Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Coordonator:
Masterand:
În etapa actuală, succesul, performanţa şi competitivitatea organizaţiilor
depind în cea mai mare măsură de conţinutul şi calitatea managementului resurselor
umane. Selecţia reprezintă una din activităţile de bază ale managementului personalului,
care trebuie privită ca un proces de armonizare între cerinţele unei funcţii şi
capacităţile fizice şi psiho-intelectuale ale candidatului selecţionat. Această concordanţă
determină cantitatea şi calitatea muncii angajatului, precum şi costurile pregătirii şi
operării. Angajaţii incapabili de a realiza cantitatea şi calitatea muncii aşteptate pot costa
organizaţia mulţi bani, timp şi unele dificultăţi. O asemenea concordanţă între cerinţele
postului şi capacităţile angajatului este importantăşi pentru persoana care solicită funcţia
respectivă. O alegere greşită a profesiei sau plasarea într-o funcţie nepotrivită duc la eforturi
şi timp suplimentar pentru angajat, care ar putea folosi experienţa sa mai bine în altă
funcţie. În trecut, selecţia personalului era considerată o decizie luată, în cele mai
multe cazuri, informal şi bazatăîndeosebi pe preferinţele subiective ale patronului. Astăzi
selecţia reprezintă mult mai mult decât un proces bazat pe intuiţie, consecinţele acesteia
asupra organizaţiei fiind primordiale.
Selecţia resurselor umane reprezintă procesul prin care se alege, conform unor
criterii stabilite în prealabil, candidatul care corespunde cel mai bine după calităţile
profesionale postului vacant .La baza procesului de selecţie stau diverse metode şi tehnici care
uşurează efortul organizaţiei de luare a deciziei finale. Astfel, selecţia se poate efectua pe
cale empirică,bazându-se pe recomandări, impresii, modul de prezentare la interviu, aspect
fizic, sau pe caleştiinţifică, utilizând criterii riguroase de alegere şi folosind drept metode
de selecţie testele, chestionarele, probele practice, printre care putem enumera caracteristicile
postului, calitatea candidaţilor, experienţa.
Teste de inteligenţă:
Această categorie de teste are în vedere cuantificarea atât a aptitudinilor generale cât şi a celor
speciale.
a) Dintre aptitudinile generale amintim: memoria, atenţia, inteligenţa, spiritul de observaţie.
Testele de memorie cuantifică cantitatea de informaţii stocată de un subiect, procedeele
folosite în memorare, fidelitatea materialului memorat, prezenţa sau absenţa scopului în
memorare. În funţie de aceste criterii avem mai multe tipuri de teste şi anume:
teste de memorare voluntară;
teste de memorare involuntară;
teste de memorare mecanică;
teste de memorare logică;
teste de memorare verbală;
teste de memorare non-verbală.
Testele de atenţie au în vedere tipul de atenţie, volumul, stabilitatea şi flexibilitatea ei.
Astfel, în practică vom întâlni:
teste de atenţie voluntară;
teste de atenţie involuntară;
teste de atenţie concentrată;
teste de atenţie distributivă;
teste de volum ale atenţiei.
Testele de spirit de observaţie se aplică întotdeauna cu testele de atenţie şi au în vedere
sesizarea absenţei, prezenţei sau modificării anumitor stimuli.
b) A doua categorie de teste de aptitudini sunt testele de aptitudini speciale, care poartă
denumirea domeniului pentru care urmează să fie selecţionat un candidat. Aceste teste caută să
diferenţieze candidaţii în primul rând după specificul profesiei şi abia apoi după trăsăturile
generale. Din această categorie fac parte:
teste de aptitudini de conducere;
teste de aptitudini de organizare;
teste de aptitudini tehnice, literare, muzicale etc.
Teste de personalitate:
Teste de performanţă: