( liliacul ) Ţopăie din pom în pom!
(Maimuţa)
Animal cu trup tărcat O sopirla de cinci coti, 
Şi cu gât nemăsurat! Hai, ghiceste-o daca poti
(Girafa) (crocodilul)

Cărţile cu poze, toate, Parca-i un curcan golas 


Se întrec să ne-o arate. Si fricos si urias! 
Haina ei de stropi e plină (strutul)
Şi-are-un gât cât o prăjină.
(Girafa) Cureluşă rece,unsă,
Sub pământ şade ascunsă,
Toată ziua poţi vedea Iar atunci când iese afară
Un căluţ în pijama. De-o priveşti te înfioară!
(Zebra)
(şarpele)

Alb, greoi, cu părul fin,


Nu e cal, dar are coamă
Seamănă cu Moş Martin!
Şi-i puternic fără seamă.
(Ursul polar)
Îl ghiceşti uşor, când vrei,
Că e scris pe banii mei!
Sunt „cumetre” cu grămada,
(leul)
Însă albe ca zăpada!
(Vulpile polare)
Corabie plutitoare
Pe nisipuri, călătoare!
Cine poate să-l ajungă
(cămila)
Pe acest alergător,
Care-şi poartă puii-n pungă?
Elefant scurt-n picioare
Îl ghiciţi foarte uşor!
Intră-n apă la răcoare!
(Cangurul)
(hipopotamul)

Nu-i pisică, nici motan


E vărgat şi roşcovan! ( maimuta )

(tigrul) Nu sunt cal, dar am o coamă 


Şi-s puternic fără seamă. 
Sprinten si vargat,
Mă ghiceşti uşor de vrei, 
Ca sunt scris pe banii tăi! 
Pare un calut ciudat.
Ghici, cine sunt?
(Zebra)
( leul )
Are gâtul foarte-nalt
Burduhos, voinic si gras, 
Şi picioarele cam lungi Am un corn înfipt în nas! 
Ghici, cine sunt?
Dacă vrei să-i dai o floare
( rinocer )
E cam greu la ea s-ajungi.

(girafa)

Am o trompă lungă, lungă,  GHICITORI

Pân' la frunze să ajungă. 


Şi nu am asemănare,  DESPRE ANIMALE

Pentru că sunt cel mai mare!  DOMESTICE

Ghici, cine sunt?


Este un prieten bun,
( elefantul) El mă duce unde-i spun
Cu căpăstru şi cu şa,
Degete în loc de gheare, 
Iarna-mi plimbă sania.
Să m-ajut la căţărare. 
(Calul)
Banane aş tot desface 
Şi să te imit îmi place. 
La caruta trage, „
Ghici, cine sunt?
Hi, ha, ha", el face?
Cal)
Slujba în gospodărie
Roade oase, El o face credincios
Stă în cuşcă, Şi primeşte drept răsplată
Pe duşmanii săi îi muşcă. Câte-un… os.
(Câinele) (Câinele)

E lânos şi stă la stână Un prieten credincios,


Şi pe oi el le adună. Fără frică, bătăios,
(Câinele) Hoţul frică de el are
Când îi iese în cărare.
Pe stăpân el îl păzeşte, Poţi să spui cum se numeşte
Pe duşman îl încolţeşte. Cel ce curtea ţi-o păzeşte?
(Câinele) (Câinele)

Când e frig, stă covrig, Face sluj şi dă din coadă,


Iar când vede un motan Ştie oasele să roadă,
Sare ca un năzdrăvan! Stă in curte, doarme-n cuşcă,
(Câinele) Te şi latră, te şi muşcă!
(Câinele)
Stă în lanţ, doarme în cuşcă,
Doar pe hoţ îl muşcă Animalele din casă
Şi vesteşte pe oricine Umblă adesea pe sub masă,
Vine-n vizită la mine. Dar când se întâlnesc,
(Cainele) Tare rău se mai sfădesc!
(Câinele şi pisica)
Ham, ham, ham,
Ce nume am? Are blana mătăsoasă,
(Câinele) La căldură toarce-n casă;
La lăbuţe-are ghetuţe –
Stau ascunse în pernuţe. Albă, neagră, pestricioară,
(Pisica) Sforăind în mustăcioară,
Dar când simte-un şoricel,
Cocoloş pe sub măsuţă Ţup! Îl prinde sprintenel.
Îşi ia coada în lăbuţă (Pisica)
Şi isteţ precum e el
Îl prinde pe şoricel. Te zgârie, te ciupeşte,
(pisoiul) Mereu se linguşeşte.
Pe şoareci îi pândeşte,
Are şi mustăţi şi gheare, Din casă nu lipseşte.
Uneori ca tigrul sare. (Pisica)
Lângă mine n-o mai las!
Am şi-acuma semn pe nas! De-i mai pun: ochi de sticlă,
(Pisica) O mustaţă mică,
O ureche
Cu pernuţe la lăbuţe, Cu pereche,
Cine calcă-ncetişor Gura mică,
Parcă umblă pe covor? Se numeşte Miaunica.
(Pisica) Cine-i oare?
(Pisica)
După sobă la bunica,
Toarce-ntruna mitica Toarce-ntruna pe cuptor,
Şi o cheamă Miaunica. Fără fus, fără fuior,
(Pisica) Dar cum simte-un şoricel
Se repede după el.
Iată, bieţii şoricei (Pisica)
Fug iute din calea ei ?...
(Pisica) Să stea lângă sobă-i place,
N-are furcă, dar tot toarce. (Pisica)
Pe şoareci îi nimereşte,
Dar de câine se fereşte. Ea este bună la toate,
(Pisica) Ne dă carne, ne dă lapte,
Iar viţei mititei
Are mustăţi şi gheare, Se numesc copiii ei.
Şoricelu-i de mâncare! (Vaca)
(Pisica)
Este mare, coarne are,
Are coadă, are gheare, Hrănită bine e-n stare
Merge în patru picioare Să-ţi dea lapte şi smântână,
Şi când nu-i acasă, Brânză proaspătă şi bună.
Joacă şoarecii pe masă. (Vaca)
Ghici, ghicitoarea mea!
(Pisica) Laptele ce-l bei
Este tot al ei.
Labe moi, trec pe oriunde, “Muu” e vorba ei,
În lăbuţe, gheare-ascunde! Ghiceşte, dacă vrei!
(Pisica) (Vaca)

Cine îndrăgeşte focul Un dovleac pe patru beţe,


Şi-şi spală mereu cojocul, Geme şunca în coteţe!
(Pisica) (Porcul)

Toarce-ntruna cu mult spor Butoiaş cu patru beţe,


Fără furcă şi fuior? Ce mai carne de ospeţe!
(Pisica) De nas poartă un inel
Şi drept coadă, un cârcel.
Toarce zi şi noapte. (Porcul)
E un animal cuminte,
Cu râtul ei scormoneşte Nu-i place însă ploaia,
Pământul îl răscoleşte, Paşte-n turmă şi dă lapte,
El creste în bătătură, Dă şi lână şi e…
Ne dă carne şi untură? (Oaia)
(Porcul)
Bucălaia de la stână
Vara buruieni îi dai Ne dă miel, lapte şi lână!
Toamna, boabe şi mălai, (Oaia)
Cartofi, sfeclă furajeră.
Grăsanul nostru de-aici Are lâna lungă, creaţă,
Iarna dă la schimb, şorici, Paşte iarba sus la stână
Cârnaţi, caltaboşi, cărniţă, Şi-ţi dă caş şi brânză bună.
Şi-o gustoasă şunculiţă. (Oaia)
(Porcul)
Cu copite încălţată
Gât semeţ, Şi-n cojoc e îmbrăcată.
Picioare zvelte, Rumegă la iarbă-ntr-una.
Poartă şaua în spinare Ne dă carne, lapte, lână,
Şi duce omul călare. Adăpostul ei e-n stână.
Cine-i oare? (Oaia)
(Calul)
Blana ei e bună
Roşcat, negru sau bălan De ciorapi de lână.
Cu potcoavă la picior, Bunicuţa-i face,
Face-ntruna tropa-trop Pe când lână toarce.
Şi aleargă la galop. Ghiceşte!
(Calul) (Oaia)
E păzită zi şi noapte Cărăuş vestit în turmă,
Când mănâncă sau dă lapte, Duce oile din urmă.
Sau când doarme (că-i firesc) (Măgarul)
De un câine ciobănesc.
Puiul i-l sacrificăm Cu oile stâna-mparte
Când de Paşte îl mâncăm. Şi cară desagi-n spate.
De e neagră sau bălaie (Măgarul)
Ştim cu toţii că e..
(Oaie) Roşcăţel, negru sau bălan,
Cu potcoavă la picior,
Clăi de lână-n patru beţe Face-ntruna tropa-tropa
Pasc răzleţe prin fâneţe… Şi aleargă la galop.
(Oile) (Calul)
Trece badea mânios
Cu cojocu-ntors pe dos. Urechiat cu blana deasă
( berbecul) Stă mai mult pe lângă casă!
(Iepurele de casă)
Are coarne şi bărbiţă,
Părul aspru şi-o codiţă. E fricosul cel mai mare
Ea pe pomi se caţără, Iute-aleargă-n depărtare,
Iedul drag îşi apără. Dar la morcovi de îl chem
(Capra) Vine, doar să-i fac un semn!
(Iepurele de casă)
Are două mici corniţe,
Coadă scurtă şi bărbiţă, Urechi lungi si coada scurta 
Bea într-una multă apă, Parca-alearga tot pe burta. 
Oare cum se cheamă? Are-o hrana preferata: 
(Capră) Morcovi, varza si salata.
(Iepurele de casa)
E un dobitoc
Foarte incapatanat Are barba, nu-i barbat,
Urechi lungi, E gata de cocotat.
Minte nu are, (capra)
Are cruce pe spinare.
(magarul) Merge tantos, ingamfat,
Increzut ca e barbat,
Toarce lelea-ncetisor
La bufet cand lumea-l cere,
Fara furca si fuior!
Ospataru-l da cu bere.
(pisica)
(Tapul)

Un dovleac pe patru bete


Geme şunca în coteţe!
Cu oile stâna-mparte
(porcul)
Și cară desagi în spate.
(Magarul)
Cand e viu el trage carul
Iar taiat dintr-a lui piele,
Are două mici cornițe,
Face talpa tabacarul
Coadă scurtă și bărbiță
Si cismarul talpi, pingele.
Bea într-una multă apă
(boul)
Oare cum o cheamă?
(Capra)
Are coama si nu-I leu,
Il conduc unde vreau eu.
În noroi se tăvălește,
Pe spate ii sunt samar
Cu porumb el se hrănește,
Si-l inham si la docar.
Are coadă covrigel
(Calul)
Și la rât are inel.
(Porcul
Are coarne bucalate
Am aici în bătătură
Si cu alti semeni se bate.
O uzină cu untură,
(Berbecul)
Care umblă prin ogradă La coadă secere,
C-un şurub în loc de coadă. La picioare răşchitoare.
(porcul) (Cocoşul)
PASARI DE CURTE
Cavaler împintenat,
Cât e vară - cucurigu! Sus, pe gard, stă cocoţat
Cucurigu - când dă frigul! Şi tot strigă prin vecini
Cine-i frate dumnealui? Că e şef peste găini!
Cum îl cheamă? (Cocoşul)
Poţi să-mi spui?
(Cocoşul) Roşior, împintenat,
Nu sunt ceas, nu cânt tic, tac, Este primul la sculat.
Gălăgie însă fac, Calcă ţanţoş, ostăşeşte,
Zorile eu le vestesc Poartă cuşmă haiduceşte,
Şi pe toţi eu vă trezesc? Cântă de te asurzeşte.
Cocoşul) (Cocoşul)

La cap pieptene Am un ceas cu pieptene


Şi la coadă secere, Şi-n coadă c-o secere.
La grumaz coş cu grăunţe. Cine-i?
(Cocoşul) (Cocoşul)

Cine este pintenat ? Orologiu pintenat


Şi ne cântă de pe gard ?... Dimineaţa cântă-n sat.
Cucurigu! (Cocoşul)
(Cocoşul)
Ziua cotcodăceşte,
La cap pieptene, Ouăle şi le cloceşte,
La trup pepene,
Cu boabe ea se hrăneşte, Sparge zidul către viaţă!
Ziceţi voi, cum se numeşte? Ghemotocul auriu:
(Cloşca) „Unde-i mama? Piu, piu, piu!”
(Puiul)
Cu ghearele scormonesc
Şi râme ştiu să găsesc. Am o pasăre rotată
Prieten îmi e cocoşu’, Stă cu coada învolburată
Cel frumos cu pinten roşu, Şi te-aleargă în curtea toată.
Sigur sunt că mă ghiciţi, (Curcanul)
Dar vă rog nu vă pripiţi?
(Găina) Cine-i mândru şi-nfoiat
Şi cu moţ de nas legat?
Face ouă zeci si sute (Curcanul)
Dacă-i dai grăunţe multe.
(Găina) Am şi moţ, am şi mărgele,
Vai, cum mă mândresc cu ele!
Ghemuleţ cu fraţi mai mulţi, În pene mă umflu tot
Piuind umblă desculţ, Şi sunt roşu, roşu, foc!
După apă şi mâncare. (Curcanul)
Puf de aur, puf de soare.
Cine-i oare? Se roteşte şi pufneşte,
(Puiul de găină) Prin curte el se mândreşte
C-are coada evantai
Motocel, mititel, auriu, Şi mărgele cum tu n-ai.
Cu glasul viu, (Curcanul)
Strigă tare: piu, piu, piu!
(Puiul) Ba îşi umflă penele
Şi-şi pune mărgelele,
Cioc, cioc, cioc în fortăreaţă Ca să facă pe măreţul,
Ba pe urmă, cântăreţul, Cred că macu-i place tare
Cu gâtul lui costeliv, Zilnic cere-n gura mare
Devine cam guraliv. După atâta mac-mac-mac
(Curcanul) Pleacă să înoate-n lac.
(Raţa)
Atunci când sunt în ogradă
Ga, ga, ga se iau la sfadă, Toată ziua stă pe lac
Iar când sunt pe lângă lac, Şi ne cere mereu ... mac!
Baie întruna fac. (Raţa)
(Gâştele)
Când o cauţi e pe lac.
Papucii ele caută Toată ziua: mac, mac, mac!
Şi fac o gălăgie… Şi te scoală dimineaţa!
Cu capul sunt sub apă, Mac, mac, mac! Este …
Cine să fie?Cine să fie? (Raţa)
(Gâştele)
Lipa, lipa, talpă lată.
Jupâneasa durdulie, Maca, maca, ziua toată.
Cu rochiţa cenuşie, Trece lacul goană,
Lucrată din pene lucii, La înot e campioană.
Caută pe lac papucii. (Raţa)
(Gâsca)
Balta o iubeşte,
Te-asurzeşte Apa o doreşte,
Când grăieşte, Măcăie de zor,
Spune-ntruna: ga, ga, ga, Cine-o fi? Azor?
Parcă numai s-ar certa. (Raţa)
(Gâsca)
Legănat e mersul meu, Cine are ciocul lat,
Puii mei sunt "bobocei” Are mersul legănat,
Şi la baltă merg cu ei. Se îndreaptă către lac
Cu gâsca sunt rudă bună Şi tot face...
Şi-n coteţ stăm împreună. Mac, mac, mac?
Dăm foloase omului, (Raţa)
Creştem lângă casa lui.
(Raţa) Cine şade în cuibar
Ca un cocoloş de var?
Are mersul legănat, (Oul)
Dar mai mult ea stă pe lac.
(Raţa) Are mama o ulcea
Cu ceşcuţe lângă ea.
E o pasăre ce-noată Ceştile sunt toate vii,
Şi măcăie prin ogradă. Drăgălaşe, aurii!
(Raţa) (cloşca cu pui)

GHICITORI DESPRE INSECTE

Roşie pe aripioare, Primăvara el apare


Cu buline pe spinare Zboară lin din floare-n floare
Când copiii o găsesc Are aripi colorate,
Repede aşa rostesc: Cu praf fin, uşor pudrate.
-“Unde vei zbura (Fluturele)
Acolo m-oi mărita!”
(Buburuza) Suplă si cu corp dungat,
Harnică la adunat Te-nvaţă cu bucurie
Strânge-ntruna cu mult spor Lecţia de hărnicie.
Mierea dragă tuturor. (Furnica)
(Albina)
O insectă nu prea mare,
Pe la stup, lui mult îi place Vara de-obicei apare,
Insă miere, zău nu face! Te-nţeapă cu acul lui,
E leneş, stă in zadar Te scarpini, si plăcut nu-i
Numele lui e… ! (Ţânţarul)
(Bondar)
Domnul cu vioara,
Cânta vesel toata vara,
Seamănă cu o albină Iar când toamna a sosit
Insă miere nu adună, Stă singur si necajit.
Are-un ac in coadă pus (Greierele)
Şi te-nţeapă pe ascuns.
(Viespele) Gândac mic, cu dungi pe spate,
In grădină lui îi place
Neagră si supărătoare Roade iute, cu mult spor,
De microbi e purtătoare, Frunzele cartofilor.
Bâzaie si nu-ti dă pace, (Gândacul cartofului)
Dai cu pliciul, si-apoi tace!
(Musca) Are-un ac micut si fin,
Zboara lin din floare-n floare,
Harnică si srângătoare, Acul este cu venin
Cară boabe in spinare, Iar polenu-i pe picioare.

(Albina)
Mici pitici cu felinare  Şi face pagubă mare,
Umbla noaptea pe carare. De ţipă copacii: "Vai"!
(Licurici) Noi muncim vara intreaga,
Sa o dam din casa afara,
Ca-i urata si murdara!
Toata ziua leneveste (Musca)
La albine locuieste.
(Bondar) Turma mica, târâtoare,
Paste-n pomi, nu pe ogoare!
Care gâză stricătoare (Omizile)
Apare în luna mai
(Cărăbuşul) Iedul cu şase picioare
Vrea ca lanul să doboare!
Colorat e ca o floare, (Lăcusta)
Trupul fin si mic el are,
Zboara vara pe câmpie, Gospodinei cand nu-i place
Spuneti ce-ar putea sa fie. Curatenie sa fie,
( fluturele) In odaie el ii face
Ditamai... tesatorie. 
Mică, dar voinică, (Paianjenul)
În spate ridică
Sacul cu povară, Cine-i mic, mititel,
Să-l ducă la moară. De te sperii de el?
(Furnica) (Puricele)

Cine cânta toata vara Slabanog ca si o scama,


Prin fânete cu chitara? Unde pisca, lasa rana!
(Greierele) (Tantarul)
Pare-albina, dar nu prea, (Viespea)
Fiindca-i lenesa si rea!
(ţânţarul)
Zi si noapte prin faneti
Auzi mii de cantareti.
(Greierii)  GHICITORI DESPRE FLORI
Scanteioara
Albastrioara, Are ţepi, dar este floare
Zboara pe-ntuneric, zboara; Si parfumul cel mai tare!
Lumineaza ici-colea. Cine-i oare?
Ce-i: felinaras sau stea? (trandafirul)
Licareste... licareste...
Numele cine-i ghiceste?
( licuriciul) Mă găseşti în poieniţă,
Pe câmp şi în grădiniţă;
Ce-i mic ca si-un fir de mac, Şi să ştiţi sunt bun la toate.
Si sare-n sus ca si-un tap? Dau la oameni sănătate!
( puricele) (muşeţelul)

Rosie mi-am luat rochita Cică iarna a plecat,


Cu buline negre, vezi? Şi sătul de aşteptat,
Desi-s ca o copilita El în ţară acum vesteşte,
Iti spun soarta si tu crezi Primăvara că soseşte.
( buburuza) (Ghiocelul)

Are dânsul şi picioare Pare tare supărat,


Dar e-obişnuit să zboare; Şi cu spini s-a îmbrăcat.
Ţin, ţin, ţin şi pişcătura... Ţine florile-n ciorchini,
Cine-i obrăznicătura? Chiar de-i un copac cu spini.
(Salcâmul) Stau seminţe o mie.
Pe câmp el mai creşte,
Şi tare se înroşeşte.
(Macul
Într-o măciulie,
Pe obraz şi-n tufa deasă Pe câmp ea este plantată
Se aprinde, că-i sfioasă. Care-i floarea căutată?
(Floarea de bujor) (Floarea soarelui)
   
Cupe albe, parfumate Care floare
Pe un lujer aşezate Parcă-i soare?
Dacă le vei mirosi (Floarea soarelui)
Nasul ţi-l vei gălbeni.  
(Crinul) O mie de frăţiori,
  O mie de dinţişori
Japonezul o-ndrăgeşte, Stau înfipţi câte şi-o mie
Românul cu drag o creşte, Într-un fund de farfurie.
Fiindcă iernii îi zâmbeşte. (Floarea soarelui)
(Crizantema)  
  Stau pe baltă ouă sparte,
Ziua cât este de mare Între frunze mari şi late!
Stă tot cu faţa la soare (Florile de nufăr)
De la pălăria ei  
Poţi s-aduni ulei cât vrei. Clopoţel mititel
(Floarea soarelui) Cine sună lin din el?
  Nimeni! Nimeni!
Galbenă e la culoare Numai vântul,
Frumoasă nevoie mare Clătinându-l, legănându-l,
Şi se uită după după soare. Dă de veste-n toată ţara
Că soseşte primăvara.  
(Ghiocelul) Este-o floare parfumată
  Într-un copac cocoţată
Cin’ se naşte-n primăvară Albă, mov sau rozulie
Sub o dalbă plăpumioară? Nume de animal ea poartă
(Ghiocelul) Care-i floarea căutată?
  (Liliacul)
Clopoţel mititel,  
Scoate capul din zăpadă, Primăvara când s-arată,
Primăvara să o vadă. Prin grădini apar deodată
(Ghiocelul) Ciorchini albi şi albăstrii
  Din steluţe, mii şi mii!
Voinicel cu haină albă (Liliacul)
Iese primul din zăpadă.  
(Ghiocelul) Ca o flacără apare
  Pe mirişti şi pe ogoare
Cupe albe, sângerii, Cu ale sale petale
Stau pe lujere înfipte, Farmecă pe fiecare.
Parc-ar fi nişte făclii! (Macul)
Hei, ghiceşte-le, de le ştii!  
(Lalelele) Sub o măciulie
  Locuiesc o mie.
Clopoţei mititei, (Macul)
Albi şi frumuşei,  
Pe o rămurică Ban de aur colorat,
Foarte subţirică Cu pene înconjurat,
În rând aşezaţi, Îl puteţi ghici îndată,
Foarte parfumaţi. Că are nume de fată!
(Lăcrimioarele) (Margareta)
  (Stânjeneii - Irişii)
E o floare-nmiresmată  
Cu-o legendă-ndelungată Violet şi parfumat
De Narcis ne aminteşte De iarnă s-a săturat.
Şi de Paşti ea infloreşte. (Toporaşul)
(Narcisa)  
  Mititei, năstruşnicei,
Rochiţa-i catifelată, Şi firavi ca vai de ei,
Ce păcat că e …bălţată. Se ascund, dar îi trădează
(Panseluţa) Florile ce parfumează.
  (Toporaşii)
Floricea catifelată,  
Seamănă c-un chip de fată! Colorat, catifelat,
(Panseluţa) Parfumat şi înfoiat,
  De spini este apărat.
Ban de aur la-nceput, Care floare are gheare
Glob de puf când e trecut, Şi parfumul cel mai tare?
Suflă-n el să îl destrami (Trandafirul)
Şi-ai să afli mai mulţi bani.  
(Păpădia) Floare frumos parfumată
  Foarte divers colorată
Zeci de umbreluţe mici, De spini ea e apărată
S-au unit să fac-o floare, Care-i floarea căutată?
Dar trecu vântul pe-aici (Trandafirul)
Şi le risipi în zare.  
(Păpădia) Stele-albastre-n fir de iarbă,
  Au doar a-nflorii treabă,
Dintre vârfuri verzi de săbii Pâlcuri mici pădurea-ncarcă,
Ies liliachii corăbii! Vremea lor iute-o să treacă.
(Viorelele)
   O steluţă minunată,
Atrag roiuri de albine, Cu parfum înmiresmată.
Fluturaş pe ele vine, Cam de Paşti când înfloreşte
Cu flori multe, parfumate, De Narcis ne aminteşte
Alb, bleu, roz sunt colorate. Ştii tu cum ea se numeşte?
(Zambilele) (Narcisa)
  
Pâlnii roşii şi albastre GHICITORI DESPRE FRUCTE
Stau pe gardurile noastre!
(Zorelele) .Creangă chiar ne aminteşte,
  Copil fiind el ce păţeşte:
Cocoţate sus, pe sfori, Nică a mers pe la mătuşa
Noaptea ne ascundem faţa, Dar nu ca să-i dea bineţe,
Şi când ne trezim în zori, Ci să fure la…
Spunem: Bună dimineaţa! (Cireşe)
(Zorelele)
.Să vă spun ce am aflat,
Trei petale la o floare Despre un fruct cam pistruiat.
Şi încă trei de altă culoare. Este roşu, parfumat
Parcă-s fraţi toţi adunaţi, Pe pământ el stă culcat.
Numai că sunt cam pătaţi. Proaspăt, cu frişcă sau fiert
(Trei fraţi pătaţi) Este bun pentru desert.
(Căpşuna)
În răzorul cel de flori,
Am plantat multe comori. Piersica e soră bună,
Florile sunt dantelate, Cine se aseamănă se adună!
Şi sunt foarte colorate. Vara se coace la soare,
(Garoafa) Despre cine-i vorba oare?
(Caisa) Fratele e verde, mare
Iar el mai micuţ să ştii,
Seamănă c-o zărzărea, Poţi să-l tai şi în felii.
Da-i mai mare decât ea! Şi e galben spre roşcat,
(Caisa) Numai bun pentru mâncat.
(Pepenele galben)
Se coace vara la soare, Balon dezumflat,
Piersica-i sora mai mare. Galben colorat,
Parfumată şi cărnoasa Are mustacioară
Face dulceaţa gustoasă. Si se cheama…
(Caisa) (Para)

Un rotund putin turtit,


Cu hăinuţa ca de puf, In livada gazduit,
E zemoasă parfumată, Are frunza şi codita,
Nu e caisă, că-i roşcată! Mustati, dar nu-i pisicuta.
(Piersica) Pe-o jumatate-i infocat,
Pe cealalta-i luminat.
E zemoasă, parfumată (Marul)
Şi mereu e îmbrăcată
Cu o hăinuţă pluşată. Rotunjoare, colorate
(Piersica) În cămară sunt păstrate
Şi cu ele curăţate,
Cu hăinuţa lui cea verde, Faci plăcinte minunate.
Stă grăsuţul pe câmpie. (Merele)
Când tai din el o felie,
Apar sâmburi, parcă o mie Verde, auriu sau roş’,
(Pepenele verde) E ascuns printre frunzare.
Îl culeg şi-l pun în coş,
După ce s-a copt la soare.
(Mărul) Miezul doar e de mancat.
Coaja e de aruncat.
Stă pe viţă brobonat Si in sac se pot pastra.
Şi e dulce la mâncat. Sparte doar se pot manca.
Să fie un ciucure? (Nucile)
Fugi de-aici, că-i…
(Strugure In barcute stau culcati
Laolalta patru frati.
Ciucur verde sau roşcat Cand ii simt in cozonac.
Pe arac stă agăţat, Mie cel mai mult imi plac.
Cine este? L-aţi aflat? (Nuca)
(Strugurele)

Boabele ii sunt margele, Patru fraţi stau într-o casă


Insa in ciorchini stau ele. Şi de ploaie nu le păsă.
Must si vin din ele fac, (Nuca)
Cui ii dai, zau ca ii plac !
(Strugurele) In gradina lui Pandele,
E un pom plin de margele,
Toamna-i vânată, brumată, La culoare-s rosii toate,
Iară iarna-i afumată! Cu codite-mperecheate.
(Pruna) (Ciresul)

Acrisoare sunt si bune Bilişoare roşioare


Brumarii li se mai spune. Strălucesc frumos la soare,
Si la fiert daca se pun, Cu codiţele perechi,
Faci cel mai gustos magiun. Să le pui după urechi.
(Prunele) (Cireşe)
Cu aromă delicată.
Ascuns in camasa verde (fraga sau căpşuna)
Miezul de foc nu se vede
Cand mananci o feliuta Ou de lemn (nu-i nucă)
Parca sufli-n muzicuta. Aşezat în cupă,
(Pepenele) De-l pui la rodit
Naşte un voinic,
Mure albe sus în pom, Cu plete în vânt,
Hai, copii, să le luăm! Vesel fremătând.
Dar ce nume să le dăm, (ghinda)
Oare cum să le strigăm?
(dudele) Pepenaşul cu gurgui
E-mbrăcat cu puf de pui!

O căsuţă gogoneaţă, (gutuia)

Învelită cu verdeaţă,
Înăuntru miere ţine, GHICITORI DESPRE LEGUME

Nu-i făcută de albine.


(pepenele verde sau lebeniţa Rosu, lung si mustacios
Mai subtire ori mai gros,

. Chiar de-si trece vara toata Dulce, vitaminizat

Sub al sau cojoc tepos, Rege-i peste zarzavat.

Toamna cand l-arunca jos, (Morcovul)

Minunat e de bronzata.
(castana) Nas la omul de zapada
Iepurele vrea sa-l roada.

Prin pădure sau grădină (Morcovul)

Între fructe e regină,


Roşie şi pistruiată, Buni sunt copti, fierti şi prajiti
Si-s aproape nelipsiti,
Cand dorim o garnitura
Langă orisice friptura. (Ceapa)
(Cartofii) Frunze n-are
Nu-i nici floare
Sade mandra-ntr-un picior, In paduri si pe ogor
Laudandu-se oricui, Prin gradini si-n deal la vie
Ca ea poarta-n al ei spate, Sta mereu intr-un picior.
Camasi albe si verzui. (Ciuperca)
(Varza)

Trupul, capul mi-e totuna


Dupa ploaie, la plimbare,
Pe-un picior stau totdeauna.
Cu umbrele mici… de soare!
Am camasi nenumarate
(Ciupercile)
Si le port toate-mbracate.
(Varza)
Verde, rosu! Cine esti?
Lung ,subtire, gras ori dulce
Intr-o cusca-s multi catei,
Iute,
Toti sunt albi şi rotofei,
Poti sa mi-l ghicesti?
Mama-i pune la mujdei.
(Ardeiul)
Ia ghiciţi. Cine sunt ei ?
(Usturoiul)
Nu-i ca varza infoiata,
Dar e sora ei, gatita
Catei are, dar nu latra
C-o rochita incretita.
Si nu-l tii legat la poarta!
(Conopida)
(Usturoiul)

Nu e carne, dar e grasa


Avem o copilita
Cocotata pe arac.
Cu multe rochite,
Numai toamna intra-n sac.
Cand o dezbracam,
(Fasolea)
Din ochi lacrimam.
Cand o tai, e cu temei (Morcovul)
De ce plangi de mila ei?
(Ceapa) Nasul roşu în pământ,
Coada verde, sus, în vânt.
Soarele când îl zăreşte, (Morcovul)
Pe dată se înroşeşte.
Sade mosul în camara
O culegem vara toată
Cu mustatile afara.
Tare-i bună în salată!
(morcovul)
(Roşia)

O ridiche albă, dulce,


Ce buruiană când o atingi
Vara-n fabrică ajunge,
Îţi face numai băşici?
O dezbracă de cojoace
(Urzica)
Şi în zahăr o preface!
(Sfecla de zahăr)

Ţăruş galben ascuţit


În pământ şade înfipt. Am cămăşi nenumărate

Cine este? L-aţi ghicit? Le port pe toate îmbrăcate.

(Morcovul) (Varza)

Are pleata verde moşu’ Din ale ei multe foi

Nasul lung, hazliu şi roşu, Fac sarmale pentru voi.

Pleata flutură în vânt, (Varza)

Nasu’ roşu e-n pământ.


(Morcovul) Am o babă înfoiată
Cu o sută de cojoace

Trebuia s-ajungă-n ciorbă, (verzi şi albe) îmbrăcată.

Însă fără nici o vorbă, (Varza)

Unui prieten de afară,


Nas eu l-am făcut să pară. Are foi, când este mare,
Când e mică, e o floare. Guguloi în haine multe,
(Varza) Să nu plângi, desfă-le iute!
Ceapa)
Am cămăşi nenumărate,
Le port toate îmbrăcate. Am o domnişoară
Iepuraşii când mă văd Cu rochiţa roşioară.
Să mă roadă se reped! Când începe a dezbrăca,
(Salata) Toţi apuc-a lăcrima.
(Ceapa)
Miezul e floare spumoasă,
Iar în jur frunze de varză! S-a-nvelit baba-n cojoace,
(Conopida) Cine vrea să o dezbrace,
Îi curg lacrimi pe obraz –
Mulţi căţei strânşi la un loc, Lacrimi fără de necaz!
Eu îi fac mujdei pe loc. (Ceapa)
(Usturoiul)
Bulgări în pământ crescuţi,
Cu o droaie de căţei, Tare mult vă plac prăjiţi.
Ia ghiceşte? Acesta…ce-i? (Cartofii)
La această întrebare
Ai răspunsul în … mâncare. Vineţie, înfoiată,
(Usturoiul) De codiţă atârnată
Bună-i coaptă în salată!
Îmbrăcându-se ciudat, (Vânăta)
Poartă rochii peste rochii,
De-o dezbraci imediat, Cine-i Verde-Împărat
Lacrimile-ţi umplu ochii. Şi-i bun crud, dar şi murat?
(Ceapa) (Castravetele)
Creşte vara în grădină, Ce-i rosu, mar nu-i;
E roşie şi zemoasă, Creste-n
Dac-o uzi la rădăcină pamant, ceapa
Faci cu ea ciorba gustoasă. nu-i?
(Pătlăgeaua roşie) (sfecla)

Verde, lung, din vrej l-aduni,


Toamna la murat să-l pui.
Alba pasaruica,
(Castravetele)
Pe arac se urca;

În grădina de legume N-are aripioare,


Creşte un ardei anume.
N-are nici picioare.
Este roşu şi bombat
(fasolea)
Şi-l pui toamna la murat.
(Gogoşarul) FRUCTE EXOTICE

Într-un pomişor Cu un gust deosebit,


Arde-un focuşor! Nu degeaba-i renumit,
(ardeiul iute) Şi de noi este poftit!
  „Fructul Îngerilor” i se spune,
Roşu ca focu’ Tu mai ştii şi un alt nume?
Iute ca dracu’. (Papaya)
(ardeiul iute) 

.E rotundă, e şi mică,
Copăiţe cu bobite, De departe e venită,
Agăţate printre viţe! Şi de copii mult dorită.
(Păstăile de fasole) La masă când o gustăm,
Sigur o apreciem.
Sora ei e portocala,
E cu miezul roş aprins, Să o mănânci te-mbie;
Cum o cheamă?Hei!…te-ai
prins? Din ţări calde e adusă
(Mandarina) Şi-n fructieră este pusă.
(Portocala)
De departe e venită,
Coaptă e mai renumită. Suntem fructe colorate,
Cum arată stai că-ţi spun? Suntem foarte parfumate,
Doar ascultă-mă acum: Suntem cam zemoase,
E o pară mai zbârcită, Dar suntem foarte gustoase.
Ca desert e mult dorită. Una-i acră, alta-i dulce,
Maronie la culoare Din ţările calde ni s-aduce?
Cum se cheamă ştii tu oare? (Lămâia şi portocala)
(Smochina)
Seamănă cu-n castravete
De prin ţări de peste mări, Dar e galbenă, nu-i verde.
Au ajuns nişte ciorchini. Maimuţica de-ar avea
Fructele de sunt uscate, Toată ziua ar mânca.
Pot fii chiar şi măcinate. (Banana)
„Hrana zeilor” le spune,
Noi le dăm însă alt nume.
(Curmale) De vorbeşti de ea, pe dată
Gura-ţi lasă numai apă;
Tărtăcuţă aromată Galbenă şi parfumataă
Ca un morcov colorată, Bună e la citronadă!
Din ţări calde cumpărată! (Lămâia)
(Portocala)
Suntem fructe colorate,
O minge portocalie Suntem foarte parfumate,
Suntem şi foarte zemoase,  Pomul a înmugurit.
Dar sunt şi mai gustoase.  Ce anotimp a sosit?
Una-i acră, alta-i dulce,  (Primăvara)
Din ţările calde suntem aduse? Cine aduce iar în ţară
(Lămâia şi portocala) Mândre păsări călătoare,
Îmbracă grădina-n floare
Şi-ncălzeşte vremea afară?
(Primăvara)
Iarna-n frig, vara la soare, Ziua se măreşte,
Neschimbat e la culoare! Zăpada se topeşte,
(bradul) Grădina a-nverzit,
Ce anotimp a sosit?
Sus pe coama munţilor, (Primăvara)
Munţilor, cărunţilor, Ghioceii sunt pe câmpuri,
Stă voinicul cel ţepos Rândunelele în crânguri,
Veşnic verde şi frumos. Copacii înmuguresc,
(bradul) Pe cine vestesc?
(Primăvara)
Sus pe culmi înalte creşte, Spicele înalte şi bogate
Lumea-n case îl pofteşte, Pe câmpii stau înălţate,
Îi dă daruri să le ţină Iar la munte şi la mare
Şi potire de lumină! Merg copiii să stea la soare.
(bradul) Cred că-i uşor de ghicit
Ce anotimp a sosit?
GHICITORI DESPRE (Vara)
ANOTIMPURI
De arşiţă mare
Zăpada s-a topit, Se coace grâul sub soare,
Ghiocelul a răsărit, Copiii merg la scăldat,
În ce anotimp am intrat? Şi la şcoală
(Vara) Mergem noi?
(Toamna)
Este cald şi veselie,
A-nceput vacanţa mare, Frunza-ngălbeneşte,
E plăcut să stai la soare, Vremea se răceşte,
Dar, ce anotimp e oare? Vacanţa s-a sfârşit,
Cine a venit?
(Vara) (Toamna)
Are raze, străluceşte, Cine vine cu steluţe
Chiar de sus ne dogoreşte? Albe-n frunte
(Soarele) Dinspre munte?
Anotimpul frunzelor uscate, (Iarna)
Lăzilor cu roade încărcate. A venit baba din munti
Anotimpu-n care noaptea creşte Peste rauri facand punti
Şi în care vremea se răceşte. Si a prins spunand povesti
(Toamna) Flori de gheata la feresti.
Frunzele pe ramuri (Iarna)
Au îngălbenit Totu-i îngheţat în drum,
Plouă, plouă-ntruna Florile-s pe geam acum,
Cine a sosit? În sobă focul trosneşte,
(Toamna) Spune, ce anotimp este?
Ştiţi voi oare, copilaşi, (Iarna)
Cine lasă pomi golaşi? Primii fulgi de nea
Cine-aduce ploi mărunte Stau în palma mea.
Şi nespus de multe fructe? Te întreb, că sunt grăbit,
(Toamna) Ce anotimp a venit?
Când culesul (Iarna)
E în toi
Parc-ar fi niste petale, A doua rodeşte,
Ori stelute ce danseaza A treia vestejeşte,
Norii le presara iarna A patra se usucă.
Si pe gene ti le asaza. (Cele patru anotimpuri)
(Fulgii de nea) Tata soare
Tot cu vârfu-n jos Patru fete are:
Creşte, mereu creşte, Prima îngheţată,
Soare-l dă jos! A doua dezgheţată,
Gerul îl ocroteşte! A treia rodeşte,
(Ţurţurul de gheaţă A patra strânge şi agoniseşte.
Cine-i meşter iscusit Împreună soarele nu le-
Şi cu iarna a venit ntâlneşte;
Şi-n fiecare dimineaţă Să vedem, cine ghiceşte?
Îmi pictează flori de gheaţă? (Anotimpurile)
(Gerul)  
Moale, alba si pufoasa  
Pentru camp e haina groasa. Surori patru sunt pe lume
(Zapada) Care n-au acelaşi nume;
Am un pom. Deşi e mare, Una trece prin ninsori,
Numai patru ramuri are: Alta calcă printre flori,
Una florile-nfloreşte, Una seceră secară,
Alta fructele rodeşte, Alta-acasă rodul cară.
Alta frunza-ngălbeneşte, (Anotimpurile)
Iar a patra friguroasă  
Prinde strai de-argint pe casă. Suntem patru surioare
(anul cu anotimpurile) Omului folositoare.
Îi aducem daruri mii,
Am un copac cu patru crengi: Bucurii pentru copii!
Una înverzeşte,
Ghici ghicitoare, cine sunt cele În văzduh plutesc,
patru surioare? Pământul eu îl albesc.
(Anotimpurile)
  De mă prinzi în mâna ta,
Patru surori gemene Las o lacrimă pe ea. (Zăpada)
Par să nu se-asemene. 
Una ţese flori pe ramuri, Ca făina, alb se cerne,
Alta ţese flori pe geamuri; Alb covor ea se aşterne.
Una coase în câmpii, (Zăpada)
Holde galbene-aurii. 
Cealaltă ne cheamă-n vie Nu-i făină, dar se cerne.
La cules de razachie. Nu-i covor, dar se aşterne.
Patru surori gemene (Zăpada)
Par să nu se-asemene,
Dar noi ştim de mult că toate Ce e alb şi cade din cer iarna?
Sunt la fel de minunate. (Zăpada)
(Anotimpurile)
  Din argint, cernut din cer,
Doisprezece fraţi aleargă, Ţese iarna lăicer,
Anul cât este de lung; Şi-l întinde, alb şi mare,
Fug de zor prin lumea-ntreagă, Să-ţi ia ochii până-n zare.
Niciodată nu se-ajung. (Zăpada)
(Lunile anului)
Albă plapumă şi moale Sunt albă şi pufoasă,
S-a întins pe deal, pe vale, Mă aştern pe străzi, pe case,
Iar când vine primăvara, Bulgări moi eu fac din ea
Se topeşte plăpumioara. Şi un mare om de nea.
(Zăpada) (Zăpada)
Cine-i meşter iscusit Şi când soarele-ncălzeşte,
Şi cu iarna a venit Nu-l mai vezi, că se topeşte.
Şi-n fiecare dimineaţă (Omul de zăpadă)
Îmi pictează flori de gheaţă?
(Gerul) Stă pe loc şi nici nu-i pasă
Şi-i atâta de răcit!
Pe fereastră prinde flori Dar nu vrea să vină-n casă...
Şi-n obraji lasă bujori. (Gerul) Că nu-i place!  - L-aţi ghicit?
(Omul de zăpadă)
Cine pune peste noapte
Un pod zdravăn peste ape? Când nu e zăpadă
(Gerul) Doarme în ogradă,
Dar când ninge-afară
Tot cu vârfu-n jos Cu copiii zboară. (Sania)
Creşte, mereu creşte,
Soare-l dă jos! Are tălpi, n-are picioare,
Gerul îl ocroteşte! Fuge iute doar la vale,
(Ţurţurele de gheaţă) Iar la deal, urcă agale. (Sania)

Om făcut de mâna mea, Cu ea iarna sus în deal


Cu ochi negri şi lulea. Vin iute nu am habar,
Pe zăpadă alunec tare,
Nimeni nu ne stă în cale?
Nici-un viscol nu-l răstoarnă, (Sania)
Că e sprijinit de…iarnă.
(Omul de zăpadă) Fără cai şi fără roate,
O nălucă cu tălpici
Stă în curte, lângă pom. Fuge pe şosea de lapte...
Îi zici om, dar nu e om; Ce-o fi asta?... Ghici! (Sania)
Ocolind pamantul.
Intră pe horn şi sub brad (avionul)
Îţi lasă un cadou. Cine e?
(Moş Crăciun) Seamana cu un vapor
Si merge tot cu motor
Intră pe horn Dar cand pleaca-n departare
Noaptea când dorm. El se lasa incet in mare.
(Moş Crăciun) Si strabate calea toata
Facand drumul pe sub apa .
E un moş, (submarinul)
Cu nasul roş’.
Nu e tren, nu e masina
Dar alearga tot pe sine
Iarna lasă jucării Si te duce cand il iei
La cei mai cuminţi copii. Tot orasul daca vrei.
(Moş Crăciun) (tramvaiul)

Cine-i oare moşul bun Nu e pusca, dar pocneste


Ce dă daruri de Crăciun? Nu e porc ,dar scormoneste
(Moş Crăciun) Trece mandru prin campii
Si in urma-I curg felii.
MIJLOACE DE LOCOMOTIE SI (tractorul)
TRANSPORT
Noi o facem din hartie
Nici pe apa ,nici pe sine Pluteste pe apa argintie,
Il ghiceste orisicine Pescarii o fac din lemn, panze si
El te-nalta sus spre soare sfori,
Si te duce-n departare Plecand cu ea sa pescuiasca-n
Ca gandul,ca vantul zori. ( barca cu panze)
U,u,u si pleac acum Care gâscă n-are viaţă
Cu vagoane merg la drum; Şi pe apă se răsfaţă?
Fug pe sine, stau in gara (barca sau luntrea)
Si te duc intrega tara….
(trenul)
Are roţi, dar nu-i maşină,
Mergi cu ea, dar roate n-are Aleargă fără benzină,
Nu e tren, dar sine are Şi te duce de-a călare,
Iarna bucurii aduce, Nu-i pasă de depărtare.
Sus o urci ,si-n jos te duce…. (bicicleta)
(sania)
Două roate-n lanţ legate
Cameră pe groase roate Duc iute un om în spate!
Duce călători în spate! (bicicleta)
În oraş şi în afară
Chiar şi în întreaga ţară! O căruţă mare, grea,
(autobuzul) Netrasă de boi şi cai,
Cară tot ce pui în ea!
Un vultur voinic, de fier, (camionul)
Poartă oameni pe sub cer!
(avionul) O maşină zburătoare
Cu elicea pe spinare!
Am o raţă (elicopterul)
Fără viaţă,
Trece apa cât de mare, Nu e pasăre în zbor
Ba te duce şi-n spinare. Si nu e nici avion
(barca) El te urcă uşurel,
Înălţându-te spre cer
Si e mândru tare, tare,
Că are elice pe spinare. Un balaur mult de fier
(elicopterul) Aleargă pe multe roate
S-arunce pe şantier
Care casă zburătoare Mărfuri multe, de departe!
Se ridică pân-la soare? (trenul)
(racheta)
U, u, u şi plec acum
Nu e tren, nu e maşină Cu vagoane merg la drum;
Dar aleargă tot pe şine Fug pe şine, stau în gară
Şi te duce când îl iei Şi te duc întreaga ţară...
Tot oraşul dacă vrei. (trenul)
(tramvaiul)

O căruţă fără cai Care casă plutitoare


Merge bine, dar pe şine Peste mări e călătoare?
Şi se numeşte... tr___i! (vaporul)
(tramvaiul)
Şi pe fluvii şi pe mare
Am o trăsură mare, Duce lumea în spinare!
La vale fuge tare, (vaporul)
La şes înnebuneşte
La deal gâfâieşte. Merge încet pe ogor,
(trenul) Duduind de mare zor.
(tractorul)
Şir de camere pe roate
Fuge pe şine cât poate! Sus fir, jos şine,
(trenul) De eşti grăbit, te iau cu mine.
(tramvaiul)
Vant puternic vrea si sfoara
Si-atunci zbarnaie si zboara.
Plec şi eu şi am motor, (zmeul)
Sus pe cer pornesc în zbor,
Am şi aripi şi elice Tortul, untul, fripturica
Si pilotul e aice. Le-a varat in el mamica,
(avionul) Pare un dulap vopsit,
Inauntru-i ger cumplit.
Nici pe ape, nici peşine, (frigiderul)
Il ghiceşte orişicine,
Că te-nalţă sus spre soare Ce dihanie ciudata,
Si te duce-n depărtare, Cu gat lung si gura mare,
Ca gândul, ca vântul, A-nghitit, asa, deodata,
Măturând pământul. Tot ce-i pulbere-n covoare?
(avionul) (aspiratorul)

Umblu eu pe patru roate, Pe batrani ii sprijinesc,


Fără roate nu se poate Pe calatori intovarasesc,
Si mă trage un căluţ, Pe cei rai ii pedepsesc.
Di, căluţule drăguţ. (bastonul)
(căruţa)
Zi si noapte,
GHICITORI CU OBIECTE Stau de paza;
N-am picioare
Urechi are, dar n-aude, Si tot umblu;
E micut si tot impunge. N-am nici mana
(acul) Si tot bat.
Nu-i baiat ca sa nu-l stie. (ceasul)
Faurit e din hartie,
Sub padure gramadita Patru frati intr-o camasa
Sade lumea invelita imbracati.
Ziua de soare fugita, (nuca)
Noaptea de luna pitita.
(casa) Mama sau bunica-l face,
Il framanta si il coace.
Chip de om, dar minte n-are Cu stafide, nuci sau mac.
Nici nu cere de mancare. Ati ghicit! E...
E indragita de copii (cozonacul)
Ca le-aduce bucurii.
Oare ce e? Cine are o singura ureche
(papusa) Dar nici cu aceea nu aude?
(acul)
Mic, mititel Sunt rotunda sau patrata
Ingradeste frumusel. Ascut creionul indata.
(acul) (ascutitoarea)
De ziua ta tu il primesti.
Oare ce o fi el? Petale de flori micute,
(cadoul) Asezate-n cutiute,
Sa putem picta cu ele
Mititelu-ntr-o ureche Oameni, case, floricele.
Face noua haina veche. (acoarele)
(acul)
Iarna te incalzeste, Sus pe coama muntilor,
Vara te umbreste, Muntilor, caruntilor,
Poftim de ghiceste! Sta voinicul cel tepos
(pomul) Vesnic verde si frumos.
(bradul)
Intr-o scorbura uscata N-are maini si totusi bate,
Sade o catea turbata. Bate-ntruna zi si noapte.
(sabia) Sade oriunde l-ai pune
De-l privesti timpul iti spune.
Iarna fuge, (ceasul)
Vara zace. Bucatica de carbune,
(sania) Cu vesmant de lemn,
Pe hartie lasa urme
Cand nu e zapada Scriind orice semn.
Doarme in ograda, (creionul)
Dar cand ninge-afara
Cu copiii zboara. Nu sunt carte, dar am foi
(sania) Pregatite pentru voi
Cu linii sau patratele
Doua lemne odobele, Sa puteti scrie pe ele.
Celelalte - maruntele. (caietul)
(scara) Scurta, groasa, un-te duci?
Ars in fund, ce-ai sa ma-ntrebi?
Am un prieten priceput Unde eu ma duc,
De toata lumea stiut; Tot tie-ti aduc.
Imi da sfaturi si imi spune (ceaunul si cofa)
Tot ce se petrece-n lume
(ziarul) Are foi si nu e pom,
Nu-i pasare si totusi zboara Iti vorbeste ca un om
Daca-l tii bine de sfoara. Si cu cat o indragesti
(zmeul) Tot mai mult o folosesti.
Slabanoaga fanu-l frange, (cartea)
Iar coltata-n urma-l strange!
(coasa si grebla) Ticaie la capul tau
Si te trezeste mereu Bunicutul de la tara
(ceasul) Are un prieten bun
Are foi si scoarta Bate cu el multe cuie,
Dar nu e copac, Face gardul de la drum.
Cine-o intelege (ciocanul)
Minte are-n cap.
(cartea) Cine bate si nu e batut?
(ceasornicul)
Din pamant ma nasc,
In apa mor, Cine zi si noapte tutun fumeaza
In aer ma vestejesc, Si nu se mai satura?
Si la foc ma vestejesc. (cosul)
(caramida)
Sade mosul sub uluc
Am o fetita Si fumeaza din ciubuc;
Sarutata de toti pe gurita. Apoi, dupa ce-a fumat,
(cana) Il hranesc cu aluat.
(cuptorul)
Retevei rotund Mosnegut cu pielea goala
Strange paru-n fund. Tine vinul de navala.
(caciula) (dopul)

Incarligat si-ntortocheat Alba si suleimenita


Si de urechi e agatat. Cand urata, cand iubita;
(cercelul) Vara nu vor sa ma vada,
Iarna toti ma-nbratiseaza.
Am o frunza care te omoara. (soba)
(cutitul)
Am o luna cu maner,
Am furat-o de pe cer; Cine are dinti multi
Straluce ca o vapaie Si nu poate musca?
Si mananca numai paie. (pieptenele)
(secera)
Eu cu apa fac clăbuc,
Ce-i mai inalt decat calul Lunec ca un tăvălug
Si mai mic decat porcul? În lighian mă învârtesc
(saua) Să te curăţ mă grăbesc.
E facut de muncitori (Săpunul )
Si traieste pe ogor;
Toata ziua el munceste, Sub apă eu fac clăbuc ;
Urla de te-nebuneste. Mâinile eu le albesc,
(tractorul) Murdăria o gonesc,
Ştiţi, oare, cum mă numesc ?
Toata ziua: cica - cioca; ( Săpunul )
Vine seara boca - boca.
(toporul) Zzz,zzz,zzz,zzz
Doua surioare Eu sunt subţirică
Foarte taietoare. Dar tare voinică
(foarfecele) Frec dinţii cu putere
N-are limba si nici gura, Nu simţi nici o durere
Si arata orice faptura. Ca să fie sănătoşi
(oglinda) Albi şi luminoşi.
( Peria de dinţi )
Ce-i gata
Si tot trebuie gatit?
(patul) Pif, pif, pif, paf
Iau firele de praf
Ca să ai părul curat
Şi cu grijă pieptănat.
( Pieptenele ) În mici tuburi se găseşte dinţii
bine-i săpuneşte
Şi-i spumeşte, şi-i albeşte ghici
Care-i acel stol de fraţi cine este?
Ce ne cheamă-n ajutor ( Pasta de dinţi )
Să-i ţinem albi şi curaţi?
( Dinţii ) Am două şiruri de mărgele
Când le spăl lucesc ca nişte
Una fără alta n-au să reuşească perle
Ca să spele dinţii şi să-i Ghici cine sunt?
îngrijească ( Dinţii )
Sunt de ajutor, de neânlocuit
Iar la bine stau într-un loc ferit. Un arici mititel
( Pasta şi periuţa de dinţi ) Curăţă dinţii cu el
Ghici cine sunt?
Cănd plecăm departe ( Periuţa de dinţi )
Ce punem de-o parte
Ca să-ngrijim gura Îl transportă pe bolnav
Mai ales dantura ? La spital, dacă e grav
( Paharul şi periuţa de dinţi ) Deci, numiţi-o natural
Taximetru medical.
( Ambulanţa )
Zi de zi o surioară, face
curăţenie
Freacă pietricelele, de sclipesc Eu cu apă fac clăbuci
ca stelele Lunec ca un tăvălug
Ghici cine este? În lighian mă învârtesc
( Periuţa ) Să te curăţ, mă grăbesc.
( Săpunul ) Fin, fin, fin,
Eu îndată vin
De pe ghete iau noroiul
Fără cuie, fără cleşte, Şi petele de tot soiul.
Potriveşte, netezeşte, (Peria de ghete)
Fără pluguri sau tractoare
Taie în desiş cărare O jivină mică
Cine-i oare? Cu mult păr în chică
( Pieptenele ) Hainele le şterge
Dar de mers nu merge.
Chiar un an de te priveşti ( Peria de haine )
Tot pe tine te zăreşti.
( Oglinda ) Ce-ncăpere are cadă
Apă rece, apă caldă
Gâl, gâl, gâl, gâl, În care când ai intrat
Aştept ca să te spăl Ieşi mai alb şi mai curat?
Sunt proaspătă şi rece ( Baia )
Nimeni nu mă-ntrece.
( Apa ) Spre stânga de-i suceşti nasul
El îndată-ţi umple vasul.
( Robinetul )
Fâr, fâr, fâr, fâr,
Peste tot mă vâr Cine îţi deschide gura
Şi te şterg de apă Şi pe loc îţi ia durerea?
Nici un strop nu-mi scapă. ( Medicul stomatolog )
(Prosopul)
Nici nu creşte, nici nu scade
Şi pe loc de fel nu şade ;
Picioare n-are,
Umbra nu i se vede.
Am o rasnicioara
( Apa Toata ziua rasneste
Si noaptea se odihneste.
GHICITORI CU PARTI ALE
(gura)
CORPULUI

Fetele si femeile n-au


Ce fuge mai repede decat toate?
Si nici nu doresc sa aiba;
(gandul)
Barbatii o tin ca o podoaba,
Iar cand o au
Bate fara incetare,
Incearca sa se curate de ea.
Incepand de la nascare;
(barba)
Iar cand ceasul a sosit,
Atunci si ea a tacut.
Peste tot gasesti in lume
(inima)
Cinci frati cu acelasi nume.
(degetele)
Ce apa este in lume
El e sus, are si ochi
Fara nisip?
Nas si gura de-l deochi.
(lacrima)
(capul)

Ce sede in apa
Cinci pitici
Si tot se adapa,
Cinci voinici...
Omul imbatraneste,
Cat ii vezi de mititei,
Ea nu putrezeste.
Faci cu ei
(limba)
Tot ce vrei.
Scrii,
Nu e laie,
Joci mingea,
Nici balaie,
Impletesti,
Nu e brici,
Palate construiesti.
(degetele)
Ca briciul taie. GHICITORI DESPRE CULORI
(limba)
Am un măr rotund şi mare
Furculita cu cinci dinti Copt e rumenit la soare
Capatata din parinti. Să-mi răspundeţi la-ntrebare :
(mana) Mărul ce culoare are ?
Aţi ghicit, bătut de soare,
Ce nu poti cantari? Măru-i roşu la culoare.
(mintea)
Iată altă întrebare :
Am un ciocanas de piele Iarba ce culoare are ?
Cu doua gaurele. Iarba-i verde, dar uscată,
(nasul) E în galben colorată.
Să vă-ntreb si altceva :
Am doua ape-aprinse, Primăvara, de sub nea,
Sub doua paturi intinse. Ies la soare violete,
Ghici ce sunt? Dar să-mi spuneţi ce culoare
(ochii) Au aceste mici buchete ?
Violeta cum să fie ?
Am doi frati, Violet ! Cine nu ştie ?
Care nu se pot vedea.
(obrajii)
GHICITORI DESPRE MESERII
Am doua surori gemene
Ce dorm in picioare. Ea ne e a doua mamă
(sprancenele) Şi ne învaţă doar la şcoală.

(învăţătoarea)
Cumpăna si cu mistria
Îi arată meseria. Dimineaţa îţi zâmbeşte
(zidarul) Când la grădiniţă vii
De n-ar fi el să umble la motor, Pentru şcoală pregăteşte
N-ai sui în ascensor. Grupa-ntreagă de copii...
(mecanicul) (educatoarea)

Ţevi,conducte instalează Când nu este semafor


În perete le fixează Strada poţi trece uşor
Iar în urmă el ne lasă El maşinile opreşte
Apa şi căldura-n casă. Pentru ca tu să poţi trece.
(instalatorul)   (agentul de circulaţie)
 
Ciorbe, supe, sărmăluţe Stă cu spatele la rege
Sosuri calde, chifteluţe Dar regele nu se supără.
Pregăteşte iscusit (birjarul)
Că e meşter la gătit.  
(bucătarul) Cu arome îmbietoare
Pâinea rumenă apare.
Înaintea cui Din cuptorul dogorit
Trebuie să-şi scoată fiecare El o scoate mulţumit.
pălăria? (brutarul)
(frizerul)    
Foloseşte ac şi aţă,
Tunde cu îndemânare Foloseşte foarfece,
Şi îţi face şi cărare Face totul cu măsură,
O frizură să-ţi stea bine Despre cine este vorba?
Nu-l întrece orişicine. (croitorul)
(frizerul   
Uite panze minunate
Care-au fost de el pictate, Te consulta si-ti prescrie
Sunt imagini pitoresti Potrivita doctorie,
Sa tot stai sa le privesti. Cum sa nu fii bucuros
( pictorul) Cand te face sanatos.
( doctorul)
Tunde cu indemanare
Si iti face cu carare Toată ziua, el tot sapă
O frizura sa-ti stea bine Din adâncuri, ca să scoată
Nu-l intrece orisicine. Pentru ţară mult cărbune
( Frizerul) Cine ştie cum îi spune?
( Minerul)
Orice vreme-ar fi afara
El, cu tolba subsuoara Cu ciocan, clesti şi rindea
Ne-aduce ziare noi, Face mobila, aşa.
Telegrame si scisori. Ca să-ţi placă ţie, mie
( postasul) Să ghicească cine ştie?
(Tâmplarul)
Sta la intersectie .
Si supravegheaza Toată ziua el vopseşte
Din orice directie Pereţii-i împodobeşte.
Cum se traverseaza. (Zugravul)
( agentul de circulatie)

Te ivata sa citesti
Sa scrii si sa socotesti Sub pământ adânc coboară,
Munca sa o pretuiesti DDin zori şi pană-n seară.
De vrei bun si drept sa cresti. Când urcă la suprafaţă
( invatatoarea) Negru-i tot, pe mâini, pe faţă.
(Minerul)
Cum îi spune celui care Apoi iar la drum porneşte.
Pune trenul în mişcare? (Şoferul)
(Mecanicul)

În costumele ciudate,
Pe sub ape-nvolburate, Cu undiţa stă să prindă
Caută orice noutate. Peştişorul năzdravan,
Toţi copiii s-o aflăm, Care vrea să se ascundă
Lucruri noi să învăţăm. Iute, sub un bolovan.
(Pescarul)
(Scafandrul)
La bunica-n sat trudeşte
Calul nărăvaş struneşte
Un „covrig” mare roteşte Copita îi îngrijeşte
Pe la curbe-ncetineşte, Şi pe loc o potcoveşte.
Doar în staţii mai opreşte, (Potcovarul)
La bunica in ograda
GHICITORI MATEMATICE Patru catelusi fac zarva.
Azorel, mai suparat,
Şase fluturi în grădină Repede-a fugit in sat.
Se rotesc lâng-o sulfină. Sa numaram inca-o data:
Mâţa stă şi mi-i pândeşte, Cati catelusi sunt in ograda?
Hector latră şi-i goneşte.
Doi din fluturii zglobii Cinci petale floarea are.
S-au ascuns în bălării, Una s-a scuturat.
Ceilalţi zboară tot mai sus. Cate au mai ramas?
Socotiţi-i: câţi s-au dus?
Mama n-a-mpartit frateste
Socoteşte binişor: Punga cu mere:
Dacă Miţu-Miţişor Din sase unul mi-a dat,
Ar bea şase ceşti cu lapte Cate au mai ramas?
Şi-ncă una? Ar bea.......
Sapte struguri am cumparat,
Opt broscuţe stau la sfat Unul am mancat.
Că vor să intre în lac. Sa-mi spui, frate,
Două nu vor, că-s fricoase, Au ramas doar...
Şi-au intrat în apă...... .
Opt randunici stau pe gard.
Doi copii merg la scoala, Una a zburat,
Unul intra-n clasa. Se scalda la soare.
Ia socoteste-acum, Cate mai sunt oare?
Cati mai sunt pe drum?

Trei broscute stau la soare,


Una in apa sare. Noua flori au rasarit,
Acum priveste spre mal, Una s-a ofilit.
Cate broaste-au mai ramas? Ia sa socotim din nou
Au ramas doar
Cati iepurasi pe campie
Merg dupa merinde?
Vrabiuta are-n cuib
Opt puisori galbui. Pe-o crenguta stau la sfat
Vine, iaca, inca unul. Doua vrabii si-un bondar.
Cati sa fie oare...? Scoteste acuma, draga,
Cate sunt pe craca?
Am luat de la alimentara
Sapte ciocolate-odata Doua caiete am cumparat,
Si una e la cuptor. Tata unul mi-a mai dat
Sa faca oare... Si le-a pus deoparte.
Cate sunt de toate?
Sase pestisori inoata 
In acvariul de la poarta,  O floare am desenat,
Dar n-am numarat bine: Inca una am taiat.
Unul este-n plus,  Ia spune, Dane,
Ce bine! Cate sunt de toate?
Socotiti acum, copii,
Cati pestisori or fi? În mănuşă sau ciorap
Câte degete Încap?
Din copac (cinci)
Cinci mere am luat
Si unul l-am gasit pe craca, Cartea ce-o păstrezi ca nouă
In copacul de la poarta. Câte scoarţe are?
Imi puteti spune mie (două)
Cate mere am in cutie?
Numără pe Îndelete
Roţile a trei triciclete.
Patru iepurasi (nouă)
Mici si dragalasi
Alearga pe campie. Câte colţuri, În total,
Iaca unul vine!
Are micul tău penar? Socotiţi: câţi în zăpadă
(opt) Au căzut pe drum grămadă?”

Câte stele lucitoare „Mândră e pestriţa mea!


Strălucesc În Carul Mare? N-are nimeni pui ca ea
(şapte) Patru umblă-ncolo-ncoace
Doi abia ies din găoace.
Câte, câte mici picioare Iar sub aripă mai are
Harnica albină are? încă patru ouşoare
(şase) Socotiţi şi veţi afla
Puişori, câţi va avea?”
Tricicleta lui Andrei
Câte roţi Învârte? Vine-o raţă pe un lac
(trei) Şi începe-a prinde peşte,
Apoi una mai soseşte.
Roaba care-o Împingi Întruna Adunate câte fac?
Câte roţi ea are?
(una) Pe câmpie sunt doi miei.
Negrii şi cu clopoţei.
Degetele, buni frăţâni Unul alb născut în urmă
Câte-s la-amândouă mâini? Se adaugă în turmă.
(zece) Vreau acum să-mi spui şi mie:
Câţi mieluţi sunt pe câmpie?
Cine-mi spune dintr-o dată
Câte colţuri are-o roată? Patru şoricei pe câmp
(zero)  Ronţăie grâu şi porumb.
Dup-un timp mai vine unul
„Cinci copiii pe-o sănioară Caţi servesc acum dejunul?
De pe deal ca vântul zboară
Ajungând în jos râzând Am cules azi din pădure
Doi în sanie mai sunt! Cinci coşuleţe cu mure.
Mai culeg un coşuleţ.
Spune-mi , dacă eşti isteţ
Care coşuri am cu mure Într-un cuib sunt şapte oua.
Adunate din pădure? Vor ieşi deci şapte pui.
Vine cucul din pădure
Într-un cuib sunt şapte oua. Şi depune oul lui.
Vor ieşi deci şapte pui. Câte-s toate, poţi să-mi spui?
Vine cucul din pădure
Şi depune oul lui. Pe o scoarţă de copac
Câte-s toate, poţi să-mi spui? Sunt opt gâze lucitoare.
Mai iese una la soare,
În poiana e o floare Adunate, câte fac?
Roşie e la culoare.
Încă noua-s galbene. Cine e ca o sageata
Socoteşte repede. Care este despicata ?
Câte flori cu toate sunt (cifra 1)
Şi se leagănă în vânt?!
O roata si inca-o roata
Am trei morcovi în paner Cate fac ?Spune o data !
Şi unul în frigider (1+1=2)
Câţi sunt toţi? Dacă vei ştii
Un măr galben vei primi. Tricicleta fuge tare!
Roti,imi spuneti,cate are?
Patru şoricei pe câmp (2+1=3)
Ronţăie grâu şi porumb.
Dup-un timp mai vine unul Cati pereti are-o odaie
Caţi servesc acum dejunul? Si cate picioare-o oaie ?
(patru)
Am în coş şase alune.
Dacă Irinel aduce Un lacat cu toarta-n jos
Încă o alună dulce, Cine e,ma rog frumos ?
Câte-s toate,de vei ştii, (cifra 6)
Un mar roşu vei primi.
Doi covrigi scosi de la copt Câti mieluţi sunt pe câmpie?
Seamana cu cifra…
(cifra 8)
În poiana minunată
Cine este desenat Stau de vorbă doi bursuci.
Ca un sase rasturnat ? Deodată-n graba mare
(cifra 9) Se zăreşte pe cărare
Un bursuc mai mititel.
Dintr-un cuib cu şase pui Spuneti, voi copii, acum
Doi din ei pleacă haihui. Câţi bursuci vor fi pe drum?
Sosind mama-rândunică.
A rămas înmărmurită. Trei alune şi o ghindă
Spuneţi, dacă aţi ghsit. Veveriţa vrea să strângă.
În cuib-câţi pui a gasit Câte fructe va avea
Veveriţa-n scorbura sa?
Răspuns:4pui
2) O răţuşcă şi-un răţoi
Având şapte pui vioi Am trei mere în paner
Au pornit cu veselie Şi unul în frigider.
Spre lacul de pe câmpie. Câte-s toate?
Trei puiuţi mai ştrengărei De vei ştii
Au plecat de lângă ei. Un măr galben vei primi.
Ceilalţi pui, fiind cuminţi,
I-au însoţit pe părinţi. Patru şoricei pe câmp
Spuneţi, dacă-aţi calculat, Ronţăie grâu şi porumb.
În lac, câţi pui au intrat? Dup-un timp mai vine unul.
Câţi servesc acum dejunul?
Pe câmpie sunt doi miei
Negri şi cu clopoţei. Am cules azi din pădure
Unul alb, născut în urmă Cinci coşuleţe cu mure.
Se adaugă la turmă. Mai culeg un coşuleţ.
Vreau acum să-mi spui şi mie: Spune-mi, dacă eşti isteţ
Câte coşuri am cu mure Vine gospodina ,care,
Adunate din pădure? Duce două la mâncare.
Câte vor rămâne ,oare?
Am în coş şase alune.
Dacă Irinel aduce  Cinci pisoi cam negrişori,
Încă o alună dulce, Şi alţi doi cam albiori,
Câte-s toate?De vei ştii Vin acum la numărat,
Un măr roşu vei primi. Dar, Petrică a uitat !
Spuneţi bine, fără frică:
Într-un cuib sunt şapte ouă. Cati pisoi are Petrica?
Vor ieşi deci şapte pui.
Vine-o mierlă din pădure  Am tot stat, şi-am numărat,
Şi depune oul ei. 7 raţe înoată-n lac.
Câte-s toate?Poţi să-mi spui? Dacă una ar pieri,
În lac câte vor mai fi?
Pe o scoarţă de copac
Sunt opt gâze lucitoare.  La tulpina unui castan ,
Mai iese una la soare. Stă la pândă un motan.
Adunate, câte fac? Mai colea lângă portiţă ,
Stau opt motănaşi şi-o mâţă.
Nouă raţe şi-un răţoi Calculaţi acuma voi,
Numără din doi în doi. Membrii familiei:”PISOI”
Adunate, câte fac
Păsările de pe lac? 4 pitici merg la plimbare,
 Unul e în depărtare.
 Nouă berze stau pe baltă. Spuneţi câţi pitici vor fi ,
Dacă numai una pleacă , Dacă ei s-or întâlni?
Câte vor mai fi pe baltă ?
Spune, dacă ştii ,îndată!

 În cuibarul său ,găina,


Are cinci ouă acuma.