Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
ED.IVASCU FLORICA TURCENI
GRADINITA NR. 1
2
Ghicitori pentru copii
(Ariciul)
Noi cu acul tragem aţa,
Are zeci de ace groase El cu ace-şi apără viaţa!
Dar nu ţese nici nu coase. (Ariciul)
(Ariciul)
Trece paşa pe uliţe În cojoc întors pe dos
Cu trei mii de suliţe. Mormăind morocănos,
(Ariciul) Umblă pustnic prin pădure
După miere, după mure.
Cine trece-ncet pe uliţi Vara-l vezi după vânat,
Înarmat cu mii de suliţi? Iarna stă-n bordei culcat.
(Ariciul) Când dezgheţurile vin,
S-a trezit şi…
Are capul plin de ace. (Moş Martin)
De-l atingi, el ghem se face!
(Ariciul) Umblă moşul prin pădure
După zmeură şi mure!
Dar pricepi, (Ursul)
N-are păr, ci numai ţepi!
(Ariciul) Ştiţi voi cine umblă după mure
Şi trăieşte în pădure ?
Se tot plimbă fără grabă (Ursul)
Şi prin iarbă are treabă.
Dacă simte un duşman, În bârlog petrece iarna,
Se preschimbă-n buzdugan. La prisacă merge vara.
De-ai avea două cojoace, Mor, mor, mor...
Tot nu poţi scăpa de ace. (Ursul)
(Ariciul)
Vara umblă după miere,
Pe luncă şi prin zăvoaie Iarna doarme să prindă putere.
Scoate moşul muşuroaie! (Ursul)
(Cârtiţa)
Cu cojoacă şi desculţ
Umblă mormăind prin munţi!
Lenevos cum e, nu şagă, (Vulpea)
Doarme dup-o vară-ntreagă
Şi visează el, vezi bine, Cumetriţa cea şireată
Numai miere de albine. Vine-adesea prin vecini
(Ursul) Şi-amatoare se arată
De a “cumpăra” găini.
Mormăind de zor prin iarbă,
La albina vine-n grabă (Vulpea)
Miere să îi dea şi lui Roşcovana cea isteaţă
Să mănânce cu ai săi pui. Umblă pe la cotineaţă.
(Ursul) (Vulpea)
Coada ei e stufoasă,
Iarna-şi vâră nasu-n blană De găini ea nu se lasă.
Şi din unghii îşi sug hrană, (Vulpea)
Iar vara, sus pe munţi,
Zmeură culeg desculţi. Roşioară şi codată
(Urşii) Umblă noaptea prin poiată
Şi la noi şi la vecini,
Blana roşcată,frumoasă, Ca să „cumpere” găini.
Coada-i lungă şi stufoasă, De plătit, nu le plăteşte
Vine noaptea prin gradină, Şi pe loc le jumuleşte,
Fură-o raţă şi-o găină. Hoaţa aste, cum se numeşte?
(Vulpea) Ştiţi cum se numeşte?
(Vulpea)
În scurteică îmbrăcată,
Dă târcoale la poiată.
Şi tot umblă prin pădure, Plimbă-te codată
Ca ceva-ceva să fure. Cu blana roşcată
(Vulpea) Prin pădurea toată,
Dar nu prin poiată,
Ce să fure dacă n-are? Că Grivei, de vine,
Pare moartă-n drumul mare. Va fi vai de tine!
Despre cine vorba este? (Vulpea)
O cunoaşteţi din poveste.
(Vulpea) Cumătra cea roşcată
Şi din fire e şireată,
Cine-i doamna roşcovană, Se furişează-n grădini,
Ce-şi tot plimbă mândra blană Dând iama pe la găini.
De ici, acolo prin vecini, (Vulpea)
Rost să facă de găini?
(Vulpea) Îl zăreşti cam de departe,
Că-i sticlesc ochii în noapte,
Cu coada stufoasă, Lângă stână stă la pândă
Cu bot ascuţit, Ca să-i pice-o oaie blândă.
La coteţul nostru (Lupul)
Des a nimerit.
(Vulpea) Pădurar cu şubă sură,
Ce păzeşte, asta fură.
Găini, pui şi raţe, Lacom, hrăpăreţ, avan
Ia tot ce găseşte, S-ar tocmi la oi cioban.
Hoaţa asta spuneţi: (Lupul)
(Veveriţa)
Pădurile ocoleşte,
După miel se prăpădeşte Toată lumea-aşa îi spune:
Şi tot strigă: hau, hau, hau!... „Mâncătoarea de alune”.
Multă pradă vreau să iau. Ronţăind cu dinţişorii,
(Lupul) Macină ca roata morii.
(Veveriţa)
Sare iute pe crenguţe
Cu alune în lăbuţe. Casă, ca o gospodină,
Şi roşcată e blăniţa. Are o cămară plină,
Cin-să fie? Crengile-o-ndrăgesc şi-o saltă
(Veveriţa) De pe una pe cealaltă.
(Veveriţa)
O sportivă cu renume
Umblă-n pomi după alune. Flăcăruie, flacără
(Veveriţa) Iute se mai caţără!
Uite-o, nu e!
Tuş ghiduş, coadă roşcată Uite-o, nu e!
Peste cetini aruncată. Mică e, dar coada-i mare,
(Veveriţa) Pe copaci în fugă suie
Şi din creangă-n creangă sare.
Ronţăie nuci şi alune Roade nuci, îi plac alune…
Sare graţioasă, Cum o cheamă? Haide, spune!
Coada-i e stufoasă – De-i vezi flacăra-codiţă,
De-o ghiceşti, îndată spune! Strigi îndată…
(Veveriţa) (Veveriţă)
(girafa)
(Albina)
Mici pitici cu felinare Şi face pagubă mare,
Umbla noaptea pe carare. De ţipă copacii: "Vai"!
(Licurici) Noi muncim vara intreaga,
Sa o dam din casa afara,
Ca-i urata si murdara!
Toata ziua leneveste (Musca)
La albine locuieste.
(Bondar) Turma mica, târâtoare,
Paste-n pomi, nu pe ogoare!
Care gâză stricătoare (Omizile)
Apare în luna mai
(Cărăbuşul) Iedul cu şase picioare
Vrea ca lanul să doboare!
Colorat e ca o floare, (Lăcusta)
Trupul fin si mic el are,
Zboara vara pe câmpie, Gospodinei cand nu-i place
Spuneti ce-ar putea sa fie. Curatenie sa fie,
( fluturele) In odaie el ii face
Ditamai... tesatorie.
Mică, dar voinică, (Paianjenul)
În spate ridică
Sacul cu povară, Cine-i mic, mititel,
Să-l ducă la moară. De te sperii de el?
(Furnica) (Puricele)
Învelită cu verdeaţă,
Înăuntru miere ţine, GHICITORI DESPRE LEGUME
Minunat e de bronzata.
(castana) Nas la omul de zapada
Iepurele vrea sa-l roada.
(Morcovul) (Varza)
.E rotundă, e şi mică,
Copăiţe cu bobite, De departe e venită,
Agăţate printre viţe! Şi de copii mult dorită.
(Păstăile de fasole) La masă când o gustăm,
Sigur o apreciem.
Sora ei e portocala,
E cu miezul roş aprins, Să o mănânci te-mbie;
Cum o cheamă?Hei!…te-ai
prins? Din ţări calde e adusă
(Mandarina) Şi-n fructieră este pusă.
(Portocala)
De departe e venită,
Coaptă e mai renumită. Suntem fructe colorate,
Cum arată stai că-ţi spun? Suntem foarte parfumate,
Doar ascultă-mă acum: Suntem cam zemoase,
E o pară mai zbârcită, Dar suntem foarte gustoase.
Ca desert e mult dorită. Una-i acră, alta-i dulce,
Maronie la culoare Din ţările calde ni s-aduce?
Cum se cheamă ştii tu oare? (Lămâia şi portocala)
(Smochina)
Seamănă cu-n castravete
De prin ţări de peste mări, Dar e galbenă, nu-i verde.
Au ajuns nişte ciorchini. Maimuţica de-ar avea
Fructele de sunt uscate, Toată ziua ar mânca.
Pot fii chiar şi măcinate. (Banana)
„Hrana zeilor” le spune,
Noi le dăm însă alt nume.
(Curmale) De vorbeşti de ea, pe dată
Gura-ţi lasă numai apă;
Tărtăcuţă aromată Galbenă şi parfumataă
Ca un morcov colorată, Bună e la citronadă!
Din ţări calde cumpărată! (Lămâia)
(Portocala)
Suntem fructe colorate,
O minge portocalie Suntem foarte parfumate,
Suntem şi foarte zemoase, Pomul a înmugurit.
Dar sunt şi mai gustoase. Ce anotimp a sosit?
Una-i acră, alta-i dulce, (Primăvara)
Din ţările calde suntem aduse? Cine aduce iar în ţară
(Lămâia şi portocala) Mândre păsări călătoare,
Îmbracă grădina-n floare
Şi-ncălzeşte vremea afară?
(Primăvara)
Iarna-n frig, vara la soare, Ziua se măreşte,
Neschimbat e la culoare! Zăpada se topeşte,
(bradul) Grădina a-nverzit,
Ce anotimp a sosit?
Sus pe coama munţilor, (Primăvara)
Munţilor, cărunţilor, Ghioceii sunt pe câmpuri,
Stă voinicul cel ţepos Rândunelele în crânguri,
Veşnic verde şi frumos. Copacii înmuguresc,
(bradul) Pe cine vestesc?
(Primăvara)
Sus pe culmi înalte creşte, Spicele înalte şi bogate
Lumea-n case îl pofteşte, Pe câmpii stau înălţate,
Îi dă daruri să le ţină Iar la munte şi la mare
Şi potire de lumină! Merg copiii să stea la soare.
(bradul) Cred că-i uşor de ghicit
Ce anotimp a sosit?
GHICITORI DESPRE (Vara)
ANOTIMPURI
De arşiţă mare
Zăpada s-a topit, Se coace grâul sub soare,
Ghiocelul a răsărit, Copiii merg la scăldat,
În ce anotimp am intrat? Şi la şcoală
(Vara) Mergem noi?
(Toamna)
Este cald şi veselie,
A-nceput vacanţa mare, Frunza-ngălbeneşte,
E plăcut să stai la soare, Vremea se răceşte,
Dar, ce anotimp e oare? Vacanţa s-a sfârşit,
Cine a venit?
(Vara) (Toamna)
Are raze, străluceşte, Cine vine cu steluţe
Chiar de sus ne dogoreşte? Albe-n frunte
(Soarele) Dinspre munte?
Anotimpul frunzelor uscate, (Iarna)
Lăzilor cu roade încărcate. A venit baba din munti
Anotimpu-n care noaptea creşte Peste rauri facand punti
Şi în care vremea se răceşte. Si a prins spunand povesti
(Toamna) Flori de gheata la feresti.
Frunzele pe ramuri (Iarna)
Au îngălbenit Totu-i îngheţat în drum,
Plouă, plouă-ntruna Florile-s pe geam acum,
Cine a sosit? În sobă focul trosneşte,
(Toamna) Spune, ce anotimp este?
Ştiţi voi oare, copilaşi, (Iarna)
Cine lasă pomi golaşi? Primii fulgi de nea
Cine-aduce ploi mărunte Stau în palma mea.
Şi nespus de multe fructe? Te întreb, că sunt grăbit,
(Toamna) Ce anotimp a venit?
Când culesul (Iarna)
E în toi
Parc-ar fi niste petale, A doua rodeşte,
Ori stelute ce danseaza A treia vestejeşte,
Norii le presara iarna A patra se usucă.
Si pe gene ti le asaza. (Cele patru anotimpuri)
(Fulgii de nea) Tata soare
Tot cu vârfu-n jos Patru fete are:
Creşte, mereu creşte, Prima îngheţată,
Soare-l dă jos! A doua dezgheţată,
Gerul îl ocroteşte! A treia rodeşte,
(Ţurţurul de gheaţă A patra strânge şi agoniseşte.
Cine-i meşter iscusit Împreună soarele nu le-
Şi cu iarna a venit ntâlneşte;
Şi-n fiecare dimineaţă Să vedem, cine ghiceşte?
Îmi pictează flori de gheaţă? (Anotimpurile)
(Gerul)
Moale, alba si pufoasa
Pentru camp e haina groasa. Surori patru sunt pe lume
(Zapada) Care n-au acelaşi nume;
Am un pom. Deşi e mare, Una trece prin ninsori,
Numai patru ramuri are: Alta calcă printre flori,
Una florile-nfloreşte, Una seceră secară,
Alta fructele rodeşte, Alta-acasă rodul cară.
Alta frunza-ngălbeneşte, (Anotimpurile)
Iar a patra friguroasă
Prinde strai de-argint pe casă. Suntem patru surioare
(anul cu anotimpurile) Omului folositoare.
Îi aducem daruri mii,
Am un copac cu patru crengi: Bucurii pentru copii!
Una înverzeşte,
Ghici ghicitoare, cine sunt cele În văzduh plutesc,
patru surioare? Pământul eu îl albesc.
(Anotimpurile)
De mă prinzi în mâna ta,
Patru surori gemene Las o lacrimă pe ea. (Zăpada)
Par să nu se-asemene.
Una ţese flori pe ramuri, Ca făina, alb se cerne,
Alta ţese flori pe geamuri; Alb covor ea se aşterne.
Una coase în câmpii, (Zăpada)
Holde galbene-aurii.
Cealaltă ne cheamă-n vie Nu-i făină, dar se cerne.
La cules de razachie. Nu-i covor, dar se aşterne.
Patru surori gemene (Zăpada)
Par să nu se-asemene,
Dar noi ştim de mult că toate Ce e alb şi cade din cer iarna?
Sunt la fel de minunate. (Zăpada)
(Anotimpurile)
Din argint, cernut din cer,
Doisprezece fraţi aleargă, Ţese iarna lăicer,
Anul cât este de lung; Şi-l întinde, alb şi mare,
Fug de zor prin lumea-ntreagă, Să-ţi ia ochii până-n zare.
Niciodată nu se-ajung. (Zăpada)
(Lunile anului)
Albă plapumă şi moale Sunt albă şi pufoasă,
S-a întins pe deal, pe vale, Mă aştern pe străzi, pe case,
Iar când vine primăvara, Bulgări moi eu fac din ea
Se topeşte plăpumioara. Şi un mare om de nea.
(Zăpada) (Zăpada)
Cine-i meşter iscusit Şi când soarele-ncălzeşte,
Şi cu iarna a venit Nu-l mai vezi, că se topeşte.
Şi-n fiecare dimineaţă (Omul de zăpadă)
Îmi pictează flori de gheaţă?
(Gerul) Stă pe loc şi nici nu-i pasă
Şi-i atâta de răcit!
Pe fereastră prinde flori Dar nu vrea să vină-n casă...
Şi-n obraji lasă bujori. (Gerul) Că nu-i place! - L-aţi ghicit?
(Omul de zăpadă)
Cine pune peste noapte
Un pod zdravăn peste ape? Când nu e zăpadă
(Gerul) Doarme în ogradă,
Dar când ninge-afară
Tot cu vârfu-n jos Cu copiii zboară. (Sania)
Creşte, mereu creşte,
Soare-l dă jos! Are tălpi, n-are picioare,
Gerul îl ocroteşte! Fuge iute doar la vale,
(Ţurţurele de gheaţă) Iar la deal, urcă agale. (Sania)
Ce sede in apa
Cinci pitici
Si tot se adapa,
Cinci voinici...
Omul imbatraneste,
Cat ii vezi de mititei,
Ea nu putrezeste.
Faci cu ei
(limba)
Tot ce vrei.
Scrii,
Nu e laie,
Joci mingea,
Nici balaie,
Impletesti,
Nu e brici,
Palate construiesti.
(degetele)
Ca briciul taie. GHICITORI DESPRE CULORI
(limba)
Am un măr rotund şi mare
Furculita cu cinci dinti Copt e rumenit la soare
Capatata din parinti. Să-mi răspundeţi la-ntrebare :
(mana) Mărul ce culoare are ?
Aţi ghicit, bătut de soare,
Ce nu poti cantari? Măru-i roşu la culoare.
(mintea)
Iată altă întrebare :
Am un ciocanas de piele Iarba ce culoare are ?
Cu doua gaurele. Iarba-i verde, dar uscată,
(nasul) E în galben colorată.
Să vă-ntreb si altceva :
Am doua ape-aprinse, Primăvara, de sub nea,
Sub doua paturi intinse. Ies la soare violete,
Ghici ce sunt? Dar să-mi spuneţi ce culoare
(ochii) Au aceste mici buchete ?
Violeta cum să fie ?
Am doi frati, Violet ! Cine nu ştie ?
Care nu se pot vedea.
(obrajii)
GHICITORI DESPRE MESERII
Am doua surori gemene
Ce dorm in picioare. Ea ne e a doua mamă
(sprancenele) Şi ne învaţă doar la şcoală.
(învăţătoarea)
Cumpăna si cu mistria
Îi arată meseria. Dimineaţa îţi zâmbeşte
(zidarul) Când la grădiniţă vii
De n-ar fi el să umble la motor, Pentru şcoală pregăteşte
N-ai sui în ascensor. Grupa-ntreagă de copii...
(mecanicul) (educatoarea)
Te ivata sa citesti
Sa scrii si sa socotesti Sub pământ adânc coboară,
Munca sa o pretuiesti DDin zori şi pană-n seară.
De vrei bun si drept sa cresti. Când urcă la suprafaţă
( invatatoarea) Negru-i tot, pe mâini, pe faţă.
(Minerul)
Cum îi spune celui care Apoi iar la drum porneşte.
Pune trenul în mişcare? (Şoferul)
(Mecanicul)
În costumele ciudate,
Pe sub ape-nvolburate, Cu undiţa stă să prindă
Caută orice noutate. Peştişorul năzdravan,
Toţi copiii s-o aflăm, Care vrea să se ascundă
Lucruri noi să învăţăm. Iute, sub un bolovan.
(Pescarul)
(Scafandrul)
La bunica-n sat trudeşte
Calul nărăvaş struneşte
Un „covrig” mare roteşte Copita îi îngrijeşte
Pe la curbe-ncetineşte, Şi pe loc o potcoveşte.
Doar în staţii mai opreşte, (Potcovarul)
La bunica in ograda
GHICITORI MATEMATICE Patru catelusi fac zarva.
Azorel, mai suparat,
Şase fluturi în grădină Repede-a fugit in sat.
Se rotesc lâng-o sulfină. Sa numaram inca-o data:
Mâţa stă şi mi-i pândeşte, Cati catelusi sunt in ograda?
Hector latră şi-i goneşte.
Doi din fluturii zglobii Cinci petale floarea are.
S-au ascuns în bălării, Una s-a scuturat.
Ceilalţi zboară tot mai sus. Cate au mai ramas?
Socotiţi-i: câţi s-au dus?
Mama n-a-mpartit frateste
Socoteşte binişor: Punga cu mere:
Dacă Miţu-Miţişor Din sase unul mi-a dat,
Ar bea şase ceşti cu lapte Cate au mai ramas?
Şi-ncă una? Ar bea.......
Sapte struguri am cumparat,
Opt broscuţe stau la sfat Unul am mancat.
Că vor să intre în lac. Sa-mi spui, frate,
Două nu vor, că-s fricoase, Au ramas doar...
Şi-au intrat în apă...... .
Opt randunici stau pe gard.
Doi copii merg la scoala, Una a zburat,
Unul intra-n clasa. Se scalda la soare.
Ia socoteste-acum, Cate mai sunt oare?
Cati mai sunt pe drum?