Vol.

XL
 ACADEMIA ROMÂNĂ

SECłIA DE ŞTIINłE ISTORICE ŞI ARHEOLOGIE

COMITETUL DE COORDONARE:

Acad. CAMIL MUREŞANU, acad. ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU,

prof. univ. dr. IOAN CAPROŞU

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

 ACADEMIA ROMÂNĂ
INSTITUTUL DE ISTORIE „NICOLAE IORGA”

XL
(1655)
VOLUM ÎNTOCMIT DE:

OANA RIZESCU,
FLORINA-MANUELA CONSTANTIN,
ANDREEA-ROXANA IANCU

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

Bucureşti, 2013
 Copyright © Editura Academiei Române, 2013.
Toate drepturile asupra acestei ediŃii sunt rezervate editurii.

Adresa: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5
050711, Bucureşti, România
Tel.: 4021-3188106; 4021-3188146;
Fax: 4021-3182444
E-mail: edacad@ear.ro
Adresa web: www.ear.ro

ReferenŃi: Dr. Ştefan Andreescu

Dr. Violeta Barbu

Redactor: Ana BOROŞ

Tehnoredactor: Daniela FLORESCU
Coperta: Mariana ŞERBĂNESCU

Bun de tipar: 12.11.2013 Format: 16/70×100

Coli de tipar: 00,00 Tiraj: 000 exemplare
9(498) (001 − 12)
C.Z. pentru biblioteci mari: 
9(498.1)«1655»(001 − 12)
C.Z. pentru biblioteci mici: 9
 STUDIU INTRODUCTIV

1. INVENTARUL DOCUMENTAR ŞI LOCUL DE PĂSTRARE

Volumul XL din seria B a colecŃiei Documenta Romaniae Historica cuprinde

documente, rezumate, menŃiuni ale unor acte interne emise în łara Românească în
anul 1655 şi aparatul critic al acestora. Pentru această ediŃie am folosit fişele de
semnalare a documentelor, fişele bibliografice şi transcrierile realizate de-a lungul
timpului de colectivul de „Izvoare şi instrumente de lucru” de la Institutului de
Istorie „Nicolae Iorga”. Acestora li s-au adăugat cataloagele de documente şi
inventarele instituŃiilor româneşti şi străine ce au în custodie documente istorice
româneşti.
Verificarea autenticităŃii, a datelor cronologice şi examenul intern al documentelor
semnalate a dus la păstrarea a 320 de documente şi rezumate. De asemenea, menŃiuni
de documente din manuscrise sau din publicaŃii au fost introduse în volum şi
numerotate în continuare de la 320 la 338, indexate şi fără a mai fi semnalate în
lista de rezumate a volumului.
După forma în care ni s-au transmis, 233 de documente sunt originale
(212 româneşti, 20 slave şi 1 grecesc), 58 de copii, 22 de rezumate (20 româneşti şi
2 greceşti). Cea mai mare parte din ele, 211, provin din fondurile de la DANIC din
Bucureşti din care 2 sunt din Grecia şi sunt editate după microfilm (doc. 9, 299).
Acestora li se adaugă 108 documente ce provin din alte 9 depozite din Ńară şi 1 din
străinătate sau preluate din 7 publicaŃii distincte, româneşti sau străine, unde au fost
editate sau rezumate de: Constantin Aricescu, Nicolae Iorga, Şt. D. Greceanu,
Gh. Ghibănescu, Al. Ştefulescu, Daniela Lupu, Alexandru GaiŃă, Dumitru Năstase
şi Florin Marinescu. Astfel: 59 de documente provin de la B.A.R. (doc. 1, 10, 15,
16, 18, 23, 24, 26, 28, 31, 32, 36, 39, 43, 46, 49, 52, 53, 68, 70, 76, 84, 87, 88, 91,
92, 96, 98, 99, 101, 239, 110, 116, 126, 130, 134, 136, 137, 141, 155, 159, 162,
167, 174, 178, 179, 181, 185, 196, 197, 208, 213, 215, 216, 217, 218, 229, 230,
235, 236, 242, 248, 266, 275, 283, 287, 306, 307, 315), depozit îmbogăŃit
substanŃial după retrocedarea de către DANIC a colecŃiei Documente istorice, 8 de
la Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti (doc. 6, 8, 121, 142, 187,
202, 264, 304), 7 din colecŃiile speciale ale Bibliotecii NaŃionale (doc. 47, 85, 144,
150, 151, 222, 308), 7 de la Sucursala JudeŃeană a Arhivelor NaŃionale Dolj
(doc. 35, 104, 140, 143, 180, 256, 293), 5 din Grecia, de la mănăstirea Simonopetra
(doc. 104, 140, 180, 193, 293), 3 de la Muzeul Gorjului din Târgu Jiu (doc. 114,

V
156, 190), 2 de la Muzeul Olteniei din Craiova (doc. 157, 319), 1 de la Sucursala
JudeŃeană a Arhivelor NaŃionale DâmboviŃa (doc. 195), 1 de la Sucursala
JudeŃeană a Arhivelor NaŃionale Prahova (doc. 316), 1 de la Sucursala JudeŃeană
a Arhivelor NaŃionale Vâlcea (doc. 54).
Din publicaŃii sunt doc. 13, 109, 113, 166, 244, 292, 294.
Pentru un document am folosit transcrierea acestuia din arhiva departamentului
de „Surse, instrumente de lucru şi istorie socială” de la Institutul de Istorie
„Nicolae Iorga” (doc. 44), realizată cu mult timp în urmă, înainte de 1989, după o
colecŃie privată românească.
Un document, nr. 131, păstrat în original în arhiva mănăstirii Dochiaru de la
Muntele Athos, a fost editat după o copie păstrată la DANIC.
În fine, rezumatele provin din diverse fonduri, 12 de la DANIC, 8 de la
B.A.R., 1 de la Sucursala judeŃeană a Arhivelor NaŃionale Vâlcea iar 3 din publicaŃii
au fost introduse în volum pe poziŃiile: 3, 23, 49, 54, 68, 70, 80, 83, 101, 168, 209,
207, 208, 210, 211, 212, 213, 214, 236, 267, 292, 294, 310.
Membrii echipei mulŃumesc tuturor celor care au facilitat lucrul la acest volum,
directorilor instituŃiilor mai sus amintite pentru acordarea accesului la originale,
precum şi cercetătorilor şi custozilor pentru colaborarea oferită pe parcursul întregului
proces de editare a documentelor: domnului Petronel Zahariuc (Universitatea
„Al. I. Cuza” din Iaşi, fără al cărui sprijin generos nu am avea în volum textul
documentelor de la Simonopetra), doamnei Mirela Comănescu (DANIC, pentru
sprijinul oferit în obŃinerea documentelor de la sucursalele judeŃene ale arhivelor),
domnişoarei Adriana Dumitran (B.N., C.S., graŃie căreia colecŃia de documente a
instituŃiei este complet digitalizată), doamnelor Liana Năstăselu şi Mariana
Cristescu (B.A.R., datorită cărora lucrul cu o colecŃie recent transferată a fost mult
uşurat), domnului Dragoş Dolea (Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., pentru
promptitudine şi colegialitate). Sprijinul lor colegial a fost cu atât mai important, cu
cât 3 depozite importante (B.A.R., Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., B.N., C.S.)
erau în proces de mutare a colecŃiilor de documente.

2. DATAREA DOCUMENTELOR

Documentele reŃinute pentru publicare poartă văleatul 7163 (ianuarie-august)

şi 7164 (septembrie-decembrie), cărora li se adaugă 17 documente cu dată lărgită,
care au văleatul exprimat 7164 (doc. 198–214).
Cea mai mare parte a documentelor reŃinute pentru publicare posedă indicaŃii
cronologice complete: an, lună, zi, iar 5 nu au ziua exprimată (doc. 6, 45, 55, 147, 215).
Au mai fost reŃinute pentru acest volum acele documente care deşi nu au data
exprimată explicit, potrivit informaŃiilor conŃinute, pot fi plasate în acest an. Unele
din ele au fost introduse în volum pe primele trei poziŃii, cu circa 1655 (doc. 1, 2, 3),
motivându-se pentru fiecare ce elemente au condus la păstrarea lor, alte 19 au fost
intercalate în interiorul volumului, atunci când diferite elemente de conŃinut

VI
(răscoala seimenilor, vânzări precedente, istoria unui proces juridic sau existenŃa
aceloraşi persoane în alte documente din acest an) au permis indicarea unor date
mai exacte (doc. 7, 17, 42, 50, 54, 59, 74, 88, 102, 103, 105, 122, 161, 216, 239,
242, 268, 311).
Nu a fost introdus un document românesc celebru, scrisoarea din 20 mai 1655 a
mitropolitului Ignatie şi a boierilor Ńării adresată principelui Ardealului, Gheorghe
Rákóczy, păstrată în copie la DANIC (Fond Brătianu, ds. I/17, f. 14–14v). Criteriile
folosite pentru evaluarea oportunităŃii introducerii diferitelor documente în seriile
colecŃiei Documenta Romaniae Historica şi care respectă locul de provenienŃă precum
şi relaŃiile dintre Moldova, łara Românească şi Transilvania, plasează în cadrul
seriei D, cea dedicată relaŃiilor dintre cele trei Ńări, documentele cu emitenŃi originari
din łara Românească, dar care activează în momentul emiterii în afara Ńării. Acest
document este cunoscut publicului şi integrat circuitului ştiintific, fiind publicat de
Nicolae Iorga1 şi rezumat pe larg în Catalogul documentelor łării Româneşti2, fiind
folosit în interpretările istorice de I. C. Filitti3, Nicolae Stoicescu4, Lidia Demény,
Ludovic Demény5, Paul Cernovodeanu6, etc. Atragem atenŃia asupra faptului că
informaŃiile conŃinute în acest document, coroborate cu cele furnizate de alte
documente cuprinse în acest volum, plasează mai bine acŃiunile boierilor şi ale
domnului Constantin Şerban în contextul faptelor petrecute în 1655.
S-a datat după divan documentul slav cu cota B.A.R., Doc. ist., MCLXXII/13,
deşi are data clar exprimată, 5 ianuarie, şi este scris de un logofăt cu experienŃă
(doc. 239). Membrii divanului menŃionaŃi la această dată – Chirca, mare ban al
Craiovei, Gheorghe, mare vornic, Stroe, mare logofăt, Pârvul, mare vistier, Pană,
mare spătar, Barbul, mare clucer, Radu, mare stolnic, Radul, mare comis, Radul,
mare paharnic, Mâinea, mare sluger, ColŃea, mare pitar –, aparŃin unei formule care
se va impune abia la sfârşitul lunii septembrie (vezi şi tabelul de mai jos).
Hotărâtoare pentru datarea acestuia ca fiind posterioară datei de 30 septembrie a
fost atestarea prezenŃei în divan a marelui paharnic Radul-Mihail Tântăveanu, frate
după mamă cu domnul Constantin Şerban, atestat prima oară în această funcŃie în
documentul original 238, din 30 septembrie 1655. Dacă funcŃiilor de mare ban,
mare vornic, mare logofăt, mare vistier şi mare clucer le sunt asociate numele
ocupanŃilor chiar mai devreme, într-un document păstrat sub formă de copie din
1
Nicolae Iorga, Studii şi documente cu privire la istoria romînilor, Bucureşti, 1906, vol. IV,
p. 33–36.
2
Catalogul documentelor łării Româneşti, vol. VIII (1654–1656), îngrijit de Marcel-Dumitru
Ciucă, Silvia Vătafu Găitan, Dragoş Şesan, Mirela Comănescu, Bucureşti, 2006, nr. 615.
3
I.C. Filitti, Ctitori de la Plăviceni-Olt şi neamul doamnei Stancăi, în „Arhivele Olteniei”,
an VI, 1927, nr. 32–33, p. 279.
4
Nicolae Stoicescu, DicŃionarul marilor dregători din łara Românească şi Moldova, sec. XIV–XVII,
Bucureşti, 1971; Idem, Constantin Şerban, Bucureşti, 1990.
5
Lidia A. Demény, Ludovic Demény şi Nicolae Stoicescu, Răscoala seimenilor sau răscoală
populară: 1655. łara Românească, Bucureşti, 1968.
6
Paul Cernovodeanu, Răscoala seimenilor şi dorobanŃilor din Bucureşti la 1655, Bucureşti,
1961.

VII
21 septembrie (doc. 230), pentru ceilalŃi membri ai divanului spaŃiile pentru nume
sunt marcate cu locuri albe. După data de 11 mai, când este emis ultimul document
cu divan din prima parte a anului (doc. 155) şi până la 21 septembrie, când se reia
procedura de întărire a hotărârilor domneşti având martori membrii divanului
(doc. 230), actele domneşti sunt expresia autorităŃii depline a domnului, marcată
prin formula „însăşi spusa domnului”. Atestarea marelui paharnic Radu în doc. din
30 septembrie corectează şi informaŃiile înregistrate pentru acest demnitar în
DicŃionarul marilor dregători, care reŃine data de 13 octombrie pentru intrarea
acestuia în funcŃie7.
Un document păstrat în copie din 25 august, avându-l ca emitent pe Stroe
Fiera Leurdeanu în calitate de mare vornic, în ciuda faptului că aparŃine unei
perioade tulburi, cu pribegiri ale boierilor, instabilitate politică şi fluctuaŃii în
funcŃii, l-am considerat ulterior anului 1655, ca fiind din perioada în care acest
boier ocupă cu siguranŃă funcŃia de mare vornic, în timpul domniei lui Grigore
Ghica, adică cel mai devreme la 11 ianuarie 1661. L-am semnalat la sfârşitul
corpusului de documente, ca un document cu dată rectificată ce va fi luat în
considerare pentru volumele ulterioare.
Tot în lista de documente cu data rectificată a fost introdus şi documentul din
3 iulie 1655 (7163) în care aga Matei Filipescu ia doisprezece boieri pe răvaşe
domneşti pentru a-i hotărnici moşiile de la Stănceşti şi Coiteşti, din judeŃul Buzău,
„cu cartea mări<i>i sale, domnu nostru Io Şerban voievod, [...] care moşie îi easte
şi dumnealui de cumpărătoare de la Hrizea vistier”. Am considerat că domnul
invocat este Şerban Cantacuzino (1678–1688), Hrizea vistier este Hrizea Karidi din
Popeşti, iar beneficiarul actului, Matei Filipescu, agă între 1679 şi 1681, fost mare
agă şi agă între 1682 şi 1689)8, propunând ca dată probabilă 3 iulie 1685, dată fiind
posibilitatea ca scribul să fi greşit slova zecilor din văleat.
În privinŃa altor elemente de cronologie cuprinse în documente, menŃionăm
că uneori acestea explică văleatul ca dată de la facerea lumii „de la Adam până
acuma”. Niciun document din acest an nu este datat de la Naşterea lui Iisus Hristos
şi niciun document de cancelarie nu se raportează la anul domniei lui Constantin
Şerban. Documente private menŃionează însă că sunt scrise în timpul domniei lui
Constantin Şerban (doc. 139) şi integrează în datarea lor sărbători religioase, ca cea
a Sf. Arhanghel Mihail (doc. 273).

3. NOMENCLATURA DOCUMENTELOR

Termenii cu care sunt desemnate actele din anul 1655 sunt cei specifici
epocii, specializaŃi după conŃinutul redat, fără a putea surprinde vreo inovaŃie.
7
Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 234.
8
Idem, DicŃionar al marilor dregători din łara Românească şi Moldova. Sec. XIV–XVII, Bucureşti,
1971, p. 179.

VIII
Actele domneşti sunt cărŃi sau hrisoave, indiferent dacă sunt scrisori, porunci sau
confirmări de proprietate.
Răvaş continuă să fie specializat pentru actul domnesc de desemnare a boierilor
hotarnici, jurători, tocmelnici, ce erau delegaŃi de domnie pentru o anchetă în teritoriu
şi care realizau o judecată preliminară. Sunt totdeauna două, aşa cum arată şi expresia
folosită de cancelaria domnească „boieri luaŃi pe răvaşe domneşti” şi devenită clişeu,
însă originalele duble ale răvaşelor de numire existente în acest volum probează
procedura urmată în aceste cazuri (doc. 227, 271). InsistenŃa cu care domnia dă în
urma proceselor ambele documente de numire părŃii câştigătoare, indică o procedură
precisă şi o valoarea juridică ridicată a acestor acte. Asupra elementelor de procedură şi
de stil care marchează autenticitatea unui act atrag atenŃia menŃiunile din zapisele
boierilor jurători, care specifică faptul că un anumit boier jurător este judecător de
fapt în locul altuia, pentru a marca diferenŃa dintre echipa numită de domn şi cea
care, în final, a dus la îndeplinirea expertizei (doc. 9, 76). Actul prin care aceşti
boieri „luaŃi pe răvaşe domneşti” îl informează pe domn asupra rezultatului la care
au ajuns, poartă numele de zapis. Tot acest ultim termen desemnează şi marea
majoritate a actelor private.

4. EMITENłII DOCUMENTELOR

Din cele 320 de documente incluse în acest volum, 102 au ca emitent

domnul łării Româneşti (doc. 6–10, 14–16, 19–22, 25, 26, 28–30, 32–36, 41, 43–45,
48, 52, 54, 65, 67, 73, 87, 94, 96, 99, 98, 100, 105–110, 117, 119, 125, 126, 128,
129, 133, 135, 140, 146, 147, 153, 154, 155, 163, 175, 184, 194, 220, 221, 223–225,
227–230, 232, 234, 236, 238, 239, 245, 247, 251, 252, 253, 259, 262, 264–266,
269, 272, 276, 289, 294, 305, 311, 314, 315). DistribuŃia documentelor în ansamblul
anului arată o intensitate sporită a activităŃii cancelariei domneşti la începutul
anului şi la sfârşitul acestuia, în timp ce în iunie 1655 nu este atestată vreo poruncă,
scrisoare sau întărire domnească.

Ian. Febr. Mart. Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Cca./D.l. Sept. Oct. Nov. Dec. T.
Nr.doc. 50 24 33 32 21 11 11 12 20 25 30 27 24 320
Dom. 30 4 13 9 6 – 2 1 2 14 11 6 4 102

Din ansamblul înscrisurilor cu funcŃie instituŃională se remarcă cărŃile de blestem

ale mitropolitului Ignatie (doc. 18, 38) şi cea a mitropolitului Ştefan (doc. 299) sau
cărŃile de judecată ale marilor boieri. Astfel, în exercitarea atribuŃiilor ce incumbă
funcŃiilor lor, Chirca mare ban al Craiovei judecă la scaun (doc. 181, 260),
Gheorghe mare vornic judecă pricina care îi opune pe căpitanii Constantin şi Leca
(doc. 231), Pană mare spătar judecă şi dă lege pentru boierii jurători (doc. 244),
Chera armaş şi Itovoi vătaf, ispravnicii scaunului Craiovei, poruncesc plata unor
datorii (doc. 143), Bratul căpitan şi Stepan pitar adeveresc despre cum au strâns

IX
banii haraciului în judeŃul Teleorman (doc. 215), boierii jurători scriu despre
rezultatul anchetelor lor (doc. 4, 31, 72, 131, 162, 164, 255, 261, 271, 287, 293).
Din actele private, un număr covârşitor se referă la vânzări şi cumpărări.
EmitenŃii femei îşi exercită dreptul de proprietate nestingherit: vând moşii
jupâneasa VoichiŃa (doc. 5), Muşa (doc. 11), Dumitra (doc. 69), monahiia Vechentea
(doc. 151), Slamna (doc. 177), Călina (doc. 273). Ivana, recunoscută în acea vreme
ca o jupâneasă „puternică”, îşi alege moşiile dinspre mănăstirea Govora (doc. 17).
Dumitra lasă pentru îngrijire, la moartea ei, moşii nurorii sale (doc. 37), dăruieşte
moşii la mănăstire (doc. 192), Sora adevereşte pentru rândul fiicelor sale (doc. 51),
Stana împrumută bani (doc. 81), Evda eliberează din rumânie (doc. 87, 139), Elina
dăruieşte moşii la rude şi la mănăstire (doc. 120, 122), Elina logofeteasa, soŃia lui
Stroe Leurdeanu, îşi întocmeşte diata la Braşov înainte de a i se întâmpla „moarte
den naşterea unui cocon” (doc. 174), Calea şi Stanca, surorile Elinei logofeteasa,
se învoiesc cu cumnatul lor, Stroe mare logofăt, pe averea rămasă de la sora lor
(doc. 307), iar Elina băneasa face schimb de moşii (doc. 136) sau dăruieşte moşii
(doc. 160).
La rândul lor, mănăstirile sunt parte la tranzacŃiile vremii prin egumenii lor
(doc. 56, 141), eliberează din rumânie (doc. 88) sau dau mărturie pentru afaceri private
(doc. 189), tot aşa cum marii boieri şi mitropolitul Ńării sunt parte a comunităŃii prin
actele lor: Ignatie adevereşte pentru cumpărături în Bucureşti (doc. 90), confirmă
dania de vinărici făcută de domnul Leon Tomşa (doc. 299), Vasile mare agă vinde
sate pentru plata datoriilor, căci „a căzut la o greşeală foarte mare” împotriva
domnului, „călcând sfântul jurământ” (doc. 178–180 şi 193).
În fine, ca o entitate aparte sunt amintiŃi ca emitenŃi sătenii, când dau mărturie
colectivă pentru vânzări, plata birurilor sau fuga de pe moşie a consătenilor (doc. 2,
115, 127, 138, 196, 201, 246, 296).

5. SCRIBII DOCUMENTELOR

Din cele 102 documente domneşti 35 poartă menŃiunea „însăşi spusa domnului”,
fără să fie indicat scribul ori ispravnicul documentului (doc. 8, 10, 16, 25, 36, 45, 48,
98, 110, 117, 126, 129, 133, 135, 153, 154, 163, 175, 184, 194, 220, 221, 223–225,
228, 229, 234, 245, 247, 259, 265, 266, 269, 311).
Scriu documente domneşti 9 logofeŃi de cancelarie: Alexandru (doc. 6, 35),
Dumitru Boldiciu (doc. 9, 10, 14, 21, 19, 20, 21, 29–32, 43, 44, 52, 67, 86, 100,
128, 253, 262, 276, 289), Gheorghe grămătic (doc. 33, 236), Manole (doc. 28),
Manta (doc. 230), Mihalcea, fiul lui Paraschiva fost mare logofăt (doc. 73, 99, 108,
119, 146, 155, 272, 315), Necula Boldiciu (doc. 125, 305), Stan (doc. 41, 147, 238,
239) şi Stoica Şărbanovici Ludescu (doc. 7), remarcându-se şi o specializare a celor
care scriu documentele în limba slavă: Dumitru Boldiciu (doc. 14, 21, 29, 30, 32,
43, 44, 52, 128, 276, 289), Mihalcea, fiul lui Paraschiva fost mare logofăt (doc. 73,

X
99, 315) şi Stan (doc. 41, 239). Multe din actele private ale acestui volum
beneficiază de sprijinul logofeŃilor de la cancelaria domnească, este cazul lui
Necula Boldiciu (doc. 307), însă cel mai folosit scrib din cancelarie rămâne
Dumitru Boldiciu (doc. 90). Răspîndirea cunoaşterii scrisului are ca rezultat
sporirea numărului de documente româneşti, chiar dacă scrierea şi limba în care
sunt făcute sunt greoaie, aşa cum se întâmplă cu cele 2 documente scrise de popa
Gruse (doc. 249, 250).
Mai scriu în calitate de emitenŃi ai actelor: Florescu paharnic (doc. 82),
diaconul Radu (doc. 113), Mihăilă (doc. 320), cum firesc sunt solicitaŃi să scrie
documente private oameni care au ca meserie mânuirea cuvântului: Vlădică
grămătic de la Biserica Domnească din Bucureşti (doc. 69), Costici logofăt (doc.
81), popa Stănilă (doc. 66), Călin logofăt (doc. 318), popa Drăgan (doc. 312), Stan
logofăt din Buzău (doc. 306), sau simpli cunoscători de carte: Radul, fiul lui Stoica
(doc. 308), Nan iuzbaşa (doc. 91).

6. CARACTERLE EXTERNE ALE DOCUMENTELOR

a) Materia subiacentă
Hârtia este suportul material al majorităŃii documentelor din acest volum.
Pentru actele obişnuite s-a folosit o jumătate de coală. Pentru documentele mai
lungi s-au folosit bucăŃi mai mari, pliate în două, formând un difolio. Acestea sunt
scrise în epocă, cel mai adesea pe o singură foaie, fila a doua având notiŃe
ulterioare, de obicei, însemnări ale custozilor.
Pe pergament sunt 11 documente din care 9 slave (doc. 29, 52, 73, 99, 128,
276, 289, 314, 315) şi 2 româneşti (doc. 33, 262), toate acte ale cancelariei domneşti.
În general, se poate aprecia că actele care ne-au parvenit din acest an se află
într-o stare bună de conservare. Roase de cari, pătate, rupte la îndoituri şi înnegrite,
degradate de mucegai sunt doc. 1, 2, 5, 24, 26, 28, 30, 31, 40, 41, 42, 44, 45, 179,
239 şi altele.
Foarte şters este doc. 6, reconstituirea inteligibilă a textului sau a datei fiind
greu de făcut.
Lipsesc partea de sus şi 1/3 din doc. 48, 2/3 din doc. 10, parte din doc. 54, 2/3
din 64, ½ din doc. 185, 1/3 din doc. 216, 5/6 din fila a doua din doc. 230, 2/3 din
fila a doua din doc. 283. Rupte şi restaurate sunt doc. 100, 195.
Cernelurile utilizate sunt variaŃii de brun, uneori negru iar pentru sigiliile în
tuş s-a folosit uneori cerneală rădăcinie. Pentru semnătura domnului sau pentru
iniŃiale s-a utilizat chinovarul. Sunt frumos ornate iniŃiala şi monograma
domnească în chinovar albastru, verde şi galben în doc. 33. Vulturul cruciat din
stema łării Româneşti şi iniŃiala sunt ornate în lichid de aur. Arenga documentului
îl invocă pe împăratul bizantin Constantin cel Mare ca fondator de mănăstiri şi om

XI
nou, călăuzit după legea nouă, creştină, al cărui exemplu este urmat şi de domnul
łării Româneşti (vezi foto cu nr. 3 şi 4). În frontispiciu doc. 73, într-un medalion,
pe fond albastru, se află stema łării Româneşti: vulturul cruciat, în lichid de aur, cu
zborul deschis, conturnat. InvocaŃia simbolică, iniŃiala şi monograma sunt bogat
ornate, în chinovar (vezi foto cu nr. 7 şi 8). Praful de aur este folosit şi în
monograma mitropolitului Ignatie din doc. 90.

b) Sigiliile
Documentele anului 1655 sunt autentificate autograf sau prin scrierea numelor
martorilor de către scrib şi însoŃite de amprentă digitală, sigiliu inelar sau pecete.
Actele domneşti folosesc toată paleta de peceŃi: sigiliu atârnat cu şnur din
mătase în culorile alb, albastru, roşu şi galben, având un căuş de ceară naturală de
8,5 cm diamentru în care se află sigiliul mijlociu, rotund în ceară roşie cu diametru
de 4,5 cm (doc. 73, vezi şi foto cu nr. 5 şi 6), sigiliul mijlociu, cu timbru fix (doc.
234), sigiliu inelar în chinovar (doc. 25, 45, 117, 126, 135, 154, 163, 194, 220, 221,
223, 224, 229, 245, 247, 269), cel aplicat în ceară roşie (doc. 35, 86, 128), sigiliu
mijlociu în chinovar (doc. 10, 15, 16, 19, 20, 26, 36, 65, 153, 185, 227, 232),
sigiliul mijlociu, timbrat (doc. 21, 22, 29, 28, 30, 32, 41, 43, 54, 99, 100, 110, 125,
225, 238, 239, 253, 262, 265, 276, 305, 314, 315). Căzute sunt sigiliile domneşti
din doc. 6, 9, 14, 35, 44, 48, 52, 86, 128, 146, 272.
Cele mai obişnuite sigilii utilizate în documente private sunt cele imprimate
în fum (doc. 72, 74, 159, 160, 162, 174, 186, 192, 235, 254, 271, 281, 282, 286,
307, 318) şi tuş (doc. 1, 115, 139, 164, 178, 179, 226, 255, 263, 288, 296, 307,
316), dar există şi sigilii în ceară neagră (doc. 143). Utilizatorii acestora au funcŃii
administrative şi însoŃesc cel mai adesea sigiliul de aparat cu semnătura autografă.
În documentul din 15 decembrie (doc. 307), semnăturile autografe ale marilor
boieri sunt însoŃite de sigiliile inelare ale acestora. Sigiliul mijlociu timbrat al
Mitropoliei łării Româneşti este folosit la autentificarea mărturiei mitropolitului
Ignatie (doc. 90) şi cea a mitropolitului Ştefan (doc. 299). În ceară verde sunt
sigiliile marelui ban Chirca şi al marelui vornic Gheorghe care autentifică doc. 181,
respectiv 231, iar sigiliul inelar, timbrat al lui Mihai Hermann, mare judecător din
Braşov, însoŃeşte semnătura autografă a acestuia în diata Elinei logofeteasa,
întocmită la Braşov (doc. 174, vezi şi foto cu nr. 10 şi 11).

7. CARACTERLE INTERNE ALE DOCUMENTELOR

a) Limba
Din totalul de 320 de documente ale acestui volum doar 20, reprezentând
6,23 %, sunt scrise în slavă. Toate sunt emise de cancelaria domnească şi reprezintă
acte de confirmare a stăpânirii asupra unor proprietăŃii mobile sau imobile sau de

XII
recunoaştere a statutului de om liber (doc. 9, 14, 21, 29, 30, 32, 41, 43, 44, 52, 54,
73, 86, 100, 128, 239, 276, 289, 315).
Un singur document grecesc cu emitent privat (doc. 118) face parte din acest
volum, deşi semnează greceşte mai multe persoane în doc. 11, 12, 241, 243, 308,
309.
Scrierea în limba română rămâne influenŃată de scrierea slavă. Metateza este
utilizată în covârşitoare măsură. Foarte rare sunt cazurile în care începutul frazelor
este marcat cu majusculă (doc. 33).
Vocabularul documentelor din acest an prezintă noutăŃi prin câteva elemente
ce reflectă realitatea zbuciumată a acestui an, dar şi, dimpotrivă, prin referinŃele
livreşti la care fac apel pentru a spori autoritatea unor hotărâri domneşti. Astfel,
desfăşurarea răscoalei seimenilor şi tulburările sociale pe care le-a provocat au
determinat intervenŃia directă a domnului Ńării, care se regăseşte în scrisorile
domneşti către slujitori, boieri, săteni şi prin care încearcă să restureze ordinea
(doc. 135, 238). Vocabularul acestora cuprinde cuvinte ca: jaf, zaveră, zavistie, iar
stilul este neprotocolar: „Dară nu sunteŃi tătari, că di tătari s-ar fi păzit şi ar fi
scăpat!” (doc. 135); „Dau-vă în ştire domnia mea, că aicea, naintea domni<i>i
méle, venit-au călugării de la sfânta mănăstiri BistriŃa de au spus cum că v-aŃi
semeŃit şi umblaŃi de capetili voastri, hoŃéşte şi nu vreŃi să ascultaŃi de poruncile şi
de învăŃăturili părinŃilor, nici nu vreŃi să lucraŃi lucrurile ce sânt ale sfintii
mănăstiri, nici nu aŃi vrut să lăsaŃi să ari pre moşiile satelor; ci ziceŃi voi cum că
nu sânteŃi rumâni la sfânta mănăstire şi cum că vreŃi să vă judeciŃi. Pentru carele
lucru, în ce chip, câinilor, şi cu a cui învăŃătură, faceŃi voi acéle lucruri şi ce
semeŃii purtaŃi în capetele voastre?” (doc. 163).
ReferinŃele la autoritatea împăraŃilor şi a domnilor din trecut, al căror
exemplu este urmat de Constantin Şerban voievod, sunt parte ale unei memorii
colective pe care biserica şi domnia o susŃin şi o împărtăşesc şi pe care o reflectă
arenga documentelor. Cuvinte specifice limbajului bisericesc, puŃin frecvente în
tipul documentelor de cancelarie sunt: pravoslavnic, idol, scripturi, diavol (doc.
33), precum şi expresii: „Tartarul cel rece şi fără fund” (doc. 33).
Alte cuvinte ca: mahala (doc. 25), prieteneşte (doc. 169), birul Ńărănescu
(doc. 225), viorar (doc. 243), întrebăciune (doc. 247), îmbogăŃesc cunoştinŃele
noastre despre limbajul epocii.

b) Formularul documentelor
InvocaŃia simbolică. Crucea este prezentată în mai toate actele din acest
volum, excepŃie fac copiile manuscrise. Nu se întâlnesc cazuri de invocaŃie verbală.
IntitulaŃia domnului cuprinde formula simplă ce conŃine numele voievodului
şi titlul sau cu specificarea teritoriului: „† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î› Kostandin
¸erban voevodß i gospodinß vßsoi Zemli Oõggrrovlaxïiskoe” (doc. 33), sau
formule exstinse: „[…] bun credinciosul, blagocestivul, pravoslavnicul şi de

XIII
Hristos iubitoriul, Io Costandin Şerban voievod, cu mila lu Dumnezeu şi cu
bunăvoia sfinŃiei sale oblăduind şi domnind toată łara Muntenească” (doc. 314).
FiliaŃia domnului apare în titulatură în arenga documentelor, Constantin Şerban
înscriindu-se în şirul împăraŃilor şi domnilor care cinstesc sfintele lăcaşuri: „Pentru
aceea şi eu, robul stăpânului meu Iisus Hristos, Io Costandin voievod, fiul lui Io
Şerban voievod, din mila lui Dumnezeu domn a toată łara Ungrovlahiei” (doc.
73), legitimitatea acestuia fiind reafirmată mai ales după contestarea puternică a
domniei prin răscoala seimenilor.
În actele private de proprietate se menŃine intitulaŃia, care cuprinde numele
emitentului (numai numele de botez), precedat de adverbul adecă şi pronumele
personal eu, uneori şi de calitatea emitentului, domiciliul şi de descendenŃa pe linie
paternă sau maternă.
SalutaŃia este specifică stilului epistolar şi caracterizează poruncile domneşti
sau scrisorile private, cuprinzând urări de bine sau de sănătate:
„† Milostïeü Boıïeü, î› Kostandin Íßrban voevoda i gospodin´. PiÎem
gospodstva mi çistneiÎomß naÎim¨ ›tec¨ kir Serafim, arxïepiskop B¨zovski,
zdravïe!” (doc. 126).
Cârstea logofăt scrie către popa Gheorge: „† Părinte cliseru popa Gherghi, cu
sănătate mă închin sfinŃi<i>i tale!” (doc. 169); „† Scris-am iu, unchişul Păduchi ot
Gogoş până la dumnitah, jupânisă Stanco a Giurii piharnic. Închinămu-ne cu
senătati dumnitale!” (doc. 156).
Arenga. Documentul românesc prin care domnul Constantin Şerban întăreşte
mănăstirii Vieroş scutiri de dări şi un mertic de sare la Ocna Mare (doc. 33) este
spectaculos prin referinŃele la tradiŃia Bisericii Ortodoxe. În arengă este invocat
exemplul împăratului Constantin cel Mare pentru daniile şi milele domneşti: „Déca
de vréme ce acel dentâi creştinul şî sfântul împăr[atul, ma] 1rele Costandin tocmi şî
aşăză ca toate casele lui Dumnezeu, adecă sfintele mănăstiri şî besérici să aibă
oraşă şi sate şi alte [m]1ulte venituri slobode şi iertate de toată slujba şi dajdea
împărătească şi să fie numai de ascultarea şi slujba acelor bi[serici] care de tot
neamul şi semenŃiia lui era păgânul şi închinători de idoli. […] Şi apoi, după
dinsul, câŃi împăraŃi, crai şi domni au fost, şi măcar deşi era de curund, şi noi
cunoscători de Dumnezeu şi de adevericiune, iar tot nu strica, nici micşora
tocmélele şi aşăzământurile care acest mare şi sfântu şi de pururea pomenit
împărat făcu. Ce încă mai tare şi mai cu caldă credinŃă unul decât altul să
îndemna şi se nevoia, de le întăriia şi le înnoia şi deci câte îi îndura Duhul cel
Sfântu a-i milosteni, ei încă şi-i mai adăogea, precum vedem că ne încredinŃează
scripturile, cărŃile celor de atunce”.
Şi alte documente cu arengă îl plasează pe Constantin Şerban în succesiunea
domnilor care milostivesc mănăstirile pentru mântuirea sufletului lor, pomana
răposaŃilor voievozi şi împlinirea învăŃăturii creştine. În arenga documentului din
15 februarie pentru acordarea unui obroc mănăstirii Ivir de la Muntele Athos se
invocă autoritatea Vechiului Testament: „† În cartea lui Moise, a Facerii, scrie:

XIV
«astfel vorbeşte Domnul Adonai: ascultă Israile şi pătrunde vorbele Mele: din câte
vei agonisi în fiecare an, să dai zeciuială din averea ta neamului lui Levi,
binecuvântaŃilor săi preoŃi», precum mai înainte de lege şi în lege mulŃi au
strălucit prin milostenii şi dărnicie. Şi dumnezeieştii apostoli şi sfinŃii părinŃi
purtători de Dumnezeu au întocmit aceasta spre folosul şi mântuirea sufletelor
noastre, ca unii prin rugăciune şi priveghere şi post, alŃii prin milostenii şi prin
pocăinŃă să scăpăm de păcate, toate acestea îndeplinindu-le ca să împărăŃească cu
Hristos” (doc. 73).
Ordinea, dreptatea şi legea sunt reperele stabile în momentele de restrişte ale
acestui an, domnul reconciliind Ńara în jurul valorilor recunoscute din societate, în
ipostaza de judecător suprem şi continuator şi garant al tradiŃiilor. Slugile
credincioase şi mănăstirile sunt recompensate, tot aşa cum au fost „date şi miluite
de răposaŃii domni şi boiari carii au dat şi au miluit sfintele şi dumnezăieştile
mănăstiri”. Astfel, în arenga documentului din 25 decembrie prin care se întăreşte
mănăstirii Codmeana moşii şi rumâni, domnul din mila Dumnezeu apropie
ascultarea poruncilor sale de ascultarea poruncilor lui Dumnezeu, binecuvântaŃi
fiind cei ce le pun în practică: „CâŃi îmblă şi se poartă cu duhul lu Dumnezeu,
aceia sânt şi se chiamă fiii lu Dumnezeu, după cum zice dumnezeiescul apostol.
Carii învăŃături a apostolului urmând şi ceia ce sânt iubitori de dreptate,
nevoindu-se cu bună nevoinŃă, ei luară viaŃa céia ce pohtiră a împărăŃiei ceriului
şi, lăsând céle pământeşti oamenilor, se lipiră cereştilor, auzind acel glas de
bucurie fericit, pe carele totdeuna-l aud: „veniŃi, blagosloviŃii Tatălui mieu, de
moşteniŃi împărăŃia carea se-au gătit voaă de la începutul lumii” (doc. 314).
Blestemele şi rugămintea domnului adresată urmaşilor de a-i continua şi întări
activitatea, asociaza aceleaşi elemente creştine cu nevoia de ordine. Pedeapsa
spirituală caracterizează hrisoavele domneşti, fără să fie prezente elemente de
noutate în cea mai mare parte a lor (doc. 14, 33, 252, 289): „care om ar încerca să
strice această pomană şi întocmire, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema de
vlădica Hristos şi de 318 părinŃi care sunt la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu
Arie la un loc, amin” (doc. 14).
Elaborat şi cu putere de expresie mare este blestemul din întărirea daniei
domneşti pentru mănăstirea Vieroş, sufletul celui blestemat fiind chinuit în iad:
„Iar carele va socoti a strica şi a călca această tocmeală şi pomeană a domniei
mele, unul ca acela să fie supt blestem, proclet şi anathima şi lăcuinŃa lui să fie cu
Iuda şi cu Ariia la un loc şi la acea zi înfricoşată a judecăŃii să auză glasul
Domnului cu amar şi cu jale groaznică zicându-i: „pasă şi tă du de la mine,
blestemate, în focul cel de véci şi în Tartarul cel rece şi fără de fund, de lăcuiaşte
acolo cu diiavolul şi cu slugile lui, în veci, amin!” (doc. 33).
Blestemul mitropolitului Ştefan invocă elementele materiale ale vieŃii,
bunăstarea şi continuitatea familiei, ca fiind cele afectate de nerespectarea voinŃei
domneşti: „Iar carii să vor amesteca să strice această milă, aşijderea şi carii nu-şi
vor da vinăriciul iar după cum scrie mai sus, unii ca aceia să fie trăcleŃi blestemaŃi

XV
cu mari anathema maranatha şi afurisiŃi de vlădica Iisus Hristos de 318 oteŃi şi
afurisiŃi şi de alte sfinte soboare, aşijderea şi de smerenia noastră şi să-i rămâie
trupul negru tâmplă umflată netopit şi nedezlegat după moarte, în veaci, să nu se
aleagă de casă, de feciori, de bucate şi de ce va avea, ca praful şi toata urgia lui
Dumnezeu să-i cază asupră şi să meargă la un loc cu Iuda şi cu Aria şi cu Dathan
şi Aviron” (doc. 299). Asocierea între neascultare şi păcat se face prin invocarea
pedepsei Sodomei şi Gomorei, ca în blestemul mitropolitului Ignatie: „să aibă,
pietra, fierul să să topească, trupul aceluia să stea întreg, tâmplă să nu să aleagă,
ca prahul de casa lui, ci să să sodomească cum s-au sodomit Sodomul, Gomorul,
să-l înghiŃă pământul de viu, cum au înghiŃit pre Datan, aşijderea să fie blăstemat
şi di smereniia noastră şi după moarte nerăsipit. Iar carele va căuta direptate, să
fie iertat şi blagoslovit. Acesta am scris, într-alt chip să nu fie” (doc. 38).
AmeninŃarea cu „certarea domnească”, mare, rea şi cu „rea scârbă” continuă
să rămână sancŃiunea cea mai frecventă adăugată clauzelor prohibitive contra
reluării proceselor.
În documentele private, blestemul întăreşte donaŃiile către mănăstiri făcute la
vreme de moarte (doc. 148, 298), eliberările din rumânie (doc. 139), fiind impus de
acele acŃiuni ale căror consecinŃe pentru patrimoniul familial, în mod previzibil,
antrenau procese ulterioare de contestare.
Subscrierile domneşti care încheie hrisoavele sunt compuse, ca şi până acum,
din încheierea neautografă cu numele domnului „† î› K›standin v›ev›da,
milostïÓ BoÈïeÓ gospodinß”, cu litere mai mari decât cele utilizate în textul
actului, în cerneală roşie, având un spaŃiu liber în formula domnească între nume şi
invocaŃia simbolică.
Subscrierile private conferă caracterul de autenticitate al unui act şi sunt sub
formă de iscălituri, fie autografe, ale persoanelor care luau parte la emiterea
actelor, fie doar scrise de către scribul actului. Au fost menŃionate în descrierea
arheografică a documentelor situaŃiile în care subscrierile sunt însoŃite de amprente
digitale sau de sigilii inelare.
MenŃionăm existenŃa unui document în dublet, având conceptul mai elaborat
decât cel autentificat prin semnături. Am semnalat în notă acest fapt şi am redat
conŃinutul după actul cu putere juridică (doc. 287).
Subscrierea autografă în actele private este în limba română sau în limba
greacă, pentru martorii aparŃinând acestei etnii (doc. 12, 241, 243, 308, 309).
Semnează autograf: Dionisie, episcop de Râmnic (doc. 190), mitropliŃii Ńării Ignatie
(doc. 38) şi Ştefan (doc. 305), episcopul de Buzău (doc. 305), Badea fost mare
comis (doc. 278), marii boieri ai divanului (doc. 263), egumenii (doc. 56, 64) sau
slujbaşii mărunŃi (doc. 254).
Un singur logofăt, Dumitru Boldiciu, utilizează frecvent monograma în
semnarea unor acte atât domneşti cât şi private, folosind înscrisul DlB (doc. 10).
Semnalăm petele de cerneală fără amprente digitale din doc. 246, care pot indica o

XVI
anumită operaŃiune la întocmirea actelor, anume punerea întâi a picăturilor de
cerneală pentru a fi apăsate apoi cu degetul de către martori.

8. CONłINUTUL DOCUMENTELOR

Anul în care sunt produse documentele din acest volum cunoaşte cea mai
violentă revoltă a seimenilor, începută la 17 februarie9, o intervenŃie miltară în luna
iunie10 a princepelui Transilvaniei, Gheorghe Rákoczy, şi a domnului Moldovei,
Gheorghe Ştefan, o bătălie sângeroasă la Şoplea11, pe 26 iunie 1655, în urma căreia
au avut loc represalii sângeroase12, au fost dislocate corpurile militare ale seimenilor
şi dorobanŃilor, lucru ce a marcat regresul armatei łării Româneşti13. Mai avem
cunoştinŃă de fuga lui Constantin Şerban din rândurile armatei sale, revenirea
acestuia după bătălia de la Şoplea şi reconfirmarea sa ca domn al Ńării de paşa de
Silistra14. Mărturii interne şi externe din epocă amintesc de ospăŃul domnesc în
cinstea salvatorilor Ńării, de la 1 iulie 1655, dat la GherghiŃa15, de reconfirmarea
jurământului de credinŃă faŃă de domnul Ńării şi faŃă de principele transilvan în iulie
165516. Dacă nu am şti toate aceste lucruri din cronicile Ńării şi din menŃiunile din
letopiseŃele şi relatările martorilor străini, aflarea şi reconstituirea lor, precum şi
aprecierea importanŃei lor doar pe baza documentelor din acest volum ar fi foarte
greu de făcut, căci trimiterile la evenimentele politice şi militare sunt generale şi
vagi: „Fostu-s-au întâmplat jah şi răsipă, carii o au fost făcut dorobanŃii şi siiménii
când s-au sculat asupra boiarilor Ńărăi” (doc. 307).
Cu toate acestea, informaŃiile din documentele acestui volum aduc detalii,
fixează cronologic acŃiunile diverselor personaje din epocă şi mai ales, sunt
relevante pentru funcŃionarea instituŃiilor statului pe timp de criză profundă.
9
Istoria łării Româneşti, 1290–1690. LetopieseŃul Cantacuzinesc, ed. C. Grecescu, Bucureşti, 1963,
p. 121: „făr-nicio milostivire, abătură în neamul rumânesc, în boieri, de-i ucidea ca pe nişte dobitoace”.
10
Călători străini despre Ńările române, vol. V, ed. Maria Holban, M. M. Alexandrescu-
Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu, Bucureşti, 1973, cap. „Campania din 1655 în łara Românească
pentru reprimarea răscoalei seimenilor”, p. 513–539.
11
Ibidem, Însemnările lui Ioan Nemeş din Hidveg privind marşul oastei lui Gheorghe al II-lea
Rákoczi pentru înăbuşirea răscoalei slujitorilor din łara Românească, 10 iunie–12 iulie 1655,
p. 522–523.
12
Ibidem, Însemnările lui Cristofor Bánffy, p. 524.
13
Nicolae Stoicescu, Constantin Şerban, Bucureşti, 1990; Idem, Despre subalternii marilor
dregători din łara Românească şi Moldova, sec. XIV–XVII, Bucureşti, 1971.
14
Istoria łării Româneşti, p. 126.
15
Călători străini despre Ńările române, vol. VI, ed. M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru şi
Mustafa Ali Mehmed, Bucureşti, 1976, p. 523; Radu Popescu, op. cit., p. 115: „acolo au şăzut trei zile
de s-au ospătat şi au dăruit pă crai cum s-au căzut, mulŃumind şi pentru osteneala ce au făcut de au
spart oştile vrăjmaşilor”.
16
Extrase din scrisorile lui Ioan Boros, comandantul oastei transilvănene rămasă lângă
Constantin Şerban după bătălia de la Şoplea, către Gh. Rákóczi al II-lea, în „Călători străini”,
vol. VI, p. 527 şi urm.; Radu Popescu, op. cit., p. 115: au făcut „frăŃie şi legătură cu jurământ”, după
care „s-au dus fieşcare la Ńara lui”.

XVII
 Prezentăm în cele ce urmează sub formă sintetică profilul documentelor
domneşti, aşa cum reise acesta din verbul utilizat pentru descrierea acŃiunii
domneşti: întăreşte, porunceşte, numeşte, scrie.

Tabelul 1
Activitatea domnului în documentele din 1655

Ian. Febr. Mart. Apr. Mai Iunie Iulie Aug. D.l. Sept. Oct. Nov. Dec. T.
Doc.
30 4 13 9 6 – 2 1 2 14 11 6 4 102
domneşti
Întăreşte
m-rilor/ 8 1 1 3 3 – – 1 1 4 7 4 1 34
Episcopiei
Întăreşte
12 2 12 1 1 – 2 – – 4 3 1 3 41
privaŃilor
Numeşte
7 1 – 1 – – – – 1 2 – – – 12
b. pe răv.
Scuteşte
2 – – – – – – – 1 – – – 3
boieri de dări
Scrie/
1 – – 4 2 – – – – 3 1 1 – 12
porunceşte

Întăririle domneşti confirmă stăpânirea de moşii, sate şi rumâni de către

mănăstiri (doc. 22, 25, 34, 230, 247, 253, 269, 270, 289, 314), sau de către persoane
private (doc. 9, 29, 28, 36, 43, 52, 54, 94, 97, 99, 105, 108, 106, 110, 119, 239,
251, 305, 311, 315). Decăderea economică este invocată de domn pentru acordarea
de scutiri fiscale (doc. 125, 220, 221, 223, 224, 245), forŃă de muncă (oameni
slobozi care să muncească la mănăstiri, doc. 10, 153, 259), sau reconfirmarea
merticelor de sare (doc. 129).
Poruncile domneşti vizează iertări de bir şi de dări pentru persoane private,
slugi credincioase, acte care exprimă puterea deplină a domnului, pentru care nu
are nevoie de confirmarea divanului (doc. 45, 48, 176).
Scrisorile au în vedere investigaŃiile şi numirile de boieri judecători.
Constantin Şerban porunceşte să se afle rostul unei Ńigănci moarte, pentru ca
urmaşii ei să poată fi împărŃiŃi după lege (doc. 126), implicând toate pârghiile
procesuale pe care le are la dispoziŃie (doc. 229), folosirea de martori şi jurători
care se presupune că au cunoştinŃă de faptele cercetate (doc. 16, 39, 53), autoritatea
mitropolitului şi a cărŃii de blestem (doc. 18).
JudecăŃile domneşti pot fi menŃionate în toate tipurile de acte emise de domn.
Se remarcă numărul mare de documente care contestă stăpânirea unor moşii sau
statutul de rumân (doc. 30), invocându-se preluări abuzive, bani daŃi în silă,
subevaluarea moşiilor, „le-au fost luate ieftin” (doc. 63), de către persoane private
(doc. 28), slujbaşi domneşti (doc. 154) sau de către domnul Matei Basarab
(doc. 147, 272, 276). Două motive sunt cauza reluării frecvente a proceselor în

XVIII
divan: abuzurile comise în domnia precedentă şi jafurile din timpul revoltei
seimenilor, care au produs furturi şi pierderi de acte şi, implicit, contestarea
prevederilor conŃinute de acestea (doc. 117, 135, 176): „Apoi s-au sculat un rumân,
anume Gavrea, dintru aceşti mai sus-zişi rumâni, când s-au sculat şi slujitorii Ńării
de au tăiat boierii, şi au jăfuit toate casele boierilor şi Ńara, şi au jăfuit şi acest
rumân, anume Gavrea, casa boiariului domniei méle, Radul logofăt, şi au luat
toate cărŃile şi zapisele Radului logofăt din mâna lui Petre diacon şi au fugit într-
altă Ńară, ca un om rău şi ficlean” (doc. 155).
În aceste vremuri tulburi, Radul logofăt Dudescul reia problema stăpânirii
mai multor sate care au aparŃinut tatălui său, vornicul Dumitru Dudescu, şi obŃine
de la domn pe lângă întărirea stăpânirii asupra moşiilor şi satelor respective, şi o
reconfirmare a nevinovăŃiei tatălui său, reabilitându-l: „Pe vrémea când au fost
chehaia la łarigrad, s-au întâmplat vrémea lui Dumitru dvornic de au căzut într-o
nevoie şi în pradă de cătră Matei vodă. Şi n-au fost vinovat nimic şi i-au luat
acéste mai sus-zise moşii în silă şi fără de dreptate” (doc. 155). Redobândirea unor
sate şi moşii luate chiar şi abuziv pentru trădare ar fi fost imposibil de revendicat
fără o schimbare de domnie. Metodele folosite de răposatul domn, Matei Basarab,
pentru preluarea forŃată a moşiilor familei Dudeştilor sunt recunoscute de
Constantin Şerban: „Şi au fost făcut şi zapis la închisoare, fără de voia lui. Şi tot au
stăpânit aceşti mai sus-zişi, moşiile în silă şi fără de dreptate, până în zilele
domniei méle” (doc. 155). Dosarul condamnării vornicului Dumitru Dudescu şi
interpretarea intervenŃiei domnului Matei Basarab se întregesc cu menŃiunile
acestui document17.
Încă la două generaŃii după Legătura lui Mihai vodă se invocă aceasta
pentru stabilirea statutului şi apartenenŃa rumânilor (doc. 34, 67, 270), domnul
Constantin Şerban judecând după cărŃile vechi ale domnilor a căror autenticitate
nu o contestă nimeni (doc. 34, 270) şi zapisele boierilor jurători (doc. 34, 35), dar
şi potrivit propriilor anchete, cu boieri sub jurământ, dovadă că în memoria
localnicilor se mai păstrau amintiri legate de statutul părinŃilor, locul fiecăruia în
timpul măsurii luate de Mihai Viteazul sau procesele purtate de-a lungul
timpului, mai mult de jumătate de veac (doc. 41): „Întru aceea, domniia mea
însumi am căutat şi am judecat dupe dreptate şi dupe légea lui Dumnezeu,
împreună cu toŃi cinstiŃii boiarii domniei méle, şi am dat singur domniia mea
rumânilor légea Ńării, 12 megiiaşi pe răvaşe domneşti, ca să jure cum n-au fost
tată-său, Şărban, rumân din Dudeşti, nici easte apucat de legătura lui Mihai
vodă în sat, în Dudeşti. Apoi ei au adus toată légea lor deplin la divan şi nicicum
17
Violeta Barbu, Furtişagul din vistieria Ńării: de la justiŃia sumară la proces (łara Românească,
secolul al XVII-lea) (I), „Revista istorică”, vol. XV, nr. 3–4, 2004, p. 83–100; Oana Rizescu, Cessio
bonorum şi intervenŃia statului în reglarea datoriilor private. Curama şi lepădarea datoriilor în divan
în łara Românească în secolul al XVII-lea, Ibidem, p. 101–138; Violeta Barbu, Studiu introductiv, în
Documenta Romaniae Historica, B, vol. XXVIII (1652), volum întocmit de Violeta Barbu,
Constantin Bălan, Florina-Manuela Constantin, Bucureşti, 2008.

XIX
n-au putut să se apuce de lége şi de judecată ca să jure, ci au rămas de lége şi de
judecată” (doc. 155). Constantin Şerban judecă procesele de rumânie după obiceiul
şi legea Ńării şi reglează aceste litigii prin intervenŃia echipelor de boieri jurători
(doc. 21, 72, 86, 100, 128, 139, 146, 314). Capacitatea finaciară a rumânilor
rămâne una surprinzătoare18, statutul de persoană servilă nefiind totdeauna în
concordanŃă cu bunurile pe care aceştia le deŃin, puterea de răscumpărare şi de
negociere a condiŃiei lor fiscale: „cum să să ştie că au fost tată-mieu şi eu rumân
sfintei mănăstiri din sat, din Groşani. Deci fiind eu fugar prin łara Ungurească
şi neavând sfânta mănăstire niciun folos de cătră mine, când au fost în zilele
răposatului Matei vodă, fiind egumen la sfânta mănăstire părintele Melhie,
apucatu-m-au şi m-au prins în munte de mi-au luoat oi 100 şi 2 cai şi 2 iape şi
le-au dus la mănăstire, ca să merg şi eu după bucate la mănăstire, să fiu eu de
ceva ajutor sfintei mănăstiri” (doc. 183).
Domnia lui Constantin Şerban a produs nu numai redeschiderea proceselor
pentru diverse abuzuri comise de fostul domn, dar şi o reevaluare a politicii
fiscale din care face parte chiar şi decizia de desfiinŃare a corpului de armată al
seimenilor şi impunerea acestor la dări, în timp ce se încerca fidelizarea altor
militari, după cum o spune cronica: „au plătit pre slujitori un haraci deplin […] şi
au ertat dorobanŃilor şi călăraşilor dijma şi oieritul şi au îmbrăcat pe toŃi cu
postav bun”19. Scutirile în favoare mănăstirilor şi a boierilor fideli sunt acordate pe
fondul unei amnistii fiscale generale, realizată prin anularea datorilor din vremea
lui Matei Basarab: „că năpăştile din vremea lui Matei vodă toate le-am călcat şi
le-am pus jos” (doc. 133).
Reconfirmarea actelor vechi, prerogativă domnească respectată de toŃi
domnii şi invocată în blestemele actelor de danie, contribuie la instaurarea ordinii
în Ńară. Pârghia folosită de Constantin Şerban este aplicarea legii, domnul
regăsindu-se deplin în ipostaza de judecător. ÎmpărŃirea dreptăŃii afectează toate
straturile sociale, stăpânirea Ńiganilor, a rumânilor, a hotarelor, statutul unor
mănăstiri, prin reconfirmarea, de exemplu, a legilor de impunere a egumenului la
mănăstirea Câmpulung (doc. 262). Confiscarea averilor hiclenilor în urma răsoalei
dă posibilitatea domniei să recompenseze boierii fideli pentru slujbă dreaptă şi
credincioasă (doc. 238). Din tabelul care expune specificul documentelor domneşti,
reiese şi un alt fapt important: numărul mare de porunci, întăriri, scutiri care sunt
făcute „după zisa domnului”.
Prezentăm în cele ce urmează componenŃa şi frecvenŃa întâlnirilor boierilor în
divanul Ńării, pentru a întregii dimensiunea juridică a activităŃii din acest an.
18
Oana Rizescu, Legătura lui Mihai şi dreptul de strămutare al Ńăranilor aserviŃi. Cenzura
obiceiului prin hotărâre domnească în łara Românească în secolul al XVII-lea, în „Revista istorică”,
vol. 14, nr. 5–6, 2003, p. 217–230; Eadem, Construirea statului prin controlul datoriilor. Chezăşia şi
relaŃiile contractuale în łara Românească în secolele XV–XVII (Partea a II-a: Sec. XVII), în „Studii
şi Materiale de Istorie Medie”, vol. XXIII, 2005, p. 117–144.
19
Istoria łării Româneşti, p. 119.

XX
 Membrii divanului łării Româneşti în documentele anului 1655*

Ian. Febr. Mart. Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Oct. Noiem Dec.
Ban Ghiorma Ghiorma Barbul (2) Chirca Chirca Chirca Chirca Chirca Chirca Chirca
(15) (2) Chirca (4) (2) (3) judecă (1) (3) (4) (3)
(1)
Vor. Preda Br. Preda Br. Preda Br. Gh. Gh. Gh. Gh. Gh. Gh.
(16) (2) (1) Băl. Băl. Băl. Băl. Băl. Băl.
Gh. Băl. (3) (3) (3) (2) (4) (3)
(5)
Log. Stroe Stroe Preda Buc. Preda Preda Stroe Stroe Stroe Stroe
(16) (2) (3 sau 4) Buc. (3) (3) (3) (2) (5) (3)
Vist. Bunea G. Bunea Pârvu Pârvu Pârvu Pârvu Pârvu Pârvu Pârvu
(16) Gr. (2) (6) (3) (3) (3) (2) (5) (2)
Clucer Gh. Băl. Gh. Băl. Chirca (2) Barbul Barbu Barbu Barbu Barbu Barbu
(15) (2) Barbul (3) (3) (3) (3) (2) (4) (3)
Stol. Chirca Chirca Vasile (5) Vasile Vasile Radu Radu Radu Radu
(16) (2) (3) (3) F. (1) F. (2) F. (4) F. (3)
Comis Radu M. Radu M. Badea Danciu Badea Radu Radu Radu Radu
(15) (2) (4) (1) (3) M. M. M. M.
Bogdan Badea (1) (2) (4) (3)
(1) (2)
Pah. Hrizea Hrizea Hrizea (5) Hrizea Hrizea Radu Radu Radu Radu
(15) (2) (2) (3) (2) (2) (4) (3)
GonŃea
(1)
greşit
Spăt. Pană (14) Pană (2) Pană (6) Pană Pană Pană Pană Pană Pană
(2) (3) (2) (2) (3) (3)
Sluger Drăghici Drăghici Mâinea Mâinea Mâinea Mâinea Mâinea
(5) (1) (2) (2) (3) (2) (1)
Pitar Necula Necula ColŃea (2) Hrizea ColŃea ColŃea Danciul ColŃea
(3) (2) (1) (3) (2) (1) (2)
greşit greşit
ColŃea
(1)
Post. Danciul Danciul Danciul Danciul Danciul Danciul Danciul Danciul
(10) (2) (6) (2) (3) (1) (5) (3)
Istratie
(1)
Armaş Ivaşco Ivaşco
(1) (1)
Portar Ctin.
(1)
Cupar Pătraşco
(1)
Serdar Badea
(1)
* Cifrele din paranteze puse în dreptul fiecărui nume indică în câte documente din această lună este
menŃionat respectivul dregător, putând fiind mai multe documente emise în aceeaşi zi. S-au folosit
prescurtările: Preda Br. (Preda Brâncoveanul), Gh. Băl. (Gheorghe Băleanul), Preda Buc. (Preda
Bucşanu), Radu F. (Radu Fărcăşanu), Radu M. (Radu Mihalcea), Ctin. (Constantin GălăŃeanul).

XXI
 Câteva explicaŃii se impun chiar din prezentarea sub formă de tabel a activităŃii
membrilor divanului din acest an. În primul rând, ea oferă posibilitatea marcării
momentelor de discontinuitate, dar pune în valoare şi acele prezenŃe bizare,
explicabile doar printr-o greşeală a scribului. Astfel, avem în vedere: menŃionarea
în ziua de 5 ianuarie a unui divan a cărui componenŃă este ulterioară acestei date,
motiv pentru care documentul a fost redatat (doc. 239), prezenŃa lui Istratie ca mare
postelnic, a lui Danciul ca mare pitar. InadvertenŃele de acest tip au permis
semnalarea în indice a menŃiunilor greşite.
Se remarcă, de asemenea, activitatea intensă a divanului în luna ianuarie. Din
cele 50 de documente ale acestei luni, 30 sunt domneşti din care 15 cu divan.
Există o slabă activitate în luna următoare şi după 17 februarie, când izbucneşte
răscoala seimenilor, fidelitatea boierilor fiind greu încercată şi practic, în luna
martie când se reîntruneşte divanul, înregistrăm schimbarea componenŃei acestuia.
La 12 martie, căpitanul Kelemen Mikes relata într-o scrisoare către principele
transilvănean disputele dintre domn şi boieri, consemnând reproşul făcut lui
Constantin Şerban: „tu niciodată nu ai pedepsit pe cel vinovat, n-ai pus să fie ucis
nimeni şi toată primejdia ce va cădea pe noi de aceea este”20.
Cu această ocazie este schimbat şi Preda Brâncoveanul din funcŃia de mare
vornic, el apărând într-un document din 28 martie deja, ca biv vel vornic. Se
confirmă, astfel, neîncrederea domnului în marele boier, motivul acesteia fiind
menŃionat în cronici, unde se afirmă că boierimea nemulŃumită de slăbiciunea
arătată de domn în confruntarea cu seimenii, l-ar fi vrut pe marele vornic în scaunul
Ńării21. După pacificarea Ńării, Preda fost mare vornic este desemnat de domn
împreună cu Bunea vistier să tocmească şi să ia rostul unor moşii. Este numit
„domn bătrân” şi „credincios boier al domniei mele” (doc. 253), însă nu-şi va mai
recupera locul în divan. De asemenea, marele paharnic Hrizea este în funcŃie până
în luna mai, semn că domnul nu se îndoia de loialitatea celui care va fi conducător
al revoltei şi comandant al trupelor în confruntarea de la Şoplea. Potrivit cronicilor,
Constantin Şerban: „foarte îl iubea”, fiindu-i „boiarin de taină credincios […],
spătar mare preste toate oştile lui”22.
Lunile martie-mai înregistrează o activitate foarte slabă, dovadă a insecurităŃii
timpului, crimelor săvârşite împotriva boierilor, precum şi a plecării unei părŃi din
boieri în pribegie sau în delegaŃia trimisă în Ardeal de domnul Constantin Şerban şi
condusă de mitropolitul Ignatie pentru a cere ajutor. La Ernut se aflau la 20 mai
1655 mitropolitul, „toŃi boierii Ńării, păhărniceii şi spătăreii şi birnicii”, printre care
şi marii boieri ai divanului Gheorghe Băleanul mare vornic, Preda mare logofăt,
Barbul mare clucer din Poiani, Danciul Pârâianul mare postelnic, Ivaşco Cepariul

20
Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei şi łării Româneşti,
vol. X, Acte şi scrisori (1637–1660), Bucureşti, 1938, p. 292.
21
Andrei Veress, Documente, vol. X, p. 294; Nicolae Iorga, St. şi doc., vol. IV, p. 127.
22
Istoria łării Româneşti, p. 125.

XXII
mare armaş, făcând cunoscut lui Gheorghe Rákoczy lucrurile rele ce se întâmplau
în Ńară, unde oameni străini s-au apucat de cei care „ridică haraciul împăratului”, cu
jafuri şi cu hoŃii, prădându-le casele, „intrând cu sabia în ei”, omorând multă
boierime din mijlocul lor, „pe care nu-i îngroapă, ci-i lasă să-i mănânce fiarele şi
câinii”, obligând boierii Ńării să fugă la „Poarta lui Sivuş paşa” la Dârstor, la paşa
de la Timişoara, în Moldova sau la craiul Ardealului. DelegaŃia boierilor cere
ajutorul militar lui Gheorghe Rákoczy, „ca să scoată Ńara din mâna hoŃilor străini,
ca să dea haraciul împăratului, cum au dat şi înainte”23.
În lunile iunie, iulie şi august, când au loc confruntările militare, bătălia de la
Şoplea (26 iunie), reprimarea mişcării de revoltă şi apoi reconfirmarea domnului de
către paşa de Silistra, nu există consemnată nicio activitate a divanului. Lucrurile se
reiau în toamnă, într-o formulă foarte stabilă, când domnul Constantin Şerban
răsplăteşte serviicile fidele ale unor boieri şi reconfirma mertice, dări şi sate pentru
mănăstirile greu încercate peste an.
În fine, refacerea încrederii dintre domn şi Ńară prin reconfirmarea jurămintelor,
ridică problema încălcării angajamentului luat la investitură, atunci când martorul
Paul de Alep a putut să vadă şi să consemneze ceremonia de la Târgovişte: „Grămăticii
sau pisarii s-au aşezat fiecare lângă un tertrapod, Ńinând în mână o foaie scrisă.
Îndată ce au intrat boierii din alaiul domnesc, şi-au pus cu toŃii mâinile pe
Evanghelie şi pe cruce, iar diacul a citit foaia pe care scria: «JuraŃi voi pe această
Sfântă Evanghelie şi pe sfânta cruce să fiŃi într-un cuget şi într-un gând cu chir
Constantin voievod, fiul lui Şerban voievod, să-l ascultaŃi şi să-i fiŃi credincioşi, pe
faŃă şi pe taină, fără să-i ascundeŃi vreo taină, atâta timp cât va trăi el şi veŃi trăi şi
voi şi să nu-l trădaŃi, nici să uneltiŃi împotriva lui.» La fiecare frază ei răspundeau
da. Diacul citea apoi un cumplit blestem îndreptat împotriva celor care nu-şi vor
respecta jurământul, la care boierii răspundeau amin!, adică aşa să fie24”. În felul
acesta, toŃi ierarhii, dregătorii, mai marii oştirilor, până la copiii de casă au depus
jurământul şi i s-au închinat domnului. Aşadar, atunci când în actele de cancelarie
hiclenii sunt pedesiŃi prin confiscarea averii, baza legală a sancŃiunii este încălcarea
jurământului faŃă de domn şi Ńară (doc. 238). Călcătorul de jurământ Vasile, fost
agă, fiul lui Preda spătar, o recunoaşte el însuşi: „când au fost acum, în zilele
mări<i>i sale, domnu nostru Io Costandin Şerban voievod, iar eu am căzut la o
greşală foarte mare mări<i>i-sale, împotriva cistii mări<i>i sale şi m-am scăpat
den toată credinŃa creştinească, cât am călcat şi sfântul jurământ. Deci
ajungându-mă aceasta vină şi tribuindu-mi multe cheltuiale pentru nevoile méle,
făcut-am sate, moşii vânzătoare” (doc. 180).
Confimarea domnului de către Poarta otomană suferă o mutaŃie în semnificaŃii,
căci dacă în 1654 ea urma alegerii şi jurământului Ńării, situate în tradiŃia alegerii
lui Matei Basarab, în anul 1655 domnul fuge din rândul oştenilor săi aflaŃi în drum
23
DANIC, Fond Brătianu, ds. I/17, f. 14–14v.
24
Călători străini, vol. VI, p. 134.

XXIII
spre o confruntare militară cu oştile transilvane şi se pune într-o poziŃie inferioară
faŃă de otomani atunci când le cere acestora reconfirmarea domniei după ce oştenii
au numit alt domn: „Îndată acel Hrizică vodă au răpezit cărŃi în toată łara
Muntenească, dând ştire că, den mila lui Dumnezău, au stătut domnu łării
Româneşti”25. Poarta îl face domn după ce Ńara s-a revoltat. Dacă la 1 iunie 1654:
„Constandin vodă, cu toŃi boiarii, cu toate oştile” l-au întâmpinat pe capugiul care
aducea steagul de domnie la podul Plumbuitei, doar după un an, domnul vine cu
steagul şi este repus în scaun în ciuda unui important corp de armată. Trădarea
seimenilor faŃă de domn e urmată de un şir de minciuni, delaŃiuni, defectări,
neîncredere generală, manifestată de boieri faŃă de domn, de militari faŃă de boieri,
de cei de acasă faŃă de pribegi, de boierii pribegi faŃă de intenŃiile domnului. În
timpul bătăliei de la Şoplea, miltarii care trădează obiectivul luptei, sunt de fapt cei
fideli domniei, defectările din timpul confruntării militare neputându-le aprecia
într-un registru de corectitudine şi onoare decât în raport cu jurământul prestat de
slujitori în 165426. Domnul însuşi îi însoŃise pe seimeni o parte de drum spre locul
confruntării disimulându-şi adevăratele intenŃii: „Constandin vodă se făcea că nu-i
este în ştire de venirea acelor oşti, ci au chemat căpitanii, iuzbaşii şi alŃi slujitori,
de le spunea zicând: 'ficlenii boiari iar nu s-au lăsat de răotate, ci au fugit în alte
Ńări şi acum aduc oşti asupră-ne; ce ziceŃi să facem?' Ei ziseră: 'Să ne sculăm,
doamne, cu toŃii să le ieşim înainte şi nădăjduim că-i vom birui'”27, ca apoi,
păcălindu-i, să fugă din tabără „la al doilea conac”, cu scopul de a ajunge la Sivuş,
paşa de Silistra28. După ce rezultatul bătăliei îi este cunoscut, Constantin Şerban:
„dacă înŃelese că s-au spart slujitorii”, a anunŃat paşa de Silistra, care: „îndată trecu
Dunărea şi se împreună cu Costandin vodă la vadul Dârstorului, la Strâmba, că
acolo era cortul întins. Şi căzu Costandin vodă împreună cu toŃi boierii cu mare
jalbă înaintea paşii, jăluindu-se de toate necazurile cîte i-au făcut slujitorii. Şi
paşa îndată înbrăcă pe Costandin vodă cu caftan ca să meargă să fie iar domn şi-i
dete un steag de beşlii”29.
Pe lângă sumele uriaşe de bani care au fost utilizate în amândouă ocaziile pentru
dobândirea, respectiv redobândirea domniei30, valoarea simbolică a reînscăunării
din 1655 nu a scăpat martorilor31. În ansamblul evoluŃiei instituŃiei domniei
munteneşti, momentul 1655 semnifică o slăbire a autorităŃii acesteia, o scădere a
prestigiului Ńării în afară, manifestată simbolic şi prin confiscarea tunurilor
25
Miron Costin, Opere alese, antologie, prefaŃă şi note de Gheorghe Pop, text stabilit de
P.P. Panaitescu, 1966, p. 171.
26
Istoria łării Româneşti, p. 125.
27
Radu Popescu, Istoriile domnilor łării Româneşti, ed. C. Grecescu, Bucureşti, 1963, p. 114.
28
Miron Costin, Opere, p. 171.
29
Istoria łării Româneşti, p. 126.
30
Eudoxiu Hurmuzaki, Istoria românilor, V/2, îngrijit de Ioan Slavici, Bucureşti, 1886, p. 11.
31
Miron Costin, Opere, p. 173; George Kraus, Cronica Transilvaniei, 1608–1665, ed. G. Duzinchevici
şi E. Reus-Mîrza, Bucureşti, 1965.

XXIV
româneşti de către oastea transilvană după bătălia de la Şoplea32 şi poate fi interpretată
ca sfârşitul unei formule „patriarhale” de conducere pe care a întruchipat-o Matei
Basarab.
Actele private conŃin, cu precădere, informaŃii de viaŃă socială şi economică:
vânzări de moşii, bălŃi, mori, vii, prăvălii, locuri de casă (doc. 5, 12, 11, 24, 27,
218, 219, 240, 241), schimburi de moşii (doc. 279), împrumuturi de bani (doc. 285,
300), danii către mănăstiri (doc. 192, 198, 298), testamente preferenŃiale în
favoarea anumitor membrii din familie pentru îngrijirile oferite la vreme de boală şi
bătrâneŃe (doc. 174, 176), înfrăŃiri pe moşie cu schimburi de daruri (doc. 181),
denunŃarea unor contracte de zestre (doc. 164), plata unor servicii (doc. 274) sau
executarea silită a chezaşilor, potrivit clauzelor contractuale (doc. 291). Acestora li
se adaugă diferite acte juridice necesare derulării activităŃii procesuale din Ńară,
mărturii, tocmeli sau investigaŃii, realizate fie prin buna înŃelegere a părŃilor (doc.
183, 196, 237, 216, 246, 255, 307), fie obŃinute la porunca domnească (doc. 189,
228) sau din ordinul altor judecători sau înalŃi ierarhi (doc. 181, 231, 299).
Vânzările oamenilor liberi ca rumâni continuă practica străveche, restricŃionată
doar de existenŃa unor datorii fiscale (doc. 233, 243, 278, 284).
Cazul jupânesei Ivana, care năpăstuieşte moşiile mănăstirii Cozia, fiind o
„jupâneasă puternică”, care stăpâneşte abuziv moşii 6–7 ani, dovedeşte calculul pe
care şi-l face orice justiŃiabil înainte de a demara un proces, căci mănăstirea s-a
temut să scoată cărŃile la divan, preferând să aştepte vremuri mai bune decât să se
judece, să piardă procesul şi cu acesta, eventual, şi documentele (doc. 22).
Tocmeala dintre surorile jupânesei Elina, Calea şi Stanca, cu cumnatul lor,
Stroe mare logofăt, încearcă să respecte voinŃa testatorului şi legea Ńării pentru
împărŃirea averii în cazul succesiunii fără urmaşi, dar pune în evidenŃă şi clauza
„beneficiului de inventar”, adică capacitatea succesorului de a accepta sau de a
respinge, indiferent de motive, bunurile lăsate moştenire. Astfel, cele două surori
ale Elinei acceptă să stăpânească pe jumătate şi stabilesc: „să aibă a Ńinerea soŃul
ei, jupânul Stroe vel logofăt şi coconii lui den moşii, den sate, den Ńigani, tot
jumătate, pentru multă căutare şi cinste ce au avut dă la dumnealui şi de la coconii
dumnealui; iar jumătate den moşii şi den Ńigani să fie ale noastre, sororilor carele
scriem mai sus”. Pentru alte bunuri ce au fost jefuite, se menŃionează că
recuperatorul lor le păstrează: „Iar dentr-alte mărunŃişuri ce-au fost: haine, scule,
dobitoc, dechisele casii, toate au fost jăfuite şi luate dă hoŃi, cum au fost luate ale
tuturor boiarilor Ńărăi. Deci ce va putea scoate şi strânge, să fie toate pre sama
dumnealui logofătului, şi să aibă a o pomeni şi a o griji, ca pre o soŃie, iar alt
32
Andrei Veress, Documente, vol. X, doc. nr. 195, 21 iulie 1655, Ocna Sibiului, Principele
George Rákóczy II către căpitanul Ştefan Kohári, p. 298–299: „Întâmplându-se în 26 iunie luptă
aprigă cu oştenii din łara Românească şi cu toate că au ajuns la noi fără nădejde după amiazi între
ceasurile 2 şi 3, totuşi am păstrat faima cea bună şi numele maghiar, Dumnezeu i-a ruşinat; le-am
câştigat toate cele 33 tunuri şi 45 steaguri; şi voievodul care a făcut acea tâlhărie este în mâinile
noastre, iar voievodul de mai înanite l-am lăsat în bună stare scaunului său”.

XXV
niménele treabă să n-aibă”. Cu toate acestea, la întoarcerea în Ńară a lui Stroe
Leurdeanu, deşi căutarea bunurilor se dovedeşte anevoioasă, aceast proces are loc:
„cu multă nevoinŃă au căutat şi au strâns den bucatele şi den hainele şi sculele
sororii noastre, carele le-au fost luat acei hoŃi, carii au fost jăfuit. Deci unele le-au
şi găsit, altele nu s-au putut nice găsi”. O parte din bunurile găsite sunt donate
pentru sufletul răposatei, altă parte, moşii, Ńigani, haine lăsate prin testamentul din
28 iunie copiilor vitregi şi nepoŃilor Elinei ajung la succesorii desemnaŃi sau la
mănăstirea Plăviceni. În ceea ce-l priveşte pe Stroe Leurdeanu însuşi, acesta nu
acceptă să succeadă la averea fostei soŃii şi la bunurile obŃinute de ea din prima
căsătorie33, cea cu Dragomir mare vornic: „iar dân ce s-au aflat, mult puŃin, nimica
n-au vrut să ia sau să oprească, cum au fost învăŃătura sororii noastre, ce toate
le-au dat la mâna noastră, şi le-am dat noi pentru sufletul dumneaei. Iar pentru
sate şi Ńigani n-au vrut dumnealui cumnatul nostru să ia den doao, cum au fost
lăsat sora noastră”. Marele logofăt ia doar banii pentru achitarea datoriilor şi
pentru pomenire: „ce pentru multă cheltuială ce-au fost cheltuit la moartea ei,
până s-au umplut anul, toate poménele câte se-au făcut şi se-au căzut şi la
grobniŃa ei, unde easte îngropată, la Braşov care cheltuială tot pre amăruntul
easte scrisă, carea s-au făcut mai mult dă 400 dă galbeni”. Surorile, fără urmaşi la
rândul lor, lasă lui Stroe şi copiilor acestuia dintr-o căsătorie precedentă celei cu
Elina: „satul Ostra, cu viile boiereşti şi cu toŃi rumânii şi 2 sălaşe dă Ńigani, […] şi
cocoanelor dumnealui, Stanii şi Elinii, câte o fată dă Ńigan, anume Badea şi Ana, şi
câte oi 100 şi câte 10 iape uniia, pentru că le-au dat însăşi sora noastră, pentru
multa căutare şi pază şi milă ce-au avut dă la ele în Ńară streină, la toate boalele ei
pân la moarte” (doc. 307).
Nădăjduim că informaŃiile acestui volum vor intra repede în circuitul
ştiinŃific, graŃie şi efortului Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, unde echipele de
cercetători coordonate de directorul instituŃiei, Tudor Rotaru, au digitalizat întreaga
informaŃie publicată în volumele DRH, seria B, ea fiind accesibilă publicului larg şi
specialiştilor pe site-ul www.dacoromanica.ro

Oana Rizescu

33
Diata lui Dragomir mare vornic din 6 martie 1652 menŃionează că: „n-am avut nici rumâni,
nici Ńigani, nici moşii, ci am câştigat amândoi dâmpreună, den mila măriei sale, lu vodă”, în DRH, B,
vol. XXXVII (1652), op. cit. Vezi şi Spiridon Cristocea, op. cit., p. 38–53.

XXVI
 NOTĂ ASUPRA EDIłIEI

La transcrierea documentelor pentru acest volum s-au avut în vedere normele

de transcriere a documentelor stabilite de către Violeta Barbu pentru volumul XXX
(1645), apărut în 1998.
Aparatul critic precizează variante, toate intervenŃiile editorului în text,
erorile evidente de scriere care au fost corijate, semnalează grafii străine, notaŃiile
ad. marg sau intercalate, alia manu, ad. interlinear, cu altă cerneală, corectările
realizate de autorul însuşi.
Am procedat tacit la transcrierea întregii paradigme a verbului a fi cu ea în
loc de ia, deşi semnul grafic cel mai răspândit în epocă este æ. Tacit au fost
transcrise conform regulilor limbii române actuale cuvintele care în epocă prezintă
metateze (Crâstea, l-am transcris Cârstea, Prâvul – Pârvul, Trâgovişte – Târgovişte,
Hrâsova – Hârsova etc). La fel s-a procedat în interpretarea semnului Š în cuvinte
ca deŠn, transcris den, Šnnainte transcris înainte, Šnpreunß transcris împreună.
Au fost corectate tacit formele nediftongate ca în: nostre, morte, omeni,
transcrise noastre, moarte, oameni, iar la transcrierea lui i sau e am luat ca reper
utilizarea cuvântului în limba actuală. Utilizarea celorlalte elemente constitutive ale
aparatului critic, parantezele, sunt cele aplicate tuturor volumelor din seria celor
publicate de noua echipă de cercetători.

Volumul XL (1655) al colecŃiei DRH reprezintă o parte dintr-un program

comun de lucru derulat la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” de Florina-Manuela
Constantin, Andreea-Roxana Iancu şi Oana Rizescu în perioada octombrie 2008–
decembrie 2011, la care au fost asociaŃi în calitate de colaboratori externi Marcel-
Dumitru Ciucă (Facultatea de Arhivistică) şi Lidia Cotovanu (Ecole des Hautes
Etudes en Sciences Sociales).
La constituirea acestei ediŃii am folosit materialul existent în arhiva internă a
colectivului de „Izvoare şi instrumente de lucru” care cuprinde, în principal,
transcrieri, fişe de semnalare şi fişe bibliografice realizate de echipele precedente
de cercetători. Fişele de semnalare realizate pentru acest volum de către vechiul
colectiv au fost în număr de 270 iar transcrierile în număr de 230. Toate aceste

XXVII
transcrieri vechi au fost colaŃionate cu originalul şi transcrise potrivit normelor
metodei interpretative.
Etapele pregătitoare pentru realizarea volumului, listele de depozite şi
fotografiile digitale au fost realizate de întreaga echipă.
Oana Rizescu a transcris şi colaŃionat documentele româneşti din lunile
ianuarie-iulie şi a celor cu dată lărgită. A întocmit fişele de nume şi de materii
pentru documentele din lunile mai sus precizate şi pentru documentele slave, a
realizat indicele onomastic şi cel de materii pentru întreg volumul, rezumatele
româneşti, lista de prescurtări–bibliografie, lista de menŃiuni şi localizarea judeŃelor
istorice, aparatul critic pentru întreg volumul.
Andreea-Roxana Iancu a transcris şi a colaŃionat documentele româneşti din
lunile august-decembrie şi a întocmit o parte din fişele de nume şi de materii pentru
aceste documente.
Florina-Manuela Constantin a transcris documentele slavone şi mulŃumeşte
profesorului Marcel-Dumitru Ciucă şi colegului nostru Gheorghe Lazăr pentru
ajutorul acordat la colaŃionarea integrală a acestora.
Lidia Cotovanu a asigurat transcrierea şi traducerea documentului grecesc
inclus în volum, a rezumatelor greceşti precum şi a semnăturilor greceşti conŃinute
în documentele româneşti.
Referatele ştiinŃifice şi avizul favorabil pentru publicare au fost realizate de
Violeta Barbu, Gheorghe Lazăr şi Ştefan Andreescu (Institutul de Istorie „Nicolae
Iorga”), care au făcut cu acest prilej îndreptări importante, pentru care editorii
acestui volum le mulŃumesc.
Ioana Voia a asigurat traducerea rezumatelor în limba franceză. Claudia
Albert a cules textele slave şi majoritatea documentelor româneşti.

XXVIII
 PRESCURTĂRI–BIBLIOGRAFIE
Andreescu, M., Doc. muntene
Andreescu, Şt., M-rea Cornet
Aricescu, Indice
Bobulescu, Cronica Sf. Ecaterina
Barbu, Doc. inedite Tâmbureşti
Băjan, Doc. câmpulungene
Berechet, Golgota
Bulat, Contrib. doc.
Cărăbiş, Doc. j. Gorj
= Andreescu, Mihail, Documente muntene
referitoare la Mitropolia łării Româneşti,
Mănăstirea Argeş şi Episcopia Argeşului.
Anii 1492–1823, Bucureşti, 2004.
= Andreescu, Ştefan, Trei veacuri de la
întemeierea mănăstirii Cornet şi a bisericii
de la Băjeşti (1666–1966), în „Mitropolia
Olteniei”, XVIII, 1966, nr. 7–8, p. 674–
687.
= Aricescu, C., Indice de documentele aflate
în Arhiva Statului şi nepublicate încă, în
„Revista istorică a Arhivelor României”,
Broşura I, Bucureşti, 1874.
= Bobulescu, C., Cronica Sf. Ecaterina din
Bucureşti, 1577–1 oct. 1924, Bucureşti,
1927.
= Barbu, Paul Emanuel, Documente inedite
privind moşia Tâmbureşti, în „Studii şi
materiale de Istorie Medie”, IX, 1978,
p. 179–183.
= Băjan, Dumitru I., Documentele câmpulungene,
în „Anuarul Institutului de Istorie NaŃională”,
Cluj, III, 1926, p. 741–742.
= Berechet, Şt., Catagrafia din 1847 a
Mănăstirei Golgota, în „Amvonul”, an.
XVIII, 1915, nr. 9, p. 272–282.
= Bulat, Toma G., ContribuŃiuni documenatre
la istoria Olteniei: secolul XVI, XVII şi
XVIII, Râmnicu Vâlcea, 1925.
= Cărăbiş, Vasile, Documente din judeŃul
Gorj – sec. XVII, în „Mitropolia Olteniei”,
an XXV, 1973, nr. 1–2, p. 164–168.
XXIX
Cat. ł. Rom.
Cernovodeanu, Răscoala
Cernovodeanu, Vătămanu,
Vechea tipografie a Buc.
Ciucă, Livezeanu, Doc. de la Athos
Cristocea, Stroe Leurdeanu
Demény, Răscoala seimenilor
Dinculescu,
Doc. colecŃia Mişu Săuleascu
Dinculescu, Doc. starea Ńăranilor
DRH
Dumitraşcu, Tamaş,
Râmnicul medieval
Filitti, Arh. Cantacuzino
XXX
= Catalogul documentelor łării Româneşti
din Arhivele NaŃionale, vol. VIII (1654–
1656), întocmit de Marcel-Dumitru Ciucă,
Silvia Vătafu-Găitan, Dragoş Şesan,
Mirela Comănescu, Bucureşti, 2006.
= Cernovodeanu, Paul, Răscoala seimenilor
şi dorobanŃilor din Bucureşti la 1655,
Bucureşti, 1961.
= Cernovodeanu, P., Vătămanu, N., ContribuŃii
la vechea tipografie a Bucureştilor: ostrovul
DâmboviŃei (sec. XVI–XVII), „Studii. Revista
de istorie”, an XII, 1959, nr. 6, p. 115–132.
= Ciucă, Marcel-Dumitru, Livezeanu, Dan,
Documente de la Arhos privitoare la
mănăstirea Jitianul (Dolj). 1654–1813, în
„Revista arhivelor”, an LVI, vol. XLII, nr.
2, 1979, p. 191–200.
= Cristocea, Spiridon, Din trecutul marii
boierimi muntene. Marele vornic Stroe
Leurdeanu, Brăila, 2011.
= Demény, Lidia A., Ludovic Demény şi
Nicolae Stoicescu, Răscoala seimenilor sau
răscoală populară: 1655. łara Românească,
Bucureşti, 1968.
= Dinculescu, N.G., Documente din colecŃi
d-lui Mişu Săulescu, în „Arhivele Olteniei”,
III, 1924, nr. 13, p. 243–247.
= Dinculescu N. G., Documente privitoare
la starea Ńăranilor, comunicate de N. G.
Dinculescu, în „Arhivele Olteniei”, an. II,
1923, martie-aprilie, nr. 6, p. 124–126.
= Documenta Romaniae Historica, seria B,
vol. XXXVII (1652), volum întocmit de
Violeta Barbu, Constantin Bălan, Florina
Constantin, Bucureşti, 2008; vol. XXXIX
(1654), volum întocmit de Violeta Barbu,
Gheorghe Lazăr, ConstanŃa GhiŃulescu,
Bucureşti, 2010.
= Dumitraşcu, Gh., Tamaş, C., Râmnicul medieval.
Studii şi documente, Rm. Vâlcea, 1995.
= Filitti, Ioan C., Arhiva Gheorghe Grigore
Cantacuzino, Bucureşti, 1919.
Filitti, Banatul Olteniei
Filitti, Ctitorii de la Plăviceni-Olt
Filitti, Neamul doamnei Neaga
Florescu, Vintilă I
Furnică, Industria
Ghibănescu, Surete
Giurescu, Stud. de ist. Socială
Grecianu, Genealogiile
GuŃu, Album de doc.
Ionaşcu, Doc. Morunglavu
Ionaşcu, Mitrop. Ignatie Sârbul
Ionescu, G. M., Ist. Cotrocenilor
Ionescu, Ist. Mitrop. Ungro-Vlahiei
Ionescu-Gion, Ist. Buc.
Iorga, Doc. urlăŃene
= Filitti, Ioan C., Banatul Olteniei şi Craioveştii,
Craiova, f.a.
= Filitti, Ioan C., Ctitorii de la Plăviceni-Olt
şi neamul doamnei Stanca, în „Arhivele
Olteniei”, an VI, iul.-oct., 1927, nr. 32–33,
p. 266–281.
= Filitti, Ioan C., Neamul doamnei Neaga şi
mănăstirea Aninoasa (azi Buda) din Buzău,
Bucureşti, f.a.
= Florescu, G. D., Vintilă I din CornăŃeni,
1944, p. 231–32.
= Furnică, D. Z., Industria şi dezvoltarea ei
în Ńările româneşti, 1926.
= Ghibănescu, Gh., Surete si izvoade, vol. VI,
partea a II-a, Iaşi, 1909.
= Giurescu, Constantin C., Studii de istorie
socială. Vechimea rumâniei. Despre rumâni.
Despre boieri, ed. II, Bucureşti, 1943.
= Grecianu, Ştefan D., Genealogiile documentate
ale familiilor boiereşti, I–III, Bucureşti,
1913–1916.
= GuŃu, Olimpia, Scrierea chirilică slavo-
română. Album de documente, Bucureşti,
1988.
= Ionaşcu, Ion, Documentele moşiilor schitului
Şerbăneşti-Morunglavu (Vâlcea), în „Arhivele
Olteniei”, XVI, 1938, p. 289–310.
= Ionaşcu, Ion, Data morŃii mitropolitului
muntean Ignatie Sârbul, în „Revista Istorică
Română”, vol. XIII, fasc. II, 1943, p. 37–
51.
= Ionescu, G. M., Istoria Cotrocenilor,
Lupescilor (Sf. Elefterie) şi Grozăvescilor,
Bucureşti, 1902.
= Ionescu, G. M., Istoria Mitropoliei
Ungrovlahiei, 1359–1709, vol. I–II,
Bucureşti, 1906.
= Ionescu-Gion, G. I., Istoria Bucureştilor,
Bucureşti, 1899.
= Iorga, N., Documente urlăŃene, în
„Buletinul Comisiei istorice a României”,
vol. V, 1927.
XXXI
Iorga, Studii de istorie
Iorga, St. şi doc.
Lehr, EvoluŃia demografică
Lupu, GaiŃă, Doc. inedite
Μαρινέσκου,
Ή Ίερά Μονή ∆οχειαρίου
Μαρινέσκου,
Ιεράς Μονής Αγίου Παύλου
Mazilescu, Doc. Lăcusteni
MuşeŃeanu, Glavacioc
Nastase, Marinescu,
Les actes roumains
Năsturel, Genealogia Năsturelilor
Nicolăescu-Plopşor, Monografia
Olar, ÎnŃelepciuni străine
XXXII
= Iorga, N., Studii de istorie şi istorie
literară, în „Literatură şi artă română”, an
IV, 1899–1900, nr. 5, 6 şi 7, p. 401–407.
= Iorga, N., Studii şi documente cu privire la
istoria românilor, vol. IV, Bucureşti,
1903.
= Lehr, Lia, Factori determinanŃi în evoluŃia
demografică a łării Româneşti în veacul
al XVII-lea, în „Studii şi materiale de
istorie medie”, VII, 1974, p. 161–203.
= Lupu, Daniela, GaiŃă, Alexandru, Documente
inedite din zona SubcarpaŃilor Curburii
(secolele al XVI-lea – al XVII-lea), în
„Revista Arhivelor”, LXXX, 2003, nr. 1–2,
p. 369–398.
= Φλορίν Μαρινέσκου, Ή Ίερα Μονή ∆οχειαρίου
ετή Ρουµαηία, Εκδόσεις Ιεράς Μονής
∆οχειαρίου Άγιον Όρος, Αθιηα, 2009.
= Φλορίν Μαρινέσκου, Ρουµανικά Έγγραφα
του Αγίου Όρους. Αρχείο Ιεράς Μοηής
Αγίου Παύλοι, ΕEIE, Αθιηα, 2002.
= Mazilescu, Ioan S., Documente privitoare
la moşnenii Lăcusteni din judeŃul Dolj, în
„Oltenia”, cartea a II-a, nr. 1–4, 1941,
p. 41–43.
= MuşeŃeanu, Ioan, Mănăstirea Glavacioc.
Monografie istorică, Bucureşti, 1933.
= Nastase, Dumitru, Marinescu, Florin, Les
actes roumains de Simonopetra (Mont Athos).
Catalogue sommaire, Athènes, 1987.
= Năsturel, general P. V., Genealogia
Năsturelilor, în „Revista pentru istorie,
archeologie şi filologie”, vol. XI, 1910,
p. 37–71, 282–330; XIII, 1912, p. 46–90.
= Nicolăescu-Plopşor, Constantin S.,
Monografia judeŃului Dolj. Izvoare
istorice, vol. III, în „Oltenia”, cartea XII,
ianuarie 1945, p. 1–192.
= Olar, Ovidiu, ÎnŃelepciuni străine. Recursul
la tradiŃie al Slujbenicului mitropolitului
Ştefan (1668), Bucureşti, în curs de apariŃie.
Potra, Contrib. ist. łiganilor
Potra, Doc. Bucureşti
Potra, Tezaurul
Rafailă, Cat. doc.
RăuŃescu, Dragoslavele
RăuŃescu, Topoloveni
Răzeşu,
Iarăşi despre mitrop. Ignatie Sârbul
SacerdoŃeanu, Catarii
SacerdoŃeanu, Despre editarea doc.
SacerdoŃeanu, Marula
Stoicescu, Constantin Şerban
Stoicescu, DicŃ. marilor dregători
Stoicescu, Matei Basarab
Ştefănescu, Catalog
= Potra, George, ContribuŃiuni la istoricul
Ńiganilor din România, Bucureşti, 1939.
= Potra, George, Documente privitoare la
istoria oraşului Bucureşti, (1594–1821),
Bucureşti, 1961.
= Potra, George, Tezaurul documentar al
judeŃului DâmboviŃa (1418–1800), Târgovişte,
1972.
= Rafailă, Grina-Mihaela, Catalogul documentelor
lui Constantin Şerban aflate în colecŃiile
Muzeului Municipiului Bucureşti, în Bucureşti.
Materiale de istorie şi muzeografie, nr.
XXII, 2008, p. 158–176.
= RăuŃescu, Ioan, Dragoslavele, ed. II,
Câmpulung, 1937.
= RăuŃescu, Ioan, Topoloveni, Bucureşti,
1939.
= Răzeşu, Şerban <SacerdoŃeanu, A.>, Iarăşi
despre mitropolitul Ignatie Sârbul, în
„Biserica Ortodoxă Română”, an LXXXII
(1964), nr. 11–12, p. 1085–1099.
= SacerdoŃeanu, A., „Catarii” la Râmnicul
Vâlcii, în „Mitropolia Olteniei”, an XIII,
1961, nr. 5–8, p. 317–330.
= SacerdoŃeanu, Aurelian, Despre editarea
documentelor, în „Arhivele Olteniei”, X,
nr. 54, 1931, p. 200–303.
= SacerdoŃeanu, Marula nu e fiica lui Mihai
Viteazul, „Hrisovul”, I, 1941, p. 218–240.
= Stoicescu, N., Constantin Şerban, Bucureşti,
1990.
= Stoicescu, Nicolae, DicŃionar al marilor
dregători din łara Românească şi Moldova,
sec. XIV–XVII, Bucureşti, 1971.
= Stoicescu, Nicolae, Matei Basarab, Bucureşti,
1988.
= Ştefănescu, Liviu, Catalogul documentelor
epocii lui Matei Basarab păstrate în
colecŃiile Muzeului de istorie a municipiului
Bucureşti, în „Matei Basarab şi Bucureştii”,
Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti,
Bucureşti, 1983, p. 143–165.
XXXIII
Ştefulescu, Gorjul ist. şi pit.
Ştefulescu, Ist. Tg. Jiului
Ştefulescu, Încercare ist. Tg. Jiu.
Ştefulescu, Strâmba
Ştefulescu, Tismana
Tezaur vâlcean
Venelin, Vlaho-Bolg
Zahariuc, Legăturile Ńărilor române
XXXIV
= Ştefulescu, Al., Gorjul istoric şi pitoresc,
Târgu Jiului, 1904.
= Ştefulescu, Al., Istoria Târgu-Jiului, ed.
a II-a, Tg. Jiului, 1906.
= Ştefulescu, Al., Încercare asupra istoriei
Târgu-Jiiului, Bucureşti, 1899.
= Ştefulescu, Al., Strâmba, Târgu-Jiu, 1906.
= Ştefulescu, Al., Mănăstirea Tismana, ed.
a II-a, Bucureşti, 1909.
= DirecŃia Generală a Arhivelor Statului, Tezaur
medieval vâlcean. Catalogul documentelor
de la arhivele Statului din Râmnicu-Vâlcea
(1388–1715), întocmit de Corneliu Tamaş,
Ioan Soare, Carmen Andreescu, vol. I,
Bucureşti, 1983.
= Venelin, I., Vlaho-Bolgarskiia ili Daco-
slavianskiia gramaty, St. Petersburg,
1840.
= Zahariuc, Petronel, Legăturile łărilor Române
cu mănăstirea Iviron de la Muntele Athos:
noi documente, în vol. In honorem Ioan
Caproşu. Studii de istorie, vol. îngrijit de
Lucian Leuştean, Maria Magdalena Szekély,
Mihai Răzvan Ungureanu, Petronel Zahariuc,
Iaşi, 2002, p. 269–288.
 REZUMATELE DOCUMENTELOR

1. <Circa 1655>. Manole adevereşte că a dat vărului său, Dragomir, o vie pe

o pivniŃă.
2. <Circa 1655>. Sătenii din <Corbuşori> mărturisesc despre dijma luată de
călugării de la mănăstirea Merişul de la stânele de la Plăişoru şi despre hotarele
satului dinspre Corbuşori <j. Muscel>.
3. <Circa 1655>. Şărbu din Priboieni <j. Muscel> dă mărturie pentru o
vânzare de loc la Gura Sămăilii cu 205 aspri.
4. 1655 (7163) ianuarie 1. Doisprezece boieri luaŃi pe răvaşe domneşti aleg
şi hotărăsc moşiile mănăstirii Mărgineni în Glaveş, Carcadulea şi CreŃul <j. Sac>.
5. 1655 (7163) ianuarie 1. Jupâneasa VoichiŃa vinde lui Vlad iuzbaşa
3 pogoane de loc în ocina siliştii la Scăieni <j. Prahova>, cu 5 galbeni.
6. 1655 (7163) ianuarie <1–31>. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Potocul ocini şi Ńigani în Vâlsăneşti, j. RomanaŃi, dăruite de Spahiul
mare ban.
7. <Post 1655 ianuarie 1>, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Mărgineni ocini în Glaveş, Carcadulea şi CreŃul <j. Sac>.
8. 1655 (7163) ianuarie 3. Costantin Şerban voievod întăreşte stăpânirea lui
Bunea mare vistier asupra satului Izbiceni din j. RomanaŃi.
9. 1655 (7163) ianuarie 5, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Vădislav clucer din Belcin, j. Dolj, şi fiilor acestuia, rumânii din Cârna, în urma
unei judecăŃi.
10. 1655 (7163) ianuarie 6, Bucureşti. Constantin Şerban voievod scuteşte
mănăstirii Menedic şase oameni streini de toate dăjdile ca să fie de treaba
mănăstirii, să-i păzească vitele în satul Cocorăşti şi Braniştea <j. Prahova>.
11. 1655 (7163) ianuarie 7. Muşa jupaniŃa, fratele ei, Fiera şi alŃii vând lui
Pătru ceauşul 3 delniŃe din dealul Cătunului <j. Muscel şi PădureŃ>, cu 90 de ughi.
12. 1655 (7163) ianuarie 7, Bucureşti. Radu, fiul lui Opriş Rociotă, vinde
lui Detco vornic din Cârstineşti un loc de casă în acest sat cu 1 000 bani gata.
13. 1655 (7163) ianuarie 8. Stoica şi fratele său, Stan din Nucet, dau lui
Voinea şi fratelui acestuia Miseul 2 pogoane de vie şi de pădure, pentru a
răscumpara 10 obroace de grâu furate.
14. 1655 (7163) ianuarie 8, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Argeş, 12 aspri din venitul de 110 bulgări de sare din vama domnească

XXXV
de la Ocna Mică de lângă Târgovişte, iar vama de car să fie dată pe din două cu
mănăstirea Dealul.
15. 1655 (7163) ianuarie 8. Constantin Şerban voievod porunceşte celor doi
boieri jurători ai jupânesei Stana a lui Radul Deliul căpitan să jure pentru o moşie
pe care a arvunit-o NegoiŃă clucer la Radu căpitan.
16. 1655 (7163) ianuarie 9. Constantin Şerban voievod porunceşte popii
Mihai de la Episcopia Buzăului să dea lui Andreiu din Târgovişte, fetele Ńigăncii
care a murit în Ńigănia Episcopiei.
17. <Ante 1655 ianuarie 10>. Ivana, fiica lui Vâlsan logofăt din Vlădila,
alege cu egumenul Vasile de la mănăstirea Govora, părŃile ei de moşie în Vlădila şi
Redea, <j. RomanaŃi>.
18. 1655 (7163) ianuarie 10. Mitropolitul Ignatie porunceşte popii Mihai din
Buzău, să cerceteze pricina dintre Andrei şi fratele Serafim, pentru o Ńigancă.
19. 1655 (7163) ianuarie 10, Bucureşti. Constantin Şerban voievod porunceşte
celor 24 de boieri hotarnici ai Episcopiei de Buzău să hotărască moşia Episcopiei şi
pe cea a lui Udrea sluger şi a fratelui său, ColŃea, de la Văleni şi Năiani <j. Sac>.
20. 1655 (7163) ianuarie 10, Bucureşti. Constantin Şerban voievod porunceşte
celor 6 boieri hotarnici ai Episcopiei de Buzău să aleagă ocina acesteia din satul
Pizdeleşti <j. Sac>.
21. 1655 (7163) ianuarie 10, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
Episcopiei Buzău şi episcopului Serafim, satele Găvăneşti din Coastă şi Găvăneştii
din Vale <j. Buzău>, 1 700 de stânjeni, cu rumâni şi cu hotare.
22. 1655 (7163) ianuarie 10, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Cozia braniştile din hotarul Frăsinetului de Câmp, dinspre Vlădila
<j. RomanaŃi>, asuprite de jupâneasa Ivana.
23. 1655 (7163) ianuarie 10. Doisprezece boieri jurători luaŃi pe răvaşe
domneşti adeveresc că Nicola pârcălab şi Barbul Bengescul au rumânit cu sila
rumânii din Săcelu, j. Gorj.
24. 1655 (7163) ianuarie 11. Radul, nepotul lui Vişan neguŃătorul, vinde lui
Luscan popă partea lui din Clinceni <j. Ilfov>.
25. 1655 (7163) ianuarie 11. Constantin Şerban voievod întăreşte egumenului
Nicolae de la mănăstirea Argeş un loc de casă şi pivniŃă în Bucureşti.
26. 1655 (7163) ianuarie 11. Constantin Şerban voievod porunceşte unor
boieri să aleagă părŃile de moşie ale popii Tudosie şi ale altora, pe care le-au
cumpărat de la Paraschiva vornicul şi de la fratele său, Costandin.
27. 1655 (7163) ianuarie 12. Boja din Piteşti împreună cu fiii lui vând lui
Tudoran paharnic din Aninoasa vii în Valea Izvoranilor <j. Muscel> cu 14 ughi.
28. 1655 (7163) ianuarie 12, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Radu căpitan Déliul şi jupânesei sale Stana, fiica lui Roman, nepoata lui Dobre din
Epureşti şi fiului lor Stan, stăpânirea asupra moşiei din plasa Cuceşti <j. Rm. Sărat>
pentru care au avut pâră cu NegoiŃă clucer.

XXXVI
 29. 1655 (7163) ianuarie 12, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Ştefan şi jupaniŃei lui, Rada, două părŃi din ocina de la UrlaŃi <j. Sac> a treia
parte revenind, în urma judecăŃii, lui Dumitraşco căpitan.
30. 1655 (7163) ianuarie 13, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Stamatie paharnic, fiul lui Miloş logofăt, satul Bălta din j. Gorj, cu vecini.
31. 1655 (7163) ianuarie 15. Şase boieri hotarnici aleg moşia satului
Cârlomăneşti <j. Buzău> pe 4 moşii.
32. 1655 (7163) ianuarie 15, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Necula clucer din Glogova satul Gârbovi din j. Gorj, cu rumâni.
33. 1655 (7163) ianuarie 15. Constantin Şerban voievod întăreşte mănăstirii
Vieroş scutiri de dări şi un mertic de sare de la Ocna Mare <j. Vâlcea>.
34. 1655 (7163) ianuarie 16, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Căluiul satul Cioroiul din j. Dolj, cu rumâni, în urma mai multor
judecăŃi.
35. 1655 (7163) ianuarie 16. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Pătraşco
pârcălab ocină în Stănislăveştii de Sus şi de Jos, j. Olt, cu rumâni, în urma mai
multor judecăŃi în divan.
36. 1655 (7163) ianuarie 16. Constantin Şerban voievod împuterniceşte pe
popa Stanciu să stăpânească „dârsta” pe care o are în satul Brăneşti <j. Prahova>,
deoarece este făcută pe moşia pe care o are primită de zestre.
37. 1655 (7163) ianuarie 17. Dumitra, soŃia diaconului Stănislav, dă la
moartea ei, nurorii sale, Voica, 2 pogoane de vie în FaŃa <din Verneşti, j. Buzău>,
pentru că a îngrijit-o la bătrâneŃe.
38. 1655 (7163) ianuarie 17. Ignatie, mitropolitul łării Româneşti, dă carte
de blestem celor 24 de boieri luaŃi pe răvaşe domneşti ca să aleagă partea roşilor şi
pe cea a călugărilor din moşia Sulari, j. Dolj.
39. 1655 (7163) ianuarie 17. Popa Mihai cel bătrân de la Episcopie
mărturiseşte că Ńiganca pentru care Serafim, episcopul de Buzău, a fost pârât
domnului Ńării de Andrei şi de fratele acestuia, Necula, este a Episcopiei de multă
vreme.
40. 1655 (7163) ianuarie 17. Tudosie, fiul lui Stanciu, nepotul lui Duca din
Deal, vinde lui Chirca Holobăscu logofăt un loc la Fântâna Catarei <j. Vâlcea>, cu
520 bani gata.
41. 1655 (7163) ianuarie 17, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Dragul iuzbaşa din Cislău, j. Sac, ocini şi rumâni în sat.
42. <Post 1655 ianuarie 17>. Lista rumânilor pe care îi are iuzbaşa din
Cislău, j. Sac, în sat, făcută de Dragul, şi lista rumânilor de moşie din satul Cislău,
care au fugit în Moldova, în satul Dabijii, la Putna, în zilele lui Matei Basarab
voievod, în 1638.
43. 1655 (7163) ianuarie 18, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Gheorghe Pântoacă din Schei, j. Săcueni stăpânirea peste nişte părŃi de moşie la

XXXVII
Dumbrava şi peste viile şi lacurile de la Găvana, Valea Rea, Şchei, Dumbrava,
fiind cumpărate de la moşnenii de acolo cu aspri gata.
44. 1655 (7163) ianuarie 18. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Radul
Cocorăscu fost mare logofat satul Tâncăbeştii, j. Ilfov, după mai multe judecăŃi.
45. 1655 (7163) ianuarie <2>1. Constantin Şerban voievod iartă pe Dragul
vistiernicelul din Streoşti, j. Sac, de bir şi dări, înscriindu-l la vistierie cu dările
specifice vistierniceilor.
46. 1655 (7163) ianuarie 22. Dobrotă, feciorul Stoicăi Drăgănescu, dăruieşte
fratelui său de cruce, Borcea, 4 fălci de loc sub Piscul lui Bogdan <din Sibiceu,
j. Sac>.
47. 1655 (7163) ianuarie 22, Bucureşti. Constantin Şerban voievod numeşte
douăzeci şi patru de boieri hotarnici ca să aleagă moşia Sulari, j. Dolj, a lui Barbul
Poenarul stolnic, de cea a mănăstirii BucovăŃ.
48. <1655–1658> ianuarie 22. Constantin Şerban voievod iartă de dări un
boier pentru slujbă dreaptă, la fel cum au avut şi părinŃii acestuia de la alŃi domni.
49. 1655 (7163) ianuarie 22. Constantin Şerban voievod numeşte douăzeci şi
patru de boieri care să jure dacă rumânii lui Nicola pârcălab şi Sima logofăt <din
Săcelu, j. Gorj> , s-au vândut de bunăvoie sau au fost siliŃi.
50. <1655> ianuarie 24. Dumitru din Roşie, j. Vâlcea, se vinde rumân lui
Badea vătaf pentru 10 ughi.
51. 1655 (7163) ianuarie 25. Sora, fostă soŃie a lui Drăgoiu călăraş, călugărit
sub numele de Daniil, adevereşte ginerelui ei, popa Lăudat, şi lui Stoica, că fetele
ei mai mari, Maria şi Ioana, sunt fete din prima ei căsătorie cu Andreiu, fiul lui
Grindeş din Pârscov <j. Buzău>.
52. 1655 (7163) ianuarie 25, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Dragomir şi fratelui său, Barbul din Copăcioasa, un loc de vie în satul
Copăcioasa, j. Gorj, şi mai multe locuri în Piscul LinŃii, în Gorunet şi în ScoarŃa.
53. 1655 (7163) ianuarie 26. Popa Mihail de la Episcopia de Buzău, mărturiseşte
că Ńiganca pe nume Calea este a Episcopiei de moşie.
54. 1655 (7163) februarie <1–28>. Varlaam, fost egumen din Şuteşti, dăruieşte
nepotului său, popa Pătru, o falcie de loc spre FaŃa Dumbrăvii <j. Vâlcea>.
55. <1655> februarie <1–28>, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Oprea iuzbaşa din Bucureşti ocină în Teşila, pe Mostişte, j. Ilfov, în urma unei
judecăŃi.
56. 1655 (7163) februarie 2. Daniil, egumnul mănăstirii Râncăciov şi cu tot
soborul, face schimb de Ńigănci cu Dionisie, egumenul mănăstirii Valea.
57. 1655 (7163) februarie 2. Daniil dăruieşte diaconului Mostrob o vie <la
Troian, j. Vâlcea>, ca să-l îngrijească şi să-l pomenească.
58. 1655 (7163) februarie 2. Neagul şi cu soŃia lui, Muşa, vând lui Barbul
căpitan moşie în Bădeni, <j. Sac>.
59. 1655 (7163) <ante februarie 4>. Gherghina şi Catalina vând lui Stroe,
Stanciul şi Borcea ocina de la Vlădeni <j. Prahova> pentru 100 de ughi.

XXXVIII
 60. 1655 (7163) februarie 4. Neagul şi fraŃii săi din Vişina Seacă se învoiesc cu
egumenul Nicolae de la mănăstirea Argeş să lase satul Corbii de Piatră <j. Muscel>,
mănăstirii.
61. <1655> februarie 4. Radul şi fiul său, Draghie, din Căpeni, se vând
rumâni lui Badea vătaf din Belitori <j. Teleorman> pentru 14 ughi.
62. 1655 (7163) <februarie 4>. Stroe, Stanciul şi Borcea se răscumpără din
rumânie de la mănăstirea Mărgineni dând moşia lor din Vlădeni <j. Prahova> şi
100 de ughi.
63. 1655 (7163) februarie 7. Manole, fiul lui Eno căldărarul din Piteşti şi
Nicoară, fiul lui Nicoară din Piteşti, adeveresc egumenului mănăstirii Câmpulung
despre o vânzare de delniŃe la Izvorani <j. Argeş>.
64. 1655 (7163) februarie 10. Mogoş, clucer, dă înscris lui Calotă şi fratelui
său, Matei, pentru stăpânirea moşiei Sărască <j. Prahova>, după ce a ales-o cu
boierii luaŃi pe carte domnească.
65. 1655 (7163) februarie 10. Constantin Şerban voievod porunceşte celor
şase boieri luaŃi de jupâneasa Elinca, fiica lui Pătraşco voievod, de Elina, fiica
doamnei Florica şi de Matei, fiul lui Loiz sluger, să adeverească pentru satul
Hăreştii, j. Ilfov.
66. 1655 (7163) februarie 11. Fiii lui Hărăbor şi mulŃi alŃii se înfrăŃesc cu
Stoia dăruindu-i acestuia ocină în Săruleşti <j. Buzău>, iar acesta le dăruieşte 2 boi
şi 10 galbeni.
67. 1655 (7163) februarie 11. Constantin Şerban voievod adevereşte jupânesei
Ilina, soŃia lui Radu Buzescu ban, şi fiului ei, Matei despre rumânii daŃi de famila
Buzescu mănăstirii Căluiul şi care s-au răscumpărat.
68. 1655 (7163) februarie 12. Douăzeci şi patru de boieri luaŃi pe răvaşe
domneşti adeveresc că cei care s-au rumânit lui Nicola pârcălab şi lui Sima logofăt
au făcut-o de bunăvoie.
69. 1655 (7163) februarie 14. Dumitra, soŃia lui Stanciul chivărariul din
Bucureşti vinde lui Constantin Şerban voievod 2 răzoare şi jumătate de vie în
dealul Bucureştilor, cu 40 de ughi.
70. 1655 (7163) februarie 14. Gheorghi, fiul popii Radu din Mihneşti, vinde
jupânului Tanasă 3 pogoane şi jumătate stânjeni de loc în moşia Bordeştii Răceni
<j. Vrancea>.
71. 1655 (7163) februarie 15. Costea măcelarul din Târgovişte vinde lui
Vladul Bârsescul clucer un loc în Târgovişte, cu casă, cu pimniŃă şi cu grădină, cu
20 de ughi, bani gata.
72. 1655 (7163) februarie 15. Şase boieri judecători întăresc jupânesei Elinca,
fiica lui Pătraşco voievod, nepota lui Mihai voievod, satul Hăreştii, j. Ilfov, în urma
unei judecăŃi.
73. 1655 (7163) februarie 15. Constantin Şerban voievod dăruieşte mănăstirii
Ivir de la Athos 10 000 de aspri în calitate de nou ctitor.

XXXIX
 74. <1655–1660> februarie 15. Andrei Bărbulescul din Bădeni <j. Sac>
adevereşte că Barbul iuzbaşa a plătit datoria de 5 ughi pe care o avea la Crăciun
armaş.
75. 1655 (7163) februarie 16. Dragomir, fiul lui Stoica, vinde lui Baicu
ocină <la Suseni, j. DâmboviŃa>.
76. 1655 (7163) februarie 16. Lazăr, feciorul Balii de Străuleşti se obligă
faŃă de Preda, feciorul lui Stanciu şi al Dochiei din Câmpulung, să-i plătească
datoria de răscumpărare din rumânie şi datoria pentru un cal pe care i l-a dat când a
mers la Teleajen să se bată cu ungurii.
77. 1655 (7163) februarie 27. Udrea, fiul lui Radu din Păpeni <j. IalomiŃa>
vinde lui Stan roşul 25 de stânjeni în sat cu 2 300 bani gata.
78. 1655 (7163) martie 2. Drăghici, Opriş şi Stanciul, fiii lui Pătru din
Cârstineşti, şi Sava, ginerele lui Oprea, vând lui Ivaşco postelnic partea lor de
moşie din Văleni <j. Sac> cu 2 600 bani gata.
79. 1655 (7163) martie 10. Ioan, fiul lui Andrei din Rădăcineşti, vinde lui
Ivaşco postelnic o livadă după Gruiu <j. Vâlcea> cu 280 de bani gata.
80. 1655 (7163) martie 10. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Stoica
Ludescu logofăt moşie în satul Bărbăteşti <j. DâmboviŃa>, de la Tudora şi alŃi
cetaşi.
81. 1655 (7163) martie 11. Stana, soŃia lui Sima din Pulaşi, j. Olt, împreună
cu fiii ei, împrumută de la LaŃco din Căzăneşti 9 ughi şi 40 de bani pentru a se
răscumpăra din rumânie.
82. 1655 (7163) martie 13. Florescul, paharnic, dă viile de la Piteşti în lucru
până toamna, vărului său, Tudoran paharnic <din Aninoasa>.
83. 1655 (7163) martie 15. Ivaşco Cepariul, mare serdar, dăruieşte jupânesei
VoichiŃa un copil de Ńigan.
84. 1655 (7163) martie 16. Zaharia din Costiani dăruieşte nepotului său
10 stânjeni de ocină în sat la Costiiani <j. Rm. Sărat>.
85. 1655 (7163) martie 18. Brătiian din InăŃoiu cu soŃia şi feciorii lui vând
ocina în InăŃoiu <j. DâmboviŃa>, lui Dumitraşco spătar şi lui Alexandru postelnic.
86. 1655 (7163) martie 18. Constantin Şerban voievod întăreşte megieşilor
din Străoşti, j. Sac, moşie în sat, după o judecată a acestora cu Dragu şi Stanciu
BaniŃă, văzând cartea de judecată a celor douăzeci şi patru de boieri luaŃi de Dragu
şi Stanciu BaniŃă.
87. 1655 (7163) martie 19. Evda jupâneasa, cu fiul ei NegoiŃă, şi jupâneasa
Dochia cu fiul ei StoichiŃă, iartă de rumânie pe sătenii din familia Brăieşti, care au
dat şi 140 de ughi mănăstirii Pinul.
88. <Post 1655 martie 19>. Daniil Pineanul, egumenul mănăstirii Pinul,
întăreşte Brăeştilor eliberarea din rumânie de către Dragomir iuzbaşa, soŃia lui,
Evda şi fiii lor, şi de jupâneasa Dochia.
89. 1655 (7163) martie 20. Dumitru, fiul lui Vinu, mărtuiseşte pentru 57 locuri
arătoare la moşia de la Popânzeleşti <j. RomanaŃi>.

XL
 90. 1655 (7163) martie 20. Ignatie, mitropolitul łării Româneşti, adevereşte
lui Ghinea cojocar că unchiul său, Ghinea Mustachi, negustor din Bucureşti, a
cumpărat de la Radu Năsturel logofăt o pivniŃă, cu cinci prăvălii la UliŃa cea Mare,
cu curte şi loc.
91. 1655 (7163) martie 20. Ilie din Ulmeni, j. Teleorman, vinde lui Stan
pârcălab 50 de stânjeni de ocină pentru 65 de ughi.
92. 1655 (7163) martie 20. Nan, feciorul lui Dobrotă din Steanca vinde
jupânului Hranete din Oraşul de Floci şi fiului său Gherghe via sa de la Steanca
<j. IalomiŃa> şi 12 stânjeni de moşie cu 10 ughi şi 100 bani.
93. 1655 (7163) martie 20. Radu Rudeanul vinde popii Mihăilă trei locuri
aflate după ograda Episcopiei <din Râmnic>, cu 15 taleri, bani gata.
94. 1655 (7163) martie 21, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Ghinea logofăt a treia parte din moşia Poiana, cu rumânii, j. MehedinŃi, după ce
cărŃile adeveritoare au fost jefuite în răscoala seimenilor.
95. 1655 (7163) martie 22. Popa Stoica şi fratele său, Cârstian, vând lui
NegoiŃă clucer partea lor de ocină din Căldăruşi <j. Buzău> cu 24 de ughi.
96. 1655 (7163) martie 22, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Sărindar vinăriciul domnesc de la satul Greaca <j. Ilfov>.
97. 1655 (7163) martie 26. Neanciul din satul Piscu, j. Ilfov, vinde spătăreilor
din satul Piscul, 266 de stânjeni de ocină, pentru 100 de ughi.
98. 1655 (7163) martie 26. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Lunea
roşul din Nămăieşti, <j. Muşcel şi PădureŃ> delniŃa lui ce o are zestre de la socrul
său.
99. 1655 (7163) martie 26, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
spătăreilor din satul Piscul, j. Ilfov, 266 de stânjeni de ocină în sat, cumpărată
pentru 100 de ughi.
100. 1655 (7163) martie 26, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Stan şi Pătru eliberarea din rumânie de către mănăstirea Snagov, contra Ńigani,
„capete pentru capete”.
101. 1655 (7163) martie 26. Stanca cu feciorii ei vând partea lor de moşie
din Dobromireşti lui Pavel, roşu din Fundeni <j. Ilfov>.
102. <Circa 1655 martie 26>. Bogdan vinde lui Mihu şi fratelui său, Voico,
10 stânjeni de ocină în Piscu, j. Ilfov, cu 88 de bani stânjenul.
103. <Circa 1655 martie 26>. Hodea vinde lui Tihu şi fratele său, Voico,
10 stânjeni de ocină de moşie în Piscu, j. Ilfov, cu 88 de bani gata.
104. 1655 (7163) martie 27. Preda vornic eliberează din rumânie pe Vlaicul
şi Gheorghe din Brâncoveni <j. RomanaŃi>.
105. 1655 (7163) <ante martie 28>. Constantin Şerban voievod întăreşte
vornicului Preda Brâncoveanul satul Râmeştii, j. Vâlcea, cu vii, mori, livezi şi
rumâni.
106. 1655 (7163) martie 28. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Preda
fost mare vornic trei părŃi din satul Blaj, j. RomanaŃi, cu rumânii de baştină.

XLI
 107. 1655 (7163) martie 28. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Preda
fost mare vornic moşie cu rumâni în satul Doba de Sus, j. Vâlcea.
108. 1655 (7163) martie 28. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Preda
fost mare vornic şi fiilor săi, satul Muereasca, j. Vâlcea, cu vii, mori şi rumâni.
109. 1655 (7163) martie 29. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Pătraşco
Bălăceanul mare cupar şi jupânesei sale Chira, satul Doiceştii, j. DâmboviŃa după
mai multe procese cu rudele Chirei.
110. 1655 (7163) martie 30. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Dumitraşco
spătar şi lui Alexandru postelnic, fiii lui Ghiorma banul, pe Stana Ńiganca şi pe copiii
acesteia, Stanciu şi Rada.
111. 1655 (7163) aprilie 2. Pătru Guşle din Piteşti şi fiul său, Stoica, vând lui
Ion din Piteşti, casa cu loc din târgul Piteştilor cu 18 ughi, bani gata.
112. 1655 (7163) aprilie 3. Dumitru, fiul lui Voico din Fântâneale <j. Sac>,
împreună cu fiii săi, vând lui Stoian căpitan 30 de stânjeni de moşie cu 5 costande
stânjenul, lângă Balaci.
113. 1655 (7163) aprilie 4. Radul din Negoeşti vinde lui Vladul postelnic din
Pârâiani via lui din dealul Negoieştilor, j. Gorj.
114. 1655 (7163) aprilie 4. Stan şi fratele său Stoica, feciorii lui Diicul, împart
cu vărul lor Filip, moşiile unchiului lor, Căzan din Ciuperceni <j. Teleorman>.
115. 1655 (7163) aprilie 5. Sătenii din Turburea, j. Dolj, mărturisesc lui Pană
postelnic din Părădişte că Dan Roşca a vândut o vie a lui din Dealul Calului, lui
Vlad logofăt din Sătcel pentru un bou bun, preŃuit la 4 ughi.
116. 1655 (7163) aprilie 6. VlăduŃ, feciorul Oprii Leul, vinde lui Ivaşco
logofăt un loc în PoieniŃe şi unul în Pod Săcară <j. Vâlcea>.
117. 1655 (7163) aprilie 8. Constantin Şerban voievod scrie sătenilor din
Dobriceani şi Bărbăteşti, j. Vâlcea, care au fost rumâni ai mănăstirii Arnota, să
înapoieze toate bucatele şi banii pe care i-au luat de la mănăstire în timpul
răscoalei.
118. 1655 (7163) aprilie 11, Bucureşti. Iane, fiul lui Manu, vinde vărului
său, Hristu, 2 terenuri şi jumătate <în Bucureşti>, cu 70 de galbeni.
119. 1655 (7163) aprilie 11, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
lui Stan postelnic din Lăcusteni, moşia Obârşia, j. Dolj cu moara din sat, în urma
unei judecăŃi.
120. 1655 (7163) aprilie 14. Jupâneasa Elina, fiica jupânesii Maria, dăruieşte
pentru pomenire mănăstirii Mărgineni, la moartea sa, moşie la Mărginenii de Jos
<j. Prahova>, fără rumâni.
121. 1655 (7163) aprilie 15. CreŃul din Măcreşti, vinde lui Radu cojocarul
din Măcreşti <j. Rm. Sărat> o funie de moşie.
122. 1655 (7163) aprilie 15. Jupâneasa Elina dăruieşte nepotului său, Pană
spătar, jumătate de sat din MuşeŃel <j. Rm. Sărat>.
123. 1655 (7163) aprilie 15. Stan, fiul lui Becşu, şi nepotul său, Dumitru,
vând lui Ivaşco postelnic din Cârsteneşti o livadă la Ulmu <j. Dolj>, lângă Negrila,
cu 230 bani gata.

XLII
 124. 1655 (7163) aprilie 15. Stan, fiul lui Hamza din Leordeni, vinde lui
Vasile din Budişteni un loc la Crângureni <j. Muscel>, cu 22 de costande.
125. 1655 (7163) aprilie 17. Constantin Şerban voievod întăreşte mănăstirii
Dintrunlemn vinăriciul domnesc de la satul Pietrarii, j. Vâlcea.
126. 1655 (7163) aprilie 17. Constantin Şerban voievod porunceşte lui
Serafim episcopul de Buzău să dea lui Andrei călăraşul din Târgovişte, fetele unei
Ńigănci fugită de la el de multă vreme şi adăpostită la Episcopie, unde a şi murit.
127. 1655 (7163) aprilie 18. Megieşii din Cheia mărturisesc dreptul pe care
îl au feciorii popei Ion din Craiova asupra unor părŃi din Cheia, moştenite de la
mama lor.
128. 1655 (7163) aprilie 18, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Glavaciog şi egumenului Nichifor satul Obislav, j. Vlaşca, cu toŃi
rumânii.
129. 1655 (7163) aprilie 18, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Jitian şi egumenului Ionichie merticul de sare de la Ocna Mare, 150 de
bolovani pe an.
130. 1655 (7163) aprilie 19. Mircea şi cu fraŃii săi, feciorii lui Dobre stolnic
din Târnava, vând lui Costin căpitan un vad de moară, cu 12 ughi.
131. 1655 (7163) aprilie 20. Doi boieri luaŃi pe răvaşe domneşti de Filip din
Vărăşti, jură înaintea omului domnesc că Dumitru armaş nu l-a întrebat pe acesta
atunci când şi-a vândut partea lui de moşie din Vărăşti <j. Ilfov>.
132. 1655 (7163) aprilie 20. Florescul paharnic, fiul lui Socol clucer din
CornăŃeni, vinde vărului său, Tudoran paharnic, vii în dealul Piteştilor, casele
vechi, două jgheaburi şi o delniŃă.
133. 1655 (7163) aprilie 21. Constantin Şerban voievod porunceşte lui
Drăgan Sârbul, Gherghie, Stan şi Tudoran din Argeş, să nu-i mai asuprească pentru
datorii vechi pe popa Ivaşco, pe tatăl acestuia, Stanciu, şi pe fiii lui din oraş.
134. 1655 (7163) aprilie 22. Stroe vinde lui Stoica şi fiilor săi un pogon şi
jumătate de vie în Săpatul, cu 8 ughi.
135. 1655 (7163) aprilie 22. Constantin Şerban voievod porunceşte tuturor
slujitorilor, roşiilor, spătăreilor, păhărniceilor, călăraşilor, dărăbanŃilor şi altora, să
dea înapoi tot ce au jefuit de la mănăstirea Brâncoveni.
136. 1655 (7163) aprilie 23. Elina Buzeasca băneasa, soŃia banului Radu
Buzescu, cu fiul ei Matei, dau zapis la mâna lui Pătraşco paharnicul din Morânglavi,
ca să stăpânească în pace o Ńigancă care a fost a mănăstirii Stăneşti <j. Vâlcea>,
dând schimb mănăstirii trei boi şi un cal.
137. 1655 (7163) aprilie 23. Preda spătarul cu vărul său Matei dau zapis la
mâna lui Pătraşco din Morânglavi ca să stăpânească pe Rada Ńiganca, care a fost a
mănăstirii Stăneşti, <j. Vâlcea>, dând schimb mănăstirii trei boi şi un cal.
138. 1655 (7163) aprilie 23. Sătenii din Turburea, j. Dolj, împrumută de la
Pană postelnic din Pandisti 218 ughi iar dobânda banilor o platesc cu muncă.

XLIII
 139. 1655 (7163) aprilie 24, „în zilele lui Constantin Şerban voievod”.
Jupâneasa Evda şi fiul ei, NegoiŃă, adeveresc că eliberează din rumânie pe Brăieşti
pentru „că sunt oamnei drepŃi”, după ce s-au judecat în mai multe rânduri.
140. 1655 (7163) aprilie 24. Constantin Şerban voievod porunceşte celor
douăzeci şi patru de boieri luaŃi de egumenul Ignatie de la mănăstirea Mihai Vodă
din Bucureşti să jure dacă Dan şi Frâncul sunt rumânii mănăstirii.
141. 1655 (7163) aprilie 26. Grigore, egumenul de la mănăstirea Stăneşti
<j. Vâlcea>, lasă în stăpânirea lui Pătraşco paharnicul şi a fratelui lui, Giura, o Ńigancă
pe nume Rada, primind în schimb 3 boi şi un cal, cu ştirea ctitorilor Preda spătarul
din Cepturoaia şi Matei postelnicul din Strezeşti, fiul banului Buzescu.
142. 1655 (7163) aprilie 27. Calotă dă Afimiei şi fetelor ei, în schimbul
ocinei vândute din deal, ocina Bălăucăi din vale, din Jugulie <j. RomanaŃi>.
143. 1655 (7163) mai 5. Chira armaş şi Itovoi vătaf, ispravnicii scaunului
Craiovei, poruncesc Stancăi a lui Giura paharnic din Mostişte să plătească popii
Tatomir din Bărăşti 12 ughi.
144. 1655 (7163) mai 5. Rada PuiuleŃ vinde lui Badea roşu un loc în Bucureşti,
cu 2 galbeni.
145. 1655 (7163) mai 5. Zahariia şi fiica lui, Cârstina, adeveresc lui Manea şi
Gavril că au fost datori la aceştia şi că în contul datoriei i-au vândut partea lor de
moşie din Negomireşti <j. Muscel> şi nişte locuri la Lacul cel Mare.
146. 1655 (7163) mai 5. Constantin Şerban voievod întăreşte mănăstirii
Sfânta TroiŃă satul Lupeştii de lângă Bucureşti, cu toŃi rumânii, după judecată în
divan.
147. 1655 (7163) mai <6>, Bucureşti. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Bărbăteşti şi stareŃei Nastasia o moară cu 4 roate, la Malu, pe apa
IalomiŃei.
148. 1655 (7163) mai 7. Danciul popa şi fraŃii săi din Vişina Seacă se
tocmesc cu egumenul Neculai de la mănăstirea Argeş să închine aceeaşi moşie pe
care a dăruit-o şi moaşa lor, Magdalina Cârjoae.
149. 1655 (7163) mai 7. Danciul popa şi fraŃii săi din Vişina Seacă adeveresc
egumenului Neculai de la mănăstirea Argeş că au luat o carte de la mănăstire
pentru a o folosi într-un proces.
150. 1655 (7163) mai 7. Toader postelnic, fiul lui Marco armaş, vinde lui
Băjan din Guzeni o ocină la Guzeni <j. Teleorman> cu 20 ughi, pe care Bejan o
răscumpără acum.
151. 1655 (7163) mai 7. Monahiia Vechentea vinde lui Badea roşul din
Şinăteşti un loc cu casă şi grădină în Bucureşti cu 14 ughi.
152. 1655 (7163) mai 10. Voico logofăt din Râmnic şi fiii săi vând lui
Gherghe Sărdănescul vornic două locuri în câmpul Bujoranilor şi câmpul Oltenilor
<la Râmnic, j. Vâlcea> cu 19 ughi, bani gata.
153. 1655 (7163) mai 10. Constantin Şerban voievod întăreşte mănăstirii
Aninoasa patru oameni din Cislău, liberi de dări şi bir, pentru a sluji la mănăstire.

XLIV
 154. 1655 (7163) mai 10. Constantin Şerban voievod porunceşte slujitorilor
de la Căcămeiu să dea înapoi egumenului Varlaam tot ceea ce au prădat de la
mănăstirea Căldăruşani.
155. 1655 (7163) mai 11. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Radul
Dudescul logofăt moşii cumpărate de tatăl acestuia, Dumitru Dudescu fost mare
vornic, la Scurteşti, j. Buzău, la Râmnicenii pe SărăŃel, j. Rm. Sărat şi Brăila, şi alte
moşii şi sate: Părcénii pe CălmăŃui, j. Râmnic, Futeştii de pe Baltă, Săcuianii lui
Cernica vornic, VârleŃi, j. IalomiŃa, Băjăneasca, j. Ilfov şi Piscuri, pe Mostişte,
j. Ilfov.
156. 1655 (7163) mai 14. Păduche din Gogoşi scrie jupânesei Stanca, soŃia
lui Ghiura paharnic, să dea cei 12 ughi luaŃi de la satul Somorul, de la Ghiura
paharnic.
157. 1655 (7163) mai 15. Zaharia cu vărul său, Stan, şi Stoica, fiii Diicului,
dau zapis la mâna lui Filip, fiul lui Stanciul din Baia pentru Ńigani şi rumâni.
158. 1655 (7163) mai 16. Lipa, fiul lui Cincicul popa, vinde lui preda vornic
150 de stânjeni de moşie la Vlădila <j. RomanaŃi>, cu 15 ughi.
159. 1655 (7163) mai 16. Stancul şi fratele lui, Draghiia, vând lui Papa şi
fraŃilor lui 100 de stânjeni de moşie la DobroŃei, cu 20 de ughi, bani gata.
160. 1655 (7163) mai 18. Jupâneasa Elina, soŃia lui Radu Buzescu ban, cu
fiul ei, Matei, dăruiesc mănăstirii Tismana doi rumâni ai ei din Runcu, scriindu-se
şi la pomelnic.
161. 1655 (7163) <mai 20>. Pătru, fiul lui Stoica din Piteşti, vinde lui Hrizea
postelnic un loc de vie în dealul Ştefăneştilor, cu 250 bani gata.
162. 1655 (7163) mai 21. Patru boieri jurători luaŃi cu răvaşe de Stoica, fiul
lui NeguŃ din Suslăneşti, şi de Gavril din Boteni mărturisesc despre rezultatul
cercetărilor făcute în pricina dintre cei doi, arătând că au umblat amândoi cu
pârcălabul prin judeŃ şi impunându-i la pradă.
163. 1655 (7163) mai 24. Constantin Şerban voievod porunceşte sătenilor
din Vădastra, Potelu şi Celeiu <j. RomanaŃi>, să asculte de egumenul mănăstirii
BistriŃa şi să lucreze la mănăstire.
164. 1655 (7163) iunie 3. Şase boieri luaŃi pe răvaşe domneşti de jupâneasa
Neacşa din Răzvad <j. DâmboviŃa>, şi de ginerele ei, Misail clucer, împart din
moşii ceea ce i se cuvine zestre fiicei sale, Marica.
165. 1655 (7163) iunie 6. Borcea din Tăriceni şi fiii săi împreună cu Stan din
Crângu vând vărului lor, Dumitraşco logofăt, moşia lor din Piscul Teiului,
j. DâmboviŃa, cu 750 bani gata.
166. 1655 (7163) iunie 10. Barbul din Vădeni vinde lui Radu, fiul lui Lazăr
din Târgu Jiu, ocină la Vădeni <j. Muscel> cu 900 de bani.
167. 1655 (7163) iunie 11. Uncheaşul Ioan Condruz din Părcenii Vechi ia pe
chezăşie pe uncheaşul Marco pentru 20 baniŃe de mălai, pe care l-a luat de la
mănăstirea Alunişul, urmând să plătească el dacă Marco nu va avea moştenire în
moşia ColŃii.

XLV
 168. 1655 (7163) iunie 11. Cârstea aprod dăruieşte lui Necula aprod o moşie
la łigăneşti, j. Teleorman.
169. 1655 (7163) iunie 12. Cârstea logofăt, fiul lui Ghionea postelnic din
Brânceni, „scrie prieteneşte” popii Ghinea pentru tocmeala pe care au avut-o
privitoare la închirierea unui loc de casă şi îi cere să o respecte.
170. 1655 (7163) iunie 13. Stanciul vătaf şi fratele său, Gherghe, din
Pisculeşti, j. IalomiŃa, vând lui Tudor şi fiicei acestuia, Anca, 43 de stânjeni de
moşie la Pupezeni, cu 75 de bani stânjenul.
171. 1655 (7163) iunie 20. Negre vinde lui Manea 3 cedvârŃi de vie cu
300 de bani şi 5 costande pentru găleată.
172. 1655 (7163) iunie 23. Tudor Mârzănescul cel bătrân din Tărăciani şi
nepoŃii săi vând lui Dumitraşco logofăt moşia lor din Piscul Teiului <j. DâmboviŃa>,
cu 750 de bani gata.
173. 1655 (7163) iunie 25. Păcală vinde lui Stan din Uleşti 3 stânjeni de
ocină în Cepturi <j. Sac>, cu 12 ughi, bani gata.
174. 1655 (7163) iunie 28. Ilina logofeteasă, soŃia lui Stroe Leurdeanu, lasă
prin testament bunurile sale soŃului şi copiilor acestuia, surorilor ei şi nepoŃilor.
175. 1655 (7163) iulie 4, Târgovişte. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Udrişte Năsturel mare logofăt din Fierăşti şi fiului său, Radul postelnic, viile de la
ViŃicheşti <j. Muscel>.
176. 1655 (7163) iulie 7. Dumitraşco dăruieşte nepoŃilor săi moşii în ClociŃi,
Pleşcoi, Ciorăşti, Aldeni, Bisăuca, <j. Buzău> şi altele pentru îngrijirea acordată la
vreme de bătrâneŃe.
177. 1655 (7163) iulie 14. Slamna, soŃia lui Pătru logofăt din Vănişi, împreună
cu fiicele ei vând lui Pană postelnic din Pârdeşti ocină în Slăvileşti <j. RomanaŃi>,
cu 8 ughi, aspri gata.
178. 1655 (7163) iulie 14. Vasile, fost agă, fiul lui Preda spătar, vinde lui
Bunea o jumătate de sat din Năneşti, j. Vlaşca, cu baltă, cu vii şi rumâni, pentru
200 ughi, bani gata.
179. 1655 (7163) iulie 15. Vasilie, fost agă, fiul lui Preda spătar, vinde satul
Boteni <j. Muscel>, lui Pârvul, mare vistier, pentru a-şi plăti multe datorii.
180. 1655 (7163) iulie 17. Vasilie, fost agă, fiul lui Preda spătar, vinde satul
Suharna <j. Călăraşi> lui Pârvul mare vistier, pentru a-şi plăti multe datorii.
181. 1655 (7163) iulie 20. Chirca, mare ban al Craiovei, judecă pricina dintre
egumenul mănăstirii Tismana şi Vasile paharnic, fiul lui Trandafir postelnic din
Paia, pentru satul Corzii din j. MehedinŃi, acesta din urmă rămânând de judecată.
182. 1655 (7163) iulie 21. Stan, fiul lui Dan din satul Groşani, adevereşte
egumenului Luca de la mănăstirea Câmpulung că el şi tatăl său au fost rumâni ai
mănăstirii.
183. 1655 (7163) iulie 25. Nan postelnic din Bărbăteşti mărturisesc egumenului
Luca de la mănăstirea Câmpulung că i-au dat acestuia 100 de ughi pentru dijma din
pâine, după ce s-au împăcat.

XLVI
 184. 1655 (7163) iulie 28. Constantin Şerban voievod întăreşte lui Necula
postelnic şi Radu comis să ia dijma din venitul moşiilor Şovârcu, NanoŃi şi Gurban,
j. Vlaşca.
185. 1655 (7163) iulie 30. Băsărab dă mărturie mai multor moşneni din
GornoviŃa <j. MehedinŃi>, pentru o moşie.
186. 1655 (7163) august 5. Dobroslav din Ludăneşti <j. Teleorman> vinde
lui Sima căpitan şi Ivan logofăt partea sa de moşie din Zârna, cu 6 ughi, bani gata.
187. 1655 (7163) august 8. Bunea, fiul lui Mareş din Răduleşti, şi fratele lui,
Neagoe din Măcreşti, vând 500 de stânjeni de moşie din Răduleşti <j. Rm. Sărat>.
188. 1655 (7163) august 11. Badea căpitan din Ruşii de Vede vinde lui Neagoe
logofăt de vistierie partea sa de moşie din CucuiaŃi, j. Teleorman, cu 80 de ughi,
bani gata.
189. 1655 (7163) august 12. Dionisie, episcop de Râmnic, dă mărturie
despre condiŃiile în care Anghel vătaf a cumpărat o vie în zilele lui Matei Basarab
voievod.
190. 1655 (7163) august 14. Stanca din Loloieşti vinde popii Ciucuru din
Săcele un vad de moară la Loloieşti <j. Sac>.
191. 1655 (7163) august 15. Dan armaşul din Tălpaş dăruieşte egumenului
Anania de la mănăstirea Brâncoveni moşia Socinii de pe Plosca <j. Dolj>, şi o
Ńigancă, atunci când se călugăreşte.
192. 1655 (7163) august 15. Dumitra, soŃia lui Cornea postelnic din Bălceşti,
dăruieşte pentru pomană mănăstirii Tismana 3 rumâni din satul Masloşi şi 2 Ńigănci,
din zestre şi din cumpărături.
193. 1655 (7163) <august 20>. Pârvul mare vistier vinde lui Cazan al doilea
postelnic moşia de la Suharna, j. Ilfov, cu rumâni, cumpărată de la Vasile aga.
194. 1655 (7163) august 21, Târgovişte. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Argeş şi egumenului Nicolae vinăriciul din satul Şuaşul <j. Vâlcea>.
195. 1655 (7163) august 22. Mihai călăraş din Drăgăieşti, j. DâmboviŃa,
împreună cu soŃia sa, Neaga şi fiii lor, Oprea şi Stan, vând lui Gaula postelnic o
livadă de fân pentru 6 ughi şi jumătate, bani gata.
196. 1655 (7163) august 29. ToŃi sătenii din Steanca <j. IalomiŃa>, mari şi
mici, dau uncheaşului Ioan din Futeşti moşia lui Radul şi Nedelco din Steanca pusă
zălog, deoarece acesta le-a plătit 5 ughi şi 2 costande pentru mierea domnească şi
găleată.
197. 1655 (7163) august 31. Radul şi Zahariia vând lui Stanciul Moldoveanul
un răzor de vie <la Gorgani, în dealul Brătuleştilor, j. Muscel>, cu 15 ughi.
198. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Antonie din Negoieşti
dăruieşte mănăstirii Mărgineani şi egumenului Mitrofan o vie la Orlea <j. Prahova>.
199. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Coman şi Iane din
Dragomireşti, Stanciu din Câmpulung şi Badea din Suslăneşti <j. Muscel>, împart
în 3 părŃi o moşie şi venitul ei rămase de la un anume Micul.

XLVII
 200. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Drăguşin cumpără de la
Radostoe un rozor de loc din Valea Podului până în Cacova, 8 stânjeni cu 130 bani
gata.
201. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Birnicii din satul
Gorăşti <j. Rm. Sărat> zălogesc lui Toma şi fratelui său, Radu, ocină la Gârbovi,
partea lui Tatomir, pentru 8 ughi şi 30 de bani.
202. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Iacov dăruieşte
nepotului său, Stoicăi, a surorii sale Negoiei, toată partea lui de moşie, să aibă cine
să-l pomenească.
203. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Megieşii bătrâni din
jurul satului Prestolul <j. MehedinŃi> adeveresc, din porunca domnului, la cererea
egumenului mănăstirii Cozia, că moşia este a mănăstirii şi nu a lui Gruia.
204. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Stoica vinde Gherghinei
din Vaideel partea lui de moşie <din Muşcel, j. Sac>, cu 6 ughi.
205. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164), în zilele lui Constandin
voievod. Toma şi fratele său, Barbul, adeveresc că au cumpărat 6 pământuri
arătoare cu 4 ughi şi 2 costande de la Porumbu, fiul lui Năstase <în Pârscov,
j. Buzău>.
206. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Voico, postelnic din
Râmnic, şi soŃia lui, Stana, vând lui Badea, vătaf de aprozi partea lor de ocină din
Huriia, cu 100 de ughi, bani gata.
207. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Balotă vinde lui
Gheorghe Băleanu vornic 80 de stânjeni din Băleni <j. DâmboviŃa>.
208. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Dumitraşco logofăt
vinde lui Pană Filipescul mare spătar moşia sa, Maia din j. Ilfov.
209. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Fâstacu vinde lui
Neagul 2 pământuri în Jideni <j. Rm. Sărat>.
210. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Ghioca căpitan
cumpără de la Calotă, fiul uncheaşului Nan, 80 de stânjeni de moşie la Măicăneşti
<j. Ilfov>.
211. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Ghioca căpitan cumpără
40 de stânjeni de moşie la Clinceni de la Lazăr şi alŃii din Măicăneşti <j. Ilfov>.
212. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Vladul, fratele lui, Stan,
şi Nan vând lui Şerbu o funie de moşie în hotarul Iacoveanca <j. DâmboviŃa>, cu
3 100 de bani.
213. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Constantin Şerban
voievod întăreşte mănăstirii Căluiu moşia Cornetul, j. RomanaŃi, dăruită de
jupâneasa Caplea băneasa.
214. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Constantin Şerban
voievod porunceşte boierilor hotarnici să aleagă moşia PerieŃi <j. Rm. Sărat>.
215. <Circa 1655> septembrie <1–30>. Bratul, căpitan din Zărneşti, adevereşte
lui Stepan pitar despre cum au strâns banii haraciului din j. Teleorman.

XLVIII
 216. 1655 (7164) septembrie <1–30>. Vătafii Manea şi Dumitru dau
vistiernicului Preda pe Ńiganca Ilina care era din Ńigănia lui Matei voievod şi
primesc în schimb pe Ńiganca Voica.
217. 1655 (7164) septembrie 1. Nedelco din Murgeşti <j. Gorj>, împreună
cu feciorii lui, Dumitru şi Ion, vând lui Ivan, fiul lui Radul din Dătcoi, partea lor de
moşie din Murgeşti cu 20 ughi, aspri gata.
218. 1655 (7164) septembrie 1. Nedelco cu fiul său, Dumitru, vând lui Ivan
din Podgoreni partea lor de moşie din Murgeşti <j. Gorj>, cu 36 de taleri.
219. 1655 (7164) septembrie 1. Şerban şi soŃia sa, Rada, fiica lui Radu
Burdacea din Belitori, vând lui Badea vătaf de aprozi partea din sat a moşului lor,
Tudor Burdacea, cu 1 200 aspri, bani gata.
220. 1655 (7164) septembrie 5. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Theofil, egumenul mănăstirii Arnota <j. Vâlcea>, vinăriciul de la Costeşti, Bărbăteşti,
Dobriceani şi Bogdăneşti, dat de Matei Basarab voievod.
221. 1655 (7164) septembrie 8. Constantin Şerban voievod înştiinŃează
dijmarii judeŃului Sac că a dat egumenului Nichifor de la mănăstirea Glavaciog să ia
vinăriciul domnesc de pe jumătate din moşia mănăstirii de la Cernăteşti <j. Buzău>.
222. 1655 (7164) septembrie 10. Dumitraşco căpitan din GherghiŃa vinde lui
Pană mare spătar muntele Floreiu din j. Prahova.
223. 1655 (7164) septembrie 18. Constantin Şerban voievod scuteşte slobozia
mănăstirii BistriŃa, satul Costeştii din j. Vâlcea, de bir, de dijmă şi alte dări, ca şi
ceilalŃi domni înaintea sa.
224. 1655 (7164) septembrie 18. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Cozia scutirea de dări a sloboziei sale, satul Călimăneşti, j. Vâlcea, la fel
cum au făcut-o şi ceilalŃi domni înaintea sa.
225. 1655 (7164) septembrie 19. Constantin Şerban voievod întăreşte satului
Săoşul al mănăstirii BistriŃa scutirea acordată de Matei Basarab voievod de lucrul
la Ocnele Mari, numai să-şi plătească birul Ńărănesc şi să asculte de egumenul
mănăstirii.
226. 1655 (7164) septembrie 20. Papa, paharnic, fiul lui Buzinca mare
comis, <din Cepturi, j. Saac>, vinde lui Tudoran iuzbaşa 11 stânjeni de moşie din
sat pentru un cal vânăt, rotat, care face 34 de ughi şi jumătate.
227. 1655 (7164) septembrie 20. Constantin Şerban voievod porunceşte
celor doisprezece boieri hotarnici luaŃi de Episcopia de Buzău, ColŃea mare pitar şi
satul Văleni, să aleagă moşia lui Ivăniş vornic, partea Episcopiei şi a lui ColŃea,
dinspre satul Văleni.
228. 1655 (7164) septembrie 20. Constantin Şerban voievod înştiinŃează
satul Văleni, j. Sac, de ancheta pe care cei doisprezece boieri hotarnici luaŃi de
Episcopia de Buzău, o vor desfăşura la ei în sat.
229. 1655 (7164) septembrie 21. Constantin Şerban voievod întăreşte părintelui
Serafim, episcopul Buzăului, stăpânirea unei Ńigănci, în vreme ce Andrei şi fratele

XLIX
său, Nicolae, dărăbanŃi din Târgovişte, rămân de lege şi nu mai au voie să se mai
amestece.
230. 1655 (7164) septembrie 21. Constantin Şerban voievod întăreşte părintelui
Gavriil de la mănăstirea Potocul, satul Vâlsăneşti, j. RomanaŃi.
231. 1655 (7164) septembrie 22. Gheorghe mare vornic, cercetând pricina
dintre Constantin căpitan şi Leca căpitan pentru satul Rădăcineşti <j. Argeş>,
hotărăşte ca Leca căpitan să-l stăpânească, fiind primul cumpărător.
232. 1655 (7164) septembrie 22, Târgovişte. Constantin Şerban voievod
porunceşte celor doisprezece boieri hotarnici ai satului Uricheşti <j. Rm. Sărat> să
aleagă moşia acestui sat dinspre Constantin căpitan.
233. 1655 (7164) septembrie 24. Nedelco şi fratele său, Neagu, fiii lui
Vâlcan şi Vladei, nepoŃii lui Dragomir din Belitori <j. Teleorman>, se vând rumâni
lui Badea vătaf de aprozi.
234. 1655 (7164) septembrie 25, Târgovişte. Constantin Şerban voievod
întăreşte lui Mihalcea logofăt din Măgureni şi lui Dragomir stegar din Tudureşti,
ginerii lui Nedelco spătar, moşia lor de zestre din Tudureşti, de pe Mostişte,
<j. Ilfov>, după mai multe judecăŃi.
235. 1655 (7164) septembrie 27. Sava iuzbaşa şi Lupul, fiii lui Dumbravă,
nepoŃii Vâlsenescului, vând lui Sava Odagiun părŃile lor de moşie, 150 stânjeni cu
30 ughi.
236. 1655 (7164) septembrie 28. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Călin logofăt al Stanciului din Davideşti, moşia sa de aci, partea Vlaicului
stolnicel.
237. 1655 (7164) septembrie 30. Andronic, căpitan din GherghiŃa, adevereşte
celui care va cumpăra moşia de la Bărboşi, de la Maria, soŃia lui Dobrinca călăraş,
că aceasta a vândut-o celui care i-a dat bani de împrumut pentru a plăti birul
călărăşesc, 11 ughi.
238. 1655 (7164) septembrie 30. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Radul al doilea comis, fiul lui Albul comis din Brezoae, j. DâmboviŃa, ocină în
satele Şovârcu şi Gurbanul, j. Vlaşca, partea lui Tudor căpitan şi altor călăraşi ce
s-au ridicat „cu sabia aspra domnului”.
239. 165<5> (716<4>) <post septembrie 30>, Bucureşti. Constantin Şerban
voievod întăreşte lui Mareş logofăt un rumân, Cârstea Capotă, din satul Băjeşti,
j. Muşcel şi PădureŃ, în urma unei judecăŃi în divan.
240. 1655 (7164) octombrie 1. Nechifor, egumenul mănăstirii Plumbuita,
vinde lui Radu Fărcăşanul mare stolnic case în Bucureşti, ce au fost ale lui Lepădat
căpitan, cu 31 de ughi, bani gata.
241. 1655 (7164) octombrie 1. Nechifor, egumenul mănăstirii Plumbuita,
vinde lui Radu Fărcăşanul mare stolnic case cu locul lor, în Bucureşti, ce au fost
ale lui Lepădat căpitan.
242. <1655> octombrie 1. Popa Luscanu vinde lui Stoia şi jupânesei lui,
Sora, o funie din Clenceni <j. Ilfov>.

L
 243. 1655 (7164) octombrie 2, Târgovişte. Bogdan, Radu şi Radu viorariul
din Balomireşti, j. Teleorman, se vând rumâni cu toată moşia lor lui Bunea vistier.
244. 1655 (7164) octombrie 3. Jupan Pană mare spătar scrie lui Ion din
PriviŃi că Neagoe l-a pârât pe Ion de jaf. I se dă lege lui Ion să jure cu şase oameni
buni în ziua de Sinperu.
245. 1655 (7164) octombrie 5. Constantin Şerban voievod întăreşte vinăriciul
din dealul Vălenilor, din Piteşti, mănăstirii Sf. TroiŃă.
246. 1655 (7164) octombrie 7. Sătenii din Jugureni adeveresc lui Stan
logofăt pentru 140 vedre de vin luate de el de la Loiz clucer şi pentru alte cheltuieli
şi dau moşie acestuia cu boieri luaŃi pe răvaşe domneşti şi om domnesc.
247. 1655 (7164) octombrie 8. Constantin Şerban voievod întăreşte mănăstirii
Stăneşti <j. Vâlcea>, dijma din toate moşiile mănăstirii.
248. 1655 (7164) octombrie 10. Constantin, fiul lui Dragnea din Boleasca de
Pasărea, j. Ilfov, vinde lui Stoica logofăt din Săcşori, ocină la Boleasca.
249. 1655 (7164) octombrie 13. Albul din Purani <j. Vlaşca> vinde jupânului
Nica o jumătate de funie, cu 4 ughi.
250. 1655 (7164) octombrie 13. Tudor, fiul lui Dumitru diacon, vinde jupânului
Nica o funie de moşie <la Purani, j. Vlaşca>, cu 8 ughi.
251. 1655 (7164) octombrie 13. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Apostol vătaf ocină în satul Stănceşti de Cricov <j. Prahova>, în urma mai multor
judecăŃi.
252. 1655 (7164) octombrie 15. Constantin Şerban voievod întăreşte mănăstirii
Brădetul merticul de sare de la Ocna cea Mare, câte 150 de bolovani pe an.
253. 1655 (7164) octombrie 16, Târgovişte. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Argeş vinăriciul domnesc şi boieresc de la satul Şuaşul <j. Argeş>, moşia
mănăstirii, aşa cum l-au Ńinut din vechime.
254. 1655 (7164) octombrie 18. NegoiŃă postelnic din Văléni <j. Sac> adevereşte
lui Pană cămăraş că i-a vândut partea sa din Slăvileşti, o funie şi jumătate, cu 2 400 aspri,
bani gata.
255. 1655 (7164) octombrie 18. Doisprezece boieri luaŃi de Serafim, episcopul
Buzăului, aleg moşii în Turbureşti şi Văleni <j. Sac>.
256. 1655 (7164) octombrie 20. Zapisul lui Ghinea şi al soŃiei sale prin care
vând lui Dinu logofăt şi fratelui său, Radu, fiii lui Vasile postelnic din Apele Vii
toată partea lor de moşie din hotarul Tâmbureşti, ce se chiamă Prisaca <j. RomanaŃi>.
257. 1655 (7164) octombrie 20. Radu cu fiii lui, Neagul şi Tanasii, şi nepotul
lui Coman, vând lui Tudor postelnic partea lor de moşie din Ludăneşti <j. Teleorman>,
jumătate de funie cu 5 ughi.
258. 1655 (7164) octombrie 20. Vancea al popii Stepan vinde lui Ratea o vie
în dealul Bujorenilor <j. Vâlcea>, cu livada din jur, cu 20 ughi.
259. 1655 (7164) octombrie 20. Constantin Şerban voievod porunceşte
egumenului Teodosie de la mănăstirea Strehaia să strângă oameni străini, lipsiŃi de
bir şi să facă o slobozie a mănăstirii.

LI
 260. 1655 (7164) octombrie 22. Chirca, mare ban al Craiovei, întăreşte
egumenului Ioanichie de la mănăstirea BucovăŃul satul Perişorul cu tot venitul şi
toŃi rumânii, în urma mai multor judecăŃi.
261. 1655 (7164) octombrie 22. Douăzeci şi patru de boieri luaŃi de egumenul
Ionichie de la mănăstirea BucovăŃ jură că rumânii din Perişorul <j. MehedinŃi>,
sunt ai mănăstirii.
262. 1655 (7164) octombrie 22, Târgovişte. Constantin Şerban voievod
adevereşte mănăstirii Câmpulung şi egumenului Luca dreptul de a numi egumen şi
de a se administra.
263. 1655 (7164) octombrie 23, Târgovişte. Radul, fiul lui Dumitraşco
comis din Frejureni, adevereşte lui Pană Filipescul mare spătar că i-a vândut în
divan un sălaş de Ńigani cu 80 de ughi, adică 16 000 aspri, bani gata.
264. 1655 (7164) octombrie 23. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Balea Copilul dijma din toate bucatele (pâine, fân, orz, meiu, peşte) de pe moşiile
sale din Burciuleasca, Stăiasca şi Balta Albă <j. Rm. Sǎrat>.
265. 1655 (7164) octombrie 26. Constantin Şerban voievod porunceşte
vinăricerilor din dealul Slatinei <j. Olt>, să nu mai ia abuziv vinăriciul mănăstirii
Brâncoveni, aşa cum i-a pârât în divan egumenul Gavriil.
266. 1655 (7164) octombrie 27. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Vintilă clucer şi lui Dumitraşco postelnic satul Nămăieşti, j. Muşcel şi PădureŃ, cu
tot hotarul şi venitul.
267. 1655 (7164) octombrie 29. Micul din Răspopi, soŃia lui, Stana, şi fiii lor
vând lui Moise căpitan 30 de stânjeni în Răspopi <j. Buzău>.
268. <Post 1655 octombrie 29>. Bădica, dascăl din Cucuteni <j. Sac>, vinde
lui Serafim, episcop de Buzău, 12 stânjeni de moşie în Jurebişte, cu 7 ughi.
269. 1655 (7164) octombrie 30. Constantin Şerban voievod întăreşte mănăstirii
Dobruşa şi egumenului Paisie iertarea de bir şi dări.
270. 1655 (7164) noiembrie 3. Constantin Şerban întăreşte mănăstirii Coşuna,
de lângă Craiova, şi egumenului Ioanichie, satul Perişorul, j. MehedinŃi, pe hotarele
vechi şi cu rumâni, după mai multe judecăŃi în divan.
271. 1655 (7164) noiembrie 7. Doisprezece boieri luaŃi pe răvaşe domneşti
şi cu Manole al doilea portar om domnesc, adeveresc lui Mihul spătar pentru partea
lui din Uricheşti <j. Rm. Sărat>.
272. 1655 (7164) noiembrie 7, Târgovişte. Constantin Şerban voievod întăreşte
mănăstirii Vihorăşti balta de la satele mănăstirii, GurguiaŃi şi Vărăşti, cu vama de
peşte la Sticleanul <j. Ilfov>, separând-le de vama domnească.
273. 1655 (7164) noiembrie 8, Arhanghelii Mihail şi Gavril. Călina, fiica
uncheaşului Radu Potlogeanu, cu soŃul său Şerban, vând cumnatului lor, Mihai
logofăt şi surorii lor, Stanca partea lor de moşie din Băleni <j. DâmboviŃa> cu vad
de moară pentru 14 ughi.
274. 1655 (7164) noiembrie 9. Cârstea Puricel din PietroşiŃa şi fiul său, Stan,
dau popii Radul din Şerbăneşti <j. DâmboviŃa>, două locuri în Zăpodie şi în Valea
Buciumilor, pentru 5 sărăcuste.

LII
 275. 1655 (7164) noiembrie 10. Radu logofăt ia de la Vâlcul logofăt 11 ughi
ca să plătească birul fratelui său Ştefan, pentru care îi dă moşia Bărbuleşti
<j. DâmboviŃa>, urmând să primească şi restul de bani.
276. 1655 (7164) noiembrie 10, Târgovişte. Constantin Şerban întăreşte
mănăstirii Dealul venitul ocinei Călugărenii după mai multe judecăŃi cu orăşenii
din Târgovişte.
277. 1655 (7164) noiembrie 11. Dumitru din Belitori, j. Teleorman, împreună
cu soŃia şi fiii vinde lui Badea vătaf o funie şi jumătate de moşie în sat, fără rumâni,
cu 15 ughi.
278. 1655 (7164) noiembrie 11. Ivan şi fiul său, Nicola, din Berceştii de la
Răstoacă, j. Argeş, se vând rumâni lui Pană postelnic, cu 20 de ughi.
279. 1655 (7164) noiembrie 11. Oprea logofăt din Budişténi <j. Muşcel>,
face schimb de locuri de vii la HoŃul, cu Stanciul logofăt din Budişténi.
280. 1655 (7164) noiembrie 12. Dumitru din Belitori, j. Teleorman, împreună
cu soŃia sa, vând lui Badea vătaf o funie şi jumătate de moşie în sat, fără rumâni, cu
80 de ughi.
281. 1655 (7164) noiembrie 13. Mateiu paharnic şi fratele său, Pârvul postelnic,
fiii lui Vucina paharnic, vând lui Stănislav logofăt din Căcăşani, ocină în Găleşăşti
<j. Argeş>, 150 de stânjeni, cu 76 de ughi.
282. 1655 (7164) noiembrie 15. DuŃă şi soŃia sa vând lui Seman şi fiului său,
Stan, 30 de stânjeni de ocină în Oltenei, <j. Buzău>, cu 4 ughi şi jumătate şi
5 costande.
283. 1655 (7164) noiembrie 16. Caloin vinde lui Stoica, iuzbaşa din
Berciugovu <j. Ilfov>, şi fratelui său Micu, o vie cu 12 ughi.
284. 1655 (7164) noiembrie 16. Iane din Die cu fiii săi, Nica şi Hiştov, se
vând rumâni lui Pană postelnic, cu 36 de ughi.
285. 1655 (7164) noiembrie 16. Iane, fratele lui, Ghiurghia şi alŃii împrumută
de la Pană postelnic 240 de ughi cu termen peste 2 luni.
286. 1655 (7164) noiembrie 18. Radu, fiul lui Voico din Mirceşti, vinde lui
Ivan căpitan partea sa de moşie din Negovanul <j. Vlaşca>, cu 12 ughi, bani gata.
287. 1655 (7164) noiembrie 19. Şase boieri aleg şi hotărăsc moşia şi viile de
la Valea Teancului, moşie ce se chiamă Jegălească <la Verneşti, j. Buzău>,
învoindu-se astfel la această împărŃeală Bratul Săcuianul cu ceata lui şi Stan
Vârjoghie cu ceata lui.
288. 1655 (7164) noiembrie 20. Papa paharnic <fiul lui Buzinca comis> vinde
lui Vlad şi fratelui său, Chisar, moşie la Cepturi <j. Sac>, cu câte 3 ughi stânjenul.
289. 1655 (7164) noiembrie 20, Târgovişte. Constantin Şerban voievod
întăreşte mănăstirii Bărbăteşti moşii la Priboi şi Doiceşti, j. DâmboviŃa.
290. 1655 (7164) noiembrie 22. Dragomir, fiul lui Bunea din Gomoeşti, şi
Duma, vărul său, vând lui Moise căpitan de roşii 24 de stânjeni de ocină în
Pârscoveni <j. Buzău>, cu 7 ughi şi 4 costande, bani gata.

LIII
 291. 1655 (7164) noiembrie 23. Jitco, Pătru, Dumitru şi Ispan din Dobroteni
adeveresc lui Varlaam, egumenul mănăstirii Căldăruşani, că au luat de la acesta
12 ughi, iar pentru dobânda banilor să lucreze 4 pogoane de vie din sat.
292. 1655 (7164) noiembrie 24. Constantin Şerban voievod porunceşte
megieşilor birnici de la Brătienii de Jos <j. Argeş> să-şi plătească birul pe care mai
înainte l-a plătit Tudoran paharnic.
293. 1655 (7164) noiembrie 25. Douăzeci şi patru de boieri luaŃi de Radul,
fiul lui Şerban vistier şi de egumenul Ignatie, hotărăsc moşiile lor din Bărăganul şi
Întorsura <j. IalomiŃa>.
294. 1655 (7164) noiembrie 26. Constantin Şerban voievod întăreşte lui
Evstratie şi soŃiei lui, Elina, stăpânirea satului Slatina <j. Olt>.
295. 1655 (7164) noiembrie 27. Cârste, fiul lui Ignat din Goleşti, <j. Muşcel>
vinde lui Vasilie logofăt 3 pogoane de vie, cu pimniŃă, pentru 1 000 bani gata.
296. 1655 (7164) noiembrie 30. Megieşii din Urdeşti <j. DâmboviŃa> vând
vătafului de paici, Radu din Urdeşti, şi lui Vlad, fiul lui Radul Brânză, partea de
moşie a Chimei din sat, cu 5 000 de aspri gata.
297. 1655 (7164) decembrie 1. Dan, fiul lui Tatul slujer, vinde lui Bunea
vistier, partea sa de moşie din Grădişte <j. Muşcel şi PădureŃ>, jumătate de sat, cu
două case de rumâni, cu 150 de ughi, bani gata.
298. 1655 (7164) decembrie 3. Vădislav dăruieşte egumenului Ioanichie de
la mănăstirea Jitianul un Ńigan, Calin, pe care l-a cumpărat de la jupâneasa Neaga
cu 13 ughi.
299. 1655 (7164) decembrie 4. Mitropolitul łării Româneşti, Ştefan, confirmă
dania de vinărici de la Greaca <j . Ilfov> făcută de domnii Ńării Leon Tomşa,
Matei Basarab şi Constantin Şerban mănăstirii Sărindar.
300. 1655 (7164) decembrie 7. Fătul, fiul lui Voico din Brătianii de Jos,
j. Argeş, adevereşte lui Tudoran paharnic din Aninosa că i-a zălogit partea lui de
moşie din sat pentru un împrumut de 1 000 de aspri.
301. 1655 (7164) decembrie 8. Fătul, fiul lui Voico, şi Stanciul, rumânul
mănăstirii Brădet, vând lui Tudoran paharnic din Aninoasa delniŃa lui Năvrapu din
Brătianii de Jos <j. Argeş>, cu 15 ughi, bani gata, pentru partea acestuia de bir pe
care a plătit-o Tudoran.
302. 1655 (7164) decembrie 10. Bratul, fiul lui Badea din Brătianii de Jos,
j. Argeş, vinde lui Tudoran paharnic din Aninoasa, partea lui din sat, 10 locuri,
moşie stearpă, fără rumâni, cu 1 900 aspri, bani gata.
303. 1655 (7164) decembrie 10. Bratul, fiul lui Badea din Brătianii de Jos,
j. Argeş, vinde lui Tudoran paharnic din Aninoasa, partea lui din sat, moşie stearpă,
fără rumâni, cu 14 ughi şi jumătate, bani gata.
304. 1655 (7164) decembrie 11. Balotă din Gârbovii de Jos vinde lui
Gheorghe, mare vornic din Băleni, 80 de stânjeni de ocină în SchimbaŃi <j. Gorj>
cu 24 de ughi.

LIV
 305. 1655 (7164) decembrie 12, Târgovişte. Constantin Şerban voievod
întăreşte lui Mihaiu logofăt şi jupânesei sale, Stanca, fiica lui Radul Potlogeanul
din Băleni, j. DâmboviŃa, ocini cumpărate şi moştenite.
306. 1655 (7164) decembrie 14. Chira iuzbaşa vinde lui Dobre logofăt, fiul
lui Tatomir, jumătate de pogon de vie şi o jumătate de stânjen de ocină în dealul
Moceştilor <j. Buzău> pentru 6 ughi.
307. 1655 (7164) decembrie 15. Calea şi Stanca, surorile Ilinei, cumnatele
lui Stroe Leurdeanu mare logofăt, se învoiesc cu acesta pentru averea rămasă de la
sora lor, moartă la Braşov, unde s-a refugiat în timpul răscoalei seimenilor.
308. 1655 (7164) decembrie 16. Oprea, soŃia lui lui Bârcă călăraş, împreună
cu fiii ei, vinde lui Petriman logofăt o curătură în Văleni <j. DâmboviŃa>, cu
5 taleri.
309. 1655 (7164) decembrie 20. Dumitru, fiul lui Ivan Cortofleş din Piteşti,
împreună cu fraŃii lui se tocmesc cu egumenul Luca de la mănăstirea Câmpulung
pentru două delinŃe în dealul Piteştilor.
310. 1655 (7164) decembrie 20. Constantin Şerban voievod întăreşte jupânesei
Conda, soŃia lui Avram roşul din Brăneşti, o vie în dealul Piteştilor.
311. 1655 (7164) decembrie 20. Badea din Suslăneşti vinde lui Dragomir al
lui Găşa din Dragoslavele un loc la Sturu <j . Muşcel> şi mai multe livezi, cu
11 ughi.
312. 1655 (7164) decembrie 21. Dumitru, fiul lui Muşat din Muşcel, şi Bobe
din Muşcel vând lui Gherghina din Vaideel partea lor de moşie din acest sat
<j. Sac>, cu 500 bani gata, respectiv 600 de bani gata.
313. 1655 (7164) decembrie 23. Calciul şi cumnata sa, Anca, adeveresc că
Toader şi Grozea au făcut mai multe cumpărături în Bereşti, j. Argeş, iar Badea a
pus zălog la Tudor moşie în Cacova.
314. 1655 (7164) decembrie 25, Târgovişte. Constantin Şerban voievod
întăreşte mănăstirii Codmeana şi egumenului Silvestru, moşiile şi rumânii din
satele Bărbăteştii, Stănceştiii, CacaleŃii, Purcăreanii, Mogoşeştii şi Ciocăneştii
<j. Muşcel>, dăruite de jupan Mircea.
315. 1655 (7164) decembrie 26, Târgovişte. Constantin Şerban voievod
întăreşte lui Bunea fost mare vistier satul Fundenii, pe Colentina, j. Ilfov, cu mori
dar fără vecini, cumpărat de la Papa paharnic cu 150 galbeni, satul Grădiştea de
Jos, j. Muşcel, fără vecini şi jumătate din satul Năneşti, j. Vâlcea.
316. 1655 (7164) decembrie 28. Radu, fiul lui Stoica din BărbuleŃ, j. DâmboviŃa,
vinde lui Radu CreŃulescul logofăt o livadă de fân de la Piatra Iaderii, cu 4 ughi,
bani gata.
317. 1655 (7164) decembrie 28. Stan, fiul meşterului Stan, şi Nedelcu, fiul
lui Ianu, vând partea lor de moşie din Urdeşti <j. DâmboviŃa>, cu 10 ughi.
318. 1655 (7164) decembrie 30. Bratul, fiul Calei din CacaleŃi, vinde lui
Moise căpitan de roşii 9 stânjeni de ocină în Pârscoveni <j. Buzău>, cu 500 de bani
şi 4 costande, bani gata.

LV
 319. 1655 (7164) decembrie 30. Popa [Ion] şi Stan dau zapis lui Drăghici
postelnicul, înŃelegându-se în privinŃa moşiilor şi a zestrei fetei lui Stoica.
320. 1655 (7164) decembrie 30. Mihăilă, fiul popii Şerban din Izvorani, se
tocmeşte cu Luca, egumenul mănăstirii Câmpulung, să mai primească din partea
mănăstirii 2 boi şi o vacă pentru o delniŃă din dealul Izvoranilor <j. Muşcel>,
„luată în silă” în timpul lui Matei Basarab voievod.

LVI
 RÉSUMÉS DES DOCUMENTS

1. <Environ 1655>. Manole confirme avoir donné à son cousin Dragomir

une vigne sur un cellier.
2. <Environ 1655>. Les villageois de Corbuşori témoignent au sujet de la
dîme prélevée par les moines du monastère de Meriş à partir des bergeries de
Plăişoru et de la délimitation du village du coté de Corbuşori <département de
Muscel>.
3. <Environ 1655>. Şărbu vend une terre à Gura Sămăilii, à Priboieni
<département de Muscel>, contre 205 aspri.
4. Le 1er janvier 1655 (7163). Douze boyards pris avec autorisations écrites
du prince choisissent et délimitent les terres du monastère de Mărgineni à Glaveş, à
Carcadulea et à CreŃul <département de Sac>.
5. Le 1er janvier 1655 (7163). Jupâneasa VoichiŃa vend à l’iuzbaşa Vlad
trois arpents de terre à Scăieni <département de Prahova>, contre 5 pièces d’or.
6. Le <1er–31> janvier 1655 (7163). Le voïvode Costantin Şerban confirme
au monastère de Potocul la possession de terres à Vâlsăneşti, département de
RomanaŃi, léguées par le grand ban Spahiul.
7. Bucarest, <post 1er janvier 1655>. Le voïvode Costantin Şerban confirme
au monastère de Mărgineni la possession de terres à Glaveş, à Carcadulea et à
CreŃul <département de Sac>.
8. Le 3 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme au grand
trésorier Bunea la possession du village d’Izbiceni, département de RomanaŃi.
9. Bucarest, le 5 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme
au clucer Vădislav de Belcin, département de Dolj, et à ses fils la possession des
serfs de Cârna, à la suite d’un procès.
10. Bucarest, le 6 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban exempt
de toutes taxes six étrangers, afin qu’ils travaillent pour le monastère de Menedic et
gardent son bétail aux villages de Cocorăşti et de Braniştea <département de Prahova>.
11. Le 7 janvier 1655 (7163). JupaniŃa Muşa, son frère Fiera et d’autres
vendent au ceauş Pătru 3 delniŃe au coteau de Cătun <département de Muscel et
PădureŃ>, contre 90 ughi.
12. Bucarest, le 7 janvier 1655 (7163). Radu, fils d’Opriş Rociotă, vend au
vornic Detco de Cârstineşti un terrain de construction au dit village, contre 1 000 bani,
argent comptant.

LVII
 13. Le 8 janvier 1655 (7163). Stoica et son frere Stan de Nucet, donne à Voinea
et à son frère Miseul, 2 pogoane de vigne et de forêt, pour racheter les 10 obroace
de blé volé.
14. Bucarest, le 8 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban
confirme au monastère d’Argeş, 12 aspri pour chaque 110 boules de sel de la
douane princière d’Ocna Mică, près de Târgovişte et que la taxe pour les chars soit
partagée en deux avec le monastère de Dealul.
15. Le 8 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban ordonne aux
deux boyards jureurs pris par la jupâneasa Stana, épouse du capitaine Radul Deliul,
de témoigner au sujet d’une terre pour laquelle le clucer NegoiŃă a fait un dépôt
chez le capitaine Radu.
16. Le 9 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban ordonne au
prêtre Mihai de l’Evêché de Buzău de donner à Andreiu de Târgovişte les filles de
la Tsigane qui est morte dans la communauté des Tsiganes appartenant à l’Evêché.
17. <Ante 10 janvier 1655>. Ivana, fille du logothète Vâlsan de Vlădila,
choisit avec l’hégoumène Vasile du monastère de Govora, ses terres à Vlădila et à
Redea <département de RomanaŃi>.
18. Le 10 janvier 1655 (7163). Le métropolite Ignatie ordonne au prêtre
Mihai de Buzău d’enquêter sur le conflit entre Andrei et le frère Serafim au sujet
d’une Tsigane.
19. Bucarest, le 10 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban
ordonne aux vingt-quatre boyards pris par l’Evêché de Buzău de délimiter la terre
de l’Evêché de celle qui appartient au sluger Udrea et à son frère ColŃea, à Văleni
et Năiani <département de Sac>.
20. Bucarest, le 10 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban
ordonne aux six boyards pris par l’Evêché de Buzău de délimiter sa terre au village
de Pizdeleşti <département de Sac>.
21. Bucarest, le 10 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme
à l’Evêché de Buzău et à l’évêque Serafim la possession des villages de Găvăneştii
din Coastă et de Găvăneştii din Vale, département de Buzău, 1 700 stânjeni délimités,
avec des serfs.
22. Bucarest, le 10 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban
confirme au monastère de Cozia la possession des branişti de la terre de Frăsinetul
de Câmp, du coté de Vlădila <département de RomanaŃi>, saisies abusivement par
jupâneasa Ivana.
23. Le 10 janvier 1655 (7163). Douze boyards pris par écrit princier témoignent
que le pârcălab Nicolae et Barbul Bengescul ont asservis abusivement les vilageois
de Săcelu, département de Gorj.
24. Le 11 janvier 1655 (7163). Radul, petit-fils du marchand Vişan, vend au
prêtre Luscan sa terre à Clinceni <département d’Ilfov>.
25. Le 11 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme à
l’hégoumène Nicolae du monastère d’Argeş un terrain de construction et un cellier
à Bucarest.

LVIII
 26. Le 11 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban ordonne à des
boyards de choisir les terres appartenant au prêtre Tudosie et à d’autres, achetées
au vornic Paraschiva et son frère Costandin.
27. Le 12 janvier 1655 (7163). Boja de Piteşti et ses fils vendent à l’échanson
Tudoran d’Aninoasa des vignes à Valea Izvoranilor <département de Muscel>
contre 14 ughi.
28. Bucarest, le 12 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban
confirme au capitaine Radu Deliul et à son épouse, jupâneasa Stana, fille de
Roman, petite-fille de Dobre d’Epureşti, et à leur fils Stan la possession de la terre
de Cuceşti <département de Rm. Sărat>, au sujet de laquelle ils ont eu une
réclamation de la part du clucer NegoiŃă.
29. Bucarest, le 12 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban
confirme à Ştefan et à son épouse, jupaniŃa Rada, la possession de deux parts de la
terre d’UrlaŃi <département de Sac>, la troisième part revenant au capitaine
Dumitraşco, à la suite d’un procès.
30. Bucarest, le 13 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban
confirme à l’échanson Stamatie, fils du logothète Miloş, la possession du village de
Bălta, département de Gorj, avec des serfs.
31. Le 15 janvier 1655 (7163). Six boyards délimiteurs choisissent la terre
du village de Cârlomăneşti <département de Buzău> à partir de 4 terres.
32. Le 15 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme au
clucer Necula de Glogova la possession du village de Gârbovi, département de
Gorj, avec des serfs.
33. Le 15 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme au
monastère de Vieroş l’exemption de taxes et le mertic de sel à Ocna Mare
<département de Vâlcea>.
34. Le 16 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme au
monastère de Căluiul la possession du village de Cioroiul, département de Dolj,
avec des serfs, à la suite de plusieurs procès.
35. Le 16 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme au
pârcălab Pătraşco la possession d’une terre à Stănislăveştii de Sus et de Jos,
département d’Olt, avec des serfs, à la suite de plusieurs procès au divan.
36. Le 16 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban donne au
prêtre Stanciu le droit de posséder la dârsta qu’il a au village de Brăneşti
<département de Prahova> car elle est faite sur la terre reçue en dot.
37. Le 17 janvier 1655 (7163). Dumitra, épouse du diacre Stănislav, légue à
sa mort, à sa belle fille Voica, 2 arpents de vigne à FaŃa, <de Verneşti, département
de Buzău>, pour les soins rendus pendant son vieil âge.
38. Le 17 janvier 1655 (7163). Ignatie, métropolite de Valachie, donne carte
d’anathémisation aux 24 boyards pris avec autorisations écrites du prince de choisir
la terre appartenant aux roşii et celle appartenant aux moines, à Sulari, département
de Dolj.

LIX
 39. Le 17 janvier 1655 (7163). Le prêtre Mihai l’ancien de l’Evêché témoigne
que la Tsigane pour laquelle Serafim, évêque de Buzău, a été réclamé devant le
prince du pays par Andrei et son frère Necula appartient à l’Evêché depuis des années.
40. Le 17 janvier 1655 (7163). Tudosie, fils de Stanciu, petit-fils de Duca de
Deal, vend au logothète Chirca Holobăscu un terrain à Fântâna Catarei <département
de Vâlcea> contre 520 bani argent comptant.
41. Bucarest, le 17 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban
confirme à l’iuzbaşa Dragul de Cislău, j. Sac, terres et serfs dans son village.
42. <Post 17 janvier 1655>. Liste des serfs appartenant à l’iuzbaşa Dragul
de Cislău, au village, dressée par celui-ci, et liste des serfs de Cislău, département
de Sac, qui se sont enfuis en Moldavie, au village de Dabija, à Putna, au temps du
voïvode Matei Basarab, en 1638.
43. Bucarest, le 18 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban
confirme à Gheorghe Pântoacă de Şchei, département de Săcueni, la possession de
quelques terres à Dumbrava et de vignes et d’étangs à Găvana, à Valea Rea, à
Şchei et à Dumbrava, achetés aux paysans libres de là-bas avec l’argent comptant.
44. Le 18 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme à
l’ancien logothète Radu Cocorăscu le village de Tâncăbeştii, j. Ilfov, à la suite des
plusieurs procès au divan.
45. Le <2>1 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban exempt le
petit trésorier Dragul de Străoşti, département de Sac, d’impôt et de toutes taxes, en
l’inscrivant à la trésorerie avec les obligations spécifiques aux petits trésoriers.
46. Le 22 janvier 1655 (7163). Dobrotă, fils de Stoica Drăgănescu, donne à
son compagnon Borcea quatre fălci de terrain sous Piscul lui Bogdan, <de Sibiceu,
département de Sac>.
47. Bucarest, le 22 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban
désigne vingt-quatre boyards délimiteurs, pour qu’ils choisissent la terre de Sulari,
département de Dolj, appartenant au stolnic Barbul Poenarul par rapport à celle
appartenant au monastère de BucovăŃ.
48. Le 22 janvier <1655–1658>. Le voïvode Constantin Şerban exempt de
taxes un boyard, pour bon et fidèle service, tout comme ses aïeuls ont été exemptés
par d’autres voïvodes.
49. Le 22 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban ordonne aux
vingt-quatre boyards de préter serment si les serfs de Săcelu <département de
Gorj>, appartenant au prévôt Nicola et au logothète Sima, se sont vendus de leur
bon gré.
50. Le 22 janvier <1655>. Dumitru de Roşie <département de Vâlcea>
s’asservi au vătaf Badea contre 10 ughi.
51. Le 25 janvier 1655 (7163). Sora, ancienne épouse du călăraş Drăgoiu,
qui s’est fait moine sous le nom de Daniil, confirme à son beau-fils, le prêtre
Lăudat, et à Stoica, que ses filles aînées, Maria et Ioana, sont issues de son premier
mariage à Andreiu, fils de Grindeş de Pârscov <département de Buzău>.

LX
 52. Bucarest, le 25 janvier 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban
confirme à Dragomir et à son frère Barbul de Copăcioasa, département de Gorj, un
terrain de vigne au village de Copăcioasa et plusieurs terrains à Piscul LinŃii, à
Gorunet et à ScoarŃa.
53. Le 26 janvier 1655 (7163). Le prêtre Mihail de l’Evêché de Buzău
confirme que la Tsigane Calea appartient à l’Evêché, provenant d’une de ses villages.
54. <Le 1er–28> février 1655 (7163). Varlaam, l’ancien hégoumène de Suteşti
donne à son neveu, le prêtre Pătru, une falcie à FaŃa Dumbrăvii <département de
Vâlcea>.
55. Bucarest, <le 1er–28> février <1655>. Le voïvode Constantin Şerban
confirme à l’iuzbaşa Oprea de Bucarest une terre à Teşila, sur Mostişte, département
d’Ilfov, à la suite d’un procès.
56. Le 2 février 1655 (7163). Daniil, l’hégoumène du monastère de Râncăciov
et tous les moines d’ici font un échange de femmes tsiganes avec Dionisie,
l’hégoumène du monastère de Valea.
57. Le 2 février 1655 (7163). Daniil donne au diacre Mostrob une vigne
<à Troian, département de Vâlcea>, pour que celui-ci le soigne et lui tienne des
services de commémoration.
58. Le 2 février 1655 (7163). Neagul et son épouse Muşa vendent au
capitaine Barbul une terre à Bădeni <département de Sac>.
59. <Ante le 4 février> 1655 (7163). Gherghina et Catalina vendent à Stroe, à
Stanciul et à Borcea la terre de Vlădeni <département de Prahova>, contre 100 ughi.
60. Le 4 février 1655 (7163). Neagul et ses frères de Vişina Seacă s’entendent
avec l’hégoumène Nicolae du monastère d’Argeş de laisser au monastère la
possession du village de Corbii de Piatră <département de Muscel>.
61. Le 4 février <1655>. Radul et son fils Draghie de Căpeni, s’asservissent
au vătaf Badea de Belitori <département de Teleorman>, contre 14 ughi.
62. <Le 4 février> 1655 (7163). Stroe, Stanciul et Borcea s’affranchissent du
monastère de Mărgineni en donnant leur terre de Vlădeni <département de Prahova>
et 100 ughi.
63. Le 7 février 1655 (7163). Manole, fils du căldărar Eno de Piteşti, et
Nicoară, fils de Nicoară de Piteşti, confirment à l’hégoumène du monastère de
Câmpulung la vente de quelques delniŃe à Izvorani <département d’Argeş>.
64. Le 10 février 1655 (7163). Le clucer Mogoş donne un écrit à Calotă et à
son frère Matei leur confirmant la possession de la terre de Sărasca <département
de Prahova> après avoir examiné la situation avec les boyards pris avec
autorisations écrites du prince.
65. Le 10 février 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban ordonne aux
six boyards pris par jupâneasa Elinca, fille du voïvode Pătraşco, par Elina, fille de
doamna Florica, et par Matei, fils du sluger Loiz, de témoigner au sujet du village
de Hăreştii, département d’Ilfov.

LXI
 66. Le 11 février 1655 (7163). Les fils de Hărăbor et beaucoup d’autres
s’affrerissent avec Stoia, en lui donnant une terre à Săruleşti <département de
Buzău>, ce dernier leur donnant 2 bœufs et 10 pièces d’or.
67. Le 11 février 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban témoigne à
jupâneasa Ilina, épouse du ban Radu Buzescu, et à son fils Matei au sujet des serfs
donnés par la famille Buzescu au monastère de Căluiul, qui se sont affranchis.
68. Le 12 février 1655 (7163). Vingt-quatre boyards témoignent que les serfs
du prêvot Nicola et du logothète Sima se sont vendus serfs de leur bon gré.
69. Le 14 février 1655 (7163). Dumitra, épouse du chivărariu Stanciul de
Bucarest, vend au voïvode Costandin Şerban 2 carrés et demi de vigne au coteau de
Bucarest, contre 40 ughi.
70. Le 14 février 1655 (7163). Gheorghi, le fils du prêtre Radu de Mihneşti,
vend 3 pogoane et demi à Bordeştii Răceni <département Rm. Sărat> au jupân
Tanasă.
71. Le 15 février 1655 (7163). Le boucher Costea de Târgovişte vend au
clucer Vladul Bârsescul un terrain à Târgovişte, avec une maison, un cellier et un
verger, contre 20 ughi argent comptant.
72. Le 15 février 1655 (7163). Six boyards arpenteurs confirment à jupâneasa
Elinca, fille du voïvode Pătraşco, petite-fille du voïvode Mihai, la possession du
village de Hăreştii, département d’Ilfov, à la suite d’un procès.
73. Le 15 février 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban donne au
monastère d’Ivir d’Athos 10 000 aspri, en tant que nouveau fondateur.
74. Le 15 février <1655–1660>. Andrei Bărbulescul de Bădeni <département
de Sac> confirme que l’iuzbaşa Barbul a payé la dette de 5 ughi qu’il avait envers
le prévôt Crăciun.
75. Le 16 février 1655 (7163). Dragomir, fils de Stoica, vend à Baicu une
terre <à Suseni, département de DâmboviŃa>.
76. Le 16 février 1655 (7163). Lazăr, fils de Balea de Străuleşti, s’oblige
envers Preda, fils de Stanciu et de Dochia de Câmpulung, à payer la dette
d’affranchissement du servage et la dette pour un cheval que celui-ci lui a donné
quand il s’en est allé à Teleajen pour se battre avec les Hongrois.
77. Le 27 février 1655 (7163). Udrea, fils de Radu de Păpeni <département
d’IalomiŃa> vend au roşu Stan 25 stânjeni au village, contre 2 300 bani argent
comptant.
78. Le 2 mars 1655 (7163). Drăghici, Opriş et Stanciul, les fils de Pătru de
Cârstineşti, et Sava, le beau-fils d’Oprea, vendent au postelnic Ivaşco leur terre de
Văleni <département de Sac> contre 2 600 bani, argent comptant.
79. Le 10 mars 1655 (7163). Ioan, fils d’Andrei de Rădăcineşti, vend au
postelnic Ivaşco un verger sur Gruiu <département de Vâlcea> contre 280 bani,
argent comptant.
80. 1655 (7163) martie 10. Le voïvode Constantin Şerban confirme au
logothète Stoica Ludescu une terre à Bărbăteşti <département de DâmboviŃa>.

LXII
 81. Le 11 mars 1655 (7163). Stana, épouse de Sima de Pulaşi, département
d’Olt, et ses fils empruntent à LaŃco de Căzăneşti 9 ughi et 40 bani, pour s’affranchir
du servage.
82. Le 13 mars 1655 (7163). L’échanson Florescul donne à son cousin,
l’échanson Tudoran <d’Aninoasa>, les vignes de Piteşti, jusqu’en automne, pour
que celui-ci les travaille.
83. Le 13 mars 1655 (7163). Le grand serdar Ivaşco Cepariul donne à la
jupâneasa VochiŃa un enfant de Tzigane.
84. Le 16 mars 1655 (7163). Zaharia de Costiani donne à son petit-fils 10
stânjeni de terre au village de Costiiani <département de Rm. Sărat>.
85. Le 18 mars 1655 (7163). Brătiian de InăŃoiu, département de DâmboviŃa,
avec sa femme et ses fils vendent leur terre dans ce village au spathaire Dumitraşco
et à l’échanson Alexandru.
86. Le 18 mars 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme aux
paysans libres de Străoşti, département de Sac, la possession de la terre du village,
à la suite d’un procès avec Dragu et Stanciu BaniŃă, en voyant la décision écrite des
vingt-quatre boyards.
87. Le 19 mars 1655 (7163). Jupâneasa Evda, avec son fils NegoiŃă, et
jupâneasa Dochia, avec son fils StoichiŃă, affranchissent du servage les Brăeşti, qui
ont aussi donné 140 ughi au monastère de Pinul, au même but.
88. <Post 19 mars 1655>. Daniil Pineanul, hégoumène du monastère de
Pinul, confirme aux paysans de Brăeşti leur affranchissement du servage par
l’iuzbaşa Dragomir, son épouse Evda et leurs fils, ainsi que par jupâneasa Dochia.
89. Le 20 mars 1655 (7163). Dumitru, fils de Vinu, témoigne au sujet de 57
terrains labourables faisant partie de la terre de Popânzeleşti <département de
RomanaŃi>.
90. Le 20 mars 1655 (7163). Ignatie, métropolite de Valachie, confirme au
pelletier Ghinea que son oncle Ghinea Mustachi, marchand à Bucarest, a acheté au
logothète Radu Năsturel un cellier avec cinq boutiques sur UliŃa cea Mare, avec
une cour et un terrain.
91. Le 20 mars 1655 (7163). Ilie et d’autres vendent au pârcălab Stan des
terres à Ulmeni, département de Teleorman.
92. Le 20 mars 1655 (7163). Nan, fils de Dobrotă de Steanca, vend au jupân
Hranete de la ville de Floci et à son fils Gherghe sa vigne de Steanca <département
d’IalomiŃa> et 12 stânjeni de terre, contre 10 ughi et 100 bani.
93. Le 20 mars 1655 (7163). Radu Rudeanul vend au prêtre Mihăilă trois
terrains du coté de la cour de l’Evêché <de Râmnic>, contre 15 taleri argent
comptant.
94. Bucarest, le 21 mars 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme
au logothète Ghinea le tiers de la terre de Poiana, avec des serfs, département de
MehedinŃi, dont les documents se sont perdus par pillage, au cours de la révolte des
seimeni.

LXIII
 95. Le 22 mars 1655 (7163). Le prêtre Stoica et son frère Cârstian vendent
au clucer NegoiŃă leur terre à Căldăruşi <département de Buzău> contre 24 ughi.
96. Bucarest, le 22 mars 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme
au monastère de Sărindar le droit de prélever la taxe princière sur le vin au village
de Greaca <département de Ilfov>.
97. Le 26 mars 1655 (7163). Neanciul du village de Piscu, département d’Ilfov,
vend aux spătărei du village de Piscul 266 stânjeni de terre, contre 100 ughi.
98. Bucarest, le 26 mars 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme
au roşu Lunea de Nămăieşti <département de Muşcel şi PădureŃ> la delniŃa reçue
en dot de son beau-père.
99. Bucarest, le 26 mars 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme
aux spătărei du village de Piscul, département d’Ilfov, 266 stânjeni de terre au
village, achetés contre 100 ughi.
100. Bucarest, le 26 mars 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban
confirme à Stan et à Pătru leur affranchissement du monastère de Snagov, ceux-ci
donnant en échange des Tsiganes, „tête pour tête”.
101. 1655 (7163) martie 26. Stanca et ses fils vendent au roşu Pavel de
Fundeni <département d’Ilfov> leur de terre à Dobromireşti.
102. <Environ 26 mars 1655>. Bogdan vend à Mihu et à son frère Voico 10
stânjeni de terre à Piscu, département d’Ilfov, contre 88 bani le stânjen.
103. <Environ 26 mars 1655>. Hodea vend à Tihu et à son frère Voico 10
stânjeni de terre à Piscu, département d’Ilfov, contre 88 bani argent comptant.
104. Le 27 mars 1655 (7163). Le vornic Preda affranchissent Vlaicul et
Gheorghe de Brâncoveni <département de RomanaŃi>.
105. <Ante le 28 mars> 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban
confirme au vornic Preda Brâncoveanul la possession du village de Râmeştii,
département de Vâlcea, avec des vignes, des moulins, des vergers et des serfs.
106. Le 28 mars 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme à
l’ancien grand vornic Preda trois parts du village de Blaj, département de
RomanaŃi, avec les serfs indigènes.
107. Le 28 mars 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme à
l’ancien grand vornic Preda une terre avec des serfs au village de Doba de Sus,
département de Vâlcea.
108. Le 28 mars 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme à
l’ancien grand vornic Preda et à ses fils le village de Muereasca, département de
Vâlcea, avec des vignes, des moulins et des serfs.
109. Le 29 mars 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme au grand
cupar Pătraşco Bălăceanul et à sa femme, Chira, le village Doiceştii, département
de DâmboviŃa, à la suite de plusieurs procès avec les parents de Chira.
110. Le 30 mars 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme au
porte-glaive Dumitraşco et au postelnic Alexandru, les fils du ban Ghiorma, la
possession de la Tsigane Stana et de ses enfants, Stanciu et Rada.

LXIV
 111. Le 2 avril 1655 (7163). Pătru Guşle de Piteşti et son fils, Stoica,
vendent à Ion de Piteşti, une maison avec un terrain à Piteşti, contre 18 ughi, argent
comptant.
112. Le 3 avril 1655 (7163). Dumitru, fils de Voico de Fântânéle <département
de Sac>, avec ses fils, vendent au capitaine Stoian 30 stânjeni de terre, contre 5
costande le stânjen, près de Balaci.
113. Le 4 avril 1655 (7163). Radul de Negoeşti vend à l’échanson Vladul de
Pârâiani sa vigne au coteau de Negoeşti, département de Gorj.
114. Le 4 avril 1655 (7163). Stan et son frère Stoica, fils de Diicul, partagent
avec leur cousin Filip, les terres de leur oncle, Cazan de Ciuperceni <département
de Teleorman>.
115. Le 5 avril 1655 (7163). Les villageois de Turburea, département de
Dolj, confirment au postelnic Pană de Părădişte que Dan Roşca a vendu une vigne
qu’il avait à Dealul Calului au logothète Vlad de Sătcel, contre un bon bœuf, valant
4 ughi.
116. Le 6 avril 1655 (7163). VlăduŃ, fils d’Oprea Leul, vend au logothète
Ivaşco un terrain à PoieniŃe et un autre à Pod Săcară <département de Vâlcea>.
117. Le 8 avril 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban ordonne par écrit
aux villageois de Dobriceani et de Bărbăteşti, département de Vâlcea, qui ont été
asservis au monastère d’Arnota, de retourner tous les produits et tout l’argent qu’ils
ont pris au monastère au temps de la révolte.
118. Bucarest, le 11 avril 1655 (7163). Ianis, fils de Manu, vend à son
cousin Hristu 2 terrains et demi de terre <à Bucarest>, contre 70 pièces d’or.
119. Bucarest, le 11 avril 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban
confirme au postelnic Stan de Lăcusteni la possession de la terre d’Obârşia,
département de Dolj, avec le moulin du village, à la suite d’un procès.
120. Le 14 avril 1655 (7163). Jupâneasa Elina, fille de jupâneasa Maria, lègue
au monastère de Mărgineni, à sa mort, une terre à Mărginenii de Jos <département de
Prahova>, sans serfs, pour des services de commémoration.
121. Le 15 avril 1655 (7163). CreŃul de Măcreşti <département de Rm.
Sărat> vend au pelletier Radu de Măcreşti une funie de terre.
122. Le 15 avril 1655 (7163). Jupâneasa Elina donne à son petit-fils, le
porte-glaive Pană, la moitié du village de MuşeŃel <département de Rm. Sărat>.
123. Le 15 avril 1655 (7163). Stan, fils de Becşu, et son petit-fils Dumitru
vendent au postelnic Ivaşco de Cârsteneşti un verger à Ulmu <département de
Dolj>, près de Negrila, contre 230 bani, argent comptant.
124. Le 15 avril 1655 (7163). Stan, fils de Hamza de Leordeni, vend à Vasile
de Budişteni un terrain à Crângureni, <département de Muscel>, contre 22 costande.
125. Le 17 avril 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme au
monastère de Dintrunlemn le droit de prélever la taxe princière sur le vin au village
de Pietrarii, département de Vâlcea.

LXV
 126. Le 17 avril 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban ordonne à
Serafim, évêque de Buzău, de donner au călăraş Andrei de Târgovişte les filles
d’une Tsigane enfuie depuis longtemps de chez lui, qui s’est refugiée à l’Evêché,
où elle est morte.
127. Le 18 avril 1655 (7163). Les paysans libres de Cheia confirment le
droit de possession des fils du prêtre Ion de Craiova sur des terres à Cheia, héritées
de leur mère.
128. Bucarest, le 18 avril 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban
confirme au monastère de Glavaciog et à l’hégoumène Nichifor la possession du
village d’Obislav, département de Vlaşca, avec tous les serfs.
129. Bucarest, le 18 avril 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban
confirme au monastère de Jătian et à l’hégoumène Ionichie le mertic de sel à Ocna
Mare, notamment 150 bolovani par an.
130. Le 19 avril 1655 (7163). Mircea et ses frères, fils du stolnic Dobre de
Târnava <département d’Argeş>, vendent au capitaine Costin un gué de moulin,
contre 12 ughi.
131. Le 20 avril 1655 (7163). Deux boyards pris avec autorisations écrites
du prince par Filip de Vărăşti témoignent devant le représentant du prince que le
prévôt Dumitru n’a pas interrogé le premier lorsqu’il a vendu sa terre de Vărăşti
<département d’Ilfov>.
132. Le 20 avril 1655 (7163). L’échanson Florescul, fils du clucer Socol de
CornăŃeni, vend à son cousin, l’échanson Tudoran, des vignes au coteau de Piteşti,
de vieilles maisons, deux auges et une delniŃă.
133. Le 21 avril 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban ordonne à
Drăgan Sârbul, à Gherghie, à Stan et à Tudoran d’Argeş de ne plus harasser pour
des anciennes dettes le prêtre Ivaşco, son père Stanciu, et ses fils de la ville.
134. Le 22 avril 1655 (7163). Stroe vend à Stoica et à ses fils un arpent et
demi de vigne à Săpatul, contre 8 ughi.
135. Le 22 avril 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban ordonne à tous
les serviteurs, roşii, spătărei, păhărnicei, călăraşi, dărăbanŃi et à d’autres de restituer
tout ce qu’ils ont pris abusivement au monastère de Brâncoveni.
136. Le 23 avril 1655 (7163). Băneasa Elina Buzeasca, épouse du ban Radu
Buzescu, et son fils Matei confirment par écrit à l’échanson Pătraşco de Morânglavi
la possession en toute tranquillité d’une Tsigane ayant appartenu au monastère de
Stăneşti <département de Vâlcea> celui-ci donnant au monastère trois bœufs et un
cheval en échange.
137. Le 23 avril 1655 (7163). Le porte-glaive Preda et son cousin Matei
donnent à Pătraşco de Morânglavi un écrit lui confirmant la possession de la
Tsigane Rada, ayant appartenu au monastère de Stăneşti, <département de Vâlcea>
celui-ci devant donner au monastère trois bœufs et un cheval en échange.
138. Le 23 avril 1655 (7163). Les villageois de Turburea, département de
Dolj, prêtent 218 ughi de l’échanson Pană, payant l’usure par leur travail.

LXVI
 139. Le 24 avril 1655 (7163), «pendant le règne du voïvode Constantin
Şerban». Jupâneasa Evda et son fils NegoiŃă confirment l’affranchissement des
Brăieşti du servage, puisque «ce sont des gens honnêtes», à la suite de plusieurs procès.
140. Le 24 avril 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban ordonne à
vingt-quatre boyards pris par le hégoumène Ignatie du monastère Mihai Vodă de
Bucarest de prêter serment si Dan et Frâncul sont des serfs du monastère.
141. Le 26 avril 1655 (7163). Grigore, hégoumène du monastère de Stăneşti
<département de Vâlcea>, laisse en possession de l’échanson Pătraşco et de son
frère Giura une Tsigane s’appelant Rada, recevant en échange 3 bœufs et un
cheval, au su des fondateurs, le porte-glaive Preda de Cepturoaia et le postelnic
Matei de Strezeşti, fils du ban Buzescu.
142. Le 27 avril 1655 (7163). Calotă donne à Afimia et à ses filles, en
échange des terres vendues au coteau, la terre de Băluica, dans la Vallée de Jugulie
<département de RomanaŃi>.
143. Le 5 mai 1655 (7163). Le prévôt Chira et l’intendant Itovoi, les
représentants du prince à Craiova, ordonnent à l’échanson Stanca de Giura de
Mostişte de payer 12 ughi au prêtre Tatomir de Bărăşti.
144. Le 5 mai 1655 (7163). Rada PuiuleŃ vend au roşu Badea un terrain à
Bucarest, contre 2 pièces d’or.
145. Le 5 mai 1655 (7163). Zahariia et sa fille Cârstina confirment avoir dû
de l’argent à Manea et à Gavril, et qu’en compte de la dette ils lui ont vendu leur
terre de Negomireşti et des terrains à Lacul cel Mare.
146. Le 5 mai 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme après le
jugement au monastère Sfânta TroiŃă le village de Lupeştii, près de Bucarest, avec
les serfs.
147. Bucarest, le <6> mai 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban
confirme au monastère de Bărbăteşti et à la mère supérieure Nastasia la possession
d’un moulin à 4 roues à Malu, sur IalomiŃa.
148. Le 7 mai 1655 (7163). Le prêtre Danciul et ses frères de Vişina Seacă
s’entendent avec l’hégoumène Neculai du monastère d’Argeş de dédier la même
terre que leur aïeule Magdalina Cârjoae a donnée.
149. Le 7 mai 1655 (7163). Le prêtre Danciul et ses frères de Vişina Seacă
confirment à l’hégoumène Neculai du monastère d’Argeş qu’ils ont pris un écrit du
monastère avec l’intention de l’utiliser dans un procès.
150. Le 7 mai 1655 (7163). Le postelnic Toader, fils du prévôt Marco, vend
à Băjan de Guzeni une terre à Guzeni <département de Teleorman> contre 20 ughi,
que Bejan rachète à présent.
151. Le 7 mai 1655 (7163). La religieuse Vechentea vend au roşul Badea de
Şinăteşti un terrain avec une maison et un verger à Bucarest contre 14 ughi.
152. Le 10 mai 1655 (7163). Le logothète Voico de Râmnic et ses fils
vendent au vornic Gherghe Sărdănescul deux terrains dans la plaine à Bujorani et à
Olteni <à Râmnic, département de Vâlcea>, contre 19 ughi, argent comptant.

LXVII
 153. Le 10 mai 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme au
monastère d’Aninoasa la possession de quatre hommes de Cislău, libres de taxes et
d’impôt, pour qu’ils servent au monastère.
154. Le 10 mai 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban ordonne aux
serviteurs de Căcămeiu de rendre à l’hégoumène Varlaam tout ce qu’ils ont pris
abusivement du monastère de Căldăruşani.
155. Le 11 mai 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme au
logothète Radul Dudescul la possession des terres achetées par le père de ce
dernier, Dumitru Dudescu, ancien grand vornic, à Scurteşti, département de Buzău,
à Râmnicenii pe SărăŃel, département de Rm. Sărat et à Brăila, ainsi que d’autres
terres et villages: Părcénii sur CălmăŃui, département de Râmnic, Futeştii de pe
Baltă, Săcuianii du vornic Cernica, VârleŃi, département de IalomiŃa, Băjăneasca,
département d’Ilfov et Piscuri sur Mostişte, département d’Ilfov.
156. Le 14 mai 1655 (7163). Păduche de Gogoşi demande par écrit à jupâneasa
Stanca, épouse de l’échanson Ghiura, la restitution des 12 ughi pris au village de
Somorul par l’échanson Ghiura.
157. Le 15 mai 1655 (7163). Zaharia avec son cousin Stan et Stoica, fils de
Diicu, donne un écrit à Filip, fils de Stanciul de Baia, lui confirmant la possession
de Tsiganes et de serfs.
158. Le 16 mai 1655 (7163). Lipa, fils du prêtre Cincicul, vend au vornic
Preda 150 stânjeni de terre à Vlădila <département de RomanaŃi>, contre 15 ughi.
159. Le 16 mai 1655 (7163). Stancul et son frère Draghiia vendent à Papa et
à ses frères 100 stânjeni de terre à DobroŃei, contre 20 ughi argent comptant.
160. Le 18 mai 1655 (7163). JupâniŃa Elina, épouse du ban Radu Buzescu,
et son fils Matei donnent au monastère de Tismana deux serfs de Runcu lui
appartenant, en inscrivant leurs noms sur la liste de commémoration.
161. <Le 20 mai>1655 (7163). Pătru, fils de Stoica de Piteşti, vend au
postelnic Hrizea un terrain de vigne au coteau de Ştefăneşti, contre 250 bani argent
comptant.
162. Le 21 mai 1655 (7163). Quatre boyards jureurs pris avec ordres écrits
par Stoica, fils de NeguŃ de Suslăneşti, et par Gavril de Boteni annoncent le résultat
de l’enquête sur le litige entre les deux, en montrant que les deux se sont déplacés
avec le pârcălab à travers le département et qu’ils leur ont imposé le payement de
l’amende.
163. Le 24 mai 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban ordonne aux
villageois de Vădastra, de Potelu et de Celeiu <département de RomanaŃi> d’obéir
à l’hégoumène du monastère de BistriŃa et de travailler au monastère.
164. Le 3 juin 1655 (7163). Six boyards pris avec autorisations écrites du
prince par jupâneasa Neacşa de Răzvad <département de DâmboviŃa> et son beau-fils,
le clucer Misail, choisissent les terres revenant en dot à la fille de cette première,
Marica.

LXVIII
 165. Le 6 juin 1655 (7163). Borcea de Tăriceni et ses fils, avec Stan de
Crângu, vendent à leur cousin, le logothète Dumitraşco, leur terre à Piscul Teiului,
département de DâmboviŃa, contre 750 bani argent comptant.
166. Le 10 juin 1655 (7163). Barbul de Vădeni vend à Radu, fils de Lazăr de
Târgu Jiu, sa terre à Vădeni <département de Muscel>, contre 900 bani.
167. Le 11 juin 1655 (7163). Le père Ioan Condruz de Părcenii Vechi se met
garant pour le père Marco contre 20 baniŃe de farine de maïs, le prenant au
monastère d’Alunişul et devant payer lui-même si Marco n’héritera rien de la terre
de ColŃea.
168. Le 11 juin 1655 (7163). L’aprod Cârstea donne à l’aprod Necula une
terre à łigăneşti, département de Teleorman.
169. Le 12 juin 1655 (7163). Le logothète Cârstea, fils du postelnic Ghionea
de Brânceni, „écrit amicalement” au prêtre Ghinea au sujet de leur accord concernant
la mise en location d’un terrain de construction et lui demande de le respecter.
170. Le 13 juin 1655 (7163). L’intendant Stanciul et son frère Gherghe, de
Pisculeşti, département de IalomiŃa, vendent à Tudor et à sa fille Anca 43 stânjeni
de terre à Pupezeni, contre 75 bani le stânjen.
171. Le 20 juin 1655 (7163). Negre vend à Manea 3 cedvârŃi de vigne contre
300 bani et 5 costande le sceau.
172. Le 23 juin 1655 (7163). Tudor Mârzănescul cel bătrân de Tărăciani et
ses petis-fils vendent au logothète Dumitraşco leur terre à Piscul Teiului
<département de DâmboviŃa>, contre 750 bani argent comptant.
173. Le 25 juin 1655 (7163). Păcală vend à Stan d’Uleşti 3 stânjeni de terre
à Cepturi <département de Sac>, contre 12 ughi, argent comptant.
174. Le 28 juin 1655 (7163). Ilina, la femme du logothète Stroe Leurdeanu
lègue ses terres, vignes et Tzigans à ses parents et à son mari.
175. Târgovişte, le 4 juillet 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban
confirme au grand logothète Udrişte Năsturel de Fierăşti et à son fils, le postelnic
Radul, les vignes de ViŃicheşti <département de Muscel>.
176. Le 7 juillet 1655 (7163). Dumitraşco donne à ses petits-fils des terres à
ClociŃi, à Pleşcoi, à Ciorăşti, à Aldeni, à Bisăuca <département de Buzău> et
d’autres pour les soins rendus pendant son vieil âge.
177. Le 14 juillet 1655 (7163). Slamna, épouse du logothète Pătru de Vănişi,
et ses filles vendent au postelnic Pană de Pârdeşti une terre à Slăvileşti <département
de RomanaŃi>, contre 8 ughi, argent comptant.
178. Le 14 juillet 1655 (7163). Vasile, ancien agă, fils du porte-glaive Preda,
vend à Bunea la moitié du village de Năneşti, département de Vlaşca, avec un
étang, des vignes et des serfs, contre 200 ughi argent comptant.
179. Le 15 juillet 1655 (7163). Vasilie, ancien agă, fils du porte-glaive Preda,
vend le village de Boteni <département de Muscel>, au grand trésorier Pârvul, pour
pouvoir payer ses nombreuses dettes.

LXIX
 180. Le 17 juillet 1655 (7163). Vasilie, ancien agă, fils du porte-glaive
Preda, vend le village de Suharna <département de Călăraşi>, au grand trésorier
Pârvul, pour pouvoir payer ses nombreuses dettes.
181. Le 20 juillet 1655 (7163). Chirca, grand ban de Craiova, juge le conflit
entre l’hégoumène du monastère de Tismana et l’échanson Vasile, fils du postelnic
Trandafir de Paia, au sujet du village de Corzii du département de MehedinŃi, et le
dernier perd le procès.
182. Le 21 juillet 1655 (7163). Stan, fils de Dan du village de Groşani,
confirme à l’hégoumène Luca du monastère de Câmpulung que lui et son père ont
été asservis au monastère.
183. Le 25 juillet 1655 (7163). Le postelnic Nan de Bărbăteşti confirme à
l’hégoumène Luca du monastère de Câmpulung lui avoir donné 100 ughi pour la
dîme sur le pain, après s’être réconciliés.
184. Le 28 juillet 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban confirme au
postelnic Necula et à l’écuyer Rade le droit de prélever la dîme sur le revenu des
terres de Şovârcu, de NanoŃi et de Gurban, département de Vlaşca.
185. Le 30 juillet 1655 (7163). Băsărab témoignent à l’intention de plusieurs
paysans libres de GornoviŃa <département de MehedinŃi>, au sujet d’une terre.
186. Le 5 août 1655 (7163). Dobroslav de Ludăneşti <département de
Teleorman> vend au capitaine Sima et au logothète Ivan sa terre à Zârna, contre
6 ughi argent comptant.
187. Le 8 août 1655 (7163). Bunea, fils de Mareş de Răduleşti, et son frère,
Neagoe de Măcreşti, vendent 500 stânjeni de terre à Răduleşti <département de
Rm. Sărat>.
188. Le 11 août 1655 (7163). Le capitaine Badea de Ruşii de Vede vend au
logothète de trésorerie Neagoe sa terre à CucuiaŃi, département de Teleorman,
contre 80 ughi, argent comptant.
189. Le 12 août 1655 (7163). Dionisie, évêque de Râmnic, témoigne au sujet
de l’achat d’une vigne par l’intendant Anghel, au temps du voïvode Matei Basarab.
190. Le 14 août 1655 (7163). Stanca de Loloieşti vend au prêtre Ciucuru de
Săcele un gué de moulin à Loloieşti <département de Sac>.
191. Le 15 août 1655 (7163). Le prévôt Dan de Tălpaş offre à l’hégoumène
Anania du monastère Brâncoveni des terres à Socina sur Plosca <département de
Dolj> et une Tzigane, lorsqu’il devient moine.
192. Le 15 août 1655 (7163). Dumitra, épouse du postelnic Cornea de
Bălceşti, fait au monastère de Tismana l’aumone de 3 serfs du village de Masloşi et
de 2 femmes tsiganes, reçus en dot ou achetés.
193. <Le 20 août> 1655 (7163). Le grand trésorier Pârvul vend au deuxième
postelnic Cazan des terres à Suharna, <département d’Ilfov> avec des serfs, qu’il a
acheté de aga Vasile.
194. Târgovişte, le 21 août 1655 (7163). Le voïvode Constantin Şerban
confirme au monastère d’Argeş et à l’hégoumène Nicolae le droit de prélever la
taxe sur le vin au village de Şuaşul <département de Vâlcea>.

LXX
 195. Le 22 août 1655 (7163). Le călăraş Mihai de Drăgăieşti, département
de DâmboviŃa, son épouse Neaga et leurs fils, Oprea et Stan, vendent au postelnic
Gaula un verger de foin, contre 6 ughi et demi argent comptant.
196. Le 29 août 1655 (7163). Tous les villageois de Steanca <département
d’IalomiŃa>, grands et petits, donnent au père Ioan de Futeşti la terre de Radul et de
Nedelco de Steanca mise en gage, celui-ci ayant payé pour eux 5 ughi et 2 costande
en compte de la taxe princière sur le miel et de găleata.
197. Le 31 août 1655 (7163). Radul et Zahariia vendent à Stanciul
Moldoveanul un carré de vigne <à Gorgani, au coteau de Brătuleşti, département
de Muscel>, contre 15 ughi.
198. <1er septembre 1655 – 31 août 1656> (7164). Antonie de Negoieşti
donne au monastère de Mărgineani et à l’hégoumène Mitrofan une vigne à Orlea
<département de Prahova>.
199. <1er septembre 1655 – 31 août 1656> (7164). Coman et Iane de
Dragomireşti, Stanciu de Câmpulung et Badea de Suslăneşti <département de
Muscel> partagent en trois une terre laissée par Micul et le revenu afférent.
200. <1er septembre 1655 – 31 août 1656> (7164). Drăguşin achète à
Radostoe un carré de terrain à Valea Podului jusqu’à Cacova, 8 stânjeni, contre
130 bani argent comptant.
201. <1er septembre 1655 – 31 août 1656> (7164). Les payeurs de taxes du
village de Gorăşti <département de Rm. Sărat> mettent en gage chez Toma et chez
son frère Radu une terre à Gârbovi, appartenant à Tatomir, contre 8 ughi et 30 bani.
202. <1er septembre 1655 – 31 août 1656> (7164). Iacov donne à son petit-
fils Stoica et à sa sœur Negoia toute sa terre, pour des services de commémoration.
203. <1er septembre 1655 – 31 août 1656> (7164). Les vieux paysans libres
des alentours du village de Prestolul <département de MehedinŃi>, confirment, par
ordre du prince, sur la demande de l’hégoumène du monastère de Cozia, que la
terre appartient au monastère et non pas à Gruia.
204. <1er septembre 1655 – 31 août 1656> (7164). Stoica vend à Gherghina
de Vaideel sa terre <de Muşcel, département de Sac>, contre 6 ughi.
205. <1er septembre 1655 – 31 août 1656> (7164), au temps du voïvode
Constandin. Toma et son frère Barbul confirment avoir acheté à Porumbu, fils de
Năstase, 6 terres labourables <à Pârscov, département de Buzău>, contre 4 ughi et
2 costande.
206. <1er septembre 1655 – 31 août 1656> (7164). Le postelnic Voico de
Râmnic et son épouse, Stana, vendent à l’intendant d’aprozi Badea leur terre de
Huriia, contre 100 ughi argent comptant.
207. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Balotă vend au vornic
Gheorghe Băleanu 80 stânjeni à Băleni <département de DâmboviŃa>.
208. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Le logothete Dumitraşco
vend au grand spathaire Pană Filipescul sa terre à Maia <département d’Ilfov Sac>.

LXXI
 209. <1er septembre 1655 – 31 août 1656> (7164). Fâstacu vend à Neagul 2
terres à Jideni <département de Rm. Sărat>.
210. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Le capitaine Ghioca
achète à Calotă 80 toises de terre à Măicăneşti <département de Ilfov>.
211. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Le capitaine Ghioca
achète à Lazăr 40 toises de terre à Clinceni <département de Ilfov>.
212. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Vladul, frère de Stan,
et Nan vendent à Şerbu une funie de terre aux confins d’Iacoveanca <département
de DâmboviŃa>, contre 3 100 bani.
213. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Le voïvode Constantin
Şerban confirme au monastère Căluiu une terre à Cornetul, département de
RomanaŃi, léguée par băneasa Caplea.
214. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Le voïvode Constantin
Şerban ordonne aux boyards de delimiter la terre de PerieŃi <département de Rm. Sărat>.
215. <Environ 1er – 30> septembre <1655>. Bratul capitaine de Zărneşti,
confirme au panetier Stepan le prélèvement de l’impôt au département de Teleorman.
216. <1er – 30> septembre 1655 (7164). Les intendants Manea et Dumitru
donnent au trésorier Preda la Tsigane Ilina, provenant des Tsiganes appartenant au
voïvode Matei, et reçoivent en échange la Tsigane, Voica.
217. Le 1er septembre 1655 (7164). Nedelco de Murgeşti <département de
Gorj> et ses fils, Dumitru et Ion, vendent à Ivan, fils de Radul de Dătcoi, leur terre
de Murgeşti, contre 20 ughi, argent comptant.
218. Le 1er septembre 1655 (7164). Nedelco et son fils Dumitru vendent à
Ivan de Podgoreni <département de Gorj> leur terre de Murgeşti, contre 36 taleri.
219. Le 1er septembre 1655 (7164). Şerban et son épouse Rada, fille de
Radu Burdacea de Belitori, vendent à Badea, intendant d’aprozi, la part de village
ayant appartenu à leur grand-père, Tudor Burdacea, contre 1 200 aspri argent
comptant.
220. Le 5 septembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban confirme à
Theofil, hégoumène du monastère d’Arnota <département de Vâlcea>, le droit de
prélever la taxe sur le vin à Costeşti, à Bărbăteşti, à Dobriceani et à Bogdăneşti,
droit accordé par le voïvode Matei Basarab.
221. Le 8 septembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban fait connaître
aux préleveurs de dîme du département de Sac qu’il a autorisé l’hégoumène Nichifor
du monastère de Glăvăciog à prélever la taxe princière sur le vin sur la moitié de la
terre de Cernăteşti <département de Buzău>, appartenant au monastère.
222. Le 10 septembre 1655 (7164). Le capitaine Dumitraşco de GherghiŃa
vend au porte glaive Pană la montagne de Floreiu, département de Prahova.
223. Le 18 septembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban
exempt slobozia du monastère de BistriŃa, le village de Costeştii, département
de Vâlcea, d’impôt, de dîme et de toute autre taxe, à l’exemple des princes qui
l’on précédé.

LXXII
 224. Le 18 septembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban confirme
au monastère de Cozia l’exemption d’impôts de sa slobozie, le village de Călimăneşti,
département de Vâlcea, à l’exemple des princes qui l’on précédé.
225. Le 19 septembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban confirme
au village de Săoşul appartenant au monastère de BistriŃa l’exemption de
l’obligation de travailler à Ocnele Mari, accordée par le voïvode Matei Basarab, à
condition de payer la taxe due par les paysans et d’obéir à l’hégoumène du
monastère.
226. Le 20 septembre 1655 (7164). L’échanson Papa, fils du grand écuyer
Buzinca <de Cepturi, département de Sac>, vend au iuzbaşa Tudoran 11 stânjeni de
terre au village, contre un cheval pie brun, qui vaut 34 ughi et demi.
227. Le 20 septembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban ordonne
aux douze boyards délimiteurs pris par l’Évêché de Buzău, le grand panetier ColŃea
et le village de Văleni, de choisir la terre du vornic Ivăniş, appartenant à l’Évêché
et à ColŃea, par rapport au village de Văleni.
228. Le 20 septembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban annonce
le village de Văleni, département de Sac, que les douze boyards délimiteurs pris
par l’Évêché de Buzău mèneront une enquête dans leur village.
229. Le 21 septembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban confirme
au prêtre Serafim, évêque de Buzău, la possession d’une Tsigane, et oblige Andrei
et son frère Nicolae, dărăbanŃi de Târgovişte, de respecter sa décision.
230. Le 21 septembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban confirme
au prêtre Gavriil du monastère de Potocul la possession du village de Vâlsăneşti,
département de RomanaŃi
231. Le 22 septembre 1655 (7164). Le grand vornic Gheorghe, enquêtant sur
le conflit entre le capitaine Constantin et le capitaine Leca au sujet du village de
Rădăcineşti <département d’Argeş>, décide que le capitaine Leca gardera ce
village, en tant que premier acheteur.
232. Târgovişte, le 22 septembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban
ordonne aux douze boyards délimiteurs du village d’Uricheşti <département de
Rm. Sărat>, de choisir la terre appartenant à ce village, par rapport à celle appartenant
au capitaine Constantin.
233. Le 24 septembre 1655 (7164). Nedelco et son frère Neagu, fils de
Vâlcan et Vlada, petits-fils de Dragomir de Belitori <département de Teleorman>,
s’asservissent à Badea, intendant d’aprozi.
234. Târgovişte, le 25 septembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban
confirme au logothète Mihalcea de Măgureni et au stegar Dragomir de Tudureşti,
les beaux-fils du porte-glaive Nedelco, la possession de la terre reçue en dot à
Tudureşti, sur Mostişte <département d’Ilfov>, à la suite de plusieurs procès.
235. Le 27 septembre 1655 (7164). L’iuzbaşa Sava et son frère, Lupu, fils de
Dumbravă, petits-fils de Vâlsănescu, vendent à Sava Odagiun 150 stânjeni de terre
contre 30 ughi.

LXXIII
 236. Le 28 septembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban confirme
au logothète Călin al Stanciului de Davideşti la possession de la terre de là-bas,
ayant appartenu au stolnicel Vlaicu.
237. Le 30 septembre 1655 (7164). Andronic, capitaine de GherghiŃa, déclare
à qui achètera à Maria, épouse du călăraş Dobrinca, la terre de Bărboşi, que celle-ci
l’a vendue à celui qui lui a prêté l’argent nécessaire pour payer la dîme călărăşească,
11 ughi.
238. Le 30 septembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban confirme
au second écuyer Radul, fils de l’écuyer Albul de Brezoaie, département de
DâmboviŃa, la possession d’une terre aux villages de Şovârcu et de Gurbanul,
département de Vlaşca, ayant appartenu au capitaine Tudor et à d’autres călăraşi
qui se sont insurgés contre le prince.
239. Bucarest, <post le 30 septembre> 165<5> (716<4>). Le voïvode
Constantin Şerban confirme au logothète Mareş la possession d’un serf, Cârstea
Capotă, du village de Băjeşti, département de Muşcel et PădureŃ, à la suite d’un
procès au divan.
240. Le 1er octobre 1655 (7164). Nechifor, hégoumène du monastère de
Plumbuita, vend au grand stolnic Radu Fărcăşanul des maisons à Bucarest ayant
appartenu au capitaine Lepădat, contre 31 ughi, argent comptant.
241. Le 1er octobre 1655 (7164). Nechifor, hégoumène du monastère de
Plumbuita, vend au grand stolnic Radu Fărcăşanul des maisons avec le terrain
afférent à Bucarest, ayant appartenu au capitaine Lepădat.
242. 1er octobre <1655>. Le prêtre Luscanu vend à Stoia et à son épouse,
jupâneasa Sora, une funie à Clenceni <département d’Ilfov>.
243. Târgovişte, le 2 octobre 1655 (7164). Bogdan, Radu et Radu viorariul
de Balomireşti, département de Teleorman, s’asservissent au trésorier Bunea, avec
toute leur terre.
244. Le 3 octobre 1655 (7164). Le grand porte-glaive Pană écrit à Ion de
PriviŃi que Neagoe a réclamé Ion pour vol. Il est ordonné à Ion de témoigner avec
six jureurs au jour de la fête de Saint-Pierre.
245. Le 5 octobre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban confirme au
monastère de Sfânta TroiŃǎ le droit de prélever la taxe sur le vin au coteau de
Văleni, à Piteşti.
246. Le 7 octobre 1655 (7164). Les villageois de Jugureni confirment au
logothète Stan au sujet de 140 vedre de vin prises par lui au clucer Loiz et au sujet
d’autres dépenses, et donne une terre à celui-ci, avec des boyards pris avec
autorisations écrites du prince et un représentant du prince.
247. Le 8 octobre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban confirme au
monastère de Stăneşti <département de Vâlcea> le droit de prélever la dîme sur
toutes les terres du monastère.
248. Le 10 octobre 1655 (7164). Constantin, fils de Dragnea de Boleasca de
Pasărea, département d’Ilfov, vend au logothète Stoica de Săcşori une terre à
Boleasca.

LXXIV
 249. Le 13 octobre 1655 (7164). Albul de Purani <département de Vlaşca>
vend au jupân Nica, une demi-funie contre 4 ughi.
250. Le 13 octobre 1655 (7164). Tudor, fils du diacre Dumitru, vend au
jupân Nica une funie de terre contre 8 ughi, <à Purani, département de Vlaşca>.
251. Le 13 octobre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban confirme à
l’intendant Apostol la possession d’une terre au village de Stănceşti de Cricov
<département de Prahova> à la suite de plusieurs procès.
252. Le 15 octobre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban confirme au
monastère de Brădetul le mertic de sel provenant d’Ocna cea Mare, notamment
150 bolovani par an.
253. Târgovişte, le 16 octobre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban
confirme au monastère d’Argeş le droit de prélever la taxe sur le vin due au prince
et aux boyards au village de Şuaşul <département d’Argeş>, terre appartenant au
monastère, tel qu’il l’a eu d’antant.
254. Le 18 octobre 1655 (7164). Le postelnic NegoiŃă de Văléni <département
de Sac> confirme au cămăraş Pană lui avoir vendu sa part de Slăvileşti, 1 funie et
demi, contre 2 400 aspri, argent comptant.
255. Le 18 octobre 1655 (7164). Douze boyards pris par Serafim, évêque de
Buzău, choisissent des terres à Turbureşti et à Văleni <département de Sac>.
256. Le 20 octobre 1655 (7164). Ecrit de Ghinea et de son épouse, par lequel
ils vendent au logothète Dinu et à son frère Radu, les fils du postelnic Vasile
d’Apele Vii, toute leur terre de Tâmbureşti, s’appelant Prisaca <département de
RomanaŃi>.
257. Le 20 octobre 1655 (7164). Radu et ses fils, Neagul et Tanasii, et le
petit-fils de Coman vendent au postelnic Tudor leur terre de Ludăneşti <département
de Teleorman>, une demi-funie, contre 5 ughi.
258. Le 20 octobre 1655 (7164). Vancea du prêtre Stepan vend à Ratea une
vigne au coteau de Bujoreni <département de Vâlcea>, avec le verger tout au tour,
contre 20 ughi.
259. Le 20 octobre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban ordonne à
l’hégoumène Teodosie du monastère de Strehaia de rassembler les étrangers ne
payant pas de taxes et de créer une slobozie du monastère.
260. Le 22 octobre 1655 (7164). Chirca, grand ban de Craiova, confirme à
l’hégoumène Ioanichie du monastère de BucovăŃul la possession du village de
Perişorul <département de MehedinŃi>, avec tout le revenu et tous les serfs, à la
suite de plusieurs procès.
261. Le 22 octobre 1655 (7164). Vingt-quatre boyards pris par l’hégoumène
Ioanichie du monastère de BucovăŃ prêtent le serment que les serfs de Perişorul
<département de MehedinŃi>, appartiennent au monastère.
262. Târgovişte, le 22 octobre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban
confirme au monastère de Câmpulung et à l’hégoumène Luca le droit de nommer
l’hégoumène et de s’administrer.

LXXV
 263. Târgovişte, le 23 octobre 1655 (7164). Radul, fils de l’écuyer
Dumitraşco de Frejureni, confirme au grand porte-glaive Pană Filipescul lui avoir
vendu au divan un sǎlaş de Tsiganes contre 80 ughi, c’est-à-dire 16 000 aspri,
argent comptant.
264. Le 23 octobre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban confirme à
Balea Copilul le droit de prélever la dîme sur tous les produits (pain, foin, orge,
millet, poisson) de ses terres de Burciuleasca, de Stăiasca et de Balta Albă
<département de Rm. Sǎrat>.
265. Le 26 octobre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban ordonne aux
préleveurs de la taxe sur le vin au coteau de Slatina <département d’Olt>, de ne
plus prélever abusivement cette taxe à partir du monastère de Brâncoveni, tel que
l’hégoumène Gavriil l’a réclamé au divan.
266. Le 27 octobre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban confirme au
clucer Vintilă et au postelnic Dumitraşco la possession du village de Nămăieşti,
département de Muşcel et PădureŃ, avec toute la terre et le revenu.
267. Le 29 octobre 1655 (7164). Micul de Răspopi, son épouse Stana et leurs
fils vendent au capitaine Moise 30 stânjeni à Răspopi <département de Buzău>.
268. <Post le 29 octobre 1655>. Bădica, dascăl de Cucuteni <département
de Sac> vend à Serafim, évêque de Buzău, 12 stânjeni de terre à Jurebişte,
contre 7 ughi.
269. Le 30 octobre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban confirme au
monastère de Dobruşa et à l’hégoumène Paisie l’exemption de toutes taxes.
270. Le 3 novembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban confirme
au monastère de Coşuna, près de Craiova, et à l’hégoumène Ioanichie la possession
du village de Perişorul, département de MehedinŃi, dans les anciennes limites, avec
des serfs, à la suite de plusieurs procès au divan.
271. Le 7 novembre 1655 (7164). Douze boyards pris avec autorisations
écrites du prince avec le second portar Manole, représentant du prince, témoignent
à l’intention du porte-glaive Mihul, au sujet de sa terre à Uricheşti <département de
Rm. Sărat>.
272. Târgovişte, le 7 novembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban
confirme au monastère de Vihorăşti la possession de l’étang des villages du monastère,
GurguiaŃi et Vărăşti, avec la taxe sur le poisson à Sticleanul <département d’Ilfov>,
en les séparant de la taxe due au prince.
273. Les archanges Mihail et Gavril, le 8 novembre 1655 (7164). Călina, fille
du père Radu Potlogeanu et son époux Şerban vendent à leur beau frère, le logothète
Mihai, et à leur sœur Stanca leur terre de Băleni <département de DâmboviŃa> avec
un gué de moulin, contre 14 ughi.
274. Le 9 novembre 1655 (7164). Cârstea Puricel de PietroşiŃa et son fils
Stan donnent au prêtre Radul de Şerbăneşti <département de DâmboviŃa>, deux
terrains à Zăpodie et à Valea Buciumilor, contre 5 sărăcuste.

LXXVI
 275. Le 10 novembre 1655 (7164). Le logothète Radu emprunte au
logothète Vâlcul 11 ughi, pour payer la taxe due par son frère Ştefan, en compte
desquels il lui donne la terre de Bărbuleşti <département de DâmboviŃa>, devant
recevoir par la suite le reste de la somme.
276. Târgovişte, le 10 novembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban
confirme au monastère de Dealul le revenu de la terre de Călugăreni à la suite de
plusieurs procès avec les villageois de Târgovişte.
277. Le 11 novembre 1655 (7164). Dumitru de Belitori, département de
Teleorman, son épouse et ses fils vendent à l’intendant Badea 1 funie et demi de
terre au village, sans serfs, contre 15 ughi.
278. Le 11 novembre 1655 (7164). Ivan et son fils Nicola, de Berceştii de la
Răstoacă, département d’Argeş, s’asservissent au postelnic Pană, contre 20 ughi.
279. Le 11 novembre 1655 (7164). Le logothète Oprea de Budişteni
<département de Muşcel>, fait un échange de terrains de vigne à HoŃul, avec le
logothète Stanciul de Budişteni.
280. Le 12 novembre 1655 (7164). Dumitru de Belitori, département de
Teleorman, et son épouse vendent à l’intendant Badea 1 funie et demi de terre au
village, sans serfs, contre 80 ughi.
281. Le 13 novembre 1655 (7164). L’échanson Matei et son frère, le postelnic
Pârvul, les fils de l’échanson Vucina, vendent au logothète Stănislav de Căcăşani,
une terre à Găleşăşti <département d’Argeş> 150 stânjeni, contre 76 ughi.
282. Le 15 novembre 1655 (7164). DuŃă et son épouse vendent à Seman et à
son fils Stan 30 stânjeni de terre à Oltenei <département de Buzău>, contre 4 ughi
et demi et 5 costande.
283. Le 16 novembre 1655 (7164). Caloin vend au iuzbaşa Stoica de
Berciugovu <département de Ilfov> et à son frère Micu une vigne, contre 12 ughi.
284. Le 16 novembre 1655 (7164). Iane de Die et ses fils, Nica et Hiştov,
s’asservissent au postelnic Pană contre 36 ughi.
285. Le 16 novembre 1655 (7164). Iane, son frère Ghiurghia et d’autres
empruntent au postelnic Pană 240 ughi, pour 2 mois.
286. Le 18 novembre 1655 (7164). Radu, fils de Voico de Mirceşti, vend au
capitaine Ivan sa terre à Negovanul <département de Vlaşca>, contre 12 ughi,
argent comptant.
287. Le 19 novembre 1655 (7164). Six boyards choisissent et délimitent la
terre et les vignes de la Valée de Teancul, terre s’appelant Jegăleasca <à Verneşti,
département de Buzău>, Bratul Săcuianul et ses compagnons, ainsi que Stan
Vârjoghie et ses compagnons acceptant ce partage.
288. Le 20 novembre 1655 (7164). L’échanson Papa <fils de l’écuyer
Buzinca> vend à Vlad et à son frère Chisar une terre de Cepturi <département de
Sac>, contre 3 ughi le stânjen.
289. Târgovişte, le 20 novembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban
confirme au monastère de Bărbăteşti la possession de terres à Priboi et à Doiceşti,
département de DâmboviŃa.

LXXVII
 290. Le 22 novembre 1655 (7164). Dragomir, fils de Bunea de Gomoieşti, et
Duma, son cousin, vendent au capitaine de roşii Moise 24 stânjeni de terre à
Pârscoveni <département de Buzău>, contre 7 ughi et 4 costande, argent comptant.
291. Le 23 novembre 1655 (7164). Jitco, Pătru, Dumitru et Ispan de Dobroteni
confirment à Varlaam, hégoumène du monastère de Căldăruşani, qu’ils ont emprunté
à celui-ci 12 ughi et qu’ils travailleront 4 arpents de la vigne du village en compte
de l’intérêt.
292. Le 24 novembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban ordonne
aux payeurs de bir de Brătienii de Jos d’acquiter leur dette envers l’échanson
Tudoran, parce que celui-ci a payé pour eux.
293. Le 25 novembre 1655 (7164). Vingt-quatre boyards pris par Radul, fils
du trésorier Şerban et par le hégoumène Ignatie, délimitent les terres de ceux-ci à
Bărăganul et à Întorsura <département d’IalomiŃa>.
294. Le 26 novembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban confirme
à Evstratie et à son épouse, Elina, la possession du village Slatina <département
d’Olt>.
295. Le 27 novembre 1655 (7164). Cârste, fils d’Ignat de Goleşti <département
de Muşcel> vend au logothète Vasilie 3 arpents de vigne, avec cellier, contre
1 000 bani, argent comptant.
296. Le 30 novembre 1655 (7164). Les paysans libres d’Urdeşti, <département
de DâmboviŃa> vendent à l’intendant de paici Radu d’Urdeşti et à Vlad, fils de
Radul Brânză, la terre de Chima au village, contre 5 000 aspri argent comptant.
297. Le 1er décembre 1655 (7164). Dan, fils du slujer Tatul, vend au trésorier
Bunea sa terre à Grădişte <département de Muşcel et PădureŃ>, la moitié du
village, avec deux maisons de serfs, contre 150 ughi argent comptant.
298. Le 3 décembre 1655 (7164). Vădislav donne à l’hégoumène Ioanichie
du monastère de Jitianul un Tsigane, Calin, qu’il a acheté à jupâneasa Neaga, contre
13 ughi.
299. Bucarest, le 4 décembre 1655 (7164). Le métropolite de Valachie, Ştefan,
confirme le droit de prélever la taxe sur le vin à Greaca <département de Ilfov>
donné au monastère de Sărindar par les voïvodes Leon Tomşa, Matei Basarab et
Constantin Şerban.
300. Le 7 décembre 1655 (7164). Fătul, fils de Voico de Brătianii de Jos,
département d’Argeş, confirme à l’échanson Tudoran d’Aninoasa avoir mis en
gage chez ce dernier sa terre au village, contre 1 000 de aspri.
301. Le 8 décembre 1655 (7164). Fătul, fils de Voico, et Stanciul, serf du
monastère de Brădet, vendent à l’échanson Tudoran d’Aninoasa la delniŃă de Năvrapu
de Brătianii de Jos <département d’Argeş>, contre 15 ughi, argent comptant, en
compte de la part d’impôt due par celui-ci et payée par Tudoran.
302. Le 10 décembre 1655 (7164). Bratul, fils de Badea de Brătianii de Jos,
département d’Argeş, vend à l’échanson Tudoran d’Aninoasa sa part de village,
10 terrains, terre arride, sans serfs, contre 1 900 aspri argent comptant.

LXXVIII
 303. Le 10 décembre 1655 (7164). Bratul, fils de Badea de Brătianii de Jos,
département d’Argeş, vend à l’échanson Tudoran d’Aninoasa sa part de village,
terre arride, sans serfs, contre 14 ughi et quart argent comptant.
304. Le 11 décembre 1655 (7164). Balotă de Gârbovii de Jos vend au grand
vornic Gheorghe de Băleni, 80 stânjeni de terre à SchimbaŃi <département de
Gorj>, contre 24 ughi.
305. Târgovişte, le 12 décembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban
confirme au logothète Mihaiu et son épouse, jupâneasa Stanca, fille de Radul
Potlogeanul de Băleni, département de DâmboviŃa, la possession des terres achetées
et reçues en héritage.
306. Le 14 décembre 1655 (7164). Le iuzbaşa Chira vend au logothète Dobre,
fils de Tatomir, un demi-arpent de vigne et un demi-stânjen de terre au coteau de
Moceşti <département de Buzău> contre 6 ughi.
307. Le 15 décembre 1655 (7164). Calea et Stanca, les sœurs d’Elina,
épouse du grand logothète Stroe, se mettent d’accord avec leur beau-frère, le grand
logothète Stroe, au sujet de la fortune laissée par leur sœur et épouse du sus-dit,
morte à Braşov, où elle s’était refugiée pendant la révolte des seimeni.
308. Le 16 décembre 1655 (7164). Oprea, épouse du călăraş Bârcă, et ses fils
vendent au logothète Petriman une curătură à Văleni <département de DâmboviŃa>,
contre 5 taleri.
309. Le 20 décembre 1655 (7164). Dumitru, fils d’Ivan Cortofleş de Piteşti,
et ses frères se mettent d’accord avec l’hégoumène Luca du monastère de Câmpulung
au sujet de deux delniŃe au coteau de Piteşti.
310. Le 20 décembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban confirme
à jupâneasa Conda, épouse du roşu Avram de Brăneşti, une vigne au coteau de
Piteşti.
311. Le 20 décembre 1655 (7164). Badea de Suslăneşti vend à Dragomir de
Găşa de Dragoslavele un terrain à Sturu <département de Muşcel> et plusieurs
vergers, contre 11 ughi.
312. Le 21 décembre 1655 (7164). Dumitru, fils de Muşat de Muşcel, et Bobe
de Muşcel vendent à Gherghina de Vaideel leur terre au village sus-dit <département
de Sac>, contre 500 bani, argent comptant et, respectivement, 600 bani, argent
comptant.
313. Le 23 décembre 1655 (7164). Calciul et sa belle sœur, Anca, confirment
que Toader de Bereşti, département d’Argeş, a acheté plusieurs terres au village à
des gens différents, des terrains et des forêts, et que Badea a mis en gage chez
Tudor une terre à Cacova.
314. Târgovişte, le 25 décembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban
confirme au monastère de Codmeana et à l’hégoumène Silvestru la possession des
terres et des villages de Bărbăteşti, de Stănceşti, de CacaleŃi, de Purcăreani, de
Mogoşeşti et de Ciocăneşti <département de Muşcel>, donnés par jupân Mircea,
avec des serfs.

LXXIX
 315. Târgovişte, le 26 décembre 1655 (7164). Le voïvode Constantin Şerban
confirme à l’ancien grand trésorier Bunea la possession du village de Fundenii sur
Colentina, département d’Ilfov, avec des moulins, mais sans serfs, acheté à l’échanson
Papa contre 150 pièces d’or, du village de Grădiştea de Jos, département de
Muşcel, sans serfs, et de la moitié du village de Năneşti, département de Vâlcea.
316. Le 28 décembre 1655 (7164). Radu, fils de Stoica de BărbuleŃ,
département de DâmboviŃa, vend au logothète Radu CreŃulescul un verger de foin à
Piatra Iaderii, contre 4 ughi, argent comptant.
317. Le 28 décembre 1655 (7164). Stan, fils de maître Stan, et Nedelcu, fils
d’Ianu, vendent leur terre d’Urdeşti <département de DâmboviŃa>, contre 10 ughi.
318. Le 30 décembre 1655 (7164). Bratul, fils de Calea de CacaleŃi, vend au
capitaine de roşii Moise 9 stânjeni de terre à Pârscoveni <département de Buzău>
contre 500 bani et 4 costande, argent comptant.
319. Le 30 décembre 1655 (7164). Le prêtre <Ion> et Stan confirment par
écrit au postelnic Drăghici qu’ils se sont mis d’accord au sujet des terres et de la
dot de la fille de Stoica.
320. Le 30 décembre 1655 (7164). Mihăilă, le fils du prêtre Şerban
d’Izvorani, se met d’accord avec Luca, l’hégoumène du monastère de Câmpulung,
de recevoir en plus, de la part du monastère, 2 bœufs et une vache, en compte
d’une delniŃă au coteau d’Izvorani <département de Muşcel>, „saisie abusivement”
au temps du voïvode Matei Basarab.

LXXX
 DOCUMENTE

1 <Circa 1655>

† Adică eu, Manole, scris-am acesta al meu zapis, ca să fie de mare credinŃă
la m<â>na văru-meu, Dragomir, cum să să ştie că i-am dat o vie1 nerezuită pre o
pimniŃă. Şi n<e>-am tocmit amândoi, de bunăvoie a noastră. Şi să fie în p<a>rte2 şi
pemneŃa şi vie. Şi ce-am tocmit, să fie tocmit şi legat.
Şi cene va mai îmbla3 alte valur<i>, să întoarcă cumva, să fie proclet şi
afurisit4 [de]5 vlădica Iisus Hristos şi de [318]5 oteŃă ije vă Nichei.
Şi am scris eu, popa Toma, acest zapis.
Şi pă<n>tru credenŃa, pusu-n<e>-am şi peceŃăle.
Eu, Manole. Eu, Dragomir. Eu, Pătru brat ego. Eu, popa Toma.

B.A.R., Doc. ist., MDLIV/7.

Orig. rom., hârtie (28,5 × 19,5), rupt la îndoituri, cu un sigiliu inelar în tuş pus în dreptul
semnăturii lui Dragomir şi trei amprente digitale puse în dreptul semnăturilor lui Manole, Pătru şi
Toma. Datat după suport şi scris.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 758.

________________
1
biee.
2
Šrpt´; lecŃiune probabilă.
3
Šbala.
4
af¨ret¨t.
5
Loc rupt în orig.

2 <Circa 1655>

† Să se ştie că au chemat pre tatăl lu Vrabie popa Barbul şi tatăl Oancii l-au
chemat Stoian şi tatăl lo Neagoe Capotă <ce> l-au chemat Vladul; aceia au fost
bătrânii satului. După aceşte au fost: popa Negoia şi Şărbu şi Toma şi Vrabie şi
łicşul. Deci şi aceştea carie sântem vii ai satului1, mărturisim cum am auzit de cei
bătrâni, dă toate.

1
 † Şi mai tare2 au mărturisit dă Nucuşoara, popa Radul celu bătrânu şi uncheaşul
Udrea, cum mai denainte vréme au fost mergându călugării dă la mănăstiră, dăn
Merişu, dă au fost loundu dijmă de la toate stânele dă Plăişoru, însă câte un caş.
† Să se ştii semnurile dă cătră Corbuşuri: Pleşa Plopuloi şi pre Vadul3 Frăcii
şi pren Gura Valii Oaiei şi pren Gruiul Stejarului4 şi pre Vadul3 Olăneştii5 şi pre
Calea Badii.
† Păntru hotarul Prăvălenilor, Ion şi Radul şi Preda, ce au mutat petra: Radul
Predei şi Mateiu i Dragomiru; şi au mărtorisite: Dişscul dă Topana i Tanasie,
Grecul i Gherghe […]6 i Marin i Gherghe i popa Apustul ot Corbi.

DANIC, Ep. Argeş, XVI/42.

Concept fără dată. S-a datat după o notă tergală modernă „7163. Cf. acelaşi pachet nr. 32”.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 759.

________________
1
satoloi.
2
tarh.
3
Vand¨l.
4
Steıar¨l›i.
5
Olßnewïe.
6
Loc rupt în text.

3 <Circa 1655>

Zapis al lui Şărbu păntru un loc dân Gura Sămăilii <din Priboieni, judeŃul
Muscel>, za asprii 205.

DANIC, M-rea Cotroceni, VII/11 (nr. 3).

Rez. rom. Datat după altă vânzare în Priboieni, din 1655 (7163), f.l.z., din acelaşi perilipsis (nr. 5).

Rez., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 760.

4 1655 (7163) ianuarie 1

Adică noi, 12 boiari care am fost luaŃi pă răvaşe domneşti de la mănăstirea ot

Mărginéni şi am hotărât moşiia ot Glaveş şi Carcadulea, partea mănăstirii toată,
câtă i s-au venit de o1 am şi împietrit, ca să nu mai aibă val dă nimini. Şi pă aceia
ne-au luat dă am mersu şi la moşiia dă la CreŃul, dă i-am împărŃit în doao.

2
 Şi s-au voit dă au luat megiiaşii siliştea şi au dat mănăstirii dân sus, însă
moşie stearpă să şi-o Ńie mănăstirea cu megiiaşii dân doao, mănăstirea dân sus,
megeiaşii dân jos, cum s-au voit ei, de bunăvoia lor, cu pace şi fără gâlceavă.
Iar despre PuŃul Puiul<ui>, au mărturisit megiiaşii cu sufletele lor pentru o
parte, cea dă ocină, dân partea mănăstirii ot Mărginéni a2 UrlaŃilor, ales mai
denainte.
Iar alt niminea n-are nicio treabă în partea mănăstirii, aşa am ales noi, cu
sufletele noastre.
Şi pentru marea credinŃă, am pus şi dégitile noastre, toŃi.
Ghenarie 1 dni, leat 7163 <1655>.
Baicul. Voicul. Gligore. Drăgulin. Dragomir. Strotonie. Dragostin. Chisar.
Marin. Micul. Drăghici. Anton. Prodan. Iovan.

DANIC, Ms. 454, f. 193.

Copie rom.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 483.

________________
1
l.
2
a¨.

5 1655 (7163) ianuarie 1

† Scris-am eu, jupâneasa VoichiŃa, al meu zapis la mâna izbaşii Vladului,

cum i-am vândut pogoane 3, loc în ocina a siliştii, cu loc de casă în capul viii până
în cale, galbeni 5. Şi i-am dăruit stenjeni 121 den partea lui Ban, de ocina a
Scârnavilor, de a mea bunăvoie, ca să-mi hie pomeană mie şi2 părinŃilor.
Iară den rudele mele sau nepoŃii miei, iar care se va scula păste acestu zapis
al meu, să hie afurisit de 318 oteŃi ije vă Nichei.
Şi mărturie: popa Goice ot Scăienii şi popa Opri ot Boldeştii şi popa Solomon
ot Frejurenii şi [...]3 şi Răducanul sin Dumitraşco şi Stanu Chiculescul ot Boldeşti i
brat <ego> Drăgoi i Vâlcul ot tam, Dragomir Zgârcitul ot PaŃe şi Voico ot PaŃe,
Stanu łigănuşu ot tam.
Şi l-am scris acest zapis eu, Savul, feciorul4 <lui> popa Solomon.
Şi pentru credinŃa, pusu-ne-am peceŃile.
Pis measeŃa ianuarie5 dni 1, vă leat 7163 <1655>.
Radul
Jupeneasa VoichiŃa
Popa Goece
Popa Solomon

3
 Stan łigănuşu
Voico
Dragomiru
Popa Opre
Stanu Chiculescul
Velcul
Dragoe6.

DANIC, M-rea Cotroceni, LV/71.

Orig. rom., hârtie (29 × 21), deteriorat, rupt la îndoituri, cu două sigilii inelare în tuş puse în
dreptul semnăturilor lui Radu şi VoichiŃa şi nouă amprente digitale puse în dreptul celorlalte semnături.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 482, p. 235–236.

________________
1
„şi i-am dăruit stenjini 12”, barat.
2
Îii.
3
Loc alb în orig.
4
Post „feciorul” scris „sin”.
5
ünarïe.
6
Semnături autografe.

6 1655 (7163) ianuarie <1–31>

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î[<<› K›standin Íe]1rban voevoda i gospodinß vßsoi

Zemle Á¨ggrr›vlaxïisk›e. D[avat gospodstvo mi sïÓ]2 povelhnïi gospodstva mi,
svhtom¨, boÈestvenmo [...]2ovitag› Pot›k¨l, xram Prh›braıïniü Gospodi[n
...]2,3, şi părintelui egumenului Gavriil şi tu[tur]1or călugărilor câŃi vor lăcuescu în
sfânta mănăstire, c[a să fie]2 sfintei [mănăstiri]2 toată partea banului Spahiului de
moş[tenire de la V]1âlsăne[şti s]1udstvo RomanaŃi, însă 6 […]2 în parte cu […]1do
cliuciarul Şterbean iar […]2 dentr-a[cea …]1 cu tot venitul despre […]1, dă peste tot
hotarul, cât se va alege.
Şi iar să fi[e … ]1nteri 11 funi<i> de ocină de la Rusăn[eşti … i]1ar dentr-aceste
11 funi<i> de ocină […]2 o jumătate de funie. Deci s[ă-şi]1 Ńie sfânta [mănă]1stire
toate ocine[le]2 şi cu viil[e…]2 şi cu morile4 de la Vâlsăne[şti …]1 cu tot venitul, de
peste t[ot]1 hotarul.
Şi [iar]1 să fie sfintei mănăstiri 3 pogoane de vie în dealul PaŃii şi […]1
stânjeni de ocină.
Şi iar să fie sfintei mănăstiri […]1 Ńiganii de la Vâlsăneşti, anume: Zbârce cu
toŃi feciorii lui [şi]1 Dumitru Ńiganul cu feciorii lui şi Pătru [Ńi]1ganul cu feciorii lui.
Şi iar să fie sfintei mănăstiri Ńiganii [ca]1rie sântu de cumpărătoare ai ba[nului
Spahiului, a]1nume: Ion cu sălaşul lui şi iar să fie moşii în Sălişte i Potocol5.

4
[Apoi…]1 pentru c[ă …mo]2şii şi Ńigani ce scriu mai sus, fost-[au mi]1luit jupan
Spahiul biv vel ban sfânta mănăstire de la Potoc, [c]1are o au fost făcut el, cu
osteneala lui, den temelie ei.
Dere[pt]1 aceea şi dumnia mea, încă am dat sfinteii şi dumnezeieştii mănă[sti]1ri
şi părintelui egumenului Gavriilă, ca să Ńie toate, moşie şi Ńiganii, cu bună pace, cum
scrie […]2 mai sus, să fie sfintei mănăsti<ri> dă-ntărire şi părinŃilor călugări de hrană şi
ctitorilor po[meană …]2. I ne ›t kogoÈdom¨ nepokolhbim¨, porizmo gospodstva mi.
SeÈe ¨bo svedïtele postavlhet gospodstvo mi: Ȩpan [... vel]1 ban Kralevskïe
i Ȩpan Preda vel dvornik [i Ȩpan]1 Stroe vel l›g›f´t i Ȩpan BÁnh vel vistær
[i Ȩp]an Gerge vel klüçer i Ȩpan Kirka vel [stolnik]1 i Ȩpan Rad¨l vel komis i
Ȩpan Xrizh vel pexarnik. [I ispravnik,]1 Ȩpan Stroe vel l›g›fßt.
I nap[isax a]1z, [AleÙ]1andr¨ l›g›f´t, vß na stol gra[dõ ...]1 gin¨arïe
[...] lht #zr‹Ùg6 <1655>.
1

† î› K›standin v›ev›da, milostïeÓ BoÈïeÓ, gospodinß.

î› K›standin voevodß <m.p.>

Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 39 187.

Orig. rom., hârtie (40 × 30), foarte deteriorat, rupt la îndoituri, şters, cu un sigiliu mijlociu în
ceară roşie, căzută.

Reg., Rafailă, Cat. doc., nr. 13, p. 166.

________________
1
Loc rupt în orig.
2
Loc şters în orig.
3
„† Din mila lui Dumnezeu, I[o Constantin Şe]rban voievod şi domn a toată łara
Ungrovlahiei, d[ă domnia mea această] poruncă a domniei mele, sfintei, dumnezeieştii [mănăstiri ce
se cheamă] Potocul, cu hramul Schimbarea la FaŃă a Domnului [...]”.
4
m¨rile.
5
„anume Ion cu sălaşul lui şi iar să fie moşii în Sălişte i Potocol”, ad interlinear, alia manu.
6
„Şi martori am pus domnia mea: jupan [… mare] ban al Craiovei şi jupan Preda mare vornic [şi
jupan] Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier [şi jup]an Gheorghe mare clucer şi jupan Chirca
mare [stolnic] şi jupan Radul mare comis şi jupan Hrizea mare paharnic. [Şi ispravnic] jupan Stroe mare
logofăt. Şi am scris eu, [Alex]andru logofăt, în oraşul de scaun […] ianuarie […] vă leat 7163.”

7 <Post 1655 ianuarie 1>, Bucureşti

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› K›standin Íerban voevodï i gospodinß. Davat

gospodstvo mi sïe povelhnïe gospodstva mi, sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri
Mărginénii, unde easte hram<ul> SfinŃilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, şi părintelui
egumenului Mitrofan şi tuturor părinŃilor călugări, ca să fie sfintei mănăstiri ocină în
Glaveş1, însă jumătate de sat. Şi iar ocină în Carcadulea, iar jumătate de sat. Şi iar

5
ocină în CreŃul, jumătate de sat, dân câmpu, dân pădure, dân apă, dân şăzutul satului,
du peste tot hotarul, pre sémnile ce au pus 12 boiari hotarnici.
Pentru că aceaste jumătate dă sate ce scrie mai sus sânt ale sfintei mănăstiri
Mărginéni date şi miluite de jupâneasa Ilinca, nepoata răposatului Mihai voievod,
cum am văzut domnia mea şi zapisul ei de miluitură şi cu mare blestem. Iar când
au fost acum, în zilele domni<i>i méle, venitu<-au> părintele egumenul Mitrofan
de au luat 12 boiari hotarnici pre răvaşă domneşti şi ispravnic pe boiarul domni<i>i
méle Gherghe vel portar.
Deci s-au strânsu aceşti 12 boiari şi au mersu acolo, la acést sat de au ales partea
mănăstirii toată de cătră Dragomir căpitan din Călugăréni şi dă cătră alalŃi megiiaşi de
acolo. Însă dân Glaveş, jumătate dă sat, dân apa SărăŃii până în Gorganul Oi<i>; şi
dân satul Carcadulea, iar jumătate dă sat, cu heleşteul şi cu casile lui Dragomir căpitan
şi o au lipit lângă ceaslaltă, jumătate dă sat dân Glaveş, ocină lângă ocină.
Şi iar au ales partea mănăstirii den CreŃul jumătate de sat dân sus şi megiiaşii
dân jos. Şi într-această parte a mănăstirii au şi UrlaŃii un codricel dă loc osibit şi
ales, încă mai denainte vréme, despre PuŃul Puiului.
Aşa au ales aceşti 12 boiari şi au hotărât toate moşiile mănăstirii şi le-au pus
sémne şi hotară despre toate părŃile, cum au aflat cu sufletele lor dreptatea. Şi am
văzut domniia mea şi cartea acestor 12 boiari şi amândoao răvaşile domneşti la
mâna părintelui egumenului.
Drept acéea şi domniia mea, încă am dat ca să fie mănăstirii ocină în Glaveş
şi în Carcadulea şi în CreŃul, pre sémnele şi hotarăle ce au pus acei 12 boiari de
moşie, şi de întărire şi călugărilor dă hrană şi ctitorilor dă vecii, pomeană. I ne ›t
kogoÈdo nepokolhbimo, porizmo gospodstva mi. Ispravnik, Stroe vel logof´t.
Şi am scris eu, Stoica Şărban, în scaunul2 Bucureştii.

DANIC, Ms. 454, f. 186r–187r.

Copie rom. „Hrisovul răposatului Şărban voievod de la leat 7154”. Datat după doc. 4, ms. 454,
f. 193 din 1 ianuarie 1655.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 483 bis; menŃ., DRH, vol. XXXIX, p. 627.
________________
1
Glavewi.
2
skaon¨l.

8 1655 (7163) ianuarie 3

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› Kostandin Íßrban voevoda i gospodinß. Davat

gospodstvo mi sïeü povhlenïeü poçtennom¨ praviteli gospodstva mi, ı¨pan
B¨nh vel vistiær1. Dat-am această carte a domni<i>i méle, ca să-i fie de credinŃă

6
la mâna lui, pentru rândul satului Izbicénii ot sudstvo RomanaŃilor, carele au fostu
al lu Mihai paharnic şi apoi căzut-<au> pre seama fie-sa Grăjdanii, jupâneasa
cinstitutului deregătoriului domni<i>i mele, jupan Bunei vel vistiiar.
Iar du<pă> acéea, răposatul Mateiu vodă, căzutu-le-au în spinare, fără dă
dereptate, dă le-au luoat satul în sila lui, fără de voia lor, neavându nicio treabă. Şi
le-au lepădat banii cu sila.
Deci după ce m-au dăruit milostivul Dumnezeu cu domniia în Ńară, în scaunul
răposatului părintelui domni<i>i méle, căutându-şi fieşcine direptatea lui, cerşutu-ş-au
şi ei judecată şi direptate la divan, înaintea domni<i>i méle, pentru acestu sat ci
scrie mai sus, cum li l-au luoat Mateiu vodă în sila lui şi le-au lepădat bani fără de
voia lor şi neavându nicio treabă.
Într-acéea1, domnii<a> mea am socotit, dempreună cu tot divanul domni<i>i
méle, cum că le-au fost luoat acest sat în silă, fără de voia lor. Şi Mateiu vodă au dat
bani domneşti pre acel sat; deci câŃi bani au dat Matei vodă lor, mai mulŃi au dat
boiarenul domni<i>i méle ce scrie mai sus, domni<i>i méle, care bani s-au dat iar în
treaba Ńării, cum scrie domnii<a> mea şi în cărŃile céle de moşie. Şi i-am dat domniia
mea să-şi Ńie tot satul Izbicénii şi cu toŃi rumânii cu bună pace, cum l-au Ńinut şi mai
denainte vréme, pentru că l-au fostu luoatu Matei vodă în silă, fără dereptate. Şi am
dat domniia mea şi toate cărŃile la mâna ci<n>stitului deregătoriului domni<i>i méle
ce scrie mai sus, carele au fostu făcute de Mateiu vodă pre satul Izbicénii.
Iar un zapis ce au fost făcut de jupâneasa Grăjdana şi de Preda slujer şi de
Papa, feciorii Buzincăi comis, de vânzare, să fie de voia lor la mâna lu Matei vodă,
nu s-au aflat în cărŃile lu Matei vodă, să i le dau, cum scriu domnia mea şi în cărŃile
céle de moşie, ce am dat domniia mea această carte a domni<i>i méle la mâna
ci<n>stitului deregătoriului domni<i>i méle, jupan Bunei vel vistiiar, pentru acel
zapis ce nu s-au putut afla să i să dea, că de se va afla vreodată undeva, măcar
veriunde, să nu se crează nicăiri, pentru că au dat tot banii gata, mai mult decât au
fostu dat Matei vodă, fără de voia lor, de s-au dat iar la treaba Ńării, că a<u> fost
bani domneşti.
Aceasta am scris domnia mea, ca să să crează.
Inako da nhst, po reçe gospodstva mi. I ispravnik sam reçe gospodstva mi.
Pis genarie gÕ d´ni, vß lht #zr‹Ùg <1655>.
† î› K›standin v›ev›da, milostïeÓ BoÈïeÓ gospodinß.
î› K›standin voevodß <m.p.>

Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 26 900.

Orig. rom., hârtie (41,5 × 27,5), cu un sigiliu mijlociu, timbrat, cusut.

Reg., Rafailă, Cat. doc., nr. 12, p. 166; Filitti, Arh. Cantacuzino, p. 220.
________________
1
„Cu mila lui Dumnezeu, Io Constantin Şerban voievod şi domn. Dă domnia mea cinstitului şi
credinciosului boier al domniei mele, Bunea mare vistier.”
2
Šntraaçßã.

7
9 1655 (7163) ianuarie 5, Bucureşti

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î› K›standin Íerban voevoda i gospodinß vßsoi

Zemli Oõggrr›vlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïÓ povelhnïÓ gospodstva mi
bolhrin gospodstva mi Vadislav klÓçer ›t Belçin, ›t D›l ˇil, i sßs s¥novïi
ego, eliceÈe Bogß dast, ækoÈe da est em¨ nhkoe veçini, na ime: î›naÎko sßs
bratïi ego, vn¨cïi D¨mev ›t sel› ›t Kßrna i sßs s¥novïi im i sßs vn¨cïi ego,
zaneÈe est togo çelovekß, î›naÎko sßs bratïi ego, ›ni s¨t bili veçini za
dhdïn¨ Vadïslav klÓçer, ›t selo ›t Kßrna. I vßs bili veçini po razloga ego.
A potom, kßda est bil nßnh, vß d´ni gospodstvo mi, a î›naÎko veçin¨l
sßs bratïi ego, ›ni est podigal pr¨x rek¨wï kako nhst bili veçini Vadislavov
klÓçer ›t dhdïno ›t Kßrna, niÈe est ¨fatil Svezanæ MixaÓv v›dß tam¨ i
kako est bil bawom s¨ rab i prïide pred gospodstva mi, ¨ velikïi divan, tere
seprhÎe za lic¨ sßs Vadislav klÓçer.
Vß tom, gospodstvo mi sßm gledax i s¨dix po pravd¨ i po zakona BoÈïÓ,
k¨pno sßs vßsixmi çistitimi pravitelïi gospodstva mi, i dadox sßm gospodstva
mi Vadislavov klÓçer zakona v‹ï bolhri kletovci, po rßvaÎe gospodski, na ime:
›t Vßrßc, Pßtr¨ ÓzbaÎa i ›t Vßlkßnew, Stßnilß postelnik i ›t Drivewi,
D¨mitraÎko postelnik i ›t Gߨrhni, Barb¨l postelnik i ›t ¡Órman, MixaÓ
postelnik i ›t Bßrza, Stepça postelnik i ›t Drivewi, Mirika postelnik i
pak ›t Bßrza, Wefan p›stelnik i ›t Bßrka, Dragomir, brat popa Stoænov, i
Xriza i ›t ÇoroæÎ, Dragomir Rodesk¨l i ›t Pßrvewi, Çoanh postelnik, vß
mesto Mark›v, ækoÈe da zaklel est Vadislav klÓçer sßs sïi viÎe reçeni
bolhri kletovci kako s¨t veçini em¨ ›t dhdïn¨ ›t Kßrna i kako est bil
¨fatil i Svezanïa Mixa<üv> vodß, ¨ tam¨.
TaÈe, kßda est bil na den´ i na sorok, a Vadislav klÓçer ›n est zaklel
sßs zakona ›t plhno, pred poçitennom¨ pravitelÓ gospodstva mi, Ȩpan
Gï›rma velikïi ban, na stol na Kraleva, kako est bil veçin´ za dhdïn¨ ›t
Kßrna i ¨fatil est i Svezanïa MixaÓv vodß ¨ Kßrna i kako nhst bil baw¨ ix
rab, niÈe est imal x<o>¾et t¨rski. TaÈe, est ›stal î›naÎko ›t zakona sßs
bratïi <ego> i ›t s¨Èdenïe, kako vidhxom gospodstvo mi ›ba rßvaÎe gospodski
i kniga kletovcim za kletvo i za ›stal na r¨ka Vadislav klÓçer.
Sego radï, dadox sßm gospodstvo mi ækoÈe da <es>t em¨ veçini za dhdïn¨
›xab¨, kako est bil i ›t naipreÈde vrhme. I ne ›t kogoÈdo nepokolhbimo,
porizmo gospodstva mi.
SeÈe i svedïteli postavix gospodstvo mi: Ȩpan Gï›rma veliki ban,
Ȩpan Preda vornik, Ȩpan Stroe logofet, B¨nh vistier, Panß spatar, Gïergi

8
klÓçer, Kirka st›lnik, Rad¨l komis, Xriza pexarnik, DançÓl p›stelnik. I
ispravnik, Stroe veliki logofet.
Pis D<¨mitr¨> l<ogofet> B<oldïçÓ>, ¨ grad¨ B¨k¨rewi, genarïe eÕ, vß lht
#Zr‹Ùg.
î› Kostandin voevoda, milostïÓ BoÈïÓ gospodinß.
î› Kostandin voevoda <m.p.>

† Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată łara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei
mele, Vadislav clucer din Belcin, din Jiul de Jos, şi cu fiii lui, câŃi Dumnezeu îi va
da, ca să-i fie lui nişte vecini, anume: Ionaşco cu fraŃii săi, nepoŃii Dumei din sat
din Cârna şi cu fiii lui şi cu nepoŃii lui, pentru că acel om, Ionaşco, cu fraŃii lui, ei
au fost vecini de dedină ai lui Vadislav clucer din sat din Cârna. Şi tot au fost
vecini pe seama lui.
Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, iar Ionaşco vecinul cu
fraŃii lui, ei au ridicat pâră zicând cum n-au fost vecini lui Vadislav clucer de
dedină din Cârna, nici i-a apucat Legătura lui Mihai vodă acolo şi cum a fost tatăl
său rob şi a venit înaintea domniei mele, în marele divan, de s-au pârât de faŃă cu
Vadislav clucer.
Întru-aceea, domnia mea însumi am cercetat şi am judecat după dreptate şi
după legea lui Dumnezeu, împreună cu toŃi cinstiŃii dregători ai domniei mele, şi
am dat însumi domnia mea lui Vadislav clucer lege 12 boieri jurători, pe răvaşe
domneşti, anume: din VârâŃi, Pătru iuzbaşa şi din Vâlcăneşti, Stănilă postelnic şi
din Driveşti, Dumitraşco postelnic şi din Găureni, Barbul postelnic şi din Giurman,
Mihai postelnic şi din Bârza, Stepcea postelnic şi din Driveşti, Mirica postelnic şi
iarăşi din Bârza, Ştefan postelnic şi din Bârca, Dragomir, fratele popii Stoian şi
Hrizea şi din Cioroiaşi, Dragomir Rodescul şi din Pârveşti, Cioanea postelnic, în
locul lui Marco, ca să jure Vadislav clucer cu aceşti mai sus-zişi boieri jurători cum
că sunt vecini lui de dedină din Cârna, şi cum i-a prins şi Legătura <lui> Mihai vodă
acolo.
Astfel, când a fost la zi şi la soroc, iar Vadislav clucer el a jurat cu legea
deplin, înaintea cinstitului dregător al domniei mele, jupan Ghiorma marele ban, în
scaun la Craiova, cum că <Ionaşco> a fost vecin de dedină din Cârna şi l-a prins şi
Legătura lui Mihai vodă în Cârna şi cum n-a fost tatăl lor rob, nici au avut hoget
turcesc. Astfel, a rămas Ionaşco cu fraŃii <lui> de lege şi de judecată, cum am văzut
domnia mea amândouă răvaşele domneşti şi cartea jurătorilor, de jurământ şi de
rămas, la mâna lui Vadislav clucer.
Pentru aceea, am dat însumi domnia mea ca să-i fie lui vecini de dedină <şi>
ohabă, cum a fost şi de mai înainte vreme. Şi de nimeni neclintit, după porunca
domniei mele.

9
 Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban, jupan Preda
vornic, jupan Stroe logofăt, Bunea vistier, Pană spătar, Ghierghi clucer, Chirca
stolnic, Radul comis, Hriza paharnic, Danciul postelnic.
Şi ispravnic, Stroe mare logofăt.
Scrie D<umitru> l<ogofăt> B<oldiciu>, în oraşul Bucureşti, ianuarie 5, în
anul 7163 <1655>.
Io Constandin voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
Io Constandin voievod <m.p.>

DANIC, Col. Microfilme Grecia, rola 4, c. 17, microfilm după original slav, sigiliu timbrat,
căzut.

EDIłII: Facs., text şi trad., Ciucă, Livezeanu, Doc. de la Athos, p. 192–194; reg., Cat. ł. Rom.,
vol. VIII, nr. 485; Μαρινέσκου, Ιεράς Μονής Αγίου Παύλου, nr. 30.

10 1655 (7163) ianuarie 6, Bucureşti

† Milostïü Boıïeü, î› Kostandin Íßrban voevodß i gospodin´. Davat

gospodstvo mi sïe povelhnïe gospodstva mi svhtom¨ <i> Boıestvennom¨ monastir
Menedik¨l ›t s¨dstvo B¨z´¨, xram Sveti Nek¨lae, <i> ›tec¨ eg¨mena Ne›fit1,
ca să fie sfintei mănăstiri 6 oameni streini, fără taler, fără gâlceavă, în pace şi
slobozi de bir, de m[iare]2 cu ceară, de găleată cu fân, de podvoade, de mertice, de
cai de olac şi de toate dăjdile, pentru că m-am milostivit domnia mea de i-am iertat
pentru sfânta mănăstire, ca să poată păzi vita mănăstirii la sat, la Cocorăşti şi
Braniştea, şi să facă coşare şi ce va trebui, pentru că n-are sfânta mănăstire niciun
ajutoriu, nici rumâni.
[Deci să fie în pace aceşt]2i oameni, cum am văzut domnia mea şi cartea a
răposatului Matei vodă de pace şi de răpaos pre 6 oameni streini.
Derept acéea şi domnia mea, oameni cu bir n-am vrut să-i dau, ce i-[am dat
ace] astă carte a domni<i>i méle, să-şi caute 6 streini fără dajde [...]2 să fie la
2

dobito<cu>l mănăstirii şi să aibă pace [de toate]2, după cum scrie mai sus. Iar cine
se-ar ispiti a facerea îm[potriva poruncii domniei mele şi]2 să-i învăluiască, acela
om mare certare va avea de cătră domnia mea]2.
Inako da nhst. I ispravnik sam reçe gospodstva mi.
Pis ¨ B¨k¨rewi, genarie qÕ d´ni, vß lht #zr‹Ùg <1655>.
† î› K›standin voevoda, milostïÓ BoÈïÓ, gospodinß.
î› K›standin voevodß <m.p.>

10
 B.A.R., Doc. ist., CXXIV/179.
Orig. rom., hârtie (30 × 20,5), rupt 2/3, cu un sigiliu mijlociu în chinovar.
Copii, ibid.: DANIC, ms. 172, f. 300; B.A.R., Doc. ist., MDCXLIV/34, f. 27.
________________
1
„Din mila lui Dumnezeu, Io Costantin Şerban voievod şi domn. Dă domnia mea această
poruncă a domniei mele, sfintei <şi> dumnezeieştii mănăstiri Menedicul din judeŃul Buzău, hramul
Sfântul Nicolaie, <şi> părintelui egumen Neofit”.
2
Loc rupt în orig. Completat după copia din ms. 172, f. 300.

11 1655 (7163) ianuarie 7

† Adecă scris-am eu, jupaniŃa Muşa, dempreună cu frate-mieu, Fiera, şi cu ai

miei feciori, anume: Ivaşco şi Tudor i Radul i Neagoe, scriem şi mărturisim cu acesta
al nostru zapis, ca să fie de mare credinŃă la mâna dumnealui, jupanului Pătru
ceauşul, păntru să să ştie, că i-am vândutu dumnealui 3 délniŃe de ocină din dealul
Cătunului, însă ocină stearpă, din apă şi din câmpu şi din pădure şi den selişte din
sat, de peste tot hotarul, cât1 să va alége pre2 acele 3 délniŃe ci scrie mai sus, derept
bani gata, ughi 90.
Şi o am vândutu noi de bunăvoia noastră, fără de nicio silă şi cu ştirea tuturor
vecinilor şi din sus şi din jos, păntru ca să-i fie dumnealui moşie ohabnică şi
ficiorilor dumnealui şi nepoŃilor, strănepoŃilor, câŃi Dumnezeu i va dărui, până în
veac.
Şi la aceasta a noastră tocmeală, tâmplatu-s-au mulŃi boiari şi oameni buni
mărturie, anume: Manul postelnic i Badea vătaf za aprozi i Damaschin egumenul ot
Cobia i Stoian căpitan i Preda căpitan şi Ghidul vtori comis şi alŃi boiari şi oameni,
carii-ş vor pune mai jos iscăliturile i peceŃile.
Şi păntru3 mai adăvărată credinŃă, pusu-ne-am şi peceŃile.
Pis ghenarie 7 dni, leat 7163 <1655>.
Eu, jupaniŃa Muşa
Eu, Fera ceuşul
Eu, Tudor
Eu, Ivaşcu
† Stroe vel logofăt
† Popa Damaschin egumen ot Cobie
Γεώργιος νηστιάρ4
† Stancul stegar ot Săcuiani
Eu, Costandin comis ot Tugozene
† Radul spătar sin Sima vistier, mărturie
Calen logofăt, mărturie5.

11
 DANIC, A. N., CII/13.
Orig. rom., hârtie (29,6 × 20,8), cu patru sigilii inelare în tuş puse în dreptul semnăturilor
Muşei, Fera, Tudor şi Ivaşcu şi cu o amprentă digitală pusă în dreptul semnăturii lui Damaschin.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 488.

________________
1
kßtt´.
2
prh.
3
Ante „păntru”, scris „mai”.
4
„Gheorghe vistier”.
5
Semnături autografe.

12 1655 (7163) ianuarie 7, Bucureşti

† Adecă eu, Radul, feciorul lu Opriş Rociotă, scris-am acest al meu zapis, ca
să fie de mare credinŃă la mâna lu Detco vornic ot Cârsteneşti, cum să să ştie că e-m
vândut o delniŃă de casă din satu, din păretele cas<ei> mele până în biserică şi până
<în> râu şi până în petra ce<a> mare.
Şi o-m vândut de a me bunăvoie şi cu ştire verilor mei, ca să fie dumnelui
moşie ohamnică, lui şi coconilor dumnie lui. Şi o-m vândut dereptu bani gata
1 0001 şi dereptu o vacă cu lapte.
Şi cându am făcut acestă tocmelă, făcutu-o-m în cetate, în Bucureşti. Şi
cându o-m făcut, tâmplatu-s-au mulŃi boiari, anume: Dumitraşco ot Mălureni,
iuzbaşa Ivan ot Bucşăneşti, iuzbaşa Stanciul ot Cârsteneşti, Radul logofăt ot
Argiş, iuzbaşa Stanciul ot Berindeşti i Angheletu ot Argiş i Preda ot tam, Ivaşco
ot Cârsteneşti, Pârvul ot tam, Mihăilă ot tam şi Stanciul ot tam şi Drăgoi ot tam.
Şi am scris eu, popa Dan, cu învăŃătura acelor boiari.
Şi păntru credinŃa, pusu-me-<a>m şi degetul mai jos.
Pis measeŃa ghenarie 7 <dni>, vă leat 7163 <1655>.
Eu, Radul logofăt
Eu, Radul
Eu, Stanciul logofăt
Eu, Preda logofăt, mărturie2
† Έγώ, Αγγελετώς, µαρτηρος3.

DANIC, Mitrop. ł. Rom., CLVII/ 45a, 46.

Orig. rom., hârtie (31,5 × 22), duble, cu mici diferenŃe. Amândouă doc. au două amprente
digitale puse în dreptul semnăturilor lui Radu şi Radu logofăt, însă doar doc. Mitrop. ł. Rom.,
CLVII/45a are semnătura grecească a lui Anghelet. Pe verso doc. Mitrop. ł. Rom., CLVII/46 este
scris: „Aceste doao zapise sânt tot unul.”

12
 Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 487.
________________
1
Peste #AÃ (1 000), scris #ÛÃ (10 000).
2
„mărturie”, doar în Mitrop. ł. Rom., CLVII/45a.
3
„† Eu, Anghelet, mărturie”. Toate semnăturile sunt autografe.

13 1655 (7163) ianuarie 8

Adică eu, Stoica şi Stan, frat[te-mieu]1, feciorii Stoicăi ot Nucet, scris-am

zapisul nostru [la mâ]1na Voinii şi a frăŃini-său, Miseul, să fie de mare credinŃă, cum
să se ştie că am furat 10 obroace de grâu şi le-am preŃuit derept ughi 16. Şi bani n-au
avut, nici bani, nici grâul, ci i-amu dat 2 pogoane de vie şi 2 de pădure.
Şi le-am dat de a noastră bunăvoie şi cu ştirea tuturor fraŃilor, anume Roman2,
şi den sus şi jos şi a mulŃi oameni buni şi boiari de pe împrejurul locolui, anume: Stan
iuzbaşa ot Muşcel şi Stroe ceauşul ot Alimăneşti şi Ion steagarul ot Muşcelu şi Mihai
ot Fundani şi Stan brat ceauşul şi Grozav […]1 Cârs[…]1 i ot Nucet i Stan ot tam sno
Stoianu ot tam şi Tudor ot tam sno Lăuruscă şi Stoianu sno Străchinarul i ot tam.
I pis popa Manea ot Nucet, measeŃa ghenarie 8 dni, 7163 <1655>.
Şi pentru credinŃa, ne-am pus şi degetele.
Pecetea lui Stan.
Pecetea Stoicăi.

După Iorga, Documente urlăŃene, p. 198, nr. 38.

________________
1
Loc alb în text, nota editorului.
2
„anume Roman”, ad interlinear, nota editorului „adaos sus”.

14 1655 (7163) ianuarie 8, Bucureşti

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› K›standin Íerban voevodï i gospodinß vßsoi

Zemli ¨ggrrovlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïÓ povelhnïi gospodstva mi,
svhtom¨, boÈestvnïi monastir ArgeΨl, xram ¨spenïe Bogorodice, i ›t´c¨
eg¨mena Nekolae i vshm bratïam kolici prebivaet tam, ækoÈe da est svhthi
monastir viÎe pis ›t ›kna ›t kod Trßgoviwe çto est dostoanïa ›t vama
gospodska ›t r‹ï kr¨Îci za sol po v‹ï aspri, zaneÈe est sïa milovanïe bï› est dal
i priloÈil na svhtaa monastire Ar¾eΨl ›t pokoinago Basaraba vodß sßs kniga

13
za milovanïe, vß lht #zk‹e. TakoÈde, bil est pomiloval i rodïtel gospodstva
mi, î› Íerban vodß, sßs xris›v vß lht #zr‹qï i vsix gospodarïi. A ›t edna
razloga za vrhme ¨vamo bila est sïa milovanïe pritesnena i negledala do ninh.
A kßda est bil sßda, vß d´ni gospodstva mi, awe po daroval me est
Gospodß Bogß sßs gospodstvïa na stol i na dhdïna rodïtel gospodstva mi, a
gospodstvo mi ewiÈe sßm smotril, vidhw¨ stari knigi i xrisov¨l rodïtelÓ
gospodstva mi, î› Íerban voevodß, nad sïa milovanïe viÎe pis ›t na Mala
„knß ›t kod Trßgoviwe, pomilovaxom i gospodstvo mi i ¨tvrßdixom svhta
monastir i xrisov¨l pokoinago rodïtel gospodstva mi, î› Íerban vodß, ækoÈe
da est svhthi monastir za polq¨, inokom vß piw¨ i vß ›strab, a gospodstva
mi i pokoinom¨ rodïtel gospodstva mi vhçnoe vßspominanïe.
A ›t vama ›t na kola imal est eg¨mena Nekolae pr¨x sßs eg¨mena î›an
Dhlski. taÈe s¨dix›m gospodstvo mi po prava i po zakona BoÈïÓ, k¨pno sßs
vsixmi poçtenimi praviteli gospodstva mi, i sßs ›t´c¨ naÎem¨ arxïemitropolit
kõr Ignatïe i ¨takmixom gospodstvo mi da b¨det tak vam za kola nad voa›:
polovin na ArgeÎ i polovin na Dhl, kako est bil ¨stroil i ›t AleÙandr¨ vodß
îlïæÎ i ›t pokoinago MateÓ vodß.
I postavixom gospodstvo mi i kletfo: kogo çelovekß se xoket pok¨sitï
razdrati sïa pomhn i takmeÈenïe, togo da est trßklet i anaƒïma ›t vladïka
Xristos i ›t ti‹ï ›t´ci eÈe s¨t vß Nikïi i da imat çastïÓ sßs Üda1 i s´s Arïa na
edin mesto, amin.
SeÈe i svedïteli postavix gospodstvo mi: Ȩpan Gï›rma vel ban, Ȩpan
Preda vornik, Ȩpan Stroe logofet, B¨nh vistïær, Pano spatar, Gïergi kl¨çar,
Kirka stolnik, Radõl komis, Xriza pexarnik, DançÓl p›stelnik. I ispravnik,
sam reçe gospodstva mi.
Pis D<¨mitr¨> l<ogofet> B<oldïçÓ> ¨ B¨k¨rewi, genari iˆ d´ni i ›t
Adama vß lht #zr‹Ùg.
† î› K›standin voev›da, milostïÓ BoÈïÓ gospodin´.
î› K›standin voevodß <m.p.>

† Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată łara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele, sfintei,
dumnezeieştii mănăstiri Argeşul, hramul Adormirea Născătoarei de Dumnezeu, şi
părintelui egumen Nicolae şi tuturor fraŃilor câŃi vieŃuiesc acolo, ca să fie sfintei
mănăstiri mai sus-scrise de la ocna de lângă Târgovişte ce se cuvine din vama
domnească, de la 110 bolovani de sare câte 12 aspri, deoarece această milă a fost
dată şi dăruită la sfânta mănăstire Argeşul de răposatul Basarab vodă cu carte de
miluire, din anul 7125. De asemenea a miluit-o şi părintele domniei mele, Io
Şerban vodă, cu hrisov din anul 7116 şi toŃi domnii. Iar de la o seamă de vreme
încoace a fost această miluire cotropită şi necercetată până acum.

14
 Iar când a fost acum, în zilele domniei mele, dacă m-a dăruit pe mine
Domnul Dumnezeu cu domnia pe scaunul şi la dedina părintelui domniei mele, iar
domnia mea încă am socotit, văzând cărŃile vechi şi hrisovul părintelui domniei
mele, Io Şerban voievod, pe această miluire mai sus-scrisă de la Ocna Mică de
lângă Târgovişte, am miluit şi domnia mea şi am întărit sfânta mănăstire şi hrisovul
răposatului părinte al domniei mele, Io Şerban voievod, ca să fie sfintei mănăstiri
de folos, călugărilor de hrană şi de trebuinŃă, iar domniei mele şi răposatului
părinte al domniei mele veşnică pomenire.
Iar pentru vama de la care a avut egumenul Nicolae pâră cu egumenul Ioan
de la Dealul, astfel am judecat domnia mea după dreptate şi după legea lui
Dumnezeu împreună cu toŃi cinstiŃii dregători ai domniei mele şi cu părintele
nostru arhimitropolit chir Ignatie şi am întocmit domnia mea să fie această vamă pe
din două: jumătate la Argeş şi jumătate la Deal, cum a fost întocmit şi de
Alexandru vodă Iliaş şi de răposatul Matei vodă.
Şi am pus domnia mea şi blestem: care om ar încerca să strice această pomană şi
întocmire, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema de vlădica Hristos şi de 318
părinŃi care sunt la Nichea şi să aibă parte cu Iuda1 şi cu Arie la un loc, amin.
Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban, jupan Preda
vornic, jupan Stroe logofăt, Bunea vistier, Pană spătar, Ghierghi clucer, Chirca
stolnic, Radul comis, Hrizea paharnic, Danciul postelnic. Şi ispravnic, însăşi spusa
domniei mele.
A scris D<umitru> l<ogofăt> B<oldiciu> la Bucureşti, ianuarie 8 zile şi de la
Adam în anul 7163 <1655>.
† Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
Io Costandin voievod <m.p.>

DANIC, Ep. Argeş, XLII/7.

Orig. slav, hârtie (41 × 28,5), cu un sigiliu mijlociu, timbrat, căzut; cu o trad. rom. de epocă.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 489; rez., Aricescu, Indice, I, p. 70; menŃ., Stoicescu, DicŃ.,
marilor dregători, p. 196.
________________
1
Áüda.

15 1655 (7163) ianuarie 8

† Zde kletovci ai jupânesii Stanii, jupâneasa Radului căpitan Déliul, anume:

Pavel iuzbaşa ot SpanŃov i Antoni<e>1 ot CornăŃel, ca să jure jupâneasa Stana cu
aceşti 2 boiari de cătră NegoiŃă cliucer pentru o moşie ce-au fost arvunit NegoiŃă
cliucer de la Radul căpitan şi cum i-au lepădat arvuna îndărăt şi n-au vrut să-şi ia
arvuna.

15
 Deci de vor pute jura, să-i toarne banii şi să-i dea zapisul, iar să nu va putea
jura, să rabde. I ispravnic, vel portar.
Pis ghinarie 8 dni, let 7163 <1655>.
† î› Kostandin voevodß, milostïeÓ BoÈïeÓ, gospodin´.

B.A.R., Doc. ist., CXCVI/216.

Orig. rom., hârtie (21 × 15), cu sigiliu mare domnesc în chinovar.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 490.

________________
1
Anteni; cf. doc. din 12 ianurie 1655, nr. 28.

16 1655 (7163) ianuarie 9

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› Kostandin Í´rban voevodï i gospodinß, piÎem

gospodstvo mi, Ńie, părinte popă Mihai de la sfenta Episcupie di la Buzéu. Cătră
aceasta-Ń fac în ştere domnie mea, că aici, nainte domnie<i> méle la divan, au avut
pâră Andrei ot Târgovişte cu perintele ipiscupul de faŃă, pentru o Ńigancă a lui,
carea o-u aflatu acolo şi acum o fac moartă, iar Andrei a spus cum că are fete.
Deci iată că te leg domnie mea, cu numele lu Dumnezeu, să aibi a mărturisi cu
driptul, cum veri şti cu sufletul tău la drept, de să va afla vreo fată dintr-acea Ńigancă, să
ş-o ia, iar să nu să va afla nemic şi nu va fi a lui, să rabde, cum veri adevăra cu sufletul
tău. Aceasta-Ńi scriu domnii mea. I ispravnik, saam reçe gospodstva mi.
Pis ginarie ƒÕ d´ni, lht #zr‹Ùg <1655>.
î› Kostandin voevodß, milostïieü Boıïeü, gospodin.

B.A.R., Doc. ist., CXXIV/146.

Orig. rom., hârtie (30 × 20,5), cu un sigiliu mijlociu în chinovar.
Copie, ibid., ms. 171, f. 146.

EDIłII: Potra, Contrib. ist. Ńiganilor, p. 244; Idem, Tezaurul, p. 296; reg., Cat. ł. Rom.,
vol. VIII, nr. 491.

17 <Ante 1655 ianuarie 10>

† Adică eu, Ivana, fata lui Vâlsan logofăt ot Vlădila, dat-am acesta al mieu
zapis, să să ştie cându am ales moşiia de la Vlădila şi de la Réde cu părintele
Vasilie de la Govora.

16
 Ce am socotit moşia de la Vlădila, 45 de paşi în lat; şi am cumpărat de la
Corsă 15 paşi de pământ şi de la Măia, feciorul Ducăi, 15 paşi, ce i-am dat moşia
văru-mieu, lui Dumitru, şi de la Frăsinet i <b>ranişte, şi de la valea satului, câtă
easte, de am eu cu el, că o s-o1 dau lui, că am văzut şi zapisele unchiu-mieu,
Radului, să Ńie moşâile toate.
Şi i-am dat dinaintea părintelui Vasilie. Şi au fost: Radul căpitan i Manta
postelnic, Radul ot Comanca, Voico ot Studina i Dragul ot Obârşia i Dumitru ot
tam i Neagul ot Zvorsca.
Şi mărturie: Danciul i Stoian ot Vlădila.
Şi pentru credinŃa, ne-am pus degetele noi, doisprăzece boieri.
Eu, Ivana.

DANIC, Ms. 712, f. 527v–528.

Copie rom. S-a datat ca anterior cărŃii domneşti din 10 ianuarie 1655, DANIC, M-rea Cozia,
XXIV/17, care menŃionează şi acest zapis şi din care reiese că la acea dată Ivana era moartă.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 492.

________________
1
›sso.

18 1655 (7163) ianuarie 10

† Ignañïü Boıïü milosñïü arxepisk›p vßsoe Zemle Oõgrovlaxïiskoe i proçi1.

† Pace şi blagoslovenie trimiŃ molitvei tale, popă Mihai ot Buzău!
Alta, Ńi să face ştire că aicea, naintea mări<i>i sale, lu vodă, avut-au Andrei
pâră cu fratele Serafim pentru o Ńigancă.
Deci, vodă au trimes la tine cum vei şti cu sufletul tău.
Deci, de vei socoti pre direptate, să fii iertat şi blagoslovit, iar de vei făŃări, să
fii supt blăstimul milostivului Dumnezeu şi al smereniei noastre. Aceasta am scris.
Pis ghinarie 10 dni, leat 7163 <1655>.
† Vlădica Ignatie2.

B.A.R., Doc. ist., CXXVI/88.

Orig. rom., hârtie (31,5 × 20,5).
Copie, DANIC, ms. 173, f. 605.

EDIłII: Ionaşco, Mitrop. Ignatie Sârbul, p. 48–49; Potra, Contrib. ist. Ńiganilor, p. 244–245;
reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 497.
________________
1
„Ignatie, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop a toată łara Ungrovlahiei şi celelalte”.
2
Semnătură autografă.

17
19 1655 (7163) ianuarie 10, Bucureşti

Bolearii hotarnici <ai> sveatei Episcupii ot Buzău cu Udrea slujer Doicescul

şi frate-său, ColŃea vornicul, na ime: ot Cislău, Dragul iuzbaşa i ot Bădeni, Barbul
căpitan i Crăciun armaş i ot FinŃeşti, Dobrută i ot Proşcă, Vlaicul ceauş şi Stoica lu
Tatomir şi Baico roşul i ot Cătun, Cârstiian i Bobe roşul i ot Năiani, Şerban şi
Godean i Marco i Muşat i Şteful i ot Văléni, Şerban iuzbaşa şi Radul roşul i ot
Vispeşti, Dobrişan i Stanul popei; i pak ot Bădeni, Stoica al Voinii i Drăgan i Bălan
i Stoia stegar i Ştefan ot Năiani i Bogdan, Nifon.
Ca să-i caute aceşti 24 de boiari, să hotărască ocina sfintei Episcupii Buzău şi
a Udrei slujer cu frate-său, ColŃea vornic, de la satul Vălénii şi de la Năiani ot Sac,
de cătră săténii den Văléni şi den Năiani şi să le-o aleagă lor împreună şi să o
împietrească, să puie semne pietri, cum easte legea moşiilor şi obiciaiul Ńărâi, cum
va fi mai pre dreptate şi cum vor afla ei, cu ale lor suflete.
Hotarnic, Radul vtori1 portar.
Pis D<¨mitr¨> l<ogofet> B<oldïçÓ> ¨ B¨k¨rewi, genarie ï‹ d´ni, v´ lht
#zr‹Ùg <1655>.
î› K›standin v›ev›dß, milostieü Boıïeü, gospodinß.

DANIC, Ep. Argeş, LXIX/13.

Orig. rom., hârtie (20 × 13,5), cu un sigiliu mijlociu în chinovar.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 495; Aricescu, Indice, I, p. 77; menŃ., Stoicescu, DicŃ. marilor
dregători, p. 170.
________________
1
btorïi.

20 1655 (7163) ianuarie 10, Bucureşti

† Boiarii hotarnici ai sfintei Episcupii ot Buzău, na ime: Moisi spătar

Cândescul, Barbul căpitan Bădeanul, Balea logofăt Vernescul, Lupşă iuzbaşa ot
PuŃintei, Vasilachi iuzbaşa Mărăcineanul, Mircan iuzbaşa, ca să caute aceşti 6
boiari, să aleagă ocina sfintei Episcupii Buzău de la satul Pizdeleştii, carea scrie în
cartea lu Alexandru vodă cel Bătrân, şi de cumpărătoare, şi partea unui călugăru ce
se-au îngrupat la Episcupie şi o au închinat Episcupi<i>i. Şi, deaca o vor alége, să
o şi hotărască şi să o împietrească, cum va fi mai pre dreptate şi cum vor afla ei, cu
ale lor suflete. Zioa la Stretenie.

18
 Pis D<¨mitr¨> l<ogofet> B<oldïçÓ> ¨ B¨k¨rewe, genarie ï‹, lht #zr‹Ùg <1655>.
î› K›standin v›ev›da, milostieü Boıïeü, gospodin´.

DANIC, Ep. Buzău, XXII/8.

Orig. rom., hârtie (20,5 × 14), cu un sigiliu mijlociu în chinovar. Are dublet la Ep. Buzău,
XXII/9.
Copie, ibid., ms. 171, f. 399.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 496.

21 1655 (7163) ianuarie 10, Bucureşti

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î› K›standin Íerban voevodï i gospodinß vßsoi

Zemli Á¨ggrrovlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïi povelhnïe gospodstva mi
Svhthi, boÈestvnïi Episk¨pïi ›t B¨zߨ, xram çistnoe Áspenïe Bogorodice, i
çistnhiÎom¨ ›t´c¨ kõr Serafim, episk¨pa B¨zovskom¨, i vshm inokom elici
Èiv¨wix vß ›bithli to, ækoÈe da est Svhthi Episk¨pïi ›ba sela Gßvßnewïi
›t Koastß i Gßvßnewïi ›t Vale, ›baçe seÈeni #a‹Ψ1, ›t polÓ i ›t Ψm¨ i ›t
voda B¨zߨ i ›t prez vßs xotarove i sßs veçinïi i sßs vßs xodokom. „baçe
belhqi i xotarove da se znaet: v´ dlßg, ›t voda B¨zߨ dori ¨ sred KosthÓlov,
a vß Îirot, ›t xotar¨l Privicilom ›t gor dori vß ¨sta KosthÓlov, iz dol,
igdeÈe davaet KosthÓl ¨ voda B¨zߨ zaneÈe est sïi viÎe reçeni sela, Gor i
Dol Gßvßnewï, bili s¨t pok¨peni ›t pokoinago Mixail vodß po novci gotovi
›t na naslhdnicïi selovhm i bil est prifatil i birove ix vß razloga. A poslh
›t pok¨penïe, gospodstva em¨ bil est priloÈil sïa sela viÎe pisani, k¨pno sßs
selo PoÈorßcïi i selo Stßn¨lewïi i Perïæcïi, sßs veçinïi i sßs vßs xodok›m,
na Svhta Episk¨pïe ›t B¨zߨ s¨wï, nhkoe dhdïne bliz i kod Svhtaa Episk¨pïe,
ækoÈe da est za xranß i ¨tvrßÈdenïe, kako vidhx›m gospodstvo mi i xrisov¨l
pokoinago Mixail vodß za milovanïe, sßs velikoe kletfo, ›t kogda bist
teçenïa lht #z‹rq, da est gospodstva em¨ vhçnoe vßspominanïe. I vßs drßÈal
est Svhtaa Episk¨pïe ›t B¨zߨ sïe sela sßs dobro mirno,bez ni edna mlßv.
A potom, kßda est bil pre d´ni pokoinago Matei vodß, a Nhkoe lÓdïi na
ime: Nan ›t Srßbi i T¨dor¨ ›t Rßmnik i Stan sßs svak çet im, ›ni est
podigal pr¨x na divan radï Gßvßnewïi ›t Koastß rek¨wïi kako nhst bil prodal
rodïtelïi ix delove ix, an¨ est bil pritesn¨l pokoinago MixaÓ vodß vß sil›st
i vß moÈßnïa gospodska. I seprhÎe se za lic¨ sßs ›t´c¨ Serafim episk¨pa
B¨z<ߨ>. Vß tom, pokoinago MateÓ vodß gospodstva em¨ gledax i s¨dix po

19
prava i po zakona boÈïÓ, k¨pno sßs vßs divanom i daval est ›vemzi lÓdïi
sepernici zakona, v‹ï kletovcï, po rßvaÎe gospodski, da razdral est xrisov¨l
pokoinago Mixail vodß ›t pok¨penïe. A ›ni nhst moglß da zaklel nikakoÈe,
nß est ›stal ›t zakona i ›t s¨Èdenïe, kako vidhxom gospodstvo mi i kniga
pokoinago MateÓ vodß za ›stal, vß teçenïa lht›m #zr‹Ùa, s¨wï ispravnik tam¨
Antonïe vtorïi portar. I vßzimal est i nhkoe knigi vetxi ›t r¨kamï ix. I vßs
drßÈal est Svhtaa Episk¨pïe sßs mir¨ do sßda.
A kßda est bil i ninh, vß d´ni gospodstva mi, sïi viÎe reçeni lÓdïi
pakiÈe est podigal pr¨x na divan za lic¨ sßs ›t´c¨2 Serafim, episk¨pa ›t
B¨zߨ, ækoÈe isprßv na Matei vodß. Vß tom, gospodstvo mi sßm gledax i
s¨dix po prava i po zakona BoÈïÓ, k¨pno sßs çistnhiÎom¨ i prh›svewenom¨
›t´c¨ naÎem¨ arxïemitropolit kõr vladïka Ignatïe i sßs ›t´c¨ Dï›nisïe
episk¨pa Rßmniçeskom¨ i sßs vsixmi çistitimï pravitelïi gospodstva mi i
dadox sßm gospodstvo mi Svhthi Episk¨pïi viÎe reçena ækoÈe da imat
drßÈati sïi viÎe reçeni sela po seÈeni kako s¨t pisani i ¨ xrisov¨l pokoinago
Mixai vodß. A koliko ›çin¨ min¨l est ›t tex #a‹Ψ1 za seÈeni ›t Gßvßnewi ¨
Gor, ›t Koastß, da imat gledati sïi lÓdïi i po mnogo valovanïe da ne b¨det,
poneÈe est ›stal ›ni ›t zakona ›t divan. I ne ›t kogoÈdo nepokolhbimo,
porizmo gospodstva mi.
SeÈe i svedïtelïi postavix gospodstvo mi: Ȩpan Gï›rma vel ban, Ȩpan
Preda vornik, Ȩpan Str›e logofet, B¨nh vistïær, Pano spatar, Gïergïi klÓçar,
Kirka stolnik, Radõl komis, Xriza pexarnik, DançÓl p›stelnik. I ispravnik
vel logofet.
Pis D<¨mitr¨> l<ogofet> B<oldïçÓ> ¨ gradõ B¨k¨rewi, genari ïˆ d´ni vß
lhto #zr‹Ùg.
î› K›standin voev›da, milostïÓ BoÈïÓ, gospodin´.
î› K›standin voevodi <m.p.>
Proçetenno mnogo, vel logofet Stroe.

† Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată łara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele Sfintei, dumnezeieştii
Episcopii de la Buzău, hramul Cinstita Adormire a Născătoarei de Dumnezeu, şi
precinstitului părinte chir Serafim, episcopul de Buzău, şi tuturor călugărilor câŃi
vieŃuiesc în acel locaş, ca să fie Sfintei Episcopii amândouă satele Găvăneştii din
Coastă şi Găvăneştii din Vale, însă stânjeni 1 7001, din câmp şi din pădure şi din
apa Buzăului şi de peste toate hotarele şi cu vecinii şi cu tot venitul.
Însă semnele şi hotarele să se ştie: în lung, de la apa Buzăului până la
mijlocul Costeiului, iar în lat, de la hotarul PriviŃilor din sus până la Gura

20
Costeiului, în jos, unde dă Costeiul în apa Buzăului, pentru că aceste sate mai sus
spuse, Găvăneştii de Sus şi de Jos, au fost cumpărate de răposatul Mihail vodă pe
bani gata de la moştenii satelor şi le-a luat şi birurile lor în seamă. Iar după
cumpărare, domnia lui a dăruit aceste sate mai sus-scrise, împreună cu satul
PojorâŃi şi satul Stănuleşti şi PeriaŃi, cu vecinii şi cu tot venitul, la sfânta Episcopie
de la Buzău, fiind nişte dedine aproape şi lângă sfânta Episcopie, ca să fie de hrană
şi întărire, cum am văzut domnia mea şi hrisovul de miluire al răposatului Mihail
vodă, cu mare blestem, de când a fost cursul anilor 7106, să fie domniei lui veşnică
pomenire. Şi a tot stăpânit sfânta Episcopie de la Buzău aceste sate cu bună pace,
fără nicio ceartă.
Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Matei vodă, iar nişte oameni, anume:
Nan din Sârbi şi Tudor din Râmnic şi Stan cu toată ceata lor, ei au ridicat pâră la
divan pentru Găvăneştii din Coastă, zicând că n-au vândut părinŃii lor părŃile lor, ci
le-a cotropit răposatul Mihai vodă cu sila şi cu puterea domnească. Şi s-au pârât de
faŃă cu părintele Serafim episcopul Buzăului. Întru aceea, răposatul Matei vodă,
domnia lui a cercetat şi a judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu,
împreună cu tot divanul şi a dat acelor oameni pârâtori, lege, 12 jurători, pe răvaşe
domneşti, ca să strice hrisovul de cumpărare al răposatului Mihail vodă. Iar ei n-au
putut să jure nicidecum, ci au rămas de lege şi de judecată, cum am văzut domnia
mea şi cartea de rămas a răposatului Matei vodă, la cursul anilor 7161, fiind
ispravnic acolo Antonie al doilea portar. Şi le-au luat şi nişte cărŃi vechi din mâinile
lor. Şi a tot stăpânit sfânta Episcopie cu pace până acum.
Iar când a fost şi acum, în zilele domniei mele, aceşti oameni mai sus-spuşi
iarăşi au ridicat pâră la divan de faŃă cu părintele2 Serafim, episcopul de Buzău, ca
şi dintâi la Matei vodă. Întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după
dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu preacinstitul şi preasfinŃitul părintele
nostru arhimitropolit chir vlădica Ignatie şi cu părintele Dionisie episcopul de Râmnic
şi cu toŃi cinstiŃii dregători ai domniei mele şi am dat domnia mea sfintei Episcopii
mai sus-spuse, ca să stăpânească aceste sate mai sus-spuse după stânjenii care sunt
scrişi şi în hrisovul răposatului Mihai vodă. Iar câtă ocină a trecut de acei 1 7001 de
stânjeni din Găvăneştii de Sus, din Coastă, să cerceteze aceşti oameni. Şi mai multă
tulburare să nu fie, pentru că au rămas ei de lege din divan. Şi de nimeni neclintit,
după porunca domniei mele.
Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban, jupan Preda
vornic, jupan Stroe logofăt, Bunea vistier, Pană spătar, Ghierghi clucer, Chirca
stolnic, Radul comis, Hrizea paharnic, Danciul postelnic. Şi ispravnic, marele
logofăt.
A scris D<umitru > l<ogofăt> B<oldiciu> în cetatea Bucureşti, ianuarie 10
zile, în anul 7163 <1655>.
Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io Costandin voievod <m.p.>
S-a citit de mine, marele logofăt Stroe.

21
 DANIC, Ep. Buzău, LXI/7.
Orig. slav., hârtie (43 × 28,5), cu un sigiliu mijlociu, timbrat, cu o trad. de D. G. Peşacov din 1861.

EDIłII: Facs., GuŃu, Album de doc., p. 107; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 493.
________________
1
Cifra 1 000 adăugată ulterior, alia manu.
2
Cuvânt repetat.

22 1655 (7163) ianuarie 10, Bucureşti

† MilostïÓ BoÈïeÓ, î› Kostandin Íerban voevodï i gospodinß vßsoi

Zemli Á¨grr›vlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïe povelhnïe gospodstva mi,
sventei şi dumnezăieşti<i>i mănăstiri ce să chiamă Coziia, hramul Sfânta TroiŃă, ca
să fie sventei mănăstiri braniştile în hotarul Frăsinetului de Câmpu, den sus, despre
Vlădila. Care branişte au fostu năpăstuit jupâneasa Ivana, de au zis că easte a ei, în
zilele răposatului Mate<i> vodă, căci au avut voie şi putére, că i-au fostu în casă.
Într-acéea, călugării de la svânta mănăstire, văzând că easte o jupâneasă
putérnică, s-au temut a scoate cărŃile la divan, ce o au lăsat de au Ńinut acea
branişte, 6, 7 ani, căci n-au avut feciori până au fostu ea vie. Şi neavându jupâneasa
Ivana nicio carte, apoi la moartea ei n-au vrut să o lase iarăşi la svânta mănăstire,
cum au fostu, ce o au lăsat văru-său, lu Dumitru Mâncul.
Într-acéea, văzându călugării aşa, nu s-au putut suferi, ce cându au fostu
acum, în zilele domniei mele, s-au sculat toŃi călugării, de ş-au adus toate cărŃile în
divan, de s-au pârât cu Dumitru Mâncul de faŃă.
Şi aşa pârâia Mâncul în divan, cum această branişte au fostu de moşie a
jupâneasii Ivanei şi n-au fostu vândută lu Mihai vodă de când au fostu domnia lui
stolnic mare. Şi neavându nicio carte, numai ce pârăia den gură. Iar părinŃii ş-au scos
toate cărŃile în divan, cum am văzut şi zapisul doamnei Tudorei, muma lu Mihai vodă,
la mâna părinŃilor, cum au dat şi au miluit doamna Tudora pri svânta mănăstire cu satul
Frăsinetul de Câmpu, cu toŃi rumânii şi cu tot hotarul şi cu toate braniştile, cu toate
sémnele, pentru căci s-au călugărit la mănăstire şi s-au îngrupat în svânta mănăstire. Şi
am văzut şi cartea Radului voievod Mihnea şi alte cărŃi ale altor răposaŃi domni.
Apoi uncheaşul Mâncul, deaca au văzut că rămâne de lége, el s-au plânsu1 în
divan, cum să-i mai puie zi, până doar2 să va găsi niscai cărŃi. Şi i-au pus părinŃii zi
de la Dumeneca Mare până la Bogoiavlenie. Şi au venit şi a dooară de faŃă la divan,
de s-au pârât de faŃă.
Într-acéea, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept, cu toŃi diregătorii
domni<i>i mele, şi am adevărat cum n-au avut jupâneasa Ivana nicio treabă cu
moşiile şi cu braniştele sventei mănăstiri, ce o au Ńinut în silă, fără direptate, căci au
fostu o jupâneasă putérnică. Direptu acéea, au rămas Dumitru Mâncul de lége şi de
judecată den divan şi i-am luat cartea lu Matei vodă şi zapisul Ivanei de le-am dat

22
la mâna călugărilor. Şi s-au mărturisit în divan, cum de va mai scoate oarecând
vreo carte, să nu să crează.
Şi mărturie am pus domnia me: jupan Gheorma vel ban i pan Preda vel
vornic i pan Stroe vel logofăt i Bunea vel vistier i Cherca vel stolnic i Hrizica
peharnic i Pană spătar i Drăghician sulger, Ivaşco vel armaş i Danciul vel postelnic,
v´ nastol gradu B¨k¨rewï.
Pis genarie ïÕ d´ni, lht #zr‹Ùg <1655>.
† î› K›standin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ, gospodin´.
î› K›standin v›ev›dß <m.p.>
Proçitenno mnoÓ, vtori logof´t3.

DANIC, M-rea Cozia, XXIV/17.

Orig. rom., hârtie (30 × 20,4), cu un sigiliu mijlociu, timbrat, cusut cu şnur de lână verde.
Copii, ibid.: mss. 209, f. 301–302; 215, f. 315–316; 215 bis, f. 23v–24v; 712, f. 526v–527;
SJAN Vâlcea, mss. 102b, f. 526v–527v; ibid., ms. 150, f. 66v–67, 118–118v; SJAN Dolj, Col. de
manuscrise, nr. 4, f. 207–208.

Reg., SacerdoŃeanu, Marula, p. 231; Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 494; rez., Aricescu, Indice, II,
p. 105; menŃ., Stoicescu, DicŃ. marilor dregători, p. 193.
________________
1
pl´nzs¨.
2
Îß.
3
„S-a citit de mine, logofăt al doilea”.

23 1655 (7163) ianuarie 10

Doisprezece megieşi adeveresc la scaunul Craiovei, că Nicola pârcălab (din

Glogova) şi Barbul Bengescul le-au dat bani cu sila unor rumâni (din satul Săcelu,
j. Gorj) de i-au rumânit.

B.A.R., Doc. ist., DCXIII/187 (nr. 23).

Rez. rom. Completat după alte rezumate din perilipsis, referitoare la aceeaşi problemă.

Rez., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 498.

24 1655 (7163) ianuarie 11

† Adecă eu, Radul, nepotul lu Vişan neguŃăturiului, scris-am acesta zapis, la

mâna popei1 Luscan, feciurul popei1 Muşatu, adică să se ştie că am vândutu parte

23
me dă muşâi dă la Clinceni, o fune de<re>ptu bani gata, ughi 5 pol, costande 5. Şî
o-m vândutu dă bunăvoia me.
Şî la tucmela noastră fost-au şî mărturii <în>tâiu2, anume: popa Braico dă
Măgure<le> i Ursu dă Fluceşti i Dobri ot tam i Stan pârcălab dă Măgurele i Iorga
ot tam şî Mane dă Măicăneşti şî Zaharie dă Cliceni şî Stan ot tam şî Caliu ot tam,
ca să fii lui3 muşâie ş<î> feciorilor lui3.
Şî muşâii aceasta o-u cumpărat popa Luscanu si<n>gur, fără nepoŃii lui3.
Şî pă<n>tru credi<n>Ńă, ne pus şî peceŃele.
MeaseŃa ghinarie 11 dni, vă leat 7163 <1655>.
Popă Braico. Ursu. Dobri. Stan pârcălab. Zahariie. Cale. Stan. I Iorga. Mane.

B.A.R., Doc. ist., MCDLXXXVIII/9.

Orig. rom., hârtie (31 × 21), rupt la îndoituri, cu nouă amprente digitale în tuş, puse în dreptul
fiecărei semnături.
Copie, ibid., MCDLXXXVIII/9a.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 501.

________________
1
popeiiï.
2
t´ü.
3
l¨ie.

25 1655 (7163) ianuarie 11

† Milostïeü Boıïeü, î› Kostandin Íßrban voevodß i gospodin´. Davat

gospodstvo mi sïe povelenïe gospodstva mi, sfentie şi dumnezăieşti<i> mănăstiri
Argeşul, unde easte hramul Uspenie BogorodiŃi şi părintelui egumenului Necolae şi
tuturor călugărilor câŃi sântu lăcuitori în sfânta mănăstire, ca să fie sfintei mănăstiri
un loc de casă cu pimniŃă în oraşul domni<i>i méle, în Bucureşti1, în mahalaoa
[…]2, care loc de casă easte dat şi închinat sfintii mănăstiri de unchiaşul Dobre,
feciorul Mircei3 vătaf de grădinari4 den Bucureşti.
Pintru că au vinit părintele egumenul Necola naintea domni<i>i méle, de au
spus cum5 că au mersu unchiaşul Dobre la sfânta mănăstire Argeşul, încă cându au
fost părintele Liontie arhimăndritul, egumen, de s-au călugărit acolo, la sfânta
mănăstire, şi au închinat acel loc de casă cu pimniŃă, sfintii mănăstiri, cu zapis de la
mâna lui, cum am văzut domnii mea şi zapisul unchiaşului Dobre la mâna
părintelui Necolae.
Într-acéea, domnie mea încă i-am dat den divan pre sluga domni<i>i méle,
Necula vtori portar, de au mersu acolo, la acel6 loc, de au strânsu oameni buni,
bătrâni den mahala, anume: popa Vladul i Bobe vătaf za dărăbanŃi i […]2 iuzbaşa şi

24
alŃi mulŃi, de au căutat şi au adevărat păntru acel loc de casă şi l-au ales în lungu,
stânjeni 15 şi în lat, 12.
Dreptu acéea, domnii mea i-am făcut această carte a domni<i>i méle, ca să
fie acel loc, ce scrie mai sus, sfentii mănăstiri Argeşul şi părintelui egumenului
Nicolae şi tuturor călugărilor câŃi sântu lăcuitori într-această sfântă mănăstire,
moşie ohabnică şi stătătoare în véci, şi de cătră nimeni neclătită preste zisa
domni<i>i méle. I ispravnik, saam reçe gospodstva mi.
Pis genarie aïÕ d´ni, v´ lht #zr‹Ùg <1655>.
î› Kostandin v›ev›dß, milostïeü Boıïeü, gospodin.
î› Kostandin v›ev›dß <m.p.>

DANIC, Ep. Argeş, XL/10.

Orig. rom., hârtie (29 × 20), cu un sigiliu inelar în chinovar.
Copie, ibid., ms. 708, f. 360v–361.

EDIłII: Potra, Doc. Bucureşti, p. 57, nr. 6; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 499; rez., Aricescu,
Indice, I, p. 70, nr. 930.
________________
1
B¨k¨reç.
2
Loc alb în orig.
3
M´arçïe.
4
gr´dininari.
5
k scris peste Î.
6
a scris peste altă slovă.

26 1655 (7163) ianuarie 11

† Zde bolhrii tocmélnicii ai popei lui Tudosie ot Schéi şi ai lu Brat C[…]1 şi

ai lu Ianiu şi ai Neagului spătărelul, po ime: ot Şchéi, Gherghe roşul i Vladul popei
ot tam i Balotă spătărelul ot tam i ot PiŃorăşti, Badea spătar i ot Şchéi Fătul roşul i
Văsiiu ot tam, ca să caute şi să adeveré[ze]1 pintru nişte ocini carea le-au fost
cumpărătoare de la Paraschiva vornicul şi de la Costandin, frate-său, să le o
împarŃă pre stânjeni po<l>, poneje2 cine câŃi stânjeni i se va veni, să-ş Ńie în bun şi
în rău, preste tot hotarul. Deci cum veŃi afla cu ale voastre suflete.
Pis genarie aïÕ d´ni, v´ lht #zr‹Ùg <1655>.
î› K›standin voevodß, milostïeü B›ıïeü, gospodin´.

B.A.R., Doc. ist., CXLVII/70.

Orig. rom., hârtie (20 × 15), rupt în marginea din dreapta, cu un sigiliu inelar în chinovar.

25
 Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 500.
________________
1
Loc rupt în orig.
2
„pentru”, lecŃiune probabilă; ponhwe, peste o este o slovă suprascrisă, acoperită de ductul
slovei d din cuvântul de deasupra.

27 1655 (7163) ianuarie 12

† Adecă eu, [Boj]1a den Piteşti şi cu feciorii miei, anume: Alexe şi Sima,
scriem şi mărturisim cu zapisul nostru, să fie de credinŃă la mâna jupânului
Tudoran peharnic ot Aninoasa, cum să să ştie că i-am vândut neşte vii den Valea
Izvoranilor, care le-am fost cumpărat eu de la feciorii lu Cortofleş şi le-am vândut
drept bani gata, ughi 14.
Şi le-am vândut şi cu casa2, ce easte în poalele vie<i>, ca să-i fie dumnealui
moşie stătătoare.
Şi când am vândut, fost-au cu ştirea veci<n>ilor miei den sus şi den jos. Şi la
tocmeala noastră fost-au şi boiari mărturie, anume: pan Badea clucearul i pan Pârvul
vtori vistier, pan Enache neguŃătoriul şi jupânul Radul cupeŃ i Dumitru cupeŃ.
Pis Ivan logofăt ot Piteşti, measeŃa ghenarie 12 dni, leat 7163 <1655>.
Şi pentru credinŃa, pus-am şi peceŃile, să să crează.
Însă rozoare […]3 carele dau cu vârhul în viile lu Tudoran peharnic.
† Eu, Oprea logofătul4.

DANIC, Mitrop. ł. Rom., XCIX/14.

Orig. rom., hârtie (30,5 × 20,5), rupt şi pătat la îndoituri, cu o amprentă digitală pusă în dreptul
semnăturii lui Oprea.
Copie, ibid., ms. 137, f. 333–333v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 504.

________________
1
Loc pătat în orig.
2
Ante kasa, scris sa.
3
Loc alb în orig.
4
Semnătură autografă.

28 1655 (7163) ianuarie 12, Bucureşti

† MilostïÓ BoÈïÓ, î<<› K›standin Í´rban voevodï i gospodinß vßsoe

Zemle Ággrrovlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïe povelenïe vhrin›m¨ sl¨g¨

26
gospodstva mi, Radul căpitanul Déliul şi jupâneasei lui Stanei, fata lu Roman,
nepoata lu Dobre den Iepureşti şi fiiu-său, lu Stan, ca să le fie lor ocină în plasa ce
să chiiamă Cuceştii. Şi hotarul Cuceştilor să se ştie: den DespicaŃi, ce să chiiamă
Plasa, până în Plasa Leoteştilor, parte aleasă, hotărâtă, ocina toată, hotarul
Cuceştilor.
Pentru că această ocină carea scrie mai sus, fost-au a jupâneasei Stanei,
jupâneasa Radului căpitanul Déliul şi a fiiu-său, lu Stan, de moşie de la părinŃii ei
şi de la moşii ei, a lor direaptă şi bătrână moşie. Şi tot o au Ńinut cu bună pace până
în zilele răposatului Matei voievod. Iar când au fost atunce, iar sluga domni<i>i
méle, Radul căpitanul Déliul, el au făcut acea ocină vânzătoare şi o au tocmit cu
NegoiŃă cliucer. Şi i-au dat NegoiŃă cliucer şi arvună ughi 7. Iar deacă au mersu la
moşie, n-au vrut să i-o plătească cum i-au fost preŃul, ce i-au dat pre un stânjen
numai câte 2 costande.
Deci sluga domni<i>i méle, Radul căpitanul, şi jupâneasa lui, Stana şi fiiu-său,
Stan, nu se-au îndurat să-ş piiarză moşiia, ce i-au turnat arvuna îndărăt şi să-i dea
zapisul. Iar Neagoe cliucer, nici într-un chip n-au vrut să ia arvuna, nici să-i dea
zapisul, ce încă o au şi hotărât şi o au împietrit şi o au Ńinut în silă.
Iar când au fost acum, în zilele domni<i>i méle, iar Radul căpitanul şi
jupâneasa lui, Stana, şi fiiu-său, Stan, ei au venit în divan, naintea domni<i>i méle,
de faŃă cu NegoiŃă cliucer, de-au jăluit şi au spus cum nu i-au vândut acea ocină
mai mult decât i-au dat acea arvună ughi 7, iar NegoiŃă cliucer el zicea că o au
vândut de tot.
Derept acéea, domniia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lége
dumnezeiască, împreună cu toŃi cinstiŃii diregătorii domni<i>i méle şi am dat
domniia mea Radului căpitanul lége 2 boiari, anume: den SpanŃov, Pavel iuzbaşa,
şi den CornăŃel, Antonie, ca să jure cum i-au dat arvuna cei ughi 7 îndărăt şi n-au
vrut să şi-i ia, nici să dea zapisul.
Deci când au fost la zi şi la soroc, ş-au adus légea în divan, înaintea
domni<i>i méle, şi au mersu în bisearecă de-au jurat cu mâinile pre sfânta
Evanghelie, şi au fost NegoiŃă cliucer de faŃă, cum i-au turnat arvuna şi n-au vrut să
şi-o ia. Şi au fost ispravnic la jurământ credinciosul boiarenul domni<i>i méle,
jupan Costandin GălăŃeanul vel portar. Şi au luat amândoao răvaşăle de le-au dat în
mâna Radului căpitanul şi a jupâneasei lui, Stanei, şi a fiiu-său, lu Stan şi le-au dat
şi zapisul.
Derept acéea, domniia mea am dat Radului căpitanul şi jupâneasei lui, Stanei
şi fiiu-său, lu Stan, să fie volnici să mute pietrile şi să-şi Ńie moşiia cu pace, ei şi
feciorii şi nepoŃii lor, în véci şi neclintită de nimenilea, preste zisa domni<i>i méle.
Seıe svhdïtelïe postavlhnïe gospodstvo mi: ı¨pan Gï›rma velikïe ban
Kralevskïe i ı¨pan Preda vel dvornik i ı¨pan Str›e vel logof´t i ı¨pan B¨nh
vel vistier i ı¨pan Pan´ vel spatar i ı¨pan Gerge vel klüçer i ı¨pan Kirka
vel sñolnik i ı¨pan Rad¨l vel komis i ı¨pan Xrïzh vel pexarnik i ı¨pan

27
Dr´giç vel sl¨ıer i ı¨pan Nek¨la vel pitar i ı¨pan Dançül vel postelnik. I
ispravnik Sñr›e vel logofßt1.
Şi am scris eu, Manole logofăt, ¨ B¨k¨rewi, mhseca genarie bïÑ dni, vß lht
#zr‹Ùg <1655>.
î› K›standin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ, gospodin´.
î› K›standin voevodß <m.p.>
Proçitennom¨ vtori logof´t2.

B.A.R., Doc. ist., CCXCIX/38.

Orig. rom., hârtie (44 × 29,5), cu un sigiliu mijlociu, timbrat.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 503; menŃ., Stoicescu, DicŃ. marilor dregători, p. 255.
________________
1
„Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei şi jupan Preda
mare vornic şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi jupan Pană mare spătar şi jupan
Gheorghe mare clucer şi jupan Chirca mare stolnic şi jupan Radul mare comis şi jupan Hrizea mare
paharnic şi jupan Drăghici mare sluger şi jupan Necula mare pitar şi jupan Danciul mare postelnic. Şi
ispravnic, Stroe mare logofăt.”
2
„A citit al doilea logofăt”.

29 1655 (7163) ianuarie 12, Bucureşti

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î› Kostandin Íerban voevodï i gospodinß vßsoi

Zemli Á¨ggrrovlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sßi povelhnïi gospodstva mi
sl¨g¨ gospodstva mi, Íefan zet Krßstinev i Ȩpanicev ego, Radev aneΨa Badev
l›g›fet ›t Stßnewïi ›t Cßcßrli¾i, i sßs sinovïi ix, eliciÈe Bogß dast,
ækoÈe da s¨t im ›çin¨ Árlacï, ›baçe ›t dhl¨l se zovet Bob¨l ›t çast dedom
s¨ Badev logofet dve çastï a D¨mïtraÎko kßpitan ›t Gïergica, sinß Kolcïi,
vn¨k Barb¨l›v, ›n da imat drßÈati tretago çast ›t ›çina Badev logofet ›t
nad vßs dhl i sßs vßs xodok›m. I belhqi da se znaet: ›t kod xotar¨l
Sim¨lewilom i K¨Îlewom ¨ dol dori xotar¨l Browhnom. ZaneÈe est sïa viÎe
reçena ›çinß ›t ¨rlacï bï› est pok¨pil Badh logofet, ded Ȩpanicev Radev,
k¨pn¨ sßs vn¨cïi ego, Pravec i Barb¨l, ded D¨mitraÎk›v kßpitan, ›t na Koadß
i ›t na brat ego, Sim¨l, i ›t na Drßgiç s¥nß Fßrgß›v i ›t na Stoæn, brat
Sim¨lov, i ›t na Tat¨l, s¥nß Krßstev, vn¨k Moldovhn¨lov, za #gˆ aspri,
ewiÈe ›t pre d´ni Mixnei vodß, ›çin¨ xotarisana i izbranena, kako vidhxom
gospodstvo mi i kniga Mixnei vodß, vß lht #z‹pq. I vßs bil drßÈal Badh

28
logofet dve çastï i vn¨cïi ego, Pravßc¨ i Barb¨l, edna çast. A poslh, po
sßmrßti ix drßÈal › est D¨mïtraÎko kßpitan, vn¨k Barb¨l›v, prez vßs.
A potom, kßda est bil n¥nh vß d´nïi gospodstva mi, Wefan, zet
Krßstinev, i sßs Ȩpanica ego, Rada anepsa Badei logofet, imhw¨ kniga
Mixnei vodß za pok¨penïe, kako est viÎe pis, prïidet pred gospodstva mi ¨
velikïi divan tere seprhÎe se za lic¨ sßs D¨mïtraÎko kßpitan s¥nß Kolcïi.
Vß tom, i gospodstvo mi sßm gledax i s¨dix po prava i po zakona BoÈïÓ, k¨pno
sßs vsixmi çistitimi pravitelïi gospodstva mi, i dadox sßm i gospodstvo mi
sl¨g¨ gospodstva mi, Wefanov i Ȩpanicev ego, Radev, ækoÈe da imat drßÈati
i ›ni vˆ çastï i D¨mïtraÎko kßpitan edna çast, kako est bil drßÈal i Badh
logofet sßs vn¨cïi ego, Pravßc i Barb¨l. I po mnogo dr¨ga valovanïe da ne
b¨det vß nix, poneÈe est ›stal D¨mïtraÎko kßpitan ›t zakona i ›t s¨Èdenïe,
›t pred gospodstva mi ›t divan. Inako da nhst.
SeÈe i svedïtelïi postavix gospodstvo mi: Ȩpan Gï›rma vel ban, Ȩpan
Preda vornik, Ȩpan Stroe vel logofet, B¨nh vistïær, Pano spatar, Gïergi vel
kl¨çar, Kirka stolnik, Rad¨l komis, Xriza pexarnik, DançÓl postelnik. I
ispravnik, vel l›g›fet.
Pis D<¨mitr¨> l<ogofet> B<oldïçÓ> ¨ gradõ B¨k¨rewi, genarïe v‹ï d´ni i
›t Adama daÈe d› n¥nh vß sego pisanïe, teçenïa lht›m, vß lht #zr‹Ùg.
î› K›standin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ, gospodin´.
î› K›standin voevodß <m.p.>

† Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată łara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei
mele, Ştefan, ginerele Cârstinei şi jupaniŃei lui, Rada, nepoata lui Badea logofăt din
Stăneştii de la łăŃârligi, şi cu fiii lor, câŃi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor ocina
UrlaŃi, însă din dealul ce se cheamă Bobul, din partea bunicului lor, Badea logofăt,
două părŃi iar Dumitraşco căpitan din GhierghiŃa, fiul lui ColŃea, nepotul lui
Barbul, el să stăpânească a treia parte din ocina lui Badea logofăt de peste tot
dealul şi cu tot venitul. Şi semnele să se ştie: de lângă hotarul Simuleştilor şi
Cuşleştilor în jos până la hotarul Broştenilor. Pentru că această ocină mai sus-spusă
de la UrlaŃi a cumpărat-o Badea logofăt, bunicul jupaniŃei Rada, împreună cu
nepoŃii lui, PraveŃ şi Barbul, bunicul lui Dumitraşco căpitan, de la Coadă şi de la
fratele lui, Simul, şi de la Drăghici, fiul lui Fărgău, şi de la Stoian, fratele lui Simul,
şi de la Tatul, fiul lui Cârstea, nepotul Moldoveanului, pentru 3 000 aspri, încă din
zilele lui Mihnea vodă, ocină hotărnicită şi aleasă, cum am văzut domnia mea şi
cartea lui Mihnea vodă, din anul 7086. Şi a tot stăpânit Badea logofăt două părŃi şi
nepoŃii lui, PravăŃ şi Barbul, o parte. Iar apoi, după moartea lor, a stăpânit-o
Dumitraşco căpitan, nepotul lui Barbul, peste tot.

29
 Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, Ştefan, ginerele Cârstinei
şi cu jupaniŃa lui, Rada, nepoata lui Badea logofăt, având cartea de cumpărare a lui
Mihnea vodă, cum este mai sus-scris, au venit înaintea domniei mele în marele
divan de s-au pârât de faŃă cu Dumitraşco căpitan, fiul lui ColŃea. Întru aceea, şi
domnia mea, însumi am cercetat şi am judecat după dreptate şi după legea lui
Dumnezeu, împreună cu toŃi cinstiŃii dregători ai domniei mele, şi am dat şi domnia
mea slugii domniei mele, Ştefan şi jupaniŃei lui, Rada, ca să stăpânească şi ei
2 părŃi şi Dumitraşco căpitan o parte, cum a stăpânit şi Badea logofăt, cu nepoŃii
lui, PravăŃ şi Barbul. Şi mai multă altă tulburare să nu fie între ei, pentru că a rămas
Dumitraşco căpitan de lege şi de judecată, dinaintea domniei mele din divan. Altfel
să nu fie.
Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban, jupan Preda
vornic, jupan Stroe mare logofăt, Bunea vistier, Pană spătar, Ghierghi mare clucer,
Chirca stolnic, Radul comis, Hrizea paharnic, Danciul postelnic. Şi ispravnic,
marele logofăt.
A scris D<umitru > l<ogofăt> B<oldiciu> în cetatea Bucureşti, ianuarie 12
zile şi de la Adam până acum la această scriere, cursul anilor, în anul 7163 <1655>.
Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io Costandin voievod <m.p.>

DANIC, Mitrop. ł. Rom., LXXIII/8.

Orig. slav, perg. (44 × 30), cu un sigiliu mijlociu timbrat; cu o trad. rom. modernă.

Reg., Venelin, Vlaho-Bolg, p. 333; Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 502; rez., Aricescu, Indice, I,
p. 27, nr. 331.

30 1655 (7163) ianuarie 13, Bucureşti

† MilostïeÓ BoÈïÓ, î› K›standin Íerban voevodï i gospodinß vßsoi

Zemli Á¨ggrrovlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïÓ povelhnïi gospodstva mi sl¨g¨
gospodstva mi, Stamatïe pexarnik, s¥nß MiloÎ logofet ›t Pßrߨ, vn¨k
Stoikicïi vistïær, i sßs s¥novi si, eliciÈe Bogß dast, ækoÈe da m¨ est selo
Bßlta ›t GorÈil sßs veçinïi i sßs vßs xodokom, ›t polÓ, ›t Ψma, ›t voda,
›t vinogradõ i ›t sedaliwe selov, koliko est bil drßÈal Stoika vistïær ›t
prez vßs xotarom, zaneÈe est togo selo Bßlta viÎe pis bil est pok¨pil ›t
Stoika vistïær ›t na Te›dosïe logofet ›t R¨da ewiÈe ›t pre dßnïi
pokoinago rodïtelÓ gospodstva mi, î› Íerban vodß. A potom, kßda est bil pre
d´nïi Gavrïil vodß, po sßmrßt Stoikßv vistïær, ›stal est vshx dhdïnove ego

30
po razloga vn¨kom s¨, MiloÎ logofet, baw¨ Stamatïev pexarnik, poçto radï
s¥ni ›t thlom ego nhst imal.
A poslh, kßda est bil pre d´ni AleÙandr¨ vodß îlïåÎ, po sßmrßt
Ȩpanicev Dokïev vistïirhsa Stoikßv vistïær, a selo Bßlta bil est poÎel tere
se s¨t sk¨poval za veçi<na>nïe sßs novci ›t na AleÙandr¨ vodß, da b¨dï kneqi.
Potom, kßda est bil pre d´ni Le›n vodß, a MiloÎ l›gofet ›n ne izveriÎe
så da est kneqi, nß est priÎel sßs veçinïi ›t Bßlta ¨ pr¨x na divan. Vß tom,
Le›n vodß gledax i s¨dix po prava i po zakona sßs vßs divanom i smotril est
kako ne est zakona da se sk¨povati veçinïi bolhrski ›t na gospodari, poneÈe bo
nhst bil selo gospodarsko, nß est bil selo bolhrsk¨, pok¨pen ›t Stoika
vistïær po negovi pravi aspri ›t na Te›dosïe logofet, kako est viÎe pis. I
bil est sveditelstvoval ¨ divan togda, pred Le›n vodß i Vlad¨l logofet
R¨dhn¨ i ¨ikom s¨, T¨dor¨ sl¨Èar R¨dhn¨, prodavatelnïi togo selo Bßlta, kako
est bil ix za dhdïnn¨. TaÈe, est ›stal selo Bßlta ›t zakona i ›t s¨Èdenïe
›t divan i ¨zhl est i kniga çto est bil imal za sk¨povanïe ›t r¨kami ix, da
est pakiÈe veçini MiloÎov logofet kako est bil veçini i na ¨ikom s¨, Stoika
vistïær, a n›vcïi çto est bil dal da b¨det vß niçtoÈe, poçto radï est xodil
sßs laskanïe da ¨tekaet za veçinanïe, kako vidhxom gospodstvo mi i kniga Le›n
vodß ›t ›stal, vß lhto #zr‹li. I ›t togda do ninh vßs bil veçini sßs dobro
mir.
A potom, kßda est bil ninh vß d´ni gospodstva mi, po sßmrßt MiloÎ
logofet, a veçinïi ›t Bßlta, ›ni pakiÈe est podigal pr¨x ækoÈe i na Le›n
vodß i prïidet pred gospodstva mi ¨ velikïi divan tere seprhÎe se za lic¨ sßs
Stamatïe pexarnik, s¥nß MiloÎ logofet, rek¨wï veçinïi kako se s¨t bil sk¨poval
›t na AleÙandr¨ vodß. A ¨ pred gospodstva mi, ¨ divan, svedïtelstvoval i
poçtennom¨ pravitelÓ gospodstva mi, Ȩpan Kirka vel stolnik i vn¨kom s¨,
Matei vtorïi p›stelnik, vn¨cïi Te›dosïe logofet R¨dhn¨, kako est bil togo
selo Bßlta ix i kako est bil prodal ded¨ im, T¨dosïe logofet, Stoikhi
vistïær. Vß tom i gospodstvo mi sßm gledax i s¨dix po prava i po zakona
BoÈïÓ, k¨pno sßs vsixmi poçtenimi praviteli gospodstva mi, i istenstvoval
est i gospodstvo mi kako xodil veçinïi vßs sßs lßÈ. TaÈe izvadixom
gospodstvo mi ›t divan sßs zla stramota ›t divan, ækoÈe po nhkoe lÓdïi zli
i sepernici i davaxom gospodstvo mi za gßrtan ¨ r¨ka Stamatïe pexarnik da s¨t
em¨ veçini za dhdin¨ [i vß ›xav, b]1ß vhk¨, kako est bil i na bawom s¨ i na
dhdom s¨. [I ›stal]1 veçinïi ›t divan ›t zakona i ›t s¨Èdenïe. I ne ›t
kogoÈdo nepokolhbimo, porizmo gospodstva mi.

31
 SeÈe i svedïteli postavixom gospodstvo mi: Ȩpan Gï›rma vel ban i
Ȩpan Preda vel dvornik, Ȩpan Stroe vel logofet, B¨nh vistïær, Pano spatar,
Gïergi kl¨çar, Kirka stolnik, Radõl komis, Xriza pexarnik, pan DançÓl vel
postelnik. I ispravnik Oõdrewi Nast¨rel vtorïi logofet.
Pis D<¨mitr¨> l<ogofet> B<oldïçÓ> ¨ B¨k¨rewi, mhseca genari g‹ï d´ni
i ›t Adama do ninh vß lhto #zr‹Ùg.
î› K›standin voev›da, milostïÓ BoÈïÓ, gospodin´.
î› K›standin v›ev›dß <m.p.>

† Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată łara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei
mele, Stamatie paharnic, fiul lui Miloş logofăt de la Pârâu, nepotul lui StoichiŃă
vistier, şi cu fiii lui, câŃi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie satul Balta din Jiul de Sus cu
vecinii şi cu tot venitul, din câmp, din pădure, din apă, din vie şi din siliştea satului,
cât a stăpânit Stoica vistier de peste tot hotarul, pentru că acel sat Balta, mai sus-scris
a fost cumpărat de Stoica vistier de la Teodosie logofăt din Ruda, încă din zilele
răposatului părinte al domniei mele, Io Şerban vodă. Iar apoi, când a fost în zilele
lui Gavriil vodă, după moartea lui Stoica vistier, au rămas toate dedinele lui pe
seama nepotului său, Miloş logofăt, tatăl lui Stamatie paharnic, pentru că fii din
trupul lui n-a avut.
Iar apoi, când a fost în zilele lui Alexandru vodă Ilieş, după moartea jupaniŃei
Dochia vistiereasa lui Stoica vistier, iar satul Balta a mers de s-a răscumpărat de
vecinie cu bani, de la Alexandru vodă, să fie cnezi. Apoi, când a fost în zilele lui
Leon vodă, iar Miloş logofăt el nu s-a învoit să fie cnezi, ci a venit cu vecinii din
Balta la pâră în divan. Întru aceea, Leon vodă a cercetat şi a judecat după dreptate
şi după lege cu tot divanul şi a socotit că nu este lege să se răscumpere vecinii
boiereşti de la domni, pentru că n-a fost sat domnesc, ci a fost sat boieresc,
cumpărat de Stoica vistier pe asprii săi drepŃi de la Teodosie logofăt, cum este mai
sus-scris. Şi au mărturisit în divan atunci, înaintea lui Leon vodă şi Vladul logofăt
Rudeanu şi unchiul său, Tudor sluger Rudeanu, vânzătorii acelui sat Balta, cum că
le-a fost lor de moştenire. Astfel, a rămas satul Balta de lege şi de judecată din
divan şi le-a luat din mâinile lor şi cartea de răscumpărare ce au avut, ca să fie
iarăşi vecini lui Miloş logofăt, cum au fost vecini şi unchiului său, Stoica vistier,
iar banii pe care i-au dat să fie întru nimica, deoarece au mers cu înşelăciune ca să
scape de vecinie, cum am văzut domnia mea şi cartea de rămas a lui Leon vodă, din
anul 7138. Şi de atunci până acum au tot fost vecini cu bună pace.
Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, după moartea lui Miloş
logofăt, vecinii din Balta, ei iarăşi au ridicat pâră ca şi la Leon vodă şi au venit
înaintea domniei mele la marele divan de s-au pârât de faŃă cu Stamatie paharnic,
fiul lui Miloş logofăt, zicând vecinii că s-au răscumpărat de la Alexandru vodă. Iar
înaintea domniei mele, în divan, a mărturisit şi cinstitul dregător al domniei mele,

32
jupan Chirca mare stolnic şi nepotul său, Matei al doilea postelnic, nepoŃii lui
Teodosie logofăt Rudeanu, că acel sat Balta a fost al lor şi că l-a vândut bunicul lor,
Teodosie logofăt, lui Stoica vistier. Întru aceea, şi domnia mea am cercetat şi am
judecat după dreptate şi după legea lui Dumnezeu, împreună cu toŃi cinstiŃii
dregători ai domniei mele şi am adeverit domnia mea că au umblat vecinii tot cu
minciună. Astfel, i-am scos domnia mea din divan cu rea ruşine, ca pe nişte oameni
răi şi duşmănoşi şi i-am dat domnia mea de grumaz în mâna lui Stamatie paharnic
să-i fie vecini de moştenire [şi de ohabă]1 în veci, cum au fost şi tatălui său şi
bunicului său. [Şi au rămas]1 vecinii din divan de lege şi de judecată. Şi de nimeni
neclintit, după porunca domniei mele.
Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban şi jupan Preda
mare vornic, jupan Stroe mare logofăt, Bunea vistier, Pană spătar, Ghierghi clucer,
Chirca stolnic, Radul comis, Hrizea paharnic, pan Danciul mare postelnic. Şi
ispravnic, Udrişte Năsturel al doilea logofăt.
A scris D<umitru > l<ogofăt> B<oldiciu> în Bucureşti, luna ianuarie 13 zile
şi de la Adam până acum, în anul 7163 <1655>.
Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io Costandin voievod <m.p.>

DANIC, Ep. Râmnic, XCIX/4.

Orig. slav, hârtie (41 × 28,5), cu un sigiliu mijlociu, timbrat; cu o trad. rom. de epocă.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 505; rez., Aricescu, Indice, I, p. 106; Ştefulescu, Strâmba,
p. 83–84; Idem, Gorjul ist. şi pit., p. 223; menŃ., Stoicescu, DicŃ. marilor dregători, p. 238, nota 2.
________________
1
Loc rupt în orig.

31 1655 (7163) ianuarie 15

† Adecă noi, 6 boiari carii am fostu luaŃi denaintea lu vodă pe răvaşă

dumneşti de satul Cârlomăneştii, ca să le căutăm pe 4 moşi care cum Ńine.
Deci noi am aflat pe Cojoc lipsă cu 43 de pogoane. Deci i-am dat în faŃa
Mânjăi, din viile céle bătrâne în jos, pogoane 10, şi pe lângă Valea lu Sină, 15, şi
din gardul lu Mociogan în jos, iar 15. Şi aşa am adevărat cu sufletele noastră.
Şi pentru credinŃa, pus-am şi degetele.
Pis popa Oancea.
Pis measeŃa ghenarie 15, vă leat 7163 <1655>.
Mihalcea. Radu. Dumitru. Larion. Nicoară. Tudoran.
Radul ot Seseani1.

33
 B.A.R., Doc. ist., LXXI/173.
Orig. rom., hârtie (19 × 21,5), pătat.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 508.

________________
1
Semnătură autografă.

32 1655 (7163) ianuarie 15, Bucureşti

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î› Kostandin Íerban voevodï i gospodinß vßsoi

Zemli Á¨grrovlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïÓ povelhnïi gospodstva mi
bolhrin gospodstva mi, Nek¨la klÓçer ›t Glogova i sßs s¥novi ego, eliciÈe
Bogß darovax, ækoÈe da est em¨ selo Gßrbovïi, ›t Gor ˇil, vßs selo, sßs vßs
xodokom i sßs vßsix veçinïi i ›t sedaliwe sel›v, ›t xotar do xotar¨, po
stari xotari i belhqi. I veçinïi, na ime: StançÓl Mïera sßs s¥novi si, po
ime: Andronïe, Vladõl, Preda i sßs s¥novïi ix, za ¨gi m‹i; i „prh, sßs s¥novïi
ego, Radõl i ÆnßÎ, i sßs s¥novïi im, za ¨gi l‹v; i Radõl, brat „prev, sßs
s¥novïi ego, za ¨gi ƒ‹ï; i Agapïe, sßs s¥n¨ si, Negre, <za> ¨gi v‹ï; i îvan i s¥ni
ego, <za> ¨gi v‹ï; ¡Órka i s¥ni ego, <za> ¨gi v‹ï; Stoika i s¥nß ego, Balaç,
<za> ¨gi v‹ï; Bßlan, sßs s¥novïi ego, za ¨gi kˆ; Stan, brat BalaçÓ, sßs s¥novïi
ego, <za> ¨gi v‹ï. ZaneÈe est sïi viÎe reçeni veçini bili s¨t vßs lÓdïi kneqi
nad dhdïne ix ›t Gßrbovi i ›t Sßrdßnewï ›t naipreÈde vrhme. A potom,
kßda est bil pre dßnïi pokoinago Matei vodß, lht #z‹r[...]1, a ›ni xodil e[st]2
da se pr[h]daet2 veçini vß ina strana, na proçi bolhri.
Vß tom, bolhrin gospodstva mi, Nek¨la prßkßlab¨l Glogovhn¨l, ako
›bshtil i prifatil est za vestïÓ, s¨wï ›n naÓ poloven da ga pok¨pil, imhw¨
i ›n dhdïn¨ ¨ tam, ¨ Grßbovi, ›t nad Èitelnica ego, nhst izveril da vßnid¨t
dr¨qi straneni tam, nß est bil pok¨pil ›n sïi viÎe reçeni veçi<ni>, ›baçe
n¨vcïi nhst bil ¨fatil da i davaet vsix togda.
A potom, kßda est bil ninh, vß dßni gospodstva mi, awe podaroval me
est Gospod´ Bogß sßs gospodstvïa na stol i na dhdïna pokoinag› rodïtelÓ
gospodstva mi, î› Íerban voevodß, a sïi viÎe reçeni veçini ›t Gßrbovi, ›ni
prïidet ¨ pr¨x pred gospodstva mi, ¨ divan, ækoÈe da ga povratil est n›vcïi
Nek¨lev prßkßlab nazad, da b¨det pakiÈe kneqi, i stoal za lic¨. Vß tom,
gospodstvo mi sßm gledax i s¨dix, po prava i po zak›na BoÈïÓ, k¨pno sßs
vßsixmi poçtenimï praviteli gospodstva mi i vßspraÎaxom gospodstvo mi po

34
veçini: pritesneni s¨t ›t bolhrin gospodstva mi, Nek¨la klÓçer, ili
prodavatili ›t dobrovolh im bitï em¨ veçini? A ›ni sami, sßs ¨stami ix,
svedïtelstvoval kako se s¨t bil prodaval ›t dobrovolh im, tßçÓ est bil ›stal
da ix davaet novcï. Tem radï, postavixom gospodstvo mi abïe tere davaet vßsix
novcïi ›t plßn, kolici nhst bil daval. I ›stal est veçinïi ›t zakona i ›t
s¨Èdenïe, biti bolhrin gospodstva mi, Nek¨lev klÓçer, pakiÈe veçini, sßs
svaka dhdïna ix ›t Grßbovi i ›t Sßrdßnewi, kako se s¨t bil prodaval ›t
naÓpreÈde vrhme i kako vidhxom gospodstvo mi i zapis ›t r¨kami ix ›t
prodanïe, da s¨t em¨ veçini za dhdïn¨ i vß ›xaba, s¥novim i vn¨kom i
prhvn¨çet›m, vß vhk¨. I ne ›t kogoÈdo nepokolhbimo, porizmo gospodstva
mi.
SeÈe i svedïteli postavix gospodstvo mi: Ȩpan Gï›rma ban, Ȩpan Preda
vornik, Ȩpan Str›e vel logofet, B¨nh vistïer, Pana spatar, Gïergi klÓçer,
Kirka stolnik, Radõl k›mis, Xriza pexarnik, DançÓl vel [p]2›stelnik. I
ispravnik, vel l›g›fet.
Pis D<¨mitr¨> l<ogofet> B<oldïçÓ>, ¨ grad¨ B¨k¨rewi, meseca genarïe
d´ni e‹ï, i ›t Adama d› n¥bh, vß lht #zr‹Ùg.
† î› K›standin v›ev›da, milostïÓ BoÈïeÓ, gospodinß.
î› K›standin v›ev›da <m.p.>
Proçitenno mnoÓ, vtori logofet.

† Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată łara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei
mele, Necula clucer din Glogova şi cu fiii lui, câŃi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie
satul Gârbovi, din Jiul de Sus, tot satul, cu tot venitul şi cu toŃi vecinii şi din siliştea
satului, din hotar până în hotar, pe hotare şi semne. Şi vecinii, anume: Stanciul
Miera cu fiii săi, anume: Andronie, Vladul, Preda şi cu fiii lor, pentru 48 ughi; şi
Oprea cu fiii lui, Radul şi Ionăş şi cu fiii lor, pentru 32 ughi; şi Radul, fratele lui
Oprea, cu fiii lui, pentru 19 ughi: şi Agapie cu fiul său, Negre, <pentru> 12 ughi; şi
Ivan şi fiii lui, <pentru> 12 ughi; Giurca şi fiii lui, <pentru> 12 ughi; Stoica şi fiul
lui, Balaci, <pentru> 12 ughi; Bălan cu fiii lui, pentru 20 ughi; Stan, fratele lui
Balaci, cu fiii lui, <pentru> 12 ughi. Pentru că aceşti mai sus-zişi vecini au fost
oameni cnezi peste dedinele lor din Gârbovi şi din Sărdăneşti de mai înainte vreme.
Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Matei vodă, anul 71 […]1, iar ei [au]2
umblat ca să se vândă rumâni în altă parte, la alŃi boieri.
Întru aceasta, boierul domniei mele, Necula pârcălabul Glogoveanu, dacă a
aflat şi a prins de veste, fiind el mai volnic ca să cumpere, având şi el moşie acolo,
în Gârbovi, de la soŃia sa, nu a îngăduit să intre alŃii străini acolo, ci a cumpărat el
acei mai sus-zişi vecini, însă banii nu a apucat să-i dea toŃi atunci.

35
 Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, dacă m-a dăruit Domnul
Dumnezeu cu domnia în scaunul şi în moşia răposatului părintele domniei mele,
Io Şerban voievod, iar aceşti mai sus-zişi vecini din Gârbovi, ei au venit cu pâră
înaintea domniei mele, în divan, ca să întoarcă banii lui Necula pârcălab înapoi, să
fie iarăşi cnezi, şi au stat de faŃă. Atunci, domnia mea însumi am cercetat şi am
judecat, pe dreptate şi pe legea lui Dumnezeu, împreună cu toŃi cinstiŃii dregători ai
domniei mele şi am întrebat domnia mea pe vecini: au fost cotropiŃi de boierul
domniei mele, Necula clucer, sau s-au vândut de bunăvoia lor, ca să-i fie vecini?
Iar ei înşişi, cu gurile lor, au mărturisit cum s-au vândut de bunăvoia lor, numai au
lăsat să le dea banii. Pentru aceea, am pus domnia mea ca să le dea toŃi banii deplin,
câŃi nu s-au dat. Şi au rămas vecinii de lege şi de judecată, fiind boierului domniei
mele, Necula clucer, iarăşi vecini, cu toată dedina lor din Gârbovi şi din Sărdăneşti,
cum s-au vândut de mai înainte vreme şi cum am văzut domnia mea şi zapis de la
mâinile lor, de vânzare, ca să-i fie vecini de dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoŃilor şi
strănepoŃilor, în veac. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma ban, jupan Preda
vornic, jupan Stroe mare logofăt, Bunea vistier, Pană spătar, Ghierghi clucer,
Chirca stolnic, Radul comis, Hrizea paharnic, Danciul mare postelnic. Şi ispravnic,
marele logofăt.
A scris D<umitru > l<ogofăt> B<oldiciu>, în cetatea Bucureşti, luna ianuarie
15 zile, şi de la Adam până acum, în anul 7163 <1655>.
† Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io Costandin voievod <m.p.>
Citit de mine, al doilea logofăt.

B.A.R., Doc. ist., CCLXXVII/42.

Orig. slav, hârtie (42,5 × 29), cu un sigiliu mijlociu, timbrat.
Copie rom., Muz. Olteniei, Col. de documente, I/6 220.

EDIłII: Dinculescu, Doc. colecŃia Mişu Săuleascu, p. 239–240; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII,
nr. 506; rez., AchiziŃii Noi, I, nr. 1 929.
________________
1
Loc alb în orig.
2
Loc rupt în orig.

33 1655 (7163) ianuarie 15, Bucureşti

† î› Konstantin Íerban voevod´ Boıïêü blagodatïü naçalnik i gospodarß

vßseå Zemli Á¨ggrovlaxïiskïå1.

36
 Déca de vréme ce acel dentâi creştinul şî sfântul împăr[atul, ma]2rele
Costandin tocmi şî aşăză ca toate casele lui Dumnezeu, adecă sfintele mănăstiri şî
besérici să aibă oraşă şi sate şi alte [m]2ulte venituri slobode şi iertate de toată
slujba şi dajdea împărătească şi să fie numai de ascultarea şi slujba acelor
bi[serici]2 care de tot neamul şi semenŃiia lui era păgânul şi închinători de idoli.
Iară déca conoscu adeverinŃa şi se dăzbrăcă de omul cel viechiu, adecă de
robiia călcării poruncilor lui Dumnezeu care învăŃiia în lume, pentru păcatul lui
Adam, omul cel dântâi, şi să îmbrăcă în omul cel nou, adecă întru ascultarea şi
umplérea poruncilor lui Dumnezeu şi se curăŃi de toată strécăciunea trupească şi
suflétească cu voia sfântului botezu.
Şi apoi, după dinsul, câŃi împăraŃi, crai şi domni au fost, şi măcar deşi era de
curund, şi noi cunoscători de Dumnezeu şi de adevericiune, iar tot nu strica, nici
micşora tocmélele şi aşăzământurile care acest mare şi sfântu şi de pururea pomenit
împărat făcu. Ce încă mai tare şi mai cu caldă credinŃă unul decât altul să îndemna
şi se nevoia, de le întăriia şi le înnoia şi deci câte îi îndura Duhul cel Sfântu al
milosteni<i>i, ei încă şi-i mai adăogea, precum vedem că ne încredinŃează
scripturile, cărŃile celor de atunce.
Dar încă noao, o prea iubiŃii miei fraŃi şi domni carii vă va alége Domnul
Dumnezeu în urma noastră a fi stăpâni şi biruitori acestui cinstit scaun şi cârmaci
aceştii Ńări pravoslavnică, carii nu sântem noi nice de curând începuŃi a conoaşte ce
easte Dumnezeu şi adeverinŃa, ce tocma den bătrânul neam ne-am deprinsu şi am
învăŃat a lăuda şi a cinsti pre Unul în TroiŃă, Dumnezeu.
Carele au făcut toate numai cu cuvântul, şi lui ne închinăm, că toate cu dinsul
şi de dânsul sé-au zidit şi ale lui case şi lăcaşuri ni se cade a le înălŃa şi a le
întemeia măcar oriunde se-ar afla, cinstindu şi luându în seamă aşăzământurile şi
tocmelele altor răposaŃi şi bătrâni domni carii au fost înaintea noastră acestea şi
altele ca acestea socotind şi cugetând şi domniia mea, văzuiu că oricâte am luat de
la Dumnezeu, toate î[mpru]3mut ni le-au dat, după cuvântul fericitului [Ioan cel cu
Gura de Auru, şi iată cu cât am luatu de la]4 Dumnezeu, cinste mai mare, cu atâta şi
noi [mai mult sântem datori sfinŃi<i>i sale unile ca acestea so]4cotindă-le domniia
mea, adu[su]4-mi amé[n]4te de cuvântul Domnului nostru Isus Hristos, carele zice:
„daŃi şi vă se va da voao”, şi dăruiiu acest cinstit hrisov al domniei mele, sfintei şi
dumnezieştii mănăstiri ce să cheamă Vieroş, unde easte hramul Vßvedenïå vß
cßrskov Prhçist¥ Vladiçice naÎeå Bogorodic´ i prisn›dhv¥ Marïi5 şi părintelui
egumenului ieromonah chir6 Nifon şi tuturor călugărilor câŃi să vor afla lăcuitori
într-acea sfântă mănăstire, ca să fie sfintei mănăstiri toŃi colibaşii de lângă
mănăstire iertaŃi şi slobozi de bir, de taler, de miiare cu ceară, de găleata cu fânu,
de birul sulugiului, de cai de olac, de podvoade, de mertice, de dijmăritu, de oierit,
de seamă şi de alte dăjdi şi măncături câte vor fi preste an în Ńara domni<i>i méle,
nice de unile val sau băntuială să n-aibă, ce numai să aibă a sluji sfintei mănăstiri
ori la ce trebuinŃă.

37
 Şi iar să fie sfintei mănăstiri Vierăşul satul Vierăşul de pre Valea Mare în
pace şi iertat dă oierit şi de dijmărit de cătră domnie, ce să aibă a da acéste dăjdi şi
zeciuiale sfintei mănăstiri, pentru că acest sat, Vierăşul, fost-au mai denainte acéste
dăjdi şi zeciuiale domneşti, dându-le.
Iar sfânta mănăstire Vierăşul, încă au avut milă de la vama de la Rucăru, pre
an câte ughi 25, care milă au fost dată şi întărită încă mai denainte vréme de
răposatul Alixandru vodă cel Mare, feciorul Mircei vodă, cum am văzut domniia
mea şi hrisovul domniei lui pre acea milă, cându au fost cursul anilor leat 7083.
Iar apoi, răposatul Matei vodă au tocmit să fie acea milă de la acea vamă de
la Rucăr iar pre seama domniei şi au dat milă pentru milă oieritul şi dijmăriia de la
satul Vierăşul, să fie al<e> mănăstirii, cum am văzut domniia mea şi al domni<i>i
sale hrisov la sfânta mănăstire şi întărit cu mare blestem pentru această zeciuiale.
Şi iar să fie sfintei mănăstiri ce easte mai sus-zisă, mertic de sare de la Ocna
cea Mare, bolovani mari 150, care mertic easte dat şi adaos la sfânta mănăstire de
alŃi bătrâni şi răposaŃi domni, şi tot l-au avut sfânta mănăstire şi l-au luat deplin şi
cu bună pace la toŃi domnii până acum, în zilele domni<i>i méle.
Drept acéea şi domniia mea, încă am întărit cu acest cinstit hrisovu al
domniei méle, ca să fie sfintei mănăstiri acéste mile ce fură mai sus-zise, toate,
stătătoare şi necletite în veac.
Aşăjdere, rog şi pre dumneavoastră, iubiŃii miei fraŃi şi domni carii veŃi fi de
Dumnezeu dăruiŃi a fi în urma noastră biruitori scaunului łării Rumâneşti, să aveŃi
a cinsti şi a socoti şi întări acest hrisov al domniei méle ca şi ale dumneavoastră
scrisoari şi tocméle, să fie în urma dumneavoastră cinstite şi socotite şi în seamă
luate şi să fie şi dumneavoastră ctitorie vécinică şi să auziŃi în zioa cea mare a
judecăŃii glasul şi cuvântul Domnului cel de bucurie zicându-vă: „veniŃi,
blagosloviŃii Tatălui mieu, de moşteniŃi împărăŃiia ceriului, carea easte gătită voao
denceputul lumii. Iar carele va socoti a strica şi a călca această tocmeală şi
pomeană a domniei mele, unul ca acela să fie supt blestem, proclet şi anathima şi
lăcuinŃa lui să fie cu Iuda şi cu Ariia la un loc şi la acea zi înfricoşată a judecăŃii să
auză glasul Domnului cu amar şi cu jale groaznică, zicându-i: „pasă şi tă du de la
mine, blestemate, în focul cel de véci şi în Tartarul cel rece şi fără de fund, de
lăcuiaşte acolo cu diiavolul şi cu slugile lui, în veci, amin!”
SeÈe ubo i svheditelïe postavili gospodstvo mi: Ȩpan Gï›rma velikii
ban Kralovskii i Ȩpan Preda Brßnkovhn¨l vel dvornik i Ȩpan Stroe vel
l›g›fet i Ȩpan B¨nh vel vistiær i Ȩpan Paanß vel spatar i Ȩpan Gerge
Bßlhn¨l vel kl¨çer i Ȩpan Kirka vel stolnik i Ȩpan Rad¨l Mixalçh vel
komis i Ȩpan Xriza vel pexarnik i Ȩpan îvstratïe vel postelnik i Ȩpan
Dr´giç vel sl¨ıer. I ispravnik, Udriwe N´sturel vtori logof´t.
I napisax az, Gerge gramatik, v´ nastol grad¨ B¨k¨rewi.
Pisax mhseca genarïe eïÕ d´ni, i ›t Adama do ninh teçenïå lhtom vß
lht#zr‹Ùg7 <1655>.

38
 DANIC, M-rea Vieroş, XXI/1.
Orig. rom., perg. (52 × 40), pătat, şters, în frontispiciu, pe centru, într-un medalion de culoare
albastră se află stema łării Româneşti: vulturul cruciat în lichid de aur, cu zborul deschis, însoŃit în
partea superioară la dreapta, de soare şi în stânga de semilună, iar la dextra şi la senestra are două
ornamente florale, iniŃiala ornată în lichid de aur, conŃinând o scenă cu un bărbat omorând balaurul.
(Vezi planşa 1). Descrierea stemei, apud Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 507. Uciderea balaurului trimite
la dezbrăcarea lui Constantin cel Mare de „omul cel vechi” aflat în robia călcării poruncilor divine şi
„îmbrăcarea” sa în „omul cel nou” supus Domnului şi curăŃit prin botez de toată stricăciunea. Interpretarea
scenei, apud Olar, ÎnŃelepciuni străine, în curs de apariŃie.
Copii, ibid.: II/7; mss. 479, f. 11v–12v; 710, f. 611–612v.

Foto, Olar, ÎnŃelepciuni străine, în curs de apariŃie; Cat. ł. Rom., vol. VIII, coperta I; reg.,
Ibid., nr. 507.
________________
1
„Io Constantin Şerban voievod, cu mila lui Dumnezeu cinstit cârmuitor şi domn a toată łara
Ungrovlahiei”.
2
Loc şters în orig.
3
Loc rupt în orig.
4
Loc aflat la îndoitura pergamentului, şters, ilizibil, completat după copie.
5
„Intrarea în Biserică a Preacinstitei Stăpânei noastre Născătoare de Dumnezeu şi Pururea
Fecioara Maria”.
6
κνρ.
7
„Iată dar şi martori am pus domnia mea: Ghiorma mare ban al Craiovei şi jupan Preda
Brâncoveanul mare vornic şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi jupan Pană mare
spătar şi jupan Gheorghe Băleanul mare clucer şi jupan Chirca mare stolnic şi jupan Radul Mihalcea
mare comis şi jupan Hrizea mare paharnic şi jupan Istratie mare postelnic şi jupan Drăghici mare
sluger. Şi ispravnic, Udrişte Năsturel al doilea logofăt. Şi am scris eu, Gheorghe grămătic, în cetatea
de scaun Bucureşti. Scris în luna ianuarie 15 zile, şi de la Adam trecerea anilor 7163”.

34 1655 (7163) ianuarie 16, Bucureşti

Cu mila lui Dumnezeu eu, Costandin Şărban voievod şi domn a toată łara
Rumânească, dat-am domniia mea această poruncă a domni<i>i méle sfintei şi
dumnezăieştii mănăstiri ce să cheamă Căluiu, unde easte hramul Sfântului Nicolae,
şi părintelui egumenului Nichifor şi tuturor călugărilor câŃi lăcuiesc într-acest sfânt
lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri satul Cioroiul den judeŃul Jâiului de Jos, tot satul,
cu tot hotarul şi cu toŃi rumânii şi cu tot venitul, du preste tot hotarul, pre bătrâne
hotară şi sémne.
Însă să să ştie du preste tot satul Cioroiul să Ńie sfânta mănăstire Căluiu a
Buzeştilor doaă părŃi cu rumânii şi cu tot venitul, iar sfânta Episcopie de la Râmnic
să Ńie o parte, a treia parte, pentru că acest sat Cioroiul şi cu rumânii, el au fost de
moştenire a lui Miroslav vistier din Râhova şi al Necolcii postelnic den Vlădeni,
încă mai denainte vréme.
Iar după aceea, cându au fost în zilele răposatului Pătru voievod, feciorul lui
Pătraşco voievod, şi în zilele răposatului Mihai voievod, iar Radul clucer Buzescul,

39
ei au fost cumpăratu acest Cioroiul cu rumâni şi cu tot venitul de la Miroslav vistier
din Râhova şi de la jupâneasa Calea şi de la Cânea postelnic den Vlădeni drept [...]1
cu cărŃi domneşti de cumpărătoare şi de schimbu cu alte sate. Iar după
cumpărătoare, au fost datu şi au fost miluitu Radu clucer Buzescul acestu sat,
Cioroiul, cu tot venitul şi cu rumâni la sfânta mănăstire, la Călui, la Sfete Nicolae,
pentru pomana şi pentru sufletul lui şi al părinŃilor lui, ca să fie sfintei mănăstiri de
moştenire şi de întărire şi ctitorilor vecinică pomenire.
Şi de atunci încoace au stăpânit sfânta mănăstire Căluiul acest sat, Cioroiul,
cu rumânii şi cu tot venitul cu bună pace, fără de nicio gâlciavă. Iar după aceea,
cându au fost în zilele răposatului Radului voievod Mihnea, după moarte Radului
cliucer Buzescul, iar Dumitru rumânul den Cioroi cu ceilalŃi rumâni, ei au fost
rădicat pâră, zicându cum au fost răscumpăraŃi de rumânie de la Necolu den
Vlădeni drept 20 000 de aspri şi s-au pârât de faŃă cu egumenul Ierimie de la sfânta
mănăstire de la Călui.
Într-aceea, răposatul Radul voievod, domnia lui au căutatu şi au judecatu pre
dreptate şi pre lége, dimpreună cu toŃi cinstiŃii dregătorii domni<i>i lui şi au văzut
domnia lui şi au cetit şi cartea lui Pătru voievod, feciorul lui Pătraşco voievod la
anii 7093 şi cartea răposatului Mihai voievod, leat 7102, de cumpărătoare şi de
schimbu cu Miroslav vistier şi cu Nedee postelnic cu alte moşii pentru satul
Cioroiul şi iar hrisovul răposatului Mihai voievod pre satul Cioroiul şi preste toate
moşiile sfintei mănăstiri Căluiul, şi au dovedit domnia lui cum că au fost rumâni
Buzeştilor, apucaŃi în Legătura lui Mihai voievod pe locul şi pe moşia Buzeştilor în
Cioroi. Deci au rămas Dumitru şi cu ceilalŃi rumâni de lege şi de judecată denaintea
răposatului Radului voievod din divan şi au işât cu re ruşâne, ca nişte oameni răi şi
ficleni. Şi de atunci încoace, tot au fost rumâni sfintei mănăstiri Căluiului cu bună
pace, precum au văzut domnia lui şi cartea răposatului Radului voievod Mihnea de
pâră şi de rămasu la anii 7122.
Iar după aceea, când au fost în zilele răposatului Matei voievod, iar rumânii
din Cioroi nici pre aceea nu s-au lăsat, ei iar au rădicat pâră cu o carte a lui Pătru
voievod, ficiorul Mircii voievod, re şi mincinoasă, zicându cum că au fost toŃi
oameni judeci pă moştenirea lor şi cum că i-au fost apucat şi legătura lui Mihai
voievod pre moşie lor şi nu sântu rumâni Buzeştilor. Şi s-au făcut rumânii trei cete
şi au luat 3 legi, tot câte 12 megiaşi jurători pre răvaşă domneşti, de au jurat
strâmb, cu şutulire de către sfânta mănăstire Căluiul, precum că au fost pre moşie
lor şi cum că i-au fost apucatu Legătura lui Mihai pre moşia lor, ca să scape de
rumânie de către sfânta mănăstire cu minciuni. Într-aceea, egumenul Ioan şi cu
ceilalŃi fraŃi de la sfânta mănăstire Căluiul, deca au văzut atâta strâmbătate, cum că
au jurat rumânii din Cioroi strâmb, fără dreptate şi au ştiut cum au fost moşia
Cioroiului şi locul sfintei mănăstiri, cumpăratu de la Radul clucer Buzescul şi
schimbat cu cărŃi domneşti, precum s-au scris mai sus, de la Miroslav vistier den
Râhova şi de la Necolce postelnic den Vlădeni, au venit înaintea răposatului Matei
voievod, în divan, de s-au pârât de faŃă cu rumânii din Cioroi, anume: Stretco şi

40
Pătru şi cu toŃi cetaşâi lor şi Strechiană şi cu ceataşâii lui şi cu ceilalŃi rumâni, toŃi.
Şi au luat egumenul Ioanu, denainte domnului den divan, lege preste toată lége
rumânilor din Cioroi, 24 de boieri jurători, anume: din Poiana, Barbul ce au fost
mare ban, şi den Fărcaş, Radul căpitan, feciorul popii Stoica şi din Şătoae, Mihartu
stolnic şi din Pârâiani, Danciul logofăt şi din Belcinu, Vlădislav postelnic şi din
Breastă, Balica postelnic şi din Pleşoi, Drăghici postelnic şi din FratoştiŃă, Barbul
clucer şi din Pade, Barbul feciorul Stanciului postelnic şi din Gaia, Vlaicu şi din
PuŃuri, Drăgoi şi den Desa, Gavril păharnic feciorul Radului logofăt şi dă
Dobrosloveni, Stanciul şi den Roşâiani, Preda şi den Popânzăleşti, Itov<o>e şi din
Padea, Amza şi din RădeştiŃă, Dumitraşco şi den Fălcoi, Pătru şi Pătru, feciorul lui
Brâncă şi iar Pătru, feciorul lui Novac şi din Vâlcăneşti, Stănilă şi din Belcinu,
Stepci şi den Bârha, Giurca şi den Băileşti, Corne căpitan.
Deci cându2 au fost la zi şi la soroc, iar egumenul Ioan de la Călui el au venit
la curte, la Târgovişte, cu lege dăplin şi au şăzutu boierii toŃi împreună trei zile
dăplinu la casa jupânului Barbului banului şi au luatu legătura toată, pre amănuntul,
şi au socotit în toate chipurile, pă cărŃi, şi au aflat cu sufletele lor cum că o au fost
apucat Legătura lui Mihai vodă pe toŃi rumânii din Cioroi tot pe locul şi pe moşie
Buzeştilor.
Deci au miersu lege şi boieri, toŃi dăplin, înainte lui Matei voievod, în divan,
cu cinstitu dregătorul domni<i>i lui, jupân Necoară marele portar, la sfânta biserică
a lui Neagoe den Zlătari de i-au jurat jupân Nicoară portar toŃi câte unul, cu mâinile
pre sfânta Evanghelie, precum că au fost ai sfintei mănăstiri ai Căluiului, rumâni
apucaŃi de Legătura lui Mihai voievod pre moşie mănăstirii din Cioroi, însă pă
doao cete dă rumâni.
Iar după aceea, când au fost acum, în zilele domni<i>i méle, au venit popa
Stoica cu cetaşâi lui înainte domni<i>i méle în marele divan de s-au jăluit, zicând
cum că acei 24 boieri n-au jurat pe ceata lui, ci au jurat numai pă parte lui Stretco şi
pe cetaşâii lui Străchiian iar pe parte popei Stoicăi n-au jurat; şi încă au mărturisit
şi boierii jurătorii înainte domni<i>i méle cum că au jurat numai pre doaoă cete de
rumâni, iar pre ceata popii Stoicăi n-au jurat.
Într-o aceea, domnia mea am căutat şi am judecat pre dreptate şi pre lege lui
Dumnezeu, împreună cu toŃi cinstiŃii dregători ai domni<i>i méle, şi am dat
domnia mea, sfintei mănăstiri Căluiul, ca să Ńie numai pre acele doao părŃi de
rumâni ce s-au scris mai sus, cu bună pace, iar popa Stoica cu cetaşâi lui să fie în
pace dă rumânie, numai capetele lor, fără de moşie.
Şi încă jurând boieri preste lege rumânilor, au trimis Matei voievod de au
prădat pe jurătorii rumânilor, de au luat tot de om câte 6 boi gloabă.
Iar după aceea, aceste 2 cete de rumâni ce ei au fost mers la Matei vodă de au
mărturisit, cu gurile lor, cum că au apucat Legătura lui Mihai vodă şi pă ceata popii
Stoicăi pe moşâia mănăstirii Căluiul a Buzeştilor, ca să fie şi ei rumâni mănăstirii,
precum am văzut domnia mea scris şi în cartea lui Matei voievod. Iar dacă au
mărturisit boierii naintea domni<i>i méle cum că n-au jurat pe ceata popii Stoicăi,

41
însumi m-am milostivit domnia mea de am iertat numai capetele lor fără moşie, ca
să fie în pace de rumânie. Drept aceea, am dat domnia mea sfintei mănăstiri
Căluiului a Buzeştilor aceste doao cete de rumâni ci s-au scris mai sus, ca să fie
sfintei mănăstiri rumâni de moştenire iar călugărilor întru hrană şi ctitorilor
vecinică pomenire.
Că iată, şi mărturii am pus domnia mea: jupan Gheorma vel ban, Preda vel
vornic, Stroe vel logofăt, Bune vel vistier i Pană vel spătar i Gheorghe vel clucer,
Danciul vel postelnic, Chirca stolnic, Radul vel comis, Hrize vel păharnic, Drăgoi
vel sluger, Necola vel pitar. Şi ispravnic, Preda logofăt.
S-au scris în Bucureşti, ghenarie 16 dni, leat 7163 <1655>.

DANIC, Ms. 722, f. 213r–215r.

Copie rom.
Altă copie, ibid., M-rea Căluiu XIII/9.

EDIłII: Nicolăescu-Plopşor, Monografia, p. 83–88, nr. 11; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII,
nr. 511; Grecianu, Genealogiile, I, p. 80 şi II, 417; menŃ., Stoicescu, DicŃ. marilor dregători, p. 218.
________________
1
Loc şters în text.
2
kßnt¨.

35 1655 (7163) ianuarie 16, Bucureşti

† MilosñïeÓ BoÈïêÓ, î› Kosñandin Í´rban voevodï i gospodinß vßsoi

Zemli Á¨ggrrovlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïi povelhnïe gospodstva mi
bolhrin¨ gospodstva mi PßtraÎko pßrkßlab, s¥n´ B´rkan stolnik ›t B¨kÎeni
›t s¨dstvo Dßmbovica i sßs s¥novi ego, eliceıi Bogß darovax1, ca să-i fie lui
toată partea lui de ocină den sat den Stănăslăveşti ot sudstvo Olt şi cu toŃi rumânii
şi cu venitul, den câmp, den pădure şi den apă, şi de şăzutul satului, de peste tot
hotarul den Stănăslăveşti, de sus şi din cei de jos.
Şi rumânii încă să să ştie pre nume: Oancea i sßs bratom i Albul i sßs
sßnovim i Stoica i Oprea i Duma i Dobrin, feciorii lui Iacov i Lupul şi cu frate-său,
Şărban şi cu feciorii lor i Radul cu feciorii lui i Stoica cu feciorii lui i Mâinea cu
feciorii lui, feciorii Andreicului, nepoŃii Dumei i Preda cu feciorii lui, feciorul
BărbuŃei, nepotul lu Dobrin i Iacov snă popa Bratul i Oprea Ciuplea snă Neagoe i
Stan feciorul lui Neagoe i Stanciul feciori lui i Stoian cu feciorii lui i Vlaicul
Tabacul cu feciorii lui i Stan Graur cu feciorii lui i Stoica Îndrele cu feciorii lui i
Bădică snă Mircei cu feciori-şi, FrăŃilă cu feciorii lui şi Mircea cu feciorii lui i
Bădilă cu feciorii lui, feciorii lu Bădilă, nepoŃii Mircii i Stoica cu feciorii lui.

42
 Şi rumânii din Stănăslăveştii de Jos încă să să ştie pre nume: Stoian cu
feciorii lui i Ilie cu feciorii lui şi frate-său, Badul, cu feciori lui i Dragomir snă
Mihăilă Drălgului i Badea Burdeanul snă Ion cu feciorii lui i Mănăilă Buriu şi
Stanciul cu feciorii lui, feciorii lu Lămoiu, nepotul Badului i Pădure cu feciorii lui,
feciorul lui FrăŃilă.
Pentru că aceşti oameni ce scriu mai sus, fost-au toŃi oameni megiiaşi cu
ocinele lor den Stănăslăveşti şi apoi ei, de bunăvoie lor, au mers la Bârcan stolnic,
tatăl lui Pătraşco pârcălab, de s-au vândut rumâni şi cu părŃile lor de ocină, încă din
zilele răposatului părintelui domni<i>i méle Şărban voievod; şi au luat bani cine-şi
pre capu lui şi pre partea lui de ocină. Şi tot i-au Ńinut Bârcan stolnic cu pace până
în zilele Radului vodă, iar după ce au tăiat Radu vodă pre Bârcan stolnic, tatăl lui
Pătraşco pârcălabu, fost-au miluit Radul vodă pre Buzdugan căpitan cu satul
Stănăslăveştii. Şi apoi rumânii s-au răscumpărat de la el, de la Buzdugan căpitan.
Şi după ce au venit Alecxandru vodă în domnia dintâi, fost-au miluit pre
boiarinul dumni<i>i méle, Pătraşco pârcălab, cu toate moşiile şi satele şi rumânii
care au fost ai tătâne-său, lu Bârcan stolnicu; fostu-i-au dat şi satul Stănăslăveşti şi
cu rumânii, iar rumânii să-şi ia bani <de> unde i-au dat. Şi de atunci încoaci, tot
i-au Ńinut cu bună pace, până în zilele domni<i>i méle.
Iar după aceéa, cându au fost acum, în zilele domni<i>i méle, iar satul
Stănăslăveştii s-au sculat cu pâră şi au venit naintea dumniei méle, în divan, de faŃă
cu Pătraşco pârcălab, şi aşa pârâia rumânii den Stănăslăveşti, zicând şi pârând cum
nu sântu rumâni, nici s-au vândut, ce numai ce ş-au vândut numai părŃile lor de
moşie.
Deci într-acéea, dumnia mea am căutat şi am judecat cu tot divanul
domni<i>i méle şi am dat dumnia mea rumânilor lége Ńărăi 12 megiiaşi pre răvaşă
domneşti, ca să jure cum nu sânt rumâni, nici i-au Ńinut Bârcan stolnicu până ce au
fost el viu, nici s-au răscumpărat de la Buzdugan căpitan. Deci când au fost la zi şi
la soroc, ei ş-au strânsu lége deplin şi au jurat strâmbu.
Deci într-acéea, boiarinul domni<i>i méle, Pătraşco pârcălabu, el décă au
văzut aşa, nu s-au suferit, ce au venit naintea dumni<i>i méle, în divan, dempreună
cu rumânii, de au luat lége peste lége<a> rumânilor 24 de boiari jurători, anume: ot
Izvor, Tudor cliucer i ot Măneşti, Barbul postelnic i ot Pătroaia, Mihai postelnic i
ot Comana, Badea căpitan i ot Mihăieşti, Drăghici căpitan i ot Nucet, Badea
căpitan, ot Păuleşti, Mogoş căpitan i ot Vizureşti, Léca slujer i ot Titu, Stoica slujer
i ot Doiceşti, ColŃea vornic i ot Roteşti, Costandin chiurciubeşa i ot Corneşti,
Mihalcea vornic i ot Brezoie, Radul comis i Dragomir pitarul snă Ventilă vătaf ot
tam i ot ConŃeşti, Cârstea iuzbaşa i ot Stănceştii, Pană2 peharnic i ot Bucşani, Preda
căpitan, în locul lui Dârjan iuzbaşa ot Călugăréni, i ot Belce, Vădislav cliucer în
locul lui Giurgiu din Puturoasa, i ot Băloteşti, Cânda postelnic în locul lu Gherghe
ot Negréni i Ventilă iuzbaşa în locul lui Mihăilă de Urluieşti, i ot PeriiaŃi, Radul
Căbia, în locul văru-său, Albului ot tam, i ot Piteşti, Duminică iuzbaşa în locul lu
Marin logofăt ot Tătuleşti i ot Măneşti, Pană2 comis, în locul lui Alaman roşiul ot

43
Tătuleşti, i ot Comişani, Ilie comis în locul lu Ion a lu łalapi ot Tomeşti, ca să jure
pentru satul Stănăslăveştii, cum s-au vândut rumâni lu Bârcan stolnic şi ei şi cu
părŃile lor de moşie.
Deci într-acéea, ceşti boieri 24 ce scriu mai sus, strânsu-se-au toŃi la un loc şi
au căutat pre amăruntul şi au citit şi cartea răposatului părintelui dumni<i>i méle,
creştin Şărban voievod, şi au aflat pre toŃi rumânii scrişi în carte tot pre nume, cum
scriu şi mai sus. Iar pe carie n-au găsit scrişi în carte, n-au putut jura, ce i-au alés
deosebi şi cu părŃile lor de ocină, ca să fie megiiaşi.
Deci într-acéea, ceşti boiari au mersu toŃi împreună la sfânta băserică, ce de
jurământu, hram Sfântu Dimitrie, şi au jurat toŃi cu mâinile pre sfânta Evanghelie.
Şi au fost ispravnic la jurămăntu jupan Costandin GăleŃeanul vel portar.
Cum am văzut dumnia mea amândoao răvaşă domneşti şi zapisul boiarilor la
mâna boiarinului dumniei mele, Pătraşco pârcălab, şi au rămas rumânii de lége şi
de judecată, denaintea dumni<i>i méle din divan.
Derept ac<e>ea, am dat dumnia mea boiarinului domni<i>i méle Pătraşco
părcălab ca să-şi Ńie toată partea lui de ocină şi cu toŃi rumânii den sat, den
Stănislăveşti şi cu tot venitul, cum scrie mai sus, să-i fie moşie lui şi feciorilor şi
nepoŃilor, strănepoŃilor stătătoare în veac.
SeÈe ¨bo svedïteli postavixom gospodstvo mi: pan Gï›rma vel ban
Krelevski i pan Preda vel vornik i pan Stroe vel logofet i ı¨pan B¨nh vel
vistïær i pan Paan´ Filip´skul vel spatar i pan Gerge klüçer i pan Kirka vel
stolnik i pan Radõl vel komis, Xriza vel pexarnik i pan Danç¨l vel postelnik.
I ispravnik vel logofßt.
I napisax azß, AlikÙandr¨ logofßt, vß nastol grad¨ B¨k¨rewi, mhseca
gïenarïe q‹ï d´ni i ›t Adama daıe do ninh teçenïe lhtom #zr‹Ùg3 <1655>.
î› K›standin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ gospodin´.
î› K›standin voevodß <m.p.>

SJAN Dolj, Col. de documente, LXIX/12.

Orig. rom., hârtie (44 × 30), cu un sigiliu mijlociu în ceară roşie, căzută.
Copii: ibid., Copii, VII/198; DANIC, ms. 1 234, f. 58–60.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 512; menŃ., DicŃ. marilor dregători, p. 155.
________________
1
„Din mila lui Dumnezeu, Io Constantin Şerban voievod şi domn a toată łara Ungrovlahiei.
Dă domnia mea, această poruncă a domniei mele, boierului domniei mele Pătraşcu pârcălab, fiul lui
Bârcan stolnic din Bucşani din judeŃul DâmboviŃa şi fiilor lui, câŃi Dumnezeu i-a dăruit”.
2
Paanß.
3
„Iată dar şi martori am pus domnia mea: pan Ghiorma mare ban al Craiovei şi pan Preda
mare vornic şi pan Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi pan Pană Filipescul mare spătar i
pan Gheorghe vel clucer şi pan Chirca mare stolnic şi pan Radu mare comis şi pan Hriza mare
paharnic şi pan Danciul mare postelnic. Şi ispravnic vel logofăt. Şi am scris eu, Alexandru logofăt, în
cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 16 zile şi de la Adam până acum, trecerea anilor 7163”.

44
36 1655 (7163) ianuarie 16

† MilostïÓ BoÈïÓ, î<<› K›standin Íßrban voevodï i gospodinß. Davat

gospodstvo mi sïe povelenïe gospodstva mi, popei Stanciului den sat, den Brăneşti
ot sudstvo Prahova, ca să fie volnic cu această carte a domni<i>i méle, de să-şi Ńie
o dârstă, care dârstă o au făcut la sat, la Brăneşti, pre moşâia lui ce-i easte de zéstre
de la socru-său, Radul.
Pentru că au venit popa Stanciul aici, naintea domni<i>i méle, la divan, de
s-au jăluit şi au spus cum că l-au oprit Stroe şi Manea den Păhuleşti dentr-acea
dârstă, fără judecată şi fără direptate şi fără carte domnească, numai aşa, [în sila
lor]1, neavând nicio treabă.
Într-acéea, domnia mea am judecat şi am dat cartea domni<i>i méle popei
Stanciului, [ca să-şi Ńie]1 dârsta cum o au făcut pre moşâia lui den zéstre cu bună
pace [şi să fie în]1 pace de cătră Stroe i Manea, mai mult val să n-aibă, iar lor [să le
va părea în]1tr-altu chip, cu strâmbul, să vie să stea de faŃă. I ispravnik, saam reçe
gospodstva mi.
Pis ginarie qïÕ d´ni, lht #zr‹Ùg <1655>.
î› K›nstandin v›ev›dß, milostïeü Boıïeü gospodinß.

B.A.R., Doc. ist., XLIV/21.

Orig. rom., hârtie (29,5 × 20), rupt la îndoituri, cerneala ştearsă, foarte greu de citit, cu un
sigiliu mijlociu în chinovar.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 510.

________________
1
Loc foarte şters, ilizibil în orig.

37 1655 (7163) ianuarie 17

† Adecă eu, Dumitra, făméia1 diiacunului Stănislav, mărturisescu cu acesta al

meu zapis, ca să fie de credenŃă la mâna noru2-mea, Voicăi, făméia fiiu-miu, lu
Dragomir, cum să să ştie că i-am dat la muarte mea 2 pogoane de vie în faŃă, care
vii mi-au fust date de soŃu3 meu, Stănislav diiacunul, la murtea lui.
După acéea, eu le-am dat nuru-mea, Voicăi, cum scrie mai sus, căci m-au
căutat la bătrâneŃele mele, până la muartea mea.
Şi eu, Dragomir, soŃul3 Voicăi, încă le-am dat, pre cuvântul măică-mea,
Dumitrii, ca să să hrănească până la muartea ei, iar la muartea ei să-i <fiu> vulnic
a-l milui care fecior va căuta de dinsa şi o va milui.

45
 Şi când am făcut acesta zapis, mărturie fust-au: popa4 Jipa i Jipa postelnic i
Lefter ceauş i Jipa S[or]escul5 <i> Mihaiu, snă popi<i> Jipa.
Pentru credinŃa, pusu-mi-am pecétea.
Şi am scris eu, Jipa snă Jipa postelnic.
Pis ghenarie 17 dni, leat 7163 <1655>.
Eu, Dragomir al diiacunului.
† Eu, Stănislav, mărturisescu şi cu frate-meu, Dobromir.
† Eu, popa Jipa6 i snă ego Mihaiu.
† Eu, Lefter ceauş.

DANIC, M-rea Banu, XXVII/1.

Orig. rom., hârtie (34 × 21), cu două amprente digitale puse la întâmplare.
Copie, ibid., ms. 186, f. 104v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 515.

________________
1
fßmhe.
2
nor¨r¨.
3
s¨c¨.
4
p¨pa.
5
Loc rupt, şters; lecŃiune probabilă.
6
ˇ¨pa.

38 1655 (7163) ianuarie 17

† Ignañïü Boıïü milosñïü arxïepisk›p vßs¨e Zemle Ugrovlaxïskoe ï

proçi1.
† Cartea noastră dumnevoastră, boiari<i> carii sânteŃi luaŃ pre răvaşă
domneşti, 24 de boiari, ca sa alégeŃi moşiia ot Sulari ot sudstvo Dol Jil2, să alégeŃi
partea roşilor şi partea călugărilor, a patra parte, de cătră dumnelui, Barbul
stolnicul.
Deci să aveŃi a socoti şi adăvăra şi alégere cum va fi pre direptul, pre lége
dumnezeiască, ca să nu vă vătămaŃi sufletele, să nu făŃăriŃi nici de o parte, ci numai
cum va fi dirept. Deci carele va căuta direptate, să fie iertat şi blagoslovit de
milostivul Dumnezeu, iar carele să va ispiti a face nedireptate şi va făŃări au va
mitui şi nu va căuta direptate, unii ca aceia să fie lipsiŃi de lumina raiului, să nu
vază faŃă a lui Hristos şi să fie proclet, afurisit, anathima de vlădica Iisus Hristos şi
di 318 oteŃi iji vă Nichei, parte cu Iuda cu Ariia la un loc să aibă, pietra, fierul să să
topească, trupul aceluia să stea întreg, tâmplă3 să nu să aleagă, ca prahul de casa
lui, ci să să sodomească cum s-au sodomit Sodomul, Gomorul, să-l înghiŃă

46
pământul de viu, cum au înghiŃit pre Datan4, aşijderea să fie blăstemat şi di
smereniia noastră şi după moarte nerăsipit.
Iar carele va căuta direptate, să fie ertat şi blagoslovit.
Acesta am scris, într-alt chip să nu fie.
Pis ginarie zïÑ d´ni, vß lht´ #zr‹Ùg <1655>.
† Vlădica Ignatie5.

DANIC, Col. Doc. Munteneşti, CCIX/13.

Orig., rom., hârtie (31 × 20,5).

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 517; menŃ., Stoicescu, DicŃ. marilor dregători, p. 125.
________________
1
„Ignatie, din mila lui Dumnezeu arhiepiscopul łării Ungrovlahiei şi altele”.
2
Dol, scris peste alt cuvânt Mex (MehedinŃi).
3
ñßmpßn.
4
pridatan.
5
Semnătură autografă.

39 1655 (7163) ianuarie 17

† Adică eu, popa Mihai cil bătrân di la sfânta Episcopii, scriu şi mărturisiscu
cu acistu zapis al miiu, ca să fii de cridinŃă la mâna părintelui ipiscopului chir
Sirafim di la Buzău, pintru că au avut întribări înaintea mări<i>i sale domnu nostru,
cu Andriiu şi cu frati-său, Necula di la Târgovişte, pentru o Ńigancă, anume Calea,
zicându Andriiu cu frati-său, Nicula, cum au fost acea Ńigancă a lor, iar părintili
n-au fost ştiut di rândul acii Ńigănci.
Iar Andriiu cu frati-său, Nicula, m-au luat pri mini cu cartea mări<i>i sale,
domnu nostru şi cu cartea părintilui vlădicăi, cu ligătura cu afurisanii, ca să
mărturisiscu diriptu.
Dici Andriiu cu frati-său, Nicula, au vinit aicea, la sfânta Episcopii, şi au
mirsu toŃi înainti părintilui ipiscopului. Dici iu am mărturisit cum am ştiut cu
suflitul miiu, că eu acea Ńigancă o am aflat la sfânta Episcopii di în copilăriia mea,
din Ńigăniia sfintii Episcopii, nu di într-altă parte, şi di atunci până acum, niminea
nu se-au sculat cu pâră asupra sfintii Episcopii, ci au fost tot Ńigancă sfintii Episcopii,
până au murit di bătrână.
Dici iu cum ştiu, aşa mărturisescu cu suflitul miiu, înaintea lu Dumniziu şi
înaintea judicăŃii.
Şi pintru cridinŃa, mă am pus şi picétea.
Pis ghenarie 17 dni, leat 7163 <1655>.
Eu, popa Mihai.

47
 B.A.R., Doc. ist., CXXIV/121.
Orig. rom., hârtie (31,5 × 21,5), cu un sigiliu inelar în fum, pus în dreptul semnăturii lui Mihai.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 514.

40 1655 (7163) ianuarie 17

† Scris-am eu, Tudosie, ficiorul Stanciului, nepotul Ducăi den Deal, acist al mieu
zapis, să fie de mare credenŃe la mâna logofătului Chircăi1 Holobăscu, cum să să ştie că
i-am vândut la Fântâna Catarei2 un loc pre lângă hotar, partea mea ş-a unchi-mieu
Ducăi3, direptu bani gata 520, să fie dumnelui moşie şi coconelor dumnelui.
Şi l-am vândut de a mea bunăvoie şi cu ştirea tuturor.
Şi la aceasta tucmeală, oameni buni mărturie, anume: popa Ghene sin SuŃu
Pârvul portar, Stanciul bărbiiar, Iane cumnatu-său, Chirca văru-său, Chisar tabac.
† Şi pentru credenŃa, pusu-mii-am4 şi numele şi dégetul.
† Pis measeŃa ghenarie dni 17, vă leat 7163 <1655>.
Todosie5
† Eu, popa Ghinea5
Chirca.
Eu, Stanciul.

DANIC, Ep. Râmnic, XLII/2.

Orig. rom., hârtie (32,5 × 21), rupt şi degradat de mucegai, cu o amprentă digitală în tuş pusă
în dreptul numelui lui Todosie.

EDIłII: SacerdoŃeanu, Catarii, p. 328; reg., Dumitraşcu, Tamaş, Râmnicul medieval, p. 39,
nr. 77; Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 516.
________________
1
Kerk´ei.
2
Katarßei.
3
D¨kßei.
4
mïæm.
5
Semnătură autografă.

41 1655 (7163) ianuarie 17, Bucureşti

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î› Kostandin Íßrban voevodï i gospodinß vßsoe

Zemle Oõggrrovlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïe povelenïe gospodstva mi

48
bolhrin gospodstva mi, Drag¨l ÓzbaÎa ›t Çislߨ, ›t s¨dstvo Sak, i sßs
s¥novi em¨, eliceÈe Bogß darovax, ækoÈe da est em¨ ›çin¨ ¨ selo ¨ Çislߨ,
tre delove bolhrski i edna del megiæÎom. I veçinïi eweÈe da se znaet, po
ime: Nhg¨l i Krßstiæn i „ançh i Koman, s¥novi Dragomir Rßspopoae, i Stan
sßs brat ego, Nhg¨l, s¥novi Nhg¨lov Dßxßmesk¨l, i Dragomir i Stan, s¥novi
„ançev Berxhç, i L¨p¨l ÍkÓp¨l, s¥nß Nhg¨l Dßxßmesk¨l, i Stroe sßs s¥novï
em¨, s¥nß Tatomir Tßmße, i „priÎ, s¥nß Stßnislav, i Wefan sßs s¥novï
em¨, s¥nß Brïei, i Pßtr¨ i brat ego, I›naÎko, s¥novi ManiÎkov, i Login sßs
s¥noviï em¨, s¥nß Vlaik¨lov Cßng¨lesk¨l, i „prh Çokßnesk¨l sßs s¥novï em¨ i
Gavril Çokßnesk¨l sßs s¥novï em¨ i L¨p¨l sßs s¥novï em¨, s¥nß Stoikßv
Titiresk¨l i Radõl, s¥nß Barb¨lov, sßs s¥novï ego, i Barb¨l i brat ego,
Stoika, s¥novi DançÓlov Çerbiçi togo Vel ›t Çislߨ, i Istratïe sßs s¥novï
em¨ i Ispas ›t R¨mçhni, s¥¥nß Brat¨l Goginicel. PoneÈe sïi viÎe reçeni
lÓdï, ›ni est bil veçini bolhrin gospodstva mi, Drag¨lov ÓzbaÎa ›t Çislߨ
›t dhdï i za prhdhdï ›t na dedom si, Staiko postelnik, s¥nß Vlad¨lov
pexarnik, vn¨k Vlaik¨lov vistiær ›t R¨mçhni, eweÈe ›t naiprhÈde vrhme, i
vßs drßÈal veçini sßs dobro mirno do sßda vß d´ii gospodstva mi. I sßm
vidhl gospodstvo mi i kniga Vßdislav voevodß, s¥nß Vßdislav vodß, i kniga
PßtraÎko vodß, s¥nß Mirçei vodß, i kniga Moisi vodß, i kniga PßtraÎko
vodß, s¥nß Rad¨l¨i vodß, i kniga Mixnei vodß, s¥nß Alezandr¨ vodß, i dr¨gi
knigi stari ›t na ini gospodari po sïiå dhdin¨ ›t selo ›t Çislߨ, ›t xotar
do xotar.
I belhgi ›çinev ewiÈe da se znaet: ›t voda BßÎçei tax Stara, na
vodïnica ›t p¨t, ¨ dlßg u dol dori ¨ Mal¨l V¨lt¨r¨l¨i, u xotar¨l Mßg¨rïi,
igdhÈe se xotarisal sßs B¨zߨl i dori ¨ kamena Çislߨlov, igdhÈe se
xotarisaÎe sßs Podgorïæ, i dori na Kol¨nica, na monastira gospodÈev Nhgßv, i
vß Îirot dori ¨ xotar¨l Sßlçïi ¨ Vßrx¨l Gßlmei, prez Nhgovani, po Valh
M¨rßt¨rei i ¨ voda BßÎçei ¨ prava Brßd¨lec¨lov, igdhÈe se xotarisaÎe sßs
BßÎçhnïi za Dol.
A potom, kßda est bil sßda, vß d¥ii gospodstva mi, a sïe veçini ›t
Çislߨ ›ni vßstanil sh s¨t sßs pr¨x i prïidet pred gospodstva mi, ¨ velikïi
divan, tere sßprhÎish za lic¨ sßs bolhrin gospodstva mi, Drag¨l ÓzbaÎa. I
sice prhÎe veçinïi u divan, kako ne s¨t veçini, nß s¨t pritesneni ›t ded¨
bolhrin gospodstva mi, Drag¨l ÓzbaÎa. Vß tom, gospodstvo mi sßm vidhl
toliki knigi stari po sïi ›çine i veçini na r¨ka bolhrin gospodstva mi,
Drag¨lov ÓzbaÎa, taÈe, gospodstvo mi gledal i s¨dil po prava i po zakona
BoÈïÓ, k¨pnoÈe sßs vßsimi çistitimi praviteli gospodstva mi, i dobri

49
istinstvoval gospodstvo mi kako xodiÎi veçinïi sßs lßckanïe i daval
gospodstvo mi veçini ›t divan, vß r¨k¨ bolhrin gospodstva mi, Drag¨lov
ÓzbaÎa, da b¨det em¨ veçini, kako est bili ›t naiprhÈde vrhmh.
PotomÈß, vßstanilsh s¨t ›t sïi veçini dvh veçini, po ime: Dragomir
sßs brat ego, Stan, s¥novi „ançev Berxhç, vtorago red, sßs pr¨x i prïidet
prhd gospodstva mi, ¨ divan, k¨pno sßs Drag¨l ÓzbaÎa, rek¨wi kako ne s¨t
veçini za dhdïn¨, niÈe za Svezanïæ Mixail voda ¨fatili.
TaÈe, sßm dal gospodstvo mi zakona xorev, v‹ï megiæÎi kletovci, po
rßvaÎe gospodski, i zaklel krev¨, kako ne s¨t veçini, a Drag¨l ÓzbaÎa ne
izveriÎß sh tako, nß est vßzimal, ›t prhd gospodstva mi, ›t divan, zakona
prez zakona veçiniv, k‹d bolhri, po rßvaÎe gospodski, po ime: ›t Pßx¨lewi,
MogoÎ kßpitan, i ›t Berilewi, Stoikica kßpitan, i ›t P¨cinei, L¨pÎß
dvornik, i ›t Kornewi, Mixalçh dvornik, i ›t Bo¨r¨s¨, Çernika dvornik, i
›t KßrtoÈani, Negoicß komis, i ›t Bßdhni, KrßçÓn armaÎ, i ›t
Fßntßnhle, Ádrh komis, i ›t Kokorßwi, Kalotß kl¨çer, i ›t FreȨrhni,
D¨mitraÎko komis, i ›t B¨k¨rewi, Damaskin p[o]1rtar, [i]1 ›t Tßtßrßi,
PßtraÎko komis, i ›t Tßt¨lewi, Dragomir pitar, i ›t TßrÎor, Manolï[e]1
pßrkßlab¨l, i ›t Rßmçhni, Manolïe dvornik, i ›t Çokßnewi, Krßsth komis,
i ›t B¨zߨ, Pßtr¨ ÓzbaÎa, i ›t B¨k¨rewi, Nek¨lae portar, i ›t Mßnewi,
[P]1anß2 komis, i ›t Kßl¨gßrhni, Dragomir kßpitan, i ›t V[ßlçhni, Nhg¨l
portar, i ›t KomiÎani, Ilïe komis]3, i ›t Rßtewi, Dragomir kßpitan, i ›t
Voinewi, î›n portar.
TaÈe, kßda est bil na d´nß i na sorok [...]1 mi ix vßsi ¨ svhta crßk¥va
na Svhti Dimitrii, ¨ B¨k¨rew, sßs r¨ch po Svhta Eõvangelïe, k[a]1ko e[st]1
bi[l]1 ve[çi]1ni bolhrin gospodstva mi, Drag¨lov ÓzbaÎa, za dhdïn¨ i za
Svezanïæ Mixail voevoda. I bil est ispravnik bolhrin gospodstva mi, Ȩpan
Kostandin Gßlßchn¨l vel portar, na kletv¨. I vidhxom gospodstvo mi ›ba dvh
rßvaÎove gospodski i kniga thx k‹d bolhri kletovci na r¨ka bolhrin gospodstva
mi, Drag¨l ÓzbaÎa. TaÈe, est ›stal veçinïi ›t zakona i ›t s¨Èdenïe.
Sego radï, dadox gospodstvo mi bolhrin gospodstva mi, Drag¨lov ÓzbaÎa,
ækoÈe da est em¨ sïe ›çin¨ i veçinïi viÎe reçenïe za dhdïn¨ em¨ i s¥novï em¨
i vn¨cim i prhvn¨çetom. I ne ›t kogoÈdo nepokolhbimo, porizmo gospodstva
mi.
SeÈe ¨bo svedhtelï postavlhem gospodstvo mi: Ȩpan Gi›rma vel ban i
Ȩpan Preda vel dvornik i Ȩpan Stroe vel l›g›fet i Ȩpan B¨nh vel vistïar
i Ȩpan Paanh vel spatar i Ȩpan Gergïe vel kl¨çer i Ȩpan Kirka vel stolnik
i Ȩpan DançÓl vel postelnik i Ȩpan Radõl vel komis i Ȩpan Xrizh vel

50
pexarnik i Ȩpan Drßgiç vel sl¨Èer i Ȩpan Nek¨la vel pitar. I ispravnik,
Ȩpan Stroe vel l›g›fet.
I napisax az, Stan l›g›fet, vß nastolni gradu B¨k¨rewi, mhseca
ginarïe z‹ï d´ni, a ›t Adama daÈe do n¥nh teçenïe, lhtom #zr‹Ùg.
† î› K›standin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ, gospodinß.
î› Kostandin voevoda <m.p.>

† Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată łara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele boierului domniei
mele Dragul iuzbaşa din Cislău, din judeŃul Sac, şi cu fiii lui, câŃi Dumnezeu i-a
dăruit, ca să-i fie ocină în sat în Cislău, trei părŃi boiereşti şi o parte megieşească. Şi
rumânii încă să se ştie, anume: Neagul şi Cârstiian şi Oancea şi Coman, fiii lui
Dragomir Răspopoaie, şi Stan cu fratele lui, Neagul, fiii lui Neagul Dăhămescul, şi
Dragomir şi Stan, fiii Oancei Berheci, şi Lupul Şchiopul, fiul Neagul Dăhămescul,
şi Stroe cu fiii lui, fiul Tatomir Tămâie, şi Opriş, fiul lui Stănislav, şi Ştefan cu fiii
lui, fiii Briei, şi Pătru şi fratele lui, Ionaşco, fiii lui Manişcă, şi Loghin cu fiii lui,
fiul lui Vlaicul łăngulescul, şi Oprea Ciocănescul cu fiii lui şi Gavrilă Ciocănescul
cu fiii lui şi Lupul cu fiii lui, fiii Stoicăi Titirescul, şi Radul, fiul lui Barbul, cu fiii
lui, şi Barbul şi fratele lui, Stoica, fiii lui Danciul Cerbici cel mare din Cislău, şi
Istratie cu fiii lui şi Ispas din Rumceni, fiul lui Bratul GoghiniŃel. Pentru că aceşti
mai sus-spuşi oameni, ei au fost vecini boierului domniei mele, Dragul iuzbaşa din
Cislău, din moşi şi din strămoşi, de la moşul său, Staico postelnic, fiul lui Vlad
paharnic, nepot lui Vlaicul vistier din Rumceni, încă de mai înainte vreme, şi tot a
Ńinut vecinii cu bună pace până acum, în zilele domniei mele. Şi am văzut domnia
mea şi cartea lui Vădislav voievod, fiul lui Vădislav vodă, şi cartea lui Pătraşco
vodă, fiul lui Mircea vodă şi cartea lui Moise vodă şi cartea lui Pătraşco vodă, fiul
lui Radul vodă, şi cartea lui Mihnea vodă, fiul lui Alexandru vodă, şi alte cărŃi
bătrâne de la alŃi domni pe această dedină din sat din Cislău, din hotar până în
hotar.
Şi semnele ocinei încă să se ştie: din apa Băşcei cea bătrână, la moara din
drum, în lung în jos până în Malul Vulturului, în hotarul Măgurii, unde se
hotărniceşte cu Buzăul şi până în piatra Cislăului, unde se hotărniceşte cu Podgoria,
şi până la ColuniŃa, la mănăstirea doamnei Neaga, şi în lat până în hotarul Sălcii la
Vârful Gâlmei, peste Negovani, pe Valea Murăturei şi în apa Băşcei, în dreptul
BrăduleŃului, unde se hotărniceşte cu Băşcenii de Jos.
Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, iar aceşti vecini din Cislău
ei s-au sculat cu pâră şi au venit înaintea domniei mele, în marele divan, de s-au
pârât de faŃă cu boierul domniei mele, Dragul iuzbaşa. Şi astfel au spus vecinii în
divan, cum nu sunt vecini, ci au fost cotropiŃi de moşul boierului domniei mele,
Dragul iuzbaşa. Întru aceea, domnia mea însumi am văzut toate cărŃile bătrâne pe
aceste ocine şi vecini la mâna boierului domniei mele, Dragul iuzbaşa. Astfel,

51
domnia mea am cercetat şi am judecat pe dreptate şi pe legea lui Dumnezeu,
împreună cu toŃi cinstiŃii dregători ai domniei mele, şi bine am adeverit domnia
mea cum au umblat vecinii cu înşelăciune şi am dat domnia mea vecinii din divan
în mâna boierului domniei mele, Dragul iuzbaşa, ca să-i fie vecini, cum au fost mai
înainte vreme.
Apoi, din aceşti vecini s-au sculat doi vecini, anume: Dragomir cu fratele lui,
Stan, fiii lui Oancea Berheci, a doua oară, cu pâră şi au venit înaintea domniei
mele, în divan, împreună cu Dragul iuzbaşa, spunând cum nu sunt vecini de dedină,
nici nu i-a prins Legătura lui Mihail vodă.
Astfel, am dat domnia mea, legea Ńării, 12 megiaşi jurători, pe răvaşe
domneşti, şi au jurat strâmb, cum nu sunt vecini, iar Dragul iuzbaşa nu a crezut
astfel, ci a luat, înaintea domniei mele, din divan, lege peste legea vecinilor, 24 de
boieri, pe răvaşe domneşti, anume: din Păuleşti, Mogoş căpitan, şi din Berileşti,
StoichiŃa căpitan, şi din PuŃinei, Lupşă vornic, şi din Corneşti, Mihalcea vornic, şi
din Bourusu, Cernica vornic, şi din Cârtojani, NegoiŃă comis, şi din Bădeni,
Crăciun armaş, şi din Fântânele, Udrea comis, şi din Cocorăşti, Calotă clucer, şi din
Frejureni, Dumitraşco comis, şi din Bucureşti, Damaschin portar, [şi]1 din Tătărăi,
Pătraşco comis, şi din Tătuleşti, Dragomir pitar, şi din Târşor, Manolie pârcălabul,
şi din Rumceni, Manolie vornic, şi din Ciocăneşti, Cârstea comis, şi din Buzău,
Pătru iuzbaşa, şi din Bucureşti, Neculae portar, şi din Măneşti, [P]1ană comis, şi din
Călugăreni, Dragomir căpitan, şi din [Vâlceni, Neagul portar, şi din Comişani, Ilie
comis]3, şi din Răteşti, Dragomir căpitan, şi din Voineşti, Ion portar.
Astfel, când a fost la zi şi la soroc, [au jurat]1 toŃi în sfânta biserică la Sfântul
Dimitrie, în Bucureşti, cu mâinile pe sfânta Evanghelie, cum au fost vecini
boierului domniei mele, Dragul iuzbaşa, de dedină şi de legătura lui Mihail
voievod. Şi a fost la jurământ ispravnic boierul domniei mele, jupan Costandin
GălăŃeanul mare portar. Şi am văzut domnia mea amândouă răvaşele domneşti şi
cartea celor 24 boieri jurători la mâna boierului domniei mele, Dragul iuzbaşa.
Astfel, au rămas vecinii de lege şi de judecată.
Pentru aceea, am dat domnia mea, boierului domniei mele, Dragul iuzbaşa,
ca să-i fie lui această moşie şi vecinii mai sus-spuşi, de dedină lui şi fiilor lui şi
nepoŃilor şi strănepoŃilor. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban şi jupan
Preda mare vornic şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi jupan
Pană mare spătar şi jupan Gherghie mare clucer şi jupan Chirca mare stolnic, şi
jupan Danciul mare postelnic şi jupan Radul mare comis şi jupan Hrizea mare
paharnic şi jupan Drăghici mare sluger şi jupan Necula mare pitar. Şi ispravnic,
jupan Stroe mare logofăt.
Şi am scris eu, Stan logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 17 zile,
iar de la Adam până acum, cursul anilor 7163 <1655>.
† Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io Costandin voievod <m.p.>

52
 DANIC, Ep. Buzău, XXXIV/14.
Orig. slav, hârtie (44,5 × 30,5), rupt puŃin la îndoituri şi lipsă din text, cu un sigiliu mijlociu,
timbrat; cu o trad. modernă. Altă trad., ibid., ms. 173, f. 28v–30.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 513; rez., Giurescu, Stud. de ist. socială, p. 114–115.
________________
1
Loc rupt în orig.
2
Paan.
3
Loc rupt în orig., completat după ibid., ms. 173.

42 <Post 1655 ianuarie 17>

† Să <se> ştie rumânii carie a<u> venit de moşie: din satul, din Cislău,
anu<me>: Dragomir feciorul Răspopoiei, nepotul Necşului Dihimiscul; anume
feciorii lui Naciul e Negul, Cârstiian, Oance; iar un rumân, anume Golea, feciorul
Stanciului; iar un rumân Stan i brat ego, Negul sin Negul; iar un rumân, feciorii lu
Voicelă, anume Dumitru e brat Stoica; iar un rumân, anume Loghin sin Vlaicul,
nepot Necşului Dihimiscul ot Cislău.
† Iar să să ştie rumâni<i> de moşie den satul den Cislău carie au fugit în
Moldova, în satul Dabijii, la Potna, în zilele lu Matei vodă1, cându au fostu vă leat
7146, anume: Tatomir Tămâia cu feciorii lui, anume Stroia e brat Radomir.
† Iar un rumân Ştefan e brat Gligorie, feciorii Tatului şi ai Brii şi cu feciorii
ei2.
† Iar un rumân feciorii Ci[o]3căneştilor, Gavrilă e brat Oprea e Istratie.
† Iar un rumân, feciorii B[ă]3răi, Mihăilă e Stanciul, feciorul lu Stănislavu
Opriş.
† Iar un rumân, anume Ionaşco e brat Petre sin Mălişco ot Cislău.
† Iar un rumân , anume feciorii Oancei, Stan e brat Dragomir.
† Iar un rumân, anume Ispas sni Bratul GogheniŃul ot Rumceni4.

DANIC, Ep. Buzău, XXXIV/34.

Orig. rom., hârtie (22,5 × 21,5). Datat după doc. anterior, din 17 ianuarie 1655, Ep. Buzău,
XXXIV/14.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 518.

________________
1
„Matei”, scris peste alt cuvânt.
2
ieï, ad. interlinear.
3
Loc rupt în orig.
4
„Rumceni”, cu ni final îngroşat.

53
43 1655 (7163) ianuarie 18, Bucureşti

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î› [K]1ostandin Íerban voevodï i gospodinß vßsoi

Zemli Á¨ggrro[vlaxïiskoe]1. Davat gospodstvo mi sïi povelhnïi gospodstva mi
sl¨g¨ gospodstva mi, Gïerge P[ßr]1toakß ›t Íkhi, ›t s¨dstvo Sax, i sßs
s¥novi si, elici[È]1e Bogß dast, ækoÈe da est em¨ ›çin¨ ¨ D¨mbrava, ›t çast
star Langßv i a s¥n¨ si, Langßv, seÈenïi i‹ï ›t Valh Este¨lov dori ¨ Valh
P¨rkßrece[lo]1r, zaneÈe est sïa ›çinß ›t çitiri bratï: Negoicß R¨mçan¨l i
VßsïÓ i [K]1¨ibßnewïi i star Langa. TaÈe, Langa sßs s¥n¨, Langa, prodaval est
çast im za ›çinß, i‹ï seÈeni viÎe pis, Gïergev çerven Pßrtoakß, za #z‹s aspri
gotovi, sßs zapis ›t prodanïe.
I pak vˆ seÈeni ¨ D¨mbrava, po belhqi kako est viÎe pis, poneÈe est
pok¨pil Gïergi Pßrtoakß, k¨pno sßs bawom s¨, Gïergi, pak ›t na star Langa i
›t na s¥n¨ si, Langa ›t F¨ndhni, aspri ›ˆ.
I pak ›çin¨ ¨ D¨mbrava, ï˜ pol seÈeni, çast L¨p¨lov, brat za ›çin¨ sßs
VßsïÓ, zaneÈe › est pok¨pil Gïergi Pßrtoakß pakiÈe k¨pno sßs bawi si, Gïergi,
›t na L¨p¨l i ›t na Èßna ego, Marina, ›t ˇ¨g¨rani, za #dˆ aspri gotovi, sßs
zapis ›t prodanïe.
I pak pok¨pil est Gïergi sßs bawom s¨, Gïergi, ›t na VßsïÓ i ›t na
Stßnimir aˆ seÈen¨ za ›çin¨ pak ¨ D¨mbrav[a]1, za fˆ aspri gotovi.
I pak da est sl¨g¨ gospodstva mi, Gïergev, sam aˆ mesto za kßwi i sßs
edin seÈenß za ›çin¨ ¨ vale, ¨ sedaliwe selov, kod Íkhi, [z]1aneÈe togo
mesto za kßwi i seÈen¨ za ›çin¨ bil est dal star Langa sßs s¥n¨ si, Langa, za
pomhn¨ popev T¨dosïev ›t Íkhi, sßs zapis ›t r¨ka ix, sßs velikoe kletfo. A
poslh, popa T¨dosïe, ›n est sßtvoril promenenïe sßs Gïergïe, tere est daval
Gïergi popev T¨dosï[ev]1, radï togo mesto za dom i seÈen¨ za ›çin¨, edin pogon
i polovino za mesto pakiÈe ¨ vale, ¨ ¡hmßna, po ›çina vßdïslßvhskß, koe
p[ogo]1nß i polovino za mesto bil est pok¨pil i Gergi ›t na Nek¨la, s¥nß
Brßnesk¨lov, za aÕ aspri gotovi.
I pak pok¨pil est Giergi tri pogoane za vinogradõ ¨ Valh Zla, ›t na
Stoika Pesikß, za ¨gi ƒ‹ï, ›baçe vˆ pogoane, ›t çast Langßi, a edin pogon na
Mal¨l M¨r¾ïi, pak ¨ Valh Zla, i edna çedvrßte za vinogradõ, ›t na DogarÓl,
za sˆ aspri. I pak edin seÈenß za ›çin¨ za promenenïe, ›t na Gïergi sßs Stoika
Pesikß ›t Picorßw, po ›çina vßdïslßvhskß, tere est sßtvoril vinogradõ, sad
edin pogon i polovina. A poslh, po sßmrßt Stoikßi Pesikß, sk¨p[ov]1al est
Gïergi pogon¨l za vinogradõ i polovin i sßs seÈen¨l za ›çinß ›t na Nhga,
Èßna Stoikßi Pesikß, i ›t na dßwerex eæ, za #v‹› aspri gotovi.

54
 I pak, ›t na B¨da i Badh, gˆ nive po ›çina Íkhilom, edin niv ›t po
koasta, a dve nive kod vinogradï Papev, za ›ˆ aspri gotovi, pokopenii im ›t
çast vel Badev i mal Badh.
I pak pok¨pil est sl¨g¨ gospodstva mi, Gïergi, edna vinogradõ na Rßvenik
BlidarÓlov, ¨ Valh Zla, ›t çast Mix¨lov kal¨gerom, ›t na Nhg¨l Pßtcßlak
›t Íkhi, za #aΨÕ aspri gotovi, sßs zapis.
I pak, edin pogon za çhlinß, kodlh sßs sad¨rili, ¨ Zla Vale, na pimnica,
¨ dol, pak ›t na VßsïÓ, viÎe pis, za tˆ aspri.
I pak da est sl¨g¨ gospodstva mi, Gïergi, po ›çina Íkhilom, vˆ seÈeni i
polovino ›t çast vel VßsïÓ, zaneÈe est sïi seÈeni bili s¨t prodavali ›t popa
Nek¨la ›t Íkhi Íerban vistïar, a Gavrïil dïækon¨l, s¨wï naÓ povolen,
povratil est Íerbanov vistïær, sßs novcïi Gïergev, eˆ seÈeni za ›çin¨, za #a‹x,
<aspri> a poslh se pobratil dïækon¨l Gavril sßs Gïergi [seÈen]1ïi viÎe reçeni,
eˆ seÈeni za ›çin¨ ›t Íkhi, ›t ç[as]1t popev Nek¨lev, tere est daval ›n
Gïergev Pßrtoakß dr¨gi vˆ seÈeni i polovino po ›çina vßdislßvhskß, za ›ˆ aspri
gotovi. A potom, Gavril dïækon se vßstanil tere est pro[daval]1 Gïergev, pak po
›çina vßdislßvhskß, polovino z[a]1 seÈenß, za sˆ aspri got›vi.
I pak pok¨pil est Gïergi ›t na tetkam sa, î›ana ›t Gï[er]1gïcß, gˆ
pogoa[n]1e za vi[no]1gradõ ¨ D¨mbrav´, pßrßsiwe, za #aˆ aspri, sßs zapis.
I iak vˆ pogoane za vinogradõ po ›çina ›t D¨mbravß, koe pogoane za
vinogradõ bil est pok¨pil Bßdïka ›t na Preda postelnik R¨mçan¨l, a poslh
Bßdïka prodaval est Gïergev Pßrtoakß za #v‹r aspri.
I pak da est Gïergev nhkoe vinogradõ, pogoane v‹ï, na Gï¨l, i zˆ pogoane ¨
Gßvana, sßdïte i pok¨peni mestom, i edin pogonß ¨ Gßvana, za pok¨penïe ›t na
Efrosin, i dr¨g pogon pak ›t çast Frosinov, ›t na Nek¨la, i vˆ pogoane ›t na
î›ana; i po k¨lme gˆ pogoane, ›t çast Pravec. Sïi vinogradï da ix drßÈit vßs
nad voa› Gïergi k¨pno sßs bawom s¨, Gergi, çast matiram sa, Nhgßi ›t
Sßxßthni, kako est s¨dil dˆ bolhri: Kalotß vornik sßs brat ego, StançÓl, ›t
Bozïæni i Dragomir kßpitan ›t Kßl¨gßrhni i StançÓl vataf ›t BßÎinewi.
Sego radï, dadox sßm gospodstvo mi sl¨g¨ gospodstva mi, Gïergev
Pßrtoakß, ækoÈe da est em¨ sïi viÎe reçeni vinogradõ, dhdïn¨, ›xab¨, em[¨]1
i synovim i vn¨kom i prhvn¨çetom vß vhk¨. I ne ›t kogoÈdo nepokolhbimo,
porizmo gospodstva mi.
SeÈe i svedïtelïe postavix gospodstvo mi: Ȩpan Gï›rma vel ban
Kralevskago, Ȩpan Preda vel dvornik, Ȩpan Stroe vel logofet, B¨nh vistær,
Pano spatar, Gïergi klÓçer, Kirka stolnik, Radõl komis, Xriza pexarnik,
DançÓl postelnik. I ispravnik, Ádrewe Nast¨rel vtori logofet.

55
 Pisax D<¨mitr¨> l<ogofet> B<oldïçÓ> ¨ grad¨ B¨k¨rewi, gen¨arïe i‹ï
dßni i ›t Adami daÈe d› n¥nh, vß lht #zr‹Ùg.
† î› Kostandin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ, gospodinß.
î› Kostandin voevodß <m.p.>

† Din mila lui Dumnezeu, Io [C]1ostandin Şerban voievod şi domn a toată

łara Ungro[vlahiei]1. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii
domniei mele, Ghierghi P[âr]1toacă din Şchei, din judeŃul Sac, şi cu fiii lui, câŃi
Dumnezeu i-a dat, ca să-i fie lui ocină în Dumbrava, din partea lui Langa cel bătrân
şi a fiului său, Langăi, stânjeni 18 din Valea Isteului până în Valea PurcăreŃelor,
pentru că este această ocină din patru fraŃi: NegoiŃă Rumceanul şi Văsiiu şi Cuibăneştii
şi Langa cel bătrân. Astfel, Langa, cu fiul lui, Langa, a vândut partea lor de ocină,
18 stânjeni mai sus-scrişi, lui Ghierghi roşu Pârtoacă, pentru 7 200 aspri gata, cu
zapis de vânzare.
Şi iar 2 stânjeni în Dumbrava, pe semne cum este mai sus-scris, pentru că a
cumpărat Ghierghi Pârtoacă, împreună cu tatăl său, Ghierghi, iarăşi de la Langa cel
bătrân şi de la fiul său, Langa, din Fundeni, <pentru> aspri 800.
Şi iar ocină în Dumbrava, 10 stânjeni şi jumătate, partea lui Lupul, frate de
ocină cu Văsiiu, pentru că a cumpărat-o Ghierghi Pârtoacă iarăşi împreună cu tatăl
său, Ghierghi, de la Lupul şi de la femeia lui, Marina, din Jugurani, pentru 4 000 aspri
gata, cu zapis de vânzare.
Şi iar a cumpărat Ghierghi cu tatăl său, Ghierghi, de la Văsiiu şi de la Stănimir
1 stânjen de ocină iarăşi în Dumbrava, pentru 500 aspri gata.
Şi iar să fie slugii domniei mele, Ghierghi, singur, 1 loc de casă şi cu un
stânjen de ocină în vale, în siliştea satului, lângă Şchei, pentru că acest loc de casă
şi stânjenul de ocină le-au fost dat de pomană Langa cel bătrân cu fiul său, Langa,
popii Tudosie din Şchei, cu zapis de la mâna lor, cu mare blestem. Iar apoi, popa
Tudosie a făcut schimb cu Ghierghi, de a dat Ghierghi popii Tudosie, pentru acest
loc de casă şi stânjenul de ocină, un pogon şi jumătate de loc iarăşi în vale, în
Geamăna, pe ocina vădislăvească, care pogon şi jumătate de loc l-a cumpărat şi
Ghierghi de la Necula, fiul lui Brănescul, pentru 700 aspri gata.
Şi iar a cumpărat Ghierghi trei pogoane de vie în Valea Rea, de la Stoica
Pisică, pentru ughi 19, însă 2 pogoane, din partea lui Langa, şi un pogon la Malul
Murgii, iar în Valea Rea, şi o cedvârte de vie, de la Dogariul, pentru 200 aspri. Şi
iar un stânjen de ocină de schimb, de la Ghierghi cu Stoica Pisică din PiŃorăşti, pe
ocina vădislăvească, de a făcut vie, grădină, un pogon şi jumătate. Iar apoi, după
moartea Stoicăi Pisică, a răscumpărat Ghierghi pogonul şi jumătate de vie şi cu
stânjenul de ocină de la Neaga, soŃia lui Stoica Pisică, şi de la fiica acesteia, cu
2 800 aspri gata.
Şi iar, de la Buda şi Badea, 3 ogoare pe ocina Şcheilor, un ogor de pe coastă,
iar două ogoare lângă via lui Papa, pentru 800 aspri gata, cumpărăturile lor din
partea lui Badea cel mare şi Badea cel mic.

56
 Şi iar a cumpărat sluga domniei mele, Ghierghi, o vie la Răvenicul Blidariului,
în Valea Rea, din partea lui Mihul călugărul, de la Neagul Pătpălac din Şchei,
pentru 1 700 aspri gata, cu zapis.
Şi iar, un pogon de Ńelină, alături cu grădinile, în Valea Rea, la pivniŃă, în sus,
iar de la Văsiiu, mai sus-scris, pentru 300 aspri.
Şi iar să fie slugii domniei mele, Ghierghi, pe ocina Şcheilor, 2 stânjeni şi
jumătate din partea lui Văsiiu cel mare, pentru că aceşti stânjeni au fost vânduŃi de
popa Necula din Şchei lui Şerban vistier, iar Gavrilă diaconul, fiind mai volnic, a
întors lui Şerban vistier, cu banii lui Ghierghi, 5 stânjeni de ocină, <pentru> 1 600
<aspri>, iar apoi şi-au întors diaconul Gavrilă cu Ghierghi stânjenii mai sus-spuşi,
5 stânjeni de ocină din Şchei, din partea popii Neculai, de a dat el lui Ghierghi
Pârtoacă alŃi 2 stânjeni şi jumătate pe ocina vădislăvească, pentru 800 aspri gata.
Iar apoi, Gavril diacon s-a ridicat de a vândut lui Ghierghi, tot pe ocina
vădislăvească, o jumătate de stânjen, pentru 200 aspri gata.
Şi iar a cumpărat Ghierghi de la mătuşa sa, Ioana din GhierghiŃa, 3 pogoane
de vie în Dumbravă, părăsişte, pentru 1 000 aspri, cu zapis.
Şi iar 2 pogoane de vie pe ocina de la Dumbravă, care pogoane de vie le-a
cumpărat Bădica de la Preda postelnic Rumceanul, iar apoi Bădica le-a vândut lui
Ghierghi Pârtoacă cu 2 100 aspri.
Şi iar să fie lui Ghierghi nişte vie, pogoane 12, la Ghiul, şi 7 pogoane în
Găvana, loc sădit şi cumpărat, şi un pogon în Găvana, de cumpărătură de la Efrosin,
şi alt pogon iar din partea lui Frosin, de la Necula, şi 2 pogoane de la Ioana; şi pe
culme 3 pogoane, din partea lui PraveŃ. Aceste vii să le Ńină pe din două Ghierghi
împreună cu tatăl său, Ghierghi, partea mamei sale, Neaga din Săhăteni, cum au
judecat 4 boieri: Calotă vornic cu fratele lui, Stanciul, din Boziani şi Dragomir
căpitan din Călugăreni şi Stanciul vătaf din Băşineşti.
Pentru aceasta, am dat şi domnia mea slugii domniei mele, Ghierghi Pârtoacă,
ca să-i fie această mai sus-spusă vie, dedină, ohabă, lui şi fiilor şi nepoŃilor şi
strănepoŃilor în veac. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban al Craiovei,
jupan Preda mare vornic, jupan Stroe mare logofăt, Bunea vistier, Pană spătar,
Ghierghi clucer, Chirca stolnic, Radul comis, Hrizea paharnic, Danciul postelnic.
Şi ispravnic, Udrişte Năsturel al doilea logofăt.
A scris D<umitru > l<ogofăt> B<oldiciu>, în cetatea Bucureşti, ianuarie 18 zile
şi de la Adam până acum, în anul 7163 <1655>.
† Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io Costandin voievod <m.p.>

B.A.R., Doc. ist., CIX/62.

Orig. slav, hârtie (42,5 × 28,5), cu un sigiliu mijlociu, timbrat.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 519.

________________
1
Loc rupt în orig.

57
44 1655 (7163) ianuarie 18, Bucureşti

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î› K›standin Íerban voevoda i gospodinß vßs›i

Zemli ¨ggrr›vlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïiÓ povelhnïi gospodstva mi
poç´tennom¨ bolhrin¨ gospodstva mi, Ȩpan¨ Radõlõ biv vel l›g›fet¨ ›t
K›k›rßwï i sßs s¥novi ego, eliciÈe Bogß darovax, ækoÈe da m¨ est selo
Tßnkßbewïi ›t s¨dstvo Elxov vestko i sßs vest xotarami i sßs vßsix veçinemi
i sßs vßst xodok›m, ›t xotar do xotar, po stari xotari i belhzi, poneÈe
t›go selo Tßnkßbewïi viÎe pisan, bili s¨t vsix lÓde knezi sßs ›çine im. A
pot›m, kßda est bil pre d´nïe pokoinago Mixaila voevoda, a ›ni pr›dadoÎe se
v¥si na Lekßv biv vel aga po aspri gotovi i vßst bilo sßs dobro mirno.
A kßda est bil pri d´ni pokoinago r›dïtelh gospodstva mi, î› Íerban
v›dß, po sßmr´tï Lekßv aga, a matera ego, Ȩpanica Keraca, dostezax vrhme za
nemoÈnïe i za d¨Ènovenïe, nß est bila prodala togo selo Tßnkßbewïi Nikßv biv
vel logofet¨, ›tßc¨ Predev spatar¨, za #Ùˆ aspri i sßs zapis ›t prodanïe i sßs
mnoqi bolhri svedïtelïe. I vest drßÈal est Nika l›g›fet Tßnkßbewïi sßs
veçini i sßs vest xodotk›m sßs dobro mirnom.
A kßda bil pri d´ni Gavrïila voevoda, po sßmrßtï Nikßv l›g›feta, a
veçinïi ›t Tßnkßbewïi, ›ni se s¨t bili sk¨povali za veçenanïe ›t kß Gavrïila
v›dß sßs laskanïe, bez znanïa divan›m, sßs Paraskiva bivÎe t›gda vtorïi
l›g›fet. A potom, kßda est bil pri d´ni Alezandra v›da, s¥na Radõla
v›ev›da, a Preda spatar, ›n vedhw¨ tolika krivostïÓ tegal se pr¨x na
divanom za Tßnkßbewïi i d›stezal est sß zakon¨ i sß divan¨, tere est
vßzimal veçine po razloga ego, kak› est bil pok¨pil bawa ego, Nika l›g›fet,
›t Ȩpanica Keraca po n›vcï g›t›vi, #Ùà aspri. I ›t togda vest bili veçini
po razloga.
A potom, kßda est bil pri d´ni Le›n v›da, a poç´ten›m bolhrin
gospodstva mi, Ȩpan Radõl l›g›fet, ›n est pok¨pil togo selo Tßnkßbewïi
›t k¨pci, na ime R¨sth i Ilïe, ¨ chno za ¨gi õÃ, t›gda s¨wi vßshx sela
Predev spatar¨ postavlene zal›g na sïi viÎe reçene k¨pci, R¨sth i Ilïe, za
nevolÓ i d¨Ènovenïe, eweÈe ›t pre d´ni AlekÙandr¨ v›dï IliæÎa, ›vi novci
sßs dobivanïe, kako vedhxom gospodstvo mi i kniga Le›na voevoda za pok¨penïe,
vß lht #z‹rm. I ›t t›gda do sßda, vest drßÈal i Ȩpan Rad¨l l›g›fet t›go
selo Tßnkßbewïi sßs vest veçinïi i sßs vest xodok›m, sßs blazh mir.
A potom, kßda est bil ninh, vß d´ni gospodstva mi, a veçinïi ›t
Tßnkßbewi, na ime AndreÓ i Drßgiçi, s¥novïe Manei i G[...]1 sßs s¥novi ego,

58
Mirkan i Stoika, i Berzh sßs s¥novïi ix i Sin, brat Stoikßi i DançÓl, s¥nß
Mixail i Isak sßs s¥novi ego i Zlate sßs s¥novi ego i Toader i Kopitß sßs
brat eg› i sßs proçïi veçini, vsïi ›t Tßnkßbewi, ›ni est podigali pr¨x na
divan, rek¨we kako nh se s¨t bili veçini Lekßv agß, niÈe est imal Leka trhb¨
sßs innimi, n¨ est bili veçini gospodski i sk¨povali se s¨t ›t kß Gavrïila
v›da. I priÎli do gospodstva mi ¨ velikïi divan, tere seprhΨ za lic¨ sßs
Ȩpan Radõl biv vel l›g›fet i sßs ›trokïi ego, Radõl spatar i Vladõl
postelnik.
Vß tom i gospodstvo mi sßm gledax i s¨dix po pravd¨ i po zakona BoÈïæ,
k¨pno sßs vßsixmi ç´stitimi pravitelïe gospodstva mi i vidhxom gospodstvo mi
zapis¨l Ȩpanicïi Keracïi, t›go ›t prodanïe, i tri knige AleÙandr›v voevoda,
s¥na pokoinago Radõla voivoda, za pr¨x i za <prodavanïe> po Tßnkßbewïi, vß
lht #zr‹ld i pak kniga AleÙandr¨ voev›da IlïaΨ za pr¨x, vest sß Preda spatar,
s¥nß Nikßv l›g›fet¨, i ›t ›stal wo i po veçenïe ›t Tßnkßmbewi, vß lht
zr‹lz. I istinstvoval est i gospodstvo mi zhlo dobro sßs vest divan›m
gospodstva mi, kako se s¨t bili prodali veçini agßv Lekßv, a poslh pak da est po
r¨ka Nikßi l›g›fet¨, pok¨peni sßs n›vci g›t›vi ›t na Ȩpanica Keraca,
matira Lekßv ag¨. A ›t na Preda spatara, s¥nß Nikßv logofet¨, padal est po
r¨ka Ȩpanov Radõl›v biv vel l›g›fet¨, veçini pok¨peni ›t na tex k¨pci viÎe
pisani, po novci g›t›vi, ¨gi õˆ, sßs zapis ›t r¨ki ix, sßs mnozi bolhri stari
sveditelïe. TaÈe, est ›stali Tßnkßbewïi i veçini ›t zakona i ›t s¨Èdenïe i
›t pred gospodstva mi, kako est bili ›stal i ›t na proçïi gospodare i
izvrßdix›m gospodstvo mi ›t divan zlaostvami i pobïeni.
<Sego radï> davaxom i gospodstvo mi selo Tßnkßbewïi vß r¨ch Ȩpan¨
Rad¨l›v logofet¨ i ›troski ego, Rad¨l spatar i Vlaõl postelnik, da s¨t im
veçini za dhdïn¨ i za ›xab¨, sÿnovim i vn¨kom i prhvn¨çht›m vß vhk¨, kako
est bili i ›t naiprhÈde vrhme. I ne ›t kogoÈdo nepokolhbimo, porizmo
gopodstva mi.
SeÈe i sveditelïe postavix gospodstvo mi: Ȩpan Ge›rma vel ban
Kralevskago, Ȩpan Preda Brßnkovhn¨l vel vornik, Ȩpan Stroe Fïeravski vel
l›g›fet, Ȩpan B¨nh Grßdiwhn¨l vel vistiær, Ȩpan Pano Filipesk¨l vel
spatar, Ȩpan Gïerge Bßlhn¨l klÓçar, Kirka R¨dhn¨l stolnik, Rad¨l Mixalça
komis, Xriza pexarnik, DançÓl Pßrïæn¨ vel postelnik. I ispravnik Ádriwe
Nast¨rel vtori l›g›fet.
Pis az, D<¨mitr¨> l<ogofet> B<oldïçÓ> ¨ grad¨ B¨k¨rewi, meshca
genarïi i‹ï d´ni, vß lht #zr‹Ùg.
† î› Kostandinß voevodß, milostïÓ BoÈïeÓ, gospodinß.

59
 † Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată łara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului boier al
domniei mele, jupanului Radul fost mare logofăt din Cocorăşti şi cu fiii lui, câŃi îi
va dărui Dumnezeu, ca să-i fie lui satul Tâncăbeşti din judeŃul Ilfov întreg şi cu
toate hotarele şi cu toŃi vecinii şi cu tot venitul, din hotar până în hotar, pe vechile
hotare şi semne, pentru că acest sat, Tâncăbeşti, mai sus-scris au fost toŃi oameni
cnezi cu ocinele lor. Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Mihail voievod, iar ei
s-au vândut toŃi lui Leca fost mare agă pe aspri gata şi tot au fost cu bună pace.
Iar când a fost în zilele răposatului părinte al domniei mele, Io Şerban vodă,
după moartea lui Leca aga, iar mama lui, jupaniŃa CheraŃa, a apucat vremuri de
neputinŃă şi de datorii, deci a vândut acel sat Tâncăbeşti lui Nica fost mare logofăt,
părintele lui Preda spătarul, pentru 60 000 de aspri şi cu zapis de vânzare şi cu
mulŃi boieri martori. Şi tot a Ńinut Nica logofătul Tâncăbeşti cu vecinii şi cu tot
venitul cu bună pace.
Iar când a fost în zilele lui Gavrilă voievod, după moartea lui Nica logofătul,
iar vecinii din Tâncăbeşti, ei s-au răscumpărat de vecinie de la Gavrilă vodă cu
înşelăciune, fără ştirea divanului, cu Paraschiva care a fost atunci al doilea logofăt.
Iar apoi, când a fost în zilele lui Alexandru vodă, fiul lui Radul voievod, iar Preda
spătarul, el văzând atâta strâmbătate a tras pâră în divan pentru Tâncăbeşti şi a
dobândit cu legea şi cu divanul, de a luat vecinii în stăpânirea lui, cum îi cumpărase
tatăl lui, Nica logofătul, de la jupaniŃa CheraŃa pe bani gata, 60 000 de aspri. Şi de
atunci au tot fost vecini după socoteală.
Iar apoi, când a fost în zilele lui Leon vodă, iar cinstitul boier al domniei
mele, jupan Radul logofătul, el a cumpărat acel sat, Tâncăbeşti, de la negustorii,
anume Rustea şi Ilie, în preŃ de ughi 400, atunci fiind toate satele lui Preda spătarul
puse zălog la aceşti mai sus-zişi negustori, Rustea şi Ilie, pentru nevoie şi datorii,
încă din zilele lui Alexandru vodă Iliaş, fiind acei bani cu dobândă, precum am
văzut domnia mea şi cartea lui Leon voievod de cumpărătură, din anul 7140. Şi de
atunci până acum, tot a Ńinut şi jupan Radul logofăt acest sat Tâcăbeşti cu toŃi
vecinii şi cu tot venitul, cu bună pace.
Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, iar vecinii din Tâncăbeşti,
anume: Andreiu şi Drăghici, fiii lui Manea şi G[…]1 cu fiii lui, Mircan şi Stoica, şi
Berzea cu fiii lor şi Sin, fratele lui Stoica şi Danciul, fiul lui Mihail şi Isac cu fiii lui
şi Zlate cu fiii lui şi Toader şi Copită cu fratele lui şi cu ceilalŃi vecini, toŃi din
Tâncăbeşti, ei au ridicat pâră la divan, spunând cum că n-au fost vecini ai lui Leca
agă, nici nu a avut Leca treabă cu dânşii, ci au fost vecini domneşti şi s-au
răscumpărat de la Gavrilă vodă. Şi au venit la domnia mea la marele divan, de s-au
judecat de faŃă cu jupan Radul fost mare logofăt şi cu copiii lui, Radul spătar şi
Vladul postelnic.
Întru aceea şi domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după
legea lui Dumnezeu, împreună cu toŃi cinstiŃii dregători ai domniei mele şi am
văzut domnia mea zapisul jupaniŃei CheraŃa, cel de vânzare, şi trei cărŃi ale lui

60
Alexandru voievod, fiul răposatului Radul voievod, pentru judecată şi pentru
<vânzare> pentru Tâncăbeşti, din anul 7134 şi iar cartea lui Alexandru voievod
Iliaş pentru pâră, toate cu Preda spătar, fiul lui Nica logofătul, şi de rămas şi de
vecinie de la Tâncăbeşti, din anul 7137. Şi am adeverit şi domnia mea foarte bine
cu tot divanul domniei mele, cum că s-au fost vândut vecini agăi Leca, iar mai
târziu iar să fie pe mâna lui Nica logofătul, cumpăraŃi cu bani gata de la jupaniŃa
CheraŃa, mama lui Leca aga. Iar de la Preda spătar, fiul lui Nica logofătul, au căzut
pe mâna jupanului Radul fost mare logofăt, vecini cumpăraŃi de la acei negustori
mai sus-scrişi, pe bani gata, ughi 400, cu zapis de la mâinile lor, cu mulŃi boieri
bătrâni martori. Astfel, au rămas Tâncăbeşti şi vecinii de lege şi de judecată şi
înaintea domniei mele, aşa cum au rămas şi de la alŃi domni şi i-am scos domnia
mea din divan ruşinaŃi şi bătuŃi.
<Pentru aceea> am dat şi domnia mea satul Tâncăbeşti în mâinile jupanului
Radul logofăt şi ale copiilor lui, Radul spătar şi Vladul postelnic, ca să le fie lor
vecini de dedină şi de ohabă, fiilor şi nepoŃilor şi strănepoŃilor în veci, cum au fost
şi mai dinainte vreme. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Gheorma mare ban al Craiovei,
jupan Preda Brâncoveanul mare vornic, jupan Stroe Fiera mare logofăt, jupan
Bunea Grădişteanul mare vistier, jupan Pană Filipescul mare spătar, jupan
Ghierghe Băleanul clucer, Chirca Rudeanul stolnic, Radul Mihalcea comis, Hrizea
paharnic, Danciul Pârâianu mare postelnic. Şi ispravnic, Udrişte Năsturel al doilea
logofăt.
Am scris eu, D<umitru> l<ogofăt> B<oldiciu>, în cetatea Bucureşti, luna
ianuarie 18 zile, în anul 7163 <1655>.
† Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.

ColecŃie privată. Proprietatea Fotescu-Nasopol, Bucov, j. Prahova.

Orig. slav, hârtie, puŃin şters, cu un sigiliu aplicat în ceară, căzut.
Publicat după transcrierea revăzută de P. P. Panaitescu şi aflată în arhiva Institutului de Istorie
„Nicolae Iorga”.

45 1655 (7163) ianuarie <2>1

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î› K›standin Íßrban voevodß i gospodinß. Davat

gospodstvo mi sïiÓ povelenïe gospodstva mi sl¨g¨ gospodstva mi, Dragul
vistiiarnicelul ot Streoşti ot <sudstvo> Sac, ca să-i fie casa şi bucatele în pace dă
bir, dă taleru, de miare cu ceară, de găleata cu fân, dă dijma dă stup, dă râmători, dă
oierie, dă vinărici, dă cai dă olac şi dă alte dăjdi, dă toate câte sânt preste an în Ńéara
domni<i>i méle, dă nimic val sau bântuială să n-aibă, pentru [că]1 acestu om carie
scrie mai sus, el au fost om birnic, dă a dat la bir bani 10.

61
 Iar cându au fost acum, domnia mea m-am milostivit de l-am iertat de toate
câte scrie mai sus. Şi i-am scos domnia mea şi acest bir dă la visterie domni<i>i
méle şi l-am scris domnia mea la vistiernicei, la Lupul cămăraş, la ascultare la
Panait [căpit]1an, să aibă a darea într-un an <l>a haraci ughi [10]1, iar de altele să
fie în pace. Şi când ar fi […]1 să să afle cu cal bun […]2 a me, la porunca
domni<i>i méle şi treaba Ńării […]2, iar cine se va ispiti […]1 val, certare va avea
dă […]1domniia mea. Inako da nhst. I ispravnik saam reçe gospodsva mi. […]1.
Genarïe [k]3 aÕ d´ni, vß lht #zr‹Ùg <1655>.
† î› Kostandinß v›ev›dß, milostïÓ BoÈïeÓ gospodinß

DANIC, M-rea Cotroceni, XLII/3 bis.

Orig. rom., hârtie (30 × 20,5), pătat, rupt la îndoituri, restaurat, cu un sigiliu inelar în chinovar.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 520.

________________
1
Ilizibil.
2
Loc rupt în orig.
3
Loc rupt şi şters la zi, se vede cifra unităŃilor, a şi foarte puŃin din cifra zecilor, k.

46 1655 (7163) ianuarie 22

Adică eu, Dobrotă fecior Stoicăi Drăgănescu, scris-am acestu al mieu zapis,
cum să fii de mare credinŃă la mâna frate-mieu, Borci, cum să să ştii că i-am dăruit
4 fălci de loc suptu Piscu lui Bogdan, partea drăgănească, ca să fii lui moşii, pentru
că l-am prinsu frate de cruci, eu, de bunăvoia mea.
Şi mărturii am pus: pă Dragomir pârcălab şi pe Vlad al Manii şi pe Dobrotă.
Această scriu, 7163 <1655> ghenarie 22.

B.A.R., Doc. ist., CMXLIII/29, f. 32v.

Copie rom.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 523.

47 1655 (7163) ianuarie 22

† Boiarii hotarnici ai jupan Barbului stolnic Poenariul, na ime: ot Mileşti,

Preda căpitan i ot Belcin, Vadislav cliucer, ot Glogova Necula cliucer i ot

62
Plăvicéni, FisénŃa căpitan i ot Şitoaia, Ghierghina stolnic i ot Craiova, Costea
căpitan i ot Târnava, Gavrilă peharnic i ot Vâlcăneşti, Stănilă postelnic i ot
Giormani, Mihai postelnic i ot tam, Balaci postelnic i ot Pleşoi, Pătraşco postelnic i
ot Miarea, Dima postelnic i ot Hărgetoaia, Mihaiu postelnic i ot VârâŃi, Petru
iuzbaşa i ot Fărcăşăşti, Drăghici postelnic i ot Roşiia, Barbul postelnic i ot
Drăgoiani, Drăghici postelnic i Stoica postelnic i ot Târgu Jil, Hrustea postelnic i ot
Bircii, Udrea postelnic i ot Iupca, Giura căpitan i ot Rogojina, Barbul postelnic i ot
Ceaplea, Paraschiva peharnic i ot Urdari, Preda peharnic i ot Tatomireşti, Preda
postelnic i ot Cornet, Vlaica postelnic i ot Piază, Stănislav i ot Bălceşti, Neagul, ca
să caute ceşti 24 de boiari să hotărască moşia de la Sulari ot Dol Jil, să aleagă
moşia stolnicului Barbului [de mo]1şia călugărilor de la Bucureşti, a patra parte şi
să aleagă şi moşia acestor roşii, osebi Moş, Rudea, Stepan i popa Vlăgan, cine câŃi
stânjini au, încă pre cărŃi, pre zapise şi să aleagă şi partea de moşie a Barbului
stolnic de sat, den Mărăcini, să o lipească de cătră Sulari şi să caute şi zapisele
mătuşă-sa, Vişiia, să hotărască, să împietrească cum easte obiceaiul moşiilor mai
pre dreptate.
Zioa după S<ve>ti Ghiorghie. Hotarnic om domnescu, jupan Costandin vel
portar GălăŃeanul.
Pis D¨mitr¨ logof´t Boldiçi¨ ¨ B¨k¨rewi, genarie kvÕ d´ni i ot Adama
do n¥nh vß leat #zr‹Ùg <1655>.
† î› Kostandinß voevodß, milostïÓ BoÈïeÓ, gospodinß.

B.N., C. S., Col. de documente, C/1a şi C/1b, dublete.

Orig. rom., hârtie (20,5 × 13,5), cu un sigiliu mijlociu, în chinovar.
________________
1
Loc rupt în orig.

48 <1655–1658> ianuarie 22

[…]1ne voinŃă şi bună slujbă, ca o slugă […]1 încă m-am milostivit şi m-am
făgăduit lui atunce cum să-i arăt şi […]1 deci au poftit şi el de la domnia mea
iertăciune şi răpaos casei lui […]1 cum au avut şi părinŃii lui de la alŃi domni cu
cărŃi de milă şi de r[ăpaos …]1 de i-am arătat şi domnia mea milă şi iertăciune cu
această carte a domn[iei mele…]1 mai sus, ca să se poată răposa la casa lui cu bună
pace.
Şi acum, în zilele […]1 altor domni carie vor fi în urma noastră numai şi el ca
o slugă […]1 la o treabă numaidecât să se afle gata lângă domnia mea cu cai buni
[…]1 unde va fi treaba domni<i>i mele, alt val să n-aibă, întărindu-i dania […]1 cu
mare blăsteme, cum pre cine va milui Dumnezeu a fi domnu [łării]1 Româneşti

63
încă-l rog să aibă a-i întări mila [i]1 iertăciunea şi această ca[rte…]1ta mele, cum
scrie mai sus.
Iar cine va călca şi va strica ş[i …]1 pre unii ca aceia dempreună cu
îndemnătorii lui să-i bată Dumnezeu […]1 proclet să fie şi anathima ot [vl]1adica
Isus Hristos i ot t[…318]1 oteŃi ije v[ă Nicheia …]1 cu Iuda şi cu Aria să aibă la un
loc să cază în cursa [care nu o ştie]1 […]1 şi muiarea lui văduo, coconii lui rămaşi
săraci, strienii să-i […]1 şi să nu să aleagă de casa lui ca prahul. Inako da neast. I
ispravnik, sam reçe [gospodstvo mi]1.
Genarie kvÕ d´ni i ot Adama […]1.

DANIC, M-rea Cotroceni, I/12 bis.

Orig. rom., hârtie (30,5 × 21), rupt, mâncat de cari, lipsă partea de sus şi 1/3 din dreapta, sigiliu
mijlociu timbrat, căzut. Datat după domnia lui Constantin Şerban şi după mila pentru slujbă
credincioasă acordată, probabil, în contextul răscoalei seimenilor.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 521.

________________
1
Loc rupt în orig.

49 1655 (7163) ianuarie 22

Constantin Şerban voievod porunceşte celor 24 de boieri să jure dacă rumânii

lui Nicola pârcălab şi Sima logofăt <din Săcelu, j. Gorj>1, s-au vândut de bunăvoie
sau au fost siliŃi.

B.A.R., Doc. ist., DCXIII/187 (nr. 25).

Rez. rom.

Rez., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 522.

________________
1
Completat după titlul perilipsisului.

50 <1655> ianuarie 24

† Scris-am eu, Dumitru, al meu zapis la mâna dumnelui Badei vătaful, cum
să ştie că m-am vândut de a me bunăvoie derept bani, ughi 10, fără de nicio silă. Şi
zapisul să fie de mare credinŃă, la mâna dumnelui Badei vătaful.

64
 Şi să ştie că sântu de la judeŃul Vâlcei, den Roşie.
Şi m-am vândut în sat, în Belitori.
Şi când am făcut acesta zapis, fost-au mulŃi oameni buni, anume: Dumitru
den Belitori şi Agapie i Cerbul i Todoru, Vişan i Calin.
Şi am scris eu, preutul den Belitori.
Şi păntru credinŃă, ne-am pus şi degetele.
Pis luna ghenarie 24 dni.
Eu, Calin. Eu, Tudor. Eu, Dragomir. Eu, Dumitru. Eu, Cerbul. † Nicula.

DANIC, M-rea Cozia, XLVII/67.

Orig. rom., hârtie (30 × 21), cu şase amprente digitale, puse câte una în dreptul fiecărei semnături.
Datat după doc. din 1 septembrie 1655 (7164) în care cumpărător este Badea vătaf de aprozi din Belitori.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 524.

51 1655 (7163) ianuarie 25

† Adecă eu, Sora, scris-am acest zapis al mieu, ca să fie de mare credinŃă la
mâna genere-mieu, popei lu Lăudat şi a Stoicăi, cum să ştie toŃi oamenii carii n-au
ştiut, că un soŃ ce am avut dentâiu, anume Andreiu, feciorul lu Grindeş den
Pârscov, am făcut cu dânsul doao féte, anume Maria şi Ioana.
Deci au dat ungurii în Ńară şi au tăiat pe soŃu-mieu, Andreiu.
După aceea, m-au luat pre mine Drăgoiu călăraşul şi am făcut cu dânsu o
fată, anume Voica.
Deci1 le-am crescut pe toate şi le-am măritat şi céle doao mai mari ş-au Ńinut
moşiia tătâni-său, lu Andreiu, până acum, în zilele lu Costandin voievod. Când au
fost acum, iar Drăgan, bărbatul Voicăi, el au zis că easte şi Voica fată lu Andreiu
pentru să încape în moşie.
Deci eu, Sora, muma acestor trei fete, mărturisesc cu sufletul mieu, naintea
satului, cum am făcut eu pe Maria şi pre Ioana cu Andreiu, iar pre Voica o am făcut
cu Drăgoiu.
Deci1 eu, Drăgoiu, fiind acum călugăr, încă mărturisesc cu sufletul mieu.
Aşijderea, mărturie: Ivan cel bătrân, Andreiu vătaf, Cernat, Stanciul, Bratul,
Dumitru sin Dragomir diacon, Neagul ceauş, ot Blăstematele Stoica, ot Moşeşti
Stănimir, ot Târcov Stan.
Pis az, ierei Irimia, luna ghenar 25 dni, vă leat 7163 <1655>.
Sora. Drăgoiu Daniil.

DANIC, Ep. Buzău, XLVIII/31.

Orig. rom., hârtie (10,7 × 21,4), cu două amprente digitale puse în dreptul celor două semnături.

65
 Copie, ibid., ms. 172, f. 23v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 526.

________________
1
deçïi.

52 1655 (7163) ianuarie 25, Bucureşti

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î› K›standin Íerban voevodï i gospodinß vßsoi

Zemli Oõgrovlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïi povelhnïi gospodstva mi
Dragomir›v i bratom si, Barb¨l›v, ›t Kopßçoasa, ›t Gor ˇil, i sßs s¥novïi
ix, eliciÈe Bogß dast, ækoÈe da s¨t im edin mesto za vinogradõ ¨ selo ¨
Kopßçoasa ›t [plot]1 vinogradõ Lepßdat›v na vale dori ¨ glava vinogradï ego,
pokoi vinograda Lekßi, zaneÈe est pok¨pil Dragomir i brat ego, Barb¨l, togo
mesto za vinogradõ ›t na popa Nedelko ›t Bßlßnewi, za õˆ aspri gotovi, tere
est sßtvoril vinogradõ, i sßs zapis ›t prodanïe sßs svedïtelïi.
Pak pok¨pili est Barb¨l, sam, ›t na tßstam sa, Dobra, i ›t na ¨ikom s¨,
StançÓl, delove im za vinogra[dõ]1, ›t dve brata, vßsax, i sßs chlinß i sßs
vinogradõ ¨ Kopßçoasa [...]1, sßs vinograda Pßtrov Predoae, za #a‹õ aspri gotovi,
sßs zapis ›t prodanïe, sßs svedhtelïi ¨ zapis.
I pak pok¨pil est Dragomir i brat ego, Barb¨l, ›t na ¨ikïi ego, Pßtr¨,
L¨p¨l i StançÓl, s¥novïi Dragomirov Kopßçan¨l, edin mesto ¨ Pisk¨l Lincïi,
za S‹k aspri gotovi, i dr[ugß]1 mesto ›t Gor¨net¨l, za t‹l aspri gotovi, sßs
zapis ›t prodanïe, sßs svedhtelïi ¨ zapis.
I pak pok¨pil est Dragomir i Barb¨l edin mesto ¨ Gor¨net, ›t na Barb¨l,
s¥nß TßÎkߨ, i ›t na Drßgiç, s¥nß Stoikßi B¨zat¨l ›t Bßlßnewi, za t‹ï
aspri gotovi, sßs zapis.
<I> pak pok¨pil est, sam, Dragomir edin mesto ¨ Kopßçoasa, pak ¨ Pisk¨l
Lincïi, ›t na Pßtr¨ Predei, ›t sela, za r‹o a[spri]1 gotovi, sßs zapis.
I pak da est Dragomirov i sßs bratïi ego [...]1 vsix zÕ ¨Èß za mesto, gora
chla, ¨ Skoarca, ¨ Îirot, a vß dlßg ›t glava Pisk¨lov Tßtar¨lov, dori ¨
›çiwena Mogßv, koda [...]1, sßs mesto ix za dhdïn¨, zaneÈe est bil pok¨pil
[…]1 Stan Drßganov ›t na Nhgoe Drßgßnhse ›t Skoar[c]1a, za fÕ aspri gotovi.
<I> pak qÕ ¨Èß za mesto, gora chla [...]2, ›t na Nhgoe Drßgßnhsa, za tÕ
[aspri gotovi]2, sßs zapis ›t prodanïe, ›t dobrovolh im.
Sego radi, dadox [gospodstvo mi]2 ›vemzi lÓdi, Dragomir i Barb¨l ækoÈe
da est im ›çin¨ dhdin¨ i vß ›xaba, im i synovom i prhvn¨çetom, vß vhk¨.
[I ne]2 ›t kogoÈdo nepokolhbimo, porizmo gospodstva mi.

66
 [SeÈe]1 i svedïteli postavixom gospodstvo mi: Ȩpan Gï›rma vel ban.
Ȩpan Preda vel dvornik, Ȩpan Stroe vel logofet, Ȩpan B¨nh vistïer,
[P]1ano paxarnik, Gïerge kl¨çer, Kirka stolnik, Rad¨l komis, Xriza pexarnik,
DançÓl [P]1ßrßæn¨l p›stelnik. I ispravnik, Oõdrewe Nast¨rel vtorïi logofet.
Pis D<¨mitr¨> l<ogofet> B<oldïçÓ>, ¨ grad¨ B¨k¨rewi, meseca gen¨arïe
k‹e dßni i ›t Adama do ninh, vß lht #zr‹Ùg.
† î› K›standin v›ev›da, milostïÓ BoÈïeÓ, gospodinß.
î› K›standin v›ev›da <m.p.>

† Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată łara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dragomir şi
fratelui său, Barbul, din Copăcioasa, din Jiul de Sus, şi cu fiii lui, câŃi Dumnezeu
i-a dat, ca să le fie un loc de vie în sat în Copăcioasa, din [gardul]1 viei lui Lepădat
la vale, până în capul viei lui, lângă via Lecăi, pentru că au cumpărat Dragomir şi
fratele lui, Barbul, acest loc de vie de la popa Nedelco din Bălăneşti, pentru 400
aspri gata, de a făcut vie, şi cu zapis de vânzare cu martori.
Iar a cumpărat Barbul, singur, de la soacra sa, Dobra, şi de la unchiul său,
Stanciul, locurile lor de vie, din doi fraŃi, tot, şi cu Ńelină şi cu vie în Copăcioasa
[…]1, cu via lui Pătru Predoae, pentru 1 400 aspri gata, cu zapis de vânzare, cu
martori în zapis.
Şi iar a cumpărat Dragomir şi fratele lui, Barbul, de la unchii lor, Pătru, Lupul şi
Stanciul, fiii lui Dragomir Copăceanul, un loc în Piscul LinŃii, pentru 220 aspri gata, şi
alt loc de la Gorunetul, pentru 330 aspri gata, cu zapis de vânzare, cu martori în zapis.
Şi iar au cumpărat Dragomir şi Barbul un loc în Gorunet, de la Barbul, fiul lui
Tăşcău, şi de la Drăghici, fiul Stoicăi Buzatul din Bălăneşti, cu 310 aspri gata, cu zapis.
<Şi> iar a cumpărat, singur, Dragomir un loc în Copăcioasa, iar în Piscul
LinŃii, de la Pătru Predei, din sat, pentru 170 a[spri]1 gata, cu zapis.
Şi iar să fie lui Dragomir şi cu fraŃii lui […]1 toate 7 funii de loc, plaiul întreg,
în ScoarŃa, în lăŃime, iar în lung, din capul Piscului Tătarului, până în curătura lui
Moga, lângă […]1, cu locul lui de moştenire, pentru că a cumpărat […]1 Stan al lui
Drăgan de la Neagoe Drăgănesei din ScoarŃa, pentru 500 aspri gata.
<Şi> iar 6 funii de loc, plaiul întreg […]2, de la Neagoe Drăgănesei, pentru
300 [aspri gata]2, cu zapis de vânzare, de bunăvoia lor.
Pentru aceasta, am dat [domnia mea]2 acestor oameni, Dragomir şi Barbul, ca
să le fie ocină dedină şi de ohabă, lor şi fiilor şi strănepoŃilor, în veac. Şi de nimeni
neclintit, după porunca domniei mele.
[Iată]1 şi martori am pus domnia mea: jupan Ghiorma mare ban, jupan Preda
mare vornic, jupan Stroe mare logofăt, jupan Bunea vistier, [P]1ană paharnic, Ghierghe
clucer, Chirca stolnic, Radul comis, Hrizea paharnic, Danciul [P]1ârâianul postelnic.
Şi ispravnic, Udrişte Năsturel al doilea logofăt.
A scris D<umitru > l<ogofăt> B<oldiciu>, în oraşul Bucureşti, luna ianuarie
25 zile şi de la Adam până acum, în anul 7163 <1655>.

67
 † Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io Costandin voievod <m.p.>
B.A.R., Doc. ist., CLXXXII/3.
Orig. slav, perg. (25,5 × 31), pătat şi rupt la îndoituri, cu un sigiliu mijlociu, timbrat, căzut.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 525; menŃ., ChiriŃă, Boierii Brâncoveni, p. 357; Năsturel,
Genealogia Năsturelilor, vol. XI, p. 309.
________________
1
Loc şters în orig.
2
Loc rupt în orig.

53 1655 (7163) ianuarie 26

† Eu, popa Mihai de la Episcupie, de la Buzău, mărturisesc cu sufletul mieu

pentru Calea Ńiganca, cum easte a sfentei Episcupii de moşie, milă domnească de la
cei domni de demult.
Şi o am pomenit aicea şi au murit aicea şi nicio gâlceavă n-au avut părinŃii
până acum.
Aşa am mărturisit şi cătră Andrei şi cătră Necula, aşa mărturisescu şi naintea
judecăŃii. Iar de voi mărturisi cu strâmbul, să fie blăstemul carele scrie în cartea
măriei sale şi în cartea părintelui vlădicăi, acel blăstem să fie asupra mea.
Ş-am scris eu, cu mâna mea, denaintea părintelui şi a tot săborul, de i-am pus
mărturie. Şi au fost şi Popescul căpitanul.
Pis measeŃa ghenarie 26 dni, leat 7163 <1655>.
Eu, popa Mihai1.
B.A.R., Doc. ist., CXXVII/85.
Orig. rom., hârtie (30,5 × 21), cu un sigiliu inelar în fum, pus în dreptul semnăturii lui Mihai.
Copie, DANIC, ms. 173, f. 605v.

EDIłII: Potra, Contrib. ist. Ńiganilor, nr. 55, p. 245; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 527.
________________
1
Semnătură autografă.

54 1655 (7163) februarie <1–28>

Zapisul lui Varlaam, fost egumen din Suteşti, prin care dă nepotului său,
popa Pătru, o falcie de loc, de pomană, spre FaŃa Dumbrăvii, lat, în deal, 40 de
stânjeni, şi lung, din drumul dealului, 60 de stânjeni, <în> dealul Dobruşii.

68
 SJAN, Vâlcea, Trib. j. Vâlcea, ds. 77/1841, f. 8. Data menŃionată în titlul rezumatului.
Rez. rom.

Rez., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 553.

55 <1655> februarie [...] 1, Bucureşti

† Mil[ostïeÓ BoÈïeÓ, î› Kostand]1in Í[ßrba]1n voevodï i gospodinß

vßsoi Ze[mle Oõggrrovlaxïiskoe. Davat]1 gospodstvo mi sïÓ povelhnï[e ...
Op]rh1 ÓzbaÎa ›t B¨k¨rewi i sßs s¥novi si, e [lideıe Bogß dast]1 ›çin¨ ¨
ThÎilß po Mo[stiwe...]1 ›t s¨dstvo Elxov, vßsax çast ¨ik[om si, „drh
postelnik ...]1, ›çin¨ imat ›n ¨ ThÎila ›t po [...]1 i ›t sedaliwe selov i ›t
[...]1 sïa ›çinß ›t ThÎila bila est za dhdi[na ...]1 „drov postelnik. TaÈe,
kßda est bil pr[i dßnïa]1 MateÓ voda, a Kazan postelnik Nßst¨rel ›t
Xï[erßwi]1 ›n se vßstanil tere est bil pok¨pi[l ...]1 ThÎila ›t na „dr¨
postelnik, ¨ik¨ „prev ÓzbaÎa, b[ez]1 znania ego, s¨wï „prh ÓzbaÎa naslhdnik
›t tam [...]1 da ga › pok¨pise. Vß tom, „prh ÓzbaÎa, ak[o]1, prifatil est za
vestïÓ ›t tak prodanïe inh vß[...]1 prïidet pred gospodstva mi, ¨ velikïi
divan, tere se prhÎesese, za lic¨ sßs Kazan postelnik, plakaÎi[se]1 „prh
ÓzbaÎa kako nhst znal kßda est bil pok¨p[il]1 Kazan postelnik sïa ›çinß ›t
ThÎilß, niÈe ¨ik¨m si, „[d]r[h] postelnik, nhst vßspraÎal kßda est bil
prodal.
Vß tom, i g[ospodstvo mi]1 gledax i s¨dix po prava i po zakona BoÈïÓ,
k¨pno sßs vßsixmi poçtenimi pravi[te]1li gospodstva mi, i dadox sßm
gospodstvo mi „prev ÓzbaÎa zakona qÕ lÓdïi kletovci, po rßvaÎe gospodski, na
ime: ›t Th[Îi]1la, [Zla]1te çh¨Î i Vlad¨l portar i MareÎ kßpitan, vß
mesto K[ßrst]1ïæn pexarnik ›t Vßrßwï i ›t Cigßnewi, Do[brotß]2 … [i]1
Bßdïka ›t ThÎila i ›t Gostile, Nh[g¨]1l [...]1, da zaklel est „prh ÓzbaÎa
sßs sïe viÎe reçeni [...]1 ›t kß Kazan p›stelnik, kako nhst bil zn[al]1 [...
kogda]1 bil pok¨pil ›n sïa ›çinß.
TaÈe, kßda est bi[l…]1 na sorok, a „prh ÓzbaÎa ›n prïidet pred
[gospodstva mi, ¨]1 velikïi divan, sßs zakona ›t [plßn ...]1, ¨ svhtaa crßkvß
popev [...]1 zde, ¨ B¨k¨rewi, s¨wi ispravnik [...]1 vtorïi portar. TaÈe,[ ...
p]ovratil est „prh ÓzbaÎa [...]1 ›t pred gospodstva mi [...]1 dhdïnß [i
›xabß]1.

69
 [Seıe ubo i svedïeli postavix gospodstvo mi [...] Xriyza pexarnik,
Dançül p[ostelnik ...] u B¨k¨rewi, fevr¨arïe [...]1.
† î› K›standin v›ev›da, [milostïÓ BoÈïeÓ, gospodinß].1
î› K›standin [v›ev›da]1 <m.p.>

† Din mila [lui Dumnezeu, Io Costand]1in Ş[erba]n1 voievod şi domn a toată

ła[ra Ungrovlahiei. Dă]1 domnia mea, această poruncă [… lui Op]rea1 iuzbaşa din
Bucureşti şi cu fiii săi, [câŃi Dumnezeu îi va da]1, ocină în Teşilă pe Mo[stişte …]1,
din judeŃul Ilfov, toată partea unchiu[lui său, Odrea postelnic]1, din ocina ce a avut
el în Teşila […]1, şi din vatra satului şi […]1 această ocină din Teşila a fost de
dedină […]1 lui Odrea postelnic. Astfel, când a fost [în zilele]1 lui Matei vodă, iar
Cazan postelnic Năsturel din Hi[erăşti]1 el s-a ridicat de a cumpărat Teşila de la
Odrea postelnic, unchiul lui Oprea iuzbaşa, [fără]1 ştirea lui, fiind Oprea iuzbaşa
megiaş de acolo […]1, ca să o cumpere. Întru aceasta, Oprea iuzbaşa, dacă a prins
de veste de această vânzare, îndată a venit înaintea domniei mele, în marele divan,
de s-a pârât de faŃă cu Cazan postelnic, plângându-se Oprea iuzbaşa cum nu a ştiut
când a cumpărat Cazan postelnic această ocină de la Teşila, nici unchiul său, Oprea
iuzbaşa, nu l-a întrebat când a vândut.
Întru aceea, şi [domnia mea]1 am cercetat şi am judecat după dreptate şi după
legea lui Dumnezeu, împreună cu toŃi cinstiŃii dregătorii domniei mele, şi am dat
domnia mea lui Oprea iuzbaşa lege 6 oameni jurători, pe răvaşe domneşti, anume:
din Teşila, [Zla]1te ceauş şi Vlad portar şi Mareş căpitan, în locul lui C[ârst]iian1
paharnic din Vărăşti şi din łigăneşti, Do[brotă şi]1 Bădica din Teşila şi din Gostile,
Nea[gul …]1, ca să jure Oprea iuzbaşa cu aceşti mai sus-zişi […]1 dinspre Cazan
postelnic, cum nu a ştiut [… când]1 a cumpărat el această ocină.
Astfel, când a fost [la zi şi]1 la soroc, iar Oprea iuzbaşa a venit înaintea
[domniei mele, în]1 marele divan, cu legea deplin, în sfânta biserică a popii […]1,
aici, în Bucureşti, fiind ispravnic […]1 al doilea portar. Astfel, [… a întors]1 Oprea
iuzbaşa […]1, înaintea domniei mele […]1.
[Iată dar şi martori am pus domnia mea: ...]1 Hrizea paharnic, Danciul
p[ostelnic ...]1 în Bucureşti, februarie [...]1.
† Io Costandin voievod, [din mila lui Dumnezeu, domn]1.
Io Costandin [voievod]1 <m.p.>

DANIC, Mitrop. ł. Rom., XVII/1.

Orig. slav, hârtie (33 × 24), rupt la îndoituri, lipsă din text, cu un sigiliu mijlociu, timbrat,
deteriorat. Datat după doc. Mitrop. ł. Rom., XVII/7 din 16 septembrie 1654 (7163), în care cei şase
jurători ai lui Oprea iuzbaşa adeveresc şi jură pentru moşia acestuia din Teşila, doc. invocat şi în
cartea domnească. Vezi şi DRH, B, vol. XXXIX, 1654, nr. 413.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 552.

________________
1
Loc rupt în orig.

70
56 1655 (7163) februarie 2

† Adecă eu, Daniil iermonah, egumenul ot Râncăciov, şi cu tot săborul sfintei

mănăstiri, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, să fie de credinŃă la mâna
părintelui Dionisie egumenul ot sfânta mănăstire ot Vale şi a tot săborul sfentei
mănăstiri, pentru că au luat de la noi o Ńigancă, anume Stoica, fata Radului
Gogonii, schimbu, iar Vălénii ne-au dat noauă pe Floarea, fata lui Antonie Ńiganul.
Aşa ne-am tocmit, de a noastră bunăvoie, şi am aşezat lucrul, să nu mai fie
gâlceavă întru noi în veacul acesta.
Iar cine va mai scorni dintru noi gâlceavă, să fie afurisit de vlădica Hristos şi
de 318 oteŃi, să fie părtaş cu Iuda şi cu Aria la un loc.
Pis fevruarie 2 dni, leat 7163 <1655>.
† Daniil, egumen ot Râncăciov1.

DANIC, M-rea Valea, XVIII/20.

Orig. rom., hârtie (21,5 × 15,5).
Copie, ibid., ms. 478, f. 104v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 528.

________________
1
Semnătură autografă.

57 1655 (7163) făurar 2

† Scris-am eu, Daniil, acesta1 al mieu zapis, ca să fie de mare credinŃă la2
mâna diaconulu<i> Mostrob, cum să să ştie că e-m dat partea de vie a nenei Oprei.
E o-m dat de pomană, să o Ńie diaconul3 Mostrob şi să-l pomenească şi să-i porte toată
grija, de rândul păcatelor şi ale greşalelor nenei Oprei. Eră eu, Danil, şi frate-me<u>,
Pană, să fie de noi, de amândoi, iertat.
Eră cine să va scula ai mestecarea niscară cuvinte, să fi<e> proclet şi afurisit4
de 318 <oteŃi ije vă Nicheia> şi să locuiască5 întru loc cu Iuda şi cu Arie, în vecie
de veac.
Să-i fie diiaconului moşie, lui şi ficiorilor lui6.
Eu, Pană. Eu, Daniil. Eu, Tudor.
Stoica logofăt8
† Pis measeŃa făurar dni 2, vă leat 7163 <1655>.
Iar Stan şi Manole treabă să n-aibă într-acea vie, nici snă al Daniil7, nici snă
9
Panăi .

71
 DANIC, M-rea BistriŃa, XXXII/5.
Orig. rom., hârtie (30,5 × 21), cu trei amprente digitale, puse în dreptul semnăturilor lui Daniil,
Pană şi Tudor.
Copii, ibid.: XXXII/17, f. 3–3v (nr. 5); mss. 193, f. 5v; 202, f. 302v; SJAN Vâlcea, ms. 147,
v
f. 161 ; SJAN Dolj, Col. de manuscrise, nr. 3, f. 245.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 529; Tezaur vâlcean, p. 187.
________________
1
alçsña.
2
ad interlinear.
3
dikon¨l.
4
af¨raïsit, cu a dintre r şi ï, corectate prin barare.
5
l´k¨esk´.
6
alia manu.
7
Dinil.
8
Semnătură autografă.
9
„Iar Stan … snă Panei”, alia manu.

58 1655 (7163) februarie 2

† Adecă eu, Neagul şi cu făméia mea, Muşa, fata Stoicanului1 ot Urseşti2,

scris-am zapisul nostru, ca să fie de mare credenŃă la mâna Barbului căpitanului ot
Bădeni şi3 a Barbului, fiiu-său, cum să se ştie că i-am vândut partea de moşei a
tătâine-miu4, a Stoicanului1, multă, puŃină, câtă se va alége despre5 tot hotarul,
dreptu bani ughi 9.
Însă să se ştie partea de moşie. Am vândut câtă Ńene Rădanul cu verie-ş, atâta
au Ńenut tată-nostru, Soicanul6, de au împărŃet în doao7 acea moşie la ace[...]8.
Şi cându am vândut eu, Neaga, această moşie, am întrebat fraŃie mie de
moşie, pe Rădan şi Petcul, văru-său, şi9 pe toŃi fraŃie lor, şi pe Stepan, i ot Bădéne,
şi9 pe Cârstiian ot Cătun, şi9 pe alŃe, pe toŃi, ce n-au vrut nimea să cumpere, ce am
cumpărat eu, Barbul căpitan, cu şterea şi9 voia toturor fraŃelor, den sus şi9 den jos.
La aceasta tocmeală au fostu mulŃi oameni buni şi9 bătrăni: Rădan ot Muşcel,
Petcul, Stepan ot Bădéne, Bălan ot Bădéne, Dobrotă ot FenŃeşti, Godean ot Năiane,
ColŃea ot Vispeşti, Stoica al Voinie, Ion.
Pentru credenŃa, ne-am <pus> şe dégetele.
Ş-am scris eu, popa Tudoran.
Pis measeŃa fe<v>roar<ie> 2 dni, vă leat 7163 <1655>.
Eu, Neagul. Muşa
Zapis din Ursişte, din Stoicanul, stânjăni 180, di preste tot hotarul.

DANIC, M-rea Văcăreşti, XXXII/1.

72
 Orig. rom., hârtie (31 × 20), rupt la îndoituri, cu două amprente digitale, puse în dreptul
semnăturilor lui Neagul şi Muşa.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 791, dat greşit cu data 1656 (7163) februarie 2.
________________
1
Stoikain¨l¨i.
2
Ursewe.
3
Îa.
4
„a tătâine-miu”, ad interlinear.
5
despe.
6
Stoikain¨l.
7
do›a.
8
Loc alb în orig.
9
Îe.

59 1655 (7163) <ante februarie 4>

Adică eu, Gherghina şi Catalina, scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de

mare credinŃă la mâna lui Stroe şi Stanciul<ui> şi a Borcii, cum să să ştie că le-am
vândut ocina dă la Vlădéni, partea noastră toată, câtă să va alége du peste tot
hotarul, dân cin până în cin şi dân hotar până în hotar şi dân apă, dân pădure, dân
câmpu şi du peste tot hotarul, cât să va alége, însă drept ughi 100.
Şi o am vândut de bunăvoia noastră, fără de nicio silă şi cu ştirea tuturor
megiiaşilor dân sus şi dân jos şi cu ştirea tuturor fraŃilor noştri de moşie.
Şi o am vândut noi, ca să fie lu Stroe şi Mircii şi Stanciului moşie stătătoare,
ohabnică feciorilor şi nepoŃilor şi strănepoŃilor.
Şi când am făcut acest al nostru zapis, fost-au mulŃi boiari şi megiiaşi nainte:
ot Măguréni, Mihalcea logofăt i Ivan i Gligorie pârcălab i Hiera, brat Mihalcea
logofăt i Condrea vătaf i ot Călineşti, Lupul, Arca i Dragoslav i ot Floreşti, popa
Onofrie i Neagoe postelnic.
Şi pentru mai adăvărată credinŃă, pusu-ne-am şi peceŃile mai jos.
Însă moşie stearpă, fără rumâni.
Leat 7163 <1655>.
Eu, Ghirghina. Eu, Catalina. Hera. Mihalcea logofăt. Eu, Arca.

DANIC, Ms. 454, f. 71v–72.

Copie rom. S-a datat după doc. 62 din 4 februarie 1655, M-rea Mărgineni, V/2 (nr. 6), în care
Stroe, Stanciul şi Borcea adeveresc că au fost rumâni ai mănăstirii Mărgineni.
Altă copie, ibid., M-rea Mărgineni, V/2 (nr. 5), f. 109–109v.

Reg., Cat. ł. Rom, vol. VIII, nr. 530; menŃ., DRH, vol. XXXIX, p. 627, nr. 2.

73
60 1655 (7163) februarie 4

† Adecă eu, Neagul, împreună cu fraŃii miei ot Vişăna Seacă, scris-am acesta al
nostru zapis, ca să fie di mare cridinŃă la mâna părintelui igumenului Necolae de la
sfânta mănăstire de la Argeş şi la tot soborul sfentii mănăstiri, cum să să ştie că am
avut multă gâlceavă şi pâră nainte mări<i>i sale, domnu nostru Io Costandin Şărban
voievoda, pentru satul Corbii de Piiatră, zâcând noi că acel satu, cu tot hotarul, au
fost al strămoaşa noastră, Cârjoae şi n-am crezut că au fost închenat acel satu sfentii
mănăstiri, ce easte al nostru. Şi ne-am pârăt în 2 rândure, nainte mări<i>i sale.
Iar când au fost al treile rându, mării-sa ne-au făcut carte domnească, ne-au dat
portaru al doilea, Simion portarul, de am mers la sfânta mănăstire, la Argiş, şi au scos
părintele igumenul toate hrisoavele céle bătrâne, de le-au citit naintea noastră şi am
văzut şi hotarele toate pre rându scrise şi date de pomeană sfintei mănăstiri.
Deci şi noi încă deaca am văzut cărŃi bătrâne pre acel satu, Corbii, daŃi de
pomeană moşă-noastră, deci acum ne-am împăcat şi am lăsat t[o]1t să fie satul
sfentii mănăstiri moşie în veac, cum au fost şi până acum, să fie tot de pomeană
moşie noastre şi noao.
Şi la această tocmeală au fost mulŃi boiari mărturie: Simion vtori portaru,
Ivan iuzbaşa, Vucomir, popa Ilie ot Argiş, Ivan postelnic ot tam, Hrizea peharnic ot
Petrişani şi tot satul Corbii di Piiatră.
Şi am scris eu, Ion iuzbaşa ot Corşori. Aceasta am scris.
Pentru cridinŃa, pus-am şi iscăliturile.
Pis fevruarie 4 dni, vă leat 7163 <1655>.
Eu, Neagul.
Neagul.

DANIC, Ep. Argeş, XVI/40.

Orig. rom., hârtie (31,5 × 21), cu trei amprente digitale, două în dreptul semnăturilor, a treia în
linie cu ele, fără nume.
Copie, ibid., ms. 168, f. 284.

EDIłII: Andreescu, Doc. muntene, p. 86–87, nr. 38; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 531.
________________
1
Loc rupt în orig.

61 <1655> februarie 4

† Scris-am eu, Radul, acest zapis al meu la mâna dumnelui, Badei vătaful,
cum să-i fie de mare credinŃă că m-am vândut în sat, în Belitori, derept ughi 14, cu
fiiu-meu, Draghie. Şi sântu den sat, den Căpeni.

74
 Şi când m-am vândut, fost-au mulŃi oamini buni mărturie, anume: Agapie şi
Vasilie şi Tudoru i Dubrin i Dumitru, Cerbul i Calin.
Şi păntru credinŃă, ne-am pus şi degetele.
Ş-am scris eu, popa Stanciul den Belitori.
P[i]1s measeŃa februarie2 4 dni.
Eu, Agapie. Eu, Vasilie. Eu, Todor. Eu, Cerbul3. Eu, Dumitru.

DANIC, M-rea Cozia, XLVII/68.

Orig. rom., hârtie (30,5 × 21,2), cu cinci amprente digitale puse în dreptul semnăturilor. Datat
după alte cumpărături în Belitori ale lui Badea vătaf, cf. doc. din 1 septembrie 1655, M-rea Cozia,
XXI/6.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 532.

________________
1
Loc rupt în orig.
2
ferfarïe.
3
Çebb¨l.

62 1655 (7163) <februarie 4>

Adică eu, Stroe şi Stanciul şi Borcia, feciori lui Buican, scris-am acest al
nostru zapis, cum să se ştie că am fost rumâni ai sfintii mănăstiri de la Mărgineni,
din satul din Stăneşti.
Deci am căzut cu mare rugăminte la părintele Mitrofan, egumenu de la sfânta
mănăstire ot Mărgineni, şi la tot soborul şi la toŃi boierii care sânt ctitori, de ne-au
lăsat pre răscumpărătoare.
Deci într-alt chip n-am avut cum face, ci am cumpărat partea de moşie a
Gherghinii şi a Catalinii, fiicele Bolii, nepoatele părintelui Theofil călugărul de la
satul din Vlădeni, toată câtă să va alege, de preste tot hotarul, din sus, din câmpu,
din apă şi din pădure şi din livezi şi du preste tot şi cu tot venitul ce ar fi pă acea
moşiie, drept ughi 100, şi o am dat-o la sfântă mănăstire ot Mărgineni de ne-m
răscumpărat de rumâniie pre noi şi pre feciori<i> noştri şi nepoŃi şi strănepoŃi, să
fim de acum înainte în pace de rumâniie de către sfânta mănăstire.
Şi la această tocmeală au fost mulŃi boieri şi preoŃi dimprejur locului, din sus
şi din jos, anume: ot Mărgineni, popa Dumitru i ot Moreni, popa Drăgan i popa
Oprea vătav i Hera, fratele lui Mihalcea logofăt i Condrea vătaf i ot Călineşti, Arca
i Dragoslav i Iane i ot Floreşti, popa Onofriie i Neagoe postelnic.
Şi am dat această moşiie stearpă, fără de rumâni.

75
 DANIC, M-rea Mărgineni, V/2, nr. 6, f. 3v.
Copie rom. Datat după rezumatul de la începutul doc.
Altă copie, ibid., ms. 454, f. 70v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 533.

63 1655 (7163) februarie 7

† Adecă eu, Manole, feciorul lui Eno căldărarul den Piteşti şî iar eu, Nicoară,
feciorul lu Nicoară den Piteşti, scriem şî mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să
fie de mare credenŃă la mâna părintelui egumenului ot sfânta mănăstire ot Dălgopol,
cum să se ştie că ne-au fost luat domnu nostru, Matei vodă, 2 délniŃe de la Izvorani,
de le-au dat sfintei mănăstiri şî ne-au fost dat bani gata, ughi 96.
Iar noi, după moartea lui Matei vodă, căzut-am în divanu măriei sale lui
Costandin vodă şî am jăluit de acéle moşâi, cum ni le-au fost luat eftini.
Deci măria sa ne-au dat moşâile la mâna noastră, să facem ce vom vrea cu
dânsele.
Deci după aceasta, noi a<m> venit, de a noastră bunăvoie, la sfânta mănăstire
în Câmpul Lung1 şî ne-am tocmit cu părintele egumenul iermonah Luca, pre acele
2 délniŃe derept bani gata, ughi 160, ca să fie moşâe stătătoare în veac, neclătită,
pentru că o am vândut de a noastră bunăvoie, fără nicio silă.
Şî la această tocmeală fost-au şî mărturie: Tudoran postelnic den Lereşti,
Voinea roşul den Câmpul Lung, Mihai logofăt ot Bratiiani.
Ispisah az, Tudor ot Godéni.
Pis measeŃa fevruarie dni 7, vă leat 7163 <1655>.
Eu, Manolo snă Căldărarul
Tudoranu postelnic Lerescul
Eu, Nicoară, feciorul lu Nicoară
Eu, Voina
Mihaiul logofăt2.

DANIC, M-rea Câmpulung, XLVI/23.

Orig. rom., hârtie (31 × 21).
Copii, ibid.: mss. 204, f. 384v–385; 709, f. 511v–512 (f. z.); 1 155, f. 18 (n. 16).

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 534.

________________
1
K¨mp¨ll¨ng´.
2
Semnături autografe.

76
64 1655 (7163) februarie 10

† Jupan Mogoş clucer scris-am carte noastră, să fie la mâna lu Calotă şi cu

fratele lui, Mateiu, ca să fi<i> lor moşâie den ocina sărască, den parte lu LaŃco
a 6 parte, den câmp, den pădure, den de<a>lul cu viile, de preste tot hotarul, cât să
va alege.
Şi den Pelin, iar a 6 parte, în câ<m>pu, în pădure, den de<a>lul cu viile şi
preste tot hotarul, câtă să va alege.
Şi iar parte lu Căzan cel mic den ocina sărască i Pelin i iar a 6 parte, den
de<a>lul cu viile, den câmpu, den pădure, den vad de moară, de preste tot hotarul,
cât să va alege parte lu Căzan cel mic.
Şi iar au cumpărat de la Stanciul stânjeni 8 den Pelin, den cin până în cin, den
câmpu, pădure, den de<a>lul cu viile şi de preste tot hotarul, cât să va alege.
Dentr-aceea1, am socotit cu mulŃi boieri împreună cându am fostu luat pre
carte domnescă să iau sema moşâilor de la Sărăşti2. Deci venet-au Mateiu cu frate-seu,
Calotă, de au adus zapise şi le-m citit şi eu şi l-em văzut buni şi derepte cumpărători.
Într-aceea i-am dat carte nosatră ca să şi le Ńie Mateiu cu frate-său, Calotă, cu bună
pace şi să le fie lor moşâe stătătoare lor, feciorilor, nepotilor, strenepoŃilor, de
nemenele clintetă.
Mărturie, fost-au mulŃi oameni buni den pre împrejurul locului, na ime: popa
Irimie i popa Gole i popa Paraschiva i popa Voicilă ot MatiŃa, jupânul Ilie păharnic
ot PerieŃi, Oana Hezescul culcer i brat ego, Stoica, Oprea i Mârze Stanciul cu fraŃii-şi2,
Istratie cu fraŃii-şi, Vlaicul.
Şi pentru mai mare credinŃă, pusu-ne-am şi pecete şi iscălituri.
Pis measeŃa fevruarie 10 dni, leat 7163 <1655>.
Pis Griva logofăt ot Alicxeni.
† Mogoş clucer Păulescul
† Eu, popa Micul, mărturie
† Eu, popa Goli, mărturie
Popa Voicilă3.

DANIC, A. N., XC/15.

Orig. rom., hârtie (31 × 20,5), rupt la îndoituri.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 536.

________________
1
denŠntraçeå.
2
Sßrßwe.
3
fraciiiÎi.
4
Semnături autografe.

77
65 1655 (7163) februarie 10, Bucureşti

† Boiarii judecători ai jupâneasii Elincăi1, fata lui Pătraşco vodă şi ai

jupâneasii Elinii, fata doamnii Floricăi şi ai lu Mateiu sin Loizu slujer, po ime:
jupan Stroe vel logofăt, jupan Bunea vel vistier, jupan Ghierghi vel clucer, jupan
Danciul vel postelnic, jupan Radul vel comis, jupan Necula vel pitar, ca să caute
aceşti 6 boiari şi să adeveréze pentru satu Hăreştii, carele l-au fost luoat doamna
Elina a lui Mateiu vodă de la Alexandra2, fata jupâneasii Elinii şi l-au dat zéstre
nepoată-sa, Maricăi, jupânea<sa> lu Alexandru3 postelnic; fostu-l-au vândut
Alexandra2 doamnii Elinii de bunăvoie şi fostu-i-au cu voie şi mâine-sa şi cu ştirea
altor rude, au ba?
Şi să adeveréze al cui au fost de moşie şi cui se cade a-l cumpăra şi pre a cui
samă va cădea acest sat. Şi să aibă a socoti ce chieltuială va fi făcut Alecxandru3
postelnic la acest sat, să i se întoarcă. Cum vor afla ei, cu ale lor suflete.
Pis D<¨mitr¨> l<ogofet> B<oldïçÓ> ¨ B¨k¨rewe, fevr¨arie ïÕ d´ni, v´
lht #zr‹Ùg <1655>.
î› K›standin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ, gospodin´.

DANIC, M-rea Cotroceni, VI/12bis.

Orig. rom., hârtie (30 × 21), cu un sigiliu mijlociu în chinovar.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 535; menŃ., Stoicescu, DicŃ. marilor dregători, p. 106, nota 2.
________________
1
Elink´v.
2
AlekÙandra.
3
AlekÙandr¨.

66 1655 (7163) februarie 11

† Adică noi, feciorii lui Hărăbor, anome: Nunul şi [...]1 şi Posea, să să ştie
cum ne-mu înfrăŃit noi cu Stoia şi i-am dăruit noi Stoii ocină de Săruleşti, partea
noastră toată, câtă se va alege parte lu Hărăbor şi de câmpu şi di silişte şi de păduri
şi de apă şi de peste tot hotarul. Iar Stoi<a> ne-<a> dăruitu cu 2 boi şi cu 10 ughi.
Şi cându ne-m înfrăŃit noi cu văru-nostru, Stoia, că ne-u fustu văr şi acum
ne-mu şi înfrăŃit, şi noi e-m dăruit această moşâi<e> care esti mai sus-scrisă, ca să
fii lui moşâi<e> stătătoare şi lui şi ficiorilor şi nepoŃilor şi strănepoŃilor. Că ne-m
înfrăŃit de bunăvoia noastră, cu voia tuturor fraŃilor şi voia tuturor părtaşilor.

78
 Şi m-am prelijăt şi eu, Hristinia, vara lu Hărăbor. Ci văzând eu dăruindu
nepuŃi<i> mei părŃile lor, amu dăruit şi eu parte mia toată, câtă se va alege, de peste
tot hotarul. Şi când am dăruit, au fost şi nepotu-miu, Nunul, feciorul Stanei. Iar
Stoia m-au dăruitu pă mine cu 4 ughi.
Iar cine se va mai scula pre urma noastră, veri de fraŃii noştri, veri di părtaşâi
noştri să strice acesta zapis, să fii afurisit şi proclet şi anatima şi blestematu de 318
oteŃi ije vă Nichei.
Şi am pus şi mărturii, anume: Ionaşco Arcic ot Cocani i DuŃi ot tam i Toader;
şi de Măneşti, Petco sin Dobrotă; ot Colnici, Hârsul i Bunea ot tam i Negul sin
Lăudatu i Lupul brat ego i Alăman sin DuŃi ot Colnici; i Gorghii ot Dămieni, Radul
sin Badul; i Pascul ot Cocani; şi de Băligoşi, Ion sin Stan; şi de Şchiia, Tudur i
Dragomir şi Drăghici sin Ivan i Ghiorghii cumnat lu GuiŃă.
Şi pentru cridenŃa, ne-m pus şi degetele.
Ispisah az, popa Stănilă ot Şchiai.
Pis measeŃa fevruarie 11 dni, leat 7163 <1655>.
Ionaşco. DuŃi. Toder. Petco. Hârsul. Bune. Negul. Lupul. Alăman.
Gheorghii. Radul. Pascul. Ion. Tudur. Dragomir. Drăghici. FrăŃilă. Ghiorghii.
Stanciul.

DANIC, Ep. Buzău, XXXVIII/3.

Orig. rom., hârtie (30 × 21,5), arsă la amândouă capetele, cu nouăsprezece amprente digitale
aplicate în tuş, puse câte una sub fiecare semnătură.
Copii, ibid.: ms. 172, f. 379–379v; B.A.R., Doc. ist., MDCXLIV/111, f. 75v–76.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 540.

________________
1
Loc ars în orig.

67 1655 (7163) februarie 11

Milostiiu Bojiiu, eu, Costandin Şărban voievod şi domn a toată łara

Rumânească, dat-am domnia mea această poruncă a domni<i>i méle, jupânesii
Ilinii bănesei a Radului banul Buzescul cu fii-său, Matei, ca să să ştie pentru popa
Stoica ot Cioroi ot sudstvo Dolj cu fraŃii lui, Lasco i Nicola, şi cu ceata lor, Stoicăi
Stremtul cu feciorii lui i Calin cu feciorii lui şi cu toată ceata lor care au fost
rumâni mănăstirii Căluiului daŃi de Buzeşti pentru pomana, mai denainte vréme. Şi
tot au fost rumâni cu pace.
Iar când au fost în zilele răposatului Matei voievod, ei au rădicat pâră şi au
jurat cu 12 boieri mari ca să scape1 de rumânie.

79
 Iar apoi banul Radul Buzescul i-au călcat cu 24 de boieri, lege peste lege, ca
să fie iar rumâni mănăstirii, cum au fost şi mai denainte vréme.
Iar după aceea, popa Stoica cu fraŃii lui şi cu ceata lui, ei, după ce i-au călcat
cu lege Ńărăi, cu 24 de boieri, au căzut cu multă rugăciune la banul Radul Buzescul,
ca să-i lase pre răscumpărătoare, să să răscumpere de rumânie de către dânsul şi
i-au lăsat, de au dat pentru capitile lor ughi [...]2, ca să aibă pace de către sfânta
mănăstire Căluiul şi de către banul Radul Buzescul, iar în locul lor au dat bani
Radul Buzescul la mănăstire, Ńigani pentru aceşti rumâni, tot cap pentru cap.
Iar când au fost acum, în zilele méle, popa Stoica cu fraŃii lui şi cu ceata lor,
ei iar s-au rădicat cu pâră către jupâneasa Elina bănesa şi către fii-său, Matei,
zicând aşa, că n-au fost rumâni, nici au avut treabă cu dânşăi, viind ca să-ş întoarcă
banii îndărăt de către acea jupâneasa. Şi au venit de faŃă la divan, mărturisind
nainte domni<i>i méle, cinstitul boier <al> domni<i>i méle, jupan Barbul stolnic
ot Poiani, care au fost jurător şi ispravnic în cei 24 de boieri, cum că şi pă popa
Stoica cu fraŃii lui şi cu toată ceata lor ce scriem mai sus, au jurat şi i-au călcat de
i-au dat rumâni cu toată ceata. Şi iar noi, de bunăvoie, ne-au fost răscumpărat
Radul banul Buzescul, precum scriem mai sus.
Deci purtând popa Stoica pâră la divan cu toată ceata lor, ca să-şi întoarcă
bani<i> înapoi, domnia mea am căutat şi am judecat cu tot divanul, cum pentru
rumânie să fie în pace, iar de bani<i> ce au dat ei, să rabde3 [...]2 încă şi câŃi bani au
fost luat ei de la mănăstire, toŃi să aibă a-i dare îndărăt.
Iar dă să vor mai scria ei cu pâră l-altu domnu, măcar că şi în zilele
domni<i>i méle, să fie volnică jupâneasa Ilina bănesa cu fiiu-său, Matei, să le de
banii îndărăt, să fie iar rumâni cum au fost; măcar d-ar scoate şi niscar cărŃi, tot să
nu să crează întru nimic, pentru că au rămas de lége şi de judecată din divan.
Şi într-alt chip să nu fie preste zisa domni<i>i méle.
Că iată şi marturii am pus domnia mea: jupan Ghiorma4 marele ban, jupan
Preda marele vornic, jupan Stroe5 vel logofăt, jupan Bunia vel vistier, jupân Pană
vel spătar, jupan Ghiorghe vel clucer, Chirca clucer, Radul Mihalce comiis, Hrize
păharnic, Danciul vel postelnic.
Scris în Bucureşti, februarie 11 dni, leat 7163 <1655>.

DANIC, Ms. 722, f. 215v–216.

Copie rom.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 539; menŃ., Nicolăescu-Plopşor, Monografia, nr. 12, p. 88–89.
________________
1
skote.
2
Loc alb în text.
3
rabdh.
4
Giorgie.
5
Stßore.

80
68 1655 (7163) februarie 12

Cartea a 24 de boieri prin care arată că au dovedit pre jurământ, înaintea lor,
că cei ce s-au rumânit către Nicola pârcălabu şi Simei logofăt, au fost de voia lor,
iar nu cu silinŃă.

B.A.R., Doc. ist., DCXIII/187 (nr. 24).

Rez. rom.

Rez., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 541.

69 1655 (7163) februarie 14

† Adecă eu, Dumitra, făméea Stanciului chivărariul, împreună cu feciorii

miei, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, să fie de mare credinŃă la mâna
mări<i>i sale, domnu nostru Io Costandin voievod, cum să se ştie că am vândut
mări<i>i sale 2 rozoare de vie pre lângă Dumitru scaunul, aicea, în dealul
Bucureştilor.
Şi le-am vândut mări<i>i sale de a noastră bunăvoie, derept ughi 401.
Şi când am făcut acest zapis, fost-au mărturie toŃi boiarii divanului.
Şi pentru credinŃa, pusu-mi-am şi dégetul.
Şi am scris eu, Vlădilă grămăticul de la Beseareca Domnească den Bucureşti.
Pis februarie 14 dni, leat 7163 <1655>.
Eu, Dumitra.

DANIC, Mitrop. ł. Rom., CCLXI/2.

Orig. rom., hârtie (29,2 × 20,4), cu o amprentă digitală, pusă în tuş.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 542.

________________
1
Slovocifra mà scrisă cu altă cerneală.

70 1655 (7163) februarie 14

Zapisul lui Gheorghi, ficiorul popii Radului ot Mihneşti, prin care vinde lui
jupan Tanasă 3 ½ <stânjeni de> loc în moşia Bordeştii Răcenii.

81
 DANIC, Col. Doc. Munteneşti, CVIII/44 (nr. 10).
Rez. rom.

Rez., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 543.

71 1655 (7163) februarie 15

† Adică eu, Costea măcelarul, scris-am zapisul mieu la mâna dumnealui

Vladului clucer Bârsescul, precum să să ştie că m-am tocmit cu dumnealui de i-am
vândut locul mieu cu casa şi cu pimniŃa şi cu grădina, cât easte închisoarea, curtea
cu grădina din Târgovişte, drept bani gata, ughi 20; şi mi-au dat toŃi bani<i> în
mâna mea.
Şi eu i-am dat dumnealui casa cu tot şi cu locul, să stăpânească cu bună pace
dumnealui şi coconii dumnealui, în véci.
Şi mărturie: popa Dragomir şi Costandin măcelar şi Vlădica măcelarul.
Şi pentru credinŃa, am pus degetul mai jos, ca să crează.
Şi am scris eu, Matei logofăt de la Cacova.
Fevruarie 15 dni, 7163 <1655>.
Eu, Costandin măcelar ot Târgovişte.

DANIC, Ms. 127, f. 401v.

Copie rom.

EDIłII: Potra, Tezaurul, p. 296–297; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 546.

72 1655 (7163) februarie 15, Bucureşti

† Adecă noi 6 boiari judecători: jupan Stroe vel logofăt, jupan Bunea vel
vistier, jupan Ghiorghie vel cliucer, jupan Danciul vel postelnic, jupan Radul vel
comis, jupan Necula vel pitar, dat-am cartea noastră de judecată la mâna jupâneasii
Elincăi, fata lui Petraşco vodă, nepoată răposatului Mihai vodă, ca să-i fie ei satul
Hăreştii ot sudstvo Elhov, tot satul, cu tot hotarul şi cu toŃi rumânii şi cu tot venitul,
cu casele, cu morile, cu balta, cu câmpu, cu apa, pădure1, preste tot hotarul, den
hotar până în hotar, pentru căci că acest sat, Hăreştii, fost-au de moşie şi de
cumpărătoare al moşu-său, lu Mihai vodă, încă mai denainte vreame.
După acéea, li se-au întâmplat pribegie într-alte Ńări striini, ce au tot umblat acest
sat den mână în mână la alŃi domni, ca o moşie fără de stăpân. Apoi rumânii den
Hăreşti se-au sculat de se-au răscumpărat de rumânie de la Gavrilă vodă cu bani.

82
 După acéea, ei iar se-au vândut rumâni lu Aslan vornicul, fiind jupâneasa
Elinca în pribegie, în łeara NemŃască. Deci fiind Hăreştii rumâni pre sama lui
Aslan vornicul, se-au sculat fiiu-său, Petre clucer cu jupâneasa lui, cu Elina, vara
jupâneasii Elincăi, de l-au fost dat zéstre fie-sa, Alexandrei, jupâneasa Udrei comis
snă Hriza vornic.
După acéea, doamna Elina a răposatului Matei vodă se-au sculat de-au
cumpărat Hăreştii de la jupâneasa Alexandra, fără de voia ei şi fără de ştirea
jupâneasii Elincăi. Şi deaca l-au luoat doamna Elina, l-au dat zéstre nepoată-sa,
Maricăi, fata agăi Radului Şintescul, jupâneasa lu Alexandru2 postelnic
Ghiormescul. Deci fiind satul la striini, jupâneasa Elinca n-au putut îngădui, fiind
moşia moş<u>-său, lu Mihai vodă şi fiind judecată şi în zilele răposat<u>lui
Mateiu vodă, deaca au venit den pribegii, den łeara NemŃască, de sfatul Ńărâi şi de
toŃi arhierei<i>, cu cărŃi şi cu hrisoave de judecată întărite cu mari şi gréle
blăstéme, ca să-ş caute de moşiile moşu-său, lu Mihai vodă, ce-au mers la divan, de
faŃă cu jupâneasa Elina, fata doamnii Floricăi şi cu Mateiu sin Loizu slujer şi cu
Alexandru2 postelnic Ghiormescul, bărbatul Maricăi, nepoata doamnei Elinei,
întrebându-ş de judecata pentru Hăreşti, cui se cade să-l Ńie.
Într-acéea şi măria sa, domnu nostru, Io Costandin Şerban vodă, încă au
căutat cu tot divanul şi ne-au dat pre noi, 6 boiari judecători, pre răvaşe domneşti,
la mijlocul lor, ca să căutăm şi să adevărăm pentru Hăreşti: fostu-l-au vândut
jupâneasa Alexandra doamnei Elinei de bunăvoie şi fost-au şi mâine-sa, jupâneasii
Elinei cu voie şi altor rude a-l vende, au ba şi al cui au fost de moşie şi cui se cade
să-l Ńie şi a-l cumpăra şi pre a cui samă va cădea? Aşijderea şi de chieltuial<a> ce
va fi făcut Alexandru postelnic la case, la mori, tot să avem noi a luoarea sama.
Derept acéea, noi am căutat şi am socotit că se cade a-l Ńinérea jupâneasa
Elinca, căci că au fost moşia moşu-său, lu Mihai vodă, ce easte dumneaei mai
volnică decât alalŃi, decât toŃi. Numai pre ce va jura Alexandru postelnic că au dat
doamna Elina bani pre sat şi iar pre ce va jura el că au chieltuit acolo, la toate, să
aibă a-i întoarcerea jupâneasa Elinca banii îndărăt, preste tot şi să-ş Ńie satul şi
moşiia cu pace, cu mori, cu case, cu tot, să-i fie moşie ei şi coconilor în véci şi să
facă ce va vrea cu moşia ei, pentru că aşa am judecat. Şi i-am dat amândoao
răvaşăle domneşti împreună cu această carte a noastră la mâna dumneaei şi să-ş
facă şi carte domnească pre Hăreşti, ca să-i poată fi sat de moşie, ohabnic în véci.
Şi cătră mai mare credinŃă acestui lucru, punem peceŃile şi iscalele noastre mai jos.
Pis Dumitru logofăt Boldiciu, u Bucureşti, fevruarie 15 dni i ot Adama vă
leat 7163 <1655>.
† Stroe vel logofăt
† Gheorghie Băleanul vel cliucer
† Danciul Pârâianul vel postelnic
† Radul vel comis
† Eu, Necola vel pitar3.

83
 DANIC, M-rea Cotroceni, VI/2.
Orig. rom., hârtie (43 × 28,5), cu cinci sigilii inelare în tuş şi fum puse câte unul în dreptul
fiecărei semnături.
Copie, ibid., ms. 692, f. 151v–152.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 545; menŃ., Stoicescu, DicŃ. marilor dregători, p. 230.
________________
1
„pădure”, ad marg.
2
Alekjandr¨.
3
Semnături autografe.

73 1655 (7163) februarie 15, Bucureşti

† Vß knyqh Moise›vh, Bitïisthi, piÎet: „tako glagoletß Gospod´

Adonai: «sliÎe îisraile i vn¨Îe glagole Moe, eliko awe steÈiÎi vßsego lhta
›t imanïe svoego da desetstvueÎi plemeni Levitskom¨, blagoslovenïem ego
ere›m»“, ækoÈe Zakona prhÈde i vß Zakonh proseaÎe mnoqi milostïnimi i
wedrotami. I boÈestvnïi Èe Apostoli i SvhthiÎe ustroivÎe nam na polz´
Bogonosnïi „t´ci i spasenïe d¨Îami naÎim, ›vi molitvoe i bdhnïe i postom,
›vi milosthnimi i pokaanïe ›t grhx ›grhbati se, sïe vßsex prhtrßphÎe da sß
Xrist›m carstvuÓt.
ThmÈe i az, rab vladiky moem¨ îs¨sa Xrista, î› Kostandin voevodß,
synß î› Íerban voevodß, BoÈïÓ milostïÓ gospodarß vßsoi Zemli
Oõgrrovlaxïiskoe, i vßspomhn¨x gospodstvo mi ækoÈe mnoqi Bogovhnçanni
voevodi i cari, iÈe prhÈde nas, b´vÎe veselhet så i mali carstvïe nebesnago
naslhdovani bivÎe, tßw¨ bo se i az, ne tßçïÓ sïe carstvo ispraviti nß, ›
d¨Îe spasn¨Ó ¨stroiti.
ThmÈe ubo, na nebo vßzvodix i Èelanïe D¨xom Svåt´m vßrazumhx kß
svåt´x boÈestvhi crßkovax i monastira, naipaçe kß sem¨ boÈestvnhi
monast´r´ glagolemïi Iverïe, pred prhçistïi Vrat, ›t Svåtaa Gora, ideÈe est´
xram Oõspenïe Prhçistïe Bogorodice i prisno Dhvhi Marïe, porevnovax
gospodstvo mi nazvati se novïi kt¥tori, i priloȨ gospodstvo mi svåthi
monastr v¥Îe reçena ›br›k po aspri daseåt t¥såwß i prixodewim bratïim po
påt sßtß za aspri. Tako, sßm vidhli gospodstvo mi i xrisov¨la pokoinago
roditelÓ gospodstva mi î› Íerban voevodß, za milovanïe i za ¨tvrßÈdenïe,
ækoÈe est´ v¥Îe pisan, sego radï, i gospodstva mi sßm ponovix i utvrßdix sß

84
sïÓ xrisovul gospodstva mi, ækoÈe da est´ gospodstva mi i roditelïi
gospodstva mi vhçnoe vßspominanïe.
ThmÈe ubo, „t´ci Svåt¥x, molÓ vi så sß imenem BoÈïem da piÎet po
gospodstvo mi i po roditelïi gospodstva mi vß svåtoÓ pomhnik´ i prisno
vßspomhn¨ete nas vß svåtaa vaÎemi molitvami i na svåtaa proskomidïe, a
my, pr¥ d´ni Èivota naÎego d¨Èni esmi pomilovati i ukrhpiti svåtaa
monastir sßs viÎe reçenn¨ ›brok.
A iÈe po ›ÎestvïÓ gospodstva mi, kom¨ vßr¨çitß Gospod´ Bogß biti
gospodarß VlaÎkoi Zemli, molÓ vi sß imenem BoÈïem i Prhçisthi ego Mater,
kako da ¨tvrßditi sïe xrisov¨l gospodstvo mi i da pomil¨ite svåtaa monast¥r
›t Gospoda Boga danago vas steÈanïe, sß çim vi Gospod´ Bog´ nastaviti, ækoÈe
sam Xristos zapovhda i reçe: „B¨dite i molite vi ækoıe i Az” i proçå. „
sem, razdrhÎenïe sß grhÎenïe grhxom da imati vß straÎnoe i vtoroe
priÎestvïe Gospoda Boga i Spasa naÎego îs¨s¨ Xrista i zrhwe drug druga sß
veselimi lici vß carstvïÓ nebesnhm, vß vhk¥, amin.
ThmÈe, ›, Prhçistaa Bogo Mati, prïimi ›t nas, grhÎnix i nedostoinix
svoix rab¥, sßi malo priloÈno, Tvoa bo ›t Tvoix k tebh prinosim, milostïi
bo S¥na Tvoego i Boga naÎego i Tvoimi molitvami vßsax nam vßr¨çena sut.
ThmÈe, Vladïçica molitvnica i zastupnica budi nam nastraÎnhm i vtorhm
priÎestvïe S¥na Tvoego i Boga naÎego Gospoda îs¨sa Xrista, emuÈe slava i
poklanenïe, i sß Prhsvåtim D¨xom, vß vhk¥ vhkom, amin.
SeÈe ubo i svhdhtelïi postavix gospodstvo mi bolhrïi divan¨l›v, na
ime: Èupan´ Gï›rma velikïi ban´ Kralevskïi i Èupan´ Preda Brßnkovhnul
velikïi dvornika i Èupan´ Stroe velikago l›g›feta i Èupan´ Bunh vistïæra
i Èupan´ Paanß velikïi spatar i Èupan´ Gerge Bßlhnul velikïi klÓçhÓ i
Èupan´ DançÓl velikïi postelnik i Èupan´ Kirka velikïi stolnik´ i Èupan´
Radõ velikïi komis i Èupan Xrizh velikïi pexarnik´ i Èupan´ Drßgiç velikïi
sul¾hrÓ i Èupan´ Nekula velikïi pitarÓ. I ispravnik, Èupan´ Stroe
velikago l›g›feta.
I napisax az, Mixalçå l›g›fet, s¥nß Parask¥vei b¥vÎom¨ velikago
l›g›feta, vß nastolh grada Bukurewi, mhsåca fevruarïe e‹ï d´ni, a ›t
Adama daÈe do n¥nh teçenïe lhtom, vß lhto #zr‹Ùg.
† î› K›standin v›ev›dß, milostïÓ BoÈïÓ, gospodar´.
î› K›standin voevoda <m.p.>

† În cartea lui Moise, a Facerii, scrie: „astfel vorbeşte Domnul Adonai:

«ascultă Israile şi pătrunde vorbele Mele: din câte vei agonisi în fiecare an, să dai
zeciuială din averea ta neamului lui Levi, binecuvântaŃilor săi preoŃi»”, precum mai

85
înainte de Lege şi în Lege mulŃi au strălucit prin milostenii şi dărnicie. Şi
dumnezeieştii Apostoli şi SfinŃii PărinŃi purtători de Dumnezeu au întocmit aceasta
spre folosul şi mântuirea sufletelor noastre, ca unii prin rugăciune şi priveghere şi
post, alŃii prin milostenii şi prin pocăinŃă să scăpăm de păcate, toate acestea
îndeplinindu-le ca să împărăŃească cu Hristos.
Pentru aceea şi eu, robul stăpânului meu Iisus Hristos, Io Costandin voievod,
fiul lui Io Şerban voievod, din mila lui Dumnezeu domn a toată łara Ungrovlahiei,
amintindu-şi domnia mea ca şi mulŃi de Dumnezeu încununaŃi voievozi şi împăraŃi,
care au fost înaintea noastră, veselindu-se şi puŃini au fost cei ce au moştenit
împărăŃia cerească, nevoindu-mă şi eu la aceasta, nu numai a cârmui această
împărăŃie, pentru ca sufletul să afle calea mântuirii.
Pentru aceea dar, am înălŃat la cer şi cuprins de râvnă de la Duhul Sfânt,
înŃelegând despre sfintele biserici şi mănăstiri ale lui Dumnezeu, mai ales despre
această dumnezeiască mănăstire, numită Iver, înaintea preacinstitei PorŃi, de la
Sfântul Munte, unde este hramul Adormirea Preacuratei Născătoare de Dumnezeu
şi pururea Fecioară Maria, râvnind domnia mea să mă numesc nou ctitor, am
adăugat domnia mea sfintei mănăstiri mai sus-spuse un obroc de zece mii de aspri
şi fraŃilor care vor veni pe drum, câte cinci sute de aspri. Astfel, însuşi domnia mea
văzând şi hrisovul de miluire şi de întărire al răposatului părinte al domniei mele,
Io Şerban voievod, care este mai sus-scris, drept aceea, însuşi domnia mea am
înnoit şi am întărit cu acest hrisov al domniei mele, pentru ca să fie domniei mele şi
părinŃilor domniei mele veşnică pomenire.
Pentru aceea dar, SfinŃi PărinŃi, mă rog vouă în numele lui Dumnezeu, să ne
scrieŃi pe domnia mea şi pe părinŃii domniei mele în sfântul pomelnic şi pururea să
ne pomeniŃi pe noi în sfintele voastre rugăciuni şi la sfânta proscomidie, iar noi, în
zilele vieŃii noastre, datori suntem ca totdeauna să miluim şi să întărim sfânta
mănăstire cu acest mai sus-spus obroc.
Iar după petrecerea domniei mele, cui va încredinŃa Domnul Dumnezeu să fie
domn al łării Româneşti, vă rog în numele lui Dumnezeu şi al Preacuratei lui
Maici, ca să întăriŃi acest hrisov al domniei mele şi să miluiŃi sfânta mănăstire din
agonisita dată vouă de Domnul Dumnezeu, cu cât Domnul Dumnezeu vă va
îndemna, după cum însuşi Hristos a poruncit şi a spus: „FiŃi milostivi precum sunt
şi eu” şi celelalte. Pentru aceasta să aveŃi iertarea păcatelor la straşnica şi a doua
venire a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi să
privească unul pe celălalt cu feŃe vesele în împărăŃia cerească, amin.
Iar, o, Preacurată Maică a lui Dumnezeu, primeşte de la noi, păcătoşii şi
nevrednicii robii tăi, această puŃină danie, pentru că ale Tale dintru ale Tale Ńi le
aducem, căci prin mila Fiului Tău şi a Dumnezeului nostru şi prin rugăciunile Tale
toate ne sunt nouă încredinŃate. De aceea, Stăpână, să ne fii rugătoare şi
mijlocitoare la a doua şi cumplita venire a Fiului Tău şi Dumnezeului nostru Iisus
Hristos, a căruia este slava şi închinăciunea, şi împreună cu Sfântul Duh, în vecii
vecilor, amin.

86
 Iată dar şi martori am pus domnia mea pe boierii divanului, anume: jupan
Ghiorma mare ban al Craiovei şi jupan Preda Brâncoveanul mare vornic şi jupan
Stroe mare logofăt şi jupan Bunea mare vistier şi jupan Pană mare spătar şi jupan
Gherghe Băleanul mare clucer şi jupan Danciul mare postelnic şi jupan Chirca
mare stolnic şi jupan Radu mare comis şi jupan Hrizea mare paharnic şi jupan
Drăghici mare sluger şi jupan Necula mare pitar. Şi ispravnic, jupan Stroe mare
logofăt.
Şi am scris eu, Mihalcea logofăt, fiul lui Paraschiva fost mare logofăt, în
cetatea de scaun Bucureşti, luna februarie 15 zile, şi de la Adam până acum
trecerea anilor, în anul 7163 <1655>.
† Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io Costandin voievod <m.p.>

DANIC, PeceŃi, I/68.

Orig. slav, perg. (47,5 × 39), rupt la îndoituri, invocaŃia simbolică, litera iniŃială şi monograma
împodobite cu un decor vegetal; în partea de sus, într-un medalion, acvila łării Româneşti cu zborul
în sus şi capul conturnat, având crucea în cioc; cu un sigiliu atârnat.

EDIłII: Text slav şi trad., Zahariuc, Legăturile Ńărilor române, p. 252–254; menŃ., Stoicescu,
DicŃ. marilor dregători, p. 189.

74 <1655> februarie 15

† Scris-am eu, Andreiu ot Bădeni acesta al meu zapisu, ca să fie la mâna

Barbului iuzbaşii, cum m-au plătit de la armaşul Crăciun, că am fostu armaşului
ughi 5, iar Barbul iuzbaşa au luatu bani pre ceară den Bucureşte şi m-au1 plătit de
la armaşul Crăciun iar eu, Andreiu, pentru acei bani, am datu Barbului iuzbaşii
partea mea dentru roată de moară, a şase partea, şi den ocină şi den toată ce să va
alege den apa Buzăului. Iar eu, Andreiu, de-acum treabă să nu mai a<i>bu.
Şi la această tocmelă cum scrie mai sus, au fost: iuzbaşa Ivan şi Crăciun
armaşul şi ceauşul Calin ot FinŃeşti.
Şi eu, Barbul iuzbaşa, am întrebatu pre toŃi fraŃii lu Andreiu, anume pre frate-său,
Barbul şi pre nepotă-său, Stoica al Concăi şi pre nepotu-său, Radul i pre Şerban2 şi
au luatu cu voie a tuturora ace parte de moară. Şi la întrebăciune aceea, au fostu
Calotă postelnicul de Bozeiani i Cârstea, feciorul vătafului Stanciului şi Pătru den
Muşcel şi Calin ot FinŃeşti.
Pis measeŃa februarie 15 dni.
Iuzbaşa Ivan. Crăciun armaş. Ceauşul Calin.

DANIC, Ep. Buzău, VIII/16.

87
 Orig. rom., hârtie (15 × 22), cu trei sigilii inelare în tuş, puse în dreptul fiecărei semnături.
Datare probabilă, după Crăciun armaş din Bădeni şi Barbul iuzbaşa din Bădeni.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 547.

________________
1
maa¨.
2
Ad interlinear.

75 1655 (7163) făurar 16

† Scris-am eu1, Dragomir2, feciorul3 Stoică<i>4, cum să fie de mari credinŃe

la mâna lu Baicu, acesta al meiu zapis, cum să se ştie că e-m vândut partea mea de
ocină <din Suseni>5 derept bani gata, 6 costande.
Pis measeŃa feurar dne 16, leat 7163 <1655>.
Şi mărturii: popa Hamuza, Oprea diacunul.

DANIC, A. N., MMDCCLXII/5b.

Orig. rom., hârtie (23 × 21), scris pe acelaşi suport cu doc. ibid., MMDCCLXII/5a; cu trei
amprente digitale, fără semnături.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 549.

________________
1
eÓ.
2
Draggomirß.
3
feçorßl.
4
Istoikß.
5
După doc. din 3 aprilie 1622, scris pe acelaşi suport.

76 1655 (7163) februarie 16

† Adecă eu, Lazar, feciorul Balii de Străuleşti, scriu zapisul mieu la mâna lu
Bobe, ca să-i fie de bună credinŃă, pentru să se ştie că m-au1 apucat Preda, feciorul
Stanciului şi al Dochii den Câmpul Lungu, pentru rumânie2. Eu bani n-am avut, ci
am mărsu de m-am rugat dumnealui şi mi-au făcut bine de mi-au dat ughi 22.
Şi mai denainte vréme, când am avut să mergem la Teleajăn să ne batem cu
ungurii, datu-mi-au un cal, derept ughi 9. Şi dentr-aceşti ughi 9, datu-i-am ughi 4 şi
i-am rămas ughi 5.

88
 Şi după ce mi-au făcut bine, precum scrie mai sus, prinsu-m-am să-i slujesc
într-an sau să-i fac 3 clăi de fân. Iar să nu-i voi da banii la zi, să aibă a mă vende
pre mine şi cu parte mea de moşie den Străuleşti.
Şi i-am pus şi cărŃile méle de moşie den Străuleşti.
Şi când am făcut acesta zapis, fost-au mărturie: FrăŃilă iuzbaşa i Lupul
dăr<ăbanŃ> i Vişan zăbunariul i Oprea aprodul.
Şi pentru credinŃa, pusu-mi-am şi degétul.
Pis fevruarie 16, vă leat 7163 <1655>.
Eu, Lazar.
† Eu, FrăŃilă iuzbaşa, mărturie.
Eu, Lupul dăr<ăbanŃ>, mărturie.

B.A.R., Doc. ist., CXL/110.

Orig. rom., hârtie (21,5 × 15,5), rupt la îndoituri, cu trei amprente digitale, puse câte una în
dreptul fiecărei semnături.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 548.

________________
1
mam.
2
rßmßnïe.

77 1655 (7163) februarie 27

Adecă eu, Udrea, feciorul Radului din sat, din Păpeni, scris-am şi mărturisesc cu
acest zapis al mieu, acestui om, anume Stan roşul şi cu feciorii lui din sat, din Păpeni,
cum să să ştie că i-am vândut din sat, din Păpeni, stânjăni 25 za bani gata 2 300. Şi
i-am vândut ocină din câmp şi din pădure, din funduri şi din apă şi din grădini şi
din şăzutul satului, ca să fie lui moşie, şi lui şi feciorilor lui. Şi i-am vândut de
peste tot hotarul.
Şi am fost la această tocmeală mărturie şi aldămăşari: din Păpeni, NegoiŃă,
Iancul ceauş i Dobre, din oraş din Floci: Frâncul iuzbaşa i Frangulea i Stanciul i Vasilie
i Nichita călugărul.
Drept aceea, am făcut zapisul nostru, ca să fie la mâna lui Stan şi la feciorii
lui, să fie de mare credinŃă.
Am scris eu, popa Ionaşco, fevruarie 27 dni, leat 7163 <1655>.
Eu, Udrea. Iancul ceauş. Stanciul, martor1.

DANIC, Ms. 314, f. 241v.

Copie rom.

89
 Reg., Μαρινέσκου, Ή Ίερά Μονή ∆οχειαρίου, nr. 140, cu precizarea că este un rez. dat după
orig. rom., hârtie (31, 6 × 21,8); Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 551.
________________
1
În ediŃia Marinescu se menŃionează că Stanciul semnează greceşte.

78 1655 (7163) martie 2

† Adecă noi, feciorii uncheaşului lu Pătru ot Cârstineşti, anume: Drăghici i

Opriş i Stanciul i Sava, ginerele Oprii, scris-am acest al nostru zapis la mâna
postelnicului Ivaşco, ca să fie de mare credinŃă, cum să să ştie că am vândut
parte<a> noastră de moşie de<n> Văleni, de peste tot, cât avem noi, şi din sat şi din
câmp şi din apă şi din pădure şi de piste tot hotarul. Şi o am vândut noi, de a
noastră bunăvoie, fără de nicio silă şi cu ştire tuturor oamenilor noştri. Şi o am
vândut derept bani gata 2 600.
Şi când o am vândut, tâmplatu-s-au mulŃi boiari şi megiiaşi, anume: Stanciul
iuzbaşa ot Cârstineşti i Dumitru postelnic fecior al vornicului şi Radul iar feciorul
vornicului lu Detco i Pârvul logofăt i Dumitru ceauşul i Preda, nepotul Stanciului
iuzbaşa, şi din Şuici, Radu PestriŃul, din Sălătruc, Opriş Bojăscul, din megiiaşi,
Radul Rociotă şi Mihăilă, Drăgoi.
Şi am scris eu, popa Dan.
Şi păntru credinŃa, pusu-ne-am şi degetele mai jos.
Pis measeŃa martie 2 dni, leat 7163 <1655>.
Eu, Drăghici. Eu, Stanciul. Eu, Opriş. Eu, Sava.

DANIC, Mitrop. ł. Rom., CLVII/47.

Orig. rom., hârtie (29 × 22), cu patru amprente digitale, puse câte una în dreptul fiecărei
semnături.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 554.

79 1655 (7163) martie 10

Adecă eu, Ioan snă Andreiu ot Rădăcineşti, scris-am zapisul mieu la mâna
postélnicului Ivaşco, ca să fie de mare credinŃă, cum să să ştie că i-am vândut o
livade după Gruiu, de la hotar, cum să să ştie că o am vândut dă a mea bunăvoie şi
cu ştirea tuturor oamenilor miei, drept bani gata 280.

90
 Şi mărturie: Marco ot Rădăcineşti şi Dumitru BoŃcan şi Stan Bunşă şi Udrea
şi Preda dân Cârstineşti şi Pârvul şi Dumitru.
Şi pentru credinŃa, pusu-mi-am şi dégetul mai jos.
Şi am scris eu, popa Dan. Şi Vasilie.
Pis measeŃa martie 10 dni, leat 7163 <1655>.
Eu, Marco. Eu, Dumitru. Eu, Stan. Eu, Andreiu. Eu, Pârvul. Eu, Dumitru.
Eu, Preda, martor.

DANIC, Ms. 712, f. 505–505v.

Copie rom.
Alte copii, ibid.: mss. 209, f. 175; 215, f. 219v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 556.

80 1655 (7163) martie 10

Constandin, fiul lui Şerban voievod, dă lui Stoica logofăt <Ludescu> moşie
în satul Bărbăteşti, de la Tudora<n> şi alŃi cetaşi.

DANIC, Fond. Greceanu, ds. 16, f. 301, 302, 303.

Rez. modern.

MenŃ., Grecianu, Genealogiile, II, p. 149.

81 1655 (7163) martie 11

† Adecă eu, Stana, făméia Simei ot Pulaşi, împreună cu ficiorii miei: Tudor i
Stan, scris-am şi mărturisim acest al nostru zapis, ca să fie de mare credinŃă la
mâna lu LaŃco ot Căzăneşti, cum să să ştie că mi-au făcut bine la nevoia mea, de
m-au împrumutat de ughi 9 bani 40, pre slove galbini noauo bani patruzeci, de
m-am răscumpărat de rumânie de la Drăguşin peharnic. Şi am luat aceşti bani, ce
scrie mai sus, cu zi şi cu soroc, să aib a-i darea banii fără de niciun cuvânt.
Deci, când au fost la zi şi la soroc, noi n-am avut de unde-i da banii; deci
într-aceea, văzând că nu-i putem însăma banii şi sântem nişte oameni rămaşi de
cuvânt şi de tocmeală, noi iar am căzut la dumnealui cu mare rugământ şi ne-am
tocmit de i-am dat 1 fune de moşie din Pulaş sudstvo Olt za ughi 7, care moşie
easte de zéstre a mea, <a> Stanei, de la tată-mieu, Tudor, însă din partea

91
Tăureştilor, această funie de moşie ce scrie mai sus, întreagă, de preste tot hotarul,
veri cât să va alége.
Şi iar i-am mai dat moşie la Căzăneşti derept ughi 2, bani 40.
Şi i-am dat noi acéste moşii ce scrie mai sus, de a noastră bunăvoie, fără de
nicio silă, ca să-i fie lui moşie stătătoare, lui şi ficiorilor şi nepoŃilor şi strănepoŃilor,
în véci. Iar de va avea LaŃco sau ficiorii lui vreo gâlciavă cu cineva pentru acéste
moşii, să avem a trage noi acéle gâlcevi.
Şi la această tocmeală a noastră, mărturie au fost: Nénciul ot Pogani i Agapie
ot tam i ot Pulaş, Stoian i ot Căzăneşti, Stan i brat ego Roman i Radul Badei ot tam
i Dumitru ot tam i Tudor al Pârvului ot tam i Radul al Florei ot tam i Tocsaba ot
tam i ot Ibăneşti, Manea postelnic sin Manei Piscotan.
Şi am scris eu, Costici logofăt, şi sânt şi mărturie.
Pis measeŃa martie 11 dni, vă leat 7163 <1655>.
† Stana. † Tudor. † Stan. † Eu, Stana.
Iar s-au mai dat peste cei ughi 7 încă ughi 12, care s-au făcut ughi 191.

DANIC, M-rea Hurez, XVI/7.

Orig. rom., hârtie (32,5 × 21), cu patru amprente digitale, puse câte una în dreptul fiecărei
semnături.
Copie, ibid., ms. 449, f. 462–462v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 557.

________________
1
„Iar s-au dat … ughi 19”, scris pe verso-ul primei file.

82 1655 (7163) martie 13

Zapisul Florii cupeŃul pentru Aninoasa.

Scris-am eu, Florescul păharnic1, acest al mieu zapis, la mâna vără-mieu,
Tudoran păharnic, cum să să ştie că i-am dat viile de la Piteşti, însă din casile céle
vechi, până în casele céle noao, însă cât să va putea încrede că va lucra, însă să aibă
a o lucra de totu lucrul cât trebuiaşte viii până acum, în toamnă, şi să-ş ia venitul
totu din câtă vie va lucra el cu banii lui şi de nimeni nicio zminteală să n-aibă.
Acesta mărturisesc cu zapisul mieu.
Şi pentru credinŃă, mi-am pus iscălitura mai jos, ca să să crează.
Martie 13 dni, leat 7163 <1655>.
Eu, Florescul păharnic.

DANIC, Ms. 137, f. 35v.

Copie rom.

92
 Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 558.
________________
1
„Florescu păharnic” modificat peste „Flore cupeŃul”.

83 1655 (7163) martie 15

Ό Ίβάσκο Τσιπάριουλ, µέγας σερδάρης, µαρτυρεί πώς ως φοροεισπράκτορας

στό νοµό χρωστούσε 700 τάληρα, τά όποια τοϋ έδωσε ή σύζυγος του. Ό Ίβάσκο
της παραχώρησε τό τσιγγανόπουλο Ράδουλ, γιό τοΰ Πάνκου.
Μάρτυρας ό Ράτεα άπό τό Λιπερέστι.

Ivaşco Cepariul, mare serdar, mărturiseşte că fiind el la strângerea birului pe

judeŃ, a rămas dator cu 700 de taleri, pe care i-a luat de la soŃia sa <VoichiŃa>1.
Ivaşco i l-a dat <în schimb> pe copilul de Ńigan Radul, fiul lui Pancu.
Martor: Ratea din Lipireşti.

După Μαρινέσκου, Ή Ίερά Μονή ∆οχειαρίου, nr. 141, rez. grec., dat după un orig. rom., hârtie
(29 × 21).

Rez. rom., DANIC, Ms. 314, f. 402 v (nr. 14), „Perilipsis de cărŃile Ńiganilor”, publicat în
Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 559.
________________
1
Completat după rez. de la DANIC, Ms. 314, f. 402v (nr. 14).

84 1655 (7163) martie 16

† Adică eu, Zahariia snă ego Militină ot Costiiani, scris-am zapisul meu, ca
să fie de mare credinŃă la mâna vnuc Gherghie, cum să să ştie că i-am dăruit
10 stânjene de moşie în sat, în Costiiani, de a mea bunăvoie, de nimi silit, nici
nevoit, cu ştirea tuturor fraŃilor miei. Iar cine să voi ispiti a face într-alt chip, din
fraŃii miei sau dân verui mei sau den nepoŃii sau den ce rudă va fi acela om, să fie
treclit şi proclit şi anethema dă 300 şi 18 ote[Ńi]1 ce sântu în Nicheia şi să aibă parte
cu Iuda şi cu proclătul Ariia la un loc.
Şi la ceastă tocmeală s-au prelejit mulŃi boiari şi megiiaşi şi den sus şi de jos
şi demprejurul locului, anume: den Turbureşti, Simedu şi den Costiiani, Radul
Vlăşceanul şi Nichifor ot Băreşti şi Ion, ginerele lui Miliiani.
Şi am scris eu, Mihalcea Cândescu snă Dămian ot Scăuiani.
Şi pentru credinŃa, ne-am pus şi dégetele şi peceŃile, ca să ştie.

93
 Pis measeŃa martie dni 16, vă leat 7153 <1655>.
† Semedru. † Radul. † Nichifor. † Ion. † Zahariia.

B.A.R., Doc. ist., DCCXCV/24.

Orig. rom., hârtie (21 × 19), cu cinci amprente digitale, puse în dreptul fiecărei semnături.
________________
1
Loc rupt în orig.

85 1655 (7163) martie 18, Bucureşti

† Adecă eu, Brătiian ot InăŃoiu, cu făméia mea şi cu feciorii miei, scris-am

acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinŃă la mâna jupan<ului> Dumitraşco
spătar i Alexandru postelnic snă Ghiorma vel ban, cum să să ştie că i-am vândut partea
mea de ocină den InăŃoiu1, den câmpu şi den pădure, despre tot hotariul, până în
apa DâmboviŃii, stânjăni de ocină, şi stânjănul câte bani 50, ca să fie dumnealor moşie
stătătoare ohabnică2 şi lor şi coconilor şi nepoŃilor şi strenepoŃilor, în veaci.
Şi o am vândut de a noastră bunăvoie, fără dă nicio silă, pre bani gata, cu
ştirea tuturor megiiaşilor şi den sus şi den jos.
Şi această moşie, vândut-o-am părintelui dumnealor, jupan Ghiorma vel ban.
După acéea, prinsu-se-au gâlceava dărăbanŃilor de au făcut multă nevoie la
Ńeară ş[i]3 la boiari de i-au omorât; o[m]3orât-au şi pre banul Ghiorma şi i-au jăhuit
casele şi i-au perit şi zapisele. Deci noi am făcut coconilor acest zapis de la mâna
noastră, cum să Ńie această moşie cu bună pace, nimenelea treabă şi améstec să
n-aibă, iar cela ce să va mai scula în urma noastră, <de> va umbla cu alte menciuni,
să fie blestemat de 318 părinŃi carii sântu întru vă Nicheiu şi să lăcuiască într-un
loc cu Iuda şi cu Ariia.
Şi la tocmeala noastră, mulŃi oameni buni au fostu.
Şi pentru credinŃa, ne-am pus dégetili.
Pis measeŃa martie 18 dni, vă leat 7153 <1655>.
† Brătiian
Stoichi căpitan
† Udrea comisul, mărturie
† Damaschin vtori portar, mărturie
Dumitraşco spatarul4.

B.N., C.S., Col. de documente, CXXXVI/4.

Orig. rom., hârtie (29,3 × 20,5), cu o amprentă digitală pusă în dreptul semnăturii lui Brătiian.
________________
1
Kßnßcoü.
2
x¨xabnik´.

94
 3
Loc rupt în orig.
4
Semnături autografe.

86 1655 (7163) martie 18, <Bucureşti>

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î› Kostandin Íerban voevodï i gospodinß vßsoi

Zemli ¨ggrrovlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïÓ povelhnïi gospodstva mi
›vemzi megïaÎi ›t Strß›wi ›t <sudstvo> Sak, na ime StançÓl i Toader i
sßs vsix bratïi ix za ›çinß ›t Strß›wi i sßs s¥novïi ix, eliciÈe Bogß dast,
ækoÈe da s¨t im ›çin¨ ¨ Strß›wi, ›baçe prez vßs xotarom, v´n ›t ›çina
Drag¨lov i a StançÓlov Banicß ›t gor xotar kal¨geresk¨ ›t nad Nßvrßtewi,
›baçe paetago çast ›çinß, za #aà aspri, zaneÈe est sïa ›çinß ›t Strß›wi bila
est im stara dhdïn¨ i za pokopenïe ›t Vlaik¨l i ›t PßtraÎk›v1 ›t
naÓpreÈde vrhme. I vßs drßÈal › est sßs dobro mirno.
A potom, kßda est bil pre d´ni pokoinago Matei vodß, i Drag¨l i
StançÓl Banicß ›ni se s¨t bili vßstanili tere est pritesn¨l ›çina, ix
tretago <çast> prez vßs xotarom ›t dol ›çinß sßs edna kniga zla i lßÈliva i
vßzimal est ›vowïÓ i vrßtogradõ. Vß tom, megïaÎïi ›t Strß›wi ako vidhw¨
sice v¨xvi za dhdïn¨ i za niv, bil est vßzimal isprßvo qà megïaÎi, a poslh
vßzimal est v‹ï, vßs po rßvaÎe gospodski ›t divan, tere est s¨dil i zaklel est
i izbranil est Drag¨l›v i StançÓl›v Banicß petago çast ›t gor xotar ›t nad
Nßvrßtewi, vßs ›çina kal¨gerhskß, ›çinß za #aà n›vci. A dr¨ga dhdïn¨ daval
› est megïaÎïi s¨Èdeni vsax selhnom ›t Strß›wi da › drßÈit sßs dobro
mirno, kako › est bil pok¨pil i kako proçetaet knigove tex stari ›t
naipreÈde vrhme. I ›stal est Drag¨l i StançÓl Banicß ›t zakona i ›t
s¨Èdenïe i ›t divan ›t pred pokoinago MateÓ voevodß i ›t pred megïaÎom
kako vidhxom gospodstvo mi i knigi pokoinago Matei vodß za ›stal, vß lhto
#zr‹Ùv i knigove megïaÎom.
A potom, kßda est bil ninh, vß d´ni gospodstva mi, a Drag¨l sßs brat
ego, StançÓl Banicß, ›ni niÈe po tae ne ›stavlhet se, nß pakiÈe podïgal est
pr¨x i pred gospodstva mi i vßzimal est zakona k‹d bolhri po rßvaÎe
gospodski, na ime: ›t Skßæni, D¨mïtr¨ i Nhgoe Kßp¨Îßsk¨l i ›t G¨r¨net,
Radõl, s¥nß Fßt¨l›v, i ›t ÇeraÎ, Dragomir, sinß Berilß i ›t Drßg¨Îewi,
Istratïe i ›t Brßnewi, Kazan i Wef¨l MßlaÓ i ›t B¨d¨rewi, Balh i ›t
Çoçhnïi ›t B¨kov, Krßstïæn i ›t Krßng¨, „prh s¥nß D¨mbravß i ›t Vaideei,

95
Radõl Milïi i ›t Íoimari, D¨mïtr¨ vataf i ›t Fincewi, Dobrotß i ›t
Bßska, Stoika Mßr¾ïnhn¨l i Vlasïe i ›t Ki›Èd, StançÓl i DrßgoÓ i ›t
Brßnewi, Dragomir i Istratïe i ›t Fincewi, Vlaik¨l ça¨Î i ›t Brßnewi,
Vladõl, sinß Gïergev Xasan i Badh, s¥nß Çorßngßi i Mirߨc i ›t Çoçani,
Tanasïe portar, ækoÈe da zaklel est po tretago çast. TaÈe, kßda est bil na
d´n´ i na sorok, ›ni nhst moglß da zaklel niÈe vß edin ›braz, nß daval est i
›ni Drag¨lov i StançÓl Banicß vßs petago çast ›t nad Nßvrßtewi vß ›çina
kal¨gerhskß, ›çinß za #aà novci, kako est viÎe pisano i kako vidhx›m
gospodstvo mi i kniga ›vem k‹d bolhri kletovci za ›stal. I niÈe po tae ne
›stavlhet se Drag¨l i StançÓl Banicß sßs bratïi ix, nß pakiÈe prïidet pred
gospodstva mi na divan sßs pr¨x. A gospodstvo mi pakiÈe gledax i s¨dix i
istenstvoval i gospodstvo mi kako nosil [...]2 divan¨l za meteÈe. TaÈe, est
›stal Drag¨l i StançÓl Banicß ›t zakona i za stramot ›t divan, kako [po
mn]1ogo trhb¨ da ne imat vß vhk¨. I ne [›t kogo]2Èdo nepokolhbimo, porizmo
gospodstva mi.
SeÈe i svedïteli [postavix]2 gospodstvo mi: Ȩpan Barb¨l ban, Ȩpan [...,
Ȩpan]2 Preda [vornik]2, [ı¨pan]2 Pßrv¨l vistïær, [ı¨pan]2 Panß spatar, Kirka
klÓçar, [ı¨pan Vasilïe s]2tolnik, Badh komis, Xriza pexarnik, DançÓl
[postelnik]2. Ispravnik, Ádrewe Nast¨rel và logofet.
Pisax az, D<¨mitr¨> l<ogofet> B<oldïçÓ>, B[¨k¨rewi]2 martïe i‹ï d´ni i
›t Adam vß lht #zr‹Ùg.
î› K›standin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ, gospodin´.
î› Kostandin voevodß <m.p.>

† Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată łara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor megiaşi din
Străoşti din <judeŃul> Sac, anume Stanciul şi Toader şi cu toŃi fraŃii lor de ocină
din Străoşti şi cu fiii lor, câŃi le va da Dumnezeu, ca să le fie lor ocină în Străoşti,
însă peste tot hotarul, afară de ocina lui Dragul şi a lui Stanciul BaniŃă din sus de
hotarul călugăresc de la Năvârteşti, însă a cincea parte de ocină, pentru 1 000 aspri,
pentru că această ocină din Străoşti a fost veche dedină a lor şi de cumpărătură de
la Vlaicul şi de la Pătraşco1 de mai înainte vreme. Şi au tot Ńinut-o cu bună pace.
Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Matei vodă, Dragul şi Stanciul
BaniŃă ei s-au ridicat de au cotropit ocina lor, a treia <parte> peste tot hotarul din
ocina de jos cu o carte rea şi mincinoasă şi au luat livada şi grădina. Întru aceea,
megiaşii din Străoşti dacă au văzut aşa tâlhari de dedină şi de ogor, au luat întâi 6
megiaşi, iar după aceea au luat 12, tot pe răvaşe domneşti din divan, de au judecat
şi au jurat şi au ales lui Dragul şi lui Stanciul BaniŃă a cincea parte din hotarul de
sus de la Năvârteşti, toată ocina călugărească, ocină de 1 000 de bani. Iar cealaltă

96
dedină au dat-o toată megiaşii care au judecat sătenilor din Străoşti să o
stăpânească cu bună pace, cum au cumpărat-o şi cum <se> citeşte în cărŃile cele
vechi de mai înainte vreme. Şi au rămas Dragul şi Stanciul BaniŃă de lege şi de
judecată din divan, dinaintea răposatului Matei voievod şi dinaintea megiaşilor,
cum am văzut domnia mea şi cartea de rămas a răposatului Matei vodă, din anul
7162 şi cărŃile megiaşilor.
Iar după aceea, când a fost acum, în zilele domniei mele, Dragul cu fratele
lui, Stanciul BaniŃă, ei nici pe aceasta nu s-au lăsat, ci iarăşi au ridicat pâră şi
înaintea domniei mele şi au luat lege 24 boieri pe răvaşe domneşti, anume: din
Scăiani, Dumitru şi Neagoe Căpuşăscul şi din Gurunet, Radul, fiul lui Fătul, şi din
Ceraşi, Dragomir, fiul lui Berilă şi din Drăguşeşti, Istratie şi din Brăneşti, Cazan şi
Şteful Mălai şi din Budureşti, Balea şi din Ciocenii de la Bucov Cârstian şi din
Crângu, Oprea, fiul lui Dumbravă şi din Vaideei, Radul Milii şi din Şoimari,
Dumitru vătaf şi din FinŃeşti, Dobrotă şi din Bâsca, Stoica Mărgineanul şi Vlasie şi
din Chiojd, Stanciul şi Drăgoi şi din Brăneşti, Dragomir şi Istratie şi din FinŃeşti,
Vlaicul ceauş şi din Brăneşti, Vladul, fiul lui Gherghe Hasan şi Badea, fiul lui
Ciorânga şi MirăuŃ şi din Cioceni, Tanasie portar, ca să jure pentru a treia parte.
Astfel, când a fost la zi şi la soroc, ei n-au putut să jure nici într-un chip, ci au dat şi
ei lui Dragul şi lui Stanciul BaniŃă tot a cincea parte de la Năvârteşti în ocina
călugărească, ocină de 1 000 bani, cum este mai sus scris şi cum am văzut domnia
mea şi cartea de rămas a celor 24 de boieri jurători. Şi nici pe aceasta nu s-au lăsat
Dragul şi Stanciul BaniŃă cu fraŃii lor, ci iarăşi au venit înaintea domniei mele la
divan cu pâră. Iar domnia mea iarăşi am cercetat şi am judecat şi am adeverit şi
domnia mea [că ei au purtat]2 divanul cu amestecături. Astfel, au rămas Dragul şi
Stanciul BaniŃă de lege şi de ruşine din divan, ca [mai multă]2 treabă să nu aibă în
veac. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată şi martori [am pus]2 domnia mea: jupan Barbul ban, jupan [..., jupan]2
Preda, [vornic]2, [jupan]2 Pârvul vistier, [jupan]2 Pană spătar, Chirca clucer, [jupan
Vasile]2 stolnic, Badea comis, Hrizea paharnic, Danciul [postelnic]2. Ispravnic,
Udrişte Năsturel al doilea logofăt.
Am scris eu, D<umitru> l<ogofăt> B<oldiciu>, în B[ucureşti]2, martie 18 zile
şi de la Adam în anul 7163 <1655>.
Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io Costandin voievod <m.p.>

DANIC, M-rea Cotroceni, XLII/2.

Orig. slav, hârtie (41 × 29), cu un sigiliu mijlociu în ceară roşie, căzut. Cu o trad. rom. din
1786 de Costandin dascălul în ibid., XLII/3.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 560.

________________
1
„›t Vlaik¨l i ›t PßtraÎk›v”, alia manu.
2
Loc rupt în orig.

97
87 1655 (7163) martie 19

† Scris-am eu, Evda jupâneasa cu fii-său, NegoiŃă, şi eu, jupâneasa Dochiia şi

cu fii-său, StoichiŃă, scris-am noi acest zapis al nostru, cum să fie de mare credinŃă
la mâna Brăieştilor, a tuturor megiiaşilor, şi carei vor fi şi într-alte1 Ńări, că ne-am
milostivit de i-a<m> iertat de rumânie pentru ale noastre suflete şi ale morŃilor
noştri. Şi au dat şi Brăieştii bani gata mănăstirii <Pinul>2, ughi 100 şi 40. Şi le-am
dat şi moşiia care au fost zălojită la Mihălceşti, jumătate.
Iar cine să va ispiti peste zisa noastră a face alte lucruri, veri din titori, veri din
călugări, să fie afurisit şi blestemat de 318 oteŃi ije sut vă Nichiia şi hierul şi piatra să
putrizescă iar trupurile acelora ci să vor rădica să nu mai putrizească, ci să şază ca hierul.
Şi pentru credinŃa, ne-am pus şi peceŃile.
Pis measeŃa martie 19 <dni>, vă leat 7163 <1655>.
B.A.R., Doc. ist., CXXVII/21.
Copie rom.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 561.

________________
1
ntralth.
2
După titlul doc.: „Copie scoasă dupe zapisul ctitorilor Pinului, din cuvântu în cuvânt”.

88 <Post 1655 martie 19>

† Eu, egumenul Daniil pinean<ul>, scris-am cartea mea, ca să fie de mare

credinŃă la mâna Brăieştilor, cum i-au iertat iuzbaşa Dragomir şi jupâneasa Evda şi
feciorii lor, NegoiŃă şi StoichiŃă şi jupâneasa Dochie şi cene să va trage din
siminŃiia lor, fac şi eu, egumenul Daniil pinean<ul>, să fie iertaŃi ei şi feciorii lor şi
nepoŃii lor şi cine să va trage din ei.
Iar cine să va ispiti a mai scorni gâlceavă piste zisa mea, oricine va fi egumen în
Pin în urma mea sau din ctitori, să fie afurisit şi blestemat de 318 oteŃi ije vă Nichei şi
herul şi piatra să putrizească, iar trupurile acelora să nu le mistuiască pământul
Şi când am făcut, fost-au: popa Drăgan din Stănilă şi popa Oancea din
Sibiceu şi diiacon Bratul, fiul lui Mihăilă din Mierlari şi Stanciu i Vasilie şi din
Scăieni, Stoica şi Neagul de acolo.
B.A.R., Doc. ist., CXXVII/22.
Copie rom., fără dată. S-a datat după doc. precedent, B.A.R., Doc. ist., CXXVII/21, în care
jupâneasa Evda îi eliberează din rumânie pe Brăieşti.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 562.

98
89 1655 (7163) martie 20

† Adecă eu, Dumitru, ficiorul lu Vinu, cum să să ştie că am vinit eu la moşie

ot Pop<ân>zeleşti şi am căutat cu oameni buni de1 acolea şi de<n> Robăneşti2, cum
s-a aflat locuri arătore 57. Şi a fost de la Popânzeleşti, anume: Itovoe şi Hamza şi
Radumir. Şi de la Robăneşti: Preda al Bratei şi eu, popa Adronic şi frate-său, Ion.
Şi adecă fost-au şi Vlad şi nepotu-su, Dumitru ot Dobrun3.
MeaseŃa martie 20 dni, vă leat 7163 <1655>.

DANIC, M-rea Brâncoveni şi Mamu, XXV/18.

Orig. rom., hârtie (30 × 20,5), pătat şi puŃin rupt la îndoituri.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 565.

________________
1
dæ.
2
Robonewie.
3
Dr¨br¨n.

90 1655 (7163) martie 20

† Ignañïe milosñïü Boıïü arxïeepisk›p i mitropolit vßsoi Zemlå

Uggrr›vlaxïisk›e1.
† Zapisul nostru de bună credinŃă la mâna jupânului Ghinei cojocariul, ca să să
ştie cum au fost avut unchiu-său, Ghinea Mustachi neguŃătoriul, aicea, în Bucureşti,
o pivniŃă cu 5 prăvălii la UliŃa cea Mare, cu curte, cu loc cum mérge până în fund,
de cumpărătoare de la Radul logofăt Năsturel, mai denainte vréme. Apoi au venit
vréme de şi le-au răscumpărat şi iar au căzut pre seama lor, de-au făcut pimniŃa de
piatră. Iar când au fost acum, în zilele mări<i>i sale, domnu nostru, Io Costandin
Şerban vodă, după moartea Radului logofăt Năsturel şi după moartea fie-sa, doamnii
Elinii, Udreşte al doilea logofăt Năsturel, fratele doamnei Elinii, el se-au sculat,
fiindu-i a doao jupâneasa lui, Despa, îngrupată la sfânta Mitropolie, în tinda cea
mare, lângă uşa biséricii, au dat şi au închinat sfintei Mitropolii partea lui jumătate
de pimniŃă şi desupra 2 prăvălii şi jumătate, de pomeană pentru sufletul lui şi al
părinŃilor şi al jupâneasii lui, Despei; iar altă jumătate de pimniŃă cu doao prăvălii
şi jumătate au rămas pre seama frăŃine-său, lui Cazan postelnic.
Deci nici el nu o au putut Ńinea, trebuindu-i bogate, ce ş-au făcut partea lui
jumătate vânzătoare. AlŃii n-au putut încăpea a cumpăra, fiind mai volnic jupânul
Ghinea cojocariul, nepotul Ghinii Mustachi neguŃătoriul. Ş-au răscumpărat moşia

99
unchiu-său de la Cazan postelnic Năsturel, cu voia frăŃini-său, lu Udreşte Năsturel
logofăt, za 32 000 aspri gata, cu zapis de la mâna lui de vânzare, ca să-i fie lui
moşie şi coconilor.
Într-acéea, şi smerenia noastră, după vânzarea lui Cazan postelnic, încă am
socotit pentru partea lui Udreşte logofăt, neavând sfânta Mitropolie niciun venit de aici,
de la această pimniŃă şi fiind lipsită de dobitoc şi de hrană, făcut-am tocmeală şi noi cu
jupânul Ghinea cojocariul, cu partea noastră jumătate de pimniŃă cu doao prăvălii şi
jumătate, desupra pimniŃii şi cu altă pimnicioară mică, boltită, lângă altă prăvălie a lui,
partea lu Udreşte logofăt, în preŃ za ughi 100 gata, cu carea bani am cumpărat tot oi,
sfintei Mitropolii. Şi încă au mai dat sfintei Mitropolii şi o prăvălie la Târgovişte, care
prăvălie o au fost cumpărat ei de la Fota den Târgovişte, ughi 50, ca să poată fi sfintei
Mitropolii moşie pentru moşie şi oile de hrană, iar ctitorilor pomeană în veac.
Şi am dat şi zapisul lui Udreşte logofăt de închinăciune, la mâna jupânului
Ghinii cojocariul, ca să-i poată fi acea pimniŃă cu prăvălii, cu loc cu tot, preste tot,
de moşie, lui şi coconilor, în véci.
Şi o am vândut cu voia şi cu întrebarea lu Udreşte logofăt, ca să n-aibă vreo
gâlciavă de cătră niménilea, măcar de s-ar afla şi nescare zapise au de la unchiu-său,
Ghinea Mustachi, au de la doamna Elina, soră-sa, au cărŃi când ar ieşi, tot să nu se
crează naintea acestor zapise, puindu multe mărturii la această vânzare.
Aceasta am scris, ca să să ştie, şi am pus pecétea şi iscala mai jos.
Pis D<umitru> l<ogofăt> B<oldiciu>, u grad Bucureşti, martie 20 dni i de la
Adam până acum văleat 7163 <1655>.
† Vlădica Ignatie
Radul Năsturel2.

DANIC, Ep. Argeş, XLVIII/1.

Orig. rom., hârtie (44,5 × 29,1), ros la îndoituri, cu un sigiliu mijlociu, timbrat, al Mitropoliei.

EDIłII: Potra, Doc. Bucureşti, p. 112–113; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 563; rez., Ionescu,
Ist. Mitrop. Ungro-Vlahiei, I, p. 155, nota 1; menŃ., Năsturel, Genealogia Năsturelilor, p. 309.
________________
1
„† Ignatie, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop şi mitropolit a toată łara Ungrovlahiei”.
2
Semnături autografe.

91 1655 (7163) martie 20

Adică eu, Ilie ot Ulmeni ot sudsvo Teleorman, scris-am şi mărturisescu cu

acel zapis al mieu, ca să fie de mare credinŃă, la mâna lui Stan pârcălab, cum să
<să> ştie că i-am vândut stânjeni de ocină 50, stânjeni pe bani 25 cin ughi 65, şi
i-am vândut de bunăvoia mea, nesilit dă nimeni.

100
 Şi aceşti bani i-am luat toŃi gata în mâinile mele. Şi i-am vândut dă cu ştirea
tuturor megiiaşilor din sat şi a vecinilor şi den sus şi din jos, ca să-i fie lui moşie
stătătoare în veci, lui şi feciorilor, câŃi Dumnezeu îi va da.
Aşijderea şi eu, Radul şi cu feciorii miei iar ot Ulméni1 ot sudstvo Teleorman,
i-am vândut stânjeni 50, stânjeni po bani 25 ughi 60 pol 2. Şi i-am vândut de a mea
bunăvoie, fără de nicio silă şi cu ştirea tututor vecinilor şi din sus şi din jos. Şi
aceşti bani i-am luat toŃi gata în mâinile méle şi i-am vândut din cin până-n cin, du
preste tot hotarul şi cu tot venitul, ca să-i fie lui moşie stătătoare în véci, lui şi
feciorilor.
Aşijderea şi eu, Cârstea şi cu feciorii miei iar ot Ulméni ot sudstvo
Teleorman, iar am vândut lui Stan pârcălab stânjeni 30, stânjăni pe bani 25 cin ughi
[…]2. Şi i-am vândut de a mea bunăvoie, nesilit de nimeni şi cu ştirea tuturor
vecinilor şi din sus şi din jos şi du preste tot hotaru şi cu tot venitul. Şi aceşti bani
i-am luat toŃi gata în mâinile méle, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor, câŃi Dumnezeu
îi va da, în véci.
Aşijderea şi eu, Dumitru iar ot Ulméni ot sudstvo Teleorman, iar am vândut
lui Stan pârcălab stânjeni 20, stânjeni pe bani 25 cin ughi 60 pol. Şi i-am vândut de
a mea bunăvoie fraŃilor <de> ocină şi cu ştirea tuturor megiaşilor şi din sus şi din
jos. Şi aceşti bani i-am luat toŃi gata în mâinile méle, ca să-i fie lui moşie stătătoare
în véci, lui şi feciorilor, câŃi Dumnezeu îi va dărui. Şi i-am vândut de preste tot
hotarul şi cu tot venitul.
Şi când am făcut noi acest zapis la mâna lui, aceşti oameni carii sânt mai
sus-scrişi, fost-au mulŃi boiari şi megiiaşi din sat mărturie, anume: ot Ulmeni,
uncheaşul Soare şi Oprea ot tam şi Marin ot tam şi Jurcă călugărul ot tam şi
Danciul ot tam şi Dan pârcălab ot tam.
Şi pentru adevărata credinŃă, ne-am pus mai jos dégetele şi iscăliturile.
Şi mărturii şi alŃi boiari carii vor pune iscăliturili.
Şi am scris eu, Nan iuzbaşa sân Micului căpitan ot Lomăteşti ot sudstvo
Ilfov.
MeaseŃa martie 20 dni, leat 7163 <1655>.
† Eu, Ilie. Cârste. Dumitru. Radul. † Eu, Voico slujer. † Radul vel
sărdar. † Eu, Mirea Gorun ot Suriel. Stoian căpitan za spătăreli, martor. Eu,
uncheaşul Fulme3, martor. † Prodan clucer ot Purcăréni. Pârvul iuzbaşa. † […]3
logofăt ot Ceciul, martor. † Pătraşco vel cupar Bălăcean. † Eu, Radul logofăt sân
Lente4 postelnic ot Băşciu4. † Eu, Radul logofăt ChiveriŃă ot Amărăşti. † Eu,
Şerban logofăt brat ego Radul logofăt.

B.A.R., F. LXXXI/325.
Foto după copie.
________________
1
Ulmhno.
2
Loc alb în text.

101
 3
Loc alb în text.
4
Lectură probabilă.

92 1655 (7163) martie 20

† Adecă eu, Nan, feciorul lui Dobrotă ot Stenca, scris-am şi mărturisesc cu al

meu zapis la mâna jupânuloi Hra<ne>te ot varoş ot Floci şi la mâna fiiu1-seu, lu
Gherghe, cum să ştiie că i-am vândut dumnelor viia me de la Stenca şi cu stânjene
de ocină 12, pre2 bani gata, ughi 10, bani 100.
Şi i-am vândut de a mea bunăvoie şi fără neceo selă şi cu ştire megeiaşilor. Şi
oameni buni: Frangule roşu, Stanciul nepotul lu Frangulea, Simeon sin Ianuşcul.
Pentru credinŃa, fapt-am3 zapis<ul> meu la mâna jupânul<ui> lu Hranéte.
Şi me-am pus degetul.
Pis Stanciul sin Grama.
MeaseŃa martie 20, vă leat 7163 <1655>.
† Nan.

B.A.R., Doc. ist., CCCLXVII/137.

Orig. rom., hârtie (19 × 21,3), cu o amprentă digitală pusă în dreptul semnăturii lui Nan.
________________
1
feæ.
2
prh.
3
famtam.

93 1655 (7163) martie 20

† Adecă eu, Radul Rudenul, dat-am zapisul nostru la mâna popei lu Mihăilă,
ca să fie de bună credinŃă şi dă mare mărturie, pentru că i-am vândut 3 locori, care
locuri sânt după ograda sfintei Episcupii, care locuri ne-au fost şi noă dă1 moşie de
la părinŃii noştri.
Şi le-am dat eu dă bonăvoia mea, dă niminele silit, drept bani gata, taleri 15,
ca să fii lui moşie stătă<toa>re în veci, lui şi copiilor lui, câŃi Dumnezău i-au hărăzit,
dân mila sfinŃi<i>i sale.
Şi la această tocmelă fost-au mulŃi oameni buni mărturii, care vor iscăli mai
jos, ca să creză.
Pis measeŃa martie 20, 7163 <1655>.
† Şi am scris eu, Ion, cu învăŃătura lor.

102
 † Az, Radul Rudenul
† Eu, Toder armaşul, martor
† Az, Radul Holobescul, martor
† Az, popa Manolo, martor
† Eu, diiaconul Pavel ot Coziia
† Eu, Ion ot Cacova, martor
† Eu, Mihul ot Cacova, martor
† Eu, Panait, martor3.

DANIC, Ep. Râmnic, XXXIX/7.

Orig. rom., hârtie (30 × 20,5), cu o amprentă digitală pusă în dreptul semnăturii lui Radul Rudeanul.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 564.

________________
1
Repetat.
2
ıoz.
3
Semnături autografe.

94 1655 (7163) martie 21, Bucureşti

Cu mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şărban voievod, domn a toată łara

Rumânească. Dat-am domniia mea această carte a domniei méle, boiarinului
domniei méle, Ghinea logofătul, fratele lui ChiriŃă cămăraş şi cu feciorii lui, câŃi
Dumnezeu îi va da, ca să-i fie lui moşiia de la Poiană ot sudstvo MehedinŃi, a treia
parte şi cu rumânii şi cu tot venitul, de preste tot hotarul.
Şi iară din Rătunda, a treia parte, cu rumânii şi cu tot venitul, de preste tot
hotarul.
Şi din Jdegla ot Dolj, a treia parte, de preste tot hotarul, fără de rumâni.
Şi iară din Ciubrova, a treia parte.
Şi din Popeşti, a şasea parte, cu toŃi rumânii şi cu tot venitul, de preste tot
hotarul.
Pentru că acéste moşii ce sânt mai sus-zise, le-au cumpărat ChiriŃă cămăraş
de la Preda clucer din Greci şi de la Preda paharnic din Plăvicéni şi de la Pătru
Aslan şi de la jupâneasa lui, Ilina i Buică, drept ughi 460, încă din zilele lui Matei
vodă.
Şi iară au cumpărat ChiriŃă cămăraş de la Preda spătar din Cepturoaia, partea
lui den Jdegla, toată, şi din Ciubrova, toată, de preste tot hotarul, drept ughi 100.
Şi iară au cumpărat ChiriŃă cămăraş de la Mihul, nepotul Coandei armaş,
toată partea lui din Ghidiceani şi din Poiană şi din Rătunda, moşie fără de rumâni,
de preste tot hotarul şi cu tot venitul, oricât să va alége, drept ughi 115.

103
 Şi iară au cumpărat boiarinul domniei méle, Ghinea logofătul de la Gavrilă
paharnic, feciorul Radului vornic din Târnova, toată partea lui de la Jdegla, de
preste tot hotarul, drept ughi 80, care parte de moşie o au fost cumpărat şi el de la
nepoŃii Coandei armaş încă mai denainte vréme.
Şi iară au cumpărat Ghinea logofătul de la egumenul Ionichie ot Jitiian şi de
la tot soborul mănăstirii o moşie ce să chiamă Mişna ot Dolj, toată, cu tot hotarul şi
cu tot venitul, drept ughi 118, bani gata. Şi au dat mănăstirii şi o vie, moşie pentru
moşie.
Şi au întărit mănăstirea şi cu aceşti bani ce sânt mai sus-zişi, ca să-i fie lui
moşie de baştină. Şi au avut şi cărŃi, zapise de cumpărătoarea acestor moşii ce sânt
mai sus-zise.
Că fiind domniia mea la scaun, la Bucureşti, s-au întâmplat o răzvală în
slujitorii curŃii de au jăfuit toate casele boiereşti şi a mari şi a mici. Şi au jăfuit şi
casa boiarului dumnealui Ghinei logofăt de i-au luat şi cărŃile şi zapisele şi tot ce au
avut.
Pentru acéea, am făcut această carte a domniei méle preste acéste moşii de
cumpărătoare ce sânt mai sus-zise, ca să-i fie moşii ohabnice lui şi feciorilor şi
nepoŃilor şi strănepoŃilor, în véci. Iară unde s-ar afla cărŃile şi zapisile, să să ia de la
mâna acelora, pentru că s-au luat cu jaful din casa Ghinei logofăt. Şi de cătră
nimini neclătit, după zisa domniei méle.
Pentru acéea şi mărturii am pus domnia mea: jupan Barbul vel ban, jupan
Gheorghie vel vornic, Preda logofăt, Pârvul vel vistier, Pană vel spătar, Chirca vel
clucer, Vasilie vel stolnic, Badea vel comis, Hrizea vel paharnic, Danciul vel
postelnic. I ispravnic, Udrişte Năsturel, vtori logofăt.
Scris în scaun, în Bucureşti, martie 21 dni, 7163 <1655>.
Costandin voievod.

DANIC, Ms. 449, f. 379v.

Copie rom.
Altă copie, ibid., ms. 719, f. 330–331.

EDIłII: Nicolăescu-Plopşor, Monografia, nr. 13, p. 89–91; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII,
nr. 566; menŃ., Stoicescu, DicŃ. marilor dregători, p. 116, 227, 238.

95 1655 (7163) martie 22

† Adecă popa Stoica şi diaconul Cârstian, frati-său, sân popii1 Cârstii de

Fârtopeşti2, scris-am zapisul nostru, ca să fie de mare credinŃă la dumnealui
NegoiŃă cliucer, cum să să ştie că i-am vândut dumnealui partea noastră de ocină la
Căldăruşi, den 3 moş un moş, partea Stoicăi lu Vărfar3, preste tot, dereptu bani
gata, ughi 24.

104
 Şi o am vândut noi, de a mea bunăvoie şi cu ştirea tutoror fraŃilor de pe ocină,
ca să-i fie dumnealui de moşie şi ficiorilor dumnealui în véci.
Şi când am scris acest zapis, fost-au oameni buni, anume: GonŃea ot Aldéni şi
Neagoe sân Oaleş vătah ot Micşani şi Pătru pârcălabul sân lu Godean ot Pătârlage.
Şi pentru credenŃa, ne-am pus şi dégetele.
Şi am scris eu, popa Crăciun ot Tiga.
Pis measeŃa martie dni 22, vă leat 7163 <1655>.
† GonŃea. † Neagoe. † Pătru. † Popa Stoica. † Cârstiian diiaconul, vânzătorii.

DANIC, M-rea Sf. Apostoli, II/14.

Orig. rom., hârtie (29,2 × 20,5), cu cinci amprente digitale în tuş, puse în dreptul fiecărei semnături.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 567.

________________
1
popoi.
2
Frßtopewi.
3
Vrßfar.

96 1655 (7163) martie 22, Bucureşti

Cu mila lui Dumnezeu, Io Constandin Şărban voievod şi domn a toată łara

Rumânească, dat-am domniia mea, această poruncă a domnie<i> méle, sfintei şi
dumnezeieştii mănăstiri ce să numéşte Sarandar, din oraş, din Bucureşti (unde easte
hramul Cinstita Adormire a Născătoarei de Dumnezeu)1 şi părintelui egumenul
Simion şi tuturor călugărilor, întru Hristos fraŃi, câŃi vieŃuiesc întru acel locaş, ca să
fie sfintei mănăstiri vinariciul de la satul Greaca, adecă moşia domnească, de la tot
omul, om carele va fi având vie acolo, la Greaca, ori boiariu fie, ori roşu, ori slugă
domnească, călăraş, spătărel, postelnicel, păhărnicel, portărel sau preot, de la tot
omul să ia vinăriciul domnesc, carea easte moşie domnească, din 10 vedre de vin o
vadră, cum au fost obicéiul de nainte vréme, pentru că însumi domnia mea am dat
şi am miluit pă sfânta mănăstire Sărindariul cu acel vinărici domnesc, cum au fost
dat şi miluit de Leon vodă şi de răposatul Matei vodă, cum am văzut domniia mea
hrisoave domneşti de miluirea zeciuialii făcute cu mare blestem pentru acest
vinărici domnesc de la Greaca.
Aşijderea, au fost adaos răposatul Matei vodă la sfânta mănăstire Sarindar şi
părpărul din toate viile de acolo, de la Greaca, să fie în pace şi iertat şi de vinăriciu
şi de părpăr, ca să nu aibă altnimenea din slugile domniei méle să să améstece, nici
la vinărici, nici la părpăr, fără numai călugării de la sfânta mănăstire Sărindar.
Aşa, pă această tocmeală ce s-au zis mai sus, am miluit şi domniia mea pă
sfânta mănăstire Sărindar, ca să-i fie de hrană şi de întărire şi călugărilor de hrană
iar domniei méle şi răposaŃilor părinŃilor domniei méle întru vécinică pomenire.

105
 Drept aceea, şi voi carii veŃi avea vii în dealul satului Greaca, încă să căutaŃi
ca tot omul, să daŃi vinăriciul domnesc în mâna călugărilor, zeciuiala, cum au fost
légea veche şi obiceiul de mai nainte vréme, precum easte mai sus-scris.
Iar care om nu va vrea ca să-ş dea vinăriciul sfintei mănăstiri Sărindariul cum
au fost miluit acei domni bătrâni şi cum am miluit şi domniia mea, acela om să aibă
aş lua viŃa de acolo şi să rămâe moşia mănăstirii în pace, altă învăluire să nu aibă
călugării în véci. Şi de cătră nimenea să nu să clătească, după zisa domni<i>i méle.
Însă şi blestem am pus domnia domniia mea, după petrecaniia domniei méle,
pre carele va alége Dumnezeu a fi domn şi stăpânitor łării Rumâneşti sau din fiii
domniei méle sau din neamul nostru sau după păcatele noastre sau dint-altă
seminŃie, de va cinsti şi va înnoi şi va întări această carte a domniei méle de miluire
şi de iertăciune, pre acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l păzească întru
domniia lui şi în veacul viitoriu sufletul lui.
Iar de nu va cinsti şi nu va înnoi şi nu va întări, ci-l va călca şi-l va strica şi-l
va lăsa întru uitare, acela să fie proclet şi anathima de vlădica Hristos şi de 318
sfinŃi părinŃi de la Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia la un loc, amin.
Iată şi mărturii am pus domniia mea pe: jupan Chirca vel ban al Craiovei i
jupan Gherghie Băleanu vel dvornic i jupan Preda Bucşanul vel logofăt i jupan
Pârvul vel vistier i jupan Pano Filipescul vel spătar i jupan Vasilie vel stolnic i
jupan Badea vel comis i jupan Hrizea paharnic i jupan Danciul Pârâianu vel
postelnic. Şi ispravnic, Udrişte Năsturel vtori logofăt.
Am scris Dumitru logofăt Boldiciu, în oraşul Bucureşti, luna martie 22, de la
Adam vă leat 7163 <1655>.
Procitit, al doilea logofăt.

B.A.R., F. LXXXI/6.
Foto după copie.
________________
1
Paranteze existente în text.
2
›m, ad interlinear.

97 1655 (7163) martie 26

† Adică eu, Neanciul, nepotul uncheaşului Stan cel bătrân dân sat, dân
<P>iscu ot sudstvo Ilfov, scriu şi mărturisesc cu acesta al mieu zapis, ca să fie de
bună credinŃă la mâna spătăreilor dân sat, dân Piscu, anume: Calin i Bogdan i
Hodea cu frate-său, Lupul i Stanciul vătaf cu frate-său, Tănasie i Banciul i Bădilă i
Lupul i Maliu i Radul Ialomiceanul cu frate-său, Pătru i Oancea cu frate-său, Stan i
Stanciul vătaf i Stoica iuzbaşa i BriŃa i Curt i Neagoe fecior i Stoica al lui Bogdan i
Tănasie i Radul copilul i Neagoe cu frate-său, Stoica i Negoslav cu frate-său, popa

106
Cioban i Dumitru cu frate-său, Caloian, cum să să ştie că le-am vândut ocina în sat,
în Pisc, dân funiia unchiu-mieu, lu Stan cel bătrân, preste toată ocină 2 părŃi du
peste tot hotarul, însă stânjăni 266, stânjănul câte bani 75, cin ughi 100.
Însă să să ştie cine, câte, cât stânjăni au luat: Caliiu stânjeni 18, Bogdan
stânjeni 12, Hodea stânjeni 7, Lupul stânjeni 4, Stan vătaf stânjeni 6, frate-său,
Tănasie stânjeni 6, Banciul stânjeni 10, Bădilă stânjeni 13, Lupul i frate-său, Pătru,
stânjeni 6, Maliu stânjeni 12, Radul Ialomicean<ul> stânjeni 6, frate-său, Pătru 6,
Oancea 6, frate-său, Stan 6, Stanciul 12, Stoica iuzbaşa 14, Brici 12, Neagoe 6,
frate-său, Stoica stânjeni 6, popa Cioban 6, Dumitru 6, Caloian şi frate-său 6.
Şi i-am vândut de a mea bunăvoie, fără nicio silă.
Şi am pus şi blestem: carele va scorni pâră de acum nainte au dân feciorii
miei, au den nepoŃii miei, au dân veri pentru această moşie, să întoarcă şi să zică ca
nu i-au întrebat, acela să fie proclet şi anathima şi afurisit de 318 oteŃi dă la Nichea
şi să fie cu Iuda şi cu Ariia la un loc.
Şi am pus şi boiari mărturie, anume: jupan Gherghe vel vornic i pan Hrizea
vel păharnic i pan ColŃea vel pitar i Stoian căpitan i Radul spătar sân Şărban vistier
şi alŃi mulŃi care nu i-am scris aici, în zapis.
Şi pentru credinŃa, pusu-mi-am dégetul în loc dă pecéte.
Martie 26 dni, leat 7163 <1655>.

DANIC, Ms. 454, f. 159v–160v.

Copie rom.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 570.

98 1655 (7163) martie 26

† MilostïeÓ BoÈïÓ, î› Kostandin Í´rban voevodß i gospodinß. Davat

gospodstvo mi sïe povelenïe gospodstva mi, sl¨g¨ gospodstva mi, Lunea1 roşul
den Nămăieşti ot sudstvo Muşcel i PădureŃ, ca să fie volnic cu ceastă carte a
domnie<i> méle, de să oprească pre Radul lu Drăgan de pre délniŃa lui, carie easte
Lunei dat<ă> zéstre de la socru-său, Gherghe pitar den Lazure, care au fost den
partea lui, den partea pârvulească, însă anume délniŃa den câmpu, cu toate locurile
câte să vor alege dentr-această délniŃă despre tot hotarul, să ş-o Ńie Lunea roşu cu
pace.
Pentru că au venit Lunea roşu aice, naintea domnie<i> méle, de au jăluit şi au
spus cum această délniŃă easte-i2 de zéstre, cum scrie mai sus şi i-o au fost
împresurat Radul lu Drăgan.
Dreptu acéea, am făcut domnie mea3 această carte a domnie<i> méle, ca să
fie volnic să-l4 oprească pre tăt omul du pre această dealniŃă ce scrie mai sus şi alte

107
locuri carei va avea împresurate dentr-această parte de zéstre carie o au dat socru-său,
Gherghe pitar, carii au fost şi lu Gherghe pitar de zéstre de la Stan logofăt den
Geamenile.
Deci să aibă a oprirea fără de voia lor, să şi le Ńie cu bună pace, iar cui va
părea cu strâmbul, să vie de faŃă, pentru că aşa easte învăŃătura domnie<i> méle.
Iar carele [să]5 va ispiti preste cartea domnie<i> méle, acela om va avea certare de
cătră domnie mea. I ispravnik, saam reçe gospodstva mi.
Pis martie kq˜ , lht #zr‹Ùg <1655>.
î› K›standin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ gospodin´.
î› Kostandin voevodß <m.p.>

B.A.R., Doc. ist., MCLXXVI/16.

Orig. rom, hârtie (30 × 20).
________________
1
L¨nß, cu l scris peste r.
2
eæstei.
3
mhle.
4
sßi.
5
Loc rupt în orig.

99 1655 (7163) martie 26, Bucureşti

† MilostïÓ BoÈïÓ, î› Kostandin Íerban voevodß i gospodarß vßsoi ZemlÓ

¨ggrr›vlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïÓ povelhnïÓ gospodstva mi sl¨g¨
gospodstva mi, na ime KalÓ i Bogdan i Xodh sßs brat ego, L¨p¨l i Stan vßtax¨l
i sßs Tanïe i BançÓl i B´dilß i L¨p¨l i MalÓ i Rad¨l Ælomiçhn¨l sßs brat
ego, P´tr¨ i „ançh sßs brat ego, Stan i StançÓl vßtax¨l i Stoika üzbaÎa i
Brica i K¨rt i Nhgoe feçor¨l i Stoika al l¨ Bogdan i Tanasïe i Rad¨l kopil¨l i
Nhgoe sßs brat ego, Stoika i Nhgoslav sßs brat ego, popa Çobana i D¨mitr¨ sßs
brat ego, Kaloæn, spßtßreii ›t selo Pisk¨l ›t s¨dstvo Elxov i sßs synovi ix,
eliceÈe im Bogß podarovax, ækoÈe da est im ›çin¨ ¨ selo ¨ Pisk¨ ›t çast
Stan¨v togo star ›t prez vßs xotarom, seÈeni izbranil s‹Ùq ›t và çasti. A
Stan¨l çto est bil imal za dhdïn¨ poneÈe est pok¨pil ›t na NhnçÓl, vn¨k
Stan¨v, ›baçe KalÓ togo star seÈeni i‹ï i Bogdan seÈeni v‹ï i Xodh seÈeni zà i
L¨p¨l seÈeni dà i Stan vßtax¨l seÈeni qà i brat ego, Tanasïe seÈeni qà i BançÓl
seÈeni ïà i Bßdilß seÈeni g‹ï i L¨p¨l seÈeni qà i brat ego, P´tr¨, seÈeni qà i
Mali seÈeni v‹ï i Rad¨l Ælomiçhn¨l seÈeni qà i brat ego, Pßtr¨ seÈeni, qà i

108
„ançh seÈeni qà i brat ego, Stan¨, seÈeni, qà i StançÓl seÈeni v‹ï i Stoika
üzbaÎa seÈeni d‹ï i Brica seÈeni v‹ï i K¨rt seÈeni kˆ i Nhgoe feçor¨l seÈeni v‹ï i
Stoika al l¨ Bogdan seÈeni v‹ï i Tanasïe seÈeni v‹ï i Rad¨l kopil¨l seÈeni v‹ï 1 i
Nhgoe seÈeni qà <i> brat ego, Stoika, seÈeni qà i Nhgoslav seÈeni qà i brat ego,
popa Çobana2 seÈeni qÃ3 i D¨mitr¨ seÈeni qà i brat ego, Kaloæn, seÈeni qÃ.
PoneÈe est pok¨pil sïe seÈeni za ›çin¨ iÈe s¨t viÎ pis ›t na NhnçÓl,
vn¨k Stan togo star, ›t ¨Èa em¨, ›baçe seÈeni s‹Ùq, seÈen¨l po o‹e za novci,
çini ¨gi rÃ. I prodal est sïÓ ›çin´ ›n ›t svoix dobrovolÓ, bez ni edna silost
i sßs znanïæ vßsem megïæÎem ›t ›kr´st mest›m i sßs zapis ›t na r¨ka em¨
za prodanïe na r¨ka sl¨zem gospodstva mi, spßtßrei iÈe s¨t viÎ pis, sßtvoren
sßs velikoÓ kletv¨ i sßs mnozi bolhri i dobri lÓdi svhdhtelïi napisani vß
zapis, na ime: pan Gerge vel dvornik i pan Xriza vel pexarnik i pan Kolch vel
pitar i Stoæn kapitan i Rad¨l spßtar, synß Íerbana vistïær i dr¨zi mnozi
bolhri i dobri lÓdi iÈe ne s¨t pisani vß sïå kniga gospodstva mi.
Sego radi dadox i gospodstvo mi sl¨qem gospodstva mi, spßtßreii iÈe
s¨t viÎ pisani, ækoÈe da est im sïe viÎe reçenna ›çin¨ ›xab¨ im i synovi
im i synove i vn¨kom im i prhvn¨çitom im. I ni ›t kogoÈdo nepokolhbimo,
porizm¨ gospodstva mi.
SeÈe ¨bo i svhdhtelïi postavix gospodstvo mi: Ȩpan Kirka vel ban
Kralevski i Ȩpan Gerge vel dvornik i Ȩpan Preda vel logofßt i Ȩpan
Prßv¨l vel vistïær i Ȩpan Panß vel spatar i Ȩpan Barb¨l vel klÓçar i Ȩpan
DançÓl vel postelnik i Ȩpan Vasïlïe vel stolnik i Ȩpan Bogdan vel komis i
Ȩpan Xrisa vel pexarrnik i Ȩpan Mßinh vel sl¨ıer i Ȩpan Kolch vel
pitar. I ispravnik, pan Preda vel logofet.
I ispisax az, Mixalçh logofßt, synß Paraskivei logofßt, vß nastolni
grad¨ B¨k¨rewi, mhsca martïe k‹q d´ni, lht #zr‹Ùg.
† î› K›standin v›ev›da, milostïÓ BoÈïe, gospodin´.
î› Kostandin voivodß <m.p.>

† Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată łara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei
mele anume Călin şi Bogdan şi Hodea cu fratele lui, Lupul şi Stan vătaful şi cu Tanie
şi Banciul şi Bădilă şi Lupul şi Maliu şi Radul IalomiŃeanul cu fratele său Pătru şi
Oancea cu fratele lui, Stan şi Stanciul vătaful şi Stoica iuzbaşa şi Bricea şi Curt şi
Neagoe feciorul şi Stoica al lui Bogdan şi Tanasie şi Radul copilul şi Neagoe cu
fratele lui, Stoica şi Neagoslav cu fratele lui, popa Cioban şi Dumitru cu fratele lui,
Caloian, spătărei din satul Piscul din judeŃul Ilfov şi cu fiii lor, oricâŃi le va dărui
Dumnezeu, ca să le fie lor ocină în sat în Piscul din partea lui Stan cel bătrân, de peste
tot hotarul, stânjeni aleşi 266 din 2 părŃi. Iar <lui> Stanul <să-i fie> ceea ce a avut de

109
dedină, pentru că a cumpărat de la Nenciul, nepotul lui Stan, însă Caliu cel bătrân
<să Ńină> 18 stânjeni şi Bogdan 12 stânjeni şi Hodea 7 stânjeni şi Lupul 4 stânjeni
şi Stan vătaful 6 stânjeni şi fratele lui, Tanasie, 6 stânjeni şi Banciul 10 stânjeni şi
Bădilă 13 stânjeni şi Lupul 6 stânjeni şi fratele său Pătru 6 stânjeni şi Mali 12 stânjeni
şi Radul IalomiŃeanul 6 stânjeni şi fratele lui, Pătru, 6 stânjeni şi Oancea 6 stânjeni
şi fratele lui, Stanu 6 stânjeni şi Stanciul 12 stânjeni şi Stoica iuzbaşa 14 stânjeni şi
BriŃa 12 stânjeni şi Curt 20 stânjeni şi Neagoe feciorul 12 stânjeni şi Stoica al lui
Bogdan 12 stânjeni şi Tanasie 12 stânjeni şi Radul copilul 12 stânjeni1 şi Neagoe
6 stânjeni, fratele lui, Stoica 6 stânjeni şi Neagoslav 6 stânjeni şi fratele lui, popa
Cioban2 6 stânjeni3 şi Dumitru 6 stânjeni şi fratele lui, Caloian, 6 stânjeni.
Pentru că au cumpărat aceşti stânjeni de ocină care sunt mai sus-scrişi de la
Nenciul, nepotul lui Stan cel bătrân, din funia lui, însă stânjeni 266, stânjenul câte
75 bani, face ughi 100. Şi el a vândut această ocină de a lui bunăvoie, fără nicio silă
şi cu ştirea tuturor megieşilor dimprejurul locului şi cu zapis de vânzare de la mâna
lui în mâna slugilor domniei mele, spătăreii care sunt mai sus-scrişi, făcut cu mare
blestem şi cu mulŃi boieri şi oameni buni martori scrişi în zapis, anume: pan
Gherghe mare vornic şi pan Hrizea mare paharnic şi pan ColŃea mare pitar şi Stoian
căpitan şi Radul spătar, fiul lui Şerban vistierul şi mulŃi alŃi boieri şi oameni buni,
care nu sunt scrişi în această carte a domniei mele.
Pentru aceea am dat şi domnia mea slugilor domniei mele, spătăreilor care
sunt mai sus-scrişi, ca să le fie lor această mai sus-zisă ocină, ohabă lor şi fiilor lor
şi fiilor şi nepoŃilor şi strănepoŃilor lor şi de nimeni neclintită, după porunca
domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Chirca mare ban al Craiovei şi
jupan Gherghe mare vornic şi jupan Preda mare logofăt şi jupan Pârvul mare vistier
şi jupan Pană mare spătar şi jupan Barbul mare clucer şi jupan Danciul mare
postelnic şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Bogdan mare comis şi jupan Hriza
mare paharnic şi jupan Mâinea mare sluger şi jupan ColŃea mare pitar. Şi ispravnic,
pan Preda mare logofăt.
Şi am scris eu, Mihalcea logofătul, fiul lui Paraschiv logofătul, în cetatea de
scaun Bucureşti, luna martie 26 zile, anul 7163 <1655>.
† Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io Costandin voievod <m.p.>

B.A.R., Doc. ist., CCCXCVIII/52.

Orig. slav, perg. (36 × 41), cu un sigiliu mijlociu, timbrat.
Trad., ibid., Doc. ist., DCXXIII/68, cu iulie 26. Altă trad., DANIC, ms. 454, f. 158–159, cu f.l.z.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 569.

________________
1
seıeni vïÃ, ad interlinear.
2
Çobanar.
3
seıeni qÃ, ad interlinear.

110
100 1655 (7163) martie 26, Bucureşti

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î› Kostandin Íßrban voevodï i gospodinß vßsoi

Zemli Ággrrovlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïÓ povelenïi gospodstva mi
Stanov i Pßtr›v, bratïi D¨mitraÎk›v, i sßs s¥novï iÈe, eliciÈe Bogß dast,
ækoÈe da s¨t vß mir i svobodni za veçinïe, ›ni i s¥novïi ix ›t kß svhtaa
monastire Snhgov¨l, xram Vßvedenïe Bogorodice, i ›t kß eg¨mena Rafail i
proeg¨mena Varlam i vßs sßborom monastirïi ›t kß nixto bantovanïe da ne
imat vß vhk, zaneÈe est sïi viÎe reçeni lÓdïi, Stan i Pßtr¨, bratïe
D¨mitraÎk›v, ›ni s¨t bil vßs sl¨qi monastïrïi Snßgov¨l ›t mladstvïa ix do
sßda.
A kßda est bil n¥nh vß dßni gospodstva mi, ›ni est imal pr¨x sßs
kal¨gerïi radï veçinanïe i nosil est i zakona, v‹ï bolhri, kako est bil sl¨qi
monastirïi, nhst bil veçini. I sßm sßtvoril gospodstvo mi i kniga za ›stal i
za mir radï veçinanïa.
A poslh, ›ni est smotril da b¨det rabot stoatelen i sßs mir¨, nß
¨takmil se s¨t [...eg]1¨mena Rafail i sßs vßs soborom monastirïi tere est
daval cigani radï glave ix, ›baçe vˆ cigançe [...]1 T¨d¨ra i sßs dßweram sa,
NhkÎa, kako vidhxom gospodstvo mi i zapis ›t r¨ka eg¨mena Rafail i
proeg¨[mena]1 Varlam i a vßs soborom monastirïi ›t sk¨povanïe na r¨ki ›vemzi
lÓdïi, Stan i Pßtr¨, viÎe p[is i sßs]1 velikoe kletvo i sßs kal¨gerïi
svedïtelïi ¨ zapis: Efrim monax, monax Damaskin i Danïil mo[nax i]1
ermona<x> Avram i proçïi vsix.
I postavil est ›ni i kletvo: kogo ›t nix se xoket pok¨siti dal po [...]1
pr¨x ›t eg¨meni ili ›t kal¨geri radï veçinanïa, togo da est trßklet i anaƒïma
›t vlßdïka îis¨s Xristos [i ›t]1 t‹iï ›teci eÈe s¨t vß Nikïi i da imat çastïÓ
sßs Üda i sßs Arïa na edin mesto, amin.
Sego radï dadox sßm i gospodstvo mi Stanov i Pßtrov, bratïi
D¨mitraÎk›v, ækoÈe da s¨t vß mir i svobodni radï veçinanïa i ›ni i s¥novi
ix v vhk¨, kako est viÎe pis. I ne ›t k›g›Èdo nepokolhbimo, porizmo
gospodstva mi.
SeÈe ¨bo i svedïtelïi postavixom gospodstvo mi: Ȩpan Kirka velikïi ban
Kralevskago, Ȩpan Gï›rgïe vel dvornik, Ȩpan Preda vel logofet, Ȩpan Pßrv¨l
vel vistïær, Ȩpan Pano Filipesk¨l vel spatarÓ, Ȩpan Barb¨l vel klÓçer,
Ȩpan Vasilïe vel stolnik, Ȩpan Badh vel komis, Ȩpan DançÓl vel p›stelnik.
I ispravnik, Oõdriwe Nast¨rel vtorïe l›g›fet.

111
 Azß D<¨mitr¨> l<›g›fet> B<oldiçÓ> napisaxom vß nastol gradõ
B¨k¨rewi, mhseca martïe k‹q d´ni i ›t Adama d› n¥nh, vß lht #zr‹Ùg.
† î› Kostandin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ, gospodinß.
î› Kostandin voevodß <m.p.>

† Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată łara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Stan şi lui Pătru,
fraŃii lui Dumitraşco, şi cu fiii lor, câŃi Dumnezeu le-a dat, ca să fie în pace şi
slobozi de vecinie, ei şi cu fiii lor de către sfânta mănăstire Snagov, hramul Intrarea
în Biserică a Născătoarei de Dumnezeu, şi de către egumenul Rafail şi proegumenul
Varlaam şi de către tot soborul mănăstirii, să nu aibă nicio supărare în veac, pentru
că aceşti mai sus-zişi oameni, Stan şi Pătru, fraŃii lui Dumitraşco, ei au fost slugi
ale mănăstirii Snagov din tinereŃea lor până acum.
Iar când a fost acum în zilele domniei mele, ei au ridicat pâră cu călugării pentru
vecinie şi au adus şi lege, 12 boieri, cum că au fost slugi ale mănăstirii, nu au fost
vecini. Şi încă domnia mea le-am făcut şi carte de rămas şi de pace pentru vecinie.
Iar apoi, ei căutând ca lucrul acesta să fie statornic şi cu pace, s-au tocmit
[… cu]1 egumenul Rafail şi cu tot soborul mănăstirii de au dat Ńigani pentru
capetele lor, însă 2 Ńigănci [anume]1 Tudora şi cu fiica ei, Neacşa, cum am văzut şi
domnia mea şi zapisul de răscumpărare de la mâna egumenului Rafail şi a
proegumenului Varlam şi a tot soborul mănăstirii la mâna acestor oameni, Stan şi
Pătru, mai sus-[scrişi şi cu ]1 mare blestem şi cu călugări martori în zapis: Efrim
monah, Damaschin monah şi Daniil [monah şi]1 ieromonah Avram şi mulŃi alŃii.
Şi au pus ei şi blestem: cine dintre ei se va ispiti [să ridice]1 pâră dintre
egumeni sau dintre călugări pentru vecinie, acela să fie de trei ori blestemat şi
anatema de către vlădica Iisus Hristos [şi de către cei]1 318 părinŃi care au fost la
Nicheia şi să fie la un loc cu Iuda şi cu Arie, amin.
Pentru aceea am dat însumi domnia mea lui Stan şi lui Pătru, fraŃii lui
Dumitraşco, ca să fie în pace şi liberi pentru vecinie şi ei şi fiii lor în veci, cum este
mai sus-scris. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Chirca mare ban al Craiovei,
jupan Gherghie mare vornic, jupan Preda mare logofăt, jupan Pârvul mare vistier,
jupan Pană Filipescul mare spătar, jupan Barbul mare clucer, jupan Vasilie mare
stolnic, jupan Badea mare comis, jupan Danciul mare postelnic. Şi ispravnic,
Udrişte Năsturel al doilea logofăt.
Eu D<umitru> l<ogofăt> B<oldiciul> am scris în cetatea de scaun Bucureşti,
luna martie 26 zile şi de la Adam până acum, în anul 7163 <1655>.
† Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io Costandin voievod <m.p.>

DANIC, Mitrop. ł. Rom., CCCL/1.

Orig. slav, hârtie (42,5 × 28,5), rupt, restaurat, cu un sigiliu mijlociu timbrat; cu o trad. modernă.

112
 Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 568; menŃ., Stoicescu, DicŃ. marilor dregători, p. 238.
________________
1
Loc rupt în orig.

101 1655 (7163) martie 26

Stanca cu feciorii ei vând la jupan Pavel roşu den Fundeni <j. Ilfov> partea
lor de loc din Dobromireşti drept aspri gata 550.

B.A.R., Doc. ist., DCCXLVIII/ 122, f. 5, nr. 3.

Rez. rom.

102 <Circa 1655 martie 26>

Adecă eu, Bogdan, făcut-am zapisul mieu la mâna Mihului şi a frăŃini-său, lui
Voico, cum să să ştie ca le-am vândut eu, Bogdan, ocina da moşie de la Piscu,
stânjeni 10, şi stânjenul câte bani 88, să-i fie stătătoare lui şi feciorilor lui.
Şi cine s-ar scula a mai întoarce, ori feciori, ori nepoŃi, ori strănepoŃi, să fie
afurisit şi anathima şi blestemaŃi de 318 părinŃi de la Nicheia.
Şi când s-au făcut acest zapis, fost-au mulŃi oameni marturi, anume: Petco i
popa Cioban i Neagoe feciorul i Crăciun i Bogdan.
Şi pentru credinŃa, ne-am pus mai jos dégetele, ca să să crează.
Leat 71 [...]1.

DANIC, Ms. 454, f. 159v.

Copie rom. Datat după doc. 99 din 26 martie 1655 (7163), B.A.R., Doc. ist., CCCXCVIII/52.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 572.

________________
1
Loc alb în text.

103 <Circa 1655 martie 26>

Adică eu, Hodă, făcut-am zapisul mieu la mâna Tihului şi a frăŃini-său, lui
Voico, cum să să ştie că le-am vândut eu, Hodea, ocină dă moşie dă lă Piscul,
stânjeni 10, şi stânjenul câte bani 88, să le fie stătătoare lui şi feciorilor lui.

113
 Şi cine s-ar mai scula a întoarce, ori feciori, ori nepoŃi, ori strănepoŃi, să fie
anathima şi afurisiŃi de 318 oteŃi dă la Nicheia.
Şi când s-au făcut acest zapis, fost-au mulŃi oameni mărturii, anume: Petco
şi popa Ciobanu i Neagoe fecior i Crăciun i Bogdan.
Şi pentru credinŃa, ne-am iscălit mai jos.
Let 71[…]1.

DANIC, Ms. 454, f. 159–159v.

Copie cu data 1592 (7100).
Datat după doc. 99 din 1655 (7163) martie 26, B.A.R., Doc. ist., CCCXCVIII/52.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 571.

________________
1
Loc alb în text.

104 1655 (7163) martie 27

† Adică eu, jup[an P]1reda vorni[cul]2, scris-am acesta al meu zapis, ca să fie de
mare credinŃă la mâna Vlaicului snă [Gher]1ghe ot Brâncoveni, cum să să ştie că me-au
fost rumân. Iar după acéea, când au fost acum, în zi[le]1le domnu nostru Io Costandin
Şărban voievod, iar eu am cugetat pentru sufletul meu şi al p[ă]1rinŃilor noştri ca să-l
iertu de rumânie. Şî l-am iertat numai capul lui, fără de mo[şi]1e, iar Vlaicul încă să
aibă a se a[…]llarea gata să-mi slujască mie unde-m va trebui [să-mi a]1pere [c]1apul de
vrăjmaşâe, iar d[ec]1-am va slujî aceste slujbe, iar eu încă să aib[u]1 a-i întări această
pomană şî cu altu zapis mai tare şi cu blesteme, să fie în pa[ce]1 de rumânie, iar deca nu
va merge să-m slujască întru nimic, să nu hie acest t[…]1ist.
Că ei aşa se-au prensu cum mă vor căuta şâ-m vor slujî, ci pentru acéea i-am
iertat şî eu. A[ceast]a1 am scris şî mărturisescu cu acestu zapis al meu.
Şî să aibă a-ş pune mulŃi [bo]1iari mai jos peceŃile şî iscăliturile.
Şî mai păntru adeverită credinŃă, m[i-am]1 pus şî eu mai jos pecétea şî iscălitura.
Şî am scris eu, Vlad logofăt, vă nastol gradu Bucureşti.
MeaseŃa martie 27 dni, leat 7163 <1655>.
Preda vornicul2.

Atena, Centrul de Cercetări Bizantine.

Microfilm nr. 490, realizat după orig. aflat la Muntele Athos, M-rea Simonopetra.
Orig. rom., hârtie, cu un sigiliu inelar în fum pus în dreptul semnăturii lui Preda vornicul.

MenŃ., Năstase, Marinescu, Les actes roumains, nr. 281, p. 67.

________________
1
Loc rupt în orig.
2
Loc şters în orig.
3
Semnătură autografă.

114
105 1655 (7163) <ante martie 28>

† Izvod scos după hrisovul ocolnicii al lui Costandin vodă, feciorul lui
Şerban vodă, pentru toate satele şi moşiile şi rumânie ale vornicului Predii
Brâncoveanul, arătând şi scriind tot, anume: şi pentru satul Râmeştii şi pentru toŃi
rumânii de acolo, însă satul Râmeştii ot sudstvo Vâlcea, cu toată moşiia, de peste
tot hotarul, cu siliştea satului şi cu viile şi cu morile şi cu livezile şi cu plaiurile şi
cu munŃii şi cu toate părŃile rumânilor, di peste tot hotarul, carii s-au fost vândut
vornicului Predii Brancoveanul, pentru că aceşti rumâni1 şi cu părŃile lor de moşie,
mai denainte vréme, ei au fost oameni slobozi.
Iar când au fost în zilele răposatului Mateiu voievod, ei au venit singuri, de a
lor bunăvoie la d<u>mnealui, Preda vornicul, încă când au fost d<u>mnealui
clucériu mare, de s-au vândut rumâni1, ei şi cu feciorii lor şi cu toate părŃile lor de
moşie, precum scrie în jos tot, anume.
Însă din funea Nanişilor s-a<u> vândut rumânii, anume: Anghiil Urzicescul
şi cu frate-său, Radul şi cu feciorii lor şi Ilea cu frate-său, Luca şi cu feciorii lor şi
Andronie cu frate-său, Stanciul şi cu feciorii lor şi Pătru cu fiiu-său, Nicola şi cu
feciorii lor şi Cazan cu fiiu-său, Damiian şi Florea cu frate-său, Vintilă şi cu
feciorii lor şi Tudosie cu frate-său, Costandin şi cu fiiu-său, Udrea şi cu toŃi feciorii
lor şi Preda cu fiiu-său, Mihăilă şi cu toŃi feciorii lor. Aceşti rumânii sânt toŃi din
funea Nanişilor şi Ńin funea jumătate.
Iară din funea Ńarogească s-au vândut rumâni1, anume: Tudor Pupăze cu
fiiu-său, Stan şi David şi Sima, şi Costandin cu fiiu-său, Pătru şi Sintion şi Şandru,
şi Bălaci, fratele lui Costandin şi cu fiiu-său, Precup şi Stanciul, fratele lui Bălaci şi
cu toŃi feciorii lor. Aceşti rumânii sânt toŃi din funea Ńarogească şi Ńin trei părŃi
dintr-această fune.
Iară din funea gogoŃilor s-au vândut rumânii, anume: Stoica al Manii lui Toader
şi cu toŃi feciorii lui şi cu toată ceata lor şi Ńin din funea gogoŃilor pre jumătate.
Iară din funea grozească s-au vândut rumânii, anume: Dumitru Râiosul şi
Anghiil, carii au fost rumânii Măldăreştilor şi Măldăreştii i-au vândut vornicului
Predăi, şi Neagoe al Grosului cu 4 feciorii ai lui, şi Meanea Răscoiul cu frate-său,
Tănasie şi cu frate-său, Sima şi cu toŃi feciorii lor, şi Pătru Nicolescul cu fiiu-său,
Theodor şi Ion şi cu feciorii lor şi Mihăilă cu frate-său, Stoian şi Lepădat şi cu toŃi
feciorii lor şi Grigorie al lui Dan cu frate-său, Dumitru şi Stanciul şi cu toŃi feciorii
lor şi Barbul şi cu frate-său, Dumitru şi fiiu-său, Marcul şi Apostol şi Ion şi Bran şi
Radul şi cu toŃi feciorii lor şi Bălaur cu fiiu-său, Mateiu şi Bistran şi cu feciorii lor.
Aceşti rumâni1 sânt toŃi din funea Grozească şi Ńin dintr-această fune 4 părŃi.
Până aici easte toată cumpărătoarea de moşiia din Râmeştii şi cu rumânii.
Şi am însemnat şi văleatul al acestui hrisov, ca să să ştie. Leat 7163 <1655>.

DANIC, M-rea Hurezi, I/8.

Extras. Datat după doc. 108 (DANIC, ds. 57, f. 52–52v) şi după Preda Brâncoveanul vornic.

115
 Alt extras, ibid., ms. 449, f. 63v–64.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 538; menŃ., DRH, vol. XXXIX, p. 627, nr. 3.
________________
1
r¨mßnii.

106 1655 (7163) martie 28

Izvod scos pre rumânie din hrisovul lui Costandin voievod, feciorul marelui
şi prea bunului răposatului Io Şărban voievod de la leat 7163, martie 28, pentru
satul Blaj, sudstvo RomănaŃi.
Şi iar să fie cinstitului boiariului domniei méle jupan Preda biv vel dvornic
satul Blaj ot sudstvo RomanaŃi, du preste tot satul, trei părŃi şi cu rumânii, câŃi au
fost de baştină de la moşii şi de la părinŃii lui.
Iar dintru acea parte megieşască, a patra parte, au venit Voico, feciorul Oprii
Şchiopul, de s-au vândut rumân cu toŃi feciorii lui şi cu partea lui de moşie, drept
ughi 25.
Şi iar au venit Filip, feciorul lui Filip, de s-au vândut rumân, drept ughi 9.
Şi iar au cumpărat de la muiarea Ciucăi, anume Dumitra, şi de la feciorul ei,
Badea, din partea Ciucăi jumătate de moşie, drept ughi 7 pol.
Şi altă jumătate de moşie din partea Ciucăi o au vândut Voica şi Dobra şi
Neacşul, feciorii Ciucăi din Blaj, drept ughi 15.
Şi iar au cumpărat de la Dobra şi de la nepoată-sa, Dobra şi de la nepoată-sa,
Neagolea, moşie la funiia Măldărariului, drept ughi 25.

SJAN Dolj, Col. de documente, CCLXV/3.

Extras.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 575.

107 1655 (7163) martie 28

† Izvod scos pre scurt pe limba rumânească de pe hrisovul cel slovenesc al

răposatului Io Costandin voievod, feciorul marelui şi preabunului răposatului Io
Şărban voievod ce easte scris în luna lui martie 28, leat 7163.
† Şi iar să fie cinstitului şi credinciosului boiariului domniei mele jupan
Predii biv vel dvornic moşie la satul Doba de Sus în sudstvo Vâlcea, însă toată

116
partea popei Radului de la Preşcoveani, feciorul lui Crăciun vătaful. Însă o funie de
moşie drept ughi […]1 şi partea lui Tudor logofăt Bârsescul drept ughi […]1.
Şi iar să fie satul Cocorăştii din Vale din sudstvo RomanaŃi, tot satul şi cu tot
hotarul şi cu toŃi rumânii, din hotar până în hotar şi cu viile, fără de viia lui Pandazi
şi a Barbului din Pleşoi. Pentru că aceşti mai sus-zişi oameni, ei au fost oameni
slobozi şi cu moşiile lor, iar după aceea, când au fost în zilele lui Matei vodă, ei
s-au vândut rumâni Predii dvornic când au fost vtori spatar, cu feciorii lor şi cu
toate părŃile lor de moşie, drept ughi […]1. Şi au plătit şi năpăştile lor de biruri în
trei ani, de li s-au făcut lor ughi 500, fără de banii carii i-au dat lor pe capetele lor
şi pe feciorii lor.
Şi iar să-i fie moşie la Cocorăştii de Sus, sudstvo RomanaŃi, du preste tot
hotarul, oricât să va alége şi cu viile, însă fără de rumâni, pentru că o au cumpărat
de la roşii din Turteşti, drept ughi […]1 .

DANIC, Col. Vârtosu Emil, I/108.

Extras, trad. din 1755.

Reg., Cat. ł. Rom., vol VIII, nr. 576.

________________
1
Loc alb în text.

108 1655 (7163) martie 28

Cu mila lui Dumnezeu, Io Costandin voievod şi domn a toată łara Rumânească,

feciorul marelui şi prea bunului, răposatului Ioan Şărban voievod, dat-am domnia
mea, această poruncă a domniei mele, censtitului şi credinciosului boierului
domnie<i> méli, jupan Predii biv vel dvornic şi cu feciorii lui, câŃi Dumnezeu îi va
dărui, ca să-i fie lui satul Muiereasca din judeŃul Vâlcii, din câmp şi din pădure şi
din apă şi din siliştea satului şi cu viile şi cu morile şi cu toŃi rumânii şi du preste
tot hotarul, oricât să va alége, însă fără de partea unor moşténi slobozi carii nu s-au
vândut rumâni boierului domniei mele, Predii dvornic. Pentru că aceşti mai sus-zişi
rumâni din sat, din Muiereasca, ei au fost tot oameni slobozi cu moşiile lor de mai
dinainte vreame.
Însă după aceea, când au fost în zilele răposatului Matei voievod, eră ei
sânguri, de a lor bunăvoie şi fără de nicio silă au venit la cinstitul boierul domniei
mele, Preda dvornic, când au fost vel spătar, di s-au vândut rumâni ei şi cu toŃi
feciorii lor şi cu toată partea lor de moşie şi au luat toŃii banii gata în mâinile lor de
la mâna boierului domniei mele Predii dvornic, fieştecarele pă capul lui şi feciorii
lor şi pe toate cărŃile lor de moşie, însă ughi 400. Şi i-au plătit boierul domniei mele
pre ei de miiarea domnească de un an, ughi 600.

117
 Iar după aceea, au făcut boierul domniei mele, Preda dvornic, schimbu cu
sfânta Episcopie de la Râmnic, când au fost episcop părintele Teofil episcop la
Râmnic, de au dat Preda dvornic satul Muiereasca la sfânta Episcopie iar sfânta
Episcopie au dat Predii dvornic satul1 Hrastul în sudstvo2, în Jiul de Jos pentru satul
Muiereasca, sat pentru sat, cându au fost Preda dvornic vel spătar.
Iată dar şi mărturii am pus domnia mea pe: jupan Chirca vel ban Craiovii i
jupan Gheorghii vel dvornic i jupan Preda vel logofăt i jupan Pârvul vel vistiiar i
jupan Pană vel spatar i jupan Barbul vel clucer i jupan Danciul vel postelnic i jupan
Vasilie vel stolnic i jupan Badea vel comis i jupan Hrizea vel paharnic i jupan
Mâinea vel sluger i jupan ColŃa vel pitar.
Şi ispravnic, jupan Preda vel logofăt.
Şi am scris eu, Mihalcea logofăt, feciorul lu Paraschiva vel logofăt, în
scaunul Bucureştilor, measeŃa martie 28, leat 7163 <1655>.
Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu domn.

DANIC, Comisia de cercetarea drepturilor stăpânilor particulari asupra pământurilor restituite

de turci, ds. 57, f. 52–52v.
Trad. adeverită în 1831.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 574.

________________
1
„satul”, ad interlinear.
2
Scris „în judeŃul”, tăiat şi adăugat „în sud”, ad interlinear.

109 1655 (7164) martie 29

[Constantin Şerban voievod şi domn, dă domnia mea]1 credinciosului boierului

domni<i>i mele, Pătraşco Bălăceanul vel cupar şi jupânesei lui, Chira, fata lui
Hrizan postelnicul şi a jupânesii lui, Frujinii din Bărbăteşti, din sus de Târgovişte,
din judeŃul DâmboviŃii, şi cu feciorii lor, cât Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor
satul Doiceşti, jumătate de sat şi cu viile din deal şi cu vadurile de moară si cu toŃi
rumânii de peste tot hotarul, oricât să va alege din jumătate din sat. Şi rumânii încă
să se ştie […]2.
Şi iar să le fie lor nişte Ńigani […]2, pentru că această jumătate de sat şi cu
rumâni şi cu viile şi cu morile şi cu Ńiganii ce s-au scris mai sus, au fost ale lui
Hrizan postelnicul din Bărbăteşti, tatăl jupânesei Chira, jupâneasa lui Pătraşco
cuparu, de baştină, încă mai dinainte vreme, din zilele altor domni bătrâni.
După aceasta, când au fost în zilele răposatului Matei voievod Basarab, fiind
jupâneasa Chira copilă mică, rămasă de părinŃii ei, s-au sculat Marcul armaşul de la
Orbeasca pe vremea când au fost Marcul armaşul logofăt de visterie, cu pâră când

118
era curgerea anilor leatul […]1, zicând cum că au mâncat Hrizan postelnicul, tatăl
jupânesii Chirii, nişte zestrii ale matuşă-si, Marii, care au fost jupâneasa lui Hrizan
postelnicul dintâi şi n-au fost făcut fecior cu dânsa. Pentru aceea, au luat acest sat
Marcul armaşul şi cu mătuşi-sa, Neaga, jupâneasa lui Gherghe armaşul, sora
jupânesei Mari<i>i, cu sila, tot satul, precum este mai sus scris şi cu rumâni şi cu
Ńigani şi cu viile şi cu morile. După aceea, le-au vândut Radului Cocorăscul biv vel
logofăt pentru zestrile mătuşi-sii, Mari<i>i, drept unghi 300.
Apoi, după ce au crescut fie-sa, jupâneasa Chira, de s-au făcut mare şi s-au
măritat, de au luat pe Ştefan ciuhodariul, au venit înaintea răposatului Matei
voievod la divan, împreună cu Radul logofătul Cocorăscu şi cu Marcu armaşul,
când era curgerea anilor 7150, de s-au pârât de faŃă pentru acest sat ce s-au zis mai
sus.
Şi aşa pâra Marcul biv vel armaş i Radul Cocorăscul biv vel logofăt înaintea
răposatului Matei voievod, cum că i-au fost vândut acest sat ca să-i fie stătător. Iar
jupâneasa Chira iar le-au fost zicând lor ca să scoată zapisul tătâne-său, lui Hrizan
postelnicul, sau şi zapisul ei de vânzare. Iar ei n-au avut de unde sa-l scoaŃă, niciun
zapis, fără decât au fost luat Marcu armaşul acest sat în silă, de l-au vândut Radului
logofăt Cocorăscului pentru acele zestre.
Drept aceea, domnia lui […]3 au căutat şi au judecat după dreptate şi după
legea lui Dumnezeu, împreună cu toŃi cinstiŃii boierii domni<i>i lui, şi văzând
domnia lui cum că au fost luat Marcul armaşul acel sat cu sila şi fără de dreptate,
au dat poruncă ca să dea banii îndărăt pentru zestrile acelea şi să Ńie jupâneasa
Chira moşiile tătâni-su, lui Hrizan postelnicul. Şi au dat acei ughi 300 toŃi deplin în
mâna Radului logofăt Cocorăscul şi afară dintr-acei ughi 300 ce s-au scris mai sus,
au dat şi camăta acestor bani, iară ughi 300, bani peste bani, de s-au făcut peste tot
bani ughi 600. Apoi a rămas Radul logofătul şi Marcu armaşul de lege şi de
judecată dinaintea răposatului Matei voievod din divan.
Şi iar să fie boierului domni<i>i mele, lui Pătraşco cuparul şi jupânesei lui,
Chirii, fata lui Hrizan postelnicul, satul Măneştii a 3-a parte şi cu via cea boierească
din dealul Doiceştilor, jumatate din câmp şi din pădure şi din apă şi din siliştea
satului şi cu vadurile de moară şi cu rumânii anume […]2, pentru că acesta mai
sus-zis sat au fost de baştină a lui Hrizan postelnicul, socrul lui Pătraşco cuparul,
tatăl jupânesii Chirii, încă de mai dinainte vreme, în zilele altor domni bătrâni. Iar
după moartea lui Hrizan postelnicul s-au sculat jupâneasa lui, Frujina, fata Hrizii
vornicul, muma jupânesei Chirii, soacra lui Pătraşco cuparul, după ce s-au măritat
de au luat pe Parasco neguŃătorul, cu pâră, zicând cum că i-au fost mâncat bărbatul
ei, Hrizan postelnicul, tatăl jupânesii Chirii, zestrile ei, haine şi alte bucate, preŃul
lor drept ughi 280. Deci fie-sa, Chira mică, au fost rămas la mumă-sa, Frujina,
zălogit acel sat i cu viile şi cu rumânii ce s-au scris mai sus pentru acele zestrii.
Apoi, după ce s-au împreunat jupâneasa Chira cu Pătraşco cuparul în zilele
răposatului Matei voievod, s-au sculat Patraşco cuparul împreună cu jupâneasa

119
lui, Chira, şi cu alŃi boieri, anume: Papa postelnicul, feciorul lui Drăghici vel
vistier […]4 şi Papa, feciorul Predii vornicul Brâncoveanul şi Leca slugeru şi
GrişiŃă vel postelnic şi Pătraşco pitarul Siomeanul şi Radul comisul Brezoianul şi
Mihalaşco logofătul, şi s-au tocmit dinaintea acelor boieri de au dat toŃi banii
zestrilor la mâna soacră-sii, jupânesii Frujini<i>, la mâna feciorilor ei, Ene şi
Socol şi Niculii, însă ughi […]1. Şi încă i-au mai dat peste acei bani ce s-au scris
mai sus, fie-sa, un brâu de argint şi o pereche de brăŃări de argint şi un coteş de
atlas cu flori galbine şi cu spatele de fringhie neagră şi o lastră roşie nelucrată, de
şi-au făcut dulamă.
Şi iar să fie boierului domni<i>i mele, lui Pătraşco cuparul, la sat, la Răzmireşti
din sudstvo Vlaşca, o moşie ce să chiamă Ludeneasca, care moşie o au fost cumpărat
Ştefan ciohodaru de la Pavlache banul, drept ughi 80, şi altă moşie, iar acolo, care
să cheamă Calofireasca, ce o au fost cumpărat Ştefan ciohodaru de la Stanciul
postelnicul şi de la jupâneasa lui, Stanca, drept ughi 40. Şi tot au Ńinut Ştefan
ciohodarul această mai sus-zisă moşie cu pace.
Apoi, mai dinainte vreme, încă au fost miluit răposatul Matei voievod pe
Ştefan ciohodarul lui Marco biv vel armaş drept ughi 160 şi tot l-au Ńinut cu bună
pace până în zilele domni<i>i mele.
Iar acum a venit Leca Racotă de peste Dunăre şi au ridicat pâră pentru acest
sat, Găvăneştii. Şi aşa pâră el, înaintea domni<i>i mele, zicând cum că au fost acel
sat, Găvăneştii, al lui, de cumpărătoare. Pentru aceea, domnia mea însumi am dat
acel sat Lecăi Racotă să-l stăpânească. După aceea, jupâneasa Rada, soŃia lui
Marcul armaşul, văzând cum că au rămas şi fără de sat şi fără de bani, au venit
înaintea domni<i>i mele la marele divan, împreună cu jupâneasa Chira, soŃia lui
Ştefan ciohodaru, de s-au pârât de faŃă, zicând cum că nu va fi ea fără de sat şi fără
de bani.
Drept aceea, domniia mea singur am cautat şi am judecat după dreptate şi
după legea lui Dumnezeu şi am poruncit însumi domnia mea ca să dea jupâneasa
Chira, soŃia lui Ştefan ciohodarul, alt nimic, fără de numai acele moşii ce s-au scris
mai sus; şi încă au fost plătit şi alte multe datorii ale bărbatului ei, Ştefan ciohodarul.
Deci au dat acele mai sus-zise moşii pentru satul Găvăneştii.
După aceea, jupâneasa Rada armăşoaia, ea au fost făcut acele 2 moşii
vânzătoare. Deci boierul domni<i>i mele, Pătraşco cuparul, văzând astfel, el nu
s-au suferit ca să cumpere acele moşii ce s-au scris mai sus alŃi oameni streini, ci
s-au tocmit cu jupâneasa Rada, de a lor bunăvoie şi fără de nicio silă, de au
cumpărat aceste mai sus-zise moşii drept ughi 160. Şi i-au dat toŃi banii gata la
mâna ei, de vânzare şi cu mulŃi boieri mărturie scrişi în zapis, pentru căci au fost
mai volnic el să cumpere decât alŃi oameni streini.
Şi iar să fie jupânesei Chirii un loc de casă în oraşul domni<i>i mele, în
Târgovişte, în mahalaua pop<i>i Petrică, cu grădina, care loc este între popa Dumitru
şi între Toma iuzbaşa, pentru că l-au cumpărat Ştefan ciohodaru împreună cu
jupâneasa lui, Chira, de la Pătraşco postelnicul ot Cepturi drept bani gata, ughi 60,

120
în zilele răposatului Matei voievod când era curgerea anilor 7150, iar Pătraşco, el
încă l-au fost cumpărat de la Oprea şi de la Manea vătaful.
Şi iar să fie ei un loc de casă mai pe din jos de acel loc de casă carele l-au fost
cumpărat de la Radul sin […]1 drept ughi 7 pol, care loc merge pâna la casa
Petch<i>i iuzbaşa şi până în apa DâmboviŃii şi până la casele Ghiormăi banului5 şi
în lat, de la via lui Hrizan postelnicul, până la via lui Tudor comisul, pentru că au
cumpărat-o de la Drăghici spătărelul şi de la fie-său, Gherghe şi de la nepoŃii lui,
Vintilă i Dumitru, drept ughi 37 şi drept 3 coŃi de postav grană. Şi le-au cumpărat
în zilele lui Matei voievod, când au fost Pătraşco cuparul vtori paharnic, la curgerea
anilor 7161.
Şi iar să fie boierului domniei mele, lui Pătraşco cuparul, un rumân de la
Bezdad, anume Stan Leul Cuşul şi cu feciorii lui, anume: Stănilă, Toader şi Necula,
pentru că s-au vândut ei rumâni de a lor bunăvoie, drept bani gata, ughi 30, încă din
zilele răposatului Matei voievod, când au fost Pătraşco cuparul clucer la pimniŃă,
fiind curgerea anilor 7161, pentru că aceste mai sus-zise sate şi moşii şi Ńigani şi vii
şi mori au fost ale jupânesei Chirii, jupâneasa lui Pătraşco cuparul, de zestre şi de
baştină de la părinŃii ei şi de cumpărătoare de la boierul domniei mele, Pătraşco
cuparul, pe bani gata, precum este scris mai sus. Şi tot le-au Ńinut cu pace pâna în
zilele domni<i>i mele.
Iar după aceea, când au fost zilele domniei mele, în luna lui februarie în 17 zile,
s-au sculat toŃi slujitorii curŃii, dorobanŃi şi seimeni şi călaraşi, de au tăiat mulŃi
boieri şi au jefuit toate casele ale tuturor boierilor şi au jefuit şi casa boierului
domniei mele, a lui Pătraşco cuparul şi i-au luat toate cărŃile lui cele vechi şi
zapisele de moşii şi le-au petrecut toate. Şi am adeverit singur domnia mea cum că
s-au petrecut toate cărŃile şi zapisele lui.
Drept aceea, însumi domnia mea am înnoit şi am întărit cu acest hrisov al
domniei mele şi am dat singur domnia mea boierului domni<i>i mele, Pătraşco
cuparul şi jupânesei lui Chirii, ca să stăpânească aceste moşii cu bună pace şi să fie
ale lor moşii stătătoare şi ohavnice lor şi feciorilor lor, nepoŃilor şi strănepoŃilor lor
şi de nimenea să nu se clătească, dupa zisa domni<i>i mele.
Iar de se vor arăta niscareva cărŃi de moşie sau zapise peste aceste sate ce
s-au zis mai sus, niciodată să nu se crează, ci să fie mincinoase şi să aibă a le lua iar
la mâna lui.

Extras, Grecianu, Genealogiile, I, p. 104–107.

________________
1
Loc alb în text.
2
„urmează numele lor”, menŃiunea editorului în paranteză.
3
„Matei voievod”, menŃiunea editorului în paranteză.
4
„Grecianu”, menŃinea editorului în paranteză.
5
„Alexeanu”, menŃiunea editorului.
6
„Urmeaza ca martori, boierii divanului. A a se vedea citată o lucrare în curs de publicare
Divanele domneşti”, menŃiunea editorului.

121
110 1655 (7163) martie 30

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î› Kostandin Íerban voevodï i gospodinß. Davat

gospodstvo mi sïeÓ povelhnïü gospodstva mi bolhrini gospodstva mi, Dumitraşco
spatar i Alicxandru postelnic, feciorie Ghiormei banul, ca să fie volnici cu această carte
a dumni<i>i méle de să aibă a Ńinea1 pre Stana Ńiganca şi pre fii-său, Stanciul şi cu fata
ei, anume Rada, cari Ńigani au fost ai Radului cupeŃul. Dici după moartea Radului
cupeŃul, iar răposatul Matei vodă fost-au louat pre Stana dumnească şi au miluit pre
boiarinul dumni<i>i méle, Ghiorma banul, iar pre fii-său, Stanciul, l-au fost cumpărat
pre bani cu zapis de la mâna lor şi tut i-au Ńinot pre aceşti<a> cu bună pace, până acum.
Iar când au fost acum, iar Muşat aprodul şi cu fata Radului cupeŃul, ei au venit
de s-au pârât de faŃă cu Dumitraşco spatar i Alicxandru postelnic pentru aceşti Ńigani
ce scriu mai sus, zicând Muşat aprodul că Ńine aceşti Ńigani în silă şi fără de nicio
treabă. Iar Dumitraşco spatar i Alicxandru postelnic, ei au scos şi cartea lui Matei
vodă, care au fost miluitu pre Ghiorma banul şi cu această Ńigancă ce scrie mai sus,
iar pre fii-său, Stanciul, ei l-au fost cumpărat cu bani, cum am văzut dumnii mea şi
zapisul de cumpărătoare şi s-au citit în divan. Dereptu aceea2, dumnii mea amu
judecat cu toŃi boiarie divanului şi am dat domnie mea lui Dumitraşco spatar i
Alicxandru postelnic ca să Ńie pre aceşti Ńigani ce scriu mai sus, cu bună pace.
Iar pentru Rada Ńiganca, fata Stanei Ńigancii, dumnie mea amu judecat să aibă
<a> da Dumitraşco spatar i Alicxandru postelnic lui Muşat aprodul, Ńigancă pentru
Ńigancă şi să-şi Ńie ei aceşti Ńigani ce scriu mai sus, cu bună pace. I ne ›t kogoÈdo
nepokolhbimo, porizmo gospodstva mi.
Pis martie d´ni l^, vß lht #zr‹Ùg <1655>.
î› Kostandin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ gospodinß.
î› Kostandin voevoda <m.p.>

B.A.R., Doc. ist., XCVI/35.

Orig. rom., hârtie (30 × 21,5), cu un sigiliu mijlociu, timbrat, cu ceară roşie între file.

EDIłII: Potra, Contrib. ist. Ńiganilor, nr. 56, p. 245–246; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 577;
menŃ., Stoicescu, DicŃ. marilor dregători, p. 105, nota 8, p. 106, nota 1.
________________
1
„a Ńinea”, ad interlinear.
2
açïå.

111 1655 (7163) aprilie 2

† Adecă eu, Pătru Guşle dân Piteşti, împreună cu fiiu-meu, Stoica, scris-am1
zapisul nostru, ca să fie de bună credinŃă la mâna lu Ion2 ot Piteşti, feciorul lu

122
Mihaiu al Costandei, de bună credinŃă, cum să să ştie că i-am3 vândut casa noastră
den târg, dân Piteşti.
Şi o am vândut cu locul cu tot, derept bani gata, ughi 18.
Şi o am vândut de a noastră bunăvoie, ca să fie lui moşie ohamnică în veci, şi
lui şi coconilor, au cine să va trage dentru dânşii.
Şi la acesta tocmeală, fost-au oameni buni mărturie, pre nume: Pătru judeŃul
dân Piteşti, Borce brat ego ot tam, Tudora<n> Ciorovancă ot tam, Şerbul judeŃul ot
tam, Gherghe Bădros ot tam, Gherghe cupeŃu ot tam, SfranŃa cupeŃ ot tam.
Şi pentru bună credinŃă, pus-am4 degetele şi iscăliturile, amin.
Pis Necula logofet.
Pis aprilie 2 dni, leat 7163 <1655>.
Eu, Pătru Guşlă
Eu, Pătru judeŃ
Eu, SfranŃa cupeŃu
Eu, Gherghe cupeŃu, mărturiie
Eu, Şerbulu judeŃ
Eu, Borce brat ego
Eu, Tudoran brat ego
Eu, Gherghe Bădros5.

DANIC, Ep. Argeş, XL/1.

Orig. rom., hârtie (29,5 × 20,5), rupt la îndoituri, puŃin pătat, cu şase amprente digitale puse în
dreptul semnăturilor.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 578.

________________
1
skrisaam.
2
Ante „Ion”, scris „Drăgan” , barat.
3
æam.
4
p¨saam.
5
Semnături autografe.

112 1655 (7163) aprilie 3

† Adecă eu, Dumitru, feciorul lu Voico ot Fântânéle, împreună cu fieciorii

mei, scriu şi mărturisesc cu acest al nostru zapis, ca să fie de marie credinŃă la
mâna jupânului Stoian căpitan, cum să să ştie că i-am vândut neştie muşii din
hotarul dă sus, însă stânjănii 30, stânjănul po costande 5, cin ughi 7 pol.
Şi am vândut dă a mea bunăvoie, fără dă nicio silă, iar muşii dă carie au
cumpărat şi-i la Balaci, şi me-au dat dumnelui toŃi banie gata.
Şi la tocmeala noastră fost-au mulŃi oameni buni şi buiarie mărturie, anume:
Balaci spătar ot Fântânéle i Pătru, frate-său ot tam, spătar i Udrea1 comis ot tam şi

123
Ivan snăi Micului2 uncheaşul i Fătul iuzbaşa i Cârstea cupeŃul i Simion iuzbaşa i
Oprea Jiian ot Cacamei i Cânda iuzbaşa ot Mirceşti.
Şi pentru mai adeverită credinŃă, pusu-me-am mai jos dégiitul.
Şi alalaltie mărturie, carie îşi vor punie peceŃiile şi dégietili şi iscăliturile mai jos.
Pis aprilie 3 dni, vă leat 7163 <1655>.
† Eu, Dumitru.
Eu, Bălaci3
† Eu, Ivan.
† Eu, Fetul iuzbaşa.
† Eu, Opre Jiian.
† Eu, Cânda iuzbaşa.
† Eu, Simion iuzbaşa.
† Eu, Cârstea cupeŃul.
† Lazăr snă călugăriiŃii Dobrii ot Fântânéle.
Ceptura4.

DANIC, M-rea Cotroceni, XXXVII/20.

Orig. rom., hârtie (27,7 × 21), puŃin rupt la îndoituri, cu opt amprente digitale puse în dreptul
primelor semnături, fără Lazăr. Pe fila a doua are o însemnare scrisă de altă mână de persoane care au
primit bani pe vedre: „† La popa Vladul am dat bani 90 de vedre. † La iuzbaşa Vasili, bani de 8 de
vedre. † La Frâncul bani de 80 de vedre. † De la Mircan bani de 80 de vedre.”
Copie, ibid., ms. 206, f. 535v–536.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 579.

________________
1
Post „Udrea” scris „cat”.
2
M¨k¨l¨i.
3
Semnătură autografă.
4
„Ceptura”, scris pe verso.

113 1655 (7163) aprilie 4

† Adecă eu, diiacon Radul ot Negoieşti, feciorul lu Pătru al Buşii, scris-am

acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinŃă la mâna Vladului postelnic, feciorul
postelnicului Stanciul ot Pârâiani, cum să să ştie că i-am vândut viia mea din dealul
Negoieştilor, însă parte me, care am împărŃit cu verii mii, anume cu Pătru, feciorul
lu Stan.
Şi am vândut de a me bunăvoie şi cu ştirea fraŃilor şi a tuturor megiiaşi<lor>.
Şi i-am vândut cu pimniŃă şi cu o bute şi cu toate vasele câte trebuie la vie. Şi
i-am vândut dereptu ughi 11, gata.

124
 Şi când am vândut, fost-au: VlăduŃul postelnic ot Târgul Bengăi i Barbul
căpitan, Udrea postelnic ot Bircei, popa Danciul ot Târgu i popa Radu şi cu fraŃii
lui i popa Lupul i popa Pătru ot Negoieşti i Pătru ot Recea, Ilie.
Şi zapisul l-am scris eu, diiconul Radu.
Şi pentru credinŃa, mi-amu pus şi pecete.
Pis measeŃa aprilie 4 dni, vă leat 7163 <1655>.
Eu, Radu diaconul. Eu, popa Radul. Eu, popa Danciul. Eu, popa Lupul.
Eu, popa Pătru.

După Ghibănescu, Surete, VI, p. 63–64, nr. LXIII.

114 1655 (7163) aprilie 4

† Adică eu, Stan, cu frate-meu, Stoica, feciorii Di<i>cului, scris-am acesta al

nostru zapis, ca să fie de mare credinŃă la mâna văru-meu, Filip, cum să să ştie că
ne-am socotit din moşi<i>le despre unchiu-nostru, Căzan. Parte din Ciuperceni
o-m luat noi, parte unchiu1-nostru, Căzan, preste tot şi cu un rumân, anume Albul,
cu feciorii lui. Şi am dat văru-meu, Filip, pre Pucina cu feciorii lui din Ciuperceni,
din partea unchiu1-nostru, Căzan, ca să fie lui rumâni ohamnici în veci stătători,
feciorilor lui şi nepoŃilor lui şi strenepoŃilor lui.
Şi păntru credinŃa, am pus şi degetele mărturie: Groza armaş, Stanilă şi
Dumitru, popa Mihai, Radu Turbătescul ot Mătişti, Stroi ot ColŃeşti, Amza.
Pis measeŃa aprilie dni 4, vă leat 7163 <1655>.
Eu, Stan iuzbaşa. Eu, Stoica brat si.

Muz. Gorjului din Tg. Jiu, Col. de documente, XVII/115

Orig. rom., hârtie (21 × 30,5), rupt la margini, cu două amprente digitale puse în dreptul
semnăturilor.

EDIłII: Ghibănescu, Surete, VI, p. 71, nr. 70; frag., Ştefulescu, Gorjul ist. şi pit., p. 12–13.
________________
1
¨nko.

115 1655 (7163) aprilie 5

† Adecă noi, satul Turburea de Jâiul de Jos, pre nume: Oprea al Măn<i>i i
Stan Dudilă i Iane şi Vintilă i Dumitru i Stanciul, Zaharia, Iscrul i Radul Mârşavul1

125
i Radul lui Filip, Ilie al lui Ureche şi alalŃi toŃi, scriem şi mărturisim cu al nostru
zapis, ca să fie de mare credinŃă la mâna Panei postelnic ot Pârdişte, cum să să ştie
că au fostu vândut Dan Roşca o vie a lui din dealul2 Calului lui Vladul logofăt ot
Sătcel dereptu un bou, preŃuitu cu ughi 4.
Deci noi, sătenii, văzându că nu încape Vladul să Ńie acea vie, ci să cadi Panei
postelnic, că easte cumpărător bătrân, dat-au Vladului aceşti 4 galbini, de i-au plătit
boul.
Şi i-am făcut noi zapis, ca să aibă a Ńinea acea vie cu bună pace, să-i fie moşie
ohamnică în vicie, lui, ficiorilor dumniialui, nepoŃilor, strinipoŃilor lui.
Iar de va avea Dan vro pâră pintru această vie, să aibă a să pârâ cu noi şi cu
Vladul logofăt, iar Pana postelnic să-şi Ńie viia cu pace, cum scrie mai sus.
Şi mărturie s-au tâmplat: jupânul Ghioca toboşar ot Căpreni i Dima postelnic
ot Mierea i Costandin snă Săvii ot Căpreni i jupânul Costea neguŃătorul i Stiriian
Grecul i Stama ot Căpreni şi Chera căpitanul i Costea căpitanul.
Şi am scris eu, popa Vladul, cu voia turburénilor şi a Vladului logofăt.
Pis measeŃa aprilie dni 5, leat 7163 <1655>.
Chira căpitan
Eu, Oprea.
Eu, Stan Dudilă.
Eu, Ianea.
Eu, Vintilă.
Eu, Vladul logofăt.
Eu, Dumitru Ciolanu
† Barbul ceauşul, mărturie
Eu, Dima logofăt ot Mierea
† Εγω Γηωκας µαρτηρω3
† Şi alalŃi toŃi săténi
† Εγω Σταµως µαρτηρω 
† Eu, Costandin sin Săvii, mărturie
Eu, Ghioca ot Căprini5.

DANIC, M-rea Brâncoveni şi Mamu, VIII/7.

Orig. rom., hârtie (31 × 21,5), cu două sigilii inelare puse în dreptul semnăturilor lui Chira
căpitan şi Ghioca şi şapte amprente digitale puse în dreptul semnăturilor lui Oprea, Stan Dudilă,
Ianea, Vintilă, Vladul, Dumitru şi în dreptul înscrisului „şi alalŃi toŃi”.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 580.

________________
1
MßrßÎav¨l.
2
lhl¨l.
3
„† Eu, Ghioca, mărturisesc”.
4
„† Eu, Stama, mărturisesc”, cu aceeaşi mână ca cea care a scris semnătura lui Ghioca.
5
Semnături autografe.

126
116 1655 (7153) aprilie 6

† Adecă eu, VlăduŃ, feciorul Oprii Leul, scris-am acesta zapis al mieu, să fie
de mare credinŃă la mâna lui Ivaşco logofăt, cum să să ştie că m-am tocmit cu el de
bunăvoie mea şi pentru sărăciia mea, de i-am vândut 2 locuri, unul în PoieniŃe, altul
<în> Pod Săcară, ca să fie lui moşie, lui şi feciorilor lui; l-am vândut denaintea
satului Berislăveştii.
Mărturie: Ion Meleş şi Ilie sin Ion, popa Mihail şi alaltă ceată, toată.
Popa Oprea ot Hareş.
Pis measeŃa aprilie 6 dni, leat 7163 <1655>.
Pentru credinŃa, am pus şi degetul.
Ilie. Ion. Eu Vlad.

B.A.R., Ms. 5 728, f. 44.

Copie rom.

117 1655 (7163) aprilie 8

† Milostïeü Boıïeü, î› Kostandin Íßrban voevodß i gospodin´. PiÎem

gospodstvo mi, sïe povelenïe gospodstva mi,voao, satul Dobricénii şi voao, satul
Bărbăteştii ot sudstvo Vâlcii, care aŃi fost rumâni sfintei mănăstiri Arnăutei, unde
easte hram Sveti Arhanghiel Mihail.
Cătră aceasta vă fac ştire domniia mea, pentru că aicea, naintea domni<i>i
méle, jăluit-au egumenul Theofil, împreună cu alalŃi călugări, zicând cum după ce
v-aŃi judecit de cătră domniia mea, v-aŃi luat toate cărŃile voastre de la mănăstire,
iar apoi voi aŃi mai cerut de la egumenul o carte domnească şi un zapis care s-au
fost cu dinsele. Şi acea carte şi acel zapis au fost la Preda vornicul şi au perit acum,
când ceastă răzvală, cu toate cărŃile lui.
Iar după aceea voi, în pizmă, aŃi mers la mănăstire de aŃi umblat să prindeŃi
egumenul şi pre alalŃi călugări, să-i ucideŃi şi aŃi jăfuit metofurile sfintei mănăstiri,
de aŃi luat tot ce aŃi găsit. Dar neşte hoŃi ca voi, cu a cui învăŃătură şi cu ce semeŃie
umblaŃi voi să ucideŃi călugării şi jăfuiŃi voi bucatele mănăstirii?
Deci iată că vă porăncesc domniia mea, în vréme ce veŃi vedea această carte a
domni<i>i méle, iar voi toŃi foarte bună pace să daŃi egumenului şi tuturor
călugărilor şi să daŃi toate bucatele şi banii ughi 71, ce aŃi jăfuit, ale sfintei
mănăstiri. Că foarte bine să ştiŃi, de voi înŃelége domniia mea, al doilea rând, că
n-aŃi dat tot ce aŃi luat de la metofurile sfintei mănăstiri, voi să trimeŃ domniia mea
neşte armaşi să vă înŃape pre toŃi naintea uşilor voastre2, să te învăŃ a mai fi voi
jăfuitori.

127
 Aceasta v-am scris domniia mea, într-alt chip să nu faceŃi!
Pis aprilie i‹ d´ni, vß lht#zr‹Ùg <1655>.
î› Kostandin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ gospodinß.
î› Kostandin v›ev›da <m.p.>

DANIC, M-rea Arnota, XVIII/11.

Orig. rom., hârtie (29,2 × 20), cu un sigiliu inelar, în chinovar.

EDIłII: Foto, Demény, Răscoala seimenilor, p. 79; frag., Grecianu, Genealogiile, II, p. 295;
reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 581; menŃ., Demény, Răscoala seimenilor, p. 78.
________________
1
„ughi 7”, adăugat ulterior cu altă cerneală.
2
vowri.

118 1655 (7163) aprilie 11, Bucureşti

∆ια το<υ> παροντος γραµατος και καθολοικοις αποδηξαιος οµολογο εγο ο

Γοιανοις του Μανου, ο αδέλφος του Ζοτου, το πος επουλησα του κοιρ Χρηστου,
του εξαδέλφου µου, προβολαις 2 ≈ δηο µησοι πλοισοιον του βεγγοιλου1 και τοις
εκλοισοιας τον πραµατευταδον, δηα χρι<µα>τα ηγουν ευδωµηντα, µε το ηδηο µου
θελοιµα, να ηνε µουλκοια τοις αφε<ν>τοιας του και τον πεδοιον του. Και απλη
βεβεο<ση> εγοινε η παρουσα µου οµολογοια, να µοιν εχοι κανοις τοιποτας να
καµη µε λογον του οτοι της επουλησα µε το ηδοιο µου θεληµα, και δια πλεο<ν>
βεβεο<σιν> εγοινε η παρουσα µου οµολογοια κατεµπροστεν τον αξοιοποιστο<ν>
µαρτοιρον και βανο και τοι βουλα µου και. Μη ξερο<ν>τας εγο ο <Ι>ανοις να
γραψο, εγραψα εγο ο Μανος ∆ευτου από τοιν Οστανοιτζα και µαρτοιρο
τανωθε<ν> γεγραµενα.
1655 απρηλοιου 11, εκ Μπουκουρεστη.
Μανθος γκλωµποτζιαρης µαρτιρας
Γιωργιος Π<α>πα µαρτηρας
Χριστος Γεωργιου µαρτηρας2.

Prin acest zapis şi mărturie desăvârşită declar eu, Iannis al lui Manos, fratele
lui Zotos, că i-am vândut lui chir Hristos, vărul meu, 2 terenuri şi jumătate aflate
lângă Veghiul1 şi lângă biserica negustorilor, pentru 70 de galbeni, cu voia mea, ca
să fie proprietatea dumisale şi a copiilor săi.
Drept dovadă, am depus mărturia de faŃă, ca să nu conteste nimeni, cu spusa
lui şi pentru a arăta că am vândut cu voia mea.
Iar pentru mai multă credinŃă, am depus mărturia de faŃă, dinaintea martorilor
de încredere. Şi îmi pun şi pecetea.

128
 Şi neştiind eu, Iannis, să scriu, am scris eu, Manos Defta de la OstaniŃa şi
mărturisesc cele scrise mai sus.
1655 aprilie 11, din Bucureşti.
Manta globocerul martor
Gheorghe Papa martor
Hristos Gheorghiu martor2.

DANIC, M-rea Cotroceni, XXV/10

Orig. grec., hârtie (32 × 22).
Copie, ibid., ms. 691, f. 74v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 583.

________________
1
Este vorba de Stanciul Veghiul, care semnează ca martor actul din 1653, octombrie 14,
DANIC, M-rea Cotroceni, XXV/8; DRH, B, XXXVIII, nr. 210, p. 218–219.
2
Semnături autografe.

119 1655 (7163) aprilie 11, Bucureşti

Cu mila lui Dumnezău, Io Costandin Şărban voievod şi domn a toată łara

Rumânească, dat-am domniia mea, această poruncă a domni<i>i méle, lui Stan
postelnic din Lăcusteni, feciorul Barbului, nepotul Dabului spătar şi feciorilor lui,
câŃi Dumnezău îi va dărui, ca să-i fiie lui moşiie în Obârşiie, în sudstvo Dolj, toată
partea moşu-său, Dabului spătaru şi a Frâncului, oricât să va alege şi cu moara din
Obârşiia, din Vadul Tandei până în drumul Oreahovei şi pă Valea Fântânii Aldei,
până în Câmpşor şi până în drumul Lemnelor, la deal şi de acii, la deal, până în
drumul Sărtăluiului şi la deal, drept în Vadul Tandei.
Pentru că au fost cumpărat această moşiie Dabul spătar, moşul lui Stan
postelnicel, fecioru lu Barbu, încă mai denainte vreme, în zilele Radului voievod,
fecior Vladului voievod, de la Vlaicul şi de la fecioru RăduŃului din Dobreşti, drept
900 de aspri de argint, toate părŃile lor, cât au fost Ńinut ei.
Şi au avut pâră înaintea banului Neagul, ginerele lui Mircea voievod, pentru
Vadul Tandei, zicând Vlaicul şi feciorul RăduŃului din Dobreşti, cum că n-au fost
vândut ei şi Vadul Tandei. Într-aceea, Barbul cu fraŃii lui, ei au jurat cu 12 boieri
pentru Vadul Tandei. După aceea, Vlaicul cu feciorul RăduŃului, ei au fost luat
24 de boieri ca să jure şi n-au putut să jure ş-au rămas de lege şi de judecată
dinaintea banului Neagul.
Şi iară să fiie lui Stan postelnicel, fecior Barbului, moşiie în Câmpul Vrâncinului
din morminte la vale, până în Crângul Temnei drept şi până în Măgură, în piiatră, şi
de aciia drept, până în Grindul Leşnicilor şi pă deal, până în dreptul mormintelor,

129
pentru că au cumpărat-o această moşiie moşu-său, Dabul spatar, cu fraŃii lui, de la
Albul vătaf din Lăcustenii, drept 900 aspri de argint, încă în zilele Radului voievod,
fecior Vladului voievod, precum am văzut domniia mea şi cartea Radului voievod,
fecior Vladului voievod, veche şi ruptă, la mâna lui Stan postelnicel, fecior Barbului,
de când au fost curgerea anilor 7010.
Drept aceea şi domniia mea am înnoit şi am întărit cu această carte a
domni<i>i méle şi am dat domniia mea lui Stan postelnicel, fecior Barbului, ca să-i
fie aceste mai sus-zise moşii întru moştenire şi ohabnice, lui şi feciorilor lui,
nepoŃilor şi strănepoŃilor lui şi de niminea să nu să clătească, după porunca
domni<i>i méle.
Iată şi mărturii am pus domniia mea: [...]1 vel ban al Craiovei şi jupan
Gheorghe vel vornic şi jupan Preda vel logofăt şi jupan Pârvul vel vistier şi [...]1
vel spătar şi jupan Barbul vel clucer şi jupan Danciul vel comis şi jupan Vasilache
vel stolnic şi jupan Badea vel sărdar şi jupan Hriza vel pitar şi jupan Minea vel
sluger şi jupan ColŃea2 vel peharnic.
Şi ispravnic, jupan Preda vel logofăt.
Şi am scris eu, Mihalcea logofăt sin Paraschiva logofăt, în oraşu Bucureştii,
în luna lui aprilie 11 dni, vă leat 7163 <1655>.
Io Costandin Şărban voievod.

DANIC, M-rea Brâncoveni şi Mamu, XIV/9.

Copie rom. după trad. „Acest izvod s-au scos după hrisovu slovenesc în limba rumănească, din
cuvânt în cuvânt, nici adăogând nici scăzând, ci întocmai după coprinderea lui, de mine, Dionisie
Eclisiarh, leat 1814”.
Altă trad., ibid., Ep. Râmnic, CXV/11.

EDIłII: Mazilescu, Doc. Lăcusteni, p. 41–43; Nicolăescu-Plopşor, Monografia, nr. 14,

p. 91–93; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 582; rez., Filitti, Banatul Olteniei, p. 319–359; menŃ.,
Grecianu, Genaelogiile, II, p. 377.
________________
1
Loc alb în text.
2
Gonch.

120 1655 (7163) aprilie 14

Zapisu jupânesii Elinii prin care afieroseşte la mănăstire partea ei de moşie

din Mărgineni<i> de Jos. Leat 7163 aprilie 14.
Eu, jupâneasa Elina, fata jupânesii Mari<i>i şi nepoată postelnicului Staico ot
Bucov, scris-am acest zapis al mieu, ca să fie de mare credinŃă la sfânta mănăstire
Mărgineni, pentru că la moartea mea am lăsat cu sufletul mieu, de am dat sfintii

130
mănăstiri din Mărgineni<i> de Jos, jumătate, partea mea de moşâie, însă fără de
rumâni, ca să mă pomenească câŃi părinŃi îi va aduce milostivul Dumnezeu la
mănăstire, că o am dat eu pentru sufletul mieu.
Iare care din oameni<i> miei va face preste zisa mea şi nu va lăsa cum am zis
eu, să fie afurisit şi blestemat de Vlădica Isus Hristos şi să aibă parte cu Iuda şi cu
Ariia la un loc şi lemnile, pietrile, fierul să putrezească, iar care să va scula preste
cuvântu miieu, să nu-l mănânce pământul, nici să aibă unde veni după mine.
Şi când am scris, întâmplătu-s-au: popa Dumitru ot Negoieşti i Mogoş
căpitan ot Păuleşti i Gherghe postelnic ot Păuleşti, Stroie postelnic i Tănase ot
Stânceşti i Dima i Stanciul.
Scrie Efrem logofăt.

DANIC, M-rea Mărgineni, I A/2 (nr. 1).

Copie rom.
Altă copie, ibid., ms. 454, f. 37–37v, doar cu vă leatul, fără zi şi lună.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 584; menŃ., DRH, vol. XXXIX, p. 627, nr. 1; Ionaşcu,
M-rea Târgşor, p. 14.

121 1655 (7163) aprilie 15

† Adică eu, CreŃul ot Măcreşti, dat-am zapisul mieu la mâna Radului cojocariul
din Măcreşti, precum să să ştie că i-am vândut o fune de moşie la Măcreşti, din
partea mea.
Şi când am vândut, am întrebat pe toŃi oamenii mei şi rudele méle şi nimi nu
s-au aflat să o cumpere, iar acesta, Radul, au cumpărat.
Pentru aceasta i-am dat acesta zapis, ca să-i fie lui moşie stătătoare şi
feciorilor şi nepoŃilor şi strenepoŃilor, câŃi Dumnezău îi va dărui.
Şi când am vândut au fost şi alŃi oameni mărturie.
Şi eu pentru credinŃă mi-am pus şi eu dégetul, ca să să crează
MeaseŃa aprilie 15 dni, leat 7163 <1655>.
Eu, CreŃul, vândut-am.
Eu, Neagul Călugărean, martor.
Eu, Bogdan ot Măcreşti, martor.
Eu, Radul Răzănoiul martor.

Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 13 897.

Orig. rom., hârtie (33 × 23), cu o amprentă digitală în tuş pusă în dreptul semnăturii lui CreŃul.

Reg., Rafailă, Cat. doc., nr. 14.

131
122 1655 (7153) aprilie 15

Zapisul jupânesii Ilinăi la mâna nepotu-său, Pană spătar, leat 7163, aprilie 15.
Adică eu, jupâneasa Ilina, fata jupânesii Mari<i>i, nepoata postelnicului Staico
din Bucov, scris-am acest zapis al miieu, ca să fiie de mare credinŃă la mâna nepotului
mieu, Pană spătar, cum să să ştiie că am dat la moartea mea, partea mea de moşie de la
MuşeŃelu, jumătate de sat, şi din Zăvoia, iar partea mea, toată, câtă să va alege.
Şi o am dat de a mea bunăvoie, fiindu-mi nepot şi căutându-mă la toate nevoile,
până am fost pre pământ şi la moartea mea.
Drept aceea, am dat aceste moşii ce scrie mai sus, nepotului mieu, spătarului
Pană, ca să fie lui moşie şi lui şi feciorilor şi cine s-ar trage dentr-însul, neclătită.
Şi când am dat aceste moşii ce scrie mai sus, fost-au şi boieri mărturii,
anume: boierul mieu, Antonie postelnic ot Negoieşti şi Mogoş căpitan ot Păuleşti şi
Palade logofăt ot Târgovişte şi Stroie clucer ot Stăneşti şi alŃii <Gheorghe
postelnic, nepotul lui Antonie postelnic, popa Dumitru din Negoieşti şi Tănasie
logofăt din Stănceşti>1.

DANIC, M-rea Mărgineni, XI/11, nr. 6.

Copie rom.
Alte copii, ibid.: XI/12, nr. 1; ms. 454, f. 214, fără dată.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 587.

________________
1
Numele din paranteză apar doar în copia din ms. 454, f. 214.

123 1655 (7163) aprilie 15

† Adecă eu, Stan, feciorul1 lu Becşu şi cu nepotă2-meu, Dumitru, scris-am

zapisul nostru la mâna postelnicului Ivaşcu ot Cârsteneşti3, ca să fie de mare credinŃă,
cum să să ştie că i-am vândut o livadă de la Ulmu, de dă cu capul în Negrila, dereptu
bani gata 230.
Şi o-m vândut de a noastră bunăvoie şi cu ştire fraŃilor mei, păntru ca să fie
dumnelui moşie ohabnică, lui şi coconilor dumnelui.
Şi mărturii: Stănislav ot Rădăcineşti şi Marco ot tam şi Şărbu ot tam, din
Cârsteneşti, Drăghici baci.
Şi am scris eu, popa Dan, cu învăŃătura lor.
Şi păntru credinŃa, pusu-ne-am şi degetele mai jos.
Pis measeŃa <a>prele dni 15, leat 7163 <1655>.
Eu, Stan. Eu, Dumitru.

132
 DANIC, M-rea Cozia, XIX/3.
Orig. rom., hârtie (33,5 × 21,2), cu două amprente digitale puse în dreptul celor două
semnături.
Copii, ibid.: mss. 209, f. 175; 215, f. 220; SJAN Vâlcea, ms. 150, f. 77v–78; SJAN Dolj, Col.
de manuscrise, nr. 4, f. 139–139v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 586.

________________
1
feçorol¨.
2
nepote.
3
„ot Cârsteneşti”, ad interlinear.

124 1655 (7163) aprilie 15

† Adecă eu, Stan feciorul lu Hamza ot Leordeni, scris-am acesta al meu

zapis, ca să fie de mare credinŃă la mâna uncheaşului1 Vasilie ot Budeştene, cum să
să ştie i-am vândutu eu, Stan, 1 lucu dân Crângurene, dă a mea bunăvoie şi cu
ştirea tuturor oamenilor mei.
Şi lucul care i-am vândut este alăturea cu un2 lucu alu luru, pă dân sus, şi
dă cu un2 cap în coastă, cu altul în dârstă. Şi l-am vândutu dereptu bani gata,
22 costande.
Şi cându s-au făcut aceasta tocmeală, fost-au mulŃă oamene buni, anume:
Mihăelă ot StrăviŃă, Stan snă Stan ot Budeşteni, şi alŃî, mulŃi, cari-şi voru pune mai
jus peceŃăle şi iscăleturele.
Pis measeŃa aprilie dni 15, leat 7163 <1655>.
Pis az, Stan fecior lu Oprie ot Budeştini.
Eu, Mihăilă ot StrăviŃă.
Eu, Stan snă Hamza ot Leordeni.
† Eu, Stan logofăt ot Bu<di>şténi3.

DANIC, Mitrop. ł. Rom., CXIII/5.

Orig. rom., hârtie (33 × 21), cu trei amprente digitale, puse câte una în dreptul fiecărei
semnături.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 585.

________________
1
›nkhΨle.
2
l¨k¨.
3
›n.
4
Semnătură autografă.

133
125 1655 (7163) aprilie 17

† Milostïeü Boıïeü, î› Kostandin voevodß i gospodin´ vßsoi Zemle

Á¨ggrrovlaxïiskoe, s¥n´ prhdobrago i pokoinnago î› Íerban voevodß. Davat
gospodstvo mi sïe povelhnïe gospodstva mi, svhtom¨ i boıïstvnÿi monastir,
glagolemago De¨nlemn¨ [igdeıe]1 est xram Uspeni Bogorodica2, ca să hie tot
vinăriciul domnesc de la satul Pietrarii sudstvo Vâlcea, câtu să va afla.
Pentru că văzându domnia mia, fiendu această sfântă mănăstire fiendu cam
săracă de sate şi fără venit cât ar tribui să se afle la această sfântă mănăstire ce scrie
mai sus, într-aceea domnia mia încă m-am milostivit dă amu dăruit pre această
sfântă mănăstire ce scrie mai sus cu acest vinărici al domnescu3 al tot satului4 şi dă
preste tot hotarului satului Pietrarii sudstvo Vâlcea carele scrii mai sus, însă partea
domnească, ca să fie la sfânta mănăstiri de boıestvnÿi5 liturghie şi dă toată treaba
sfintei mănăstiri şi dă pomeană la sfânta proscomidie şi pentru sufletul domnie
méle şi a cinstiŃilor, răposaŃilor, părinŃilor domnie méle.
Şi am pus domnia mea şi blăstem: carele va sparge mila şi pomeana a domnie
méle, cum scrii mai sus acela să hie anatema şi proclet şi blăstemat dă 318 sfinŃi
oteŃi ije vă Nichei şi să lăcuiască la un loc cu Iuda şi cu Ariia.
Iar rog cu numele Tatului şi a Fiiu şi a Duhului Sfânt adeverit, pre carele va
dărui domnul Dumnezău cu domnia şi v[a fi domn]1 şi biruitor łărâi Rumâneşti
întru censtitul scaun, încă să aibă a milui şi a întirirea şi a noirea cărŃile şi pomeana
domnie méle cum scrie mai sus, iar milostivul Dumnizău încă să aibă a-i lungirea
zilele şi anii domni<i>i lui întru lungi zile şi sufletul domni<i>i lui încă să hie la
viiaŃa dă veac.
Dereptu aceasta, i-am dat şi domniia mea sfintei mănăstiri Dăunlemnu, cu
hramul ce scrie mai sus, ca să-i fie acestu vinărici dă la satul Piitrarii cu tot, de preste
tot hotarul, cât va fi ales, iar vinăricérii domneşti nicio treabă să n-aibă într-acel deal,
pentru că s-au miluit domnia mea şi o-m dat toată la sfânta mănăstiri cum scrie mai
sus, ca să-i fie de treabă sfintii mănăstirii şi domni<i>i méle de pomeană în veac
[…]1. I ne ›t kogoıdo nepokolhbn[mo]6, porizmo gospodstva mi.
Seıe ¨bo [svedïtelïe]1 postavlhim gospodsvo mi: ı¨pan Kirka vel ban
Kralevski […i pan George]6 Bßlhn¨l vel dvornik i pan Preda vel logofßt i pan
Prßv¨l vel vistier i pan Barb¨l vel klüçer i pan Pana vel spatar i pan
Va[silie sto]6lnik i pan Dançül vel postelnik i pan Xriza vel pexarnik i pan
Badß vel komis i pan M´inß vel sl¨ıer i pn Kolcå vel pitar. I isprvnik, pan
Pr[eda]6 B¨kÎan¨l vel logof´t.
I napisax, Nhg¨l logofet¨l Kiveric´, ›t mhseca aprilie zï‹ d´ni, v´
nastol grad¨ B¨k¨rewi, i ot Adama daÈe do nÿnh, teçenïe lhtom vß lht #zr‹Ùg7
<1655>.

134
 î› Kostandin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ gospodinß.
î› Kostandin v›ev›da <m.p.>

DANIC, M-rea Dintrunlemn, XLV/5.

Orig. rom., hârtie (44,5 × 30), rupt la îndoituri, scrisul este foarte decolorat, greu lizibil, cu un
sigiliu mijlociu, timbrat, foiŃa de timbru răsucită cu partea de sus în jos.
Copie, ibid., ms. 445, f. 304v–305.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 588.

________________
1
Loc şters în orig., ilizibil.
2
„Din mila lui Dumnezeu Io Constantin voievod şi domn a toată łara Ungrovlahiei, fiul
preabunului şi răposatului Io Şerban voievod. Dă domnia mea, această poruncă a domniei mele,
sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri ce să cheamă Deunlemn, [unde]1 este hramul Adormirea Născătoarei
de Dumnezeu”.
3
Post „domnescu”, trei slove corectate şi îngroşate, indescifrabile.
4
sat¨l¨l¨i.
5
„dumnezeiască”.
6
Loc rupt în orig.
7
„Iată dar şi martori punem domnia mea: jupan Chirca mare ban al Craiovei şi jupan Ghiorghe
Băleanul mare vornic şi jupan Preda mare logofăt şi jupan Pârvul mare vistier şi jupan Barbul mare
clucer şi jupan Pană mare spătar şi jupan Vasilie stolnic şi jupan Danciul mare postelnic şi jupan
Hriza mare paharnic şi jupan Badea mare comis şi jupan Mâinea mare sluger şi jupan ColŃea mare
pitar. Şi ispravnic, jupan Preda Bucşanul mare logofăt. Şi a scris, Neagul logofătul ChiveriŃă, în luna
aprilie 17 zile, în cetatea de scaun Bucureşti, şi de la Adam trecerea anilor 7163”.

126 1655 (7163) aprilie 17

† Milostïeü Boıïeü, î› Kostandin Íßrban voevodß i gospodin´. PiÎem

gospodstvo mi çistneiÎom¨ ›tßc¨ naÎem¨ kir Serafim, arxïepiskop B¨zßvski,
zdravïe1!
Cătră aceasta-Ń facu în ştire domnia mea, că aici, naintea domni<i>i méle, la
divan, venit-au Andreiu călăraşul ot Târgovişte, de a spus pentru o Ńigancă ce ş-au
aflat<-o> acolo, la Episcopie, fugită de multă vréme.
Dici acea Ńigancă au murit şi i-au rămas fétele ei şi s-au adevărat cum easte a
lui acea Ńigancă. Şi v-aŃ fost pârât şi de faŃă, naintea domni<i>i méle, şi sfinŃia ta
acum nu vei să i-o dai.
Pentru carele lucru să cauŃi, di veri avea sfinŃia ta niscare cărŃi sau zapise pre
acea Ńigancă de cumpărătoare, sfinŃia ta să vii aicea, la divan, să te întrebi cu dinsul.
Iar de nu vei avea diresuri pre acea Ńigancă, într-alt chip să nu faci sfinŃia ta, nici să
nu-l mai porŃi de val, ci să-i dai fétele carele vor fi ale acei Ńiganci, să nu mai vie cu
vreo jalbă la domnia mea, că te-au aşteptat ca să vii sfinŃia ta acum să te întrebi de
faŃă al doilea rând şi n-ai venit.

135
 Însă acea Ńigancă de va avea veri féte, veri ficiori, în doao să să împarŃă,
precum easte légea, nimica de val să nu-l mai porŃi. Aceasta-Ń scriu domnia mea,
într-alt chip să nu faci.
I ispravnik, saam reçe gospodstva mi.
Pis aprilie z‹ï d´ni, lht #zr‹Ùg <1655>.
† î› Kostandin v›ev›dß, milostïÓ BoÈïÓ gospodin´.
î› Kostandin v›ev›dß <m.p.>

B.A.R., Doc. ist., CXXIV/131.

Orig. rom., hârtie (32,5 × 21), cu un sigiliu inelar în chinovar.
Copie, DANIC, Ms. 173, f. 605v–606.

EDIłII: Potra, Tezaurul, p. 297; Idem, Contrib. ist. Ńiganilor, nr. 57, p. 297; reg., Cat. ł. Rom.,
vol. VIII, nr. 589; menŃ., Potra, Contrib. ist. Ńiganilor, p. 82.
________________
1
„Din mila lui Dumnezeu, Io Constantin voievod şi domn. Scriem domnia mea, cinstitului
părintelui nostru, chir Serafim arhiepiscop al Buzăului, sănătate!”

127 1655 (7163) aprilie 18

† Adecă noi, megiiaşii ot Chiiae, anume: Ion Zavricea şi Pătru şi Radul şi

Stan şi alŃi fraŃi, ficiorii Oprei Flocosului, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru
zapis, ca să fie de mare credinŃă la mâna ficiorilor popei lu Ion ot Cacova, cum să
să ştie că am avut mare gâlceavă şi pâră şi am şi1 jurat pentru neşte moşie ce-au
avut ficiorii popei lu Ion, aicea, în Chiiae, de pre mumă-sa.
Deci după acéle, după toate, venit-am înaintea vornicului Stroe Măldărescul
ş-a alt mulŃi boieri carii-ş vor pune mai jos iscăliturile. Deci şi acei boieri aşa au
adevărat, cum să-ş Ńie ficiorii popei lu Ion moşiia, c-au fost a lor de pre mumă-sa,
moşie dereaptă. Dici şi noi, încă văzând judecata dereaptă şi ştiund că easte
[mo]2şie dereaptă a l[or, ş]2i noi încă le-am făcut zapisul nostru, ca să-ş Ńie toată
partea măi-sa de moşie den Chiiae, că3 au fost dat popa Ion şi ughi 7 pentru acea
moşie la neşte năpăşti pentru noi.
Dici noi vream să-i scoatem fără nimic: nici să le dăm moşie, nici banii. Iar
légea n-au vrut cum am vrut noi, ce le-au dat să-ş Ńie moşiia, că am rămas de lége
noi, chieianii, să-ş Ńie moşiia ficiorii popei lu Ion.
Şi mărturie, încă au fost şi judecătoriu Stroe vornic şi Dragomir Prundeanul
şi Radul spătar şi Tănasie peharnic, Dima spătar, Pârvul logofăt, Tudor logofăt,
Matei logofăt, Fiera logofăt, Dumitru logofăt.
Şi pentru credinŃa, ne-am pus dégetele.
Pis aprilie 18 dni, vă leat 7163 <1655>.

136
 † Eu, Dragomir Prundenul
† Eu, Stroe vtori vornic ot Măldăreştii
† Eu, Pârvul logofăt Olănescul
Tanasie, păharnic
Radul spătar
† Eu, Tudor logofăt Măldărescul
Radul ot Chiiae
Dima spătar
Ion ot Chiiae4.

DANIC, Ep. Râmnic, LX bis/3.

Orig. rom., hârtie (32,5 × 20), deteriorat, cu două amprente digitale în tuş puse în dreptul
semnăturilor lui Radu şi Ion..
Copie, B.A.R., Ms. 2 083, f. 37; ibid., Doc. ist., CMLXXVI/62, f. 37.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 592; Bulat, Contrib. doc., nr. LII, p. 54–55.
________________
1
Îe.
2
Loc rupt în orig.
3
kß. Scris peste δ.
4
Semnături autografe.

128 1655 (7163) aprilie 18, Bucureşti

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› Kostantin Íerban voevodï i gospodinß vßsoi Zemli

Ággrrovlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïÓ povelhnïi gospodstva mi svhthi,
boÈestvnhi monastir glagolemi Glßvßç›g, igdeÈe est xram Blagovewenïe
Bogorodice i prisnodhvi Marïa i ›t´c¨ eg¨mena Nekif›r i vshm inokom, elici
Èiv¨wix vß ›bithli to, ækoÈe da est svhthi monastir selo „bislav¨l ›t
VlaÎka, çast Xamzo›v ban¨l vsax, sßs veçinïi, i ›t voda i ›t s¨xo i ›t polÓ i
›t Ψm¨ i ›t sedaliwe sel›v i ›t p¨sv¨dï i ›t prez vßs xotar›m i sßs vßs
xodokom, zaneÈe est sïæ viÎe reçena ›çinß i sßs veçinïi ›t „bislav bila est za
dhdïn¨ Xamza›v ban¨l. TaÈe › est bil dal i priloÈil Ȩpanica Stanka, dßwïra
Xamza›v ban¨l, æÈe bist Ȩpanica StançÓlov Bengßv na svhtaa monastir
Glßvßçog ›t pred pokoinago starago AleÙandr¨ vodß. TakoÈdere ü, est bil dal i
Barb¨l p›stelnik sßs bratïæm si sïa dhdïn¨ sßs veçinïi ›t „bislav i sßs vßs
xodokom i ›t pred Mixnev vodß, s¥nß AleÙandr¨ vodß, radï pomhna i radï d¨Î¨
eå i a rodïtelÓ eå Xamza ban¨l i radï d¨Îe StançÓl›v spatar i radï d¨Îe sinovïi
eå, Xamza, StançÓl, Vladõl, Drßgiçi, poçto radï ix est bil donesil thlo ix ›t

137
zde, ›t gradõ B¨k¨rewi, tere ix s¨t pogribali na svhta monastir ¨ Glßvßç›g. I
daval est sßi viÎe reçen¨ selo, „bislav¨l, sßs veçinïi i sßs vßs xodok›m svhthi
monastir, ækoÈe da s¨t im vhçnoe vßspominanïe kako vidhx›m gospodstvo mi i
kniga Ȩpanicev Stankßv Bengoae i kniga AleÙandr¨ vodß starago, vß lht #z‹pq i
kniga s¥n¨ si, Mixnev voevodß i dr¨gi knigi stari ¨tvrßÈdeni sßs velikoe kletfo
nad togo selo „bislav¨l i sßs veçinïi. I ›t togda do sßda vßs drßÈal est svhtaa
monastir¨ Glßvßçog¨l selo i veçinïi sßs dobro mirno na vsix gospodarïi.
A pot›m, kßda est bil ninh vß d´ni gospodstva mi, a veçinïi ›t
„bislav ›ni se podïgal sßs pr¨x, sßs mal sßs velik, rek¨wï kako nhst bil
veçini za dhdïnn¨ ›vem bolhri Ben¾ewi, ›t selo ›t „bislav, niÈe est imal
trhb¨ sßs Înimi, an¨ est bil rodïtelïi ix i dhdïi im priÎelci tam¨ ¨
„bislav. I prïidet pred gospodstva mi, ¨ velikïi divan, tere seprhÎh se za
lic¨ sßs eg¨mena Nekif›r ›t Glßvßçog i sßs proçïi kal¨geri, s¨wi za lic¨ ¨
divan i Vadislav klÓçar Ben¾esk¨l.
Vß tom, gospodstvo mi sßm gledax i s¨dix po prava i po zak›na BoÈïÓ,
k¨pno sßs vsixmi poçtenimï pravitelïi gospodstva mi i proçitaxom gospodstvo
mi vshx knigove svhthi monastir Glßvßçog¨l ¨ divan i nhst xothl gospodstvo
mi da vßnid¨t vß kletfo mrßtvom nß daval sßm i gospodstvo mi da s¨t
veçini monastirïi, kako est bil i ›t naipreÈde vrhme, poçto radï ›ni nhst
imal [ni]1 edna kniga da gå izvadit na divan nß tßçïÓ no[sili]1 pr¨x sßs ¨sta.
TaÈe, est ›stal vsix ›t zak›na i ›t s¨Èdenïe ›t pred gospodstva mi, ›t
divan, da b¨det m[onastiri Glßvßç›g]1 xranß i ¨tvrßÈdenïe, a [kti]t[orom za
pom]1hn vß vhki. I ne ›t kogoÈdo nep[okolhbimo, po riz]1mo gospodstva mi.
SeÈe i svedïtelïi postavi[x]1 gospodstvo mi: [Ȩpan]1 Kirka velikïi ban
Kralevskago i Ȩ[pan Gerge]2 vel dvornik Bßlhn¨l, Ȩpan Preda B¨kÎan¨ [v]1el
logofet, Ȩpan Pßrv¨l vistïær, Ȩpan Pano spatar, Ȩpan Vasilïe stolnik¨l,
Barb¨l klÓçar, Badh k›mis, Xriza pexarnik, DançÓl vel p›stelnik. I
ispravnik Oõdrewi Nast¨rel vtorïi l›gofet.
Pis D<¨mitr¨> l<ogofet> B<oldïçÓ> ¨ gradõ B¨k¨rewi, mhseca aprilïïe
i‹ï d´ni i ›t Adama vß lhto #zr‹Ùg.
† î› K›standin v›evoda, milostïÓ BoÈïÓ, gospodin´.
î› Kostandin voevodß <m.p.>

† Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată łara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii
mănăstiri numită Glavaciog, unde este hramul Bunavestire a Născătoarei de
Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria şi părintelui egumen Nechifor şi tuturor
călugărilor, câŃi vieŃuiesc în acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri satul Obislavul

138
din Vlaşca, partea lui Hamza banul, toată, cu vecini, şi din apă şi din uscat şi din
câmp şi din pădure şi din siliştea satului şi de pretutindeni şi de peste tot hotarul
şi cu tot venitul, pentru că această ocină mai sus-spusă şi cu vecinii din Obislav a
fost de dedină a lui Hamza banul. Apoi a dat-o şi a dăruit-o jupaniŃa Stanca, fiica
lui Hamza banul, care a fost jupaniŃa lui Stanciul al lui Benga, la sfânta mănăstire
Glavaciog, dinaintea răposatului Alexandru vodă cel Bătrân. De asemenea, a dat-o
şi Barbul postelnic cu fraŃii săi această dedină cu vecini din Obislav şi cu tot
venitul şi dinaintea lui Mihnea vodă, fiul lui Alexandru vodă, pentru pomană şi
pentru sufletul ei şi al părintelui ei, Hamza banul şi pentru sufletul lui Stanciul
spătar şi pentru sufletul fiilor ei, Hamza, Stanciul, Vladul, Drăghici, pentru că au
fost duse trupurile lor de aici, din oraşul Bucureşti, de s-au îngropat la sfânta
mănăstire la Glavaciog. Şi au dat acest sat mai sus-spus, Obislavul, cu vecinii şi
cu tot venitul sfintei mănăstiri, ca să le fie lor veşnică pomenire, cum am văzut
domnia mea şi cartea jupaniŃei Stanca Bengoaie şi cartea lui Alexandru vodă cel
Bătrân, în anul 7086 şi cartea fiului său, Mihnea voievod şi alte cărŃi vechi
întărite cu mare blestem pe acel sat Obislavu, şi cu vecinii. Şi de atunci până
acum a tot stăpânit sfânta mănăstire Glavaciog satul şi vecinii cu bună pace, la
toŃi domnii.
Iar apoi, când a fost acum, în zilele domniei mele, iar vecinii din Obislav, ei
s-au ridicat cu pâră, cu mic cu mare, spunând că n-au fost vecini de dedină ai acelor
boieri Bengeşti, din sat din Obislav, nici n-au avut treabă cu ei, ci părinŃii şi bunicii
lor au fost aşezaŃi acolo în Obislav. Şi au venit înaintea domniei mele, în marele
divan, de s-au pârât de faŃă cu egumenul Nechifor de la Glavaciog şi cu ceilalŃi
călugări, fiind de faŃă în divan şi Vladislav clucer Bengescul.
Întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după
legea lui Dumnezeu, împreună cu toŃi cinstiŃii dregători ai domniei mele şi am cetit
domnia mea în divan toate cărŃile sfintei mănăstiri Glavaciog şi n-am voit domnia
mea să intru în blestemul morŃilor, ci am dat şi domnia mea să fie vecini ai
mănăstirii, cum au fost şi de mai înainte vreme, pentru că n-au avut [nici]1o carte s-o
scoată în divan ci numai au [purtat]1 pâră cu gura. Astfel, au rămas toŃi de lege şi
de judecată dinaintea domniei mele, din divan, să fie mănăstirii [Glavaciog de]1
hrană şi întărire, iar [ctitorilor de pomană]1 în veci. Şi de nimeni neclintit, după
porunca domniei mele.
Iată şi martori am pus domnia mea: [jupan]1 Chirca mare ban al Craiovei şi
jupan [Gherghe]2 Băleanul mare vornic, jupan Preda Bucşanu mare logofăt, jupan
Pârvul vistier, jupan Pană spătar, jupan Vasilie stolnic, Barbul clucer, Badea comis,
Hrizea paharnic, Danciul mare postelnic. Şi ispravnic, Udrişte Năsturel al doilea
logofăt.
A scris D<umitru> l<ogofăt> B<oldiciu>, în oraşul Bucureşti, luna aprilie 18
zile şi de la Adam în anul 7163 <1655>.
† Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io Costandin voievod <m.p.>

139
 DANIC, M-rea Glavacioc, IX/8.
Orig. slav, perg. (44 × 29,3), cu un sigiliu mijlociu în ceară roşie, căzut; cu o trad. modernă din
1843.
Altă trad., ibid.: XXXIV/33, fără zi; ms. 223, f. 22–22v; B.A.R., Doc. ist., CMXI/36, f. 26–27v.

EDIłII: Text, Grecianu, Genealogiile, II, p. 417–418; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 590;
menŃ., MuşeŃeanu, Glavacioc, p. 24; Năsturel, Genealogia Năsturelilor, XI, 1910, p. 309; Stoicescu,
DicŃ. marilor dregători, p. 91 (nota 2 şi 6).
________________
1
Loc rupt în orig.
2
Loc rupt în orig., întregit după trad. din ms. 223.

129 1655 (7163) aprilie 18, Bucureşti

† Milostïü Boıïeü, î› Kostandin Íßrban voevodß i gospodin´. Davat

gospodstvo mi sïe povelhnïe gospodstva mi sfetom¨ <i> boıestvhnïi monastiri
zovemal ˇßtïæn, xram Mirotoçivago Dimitrie <i> o<t>ec¨1 egumen Ionichie
şi tuturor călugărilor câŃi vor fi lăcuitori într-acest lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri
în tot anul mertic de sare de la Ocna cea Mare bolovani 150, după cum au avut
acest mertic la toŃi domnii cei bătrâni, încă din zilele răposatului părintelui
domni<i>i méle Io Şărban vodă, având cărŃi şi hrisoave de milă.
Iar când au fost acum, în zilele domni<i>i méle, le-au luat nişte hoŃi.
Deci am întărit domnia mea această milă cu această carte a domni<i>i méle,
ca să-i poată fi mănăstirii întărire şi de hrană, iar domni<i>i méle pomenire în veci.
Aşijderea, şi în urma noastră, carele va dărui Dumnezeu a fi domnu şi biruitoriu
Ńării, încă-l rog să aibă a întări mila şi acest mertic de sare pre tocma cum scriu mai
sus.
Iar cine ar vrea să o strice şi să o facă într-alt chip, unul ca acela să fie suptu
blestem şi neiertat, proclet şi anathema ot vlad[ica Iisus Hristors ...]2 i ot trei sute
optusprăzéce [oteŃi]2eÈe vß Nikei. Inako da nhst i po reçe gospodstva mi.
Aprilie iïÑ d´ni, lht #zr‹Ùg <1655>. Pis ot B¨k¨rewi.

DANIC, Ms. 723, f. 437.

Copie rom.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 591; menŃ., Demény, Răscoala seimenilor, p. 79.
________________
1
„Cu mila lui Dumnezeu, Io Constantin Şerban voievod şi domn. Dă domnia mea sfintei <şi>
dumnezeieştii mănăstiri ce se chiamă Jâtiianul, hramul Dimitrie Izvorâtorul de Mir <şi> părintelui”.
2
Loc alb în text.

140
130 1655 (7163) aprilie 19

† Adecă eu, Mircea cu frate-mieu, Trifan i Costin, sin Dobre stolnic ot Târnava,
scriem zapisul mieu, la mâna nénei, lu Costin căpitan, cum să să ştie că i-am
vândut un vad de moară care au fost al Draghii, za ughi 12. Şi am luoat toŃi banii
gata în mâinile mele.
Şi i l-am vândut dumnealui de a noastră bunăvoie, fără de nicio silă, ca să-i
fie dumnealui moşie şi coconilor dumnealui în véci.
Şi mărturie, care îşi vor pune mai jos peceŃile şi iscăliturile.
Şi pentru credinŃa, pusu-ne-am şi noi peceŃile şi numele, ca să să crează.
Pis aprilie 19 dni, leat 7163 <1655>.
Eu, Mircea. Eu, Trifan. Eu, Costin. Eu, Ghinea.

B.A.R., Doc. ist., DCCXXXV/129.

Orig. rom., hârtie (30 × 21), rupt la îndoituri, pătat, cu două sigilii mici în tuş puse în dreptul
semnăturilor lui Costin şi Ghinea.

EDIłII: Iorga, Doc. urlăŃene, nr. 39, p. 198; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 593; menŃ.,
Stoicescu, DicŃ. marilor dregători, p. 249.

131 1655 (7163) aprilie 20

† Adecă noi, aceşti doi boieri care am fost luaŃi pre răvaşe domneşti dă Filip
ot Vărăşti, pre anume: Vasilie ot Urziceni şi Dumitru snă Stoichii ot Lindiceşti, ca
să jurăm de către Dumitru armaşul, cum când ş-au vândut Dumitru partea lui de
moşie, întrebat-au pre Filip al Badicii.
Noi am căutat şi am adevărat şi am întrebat bătrânii şi tinerii şi am jurat cu
mâinile pre sfânta Evanghelie că n-au fost întrebat.
Deci noi am dat zapisul nostru la mâna lui Filip, ca să fie din partea de moşie, din
partea Barbului celui mare, însă stânjăni 160, iar pentru partea lui Dumitru de moşie, a
lui, care au vândut fără ştirea lui Filip, să aibă Filip a-i întoarce banii, c-au vândut fără
ştirea lui Filip. Iar pentru un cal care au fost dat într-un puŃ, să-l plătească Dumitru,
pentru că au fost luat el venitul moşii, că noi aşa am aflat cu sufletele noastre.
Şi pentru altă moşie a lui Filip care au fost avut în Grădeasca, alesu-i-am
partea lui, stânjăni de moşie 12. Noi aşa am aflat cu sufletele noastre.
Şi când am jurat, jurat-am denaintea omului domnescu, lui Pătraşco, al doilea
portar şi denaintea popei lui Ionaşco ot Gârbovi şi alŃii care-ş vor pune iscăliturile
mai jos, ca să să crează.
Aprilie 20 dni, leat 7163 <1655>.

141
 † Eu, Pătraşco vtori portar. † Eu, Vasilie ot Urziceni. † Eu, Dumitru snă
Stoicăi ot Lindiceşti. † Eu, Micul. † Eu, popa Ionaşco. † Eu, Stan. † Eu, Negrilă armaş.
† Eu, Zota. † Eu, Iane. † Eu, Stancul. † Eu, Neagul armaş. † Eu, Nestor. † Eu, Calin.

DANIC, Ms. 314, f. 488v.

Copie rom.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 595; Μαρινέσκου, Ή Ίερά Μονή ∆οχειαρίου, nr. 142, dat
după un doc. orig. rom., hârtie (30,7 × 21,2).

132 1655 (7163) aprilie 20, Bucureşti

† Adecă eu, Florescul peharnic snă Socol clucer ot CornăŃéni, scres-am

acesta al mieu zapis, ca să fie dă mare1 crédenŃă la mâna văru-mieu, Tudoran
peharnic snă Iane peharnic ot Aninoasa, cum să să ştie că m-am tocmet cu
dumnelui de i-am vândut neşte vie2 dân dealul Piteştilor3 dupre4 Valea Izvoranilor5,
însă 1 pogon care l-au fostu cumpărat tată-mieu, Socol clucer, dă la dumnelur şe6
cu casele cele vechi şi cu 2 jgheaburi şi cu o jumătate dă delneŃă.
Şi au mai fost cumpărat tată-mieu, Socol clucer, 3 pogoane iar dă la
dumnelor7. Deci păntru acelea, făcut-am schimbu, dă i-am datu alte 3 pogoane care
le-au fostu cumpărat tată-mieu, Socol clucer, de la Gherghe Badr[os]8, ce n-au fost
lungi câtu acum, ce au fost [m]8ai scurte, iar tată-mieu, Socol clucer, au făcut vii
noi, dă le-au mai lungitu 2 răzoare până deasupra9 sadurelor10. Iar 1 pogon mai la
vârfu au fostu avut un om, anume Dragomir Bucă ot Ştefăneşti, deasupra11 unui
pogon al <lui> Ghirghe Badros.
Deci tată-mieu, Socol clucer, fostu-le-au împreunat, dă au fost făcutu tot un răzor
ce merge până deasupra11 vielor12, până în gardu. Deci am dat aceste 3 pogoane, ce
screu mai sus, păntru cele 3 pogoane dă la dumnelor, să fie viie păntru viie.
Şi iar i-am mai vândut neşte saduri noi, ce au fost făcutu tată-mieu, Socol
clucer, toate, dă sântu dân sus dă casele cele véchi, pogoane 10.
Şi6 i-am mai vândutu pogoane 4, ce unul easte mai lungu, până dăsupra
sadurelor10, iar 3 până în brâul dă jos. Aceste încă sânt vii2 noi, dă le-au fostu făcut
tată-mieu, Socol clucer, pre13 locul dumnelur.
Deci m-am tocmitu cu dumnelui, dă i-am vândutu dă a mea bunăvoie, fără
nicio selă, aceste vii2 toate ce sântu mai sus scrise şi cu 2 jgheaburi şi cu o jumate
dă [de]8lneŃă dân câmpu, dereptu bani gata, ughi 195.
Şi6 le-am vândutu dumnelui şi coconi[lo]8r dumnelui, stătătoare în véci,
păntru că aceşti bani ce am luoat pre13 aceste vii2, i-am datu la dor[ob]8anŃi şi la alŃi
slujitori, dă am scos cărŃi[le de]8 moşie câte am găsit, că ni le-au fost luoat cându
au tăiat pre13 frate-mieu, Cârstea clucer.

142
 Iar să să va scula ceneva dân oamenii miei cu vro gâlceavă, să aibă a se
întréba cu mene, iar el să aibă bună pace şi să fie viele stătătoare, păntru că ş-au
vândutu altă vie a14 lui, dă au dat bani pre13 aceste vii.
Şi6 m-am tocmet eu, dă a mea bunăvoie cu dumnelui şi mi-eu dat bani toŃi
dăplin în mâne mea. Şi încă am făcut şi afuresenie, ore judecător, oricene15 să va
mai scula cu pâră, a streca acestă tocmeală ce am făcut eu, acela om să fie afuresit
şi anatema şi de 318 oteŃi ije sud vă Nacheia.
Şi i-am dat şi zapisele cele dă cumpărătoare16, să fie la mâna dumnélui toate.
Şi la acestă tocmeală a noastră fost-au mulŃi boiari mari şi mici şi megiiaşi,
care-ş vor pune peceŃile şi iscăliturile.
Şi păntru mai adăvărată crédenŃă, me-am pus şi eu pecete şi iscăletura, cu
mâna mea, ca să să crează.
Pis az, Iane peharnic, vă stol grad Bucureşti.
Pis measeŃa aprilie 20 dni, vă leat 7163 <1655>.
† Eu, Florescul păharnic, snă Socol clucer ot CornăŃéni, am scris cu
mâna mea.
† Goran logofăt
Pătraşco vel cupar Bălăceanul, mărturie
Tudoran postelnic Lerescul
Eu, Ion iuzbaşa ot Peteşti
† Ion iuzbaşa ot Corşori
† Nan logofăt
† Necula logofăt ot łigăneşti, mărturie17.

DANIC, Mitrop. ł. Rom., XCIX/15.

Orig. rom., hârtie (42 × 31), cu un sigiliu inelar pe care este scris „Cârstea clucer”.
Copie, ibid., ms. 137, f. 189v–190.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 594; menŃ., Stoicescu, DicŃ. marilor dregători, p. 163, notele 8
şi 14.
________________
1
marß.
2
vïei.
3
Pitewel¨r.
4
d¨prß.
5
Izvoranel¨r.
6
Îe.
7
d¨mnel¨r.
8
Loc rupt în orig.
9
d¨spra.
10
sad¨rel¨r.
11
dßs¨pra.
12
viel¨r.
13
prß.

143
 14
al.
15
›riçene, cu ›ri ad interlinear.
16
k¨mp´r´toarß.
17
Semnături autografe.

133 1655 (7163) aprilie 21

† Milostïü Boıïeü, î› Kostandin Íßrban voevodß i gospodin´. PiÎem

gospodstvo mi, Ńie, Drăgane sârbule şi Ńie, Gherghie şi Ńie, Stane i Tudorane, carii
şădeŃi în oraş, la Argiş!
Dau-vă în ştire domnia mea, că aicea, la divan, naintea domni<i>i méle,
venit-au popa Ivaşco şi cu tată-său, Stanciul şi cu ficiorii lui de acolo, din oraş, de
au jăluit şi au spus cum că ei sânt birnici de acolo, din oraş, şi-ş tot plătesc birul
împreună cu oraşul. Deci ei au d-acolo o fune de ocină în Zăgoneani, carea easte
acolo, lângă oraş.
Iar când easte acum, voi vă sculaŃi ca nişte oameni fără de ispravă, ca să le-o
luaŃi în sila voastră, neavând nicio treabă şi ziceŃi că i-aŃi plătit de năpăşti în zilele
lu Matei vodă, precum am văzut domnia mea şi cartea oroşanilor de acolo, de le
mărturiséşte cum easte moşia a lor şi voi nu aveŃi nicio treabă, că sânteŃi nişte
oameni răi şi împrisurători.
Pentru carele lucru, să căutaŃi, de le veŃi fi luându voi acea moşie pentru
năpăştile ce veŃi fi plătit în zilele lu Matei vodă, voi să aveŃi a le lăsarea moşiia să
şi-o Ńie ei foarte cu bună pace şi voi nimica treabă cu funea lor de ocină să nu aveŃi.
Că năpăştile de pre atuncea, din zilele lu Matei vodă, toate le-am călcat domnia
mea şi le-am pus jos. Iar de vor fi pentru alte datorii sau de năpăşti de acum, din
zilele domni<i>i méle, voi veŃi veni toŃi, de veŃi sta de faŃă.
Aşijderile şi pentru o parte de ocină ce o au fost dat de pomeană popii lu
Ivaşco, un unchiu al lui, încă să i-o lăsaŃi în bună pace. Iar să nu mai faceŃi într-alt
chip, că apoi veŃi petréce mare certare de cătră domnia mea. Inako da nßst, po
reçe gospodstva mi. I ispravnik, saam reçe gospodstva mi.
Pis aprilie ka‹, leat #zr‹Ùg <1655>.
î› Kostandin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ gospodinß.
î› Kostandin v›ev›da <m.p.>

DANIC, Ep. Argeş, IX/7.

Orig. rom., hârtie (30 × 20,7), cu un sigiliu inelar în chinovar.
Copie, ibid., ms. 168, f. 82.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 596; menŃ., Stoicescu, Constantin Şerban, p. 22.

144
134 1655 (7163) aprilie 22

† Adecă eu, Strue, făcut-am acesta zapis, ca să fie de mare credinŃă la mâna
<lui> Stoica cu feciurie1 lui, cu tuŃi, cu 5 fraŃi, anome: Radu, Mihaiu, Chirtup,
Moşat, Draghiia, cum am vândut un pogun şi jumătate de vie în Săpatul, cu locu,
ughi 8.
Şi iară a cumpărat Stoica cu feciorie lui, cu tuŃi, cum i-a scris mai sus, de la
Stoica şi de la frate-său, Stan, 3 cevrâŃe de vie, ughi 7.
Şi eră a cumpărat Stoica cu feciorie lui, cu tuŃi, pol de cevârte scop[…]2 de la
Stoica, fecioru lu Speş, dereptu 1 ughi şi de la frate-său, Stan, iar scop[…]2 cu
cevârte pol, 50 de costande, bani gata.
Şi iar <au> cumpărat Radul, Mihai, Chirtop, Moşat, Draghiia o vie <la>
Piscu lu Streze, 2 pogoane de la Stoică, nepoata popii lu Stan, ughi 12 pol, cum a
fust ale lor de moşeia, de baştină.
Şi a fust mulŃi oameni3 buni: […]2 diicun Vasile şi Stepan Prédei şi frate-său,
Dragul şi Radul Bodac şi Stoica al <lui> Onea şi Obreajun şi Vasilie lui Dobrotă.
Şi a fust mulŃi oameni buni ot Călugăreni.
Pis measeŃa aprilie 22 dni, vă leat 7163 <1655>.
Şi pentru credinŃa, ne-m pus degeŃilele.

B.A.R., Doc. ist., DCCXXXV/130.

Orig. rom., hârtie (30 × 21,5), rupt la îndoituri, pătat.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 598.

________________
1
ferie.
2
Loc rupt în orig.
3
¨mene.

135 1655 (7163) aprilie 22

† Milostïü Boıïeü, î› Kostandin Íßrban voevodß i gospodin´. PiÎem

gospodstvo mi, voao, tuturor slujitorilor: roşilor, spătăreilor, păhărniceilor, călăraşilor,
dărăbanŃilor i altor slujitori carei la ce breaslă veŃi fi, la toŃi!
Cătră aceasta vă fac ştiri domniia mea, pentru că au jăluit părintele egumenul
de la mănăstire ot Brâncovéni, cum i-aŃi dat în bucatele mănăstirii şi în tot ce au
avut sfânta mănăstire, jaf şi de afară şi din lăuntru, de i-aŃi luat tot, până şi odăjdiile
mănăstirei le-aŃi luat! Crez nu vă easte frică di Dumnezeu, că vă va bate pentru

145
nişte fapte ca acéstea, care faceŃi! Dară nu sânteŃi tătari, că de tătari se-ar fi păzit şi
ar fi scăpat! Că la sfânta mănăstiri miluiesc oamenii şi a fost casa lu Dumnezeu.
Dară cum va să vă rabdi Dumnezeu pentru acéste fapturi şi lucruri, care nu s-au
făcut niciodată?
Deci, de vréme ce veŃi vedea această carte a domni<i>i méle şi pre sluga
domni<i>i méle, anume […]1 iar voi să aveŃi a darea tot, cini ci veŃi fi luat, veri
bou, cal, oaie, stupi, râmători, scule de-ale beséricei, cărŃi2, bani, zapise2, veri cini
ci veŃi fi luat, tot să daŃi îndărăt, orice2. Că la cine se vor afla bucate şi alte3 diate
ale aceii sfintei mănăstiri, acela om de mare urgie va fi.
Derept acéea, să aibă slugili domni<i>i méle a apucare pre rumânii i3 Ńiigani,
birnici, rumâni2 [să]2 le dea strânsoare: ci vor găsi la dânşii, bucate de jaf, tot să ia
de la dânşii.
Într-alt chip să nu hie peste cartea domni<i>i méle. I ispravnik, saam reçe
gospodstva mi.
Pis aprilie kvà d´ni, lht #zr‹Ùg <1655>.
† î› K›standin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ gospodin´.
î› K›standin v›ev›dß <m.p.>

DANIC, M-rea Brâncoveni şi Mamu, XXV/53.

Orig. rom., hârtie (28,4 × 20), foarte şters, cu un sigiliu inelar în chinovar.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 597.

________________
1
Loc alb în orig.
2
Cuvinte întărite în text, cu altă cerneală.
3
„rumânii i ”, ad. marg.

136 1655 (7163) aprilie 23

† Alt zapis al Elinei băneasei Buzascăi tot pentru Ńiganca mănăstirii

Stăneşti, anume Rada, cum că o au dat <la> schimbu lui Pătraşco paharnicul şi
fraŃilor lui din Morânglavi pe trei boi de plug şi pe un cal, cu voia ei, să le fie
moşie stătătoare.
Adică eu, jupaniŃa Elina băneasa a răposatului jupan Radul banul Buzescul,
dimpreună cu fii-mieu, Matei, scris-am zapisul nostru, ca să fie de mare credinŃă la
mâna lui Pătraşco paharnicul din Morânglavi şi fraŃii lui, cum să să ştie că au fost o
Ńigancă a mănăstirii Stăneştii la el, însă Ńiganca anume Rada.
Deci noi, văzând ca easte mănăstirea rămasă de toate, de n-are nici vite de
plug, nici nimic, deci am trimis pre egumen Grigorie de au întrebat pe Preda

146
spătariul. Ci ne-am învoit toŃi de am tocmit această Ńigancă care mai sus scrie cu
Pătraşco, de au dat la mănăstire trei boi şi un cal, iar noi i-am făcut zapisul nostru
ca să le fie această Ńigancă a lor, moşie ohabnică şi stătătoare, lor şi feciorilor lor,
câŃi Dumnezeu le va da. Şi de niminea val sau bântuială să nu aibă, pentru că
ne-am tocmit de a noastră bunăvoie.
Şi când am făcut această tocmeală, fost-am mulŃi boieri mărturie carii-ş vor
pune mai jos peceŃile şi iscăliturile.
Şi pentru mai mare credinŃă, pus-am peceŃile.
Şi am scris eu, Badea.
MeaseŃa aprilie 23 dni, vă leat 7163 <1655>.
Elina băneasa, adeverezi.

B.A.R., Ms. A 3 281, f. 312–312v.

Copie rom.

137 1655 (7163) aprilie 23

† Zapisul Predei spătaru cu a văru-său, Matei, prin care am dat lui Pătraşco şi
frăŃini-său o Ńigancă, anume Rada, a mănăstirii Stăneştii (unde sânt ei ctitori),
schimbu pe trei boi şi un cal, având mănăstirea trebuinŃă de vite, să fie boierilor
Morânglavii ohabnică, stătătoare.
Jupan Preda spătariul dimpreună cu văru-mieu, Matei, scris-am zapisul
nostru, ca să fie de mare credinŃă la mâna lui Pătraşco din Morânglavi şi la fraŃii
lui, cum să să ştie că au fost la dânşii o Ńigancă a mănăstirii Stăneştii, anume Rada.
Deci noi văzând că easte mănăstirea rămasă şi n-are vite de plug, noi am
tocmit această Ńigancă cu Pătraşco de au dat la mănăstire trei boi şi un cal. Şi i-am
făcut zapisul nostru, ca să le fie lor această Ńigancă, moşie ohabnică şi stătătoare,
lor şi feciorilor lor, câŃi Dumnezeu le va da. Şi de către niminea val sau bântuială să
nu aibă, pentru că o am dat de a noastră bunăvoie.
Şi când am făcut această tocmeală, fost<-au> mulŃi boieri mărturie, carii-ş
vor pune mai jos iscăliturile.
Şi pentru mai mare credinŃă, pusu-ne-am şi noi peceŃile şi iscăliturile, ca să să
crează.
Pis measeŃa aprilie 23 dni, vă leat 7163 <1655>.
Preda spătariul. Matei Buzescul, adeverim.

B.A.R., Ms. A 3 281, f. 311v–312.

Copie rom.

Rez., Ionaşcu, Doc. Morunglavi, nr. 60, p. 154.

147
138 1655 (7163) aprilie 23

† Adecă noi, satul Turburea din Jiul de Jos, anume: Oprea i Stan i Stanciu i
Drăgoi i Săcul i Dumitru sin Piatru i Radul Mârşavul i Barbul, Oprea, Ilie i Stroe,
Stan, Lupul i Radul Stroe, Stanciul, Vintilă, Radul cârciumarul, iar Radul Ursul,
Staico, Barbul, Toma, Vladul, Ilie, Ianea, Todur, Mihăilă, Avram, Manea i Mathie,
Stănislav, Dan, Groza i Mihaiu, Ilie, Dragomir, Stan, Crăciun, Drăgiei, Lupul:
venim şi mărturisim cu al nostru zapis, ca să fie de mare credinŃă la mâna jupânului
Panii postelnic de Pârdeşti, că noi, câŃi sântim mai sus-scrişi, sântem toŃi din sat,
din Turburea, şi am fost toŃi birnici la bir dimpreună.
Dici ni-<a>m sculat noi, toŃi dimpreună, di ni-<a>m dus de bunăvoia noastră
la dumniia lui, la Pană postelnic, de ni-au dat bani ughi 218, de acum, di la Sfenti
Ghiorghie, până la Sfenti Pătru, să avim a-i da banii fără niciun cuvânt.
Iar pintru dobânda banilor, să avim a-i lucra dumniialui, viri la ce lucru ni va
puni, tot să avim a-i lucra.
Şi mărturii s-au tâmplat: jupânul Ghioca ot Căprini i jupânul Costea niguŃători i
jupânul Stiriian i jupânul Chira căpitanul i Costea căpitanul i Vladul logofăt ot
Sătcele.
Şi-am scris eu, popa Vladul, cu voia Turburenilor.
Pis measeŃa aprilie dni 23, leat 7163 <1655>.
Şi pintru cridinŃa, ni-am pus mai jos degitul.
Stiriian grecul. Vladul logofăt.
Κοστας µαρτηρο τάνοθεν1
Chirav căpitan. Costea căpitan. Oprea. Stan. Stanciul. Drăgoi. Săcul.
Dumitru sin Pitru. Radul. Barbul. Oprea. Ilie. Stroi. Stan. Lupul. Radul. Stroi.
Stanciul. Vintilă. Radul. Iar Radul.

DANIC, M-rea Brâncoveni şi Mamu, VIII/8.

Orig. rom., hârtie (21 × 18), cu două sigilii inelare puse în dreptul semnăturilor lui Chirav şi
Costea şi douăzeci şi trei de amprente digitale puse la întâmplare.
________________
1
„Costea, mărturisesc cele de mai sus”, semnătură autografă.

139 1655 (7163) aprilie 24, „în zilele

lui Constantin Şerban voievod”

† Scris-am eu, jupâneasa Evda şi sin ego NegoiŃă, al nostru zapis, la mâna
Brăieştilor, ca să fie de credinŃă de pre1 <a> noastră parte, să fie iertat şi slobod de

148
rumânie de pre1 parte noastră, cum să se ştie denainte vreme, în zilele roposatului
Leon voievod, că au luoatu lege Brăieştii2 12 boiari de au jurat cum n-au fost
rumâni, ce au fost împresuraŃi.
Deci după acee<a>, se-au sculat postelnicul NegoiŃă de au luat 24 de boiari să
jure peste cei 12 ci-s scrişi mai sus, iar ei n-au putut jura, ci au împăcat. Şi i-a
slobozit, de au fost megeieşi de ai 30 şi le-<a>u împărŃit şi moşiia de o au dat
jumătate megeieşelor, jumătate mănăstirii. Şi le-<au> fostu apa jumătate. Deci noi,
aceşti boiari, toŃi, ce sântem pis mai sus, aşa am aflat cu sufletele noastre. Şi aceste
tocmele se-<a>u făcut <în zilele> răposatului Leon3 voievod.
Deci după aceea, se-au sculat Dragomir iuzbaşa în zilele lui Mateiu voievod
de au făcut cum <au> pututu de i-au mai rumânit4 cu 24 de boiari. Şi am cheltuit,
eu, Dragomir iuzbaşa, 100 ughi, fără den un frate den <ai> mei.
Deci eu, jupâneasa Evda şi sin NegoiŃă, după petrecaniia iuzbaşei Dragomir
şi a sin ego, Mircan, iar eu, jupâneasa Evda şi NegoiŃă sin ego, ne-<a>mu
milostivit de i-am iertat de rumânie despre a nustră parte, pentru sufletele celor6
boiari pristăviŃi, că i-am ştiut că sântu neşte oameni derepŃi, deci e-m iertat. Iar den
bratei mei, cui va triboi7 pâră, el se va pârî. Deci acesta zapis s-eu pis în zilele lui
Costandin Şirban voievod.
Şi mearturii au fost anume: egumenul Daniil den Pin i popa Borce den Sărata
i Paraschiva ot tam i Stoica ot tam i Nanciul ot tam i Radul ot tam i Mihăilă ot tam
i Dragomir ot tam i Dobrotă ot Sibiceu i Bănică8 ot Posobeşti i Crăciun ot
Blestematele i Duşa ot Lipiia.
Iar cine va mai întoarce judecata într-altu9 chip, den jupâneasa Evda şi den
feciorii mii, să fie afurisit şi blestemat de 300 şi 18 de oteŃă ci sânt vă10 Nicheia şi
anatima să fie. Şi să se judece cu Iuda cine se va scula peste acesta zapis <al> miu.
Şi am scris az, diiaconul IoniŃă ot Lipiia.
Pis measeŃa aprilie 24, vă leat 7163 <1655>.

DANIC, Fond C. SărăŃeanu, I/5.

Orig. rom., hârtie (30 × 20,5), cu două sigilii inelare în tuş, fără semnături.
Copie, ibid., Ep. Buzău, LII/4.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 599; rez., Giurescu, Stud. de ist. socială, p. 293.
________________
1
prß.
2
Brßeweii.
3
„Leon”, ad interlinear.
4
r¨mmßnit.
5
e¨, repetat, ad interlinear.
6
Ante „celor”, scris n apoi barat.
7
LecŃiune probabilă, cu tr scris peste d.
8
B´nig´.
9
Šntrralt.
10
Precedat de preopoziŃia în.

149
140 1655 (7163) aprilie 24

† Zde kletovci părintelui Ignatie, egumenul de la mănăstirea răposatului Mihai

Vodă, anume: ot CornăŃel, Grama i Gherghie roşul ot tam i Tudor ceauşul ot tam i ot
Cacămeiu, Ion roşul i ot CornăŃel, Necula roşul i ot Cacămeiul, Irimiia roşul i Milea
roşul ot tam i ot Porumbréni, Ganul roşul i ot CornăŃel, Sima judeŃul i ot Simei, Stan
cărăuşul i ot CornăŃel, Hagiul i ot Cacămeiu, Tudor roşul i ot Bărbăteşti, GrişăŃă
postelnic i Pătru ceauşul Băleanul i Stoica slugeariul Titeanul i Leca popii1 i Ivan
căpitan Boteanul i ot Detcoi, Badea stolnicul i Manolie portariul i Hamza armaşul i ot
Tituleşti, Iane postelnic i ot Cârstiineşti, Stan roşul i brat ego, Spiridon i Neculae
portariul [...]2, ca să jure părintele Ignatie egumenul cu aceşti 24 de boiari preste cei 12
boiari ce au jurat Dan şi frate-său, Frâncul, cum că sânt rumânii mănăstirei lui Mihai
Vodă, den sat, den Ciocăneştii de Vad, şi cum au luoat moşâi lor bani de la răposatul
Mihai vodă şi au fostu tot rumâni de atunce încoace. Iar pentru rândul robiei, să va fi
fostu tată-său rob să-mi scoaŃă hogetul înaintea3 acestor 24 de boiari, însă cum va fi
mai pre direptate şi cum vor afla cu sufletele lor. Şi zioa la […]2. Ispravnic, vel portar.
Pis measeŃa aprilie 24 dni, leat 7163 <1655>.
î› Kostandin v›ev›dß, milostieü Boıïeü gospodin.

Atena, Centrul de Cercetări Bizantine.

Microfilm 336 după orig. rom. aflat la M-rea Simonopetra, scris pe hârtie, cu un sigiliu
mijlociu în chinovar.

MenŃ., Năstase, Marinescu, Les actes roumains, nr. 282, p. 67.

________________
1
„popii”, scris peste alt cuvânt.
2
Loc alb în orig.
3
Šnnaintß.

141 1655 (7163) aprilie 26

† În numele Tatălui şi al Fiiului şi al Sfântului Duh, amin!

Adecă eu, Grigorie egumenul de la sfânta mănăstire Stăneştii unde easte
hramul Sfintei Adormiri a Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu şi cu tot soborul,
scris-am acest al nostru zapis, ca să fie de mare credinŃă la mâna dumnealor,
Pătraşco paharnicul şi a frăŃini-său, Giurei din Morânglavi, cum să să ştie că au fost
la dânşii o Ńigancă a mănăstirii Stăneştii, anume Rada.
Deci noi văzând că easte mănăstirea rămasă şi n-are vite de plug, noi am întrebat
ctitorii, anume Preda spătariul din Cepturoaie şi pre dumnealui, Matei postelnicu din
Strezeşti, feciorul banului Buzescul. Deci cu voia dumnealor, ctitorilor carii sânt mai

150
sus-scrişi, noi am tocmit această Ńigancă ce easte mai sus-scrisă, de o am dat pre vite de
plug, anume trei boi, preŃuiŃi drept ughi 19 şi un cal bun, preŃuit drept ughi şasă.
Deci cu voia ctitorilor am făcut întâi zapisul dumnealor, deci al sfintei mănăstiri.
Deci pentru credinŃa, pusu-ne-am iscăliturile mai jos şi pecetea mănăstirii.
Pis measeŃa aprilie 26 dni, vă leat 7163 <1655>.
Grigorie egumenul Stăneştii. Efrem clisiarhu. Silivestru monahu. Theofil
monahu. Chirca gramaticul.

B.A.R., Ms. A 3281, f. 311–311v.

Copie rom.

Rez., Ionaşcu, Doc. Morunglavi, nr. 61, p. 154.

142 1655 (7163) aprilie 27

† Adecă eu, Calotă, scris-am zapisul meu la mâna Afimiei1 i a fételor ei, cum
să să ştie că pintru o parte de ocină ce-am vândut den deal, datu-i-am parte de ocină a
Băluicăi din vale, care mi-o ales cei 6 megiiaşi: ot Pârşcovéni, Crăciun ot CacaleŃi,
Stepan ot Vlăduléni, Vladul ot Jugulie, Neagul ot Criva, Drăgoi ot Păpălari, Dabul.
Iar să va mai căuta cineva de potrujuia2 Băluicăi, să aibă a căuta la Calotă i la
ficiorii lui, pintru că aşa le-au fost tocmeala.
Pis aprilie 27, leat 7163 <1655>.

Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 30 398.

Orig. rom., hârtie (14,5 × 20,5).

Reg., Rafailă, Cat. doc., nr. 15; Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 600, dat după Fişe g-ral Năsturel,
sub dată.
________________
1
Afimeei.
2
potr¨ı¨æ.

143 1655 (7163) mai 5

† Az, Chera armaşul <i> Itovoi vătaf, ispravnicii1 scaunul<ui> Craiovii2, dat-am
carte noastră, acestui pope, an<u>me Tatomir ot Bărăşti, ca să fii volnic cu carte
noastre de să apuce pre jupâneasa Stanca Giurii paharnic ot Mostişte3, ca să-i
plătescă ughi 12, care bani au loat de l<a> Radul Peduche ot Gogoşi4, de au plătit5
miere<a> satului lor6 Giura paharnicul.

151
 Şi au foste popa Tatomir7 chezaş.
Apoi Radul Peduche n-au apucate pre Giura paharnic să pletescă ban<ii>, ce
au apucate pre popa Tatomer de au pletit banii, căci au foste chezaş, cum am văzut
şi zapis. Radul Peduche, să-i ple<te>şti8 banii!
Deci am da<t> carte noastre popei lu Tatomer, să-i pleteştii banii.
Iar de-i va pere cu strâmbul, să vii de faŃă, naintea noastre.
† Pis measeŃa mai 5, leat 7163 <1655>.

SJAN Dolj, Col. de documente, LXXVI/1.

Orig. rom., hârtie (27,5 × 20,5), cu un sigiliu inelar în ceară, fără semnătură.

EDIłII: Ghibănescu, Surete, VI, p. 213, nr. CLXXII; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 603.
________________
1
ispravnïiçi.
2
Kraü›vïi.
3
Mos´tewii.
4
G¨g¨Î´.
5
pletïite mere.
6
somor¨l¨i; lectură probabilă, text completat după doc. din 2 iunie1654 (7162), DRH,
vol. XXXIX, nr. 175.
7
Tatomerïi.
8
plewtïi.

144 1655 (7163) mai 5

† Adecă eu, mătuşa Rada PuiuleŃ, cu nepoată-mea [...]1 scriu şi mărturisesc cu

acesta al meu zapis, ca să fie dă mare credinŃă la mâna Badei roşu, cum să se ştie că
i-am vândut locul meu dă casă den Bucureşti, care loc este pră lângă Albul călăraşul
şi pră lângă Voica ÎnŃelepta, fostu-l-am vândut Ivanie Turcoei, derept ughi 4.
Deci me-u dat2 Ivana ughi 2, iară ughi 2 nu me-au dat, ce me-u dat Badea
ceia doi galbeni. Şi să Ńie el locul cu pace, că l-am vândut de a mea bunăvoie3, fără
nicio silă, cu ştirea mahalagiilor şi a rudeniilor méle, să fie lui moşie şi feciorilor
lui, până în veci.
Şi am pus şi mărturie: Albul călăraşul şi Novac călăraşul şi feciorie Savei şi
Farul şi popa Vodislav de la biserica domnească, popa Şărban.
Şi am scris eu, popa Barbul ot cerkovß gospodinß4.
Pis measeŃa mai 5 dni, vă leat 7163 <1655>.
Eu, popa Şerban5
Rada.
Stamata.
Novac5.

152
 B.N., C.S., Col. de documente, XCII/6.
Orig. rom., hârtie (32 × 19,5), cu un sigiliu inelar pus în dreptul semnăturii lui Novac şi două
amprente digitale puse în dreptul semnăturilor Radei şi Stamata.
________________
1
Loc alb în orig.
2
„me-u dat”, repetat.
3
„bunăvoie”, cu u scris peste altă slovă.
4
„biserica domnului”.
5
Semnături autografe.

145 1655 (7163) mai 5

Adecă eu, Zahariia, împreună cu fie-mia, Cârstina, dat-am zapisul nostru la

mâna Manii i Găvrilă1, cum să să ştie că le-am fost datori bani 330, care m-au plătit
de la egumenul den Deal, anume popa Ivan. Şi m-au plătit şi de neşte unt, oca 5. Şi
au mai dat şi bani gata de s-au făcut de2 toŃi banii, ughi 8.
Deci, neavând cu ce mă plăti, ne-am tocmit dă le-am vândut toată partea mea
de moşie din Negomireşti şi den peste tot hotarul şi neşte locuri în silişte, la Lacul
cel Mare, peste tot, însă care nu vor fi vândute într-altă parte, ca să le fie lor şi
feciorilor lor, în véci.
Şi au fost oameni buni mărturie, anume: Dragomir roşu o<t> Boténi şi popa
Aliman i Voicul łuŃu i Vlăducul i Stan Silişteanul.
Pentru credinŃa, mi-am pus dégetul, ca să să crează.
Pis measeŃa mai 5 dni, leat 7163 <1655>.
Eu, Zaharia. Eu, Cârstina.

DANIC, M-rea Câmpulung, IX/6.

Orig. rom., hârtie (29 × 11), cu două amprente digitale puse în dreptul celor două semnături.
Copii, ibid.: ms. 204, f. 119; B.A.R., Doc. ist., CMX/166, 171v–172.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 602.

________________
1
„i Găvrilă”, ad interlinear.
2
do.

146 1655 (7163) mai 5

† Milostïü Boıïeü, î› Kostandin Íßrban voevodß i gospodinß vßsoi

Zemli ¨ggrrovlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïe povelhnïe gospodstva mi,

153
sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri ce se chiamă hramul Sviata1 TroiŃe şi părintelui
egumenul Serafim şi tuturor călugărilor câŃi sânt lăcuitori în sfânta mănăstire, ca
să-i fie satul Lupeştii den sus de oraşul dumni<i>i méle, de Bucureşti, pre apa
DâmboviŃei, tot satul, cu tot hotarul şi cu toŃi rumânii şi cu tot venitul şi cu viile şi
cu morile şi cu vadurile de moară, de preste tot hotarul, oarecât se va alége. Şi
rumânii încă să să ştie pre nume: Vişan cu feciorii lui, Oancea cu feciorii lui şi
Pătru cu feciorii lui şi Andreiu feciorul Oancei i Stoica łica cu feciorii lui şi Stoica
Cocoş cu feciorii lui şi Stoian croitoriul cu feciorul lui Sâmbotin i cu toŃi feciorii
lor şi Danciul cu frate-său, Stoian, şi cu feciorii lor şi Ştefan croitoriul brat Stoian
cu feciorii lui şi Dumitru cu feciorii lui.
Pentru că acest sat şi cu rumânii ce scriu mai sus, fost-au cumpărat de
Alexandru vodă cel Bătrân, moşul răposatului Radul vodă, de la jupâneasa Caplea
spătăreasa den Periş, derept 26 000 de aspri de argint, şi dat şi miluit la sfânta
mănăstire Sviata1 TroiŃe, pentru pomeana. Şi tot au fost pre seama sfintei mănăstiri
cu bună pace de atunce încoace, la toŃi domnii, până acum, în zilele dumni<i>i
méle. Iară după aceea, când au fost acum, în zilele dumni<i>i méle, sculatu-se-au
rumânii den sat, den Lupeşti, anume: Vişan şi Pătru şi Oancea şi Andreiu împreună
cu tot satul, cu pâră şi au venit naintea dumniei méle, în divanul cel mare,
dempreună cu părintele Serafim egumenul, de se-au pârât de faŃă.
Şi aşa pârâia rumânii naintea dumniei méle, în divan, zicând cum nu sânt
rumâni sfintei mănăstiri, ci i-au împresurat Radul vodă, în silă, ca să scape de
rumânie. Într-acéea, dumnia mea am căutat şi am judecat pre direptate şi pre lége
dumnezeiască, împreună cu toŃi cinstiŃii deregătorii dumni<i>i méle şi am cetit şi
hrisovul sfintei mănăstiri şi am luat seama tot pre amăruntul şi am adevărat dumnia
mea foarte bine, cum au fost cumpăraŃi de Alexandru vodă cel Bătrân, tatăl Mihnei
vodă, moşul Radului vodă şi dat la sfânta mănăstire ce easte mai sus-scrisă, pentru
pomeana.
Ci i-am dat dumnia mea de grumazi, în mâna părintelui egumenului Serafim,
ca să fie sfintei mănăstiri rumâni de moşie, cum au fost şi mai denainte vréme. Şi
i-am bătut dumnia mea în divan şi au rămas rumânii de lége şi de judecată
denaintea dumni<i>i méle, den divan.
Derept acéea am dat dumnia mea sfintei mănăstiri ce easte mai sus scrisă, ca
să-i fie satul Lupeştii, rumâni stătători, ohabnici în véci. Şi de nimini clăteală să
n-aibă preste aceasta carte a dumni<i>i méle.
Adecă şi mărturii încă am pus dumnia mea, boiarii divanului, anume: jupan
Chirca vel ban i jupan Gherghe vel dvornic i jupan Preda vel logofet i jupan Pârvul
vel vistiiar i jupan Paană vel spatar i jupan Barbul vel cliucer i jupan Danciul vel
postelnic i jupan Vasilie vel stolnic i jupan Badea vel comis i jupan Hriza vel
peharnic i jupan Mâinea vel slujer i jupan ColŃea vel pitar.
I ispravnik, Ȩpan Preda vel logofßt. I ispisax az, Mixalçh logofßt,
s¥nß Paraskivei logofßt, mhseca mai eÑ d´ni, ›t Adama teçenïê lßtom vß lht
#zr‹Ùg2 <1655>.

154
 † î› K›standin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ gospodin´.
î› K›standin v›ev›dß <m.p.>
Proçtennomnoü vtori logof´t3.

DANIC, M-rea Radu Vodă, V/6.

Orig. rom., perg. (32 × 45,2), cu un sigiliu mijlociu în ceară roşie, căzut.
Copie, ibid., ms. 256, f. 176v–177.

Frag., Ionescu, Ist. Cotrocenilor, p. 508; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 601.
________________
1
Sviataa.
2
„Şi ispravnic, jupan Preda mare logofăt. Şi am scris eu, Mihalcea logofăt, fiul Paraschivei
logofăt. Luna mai 5 zile, de la Adam cursul anilor, vă leat 7163.”
3
„A colaŃionat al doilea logofăt”.

147 1655 (7163) mai <6>, Bucureşti

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› [K›]1standin Íßrban voevodï i gospodinß vßsoi

Zemli ¨ggrrovlaxïisk›e. Davat gospodstvo mi sïÓ povelenïi gospodstva mi svhti
boÈestvnïi monasti[r, ca]1re se cheamă Bărbăteştii, hram Sfeti Ilie, şi maicăi
Nastasia, stariŃa, şi tuturor călugăriŃelor câte vor fi lăcuitoare în sfânta mănăstire, ca
să fie sfintei mănăstiri o moară, însă roate 4, la Malu, în apa IalomiŃei ot sudstvo
[...]2 şi cu locul împrejurul morii, cât aruncă voinicul cu toporul în toate părŃile,
cum easte obicieiul de veac.
Pentru că acest vad de moară, fostu-l-au cumpărat răposatul Matei voievod de
la Gligorie şi de la Opriş şi de la Ion şi de la Deagul i Roman şi de la alalŃi fraŃi ai
lor de moşâe den sat, de la Malu, derept ughi 24, şi încă le-au scos şi o jumătate de
taler. Şi au vândut ei, de a lor bunăvoie, fără nicio silă, şi cu zapis de la mâna lor şi
cu mulŃi boieri mărturie, scrişi în zapis.
Deci după acéea, răposatul Matei voievod au făcut mori acolo pre acel vad,
roate 4 şi le-au dat acéle mori la sfânta mănăstire Bărbăteştii de pomană, ca să fie
sfintei mănăstiri de întărire şi călugăriŃelor de hrană, iar dumnealui şi părinŃilor
dumnealui în véci pomană. Şi de atunce încoace tot au Ńinut călugăriŃele acea moară
pre seama sfintei mănăstiri cu bună pace, până acum, în zilele domni<i>i méle.
Iar după acéea, când au fost acum, în zilele domni<i>i méle, sculatu-s-au
Gligorie şi Opriş şi Ion i Deagul i Roman cu pâră şi au venit naintea domnii méle,
la divan, de s-au pârât de faŃă cu călugăriŃele de la mănăstire, de la Bărbăteşti. Şi
aşa pârâiau, cum că n-au vândut acel vad de moară răposatului Matei vodă de
bunăvoia lor, ce cum le-au făcut silă.

155
 Într-acéea, dom[nia mea]2 am căutat şi am judecat pre direptu şi pre lége
dumnezeiască, împreună cu toŃi cinstiŃii diregătorii domni<i>i méle. Şi bine am
adevărat domnia mea, împreună cu tot divanul, cum că au fost vândut de bunăvoia
lor, fără nicio silă şi au luoat toŃi banii gata în mâinile lor.
Deci am dat domnia mea această carte a domni<i>i méle sfintei mănăstiri
Bărbăteştii, ca să fie volnice călugăriŃele să-ş Ńie morile cu bună pace, cât le-au dat
răposatul Matei vodă de pomană3, să fie de-ntărirea sfintei mănăstiri şi călugăriŃelor
de hrană în véci, [p]1entru că s-au pârât de faŃă cu Gligorie şi cu Opriş şi cu Ion şi
cu Dragul i Roman, şi au rămas de judecată den diva[n]1, cum mai mult treabă să
n-aibă de acum nainte [...]1.
SeÈe ¨bo i svedßtele postavlßem gospodstvo mi: Ȩpan Kirka vel ban i
Ȩpan Gergïe vel dvornik i Ȩpan Preda vel l›g›fßt i Ȩpan Pßrv¨l vel vistïer i
Paana vel spatar i Ȩpan Barb¨l vel kl¨çer i Ȩpan Vasïlïe vel stolnik i Ȩpan
Dançül vel postelnik i Ȩpan Badh vel komis i Ȩpan Xrizh vel pexarnik i Ȩpan
Mßinh vel sl¨Èer i pan Kolch vel pitar. I ispravnik, pan Preda vel l›g›fßt.
I napisax az, Stßnil, vß nastol grad¨ ¨ B¨k¨rewi, mhseca mai [...]1
d´ni, ›t Adama daÈe do n¥nh teçenïe lhtom #zr‹Ùg2 <1655>.
† î› K›standin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ, gospodin´.
î› K›standin v›ev›dß <m.p.>

DANIC, M-rea Viforâta, IV/6.

Orig. rom., hârtie (43,2 × 29), rupt la îndoituri, partea cu sigiliu lipsă; data a fost completată
după nota tergală: „7163 mai 6. Patru roate de moară în apa IalomiŃii”.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 604.

________________
1
Loc rupt în orig.
2
Loc şters în orig.
3
pomaanß.
4
„Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Chirca mare ban şi jupan Gherghe mare dvornic şi
jupan Preda mare logofăt şi jupan Pârvul mare vistier şi jupan Pană mare spătar şi jupan Barbul mare
clucer şi jupan Vasilie mare stolnic şi jupan Danciul mare postelnic şi jupan Badea mare comis şi
jupan Hrizea mare peharnic şi jupan Mâinea mare sluger şi jupan ColŃea vel pitar. Şi ispravnic, pan
Preda mare logofăt. Şi am scris eu, Stănilă, în cetatea de scaun, în Bucureşti, luna mai […] zile, şi de
la Adam cursul anilor 7163”.

148 1655 (7163) mai 7

† Adecă eu, popa Danciul şi eu Neagul şi Cârstea dân Vişana Seacă, scris-am1
acesta zapis al nostru, ca să fie dă mare credinŃă la sfânta mănăstire ot Argeşu şi la

156
mâna egumenului Neculai şi a tot soborul sfentei mănăstiri, cum să se ştie ce-au
închinat strămoaşe noastră, Magdalina, călugăriŃa Cârjoae, la sfânta mănăstire, la
Argeşu, pentru pomeana ei, să fie închinat şi dă noi, iar carele se va scula dân noi
sau dân feciorei noştre, a spargirea ceastă pomeană care a făcut strămoaşe noastră,
Cârjoae, să fie procletu şi anatema şi blestemat dă vlădica Iisus Hristos.
Şi la această tocmeală, fost-au mulŃe oameni buni mărturie, anume: Stanciul
ceauşul, Muşat vătaful, ieromonah2 Dionisie clisearul, ieromonah3 Ioanichie, monah
Vasilei.
Şi pentru adevărată credinŃă, pusu-ne-am şi peceŃile şi iscăliturile.
Pis measeŃa maiu dnă 7, vă leat 7163 <1655>.
Eu, Cârste. Eu, Negul. Eu, popa Danciul. Eu, Stanciul ceuşul.
† Eu, Muşat vătaful, o carte dă moşâe ce mi-au4 dat egumenul Neculae,
a să aibu a e-o da în mână5.

DANIC, Ep. Argeş, XVI/41.

Orig. rom., hârtie (30,5 × 21), cu patru amprente digitale, puse câte una în dreptul fiecărei
semnături.
Copie, ibid., ms. 168, f. 284.

EDIłII: Andreescu, Doc. muntene, p. 87, nr. 39; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 605.
________________
1
skrasam.
2
irmona.
3
erm¨na.
4
mïå¨.
5
„† Eu Muşat … în mână”, ad marg.

149 1655 (7163) mai 7

† Adecă eu, popa Danciul şi împreună cu toŃi fraŃei mei1 dă la Vişana Seacă:
Neagul şi Cârstea, scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie dă mare credinŃă la
mâna părintelui2 egumenului dân3 sfânta mănăsti<r>e dă Argeşu, cum să se ştie că
am <a>vut multă pâră şi gâlceavă pentr-o carte a moaşă noastră, Cârjoaie, înaintea
domnului4 nostru, Io Costa<n>din voievod.
Într-acée<a>, măriia sa vodă făcutu-ne-au cartea măr<i>ei sale la sfânta
mănăstire dă Argeş. Într-acéea, egumenul n-au putut tăgădui naintea cărŃei
domneşti şi naintea oamenilor domneşti, anume Stanciul ceuşul <şi> Muşat
vătaful, ce a dat cartea la mâna noastră, ca5 să ne scoatem pol dă sat dân Măluréni
şi o moară care scrie în cartea moaşă-noastră. După6 ce ne vom pârî, să avem a da
cartea la sfâ<n>ta mănăstire, cum au fostu dă veacu.
Şi pentru credi<n>Ńa, pusu-ne-am7 peceŃile şi iscăliturile.

157
 Şi am scris eu, Muşat vătaful.
Pis measiŃa maiu dnă 7, vă leat 7163 <1655>.
Eu, popa Danciul. † Eu, Neagu. Eu, Cârstea.

DANIC, Ep. Argeş, LXVIII/2.

Orig. rom., hârtie (31,2 × 21), cu trei amprente digitale puse în dreptul fiecărei semnături.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 606.

________________
1
mïe.
2
pßriŠteloi.
3
Ante dߊ, scris i.
4
domnol¨i.
5
Ante ka, scris ı barat.
6
depß.
7
ñ¨s¨nßm.

150 1655 (7163) mai 7

† Adecă eu, Toader postelnic sân ego Marco armaş, scris-am acesta al meu
zapis, la mâna lui Băjănu den Guzeni, ca să hie de mare1 crédinŃă la mâna lui, cum
să <să> ştie că au răscumpărat de la mine2 moşâia carea au fost cumpărat tata de la
Bărcan şî de la Roman drept ughi 20, bani gata.
Deci am scris acesta al meu zapis, ca să-i fie lui moşâie stătătoare şî lui şî
copi<i>lor lui.
Şî păntru crădinŃa, pusu-me-m pecete şî iscălitura mai jos.
Şî am scris cu mâna mea.
Pis mai 7 zile, leat 7163 <1655>.
Az, Toader postelnic
† Eu, Staico logofăt
Eu, Bărcan
Şărbu
Eu, Ion postelnic3.

B.N., C.S., Col. de documente, nr. 1 823, fost 575/7.

Orig. rom., hârte (31,5 × 21, 5), cu o amprentă digitală pusă în dreptul semnăturii lui Toader.
Copii: B.A.R., Doc. ist., MLXXXV/146, f. 129v; MCD/143, f. 127v–128; ms. 2 593, f. 129v.
________________
1
marh.
2
minh.
3
Semnături autografe.

158
151 1655 (7163) mai 7

† Adecă eu, monahiia Vechentea, scris-am zapisul meu, la mâna Bădii roşul1
ot Şinăteşti, ca să2 fie de mare credinŃă, cum i-am vândut o casă cu loc cu tot, cât
amu Ńinut şi noi, cu curte, cu grădină, cu totul, vß mhsto, nastol grad¨ B¨k¨rewi3,
să-i fie lui moşie şi feciorilor lui stătă<toa>re în véci.
Şi o am vândut de a mea bunăvoie pre bani gata, ughi 14.
Şi mărturii den mahala4, na ime: Albul i Novac i Papa Voislav i Popa i
Barbul ot beserica domnească i popa Iştfan i Şerban căpitan, brat ego, Sava logofăt
i snă ego, Oancea i Radul.
Pis az, ierei Şerban vß na cßrkovß5 maicăi Caterinie.
Şi6 pentru credinŃa, ne-am pus peceŃile şi iscălitura.
Pis measeŃa mai, în ziua 7, leat 7163 <1655>.
Eu, Papa Şerban
Eu, Vechentea
Eu, popa Işfan
Novacu7.

B.N., C.S., Col. de documente, XCII/7.

Orig. rom., hârtie (28 × 20), cu trei sigilii inelare în tuş, puse deasupra semnăturilor lui
Vechentea, Işfan şi Novacu.
________________
1
r›Î¨¨l.
2
„să”, repetat.
3
„în locul, în cetatea de scaun Bucureşti”.
4
Lectură probabilă. În orig.: mßlax, cu x suprascris.
5
„în biserica”.
6
Îi, cu Î scrisă peste altă slovă.
7
Semnături autografe.

152 1655 (7163) mai 10

† Adecă eu, Voico logofăt ot Râmnic şi cu ficiorii miei, Stroe şi Ghinea,

scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinŃă la mâna vornicului
Gherghe Sărdănescul, cum să să ştie că i-am vândut dumnealui o şiviŃă de loc din
codrul ce am cumpărat de la popa Ghinea din câmpul Bujoranilor, însă paşi [...]1.
Şi altă şiviŃă de loc în câmpul Olténilor, iar ce-m easte cumpărătoare iar de la
popa Ghinea, derept bani gata, ughi 19, ca să-i fie dumnealui moşâe moşteană şi
stătătoare în veac, dumnealui şi coconilor dumnealui, nepoŃilor şi strenepoŃilor
dumnealui, tot să le fie moşâe ohamnică în veac.

159
 Pentru că i-o am vândut dumnealui noi de a noastră bunăvoie. Şi la tocmeala
noastră tâmplatu-s-au mulŃi boieri şi oameni buni din Bujorani: Stanciul popei lu
Ghinea şi Tudor logofăt şi Stoica al Niculei ot tam.
Şi pentru mai adeverită credinŃa, mi-am pus mai jos pecétea şi iscălitura, ca
să să crează.
Pis az, Anghel logofăt.
Pis mai 10 dni, leat 7163 <1655>.
† Eu, Voico
† Eu, Stanciul ot Bujoreni
† Eu, Stoica, respopul
† Tudor ot Bujorani2.

DANIC, Ep. Râmnic, XXXIV/48.

Orig. rom., hârtie (33 × 21), cu două sigilii inelare aplicate în tuş, puse în dreptul semnăturilor
lui Voico şi Tudor.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 610.

________________
1
Loc alb în orig.
2
Semnături autografe.

153 1655 (7163) mai 10

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› Kostandin Íßrban voevoda i gospodinß. Davat

gospodstvo mi sïe povelenïü gospodstva mi sveti i boıhsvenom monastiri ce să
chiamă Aninoasa, hramul Uspeniia BogorodiŃă, ca să fie sfintii mănăstiri patru
oameni, anume: Stoica şi Mihnea şi Dănilă şi feciorii lu Viperă, în pace şi slobozi
de bir de talără de miere cu ceară, de găletă cu fân şi de toate dăjdile şi mâncăturile
câte-s preste an în Ńara domniei mele, pentru că m-am milostivit domnie mea de
l-am1 iertat cum au fost iertaŃi şi dă răposatul Matei vodă şi le-au fost scos birul den
ca<ta>stih, din vistierie domnie mele, ca să slujască sfintei mănăstiri, cum am
văzut domnie mea şi cartea răposatului, lu Matei vodă.
Dereptu acie domnie mea, încă i-am ierat cum scrii mai sus, aşijderea şi voi,
slujitorilor, ver birari, ver carii cu ce slujbă veŃi îmbla, iar voi, toŃi, să aveŃi a
lăsarea în pace. Iar care să va ispiti preste cartea domnie<i> méle, acela om mare
scârbă va petrece dă cătră domnie mea. I ispravnik, saam reçe gospodstva mi.
Mai ï‹ dßne, vß lht#zr‹Ùg <1655>.
† î› K›standin v›ev›da, milostïeÓ BoÈïeÓ, gospodinß.

DANIC, Ep. Buzău, XXXIV/15.

Orig. rom., hârtie (31,5 × 21,5), rupt la îndoituri, pătat, cu un sigiliu mijlociu în chinovar.

160
 Copie, ibid., ms. 173, f. 95.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 608.

________________
1
lam, corectat şi scris peste å.

154 1655 (7163) mai 10

† Milostïü Boıïeü, î› Kostandin Íßrban voevodß i gospodin´. PiÎet

gospodstvo mi, voao, slujitorilor şi tuturor împrejurenilor de la Cacămeiu şi carii
sânteŃi împrejurul bălŃii de la Ciorani.
Dau-vă în ştire domnia mea, că aici, naintea domni<i>i méle, spus-au
părintele Varlaam, egumenul ot Căldăruşani, pentru moşiia şi cu balta carea easte
acolo, la Ciorani, cum că easte dată di răposatul Matei vodă şi de Preda slujer la
sfânta mănăstire şi easte şi hotărâtă cu 24 de boiari şi au şi cărŃi făcute, cum
niménile treabă să n-aibă a călca acea moşii, nici în hotarul bălŃii să intre2, să
vânéze.
Iar voi, fostu-v-aŃi sculat de aŃi fost călcat hotarul aceii moşii şi aŃi fost intrat3
cu năvoadele, de aŃi vânat balta, fără de ştirea părintelui egumenului.
Deci Matei vodă fost-au trimis acolo pri Stanciul portar di au fost căutat şi au
fost adeverit cum că aŃi fost călcat hotarul mănăstirii şi aŃi fost vânat şi baltă şi v-au
aflat vinovaŃi şi v-au fost şi prădat, cum au fost porunca lu Matei vodă. Şi acéle
bucate le-au dus di le-au dat pri sama domnească, precum au mărturisit aici,
naintea domni<i>i méle şi Stanciul portarul.
Iar când au fost acum, voi v-aŃi fost sculat de aŃi luat neşte bucate, ali
mănăstirii, ca să vă întoarciŃi acea pradă. De carile lucru să căutaŃi, de vréme ci viŃi
videa cartea domni<i>i méle, iar voi să socotiŃi: de va fi aşa cum au spus părintele
egumenul, voi cum mai curând să aviŃi a daré toate bucatili mănăstirii îndărăt şi
să-i daŃi bună pace, că v-au prădat pri vina voastră.
Iar di va fi într-alt chip, voi viŃi vini di viŃi sta di faŃă naintea domni<i>i méle.
Aceasta v-am scris domnia mea, într-alt chip să nu faceŃi. I ispravnik, sam
reçe gospodstva mi.
Pis mai ï‹ dßni, vß lht #zr‹Ùg <1655>.
† î› K›standin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ gospodin´.
î› Kostandin v›ev›dß <m.p.>

DANIC, M-rea Căldăruşani, XXVII/5.

Orig. rom., hârtie (30 × 20,5), rupt la îndoituri, cu un sigiliu inelar, în chinovar.
Copie: B.A.R., Doc. ist., CMIV/115, f. 113v–114; CMLXXIV/59, f. 88v–89.

161
 Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 609.
________________
1
¨ntre.
2
¨ntrat.

155 1655 (7163) mai 11, Bucureşti

† Cu mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şărban voievod şi domn a toată łara

Rumânească, dat-am domniia mea, această poruncă a domniei méle, boiariului
domniei méle Radului logofătului Dudescului şi cu feciorii lui, câŃi Dumnezeu îi va
da, ca să-i fie lui moşie la sat, la Scurteşti, din judeŃul Buzăului, toată partea lui de
moşie câtă au fost cumpărat-o tatăl lui, Dumitru Dudescu biv vel dvornic, du preste
tot hotarul, oricât s-ar alége, şi cu viile şi cu morile din apa Buzăului.
Şi iar să fie boiariului domni<i>i méle Radului logofăt, la sat la Râmnicénii
de pe SărăŃel din sudstvo Slam Râmnec şi Brăila. Însă să să ştie du preste toată
moşiia satului, 9 funii de moşie din câmp şi din pădure şi din apă şi din siliştea
satului şi du preste tot hotarul, şi cu viile şi cu morile din apa Siretului. Pentru că
acéste mai sus-zise moşii şi vii şi mori, le-au fost cumpărat Dumitru biv vel
dvornic, tatăl Radului logofăt. Însă să se ştie, satul Scurteştii l-au cumpărat
Dumitru dvornic de la megiiaşii de acolo drept [...]1 aspri gata şi cu zapis de la
mâna lor, încă din zilele lui Alexandru voievod, feciorul Radului voievod. Iar satul
Râmnicénii l-au fost cumpărat Dumitru dvornic, tatăl Radului logofăt, iarăşi de la
moşnénii satului, anume: Neagul [...]1 drept [...]1 aspri gata, iarăşi în zilele lui
Alexandru voievod şi cu zapis de vânzare. Şi tot au stăpânit acéste mai sus-zise
moşii cu bună pace, până în zilele răposatului Matei voievod.
Pe vrémea când au fost chehaia la łarigrad, s-au întâmplat vrémea lui
Dumitru dvornic de au căzut într-o nevoie şi în pradă de cătră Matei vodă. Şi n-au
fost vinovat nimic şi i-au luat acéste mai sus-zise moşii în silă şi fără de dreptate şi
au dat satul Scurteştii la sfânta Episcopie a Buzăului, iar satul Râmnicénii l-au dat
la sfânta mănăstire a domniei sale, la Măxinéni2. Şi au fost făcut şi zapis la
închisoare, fără de voia lui. Şi tot au stăpânit aceşti mai sus-zişi moşiile în silă şi
fără de dreptate, până în zilele domniei méle.
După acéea, când au fost în zilele domniei méle, iar Radul logofăt Dudescul,
el au venit înaintea domniei méle la divan dimpreună cu diicul de la sfânta
Episcopie a Buzăului, anume [...]1 şi cu părintele egumen [...]1 de la Măxinéni, de
s-au pârât de faŃă pentru acéste mai sus-zise moşii. Şi aşa pâra Radul logofăt
înaintea domniei méle, la divan, zicând cum n-au fost dat călugării niciun ban pe
acéste moşii, ci le-au luat în silă şi fără de dreptate.
Întru acéea, domniia mea am căutat şi am judecat după dreptate şi după légea
lui Dumnezeu, împreună cu toŃi cinstiŃii boiarii domniei méle, şi domniia mea

162
însumi am văzut cum n-au fost vinovat Dumitru dvornic nemica şi cum au
mărturisit toŃi boierii divanului înaintea domniei méle, cum nu ştiu de aceasta.
Apoi domniia mea nici aşa n-am lăsat, ci însumi domniia mea am dat Radului
logofăt 6 boiari jurători pe răvaşe domneşti, anume: de la Păuleşti, Mogoş căpitan
şi de la Fălcoi, Drăgoi căpitan şi Leca pitar şi FisenŃea logofăt şi Cârstea căpitan şi
din Râmnicéni, Anghel, ca să jure de cătră sfânta Episcopie şi de cătră mănăstirea
Măxinénii, cum n-au fost luat bani nici de la Episcopie, nici de la mănăstirea
Măxinénii, nici de la răposatul Matei vodă, ci i-au luat acéste mai sus-zise moşii în
sila domniei sale şi fără dreptate.
Apoi, când au fost la zi şi la soroc, el au strâns légea toată deplin în scaunul
domniei méle, în Bucureşti, şi au jurat cu acei 6 boiari la besérica de jurământ,
unde easte hramul Sveati Dimitrie Izvorâtorul de Miru, cu mâinile lor pre sfânta
Evanghelie. Şi au fost ispravnic Radul al doilea portar şi au rămas călugării de lége
şi de judecată.
Şi iar să fie boiariului domniei méle Radul logofăt Dudescul, tot satul
Pârcénii de pe CălmăŃoi din sudstvo Râmnic, tot satul şi cu tot hotarul şi cu tot
venitul şi cu toŃi rumânii, anume: Soare cu feciorii lui şi Danciul cu feciorii lui
[...]1, pentru că acest mai sus-zis sat, Părcénii, i-au fost lui de baştină de la moşii lui
şi de la părinŃii lui, încă de mai denainte vréme.
Şi iar să fie boiariului domniei méle, Radului logofăt, lângă satul Pârcénii, un
hotar domnesc ce să numéşte iar Pârcénii, ales de cătră Pârcéni, şi cu rumânii, câŃi
să află de la acest hotar, pentru că acest mai sus-zis hotar au fost domnesc. Apoi
Radul voievod, domniia sa au fost dat şi au fost miluit pe tată-său, Dumitru
dvornic, cu acest hotar domnesc, pentru dreaptă şi credincioasă slujbă ce au fost
slujit domni<i>i sale în rândul dintâi al domni<i>i sale.
Şi iar să fie boiariului domniei méle moşie la Futeştii de pe Baltă, du preste
tot hotarul, oricât s-ar alége şi din baltă toată partea socru-său, Vladului logofăt
Rudeanul şi cu rumânii anume: [...]1.
Şi iar să fie boiariului domniei méle, Radului logofăt, toată partea de la
Futeşti a Bratului comis, din partea lui Meiotă, a treia parte, şi rumânii, însă să să
ştie, anume: [...]1, care parte de moşie au fost dăruit jupâneasa Vlada pe doamna
Vişa, sora Bratului comis, de au fost scos acéste mai sus-zise părŃi ce le-au fost
Ńinut Meiotă.
Şi iar să fie boiariului domniei méle, Radul logofăt, iarăşi partea Bratului
comis iar la Futeşti, care parte au fost dat-o zéstre Mujăştii doamnei Vişăi, pentru
că acéste părŃi de moşie şi cu rumâni, au fost ale doamnei Vişăi. Apoi, când au fost
la nunta Bratului comis, ea au dăruit pe fratele ei, Bratul comis, cu acéste mai sus-zise
moşii şi rumâni, şi tot le-au stăpânit cu bună pace până, în zilele lui Alexandru
voievod. Deci Bratul comis, el le-au fost vândut lui Dumitru dvornic de bunăvoia
lui, drept 12 000 aspri gata şi cu zapis şi cu mărturii, şi tot au stăpânit acéste părŃi
de moşie şi cu rumâni, până în zilele răposatului Matei voievod.
După acéea, când au fost în zilele lui Matei vodă, s-au sculat rumânii, feciorii
Sincăi, anume: Tudor şi Mihalea, şi au venit înaintea răposatului Matei voievod, la

163
divan, de s-au pârât de faŃă cu Dumitru dvornic şi cu fiiu-său, Radul logofăt. Şi aşa
pâra rumânii dimpreună cu Grigorie egumen ot Argeş, cum n-au fost rumâni Bratului
comis, ci au fost rumâni ai mănăstirii Argişul. Într-acéea, Matei vodă, domniia sa au
căutat şi au judecat după dreptate şi după lége, şi au dat domniia sa în mijlocul lor
6 boiari pre răvaşe domneşti. Apoi au căutat după dreptate şi au aflat rumânii scrişi în
cărŃile lui Dumitru dvornic, iar călugării n-au fost avut nicio carte pre aceşti rumâni.
După acéea, Grigorie egumen, el au mărturisit însuşi înaintea acestor 6 boiari, cum
au fost venit rumânii, ei singuri, de s-au închinat rumâni mănăstirii Argeşul, de
bunăvoia lor. Şi au rămas rumânii şi călugării de lége şi de judecată.
După acéea, deaca au trecut atâta vréme, iar aceşti rumâni, ei iarăşi s-au sculat
cu pâră şi au mers la jupâneasa Mariia şi la fiiu-său, Oprina, de la BălŃaŃi din
Prahova, zicând cum au fost rumâni ai lor din sat, din BălŃaŃi, şi iar au venit al doilea
rând cu pâră la divan, înaintea lui Matei voievod. Într-acéea, domniia sa au căutat şi
au judecat după dreptate şi după légea lui Dumnezeu, împreună cu tot divanul, şi au
dat jupânesii Mariei şi fiiu-său Oprinii, légea Ńării, 12 boiari pre răvaşe domneşti, ca
să jure cum au fost rumâni ai lor din sat, din BălŃaŃi, şi cum i-au apucat Legătura lui
Mihai voievod la BălŃaŃi, nu i-au apucat la Futeşti. Apoi, când au fost la zi şi la soroc,
ei au adus toată legea deplin la divan, înaintea lui Matei voievod şi nicicum n-au
putut să se apuce de lége ca să jure, ci au rămas de lége şi al doilea rând.
Şi iar să fie boiariului domniei méle Radul logofăt, moşie la satul la Futeşti,
însă stânjini 800, iarăşi din partea lui Meiotă, din câmp şi din pădure şi din apă şi
din siliştea satului, de preste tot hotarul, pentru că au cumpărat-o Dumitru dvornic,
tatăl Radului logofăt, drept aspri gata [...]1 şi cu zapis şi cu mărturii.
Şi iar să fie boiariului domniei méle, Radului logofăt Dudescul, jumătate de
sat de la Săcuianii Cernicăi dvornic, din câmpu şi din pădure şi din apă şi din baltă
şi din siliştea satului şi din case şi din morile din apa DâmboviŃii şi din vii şi din
grădini şi du preste tot hotarul, tot jumătate, şi cu trei rumâni anume: [...]1. Şi din
Săcuianii megieşăşti, iarăşi din partea Cernicăi dvornic cel bătrân, iarăşi jumătate,
pentru că au fost cumpărat boiariul domniei méle, Radul logofăt Dudescul, de la
jupâneasa Mariia, nepoata Cernicăi dvornic şi fată jupânesii Calii, fata Cernicăi
dvornic, drept ughi 300 bani gata şi cu zapis de la mâna lor de vânzare, cu mulŃi
boiari mărturii scrişi în zapis.
Şi iar să fie boiariului domniei méle, Radul logofăt, moşie la sat, la VârleŃi din
sudstvo IalomiŃa, însă stânjini 130, din câmpu şi din pădure şi din apă şi din siliştea
satului şi cu viia, pentru că această mai sus-zisă moşie şi cu vie au fost cumpărat-o
Dumitru dvornic dimpreună cu fiiu-său, Radul logofăt, de la Siriana, nepoata lui
Drăghici logofăt de la VârleŃi şi de la fiiu-său, Stoica, drept 13 000 aspri gata, şi cu
zapis şi cu ştirea ginerilor ei.
Şi iar să fie boiariului domniei méle, Radul logofăt, moşie la VârleŃi stânjăni
20, du preste tot hotarul, pentru că i-au cumpărat Radul logofăt de la Radul
Moldovean din VârleŃi, drept 2 000 aspri gata şi cu zapis şi cu mărturii şi cu ştirea
vărului lui, Neagoe şi a ginere-său.

164
 Şi iar să fie boiariului domniei méle, Radul logofăt, moşie la sat la Băjăneasca
din sudstvo Elhov, de lângă Dobromir şi Drăgoieştii, însă stânjeni 300 du preste tot
hotarul, oricât s-ar alége, pentru că această mai sus-zisă moşie au fost a lui Toader
Gâlceavă şi a cumnatu-său, anume [...]1. Şi tot au stăpânit-o ei cu bună pace până în
zilele lu răposatului Matei voievod, apoi s-au voit ei singuri, de bunăvoia lor, de au
făcut schimbu, de au dat Toader Gâlceavă moşiia lui de la Dobromirul, cumnatu-său
ce s-au scris mai sus, însă stânjeni 83, carea au fost hotărâtă şi aleasă din sus de
Dobromir, lângă Băjăneasca, iar cumnatu-său, el i-au dat toată partea lui de moşie
de la Băjăneasca, moşie pentru moşie. Apoi Toader Gâlceavă şi fiiu-său Dobrotă,
ei au vândut această moşie ce s-au zis mai sus, boiariului domniei méle Radul
logofăt, drept 9 000 aspri gata.
Şi iar să fie Radului logofăt moşie la sat la Flocoşi, du preste tot hotarul,
oricât s-ar alége, însă să să ştie de la Iane zareful şi de la făméia lui şi de la fiiu-său,
anume: [...]1 stânjeni 100, drept aspri gata [...]1 şi de la Hamza armaşul stânjeni 130,
drept 4 500 aspri gata, şi de la Damaschin dvornic stânjeni 50, drept 1 500 aspri
gata.
Şi iar să fie boiariului domniei méle Radului logofăt, moşie la sat la Piscuri
pe Mostişte din sudstvo Elhov, care moşie au fost aleasă şi hotărâtă, însă stânjini
700, din câmp şi din pădure şi din apă, pentru că această mai sus-zisă moşie au fost
cumpărat-o Pană cojocariul şi Gherghe şufariul de la moşneanii satului anume:
[...]1, drept ughi 140, fără de ştirea şi fără de voia Radului armaş.
Apoi, deaca au prins de véste Radul armaş şi fiind el mai volnic, pentru că au
fost avut satul Cojăştii dat de zéstre de Radul logofăt fii-săi, Ancăi, iar Radul armaş
nu au îngăduit să intre alŃi oameni streini întru această moşie, ci au întors toŃi bani
gata, galbeni 140, lui Pană cojocariul şi lui Gheorghe şufariul înapoi. Şi tot au
stăpânit cu bună pace până la moartea noru-sii, Ancăi.
Apoi, după moartea ei, au căzut să fie această moşie pe mâna Radului
logofătul, pentru că copii din trupul fii-săi, Ancăi, n-au rămas, iar Radul armaş, el
fiind un om rău şi silnic, el n-au vrut să dea moşiia din Cojăşti ca să fie iar la mâna
Radului logofăt, ci au silit pre Radul logofăt de au făcut şi un zapis la mâna
Radului armaş, fără de voia lui, ca să-i fie de baştină. Şi tot au stăpânit-o în sila lui
şi încă i-au oprit din zéstre un lanŃ de aur şi un telegar şi un pahar de argint şi un
toc de tipsii şi un toc de talere şi banii de pe cap şi i-au luat şi un cal foarte bun de
l-au vândut la craiul unguresc, drept galbeni 100. Şi tot au stăpânit în sila lui, până
în zilele domniei méle.
După acéea, când au fost în zilele domniei méle, iar Radul logofăt el au venit
înaintea domniei méle, la divan, de s-au plâns de atâta strâmbătate şi asuprire. Şi
am dat însumi domniia mea 4 boiari judecători anume: Preda fost mare vornic şi
Ghiorma fost mare cliucer şi Radul mare comis şi [...]1. Apoi aceşti boiari, ei au
judecat dupe dreptate şi au dat Radului logofăt ca să stăpânească această moşie din
Cojăşti cu bună pace şi să aibă a-i întoarce ginere-său, Costandin căpitan, înapoi

165
toate sculele şi tot ce au luat de la dânsul. Apoi, pentru scule, au dat ginerile său,
Costandin căpitan, Radului logofăt, moşiia de la Piscuri, ca să stăpânească această
moşie cu bună pace şi cu zapis de la mâna lui şi cu aceşti boiari scrişi mărturii.
Şi iar să fie boiariului domniei méle Radului logofăt, 4 rumâni anume, Şărban
şi Gavrea şi Mitrea şi Bratul, feciorii lui Şărban din sat din Dudeşti, pentru că
aceşti rumâni tot au fost pe seama lui cu bună pace până în zilele domniei méle. Iar
apoi, când au fost în zilele domniei méle, ei s-au sculat cu pâră şi au venit înaintea
domniei méle la marele divan, de s-au pârât de faŃă cu Radul logofăt. Şi aşa pâra
rumânii, cum nu sânt rumâni din sat, din Dudeşti, nici i-au apucat legătura lui
Mihai vodă acolo în sat.
Întru aceea, domniia mea însumi am căutat şi am judecat dupe dreptate şi
dupe légea lui Dumnezeu, împreună cu toŃi cinstiŃii boiarii domniei méle, şi am dat
singur domniia mea rumânilor légea Ńării, 12 megiiaşi pe răvaşe domneşti, ca să
jure cum n-au fost tată-său, Şărban, rumân din Dudeşti, nici easte apucat de
legătura lui Mihai vodă în sat, în Dudeşti. Apoi ei au adus toată légea lor deplin la
divan şi nicicum n-au putut să se apuce de lége şi de judecată ca să jure, ci au
rămas de lége şi de judecată. Apoi s-au sculat un rumân, anume Gavrea, dintru
aceşti mai sus-zişi rumâni, când s-au sculat şi slujitorii Ńării de au tăiat boierii, şi au
jăfuit toate casele boierilor şi Ńara, şi au jăfuit şi acest rumân, anume Gavrea, casa
boiariului domniei méle, Radul logofăt, şi au luat toate cărŃile şi zapisele Radului
logofăt din mâna lui Petre diacon şi au fugit într-altă Ńară, ca un om rău şi ficlean.
Drept acéea, am dat însumi domniia mea Radului logofăt ca să-i fie acéste
moşii şi rumâni şi vii şi case şi mori, de baştină lui şi feciorilor, nepoŃilor şi
strănepoŃilor lui şi de nimenea să nu să clătească, după zisa domniei méle.
Iată dar şi mărturii am pus domniia mea: pe jupan Chirca vel ban de la
Craiova i jupan Gherghe vel dvornic i jupan Preda vel logofăt i jupan Pârvul vel
vistier i jupan Pană vel spătar i jupan Barbul vel cliucer i jupan Vasilie vel stolnic i
jupan Danciul vel postelnic i jupan Badea vel comis i jupan Hrizea vel paharnic i
jupan Mâinea vel sluger i jupan ColŃea vel pitar. I ispravnic, jupan Preda vel
logofăt.
Şi am scris eu, Mihalcea logofăt, fecior Paraschivei logofăt, în oraşul Bucureştii,
în luna mai 11 zile, leat 7163 <1655>.

B.A.R., Doc. ist., CXXV/19.

Copie rom.
Altă copie, DANIC, ms. 171, f. 355–358v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 611; menŃ., Ionescu-Gion, Ist. Buc., p. 179; Stoicescu, DicŃ.
marilor dregători, p. 127,155, 196, 252; Filitti, Neamul doamnei Neaga, p. 9.
________________
1
Loc alb în text.
2
Mßkºinhni.

166
156 16<55> (71<63>) mai 14

† Scris-am iu, unchişul Păduchi ot Gogoş până la dumnitah, jupânisă Stanco

a Giurii piharnic. Închinămu-ne cu senătati dumnitale1!
Alta, au vinit popa Tatomir i sin ego Ghiorghi, aicea, la noi, di se plângă că
nu veŃi se li plătiŃi ughi 12, cari banii i-au fost luat Giura piharnic i brat ego, Stipan,
di la mini, bani turcişti ai Ali big ot Diiu di au plătit miirii Somorănilor şi rumânii
voştri la armaşul Dumitrul. Şi au fost ei chizaşi.
Şi apoi au vinit turcii de au apucat pri mini. Iu am dat2 pri popa în mâna
turcului di au plătit banii. Ci ni rugăm se dai banii ughi 12 sau un cal, că îl au dat2
un cal diript ughi 12.
Noi marturisem cu suflitili nostri, iară di nu-i vi plăti şi nu vi viŃi împăca, noi
vom se mergim şi la curti di vom mărturisi nainti ligii înse cu mulŃi oamini bunii,
că il n-au avut3 triba cu Somorul, că tu ai mâncat4 banii di pri Somoru di la vistierul
Istratii, ci apoi nu ştim cum va cădi banii tot5 cu dobândă, că au fost banii turcişti.
Aceasta am scris. Se fii sănătoasă6!
Şi când am făcut acist răvaş, mărturii: popa Stepan i popa Pătru i Radul
pârcălab i Gomoi.
Pis Răcul.
Pis 14 dni, vă leat 71[...]7.
Eu, Radul Păduchi.

Muz. Gorjului din Tg. Jiu, nr. 139.

Orig. rom., hârtie (24 × 21). Datat după doc. 143 (fost 138 la Muz. Gorjului din Tg. Jiu)
referitor la aceeaşi pricină.

EDIłII: Ghibănescu, Surete, p. 214; Nicolăescu-Plopşor, Monografia, nr. 15, p. 93–94.

________________
1
d¨mnitaale.
2
daat.
3
aav¨t.
4
mßnkaat.
5
toot.
6
sßnßtoosß.
7
Loc alb în orig.

157 1655 (7163) mai 15

† Adecă eu, Zahariia, împreună cu văru-meu, Stan şi Stoica, feciorii Di<i>cului,

scris-am acest al nostru zapis, ca să fie de mare credinŃă la mâna văru-nostru, Filip snă

167
Stanciului ot Baia de Fer, cum să să ştie c-am avut multă pâră şi gâlceavă pentru Ńigani
şi pintru rumânii cari au rămas de la moşii noştri încoace.
Déci noi am stat toŃi la socoteală, ne-am aşezat de toate gâlcevile ce am avut
noi între noi.
Déci noi i-am dat acesta al nostru zapis la mâna văru-nostru, Filip, cum să
aibă bună pace de noi, de tot neamul nostru, că nu l-am găsit mâncat din părŃile
noastre niciun ban, ci aşa ne-am socotit noi, de a noastră bunăvoie şi cu alŃi fraŃi
dimprejurul locului. Iar cine s-ar mai scula un[u …]1 cu pâră şi cu gâlceavă, să fie
afurisit el şi toată casa lui de 318 oteŃi ije vă Nichei, şi la ce judecată ar mérge, să
nu li se crează nici unuia, nici altuia2 şi să fie închinatu pradă ughi 50.
Şi cându am făcut acest zapis, au fost mulŃi megiiaşi.
Şi păntru credinŃă, ne-am iscălit ma jos.
Martori: Groază armaşul, Stănilă şi Dumitru martor, şi eu popa Mihai şi
Radul Turbătescul, ot Mătieşti Stroe, ot ColŃeşti Amza.
Pis measeŃa mai dni 15, vă leat 7163 <1655>.
Eu, Zahariia. Eu, Stan. Eu, Stoica.

Muz. Olteniei, nr. 6 222 (fost 82).

Orig. rom., hârtie (23,5 × 21), rupt la îndoituri, cu trei amprente digitale puse câte una în
dreptul fiecărei semnături.

EDIłII: Ghibănescu, Surete, VI, p. 71–72.

________________
1
Loc rupt în orig.
2
alt¨eå.

158 1655 (7163) mai 16

† Adecă eu, Lipa, feciorul popii Cincicului1, scris-am eu alu meu zapis la
mâna vornicului Predei, cum să <să> ştie că i-am vândut muşie de la Vlădila, de a
me bunăvoie, 150 de stânjini, fac ughi 15.
Şi eră a mai cumpărat de la Mire vornicul, parte lui, toată2, ughi 10.
Şi eră a mai cumpărat vornicul de la Vaice armaşul şi de la Mitre, frate-său,
stânjini 120, ughi 10, şi de la Folga a lu Firii3 a mai cumpărat vornicul ughi 7.
Şi aceste moşii se-au cumpărat în Bucureşti, însă moşie stearpă, fără de rumâni.
Acesta ştim, mărturisim cu ale noastre suflete: Lepa roşul ot Vlădilă şi Negu
ot tam şi feciuru lu Stan ot tam. Şi a fost şi u<n>chiişul Dumitru Mucu ot tam.
Şi pentru adevărata credinŃă, pus-am şi degetele.
Pis measeŃa mai 16, vă leat 7163 <1655>.
Eu, Lepa roşu. Eu, Stan. Unchişul Dumitru. Eu, Micul

168
 DANIC, M-rea Brâncoveni şi Mamu, XV/2.
Orig. rom., hârtie (20,8 × 15,1), cu cinci amprente digitale în tuş, puse câte una în dreptul
fiecărei semnături şi o a cincea între nume.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 613.

______________
1
Çinnçk¨l¨i.
2
t¨tß.
3
Firxii.

159 1655 (7163) mai 16

† Adecă eu, Stancul şi cu frate-meu Draghiia, împreună scris-am acesta al

nostru zapis, ca să fie de mare credinŃă la mâna Papei cu fraŃii lui împreună, anume
Filip i Radul snă ego Jorzu1 ot Vărăşti2, cum să să ştie că le-am vândut neşte moşie
de la DobroŃei, însă stânjini 100, derept bani gata, ughi 20.
Şe o am vândut de bunăvoia mea şi fără de necio silă şi cu ştirea tuturor
fraŃilor şi a megiiaşelor demprejurul locoloi, cu câmpu, cu pădure şi den cin până în
cin, şe de preste tot hotarul, cât să va alége şi cu tot venitul moşiei, ca să le fie lor
moşie uhabnică, dumnealor şe coconilor lor şi nepoŃilor lor şi strenepoŃilor, câŃi
Dumnezeu le va dărui, în veac, neclătită.
Deci într-acéea, la tocmeala noastră tâmplatu-se-au mulŃi boiari şi megeiaşi
demprejurul locului, care-ş vor pone mai gios dégetele şi iscăliturile: întăi Vladul al
vtori armaşu den Vărăşti şi Dobre păharnic ot tam i Manea păharnic ot tam şi Ion
păharnic ot tam şi Alecse armaşul, iar de acolea şi Borcea de Şenteşti i Nan roşul ot
Bruneşti.
Şi am scris eu, popa Gherghe de Vărăşti.
Pis measeŃa mai 16 dne, leat 7163 <1655>.
Eu, Vladul
Eu, Dobre
Eu, Manea
Eu, Ion
Eu, Alecse
Eu, Borcea
Eu, Nan
Eu, popa Gherghe3.

DANIC, Mitrop. ł. Rom., XXIII/5.

Orig. rom., hârtie (31,6 × 15), cu opt sigilii inelare aplicate în tuş, puse în dreptul fiecărei
semnături.
Copie, ibid., ms. 128, f. 378v.

169
 Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 612.
________________
1
Post „Jorzu”, este scris semnul crucii şi ad interlinear este scris Îin ot.
2
Ad marg. este repetat semnul crucii şi scris „Vărăşti”.
3
Semnături autografe.

160 1655 (7163) mai 18

† Adecă eu, jupaniŃa Elina băneasa răposatului jupan Radul banul Buzescul,
dimpreună cu fiu-meu, Matei, scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de mare
credinŃă la sfânta mănăstire Tismana, cum să să ştie c-au fost nişte rumâni ai mei
din Runcu, po ime LaŃco şi Nicula, ficiorii Mucei Ciorăi.
Deci ei <au> fost fugit din sat, d-au mers la mănăstire, la Tismana.
Deci părintele Nicodim1 egumenul s-au rugat la noi ca să-i dăm aceşti
2 oameni la mănăstire, păntru pomana.
Deci noi am socotit cum au fost Buzăştii cei bătrâni scrişi la poménic, dă
ne-am scris şi pre noi şi coconii noştri. Şi i-am dat pre aceşti<a> ca să fie rumâni la
sfânta mănăstire. Iar cine să va ispiti a sparge această pomană, să fie proclet şi
anatima şi afurisăt dă vlădica Iisus Hristos şi dă 318 oteŃi ije vă Nicheia şi să aibă a
să cinsti cu Iuda şi cu Ariia la un loc.
Şi când am făcut această pomană, fost-au mulŃi boiari mărturii, anume: finul
Radul ot Runcu, ot DranoveŃi, Vladul vornicul i brat ego Vădislav i Preda i
Stanciul Poşală i Preda Târzâul cu fiu-său, Manea ot Doba, Maiulucea2 cu fiu-său,
Goran i Stoica Turtescul cu fiu-său, Radul i Dragomir Robul i popa Dragotă cu
fiu-său, Ion ot Strezăşti, popa Stoica şi Coman pârcălabul i Barbul vătah şi Ivan şi
Radul ot CochineŃi, Bunea i Pârvul i Stoica.
Păntru credinŃa, pus-am şi pecétea.
Pis az, Badea.
MeaseŃa mai 18 dni, leat 7163 <1655>.
Jupâneasa Elina.

DANIC, M-rea Tismana, XCVII/23.

Orig. rom., hârtie (31 × 21,5), cu un sigiliu inelar în fum pus în dreptul semnăturii.

EDIłII: Cărăbiş, Doc. Gorj, nr. 1–2, p. 167–168; Idem, Trei doc., p. 464; Idem, Valea Jaleşului,
p. 5–6; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 612; menŃ., Stoicescu, DicŃ. marilor dregători, p. 133 (nota8).
________________
1
„Nicodim”, ad interlinear.
2
Maßl¨ça, cu ß scrisă peste altă slovă.

170
161 <1655> mai 20

† Adecă eu, Pătru, feciorul Stoicăi ot Piteşti, <scris-am> zapisul mieu la

mâna Hrizei postelnic, ca să fie de mare credinŃă, cum să să ştie că i-am vândut un
loc de vie părăsişte din Valea Ştefăneştilor, în banii gata 250, ca să-i fie moşie lui şi
feciorilor lui, stătătoare în veac.
Şi mărturie: uncheaşul Oprea, sănes săpunariul şi popa Stanciul i brat ego,
Ivul, i Gherghe, feciorul Diicului ot Piteşti.
Şi pentru credinŃă, pos-am şi dégetul, că inel n-am avut. Aceasta am scris.
MeaseŃa mai 20 dni.
I pisah Dan portariul, zet Diicul ot Piteşti.
Pătru.
B.A.R., Doc. ist., XXIX/271.
Orig. rom., hârtie (12 × 20), cu o amprentă digitală pusă în dreptul semnăturii lui Pătru. Datat
de după doc. din 2 aprilie 1655, Ep. Argeş, XL/1.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 616.

162 1655 (7163) mai 21

† Scris-am noi, aceşte 4 boiari ci sântem1 loaŃi pre răvaşă domneşti de Stoica
snă NeguŃ ot Suslăneşti şi de Gavrilă ot Boténi, să-i adeverim2: fost-au umblat cu
pârcălabu Radul şi cu Tudor Oiarul amândoi, au n-au fost umblat?
Noi aşa-m adevărat că au umblat amândoi în judeŃ tot3 cu pârcălabul Radul
dimpreună.
Deci noi i-am judecat să hie prădaŃi amândoi şi să n-aibă a-şi întorna unul la
alatu nimic, să fie amândoi prădaŃi, cum i-au prădatu noi. Aşa am adevăratu cu
sufletele noastre!
Pis measeŃa mai dni 21, vă leat 7163 <1655>.
Şi iar l-amu adevărat că nu s-au dus la Bucureşti, ce au fost tot lâ[n]4gă
pâr[căl]4abul Radu5.
Gavril. Crăciun. Frăce. Dragul. Bade.
B.A.R., Doc. ist., CCV/203.
Orig. rom., hârtie (30 × 21,5), rupt la îndoituri, cu patru sigilii inelare în tuş negru, puse în
dreptul semnăturilor lui Crăciun, Frăce, Dragul şi Badea.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 617.

________________
1
s´n¨tem.
2
æmdev´r´m.

171
 3
totݬ.
4
Loc rupt în orig.
5
„Şi iar …Radu”, frază intercalată între menŃiunea referitoare la zi şi lună şi cea care exprimă
văleatul.

163 1655 (7163) mai 24

† Milostïü Boıïeü, î› Kostandin Íßrban voevodß i gospodin´. Scriu

domnia mea voao, tuturor săténilor din sat, den Vădastra şi din Potel şi din Celéiu.
Dau-vă în ştire domnia mea, că aicea, naintea domni<i>i méle, venit-au
călugării de la sfânta mănăstiri BistriŃa de au spus cum că v-aŃi semeŃit şi umblaŃi
de capetili voastri, hoŃéşte şi nu vreŃi să ascultaŃi de poruncile şi de învăŃăturili
părinŃilor, nici nu vreŃi să lucraŃi lucrurile ce sânt ale sfintii mănăstiri, nici nu aŃi
vrut să lăsaŃi să ari pre moşiile satelor; ci ziceŃi voi cum că nu sânteŃi rumâni la
sfânta mănăstire şi cum că vreŃi să vă judeciŃi. Pentru carele lucru, în ce chip,
câinilor, şi cu a cui învăŃătură, faceŃi voi acéle lucruri şi ce1 semeŃii purtaŃi în
capetele voastre?
Crez că toŃi boiarii Ńărâi şi toată Ńeara vă ştiu pre voi bine, că sânteŃi rumâni
de moşie aceii sfinte mănăstiri. Dar acum, în ce chip ziceŃi voi că nu sânteŃi
rumâni? Ci să căutaŃi, de vreme ce veŃi vedea cartea domni<i>i méle, iar voi toŃi
foarte să aveŃi a ascultarea de toate poruncile ce o va da învăŃătură părintele
egumenul şi să lucraŃi toate lucrurile ce vor fi ale sfintei mănăstiri, cum şti[Ńi]2 că
aŃi lucrat şi până acum, în toŃi timpii. Să nu carea cumva să mai înŃeleg domnia
m[ea]2 a doa oară că umblaŃi de capetele voastre cu acéle lucruri, că apoi, bine să
ştiŃi, că voiu trimite domnia mea armaşi la voi, de o vor purta tot despuiaŃi şi o vor
tăia urechile şi mai mari urgie decât voi, niménile nu va să petreacă! Nimica glumă
să nu vă pară!
Iar apoi, carii dintru voi veŃi avea vreo pâră, voi veŃi veni de faŃă, când va fi
vrémea, cu părinŃii, naintea domni<i>i méle, de o veŃi întreba.
Aceasta vă scriu domnia mea. Într-alt chip să nu mai faceŃi. I ispravnik, sam
reçe gospodstva mi.
Pis mai kdÑ d´ni, vß lht #zr‹Ùg <1655>.
† î› K›standin voev›da, milostïÓ BoÈïÓ gospodin´.
î› K›standin v›ev›dß <m.p.>

DANIC, M-rea BistriŃa, LXII/117.

Orig. rom., hârtie (31,5 × 21), cu un sigiliu inelar în tuş roşu.
Copie, ibid., ms. 194, f. 55–55v.

172
 Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 618; rez., Aricescu, Indice, II, nr. 2166, p. 91–92.
________________
1
çei.
2
Loc rupt în orig.

164 1655 (7163) iunie 3

† Adecă noi ceşti 6 boiari carie sântem luaŃi pre răvaşe domneşti de
jupâneasa Neacşa ot Răzvad şi de gineri-său, Misail cliucer: den Măneşti, Barbul
postelnic şi den Bucşani, Pătraşco postelnic, den Băloteşti, Cânda postelnic, den
Lazuri, Pădure pârcălabul i Dragotă postelnic ot Poiani i Dragomir peharnic ot
Brezoaie1, ca să căutăm şi să tocmim pre jupâneasa Neacşa cu gineri-său, Misail
cliucer, pentru zéstrile fii-si, Maricăi.
Deci aşa zicea Misail cliucer, cum să-i dea şi lui cum au dat şi lu Dumitru
cămăraşul. Iar jupâneasa Neacşa n-au vrut, că zicea că multe făgăduiale s-au fost
făgăduit Dumitru cămăraşul şi întru nimic n-au fost şi au scos şi mărturii boiarii
carie au fost la logodna cămăraşului: pre Barbu postelnic ot Măneşti şi pe Pătraşco
postelnic ot Bucşani şi pe Pădure pârcălabul ot Lazuri.
Şi au mărtu<r>isit aceşti boiari cum au cerut Dumitru cămăraşul de Răzvad
jumate, iar jupâneasa Neacşa s-au lepădat tare şi zicea că nu va sărăci ea feciorii, ci
va rupe zéstre ca unii féte.
Într-acéea, Dumitru cămăraşul ne-au pus pre unii şi pre alŃii boiari anume:
Ventilă vătaf ot Breazoi, Ianciul vătaf ot ConŃeşti, cu multe cuvinte de am zis
jupânesii Neacşăi până o am plecat cum să-i dea den Răzvad jumătate, însă să-şi ia
jupâneasa Neacşa 2 case de rumâni care-i va fi voia ei. Iar cămăraşul Dumitru încă
s-au făgăduit să aiba a înzestra el pre ceia fata, Velica, şi a o grija de toate de ce-i
va trebui, ca pre o fată de boier. Şi să facă cu cheltuiala lui toate prăvăliile de la
casile den Târgovişti lu Vasilie şi ş-alte multe că nu s-au mai scris aici. Şi au făcut
această tocmeală şi au făcut jupâneasa Neacşa zapis la mâna lu Dumitru cămăraşul.
Şi Dumitru cămăraşul iar au făcut zapis la mâna jupânésii Neacşii.
Iar apoi, după ce au luoat Dumitru cămîraşu pre Marica, fata jupâneasii
Neacşăi, lăcuit numai optu luni de i s-au prins peire şi de făgăduinŃele lui nimic nu
s-au ales. Încă i s-au prădat şi casa jupâneasii Neacşăi şi i-au luoat Matei vodă toată
vita şi toate hainile şi tot ce au avut, de i-au rămas numai pereŃii.
Deci, întâmplându-se într-acest chip, şi facându-şi Marica, fata jupânesii Neacşii,
casă, mum-sa i-au rupt zéstre şi ne-au luoat pre noi la mijloc, denaintea lui Constandin
vodă, den divan, pre care sântem mai sus-scrişi. Deci noi aşa am tocmit şi am aflat cu
sufletele noastre, să ia Mariica, fata jupânesii Neacşii den Răzvad 4 rumâni, cu
délniŃele lor, anume: Oprea cu feciorii lui şi Coman cu feciorii lui şi Ivan cu feciorii

173
lui şi Radu cu feciorii lui. Şi am dat şi la Bâtlanul, însă parte den Bâtlanul cătunul
jumătate, iar den via ci au Ńinut Matei vodă, să aibă a-ş Ńinea Dumitra, fata cămăraşului,
însă cât au pus tătă-său, Dumitru cămăraşul viŃă, iar ceaialaltă să şi-o Ńie a cui easte
moşiia. Pentru că aşa am ales şi am tocmit cu sufletele noastre.
Şi pentru mai adevărată credinŃa, pusu-ne-am şi iscăliturile mai jos.
Şi am scris eu, Stan logofăt.
Pis iunie 3 dni, leat 7163 <1655>.
† Barbul postelnic
† Pătraşco postelnic
† Cânda postelnic
† Dragotă
† Padure pârcălabul
† Dragomir peharnic2.

DANIC, Col. Vârtosu Emil, I/109.

Orig. rom., hârtie (44 × 27,5), rupt la îndoituri, cu trei sigilii inelare în tuş şi fum puse în
dreptul semnăturilor lui Barbul, Cânda şi Dragotă.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 619.

________________
1
„peharnic din Brezoaie”, ad interlinear.
2
Semnături autografe.

165 1655 (7163) iunie 6

† Adecă eu, Borcea şi cu feciorii mei Anghel i Dobromir i Stan ot Tărăciani1,

sudstvo DâmboviŃa2, împreună cu văru-meu, Stan ot Crângu, scriem şi mărturisim
cu al nostru zapis, ca să fie de bună credinŃă la mâna dumnealui, vărului Dumitraşco
logofăt, cum de a noastră bunăvoie, fără nicio silă, vândutu-i-am toată parte noastră
de moşâia den Piscul Teiului, den câmpu, den apă, den pădure, den şăzutul satului,
cu tot venitul, cât se va alége za bani gata 750.
Şi am luat banii gata în mâinéle noaste, iar dumnealui să-i fie moşâe şi
coconilor dumnealui, păntru că această moşâie fost-au a dumnealui de moşâie, iar
la noi fost-au zălogită.
Şi la tocmeala noastră fost-au mărturie: Neacşul ceauşul ot PârliŃi, den
Pătrăreşti, Pătru şi fiiu-său, Tudor, den Ochiul Boului, Stan Mocan i Stroia.
Şi păntru credinŃa, mi-am pus degetele în loc de pecété.
Pis measeŃa iunie 6 dni, leat 71633 <1655>.
Eu, Borcea ot Tărăceani4
Eu, Stan ot Crângu4

174
 † Eu, Neacşul ceauşul ot PârliŃi.
† Eu, Pătru i fiiu-meu, Tudor ot Pătrăreşti.
† Den Ochiul Boului, Stan Mocan i brat ego Stroia.

DANIC, M-rea Cotroceni, LVII/1.

Orig. rom., hârtie (20,2 × 14,1), cu şapte amprente digitale aplicate în tuş, puse în dreptul
semnăturilor lui Borcea, Stan, Neacşu, Tudor, Stan Mocan şi una între semnături.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 620.

________________
1
„Tărăciani”, ad marg.
2
„sudstvo DâmboviŃa”, ad interlinear.
3
Văleatul a fost şters prin răzuire şi modificat cu altă cerneală.
4
Semnături autografe.

166 1655 (7163) iunie 10

† Adică eu, Barbul ot Vădenii, scris-am acesta al mieu zapis, ca să fie de

mare credinŃă la mâna Radului sin Lazăr ot Târgul Jiului, pentru să să ştie că i-am
vândut o delniŃă în Vădeni, în hotarul de jos, preste tot hotarul, în câmp, în pădure,
cu silişte de casă, derept bani gata 900.
Şi am vândut-o de a me bunăvoie, fără de nicio silă şi cu ştire tuturor fraŃilor
miei, ca să fie Radului moşiie moştină lui i sân ego i vnuc ego i prevnucetom,
moşie ohabnică în vecii veacului. Şi când am vândut, au fost mărturie […]1.

După Ştefulescu, Gorjul ist. şi pit., p. 306–307.

Altă ediŃie, Idem, Ist. Tg. Jiului, p. 359–360.
________________
1
Datat după publicaŃie, conform rez. de la începutul doc.: „10 iunie 1655 (7163), Radul fiul lui
Lazăr din Târgu Jiului cumpără de la Drăghici, fiul lui Barbu din Vădeni, o delniŃă cu silişte de casă
cu 900 bani”.

167 1655 (7163) iunie 11

† Eu, uncheaş Ioan Condruz de la Pârceanii Vechi, dat-am scrisoarea mea la

cinstită mâna sfinŃi<i>i sale, chir Luca egumenul ot Aluniş, precum să să ştie că am
luat pre uncheaş Marco în seama mea pentru 20 baniŃe de mălai care le-au luat din
bucatele mănăstirii Alunişului, care baniŃe umblă în chilă 16. Ca rămâind uncheaş

175
Marco fără de moştenire, să aibu a-i da eu mălaiul acesta fără de nicio pricină, iar de
va avea moştenire în moşiia ColŃii, va rămânea în pace şi zapisul acesta să va strica.
Şi când s-au făcut scrisoarea aceasta, au fost oameni martori carii mai jos să
vor iscăli, iar de s-ar face vreo cheltuială, au zeciuială, să fie tot de la mine, că aşa
m-am legat cu zapisul mieu, de a mea bunăvoie.
Şi m-am iscălit mai jos şi mi-am pus şi degitul, ca să să crează aceasta.
Iunie 11, 7163 <1655>.
Eu, uncheaş Ion chezaş i platnic.
Eu, Marin martor.
Eu, Stan aprod martor.
Şi am scris eu, popa Sâmbotin, cu zisa lui Ion.

B.A.R., Ms. 3 474, f. 3–3v.

Copie rom.
Alta copie, DANIC, ms. 173, f. 65, cu data de 11 iulie.

168 1655 (7163) iunie 11

Zapisul lui Cârstea aprodu prin care dăruieşte lui Necula aprodu o moşioară
la Teleorman, în łigăneşti.

DANIC, Col. Hotărnicii, j. Teleorman, f. 7v, nr. 8.

Rez. rom.

Rez., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 621.

169 1655 (7163) iunie 12

† Părinte cliseru popa Gherghi, cu sănătate mă închin1 sfinŃi<i>i tale!

De alta fac ştire sfinŃii tale, păntru casa seiminului care au fost pre locul nostru.
Să ştie că eu am avut cu acel seimin tocmelele, cât va şăde pre loc, să nu-m de
nimica chirie, iar casa să rămâe a locului, pentru chireia. Iar sfenŃee ta te-i sculat di o
ai spartu şi o ai luat de pre locul nostru. De care lucru să ştii sfinŃiia ta, că eu acel loc
o-m vândut cu casă cu tot, dumnelui, vărului meu clucer Păun, derept ughi 90.
Derept aceea, să ştii sfinŃiia ta, să cauŃi să pui casa la loc cum au fost diresă,
cu cuptoare cu tot, cum au fost, că să ştii, că foarte vom să avem o pâră mare nainte
măriii sale, lu vodă. Că eu mi s-au prins de am vinit aice, la curte, iar clucer Păun

176
au înŃeles că ai stricat casa; ci mă apucă pre mini, să-m ia ughi 30, pentru ace casă.
De care lucru să ştii că dumnealui au spus şi lu vodă cum vei vede şi carte măreei
sale, lu vodă, că-Ńi scrie. Iar eu încă screu sfenŃiei tale preiateneşte, să pui casa la
locu, că apoi nu-Ńi va fi cu pace.
Şi am scres eu, Cârstea sân Ghionii postelnic, cu mâna me, ca să să creze
răvaşul şi denainte a mulŃi boiere care vor iscăli den jos.
Aceasta am scris, să fii sfenŃie ta sănătos! Amin!
Iunie 12 dni, leat 71632 <1655>.
Eu, Cârste logofăt sân Ghionii postelnic ot Brâncini
Bunea biv vel vistier
Ianachi cupeŃ
† Σίµος κλοτζάρης ύπογράφα3
† Mihail logofăt, mărtorie
† Παϊσιος τής Γάνου καί Χώρας4
† Necula logofăt ot łigăneşti
Brătiia logofăt5.
Şi am înŃeles şi pentru pietra care au fost hotar, că o ai mutat şi ai pus gardul
pre locul nostru. Dară căci poŃi face sfinŃiia ta aşa? Dară nu ştii că să vor sparge
acele toate cu om domnescu şi vei fi apoi şi de pradă? Că oamenii cei bătrâni bine
ştiu pre unde au fost locul unchiu-mieu, lu Iane vistier şi a tatei, lu Ghionii, ci vor
arăta. Aceasta am scris6.

DANIC, M-rea Radu Vodă, XXIII/12.

Orig. rom., hârtie (30,8 × 21,4), puŃin pătat, rupt la îndoituri. Pe fila a doua sunt însemnări în
limba greacă din 1658, privind diferite sume de bani date lui Istrati, nepotul lui Ghionea, la
Târgovişte şi Bucureşti, logofătului Hristu, fiul postelnicului Ghionea, pentru locul cumpărat la
Bucureşti în 1658, pentru primul haraci al lui Mihnea voievod.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 622.

________________
1
Post „mă închin”, „cu sănătate” repetat.
2
Cifra 3 scrisă cu altă cerneală.
3
„Sima clucerul am subscris”.
4
„Paisie de Ganos şi Hora”.
5
Semnături autografe.
6
„Şi am înŃeles… Aceasta am scris.”, scris pe verso.

170 1655 (7163) iunie 13

† Adecă eu, Stanciul, împreună cu frate-mieu, Ghirghi ot Pisculeşti ot

sudstvo IalomiŃa, scris-am zapisul nostru, ca să fiie de bună credinŃă la mâna

177
ginere-miieu, Tudor şi a fii-mea, Ancăi, cum să ştie că le-am vândut parte noastră
de moşâe, den moşâe aleasă ot Pupăzeni, însă stânjăni 43, şi stânjănul câte banii 75,
ca să le fii lor moşâe şi coconilor lui, în véci.
Şi când i-am vândut această moşâe, au fostu şi mărturii, anume: Stan logofăt
vărul nostru şi Milea den Pupăzéni şi Nicula Tăcescul de acolea şi Dragomir
şit<rar> Meache ot Poiană.
Şi am scris eu, Vâlcul logofăt.
Pis measeŃa iunie 13, leat 7163 <1655>.
Şi pentru mai adăvărată credinŃa, ne-am pus degete, ca să crează.
Eu, Stanciul vătaf.
Eu, Gherghe.
Eu, Stan logofăt, martor1
Eu, Mile, martor1
Eu, Necula, martor1
Eu, Dragomir, mărturie1.

DANIC, M-rea Cotroceni, VIII/10.

Orig. rom., hârtie (29,5 × 20,5), cu două amprente digitale, puse în dreptul semnăturilor lui
Stanciul şi Gherghe.
Copie, ibid., ms. 692, f. 172.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 623.

________________
1
Semnături autografe.

171 1655 (7163) iunie 20

† Adecă eu, Negre, scris-am zapisul miu, ca să fie de mare credenŃă la mâna
Manei, cum să să ştii că i-am vândut 3 cedvârŃi de vie derept bani 300, costande 5,
pentru găleata.
Şe la tocmeala noastră fost-au: Pătru Căşomag şe Gavril sân Cracie şe
Dragomir feciorul Tomescului, ca să-i fie lui moşie stătătoare.
Şe pentru credenŃa, mi-am pus dégetul, să să crează.
Pis iunie 20 dni, vă leat 7163 <1655>.
Eu, Negre. Pătru. Gavril.

DANIC, M-rea Ghighiu, XI/1.

Orig. rom., hârtie (21 × 15,5), cu trei amprente digitale în tuş, puse în dreptul semnăturilor.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 624.

178
172 1655 (7163) iunie 23

† Adecă eu, Tudor cel bătrân Mârzănéscul, împreună cu népoŃii mei, Tudor şi
Florea ot Tărăceani, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare
credinŃă la mâna văru-nostru, Dumitraşco logofăt, cum să să ştie că de a noastră
bunăvoia, fără nicio silă, vândutu-i-am toată parte noastră de ocină den Piscul
Teiului, câtă se1 va alége de preste tot hotarul şi cu tot venitul den câmp, den apă, den
pădure, za bani gata bani 750. Şi am luat toŃi banii gata în mâinéle noastre2.
Şi când am făcut acestu zapis, fost-au mulŃi boiari şi megiiaşi mărturie: den
Pătrăreşti, Pătru cel bătrân şi cu fiiu-său, Tudor, den PârliŃi, Neacşul ceauşul, den
Văléni, Stan Mocan i frate-său, Stroia.
Şi păntru crédinŃa, ne-am pus mai jos peceŃile şi iscăliturile, ca să să crează.
Şi am scris eu, Stroe logofăt.
Pis iunie 23 dni, leat 7163 <1655>.
† Neacşul ceauşul3, marturie. † Eu, Tudor cel bătrân. † Eu, Tudoru. †
Eu, Florea. † Eu, Tudor sin Pătru ot Pătrăreşti. † Eu, Pătru cel bătrân ot Pătrăreşti. †
Den Văleni, Stan Mocan i brat eu, Stroe.

DANIC, M-rea Cotroceni, LVII/12.

Orig. rom., hârtie (32 × 22,5), cu opt amprente digitale în tuş.
Copie, ibid., ms. 207, f. 74v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 625.

________________
1
sh.
2
nostrh.
3
ça¨l¨l.

173 1655 (7163) iunie 25

† Scris-am eu, Păcală, acesta al meu zapis, să fie de mare credinŃă la mâna
<lui> Stan ot Uleşti i sßs s¥nnovi ego, câŃi Dumnezeu i va dărui, cum să să ştie că
e-mu vândutu 3 stânjini de ocină den Cepturi, den cumpărătorele mele, dereptu
12 ughi, bani gata, peste totu hotarul, den cin până în cin.
Şi cându se-au făcutu acestă tocmelă, fust-au mulŃi oameni buni, anume:
Râca i brate ego, Balul i brate ego, Pădure postelnic, Lupul ot tam, Corne ceuşul ot
tam i Radomir ot tam i Gavrilă ot Dobroteni i Ion Cătună, Stoica ot tam i Vădislav
ot Dobroteni.
Şi am scris eu, popa Stan.

179
 Pis measeŃa iunie dnă 25, vă leat 7163 <1655>.
I Păcală. Râca. I Balul. Curne. Radomir. Lupul. Gavrilă. Ion.

DANIC, M-rea Cotroceni, XXXVII/21.

Orig. rom., hârtie (31 × 21,3), pătat, cu opt amprente digitale puse în dreptul fiecărei semnături.
Copie, ibid., ms. 206, f. 536–536v.

Reg. Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 626.

174 1655 (7163) iunie 28

† Eu, jupâneasa Ilina logofeteasa, văzând vrémea şi ceasul morŃii méle

apropiindu-se, încă fiind cu minte întreagă, tocmii şi învăŃaiu cu a mea gură şi
limbă slobodă, învăŃătura cea mai de apoi, păntru toată agoniseala mea şi partea
carea am avut de la boiarul mieu cel dentrâiu, Dragomir vornicul, sate, moşii,
Ńigani, vii, mori, dobitoc, scule şi alte unealte ci se vor afla, care le-am fost câştigat
amândoi dempreună.
Iar după acéea, întâmplându-ni-se fugă şi pribegie aici, în łeara Ungurească,
în cetatea Braşovului, pentru zavistia dorobanŃilor şi a seiménilor carii se-au râdicat
asupra a tot neamul boierescu cu mare vrăjmăşie, pentru care mulŃi dân boiari au şi
perit iar alŃii au scăpat aici, în cetatea Braşovului, iaru alŃii în Moldova şi în łara
Turcească, carii pre unde au pututu.
Deci şi pre noi, ferindu-ne Dumnezău, am scăpat aici, în cetatea Braşovului,
dempreună cu boiariul mieu, Stroe logofătul şi cu coconii dumnealui, numai cu
trupurile iar alt mult, puŃin ce am avut eu şi boiariul mieu, Stroe logofăt, ne-au
luat tot şi ne-au jăfuit şi den Bucureşti şi de pre la casele noastre de la Ńară, nimic
nu ne-au rămas.
Décii aici me-a ajuns vremea petrécerii mele dentr-această lume şi nefiindu
boiariul mieu, Stroe logofăt, aici, caci că au fost mersu cu măriia sa, craiu, şi
dempreună cu alŃi boiari carii au fost pribeagi aici, în łara Ungurească, în Ńară cu
oşti, iar lăsaiu cu a mea învăŃătură, cum să aibă coconii boiariului mieu, Stroe
logofăt, a lua bani împrumut de unde vor putea afla, să mă grijască acum, la
petrecaniia mea precum se cade.
Aşijderea, şi alte pamegi să-m facă, precum easte légea şi obicéiul boiarilor la
noi în Ńară, dempreună şi altele, toate, câte va învăŃa duhovnicul mieu, părintele
popa Gherghie de aici, de la biserica Şchielor. Iar deca va da Dumnezeu de vor
merge în Ńară şi se vor aşăza, iar boiariul mieu, Stroe logofăt şi coconii dumnelui să
aibă a căuta de toată partea mea carea am avut de la boeriul mieu cel dântâi,
Dragomir vornicul.
Deci ce vor putea afla şi scoate de la acei dorobani şi seiméni carii ne voru fi
jăfuit, întâi să vânză, au den sate, au den moşii, au den vii, au den mori, au den

180
Ńigani, au or den ce voru putea afla, să plătească acei bani carii vor lua coconii
dumnealui acum, la petrecaniia mea, păntru că dân Ńară nici cu bani, nici cu-n ban
n-am scăpat, ce cât am fost aici, am trăit tot den mila măriei sale, lui craiu.
Déci, déca se va plăti această datorie carea se va face la pametele méle, iaru
să să mai dea nepotu-mieu, Papei, un rându dă haine, să-i fie nevéstii cându se va
însura, şi un copil de Ńigan.
Aşijderea şi celoralalŃi nepoŃi ai miei, tuturor, să li se dea câte un copil de
Ńigan, iar nepoatelor câte o copilă de Ńigan.
Dăcii ce va ma rămânea după acéastea, sate, moşii, vii, Ńigani, mori, dobitoc,
scule, unelte au fieştece, să aibă a Ńinea boiariul mieu, Stroe logofăt, den toate tot
pre jumătate, şi să fie dumnealui şi coconilor dumnealui moşii vecinice şi stătătoare,
păntru că coconii dumnelui m-au căutat şi m-au păzit la toate nevoile méle şi la
toată boala mea, până la moartea mea, mai bine de cându ar fi fost născuŃi den
oasele méle.
Iar altă jumătate de parte de a mea, den sate, den moşii, den vii, den Ńigani,
den mori, den do[b]1itoc, den scule şi den alte unélte care se vor afla şi se voru
scoate de la cine se vor fi jăfuit, să fie al[e]1 suroriloru méle, ale Calei şi ale Stancăi,
să aibă a le Ńinea eale şi să le stăpânească întu toată viiaŃa lor, iar după moartea lor,
să fie date şi închinate toate la mănăstirea noastră, la Aluniş, unde easte hram
Arhanghel Mihail şi Gavrilă, pentru că nici loru nu le-au dat Dumnezeu să le rămâe
coconi de<n> trupul lor.
Iar acea jumătate de parte ce o am dat boiarinului mieu, Stroe logofătul, şi
coconilor dumnealui pentru multă socotinŃă şi căutare care am avut până la moartea
mea de dânşii, să le fie stătătoare şi neclătită în veac. Iar altul niminilea treabă să
n-aibă, nici den neamul mieu, nici dân rudele méle, nici den nepoŃii miei, pentru că
şi pre dânşii încă i-am miluit cu ce am putut până am fostu în Ńară.
Iar cine se va ispiti să strice şi să calce această tocmeală şi învăŃătură a mea,
măcar domnu, măcar boiariu, măcar judecătoru, măcar rudenie, măcar orucine ar fi,
unul ca acela să fie proclet <şi> afurisit şi anatema de vlădica Hristos şi 318 oteŃi
ije vă Nichei şi lăcuinŃa lui să fie cu Iuda şi cu Ariia la un loc, amin.
Şi mărturii încă să fie: părintele vlădica Ignatie şi stolnicul Dumitraşco
Filipescul şi dumnealui jupânul Mihai Herman vel judeŃ den cetatea Braşovului şi
jupânul Pavai vel vameş şi jupânul łimen vel pârgar şi jupânul Clin Gherghie
boltaşul şi duhovnicul mieu, popa Gherghie şi alŃi oameni buni dân Şchiiai carii îş
vor pune iscăliturile mai josu. Aceasta amu scris.
Pis measeŃa iunie 28 dni, vă leat 7163 <1655>.
Eu, jupâneasa Ilina
† Vlădica Ignatie, marturie
Dumitraşco stolnic Filipescul
Michäel Herrmann
† Protopop Vasilie

181
 † Popa Gherghie, mărturie
† Pătru Marce din Şcheai2.

B.A.R., Doc. ist., CXCVII/187.

Orig. rom., hârtie (43 × 28), cu trei sigilii inelare, două în tuş puse în dreptul semnăturilor
Ilinei şi a lui Dumitraşco Filipescu, şi unul cu ceară, timbrat, aparŃinând lui Michäel Hermann.

EDIłII: Facs., Cristocea, Stroe Leurdeanu, p. 46; rez., Filitti, Ctitorii, p. 279; reg., Cat. ł. Rom.,
vol. VIII, nr. 627; menŃ., Cristocea, Stroe Leurdeanu, p. 39, 47, 49, 50, 51, 53; Lehr, EvoluŃia
demografică, p. 179; Stoicescu, DicŃ. marilor dregători, p. 171 (nota 5), p. 178 (nota 7), p. 205 (nota 5).
________________
1
Loc rupt în orig.
2
Semnături autografe.

175 1655 (7163) iulie 4, Târgovişte

Milostiiu Bojieiu, Io Costandin Şerban voievod şi gospod. Davat gospodstva

mi, siiu povelenie gospodstvo mi, voo, boierilor domniei mele, pan Udrişte
Năsturel vtori1 logofăt ot Fierăşti şi fiu-seu, Radului postelnic, ca să le fie lor nişte
vii şi cu tot locul, cât se va alege împrejurul viilor ce sânt la ViŃicheşti ot sudstvo
[…]2.
Pentru că aceaste vii şi cu locul ce scriu mai sus, fost-au ale răposatii doamnii
Eleni, cumpărată pre bani, şi le-au fost dat nepotu-seu, Radului postelnic.
Iar după ce s-au petrecut doamna Eleni şi răposatul Matei vodă, domnia mea
le-am fost dat lu Vasilie armaşul, de au fost pre seama lui. Iar după aceea, când au
fost acum, sculându-l o samă de slujitori de au făcut multe răutăŃi şi hoŃii şi vărsări
de sânge asupra domni<i>i méle şi a Ńerii, sculatu-s-au cu dânşii împreună şi cu
multă vrăjmăşie şi s-au arădicat cu sabia asupra domni<i>i mele. Şi puternicul
Dumnezeu nu le-au dat lor izbândire, precum le-au fost voia, ci le-au pus puterea
lor cea hoŃească jos şi cinstea lor şi-o au pierdut de către domnia mea cu rea
ficlenii.
Deci domnia mea m-am milostivit de le-am dat iar credinciosului boiarinului
domniei mele, jupanului Udrişte al doilea logofăt, şi fiu-seu, Radului postelnic, ca
să le fie moşie stătătoare şi să şi le Ńie cu bună pace, cum le-au Ńinut şi mai nainte
vreame şi precum le-au fost dat şi răposata doamna Ilina, pentru căci că li să şi
cade lor a Ńinere, că sunt sângile doamnii Ilinii. Şi le-au pierdut Vasile armaşul cu
rea ficlenii de către domnia mea şi de către Ńeară, iar boiarinul domnii mele, Udrişte
logofătul, aflatu-s-au tot lângă domnia mea cu multă nevoinŃă întru tot locul şi
le-au dobândit cu direptă slujbă de la domnia mea şi de către Ńeară, ca un om
credincios.

182
 Drept aceea, domnia mea făcutu-i-am această carte a domniei mele de întărire,
la mâna credinciosului boiarenului domniei mele, lu Udrişte logofet, şi a fiu-seu,
Radului postelnic, ca să le fie lor moşie stătătoare şi ohabnică în veaci. Inako da
neast, po reci gospodstva mi. I isam reci gospodstva mi.
Pis u Târgovişte, measeŃa iulie 4, vă leat 7163 (1655).
Io Costandin voievod.
Pecetea gospodar.

DANIC, Fond Greceanu, ds. 16, f. 305–305v.

Copie modernă.
________________
1
vel.
2
Loc alb în text.

176 1655 (7163) iulie 7

† Adecă Dumitraşco, scris-am zapisul meu, la mâna nipoŃilor mii, anume:

Dumitraşco i Radul, cum să să ştie că le-am dăroit o moşi<i>i din ClociŃi, cât să va
alege parte, şi di la Plăşcoi şi di la Ciorăşti şi di la Aldeni şi din Bisăucă şi alŃi
moşei pre unde să vor afla, tot să fie volnici a li Ńini şe a le stăpâni nipoŃii mei
anome care sânt scrişi mai sos.
Pentru că la vreme de bătrâneŃe m<i>-au căutat şi nevoile mili. Eu încă
văzându milă de la dânşii, i-m miluit şi eu co toate moşiile mele. Iar nepoată-mi,
Rada, să n-aibă treabă, ci să Ńii moşiili tată-său, GonŃei. Şi cheltoiala moşâilor au
portat nipoŃii mii.
Şi am <dat> aciastă scrisoare a mi la mâna nipoŃilor mei, ca să stăpânească
moşii, ei şi ficiorii lor.
Iar de s-ar ispiti a-i portarea civaş di val, să fie aforeset şi anathema de 318
oteŃi şi epitrafirul să potrizescă, iar trupu lor să no mai potrizescă. Piintru că eu,
feciure din trupul meu n-am făcot, ce am luat pri aceasti feciori, ca să mă
pomenească.
Şi câŃi vor iscăli mai jos.
Şi am scris <eu>, Pătru snă BilŃaru.
Pis measeŃa iulie 7 dni, leat 7163 <1655>.
Eu, Vetrea ot Po<to>ceni, martor
Eu, Dumitru Badiul
† Eu, Ion łăst
Dragomir ot Posobeşti
Radul BănŃui1.

183
 DANIC, Ep. Buzău, LXII/13.
Orig. rom., hârtie (32,5 × 22,5), cu şase amprente digitale în tuş puse în rând în josul
documentului, fără semnături.
Copie, ibid., ms. 171, f. 282–282v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 629.

________________
1
Semnături autografe.

177 1655 (7163) iulie 14

† Adică eu, Slamna, jupâneasa lui Pătru logofăt ot Vănişi cu fétele méle,
anume Andreiana i Stana, scris-am1 acesta al nostru2 zapis, ca să fie de mare
credinŃă la mâna lu Pană postelnic ot Pârdeşti, cum am mersu noi, de a noastră
bunăvoie de i-am vândut ocina den Slăvileşti, însă partea lu Pătru logofăt, câtă s-au
ales despre ceia fraŃi, însă o fune şi jumătate, însă cu ştirea celora fraŃi, tuturora. Şi
o am vândut pre bani gata, aspri ughi 8.
Şi <la> tocmeala noastră3, fost-au mărturie: Preda clucer ot Greci i Pătru
logofăt ot Fălcoi i Neagoe păharnic ot tam i Drăguşin postelnic ot tam i Stanciul
stolnicul ot Dobrosloveni.
Şi păntru credinŃa, am pus şi peceŃi.
Şi am scris eu, Badea al lu Prahic.
Pis measeŃa iulie dni 14, vă leat 7163 <1655>.
Dégetul Slamnei.
I dégetul Andreianei.
Dégetul Stanei.
Eu, popa Stan, mărturie.
I Stanciul.
I Vladilă ot Lihăcéni.
Drăghici căpetan4
Badea biv vel comis ot Comani4.

DANIC, Col. Vârtosu Emil, I/110.

Orig. rom., hârtie (31,5 × 21,5), cu trei amprente digitale puse în dreptul semnăturilor Slamnei,
Andreianei şi Stanei.
________________
1
skrisaam.
2
noostr¨.
3
noostrß.
4
Semnătură autografă.

184
178 1655 (7163) iulie 14

† Adecă eu, Vasilie biv agă sân Predii spătar, scris-am acesta al mieu zapis,
ca să fie de mare credinŃă la mâna dumnealui jupan Bunei vistiiar, cum să să ştie că
i-am vândut dumnealui jumătate de sat den Năneşti, ot sudstvo1 Vlaşca, dă preste
tot hotariul şi den baltă şi cu viile şi cu rumânii, câŃi se vor afla, derept bani gata,
ughi 200.
Şi i-am vândut dumnealui de a mea bunăvoie, fără dă nicio silă, ca să-i fie
dumnealui stătătoare. Iar céia jumătate de sat, fostu-o-am vândut văru-mieu Ghinii
logofăt, iar cu ştirea dumnealui, căci că au fost dumnealui volnic să o cumpere,
căci să hotăraşte cu moşiia dumnealui jupan Bunei vistiiar.
Deci să-i fie dumnealui această ocină şi cu rumânii şi cu viile, şi cu moşie în
baltă şi cu tot venitul dă priste tot hotarul jumătate, cum scrie mai sus, stătătoare,
ohabnică în véci, dumnealui şi coconilor dumnealui, pentru că la nevoia mea,
niminilea nu se-au aflat să-m dea bani, să-m scoŃ capul de unde mi-au păsat, iar
[dumnea]2lui mi-au dat.
Şi când am făcut această tocmeală, fost-au mulŃi boiari mărturie: D[...]2 jupan
Pan vel spătar[...]2 i Ioan postelnic i Barbul postelnic ot Măneşti şi alŃi[...]2 care îşi
vor pune mai jos peceŃile şi iscăliturile.
Şi pentru mai adeverită credinŃă, pusu-mi-am şi eu pecétea şi iscălitura, ca să
se crează.
Pis iulie 14 dni, leat 7163 <1655>.
Vasilie biv agă, vânzător
Pârvul vel vistier
† Costandin Năsturel
† Leca spătar
†Mircea ot Târnava
Duminecă iuzbaşa mărturie
Radul logofăt CreŃulescul.
Βελισαριος λογοθέιης3
∆óνoς Πεπανος4.

B.A.R., Doc. ist., CCCXCIX/58.

Orig. rom., hârtie, cu un sigiliu inelar în tuş pus în dreptul semnăturii lui Duminecă.
Copie, ibid., Doc. ist., CCCXCIX/59.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 630.

________________
1
„ot sudstvo”, ad interlinear.
2
Loc rupt în orig.
3
„Velisarie logofăt”.
4
„Dona Pepano”. Toate semnăturile sunt autografe.

185
179 1655 (7163) iulie 15

† Adică eu, Vasilie aga snă Predei spătar, scriu şi mărturisesc cu acesta al
mieu zapis, ca să fie de mare credinŃă la mâna dumnealui, jupânului Pârvul vel
vistier, cum să să ştie când au fost acum, în zilele mări<i>i sale, domnu nostru Io
Costandin Şerban voievod, iar eu am căzut la o greşală foarte mare mări<i>i-sale,
împotriva cistii mări<i>i sale şi m-am scăpat den toată credinŃa creştinească, cât am
călcat şi sfântul jurământ. Deci ajungându-mă aceasta vină şi tribuindu-mi multe
cheltuiale pentru nevoile méle, făcut-am sate, moşii vânzătoare.
Într-aceea, făcut-am tocmeala cu dumnealui Pârvul vel vistiar de i-am vândut
dumnealui satul Boténii ot sudstvo Muşcel, pre apa Argeşălului, însă toată partea
mea, cât am Ńinut eu, den câmp, den pădure, de apă cu mori, den siliştea satului şi
de preste tot hotarul şi cu toŃi rumânii, anume: Bratul cu feciorii lui i Radul Grecul
cu feciorii lui i Radul lu Gigu1 cu feciorii lui i Cotorogea1 cu feciorii lui i Şerban cu
feciorii lui i Stoica cu feciorii lui i Badea cu feciorii lui i Ivan cu feciorii i Lepădat
cu feciorii lui i Vlad grămătatul cu feciorii lui i Mihăilă1 cu feciorii şi cu alŃii, toŃi,
câŃi se vor mai afla rumâni de moşie den Boténi, să aibă a-i strânge la moşiile lor.
Şi iar i-am mai vândut dumnealui jupânului Pârvul vel vistier satul
Priseceanii ot sudstvo Vlaşca, la apa Argeşului, tot satul cu tot2 hotarul cu tot
venitul, den câmp, den pădure, den apă cu vad<u>ri de moară, în apa Argeşului, cu
baltă, şi cu toŃi rumânii, anume: […]3, şi cu alŃii, toŃi, câŃi se vor mai afla de moşie
den Priseceani.
Însă aceaste 2 sate şi cu rumânii ce scriu mai sus, vândutu-le-am dumnealui
derept taleri 900 cin ughi 600. Şi am luat toŃi banii gata în mâinile méle de a mea
voie, cu ştirea şi cu voia a tot neamului mieu, ca să-i fie dumnealui de moşie şi
coconilor, nepoŃilor, ohabnici.
Ispravnic<i> au fost Barbul postelnic ot Măneşti i Căzan postelnic ot Fierăşti.
Şi mărturie, toŃi boiarii divanului mari şi micii, care vor iscăli mai jos.
Şi pentru credinŃa, mi-am pus pecetea şi am iscălit cu mâna mea, ca să să
crează.
I pisah az, Mareş logofăt ot Dălgopol, measeŃa iulie 15 dni, vă leat 7163
<1655>.
Vasile biv agă
Barbul postelnic
Constantin Cantacuzino postelnic
Neagoe logofăt Săcuianu
Radul logofăt CreŃulescul
Pătraşco pârcălab
Badea postelnic Lărăscu
Ion iuzbaşa ot Corşori
Nan logofăt

186
 † Eu, Stanciul logofăt
Eu, Tudoran peharnic ot Aninoasa
Vladul logofăt Bârsescul
Necula postelnic4.

B.A.R., Doc. ist., MCMLXXIX/27.

Orig. rom., hârtie (31,5 × 22), rupt la îndoituri şi pătat, cu două sigilii inelare în tuş puse în
dreptul semnăturilor lui Vasilie şi Barbu paharnic, cu două însemnări în chinovar pe marginea doc.
aparŃinând lui Barbu Văcărescu mare logofăt din sec. al XVIII-lea, care precizează evoluŃia ulterioară
a statutului celor două moşii.
________________
1
„Gigu cu feciorii”, „Cotorogea cu feciorii”, „Mihăilă cu feciorii”, încercuiŃi cu chinovar în orig.
2
toc.
3
Loc alb în orig., două rânduri.
4
Semnături autografe.

180 1655 (7163) iulie 17

† Adecă eu, Vasilie biv agă snă Prédei spătar, scriu şi mărturisesc cu acesta al
mieu zapis, ca să fie de mare credinŃă la mâna dumnealui jupânului Pârvul vel
vistiar, cum să să ştie când au fost acum, în zilele mări<i>i sale domnului nostru Io
Constandin Şerban voievod, ajungându-mă această nevoie pentru greşala ce i-am
făcut mări<i>i sale, de m-am scăpat den […]1 jurământ şi den credinŃă, având
multe cheltuiale, tocmitu[-m-a]2m cu dumnealui de am pus la dumnealui zălog
toată partea mea de moşie den Suharna, den câmp, den pădure, den baltă, de preste
tot h[otarul]2 şi cu toŃi rumânii câŃi se vor afla derept taleri 200 şi cu până la
Uspenie BogorodiŃe de-i voi putea plăti dumnealui până la […]2iar să-mi fie moşiia
cu rumânii ce scrie mai sus la loc, iar să nu-i voi […p]1utea da dumnealui până la
zi, să-i fie dumnealui această moşie în […]2 ce scris mai sus, de moşie şi coconilor
dumealui oh[abnică …]2, iar alt nimeni den neamul mieu să nu fie volnic a
cumpara, nici să [fie]1 volnic el a vende altora, pentru că alt nimeni nu m-au
pu[t]2ut căuta […]1 fără dumnealui.
Şi ispravnic au fost la această t[ocmeală …]1 Cazan postelnic ot Fierăşti şi
Barbul postelnic ot Măneşti […]1 mărturie boierii divanului carii-şi vor pune
p[eceŃile]2 şi iscalele mai jos.
Şi pentru mai adevărată credinŃă, […]2 pu[su-mi-am]2 pecétea şi iscălitura cu
mâna mea, să să [crează]2 .
[Pis]2 iulie 17 dni, leat 7163 <1655>.
Va[sil]2e biv agă
Neagoe logofăt ot Săcuiani

187
 Radul logofăt CreŃulescu
[…]1
Vladul logofăt
Stanciul logofăt
Ion iuzbaşa ot Corşori3.

Atena, Institutul de Cercetări Bizantine.

Microfilm 334 după orig. rom., aflat la Muntele Athos, M-rea Simonopetra, Codex 1775,
p. 307–308.

MenŃ., Năstase, Marinescu, Les actes roumains, nr. 283, p. 67.

________________
1
Loc rupt în orig.
2
Loc şters în orig.
3
Semnături autografe.

181 1655 (7163) iulie 20

† Jupan Chirca vel ban Cralevschi, scris-au cartea noastră la mâna părintelui
egumenului Niicodim şi la a tot soborul sfăntii mănăstirii din Tismeana unde easte
hramul Uspenia BogorodiŃa, cum să să ştie că au venit părintele egumenul împreună
cu Vasilie peharnic din Paia, din judeŃul MehedinŃilor, ficiorul lu Trandafir postelnic
din Paia, di se-au pârât de faŃă, naintea noastră, pintru satul Corzii, din judeŃul
MehedinŃiilor. Şi ş-au înfăŃişat părintile cărŃile şi le-au citit naintea noastră, împriună
cu cărŃili lu Vasilie peharnic.
Şi am văzut cartea a lu Pătru voievod Circel di pâră şi cartea lu Ştefan
voievod şi cartea Radului vodă, ficiorul Mihnii voievod şi cartea lu Alixandru
voievod, ficiorul lu Iliiaş voievod, di pâră şi di rămas, cum se-au fost pârât
dintr-atâte rândure di faŃă şi tot i-au rămas părinŃii călugării din Tismeana, pri
moşii lor, pri Budin vătahul, pri fiiu-său, Ion comis ot Paia şi pri Prida postelnic
ficiorul lu Ion comisul.
Aşijdirile, au vinit părinŃii călugării şi acum înaintea noastră cu Vasilie
peharnic din Paia di s-au pârât pintru satul Corzii, ci scrii mai sus, şi au rămas
călugării pri Vasilie peharnic din Paia di judicată, dinaintea noastră şi dinaintea a
mulŃi boiarii.
Şi am dat această carte1 a noastră, să aibă a Ńinerea satul Corziii cum scrie
mai sus, cu rumâni cu tot, cum au fost.
Şi să aibă a-şi luarea dijma de la tot omul şi de niménilea opreală să n-aibă,
pintru că se-au pârât di faŃă, naintea noastră, şi l-au rămas.

188
 Iar cini se va ispiti a facea2 într-alt chip, preste judecata noastră, mari certare3
va avea de cătră noi. Aceasta am scris.
Am scris eu, Isac logofăt, în luna iulie 20 zile, la anul 7163 <1655>.
† Chirca vel ban4.

B.A.R., Doc. ist., I/2.

Orig. rom., hârtie (30 × 21), cu un sigiliu în ceară verde, căzut.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 633; Ştefulescu, Tismana, p. 331; menŃ., Stoicescu, DicŃ.
marilor dregători, p. 200 (nota 3).
________________
1
karth.
2
façeh.
3
çertarh.
4
Semnătură autografă.

182 1655 (7163) iulie 21, Târgovişte

† Adecă eu, Stan feciiorul lu Dan din sat din Groşani, scris-am şi mărturisesc
cu acesta al mieu zapis, ca să fie de bună credinŃă la mâna părintelui egumenul
Luca şi a tuturor călugărilor, săborul sfintei mănăstiri din Câmpulung, cum să să
ştie că au fost tată-mieu şi eu rumân sfintei mănăstiri din sat, din Groşani.
Deci fiind eu fugar prin łara Ungurească şi neavând sfânta mănăstire niciun
folos de cătră mine, când au fost în zilele răposatului Matei vodă, fiind egumen la
sfânta mănăstire părintele Melhie, apucatu-m-au şi m-au prins în munte de mi-au
luoat oi 100 şi 2 cai şi 2 iape şi le-au dus la mănăstire, ca să merg şi eu după bucate
la mănăstire, să fiu eu de ceva ajutor sfintei mănăstiri. Iar eu de atunce încoace,
până acum în zilele mări<i>i sale, domnu nostru creştin Costandin Şărban voievod,
de acele bucate n-am mai căutat, nici n-am mai mers la sfânta mănăstire.
Dar când au fost acum, eu am venit cu părintele egumenul Luca, de m-am
pârât de faŃă naintea mări<i>i sale, cerându-m<i> bucatele de la sfânta mănăstire şi
zicând eu că n-am fost rumân sfintei mănăstiri. Iar părintele egumenul Luca, el aşa
pârâia zicând cum mi-au luat părintele Melfie acéle bucate pentru rumâniie.
Într-aceaea, măriia sa, domnu nostru, judecat-au pre dereptate, împreună cu
tot divanul şi mi-au dat lége să jur cu 3 oameni buni den Câmpulung, cum nu sânt
rumân mănăstirii, din sat den Groşani. Deci, de voi putea jura într-acesta chip,
să-mi dea părintele toate bucatele ci scriu mai sus şi să fiiu în pace de rumânie.
Deci eu văzând că nici într-un chip nu voi putea jura, ci am căzut cu mare
rugăciune la părintele egumenul Luca, cum să mă ierte de rumânie cu feciorii miei,
iar bucatele ci ni-au luat, să le Ńie sfânta mănăstire cu pace.

189
 Deci părintele Luca împreună cu tot săborul sfintei mănăstiri şi cu ştirea
mări<i>i sale domnu nostru, Io Costandin Şărban voievod, făcutu-mi-au zapis la
mâna mea, cum să fiiu eu, cu toŃi feciorii miei, în pace de rumânie. Şi eu încă i-am
făcut acest zapis al mieu <la> mâna părintelui egumenul Lucăi şi a tuturor
călugărilor din sfânta mănăstire, cum să Ńie acéle bucate ale méle, ci scriu mai sus,
cu bună pace.
Şi pentru mai adeverită credinŃă, mi-am pus degetul mai jos şi mulŃi boiari
care-şi vor pune mai jos peceŃile şi iscăliturile.
Şi-am scris eu, Preda logofăt la Târgovişte, iulie 21 dni, leat 7163 <1655>.
Eu, Stan feciorul. Eu, Dan din Groşani.

DANIC, M-rea Câmpulung, LX/33.

Orig. rom., hârtie (29,5 × 20,5), cu o amprentă digitală, pusă la întâmplare.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 634.

183 1655 (7163) iulie 25

† Adecă eu, Nan postélnecul ot Bărbăteşti, scriu şi mărturisesc cu acesta al

mieu zapis, ca să fie de bună credinŃă la mâna părintelui egumenul Luca de la
sfânta mănăstirie de la Câmpulungul, cum să să ştie că am avut gâlceavă pentru
nişte pâine de la Grădişte.
Deci am socotit să nu mai avem pâră şi gâlceavă între noi, ci ne-am împăcat
de bună voia a noastră, dă mi-au dat sfinŃiia lui ughi o sută.
Şi după această tocmeală ci ne-am tocmit, iar noi să nu mai avem nicio
gâlceavă de acum înainte, pentru această pâine.
Şi la această tocmeală a noastră tâmplatu-se-au de au fost şi boiari mărturie,
anume: Tudoran postelnic ot Lereşti şi Ion iuzbaşa ot Corşori i Nan logofăt ot
Berevoieşti i Ivan iuzbaşa ot Bucşăneşti i Vasilie logofăt ot Rătivoieşti.
Şi pentru credinŃa, pusu-mi-am pecétea mai jos.
Şi am scris eu, Neagoe logofăt ot Dărmăneşti, measeŃa iulie 25, leat 7163
<1655>.
Eu, Nanu postelnic
Tudoran postelnic Lerescu
† Ion iuzbaşa ot Corbuşori
Ivan iuzbaşa
Vasilie logofăt Rătevoiescul1.

DANIC, M-rea Câmpulung, LXI/25.

Orig. rom., hârtie (32 × 20,5).

190
 Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 635.
________________
1
Semnături autografe.

184 1655 (7163) iulie 28

† Milostïü Boıïeü, î› Kostandin Íßrban voevodß i gospodin´. Davat

gospodstvo mi sïü povelenïe gospodstva mi sl¨qem gospodstva mi, Necula
postelnic i Radul comis sin Albului comis ot Brezoie, ca să fie volnici cu această
carte a domni<i>i méle de să-şi ia dijmă den pâine şi den tot venitul de pre moşiile
lor, de la Şovârcu şi de la NanoŃi şi de la Gurban ot sudstvo Vlaşca den 10 clăi 1
clae, de la tot omul cine va fi avut pre acéste moşii, măcar fie călăraş, măcar fie
dărăbanŃ, au roşu, au ce slujitoriu va fi, de la toŃi să-şi ia dijma a zéce, cum easte
légea şi obiceaiul.
Aşijderea şi de pre moşia Călărăşască încă să ia dijmă, cum scrie mai sus,
pentru căci că ei o au pierdut cu rea1 hitlenie de cătră domnia mea şi au sărit cu
sabia asupra domni<i>i méle.
Şi să apuce pre Tudoru căpitan şi pre fraŃii lui, să le dea 80 de obroace de
grâu, care grâu l-au luoat ei den groapa lor cu jaful, hoŃéşte. Iar carele va sări preste
ceastă carte a domni<i>i méle, acela om mare urgie va petréce de cătră domnia
mea. Inako da nhst. I ispravnik, sam reçe gospodstva mi.
Pis ülïe kiÑ d´ni, vß lht #zr‹Ùg <1655>.
î› Konstandin v›ev›dß, milostïieü Boıïeü gospodin.
î› K›standin v›ev›dß <m.p.>

DANIC, Mitrop. ł. Rom., CCCX/6.

Orig. rom., hârtie (33 × 21), cu un sigiliu mijlociu în chinovar.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 636.

________________
1
rß.

185 1655 (7163) iulie 30

[Adică eu,]1 Băsărab, scris-am acesta al nostru zapis, [ca să fie de mare
credinŃ]1a şi la mâna Curii şi la mâna Bătii [şi la mâ]1na Nicşului ot Costeşti, şi la

191
mâna lui Stroe […]1 GanŃul şi la toŃi moşneani<i> ot GornoviŃa, cum să să ştie
[…]1 CorneŃel, că eu am socotit că va fi a mea moşiia […]1d-au jurat Diicu nainte.
De-aciia neştea moş[i ...]1 bătrâni ce mérge la Crucea lui Drăgan şi l-au […]1 să fie
a lor moşie din drumul bătrân în sus […î]1n<a>inte să avem bună pace uni<i> de
către alŃii […]1 dă la judecată.
Şi mărturie: Pârvu Priboilă […]i Orsul ot GornoviŃa i Novac ot Costeşti […]1
i Stoican Baciu.
Şi pentru mai mare credinŃă, […]1.
[Pis]1 Nicoră logofătul ot Preşna.
Iulie 30 dni, 7163 <1655>.

B.A.R., Doc. ist., MDXXVI/172.

Orig. rom., hârtie (19 × 12,5), rupt, lipsă ½ din doc.

Reg., Cat. ł. Rom, vol. VIII, nr. 637.

________________
1
Loc rupt în orig.

186 1655 (7163) august 5

† Adecă eu, Dobroslav ot Ludăneşti1, scris-am zapis<u>l meu, la mâna Simii

căpitan şi a frăŃine-său, lu Ivan logofăt, cum să să ştie că i-am vândut toată partea
mea de moşie den Zârna, cum o au Ńinut moşi-miu şi tată-miu, derept bani gata
ughi 6.
Şi o am vândut dumnealor fără nicio silă şi cu ştirea tuturor vecinilor mei den
sus şi den jos şi demprejurul locului, însă moşie stearpă, în veac, lor şi coconilor
dumnealor, fără nicio gâlceavă.
Şi cându o am vândut, fost-au mulŃi oameni buni mărturii, po ime: Lazăr ot
Grozeşti i Gurban ot tam i Manciul roşul ot Zârna i brat ego Tanasii ot tam i
Mircea ceauşul ot Guruiani şi alalŃi mulŃi care nu sânt scrişi în zapis.
Şi păntru credinŃa, pusu-ne-amu mai jos şi dégitili, ca să să crează.
Pis avgust 5 dni, leat 7163 <1655>.
Eu, Lazar ot Grozeşti
Eu, Gurban ot Grozeşti
† Eu, Dobroslav
Manciul roşul ot Zârna
Iano vătah
Mircea ceauş
Tanasii brat ego
Pătru stegar2.

192
 DANIC, Mitrop. ł. Rom., CXXXI/16.
Orig. rom., hârtie (29,5 × 21), cu cinci sigilii inelare puse în dreptul semnăturilor lui Lazăr,
Gurban, Manciul, Mircea şi Tanasie şi trei amprente digitale aplicate în tuş puse în dreptul
semnăturilor lui Dobroslav, Iano şi Pătru.
Copie, ibid., ms. 129, f. 281–281v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 638.

________________
1
Ad interlinear, de aceeaşi mână, însă altă cerneală. În rând scris „ot Grozeşti”, barat.
2
Semnături autografe.

187 1655 (7163) august 8

† Adecă eu, Bunea împreună cu frati-mieu, Neagoie ot Măcreşti sin Mareş ot

Răduleşti, făcut-am zapisul acesta pe partea noastră de moşiia ot Răduleşti, pe
stânjini 500 din tot hotarul Răduleştilor, că atât mi se-au ales partea de moşneni,
din partea din sus, până la silişte, până la stâlpul de piiatră.
Şi să să ştie şi hotarul pe unde mérge: pe din susul viilor, pe drumul
Măcreştilor, până<-n> Capul Babelor, pă din sus pe din austru, şi caută pen
moviliŃă şi în Branul. Şi din Branul pen Grindul Năsipurilor şi din Grindul
Năsipurilor în Tătarcile, pen movila din mijloc, şi din Tătarcile în cotitura drumului
Gradiştii, din cotitura drumului în malul Buzăului, în siliştea VârâŃilor.
Pentru că aşa i-am ales noi, moşnénii, parte, care mai jos vom iscăli anume.
Avgust dni 8, leat 71632 <1655>.
Stan pârcalab din Bălténi.
Eu, Stan Grumezea ot PitulaŃi.
Neagul Călugăreanul ot Măcreştii din Vale.
Eu, Ionaşco Şchiopul ot Măcreştii din Deal i brat ego Milea.
Şi Negolea din VârâŃi, Andriian ot tam.
Eu, Ghinea ot tam.
Şi am scris eu, popa Radul din Măcreştii din Deal, cu zisa lor.
Şi se-au făcut acest zapis în casa lui Ionaşcu Şchiopul din Măcreştii din Deal.

Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 13 905.

Orig. rom., hârtie (28,5 × 22), rupt la îndoituri.

Reg., Rafailă, Cat. doc., nr. 16.

________________
1
Loc rupt în orig.
2
Corectată cifra unităŃilor, e peste g, 5 peste 3.

193
188 1655 (7163) august 11

† Adecă eu, Badea căpitanul de Ruşii de Vede, scriu şi mărturisescu cu aceast

al mieu zapis, ca să fie de bună credinŃă la mâna dumnelui, lui Neagoe logofăt de
vistirie, cum să să ştie că acum, când au fost în zilele mări<i>i sale, domnu nostru
creştin Costandin Şărban voievod, iar eu i-am vândut partea mea de moşie de la
CucuiaŃi, den judeŃul Teleorman, den câmpu, den pădure şi den apa Vezii, cu
moara şi cu tot venitul, cât se va alege de peste tot hotarul şi cum mergu moşiile.
Care moşie mi i-au fost şi mie de cumpărătoare de la Stan Mânăgroasă şi de la
Vladul Iascăi şi de la Bodoaia cu feciorii ei.
Şi o am vândut şi eu de a mea bunăvoie fără de nicio silă derept bani gata,
ughi 80, ca să fie dumnelui moşie şi coconilor în véci.
Şi mărturie, toŃi boiarii divanului carii-şi vor pune peceŃile şi iscălitorile mai
jos.
Şi pentru mai adevărata credinŃa mea, pusu-mi-am şi eu degetul în loc de
pecete.
Şi am scris eu, Alicsandru, meseaŃa august 11 dni, leat 7163 <1655>.
Eu, Badea căpitanul
Gheorghie Băleanul vel dvornic
Bunea vistiiar
Danciul Pârâianul vel postelnic
Radul vel stolnic ot Farcaşa
Badea biv vel comis
ColŃea pitar Doicescul
Ivaşco vel armaş
Radul vel comis
Eu, Leca pitar
Cârstea iuzbaşa ot ConŃişti
Drăgan peharnic
Mihai comis
Eu, Cârstea cluciiar ot Săteni1.

DANIC, A. N., XXXX/10.

Orig. rom., hârtie (45 × 30,5), rupt puŃin la îndoituri şi pătat, invocaŃia simbolică şi iniŃiala
ornate în tuş.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 640; Doc. jud. Teleorman, I, p. 178–179 ; rez., AchiziŃii Noi, I,
p. 143, nr. 1915; menŃ., Grecianu, Genealogiile, I, p. 241; Stoicescu, DicŃ. marilor dregători, p. 155,
176, 246.
________________
1
Semnături autografe.

194
189 1655 (7163) august 12

† Dï›nisïe, Milostïü Boıïü, episkopß episkopïi Rßmniçski1.

Cartea smérenii noastre datu-o-am la mâna văt[afu]1lui Anghel, cum că au
fost cumpărat o vie în zilele răposatului domnu io [Ma]2tei vodă, de la judeŃul din
Râmnic şi de la orăşanii, care vie a fost a lu [...]2 orăşanul. Deci, Lăpădat nu s-au
îndurat de vie, ci au mers înaintea mări<i>i sale, domnu nostru, de i-au făcut carte
să-şi Ńie via şi să dea banii vătafului An[ghel]2. Iar vătaful Anghel s-au sculat, ci au
mers a doa oară iară înaintea m[ări<i>i]2 sale, domnu nostru.
Deci, măria sa au judecat să Ńie viia vătaful [Anghel]2 că o au cumpărat să-i
fie stătătoare, iară Lepădat să apuce pre orăşanii care i-au vândut viia, să-i dea vie
pentru vie.
Derept acéea şi smérenia noastră am adevărat să Ńie vătaful Anghel viia cum
o au cumpărat, să-i fie stătătoare, iară Lepădat să caute la orăşani, să-i dea vie
pentru vie.
Iar cui va părea cu strâmbu, va mérge de faŃă, înaintea mări<i>i sale, domnu
nostru.
Avgust 12 dni, vă leat 7163 <1655>.
Vlădica Dionisii arhiepiscop3.

DANIC, M-rea Dintrunlemn, XXIX/9.

Orig. rom., hârtie (20,5 × 20,5), rupt şi pătat, cerneală neagră decolorată.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 641.

________________
1
„Dionisie, din mila lui Dumnezeu, episcopul Episcopiei Râmnicului”.
2
Loc rupt în orig.
3
Semnătură autografă.

190 1655 (7163) august 14

† Adecă eu, Stanca ot Loleşti, făcut-am zapisul miu la mâna dumnealui1

popei lui Ciucuru ot Săcele2, cum să să ştie că i-am vândut un vad de moară din
Lo[le]3şt[i]3 dereptu o de […]3 grâu 4.
Şi l-am vândut de a mea bunăvoie şi cu ştirea tuturor megiiaşilor dempréjurul
locului.
Fost-au mărturii, anume: Văsii Beleşca ot Loleşti i Stan łenche cu feciorii lui,
anume: Lupul şi Pirtea, Stanciul i Crăciun a lui Danca i Tudor cu feciorii lui, anume:
Dragomir i Văsii i Pătru, i Sava cu feciorii lui, i Radul Totorcea ot Săcele i Sava.

195
 Şi am scris eu, popa RăduŃul ot Purcari.
Pis meseŃa avgust dni 14, leat 7163 <1655>.
Stanca.

Muz. Gorjului din Tg. Jiu, Col. de documente, XXVII/116.

Orig. rom., hârtie (11 × 19), rupt la margini şi la îndoituri, cu o amprentă digitală pusă în
dreptul semnăturii Stancăi.

EDIłII: Ghibănescu, Surete, VI, p. 72, nr. 71.

________________
1
d¨mnik¨l¨i.
2
S´tçele.
3
Loc rupt în orig.

191 1655 (7163) august 15

† Adică eu, Dan armaşul de la Tălpaş dimpreună cu fiiu-mieu, Barbul, scriem

şi mărturisim cu acest al nostru zapis, cum să să ştie că ajungându-mă vreami dă
bătrâneaŃi, am plecat capul de am căzut la călugărie şi m-au călugărit la sfânta
mănăstire sfinŃiia sa, părintele Ananiia, egumenul dă la sfânta mănăstire Brâncovénii.
Drept acéea, am dăruit şi eu sfintii mănăstiri Brâncovénii şi sfinŃi<i>i sale,
părintelui egumenului Anani<i>i, moşiia Socinii după Plosca, din moşii trei părŃi,
din hotar până în hotar, câtă să va aleage, din câmp, din pădure, din apă şi din
siliştea cu pomii, numai partea lui Negoiati nu mi-o am vândut.
Drept acéea, o am închinat sfintii mănăstiri Brâncovénii această moşie ce
scrie mai sus, ca să fie sfintei mănăstiri dă ajutor şi părinŃilor, câŃi vor fi lăcuitori în
sfânta mănăstire, dă hrană.
Şi am mai dăruit sfintei mănăstiri o Ńigancă, anume Cătălina, cari o am
cumpărat de la logofătul Cânda, cu bani.
Drept acéea, am închinat sfintii mănăstiri, să fie moşie în véci. Iar cine s-ar
scula din neamul nostru, au din feciori, au féti, au din nipoŃi, au din strănipoŃi, au
dintru tot neamul nostru, a face vreo amistecare, acela om să fie afurisit şi
blăstemat dă 318 oteŃi ije vă Nichei.
Şi când s-au făcut acestu zapis, fost-au mulŃi boiari şi părinŃi mărturii, carii şi
vor iscăli mai jos.
Şi pentru mai adevărată credinŃa, pusu-me-am iscălitura mai jos, ca să să crează.
Pis measeŃa avgust 15 dni, leat 7163 <1655>.
† Eu, Dan armaş ot Tălpaş
† Preda Pârşcov<eanul>, mărturie

196
 † Moisei iermonah, egumen ot Stanăşti, martor
† Az, Preda comis Tom<ea>nul mărturii, cu m<âna> lui
† Radul Prejveanul, mărturie
† Costantin sin Badii logofăt, mărturie
† Pătraşco ot CăcaŃi, mărturie1.

DANIC, M-rea Brâncoveni, XXX/5.

Orig. rom., hârtie (28,5 × 20,5), cu o amprentă digitală pusă în dreptul semnăturii lui Dan.
________________
1
Semnături autografe.

192 1655 (7163) august 15

† Adecă eu, jupaniŃa Dumitra, jupâneasa Cornei postelnic ot Bălceşti, scris-am

acesta al mieu zapis, să fie de mare credinŃă la sfânta mănăstire Tismana şi la mâna
părintelui Nicodim egumen şi la tot săborul sfintei mănăstiri, pentru să să ştie c-am
dat şi am miluit sfânta mănăstire cu 3 rumâni din sat, din Masloşi, ficior<i>i
uncheşului Bogdan, anume: Dumitru1 şi Mihăilă şi Mărin. Şi i-am dat de bunăvoie
a me, să fie pomană mie şi părinŃilor miei şi ficiorilor miei. Că aceşti rumâni, ce-s
scrişi mai sus, fost-au ai miei, di la tată-mieu, de zestre. Şi, după petrecanie me, să
mă aducă părinŃ<i>i să mă îngroape în sfânta mănăstire.
Şi iar am dat 2 Ńigance, anume: Despa cu fata ei [...]2. Şi aceşte Ńigance le-<a>m
cumpărat eu di la nepotu-mieu, Mihalce3 ot Şomăneşti, în bani gata, ughi 30.
Iar cine să va ispiti a întoarce această pomană a me, au feciorii miei, au
nepoŃii miei, au strenepoŃii miei, au cine din neamul mieu va Ńine şi nu va vre să
miluiască sfânta mănăstire, ci va vre să străce aceasta pomană a me, acela om să fie
blăstămat de domnul nostru Iisus Hristos şi de Maica Preacurată şi Sveti Nicodim
să l<e> fie părâş la groaznica4 judecată a domnului nostru Iisus Hristos. Ceriul,
pământul, pietrile să aibă sfârşenie, iar trupul5 acelue om ce va strica6 pomana me,
să n-aibă sfârşenie în veac şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc7.
Când am făcut acest zapis, mărturie au fost: tot săborul mănăstirei şi fiiu-meu,
Neagul iuzbaşa i Drăghici păharnic i Preda păharnic ot Urdari i Stamatie păharnic
ot Copăceni i Tudosie logofăt ot Padeş i Gherghina postelnic ot Negoeşti i Avram
ot CerneŃi, ot Tismana, Nicolce i Pârvul i Vintilă.
Pis measeŃa avgust 15 dni, leat 7163 <1655>.
Eu, Drăghici paharnic
† Barbul Roşiianul
Stamatie păharnic
Preda vel slujer

197
 Eu, Drăghici Fărcăşăscul
† Iovan capitan
† Dumitraşco vtori postelnic Poenaru
† Semen clucer, mărturisăscu
Az, Vedea capitan Ceplenul
† Theodosie logofăt, mărturie6.

DANIC, M-rea Tismana, LXXXVIII/19.

Orig. rom., hârtie (30 × 21), cu două sigilii inelare în fum puse în dreptul semnăturilor lui
Stamatie şi Vedea şi o amprentă digitală pusă în dreptul semnăturii lui Drăghici.
Copie, ibid., ms. 329, f. 650v–651.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 642; menŃ., Grecianu, Genealogiile, I, p. 256; Stoicescu, DicŃ.
marilor dregători, p. 228
________________
1
„Dumitru”, ad interlinear, în locul numelui iniŃial, care pare să fi fost Ion.
2
Loc alb în orig.
3
Ante „Mihalcea”, scris „în bani gata ughi”, tăiat prin barare.
4
goroznika.
5
trutul.
6
skrika.
7
l¨kß.
8
Semnături autografe.

193 1656 (7164) <august 20>

Adecă eu, jupan Pârvul vel vistier, scriu şi mărturisesc cu [a]1cest al mieu
zapis, ca să fie de mare credinŃă la mâna d[u]2mn[ea]2lui, Cazan vtori postelnic, ca
să să ştie când au fost acum, în zilele mări<i>i sal[e, domnu nostru]2 Io Costantin
Şerban voievod, eu am fost cumpărat de la Vas[i]1lie aga łi[...]2 Cazan postelnic
partea lui den Suharna ot sudstvo Elhov cu rumânii, cu tot venitul, den câmpu, den
pădure, den apă, den şăzutul satului şi de preste tot hotarul, toată partea lui, oarecât
se va alége.
După acéea, eu am socotit mai cazându-să d<u>mn<ea>lui, lu Cazan
postelnic, a o cumpăra el [...]2 această moşie pentru voia d<u>mn<ea>lui i o am dat
pre seama lui, şi d<u>mn<ea>lui mi-au dat mie toŃi banii, o sută de galb[eni]2 tot
de aur, şi i-am dat şi zapisul lu Vas<i>lie aga, cel de v[ânzare]2 la mâna lui, ca să-i
poată fi dumisale moşie cu pace şi ohab[nică lui şi]2 coconilor, în véci. Iar eu să nu
mai aib nicio treabă în [... a]2cel sat, în Suharna. Aceasta am scris.
Mărturie, [mu]1lŃi boieri carii-ş vor pune ei iscalele mai jos.
Şi pentru mai bună credinŃă, mi-am pus şi eu pecétea [...]2 mai jos.

198
 Pis DÁmitru logofßt Boldiçü Á Trßgoviwe [...]2 i ›t Adama do ninh
vß lht#zr‹Ùg [...]3.
Ghiorghie Băleanul vel vornic
Pârvul vel vistier
Radul vel stolnic
Bunea biv vel vistier
Radul logofăt CreŃulescu
Ivaşco vel armaş
Vâlcul logofăt
Papa ceauş
Ραδουλος σπαθαρ4 [...]2 snă Şerban vistier4.

Atena, Centrul de Cercetări Bizantine.

Microfilm 336 după orig. rom. aflat la M-rea Simonopetra, scris pe hârtie, cu un sigiliu inelar
pus în dreptul semnăturii lui Pârvul vel vornic. Datat după celelalte vânzări şi zălogiri ale lui Vasile
aga din 14, 15 şi 17 iulie (doc. 178, 179 şi 180), mai ales după actul din 17 iulie, care se referă tot la
satul Suharna şi după data indicată în Năstase, Marinescu, Les actes roumains, nr. 284, p. 67.

MenŃ., Năstase, Marinescu, Les actes roumains, nr. 284, p. 67 cu data de 1655 (7163) <august 20>.
________________
1
Loc rupt în orig.
2
Loc şters în orig.
3
„Am scris Dumitru logofăt Boldiciu, în Târgovişte [...]2 şi de la Adam cursul anilor, în anul
7163 [...]2”.
4
„Radul spătar”.
5
Semnături autografe.

194 1655 (7163) august 21, Târgovişte

† Milostïeü Boıïeü, î› Kostantin Íerban voevodß i gospodin´. Davat

gospodstvo mi sïi povelhnïi gospodstva mi svhtom¨ <i> boıestvenii monastir¨
ArgeÎ, xram Áspenïe Bogorodice <i> ›tec¨ eg¨mena Nekolae1, ca să fie volnici
călugării cu aceasta carte a domni<i>i méle de să ia vinărici de la satul Şuaşul de
pe moşia mănăstirii.
Aşijderea, şi bistreceanul încă să-şi ia vinăriciul de pe moşia lui, cum au fost
luoat şi mai denainte vréme mai multă gâlceavă la mijloc să nu mai fie. Pentru că
în tocmeala şi în obiciaele céle bătrâne nu m-améstec domnia mea, ce cum au fost
de veacu, aşa să fie şi de acum înainte.
Şi aşa să aibă a luoarea şi o mănăstire şi alta vinărici, fieşcarea de pre moşia
ei, alt val să nu mai aibă. Pentru că aşa easte învăŃătura domniei méle. Inako da
nhst. I ispravnik, sam reçe gospodstva mi.

199
 Pis ¨ Trßgoviwi, mhseca avg¨st kaÑ d´ni, vß lht #zr‹Ùg <1655>.
î› K›standin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ gospodin´.
î› K›standin v›ev›dß <m.p.>

DANIC, Ep. Argeş XXVII/8.

Orig. rom., hârtie (30 × 21), cu un sigiliu inelar în chinovar.
Copie, ibid., ms. 168, f. 354v–355.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 643; Aricescu, Indice, I, p. 67, nr. 894, cu data de 20 august.
________________
1
„Din mila lui Dumnezeu, Io Constantin Şerban voievod şi domn. Dă domnia mea, această
poruncă a domniei mele, sfintei <şi> dumnezeieştii mănăstiri Argeş, hram Adormirea Născătoarei de
Dumnezeu <şi> părintelui egumen Nicolae”.

195 1655 (7163) august 22

† Adecă eu, Mihai călăraş ot Drăgăeşti ot sudstvo DâmboviŃa, împreună cu

feméia mea, Neaga, şi cu feciorii miei, anume Oprea i Stan, scriem şi mărturisim cu
acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinŃă la mâna Gaulei postelnic, cum să să
ştie că i-am vândutu o livade de fân, din jos de Pocorăş ci coboară la satu, la Drăgăeşti,
însă livadea care au fost a rumânului mieu, a lu Marco, în preŃ bani gata ughi 6 pol,
însă moşie stearpă, să-i fie dumnealui moşie stătătoare în veac şi coconilor dumnealui,
câŃi Dumnezeu i va dărui, pentru că o am vândut eu de a mea bunăvoie, fără de nicio
silă şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi a fânaşilor mii de ocină. Iar de să va tâmpla
vrodată a să călca acea livade, iar eu [s]1ă-i aibu a-i da livade pentru livade.
Şi iar i-amu mai vândut o livade, însă livade carea dă cu capul la Copăcel, în
preŃ bani gata, ughi 3 pol […]2, să-i fie moşie [s]1tătătoare, cum scrie mai sus.
Şi când s-a făcut această tocmeală a noastră t[âm]1platu-s-au mulŃi boiari
mărt<u>rie, anume: Goran logofăt ot Olăneşti i Tănasie postelnic snă Vladul
logofăt ot Bârseşti ot sudstvo Vâlcea şi alŃi mulŃi boiari carii ş-or pune mai jos
peceŃile şi iscăliturile.
Şi pentru mai adevărata credinŃa, pusu-ne-am mai jos peceŃile, pentru să să
crează.
Ispisah P[r]1eda logofăt ot Argiş i snă Badei pârcălab.
Pis measeŃa avgust 22, vă leat 7163 <1655>.
Eu, Drăghici ot tam.
Eu, Ventelă
Goran logofăt
Eu, Mihai călăraş
Eu, Oprea

200
 Eu, Stan
Eu, Dumitru ot tam.
† Eu, Tănasii p[ostelnic]1
† Eu, Preda logofăt ot Argiş, mărt<u>rie
† Eu, Stroe
† Eu, Micşan
† Eu, Vladul logofăt3.

SJAN DâmboviŃa, Col. de documente, II/15.

Orig. rom., hârtie (31 × 21), rupt la îndoituri, restaurat, cu şapte amprente digitale puse în
dreptul semnăturilor lui Drăghici, Dumitru, Mihai, Oprea, Stan, Stroe şi Micşan.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 644; rez., Tezaur dâmboviŃean, p. 35, nr. 27.
________________
1
Loc rupt în orig.
2
Loc alb în orig.
3
Semnături autografe.

196 1655 (7163) august 29

† Adecă noi, sătenii den sat în Sténca, anumie: uncheaşul Nanu şi uncheaşul
Muşat şi Vâlcea, împreună cu toŃi săténii şe marii şe micii, scris-am al nostru zapis,
la mâna uncheaşului Ioan de Futeşti, pentru să se ştie că au dat uncheaşul Ivan
banii, de au plătit pre Radul şi pre Nedelco de mieria domnească şe de găleată. Şe
au datu uncheaşul Ivan ughi 5, costande 2.
Şe cându au dat uncheşul Ivan aceşti bani, iar noi sătenii am pus moşiia
acestor oameni zălog până în trei ani, moşiia Radului şi a lu Nedelco, pentru că au
dat uncheşul Ivan aceşti bani, ci-s mai sus-scrişi.
Dici noi am totu datu veste Radului şi lu Nedelco ca să-şi aducă banii, să-şi Ńie
moşiia, iar ei1 n-a<u> vrut să-şi mai aducă banii. Dicii noi toŃi sătianii văzându că nu-şi
aduc acei oameni banii să-şi scoaŃă zălogul, iar noi sătenii încă n-am mai putut plăti
năpăştile lor, ci am făcut acesta zapis la mâna uncheaşului Ivan, ca să Ńie ial2 moşie
Radului şe a lu Nedelco, să-i fie lui moşie şe feciorilor lui, în stânjăni 10, ai Radului.
Şe iar de la Nedelco stânjini 10, pentru că au dat uncheaşul Ivan bani de le-au
plătit miere şe găleata domnească.
Dici pentru aceea, noi toŃi sătenii, împreună cu toŃi fraŃii, făcut-am acesta
zapis, ca să fie de mare credinŃă şi de mărturie, unchéşii toŃi, anume: uncheşul Nan
şi uncheşul Muşat, şe Vâlcan şe Stan spătărel fratele i<u>zbaşii lu Sinpietru şe
Neagu şe frate-său, Mirce şe Băjan şe Radul feciorul lu Crestil, şe Cârste Cotélici.
Aşa am făcutu cu sufletele noastre, şe pentru credinŃă, pusu-ne-amu degetele
în loc de peceŃi.

201
 Şe am scris eu, popă Moş ot Steanca, measeŃa augustu 29 dni, vă leatu 7163
<1655>.
Nan. Muşat. Vâlcan. Stan. Negul. Mircea. Băjan. Radul. Cârste.

B.A.R., Doc. ist., CCCLXVII/138.

Orig. rom., hârtie (43 × 29).

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 646.

________________
1
iai.
2
ial.

197 1655 (7163) august 31

Adecă eu, Radul şi Zahariia, scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de mare
credinŃă la mâna Stanciului Moldoveanul, precum să să ştie că i-am vândut un
rozor de vie de pre lângă viia lui.
Şi i-am vândut şi din casă partea noastră, cât ne va face, ca să-i fie lui moşie
stătatoare în véci şi copiilor lui şi nepoŃilor, pentru că i-am vândut de a noastră
bunăvoie, fără de nicio silă şi cu ştirea mâini-mea şi a surori-mea şi a tuturor
fraŃilor de moşie carii sânt pre lângă mine.
Şi o am vândut drept ughi 15. Şi zioa, la Sântă Mărie.
Şi la tocmeala noastră fost-au mulŃi boiari mărturie şi megeiaşi, anume: popa
Radul ot Brătuleşti şi diaconul Stoian ot tam i diaconul Ghinea ot Câmpulung şi din
Călineşti, Barbul şi Oprea roşul.
Si pentru mai mare şi adevărata credinŃă, ne-am pus mai jos peceŃile
Pis avgust 31 dni, 7163 <1655>.
Eu, Radul. Eu, Zahariia.

B.A.R., Doc. ist., MCDXLIII/150, f. 185r–v.

Copie rom.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 647.

198 <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164)

Adică eu, jupan Antonie ot Negoieşti, scris-am acest zapis al mieu, ca să fie
dă mare credinŃă la sfânta mănăstire Mărginénilor, şi s-au tâmplat dă au fost

202
egumen părintele Mitrofan, că am dat nişte vie dă la Orlea, care mi-au fost dată mie
<de> jupâneasa mea, Ilina, să-mi fie mie şi coconilor dă moşie.
Iar eu am socotit, fiind părinŃii dumneaei ctitori la această sfântă mănăstire şi
întâmplându-să şi îngroparea dumneaei, fost-au dat şi dân Mărginénii dă Jos, partea
dumneaei jumătate, sfintii mănăstiri. Iar eu am socotit că va fi cam puŃin şi am dat
şi această vie care scrie mai sus, dă la Orlea, cât au Ńinut jupâneasa mea, Ilina, cu
pomet, cu tot; şi mi-au dat mie, atâta să Ńie şi sfânta mănăstire Mărginénii.
Şi o am dat să fie pomeană părinŃilor dumneaei şi dumneaei şi mie.
Şi o am dat dă a mea bunăvoie şi den divan, denaintea mări<i>i sale creştin
Costandin Şărban voievod.
Şi mulŃi boiari mărturii, anume: jupan Costandin biv vel postelnic ot Filipeşti
i jupan Dumitraşco biv vel stolnic ot tam i jupan Pană vel spătar sin Dumitraşco
stolnic i Stroe căpitan za roşii i Badea stolnic ot Dătcoi i Hrizea comis ot Bucov
vnuc jupâneasii Ilinii şi alŃi boiari, câŃi îşi vor pune peceŃile şi iscăliturile mai jos.
Şi pentru marea credinŃă, pusu-mi-am şi eu pecétea şi iscălitura mai jos.
Antonie vornic ot Negoieşti.

DANIC, Ms. 454, f. 337v.

Copie rom. „Zapisul jupânului Antonie ot Negoieşti pentru viile de la Orlea i pentru moşiia ot
Mărgineanii de Jos, jumătate. Dân leat 7164”. Datat ca fiind ulterior doc. 120 şi 122 din aprilie 1655.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 664.

199 <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164)

† Cum să să ştie că au loată popa Sta[…]1 ot Dragoslavele şi Cârstea ot

Câmpul şi Stanciul ot Suslăneşti au luat 6 megiaşi pre răvaşele domneşti a-i judeci
pentru neşti noia şi pentru bucatele ce-u rămas ale socru-său, Micului.
Deci ne-mu strânsu toŃ la un loc, eu uncheaşul Coman, unchiul acestor feti şi
Iane den Dragoslavele şi Stanciul ot Câmpulungu şi Bade ot Suslăneşti. Dece noi,
aceşti 4 megiaşi aşa amu adevărat noi, cu sufletele noastre, cum să împarŃă toate în
3 părŃi iar ai popei 2 megiiaşi n-au vrutu să ste la dereptate, ce easte derept
judecată.
Iar noi aceşti 4 megiiaşi aşa amu judecat, să împarŃă toată […î]1mpărŃe şi la
[…] bucate ş[…]1 toate să împarŃă aceste 3 feti […]1 de va fi vrun păcat, să fie de
1

păcatul noastru, iar milostivul domn […]1 de va socoti, […]1nescai zapis, să nu

creză, că-s toată răli.
Pis measeŃa […]1vă leat 7164.
Coman. Iane. Iane. Badea.

203
 DANIC, Col. Doc. Munteneşti, CXIII/5.
Orig. rom., hârtie (19 × 12).
________________
1
Loc rupt în orig.
2
„ce-u”, repetat.

200 <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164)

Adică eu, Drăguşin, să să ştie că am cumpărat un răzor dă loc dă la Radul

Stroe1, dă lungu dăn Valea Podului până în Cacova, i dă lat dă stânjăni 8. Şi am dat
bani gata 130.
I mărturii: dăn Fiiani, popa Necula, Nan, Dobrotă, jupan Andrei, Vâlcul.
Şi am scris eu, Dobrotă grămătic.
Şi l-am vândut Radului postelnic.
Leat 7164.
Radul hagiu.

DANIC, Ms. 454, f. 311.

Copie rom.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 1084.

________________
1
Radostoe.

201 <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164)

Adică noi, satul Gorăşti, birnici anume: Dragomir GolineŃul şi Răzvan sin
Onii ot tam şi Andreiu şi feciorii Radului GolineŃului ot tam şi feciorii Morzăi şi
noi, toŃi sătenii alalŃi, scriem zpisul nostru, ca să fi de mare credinŃă la mâna Tomii
şi a frăŃine-său, Radului, cum să se ştie că le-am zălogit noi ocina la Gârbovi,
partea lui Tatomir toată, cât să va alege la Gârbovi, drept bani gata ughi 8, bani 30.
Şi ne-a dat toŃi banii gata.
Şi o am zălogit noi acea ocină ce e mai sus-scrisă, pentru partea lui de bir şi
de miere şi de găleată, că a fugit şi ne-au lăsat în spinarea noastră. Şi noi am zălogit
partea lui de ocină […]1 nostru. Şi când <am> zălogit noi această […]1 buni
aldămăşari, iar noi satul tot […]1 am scris ca să se ştie.
Şi pentru credinŃă […]1 în loc de peceŃi, ca să se crează.

204
 Leat 7164.
Noi, tot satul […]1 o am zălogit.

DANIC, Ms. 218, f. 111.

Copie rom.
Altă copie, B.A.R., Doc. ist., CMLXXI/55, f. 44–44v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 1083.

________________
1
Loc alb în condică marcat prin barare.

202 <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164)

† Adică eu, Iacov, scris-am acesta al miu zapis, la mâna surori-mi Neagolii,
cum să să ştie că i-am dat parte me de moşii, cât am eu pre unde să va afla, că o-m
dat eu, de bunăvoie me, nepotu-miu Stoicăi, să fie moşie lui, pentru să mă
pomenescă şi el pre mine când voi muri, că mie n-are ce-mi fi bun, ci să aibă a se
hrăni nepotu-miu, Stoica, cât va ave zile.
Şi când o-m dat, au fost mărturie: Dan, Gordan. Şi au fost Tatomir şi au fost
Dragomir şi Vladul, feciorul lui Tudor.
Şi am fost şi eu, mătuşa Marie şi am fost şi eu, Bârsan.
Pis measeŃa […]1 dni […]1, leat 7164.
Eu, Vladul. Eu, Gărdanu. Eu, Dan. Eu, Bârsan. Eu, Tatomir. Eu, Dragomir.
Eu, Iacovu.

Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 28 325.

Orig. rom., hârtie (15 × 21), cu şapte amprente digitale în cerneală puse în dreptul fiecărei semnături.
________________
1
Loc alb în orig.

203 <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164)

Prea milostive şi luminate doamne, noi, robii măriei tale, dăm ştire măriei
tale care sântem împrejurul satului Préstolului, megiiaşii şi bătrânii, cum au venit
părintele coziianul, cu cuvântul şi cu porunca măriei tale, de ni-au strâns pe toŃi cum
să adevărăm cu ale noastre suflete de acéste moşii ce s-au luat: easte a mănăstirei,
au easte a Gruei?

205
 Că noi am adevărat că easte a sfentei mănăstiri, pre hotară bătrâne, cum au
fost din veac. Însă hotarăle pre nume: pre funiia1 lui Răceală până în Dunăre, iar la
deal până în Măgura lui Micşă; de aci la pârâul lui Miloşi, de aciea la Viişoare şi la
Măgura Învârtită de lângă Calea Cuşmirului.
Însă noi mărturisim cu ale noastre suflete, megiiaşii carei sântem pre nume
scrişi, care de unde sântem: Nicula şi cu Costea din Ştiubée şi din Izvoară: Stanciul
şi Drăghici şi din Mustişte, Purdea şi Manole şi din Cuşmir, popa Ion şi Sava
pârcălab şi Ion şi Sava; şi au fost şi Ionaşco păharnic ot VardeniŃă. Şi unii din noi
am fost şi atuncia când au mutat hotarul; şi am mărturisit şi atuncia, ca şi acum,
înaintea mări<i>i tale.
Ci n-au vrut să asculte, ci ne-au legat şi ni-au bătut şi au luat cum le-au fost
voia lor. Iar noi n-am mutat piiatra fără omul mări<i>i tale, că portariul n-au venit,
ci noi n-am vrut să facem într-alt chip, fără omul măriei tale, noi robii măriei tale.
Aceasta facem ştire măriei tale şi domnul Dumnezeu să adaogă anii mări<i>i
tale.
Leat 7164.
Ion. Eu, Nicula. Costea. Ionaşco. Stanciul. Drăghici. Purdea. Nicola.
Manole. Popa Ion. Sava. Sava.

DANIC, M-rea Cozia, XLIX/13

Copie adeverită.
Alte copii, ibid.: mss. 209, f. 315–315v; 215, f. 347v–348.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 1085.

________________
1
x¨nïæ.

204 <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164)

Adecă eu, Stoica, dat-am zapisul mieu la mâna Gherghinei ot Vaideel, ca să

fie de mare credinŃă, precum să se ştie că i-am vândut partea mea de moşie din Apa
Sărată până în Portişor, pă cale, până în stâna lui Pătru, drept ughi 6.
Şi când s-au făcut acest zapis, fost-au mulŃi oameni buni, anume: [...]1u [...]1
Dobromir ot Muşcel [...]1u Paraschiva ot Muşcel. Martor [...]1u Stănilă i Stanciul2
sin Dobromir.
Leat 7164.

DANIC, Ms. 130, f. 342, nr. 3.

Copie rom.
Altă copie, ibid., Mitrop. ł. Rom., LXIX/1c.

206
 Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 1 082.
________________
1
Loc în text.
2
Tançül.

205 <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164),

în zilele lui Constandin voievod

Scris-am în zilele lu Costandin voievod, vă leat 7164.

Pis az, ierei Irimiia.
† Şi iar am cumpărat eu, Toma cu frate-mie, Barbul, den partea bădelească,
de la feciorul lu Năstase, anume: de la Porumbu, 6 pământuri în câmpu, arătoare,
derept ughi 4, costande 2.
Şi mărturie au fost: Radu ciobotar, Arion, Stoica, Begul, Radul Ciolo,
Stanciul, Mihail Bălescul, Manea Chilibi, Drăgan, Neagul Gherghescul.
Alta, au dat Porumbu Barbului, cându s-au însurat, 1 rozor la Curmătura, la
Brézoaie.

DANIC, Ep. Buzău, XLVIII/32.

Orig. rom., hârtie (20,5 × 19), scris pe acelaşi suport cu un doc. din 8 sept. 1641 (7150).
Copie, ibid., ms. 172, f. 19–19v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 1 081.

206 <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164)

† Adecă eu, Voico postelnic, împreună cu jupâneasa mea, Stana ot Râmnec,

scris-am şi mărăturesim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credenŃă la
mâna dumnelui Badei vătaf za aprozi, cum să se ştie că i-am vândut totă partea
noastră de ocină den Huriia şi cu partea ce am cumpărat de la vătahul Drăghici, de
peste tot hotarul, cât să va alége, den câmp şi de apă şi de pădure şi de peste tot
hotariul şi cu rumâni, anume: Vârjoghie şi cu feciorii lui şi cu nepoŃii şi câŃi să vor
mai afla c-au fost în partea noastră, toŃi să fie dumnelui, rumâni stătători în veci şi
neclătiŃi1.
Şi i-am vândut cu întrebarea tuturor rudenilor noastre, pre bane gata ughi 100.
Şi la această tocmeală2 a noastră fost-au mulŃi boiare mare de-i devanului,
care-şi vor pune mai jos iscăliturile şi peceŃile.

207
 Şi păntru mai adeverită credenŃă, am scris eu cu mâna mea.
Pis measeŃa dni [...]3 leat 7164.
Voico postelnic
† Preda pitar Rudeanul
Radul pitar
Papa ceauş snă Drăghici vistier
Pătraşco
Badea capitan
Preda spătar sân Barbul clucer
† Az [Radul Filişanu]l, mărturie3
† Alt Barbul Filişanu, mărtu[urie]3
† Drăgoi căp[itan, mărturie]3.

DANIC, Mitrop. ł. Rom., CXLVII/10.

Orig. rom., hârtie (31,2 × 21,8), cu un sigiliu inelar în fum pus în dreptul semnăturii lui Voico.
Începutul doc. şi pe fila a doua, rupt în partea de jos.
Copii, ibid.: Mitrop. ł. Rom., CXLVII/26, f. 6 (nr. 8); ms. 136, f. 229–229v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 1 080.

________________
1
nßklßticie.
2
tokmßhlß.
3
Loc rupt în orig., completat după copia Mitrop. ł. Rom., CXLVII/26, f. 6 (nr. 8). Toate semnăturile
sunt autografe.

207 <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164)

Zapis de vânzare al lu unchiaş Balotă lu vornicu Gherghe Băleanu pentru 80

stânjeni de ocină din Băleni.

DANIC, A. N., CCCVI/1 (nr. 6).

Rez. rom. cu titlul: „Zapisele Bălenilor”.

Rez., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 1 089.

208 <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164)

Zapisu lui Dumitraşcu logofătul cu care vinde lui Pană Filipescul vel spatar
moşia sa, Maia, din Ilfov.

208
 B.A.R., Doc. ist., DCCXI/40 (nr. 1).
Rez. rom.

Rez., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 1 090.

209 <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164)

Zapis iar al Manii de la mâna lui Fâstacu la mâna Neagului snă Barbul cu
care i-au vândut Neagului 2 pământuri, 1 în imaş, 1 în capul viilor ot Dumbravă;
2 pământuri în Jădeni, 1 pă lângă Fâstacu iar acolo altul dă cu capul în
Curmezişuri, de la FrăŃilă; 1 pământ de la Neagul Giurii iar pă lângă Fâstacu, în
capu viilor; 1 pământ de la baba Malea, care şi ea l-au avut de cumpărătoare de la
Neagul Giura. Acest Neagul tot cel mai de sus easte. Leat 7164.
DANIC, M-rea Rm. Sărat, II/128 (nr. 2).
Rez. rom.

Rez., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 1 086.

210 <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164)

Οἵδιος Γαιώκας ἀγόρασε ἀπò τòν Κάλοδα ἡòν τοῦ οὐνκίας Νὰν ἀπò
Μαϊκανέστι φούνιαις 4: ὁποῦ φέρουν σ<τίντζενας> 80.

La fel, Ghioca a cumpărat de la Calotă, fiul uncheşului Nan din Măicăneşti, 4

funii, care fac 80 de stânjeni.
DANIC, Col. Doc. Munteneşti, XXV/87a (nr. 12).
Rez. grec.

Rez. rom., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 1 087.

211 <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164)

Οἵδιος ἀπò τòν Λάζαρ καὶ ἄλλους εἰς τò Μαϊκανέστι <στίντζενας>1 40.

La fel2, <a cumpărat Ghioca căpitanul> de la Lazăr şi alŃii din Măicăneşti,

stânjeni 40.

209
 DANIC, Col. Doc. Munteneşti, XXV/87a (7).
Rez. grec.

Rez. rom., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 1 088.

________________
1
Cuvânt preluat din rez. anterioare, unde apare sub forma στίντζ (ενας).
2
Se subînŃelege din rez. anterioare: „a cumpărat Ghioca căpitanul”.

212 <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164)

Un zapis ot leat 7164 în care arată că-i dă Vladul i Stan brat ego i Nan, la
mâna lui Şerbu în drept bani 3 100 pentru o funie de moşie ce-i vinde din hotarul
Iacoveanca, din câmp, din pădure, din apă, din selişte şi du peste tot hotarul.
DANIC, Col. Hotărnicii, j. DâmboviŃa, nr. 37, f. 3.
Rez. rom.

Rez., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 1 091.

213 <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164)

Hrisovul răposatului Constantin Şerban voievod pintru care a întărit ca să fie

sfintei mănăstiri <Căluiu>1moşia Cornetul în sudstvo RomanaŃi, din hotarul Pietrii
până în hotarul BracoveŃilor2, care este dată de jupâneasa Caplea băneasa. 7164.
B.A.R., Doc. ist., MCDXXXVI/196 (nr. 37).
Rez. rom.

Rez., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 1 075.

________________
1
După titlul perilipsisului.
2
Probabil: DranoveŃilor.

214 <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164)

Apoi făcând cercetare, s-au dovedit hotarul acestor moşii <PerieŃi, j. Rm. Sărat>,
atât celor de sus, cât şi celor de jos şi după copia de hrisovu răposatului întru
fericire Costandin Şerban voievod cu leat 7164.

210
 DANIC, Col. Hotărnicii, j. Rm. Sărat, ds. 40, f. 15, nr. 12, completat după titlul hotărniciei.
Rez. rom. în „cartea de cercetare” din 15 ianuarie 1783 a moşiei PerieŃi <j. Rm. Sărat>1.

Rez., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 1 076.

215 <Circa 1655> septembrie <1–30>

† Adecă eu, Bratul căpitan, scris-am zapisul mieu [ca să fie de]1 bună
credinŃă la mâna dumnealui, Stepan p[itar, să se]1 ştie că, fiind eu rânduit împreună
cu Stepan pit[ar…]1 să […]1 domnul nostru, Ion Şărban voievod, să strângă
[…ba]nii1 hraciului ot […]1 taleri […]2 apucatu-ne-au să […]1, ca să istovim toŃi
banii haraciului dintr-acest judeŃ […]1 vând bani să dau, luat-au Stepan pitaru
pentru min[e …]1mă, iar […]1 135.
Deci eu m-am legat cu acest za[pis…să]1 aibu a da miare3 neguŃătorilor de aceşti
bani ce [scriu mai sus …]1 . Iar de nu voiu da miare3, să aibu a darea bani de[…]1,
păntru că aşa ne-am4 <fost> graiul şi tocmeala. Iar ne[…]1 cu zapisu mieu […]1măni,
oameni domneşti, să dau ba[nii…]1 cu mare cât […]1, să fie tot de la mine […]1.
Şi [pentru cre]dinŃa1, mi-am pus dégetul în loc de pecéte, ca să [se crează]1.
Pis septemvrie […]1.
Eu, Bratul căpitan ot Zărneşti.
Bunea postelnic, mărturie.
Fiera căpitan Bălotescul, mărturie.

B.A.R., Doc. ist., MCCXXXI/293.

Orig. rom., hârtie (30 × 15), rupt la îndoituri, lipit, lipsă 1/3 din partea dreaptă a primei file.
Datat după domnia lui Constantin Şerban şi prezenŃa ca martor a lui Fiera Bălotescul.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 686.

________________
1
Loc rupt în orig.
2
Loc alb în orig.
3
mieiar.
4
neiam.

216 1655 (7164) septembrie <1–30>

† Adecă eu, Manea vătahul i Dumitru vătah, scris-am zapisul nostru, la mâna
Predei vistier, cum să fie de bună c[re]1dinŃă pentru o Ńigancă, anume Ilina, care
Ńigancă au fost den Ńigănie lu Matei vodă.

211
 Deci pentru Ilina Ńiganca datu-mi-au Preda vistier pre Voica Ńiganca. Şi am
tocmit lucrul cum de-acum înainte să fie stătător.
Şi mărturie, cine-ş va pune pecétea şi iscălitura mai jos.
Ne-am pus degetele în loc de pecéte.
Pis săptemvrie, anul 7164 <1655>.
Eu, Manea vătaf. Eu, Dumitru vătaf.

B.A.R., Doc. ist., DLXXXVIII/10.

Orig. rom., hârtie (21,5 × 16), puŃin rupt la îndoituri şi pătat.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 685.

________________
1
Loc rupt în orig.

217 1655 (7164) septembrie 1

† Adecă eu, Nedelco, cu feciorii mei ot Murgeşti, scris-am zapisul meu, ca să

fie de mare credinŃă la mâna lu Ivanu Podgoriianul sin Radul ot Dătcoiu, cum să se
ştii că i-am vândut partea mea de ocină den Morgeşti, parte mare, dereptu ughi 20,
aspri gata, ca să-i fie în veac, lui şi feciorilor lui şi nepoŃilor şi strănepoŃilor dă
ohabă.
Şi iar să se ştie că am avut cumpărătore1 mai denainte vréme jumătate de
parte de ocină de Murgeşti de la Neagoe, şi iară amu vândut2 ot FinŃeşti, ughi 6,
aspri gata, ca să-i fie moşii în veac.
Şi cându se-au tocmit şi am vândut de a mea bunăvoie3, fost-au oameni buni,
demprejurul locului şi den sus şi den jos, anume: popa Radu şi feciorii pop<ii>
Dilca, Dan şi iar Dilca şi Neagoe sin Radu şi Manul sin łigan şi popa Duşman.
MeaseŃa septemvrie 1 dni, vă leat 7164 <1655>.
Şi pentru credinŃa, pusu-ne-am şi peceŃile.
Eu, Nedelco. Dumitru. Ion.

B.A.R., Doc. ist., CCCLXV/97.

Orig. rom., hârtie (30 × 21), pătat.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 662.

________________
1
k¨mp´ïr´tore.
2
„vândut”, ad interlinear.
3
Ante „bunăvoie”, scris „de”.

212
218 1655 (7164) septembrie 1

† Adecă eu, Nedelco, împreună cu fie-mieu, Dumitru, scris-am zapisul nostru

la mâna lu Ivan ot Podgoreni, cum să se ştie că i-am vândut parte noastră de moşie
den Morgeşti, parte mare, derept taleri 36.
Şi o am vândut de a noastră bunăvoie şi cu ştire tutoror megiiaşilor demprejuru.
Şi această moşie cari e scris mai sus easte păste tot hotarul şi den pădure şi
den apă, ca să-i fie lui moşie, lui şi feciorilor lui şi cine să va trage den el.
Şi cându s-eu făcut acestă tocmelă, fost-au oamini buni aldămăşari, anume:
popa Radul şi feciorii popii, Dilca i Dan i Negoe i Manul sin łiganul.
Şi păntru bună şi adevărată credinŃă, ne-am pus mai jos şi iscăliturile, ca să se
creză.
Eu, Nedelco. [...]1Eu, Dumitru. Eu, popa Radul. Eu, Dilca. Eu, Dan. Eu,
Negoe. Eu, Manul.
Pis measeŃa septemvrie 1 dni, vă leat 7164 <1655>.

B.A.R., Doc. ist., CCCLXV/98

Orig. rom., hârtie (31 × 21,5).

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 663.

________________
1
Loc rupt în orig.

219 1655 (7164) septembrie 1

† Adecă eu, Şerban cu făméia mea, Rada, fata lu Tudor Burdacei ot Belitori,
scriem acesta al nostru zapisu, ca să fie de mare credinŃă la mâna dumnealui jupan
Badii vătah za aprozi, pentru să să ştie că i-am vândut o parte de moşie a
moş<ului> nostru Tudor Burdacei ot Belitori, cât să va alége den câmp, din păduri
şi din apă şi dă peste tot1 hotarul şi din silişte2, partea moş<ului> nostru, dereptu
bani gata aspri 1 200, ca să-i hie dumnealui moşie ohabnică stătătoare3, dumnealui
şi coconilor, câŃi Dumnezeu i va da.
Şi o am vândutu dumnealui de a noastră bunăvoie, fără dă nicio silă, dereptu
acei bani ce scriu mai sus.
Şi când i-am vândut această moşie, fost-au mulŃi boiari şi megiiaşi demprejurul
locului, anume: jupan Sima căpitan i Stanciul logofăt ot Târgovişte şi Necula vătah
ot Suhaia i Pielcea uncheaşul ot tam i Radul scaunul i Iordan ot tam.
Şi pentru credinŃa, mai [j]4os mi-am pus şi dégetile şi iscăliturile, ca să să
crează.

213
 Şi am scris eu, Vasilie logofăt ot Târgovişte.
Pis measeŃa septemvrie 1 dni, vă leat 7164 <1655>.
Eu, Şerban cu făméia mea Rada. Eu, Necula vătah. Eu, Pielcea unchiaşul.
Eu, Radul scaun. Eu, Iordan. Eu, Ion postelnic. Eu, Mihai postelnic. † Eu, Gherghe
sin aga Gherghe ot Drăgăneşti.
Eu, Vasile aprodul5
Şi Neagul aprodul5
Eu, Oprea pârcălab ot Viişoara5
Eu, Stan pârcălab ot tam5
Eu, Mihaiu pârcălab ot tam5

DANIC, M-rea Cozia, XXI/6.

Orig. rom., hârtie (30,5 × 20,6), pătat şi rupt puŃin la îndoituri.
Copii, ibid.: mss. 211, f. 6; 215, f. 252v–253; B.A.R., Doc. ist., CCLVII/21; SJAN Dolj, Col.
de manuscrise, nr. 4, f. 163v–164.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 661; Doc. jud. Teleorman, I, p. 179.
________________
1
to›t.
2
„şi din silişte”, ad interlinear.
3
stßtßto›are.
4
Loc rupt în orig.
5
Semnături autografe.

220 1655 (7164) septembrie 5

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› K›standin Íßrban voevoda i gospodinß. Davat

gospodstvo mi, sïeÓ povelhnïe gospodstva mi, părintelui Theofil, egumen ot sfânta
monastire Arnota şi cu tot soborul sfintei mănăstiri, ca să fie volnic cu această carte
a domniei méle de să aibă a luarea vinărici de la Costeşti, Bărbăteşti, Dobricéni,
Bogdăneşti1, care vinărici easte dat şi miluit de răposatul Matei vodă şi cu hrisov
cu blestemu. Şi dumniia mea încă am lăsat şi am întărit cu hrisovul dumni<i>i méle
la sfânta mănăstiri, să-şi ia vinărici precum i-au miluit răposatul Matei voievoda.
Aşijdérile şi dumneata care eşti vinăricér în judeŃul Vâlcei, [...]2 Vladul
logofăt, încă să cauŃi să aibi a lăsarea să-şi ie părinŃii3 călugări de la Arnota
vinăriciul, precum i-am miluit şi domniea mea şi părpăr4, alt val nimic să nu li faci.
Şi voao, satelor carii scrieŃi mai sus, să aveŃi a vă darea tot vinăriciul la sfânta
mănăstire Arnota şi să-l duceŃi voi, să-l suiŃi la sfânta mănăstire, cum vă easte
obicéiul şi cum l-aŃi suit şi până acum. Să nu faceŃi într-alt chip, că apoi, voi ştiŃi şi
capetile voastre! I ispravnik, sam reçe gospodstva mi.
Pis septemvrie eÕ d´ni, lht #zr‹Ùd <1655>.

214
 † î› Konstandin v›ev›dß, milostïeü Boıïeü gospodin´.
î› K›standin v›ev›dß <m.p.>

DANIC, M-rea Arnota, XVIII/12.

Orig. rom., hârtie (30,7 × 21), puŃin pătat la îndoituri, sigiliu inelar, în chinovar, cu începutul
doc. pe fila a doua.
Copii, ibid.: ms. 185, f. 49v; B.A.R., Doc. ist., CMXIV/5.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 665.

________________
1
„Bogdăneşti”, ad interlinear, alia manu şi altă cerneală.
2
Loc alb în orig.
3
pßrincïe.
4
„şi părpăr”, ad interlinear, alia manu şi altă cerneală.

221 1655 (7164) septembrie 8

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› Kostandin Íßrban voevoda i gospodinß.Scriem

domnia mea voao, dijmarilor carii sânteŃi în judeŃul Sac, dau v<ouă> în ştire
domniia mea, că aicea, naintea domni<i>i méle, spus-au părintele egumenul
Nechifor de la sfânta mănăstire ot Glăvăciog pentru viile care sânt pre jumătatea de
moşiie a mănastirii de la Cernăşti, să aveŃi a-l lăsarea vinericiul domnescu să-l ia,
să fie la mănăstire la Glăvăciog pentru că m-am milostivit domnia mea de am lăsat
acel vinerici tot cât va fi de pre acea moşie, să fie la sfânta mănăstire precum au
fost în toŃi timpii şi la alŃi domni.
Aşijderea şi voi, tuturor slujitorilor […]1 carii veŃi fi având vii pre acea moşie
a sfintei mănastiri, încă să cautaŃi de vréme ce veŃi vedea cartea domni<i>i méle,
iar voi toŃi să aveŃi a darea vinăriciu la sfânta mănăstire, cum aŃi dat şi până acuma.
Să nu carea cumva să faceŃi într-alt chip, că apoi voi veŃi <şti> şi capetele voastre!
Aceasta scriu domniia mea. I ispravnik, saam reçe gospodstva mi.
Pis septembrie iÕ d´ni, v´ lht #zr‹Ùd <1655>.
† î› Kostandin v›ev›dß, milostieü Boıïeü gospodin´.
î› Kostandin v›ev›dß <m.p.>

DANIC, M-rea Glavacioc, XXXIV/35.

Orig. rom., hârtie (24 × 20), cu un sigiliu inelar în chinovar.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 666.

________________
1
Loc alb în orig.

215
222 1655 (7164) septembrie 10

† Adecă eu, Dumitraşco căpitan ci am fost la GherghiŃa, scriu şi mărturisescu

cu acest al mieu zapis, ca sa fie de mare credinŃă la mâna dumnealui jupânului
Pano1 vel spătar, cum să să ştie că am avut eu un munte ce să chiamă Floréiu, între
munŃii dumnealor, pre Prahova2.
Deci eu, pentru păsul şi lipsa ce am avut, făcutu-l-am acest munte vânzător.
Şi fiind dumnealui mai volnecu a-l cumpăra că easte între munŃii dumnealor,
tocmitu-ma-ş dă i l-am vândut dumnealui derept bani, gata aspri 14, de a mea
bunăvoie, fără de nicio silă.
Şi am luat aceşti bani toŃi gata deplin întru mâinile méle, ca să-i poată fi
dumnealui moşie stătătoare şi ohabnică în véci.
Şi când l-am vândut dumnealui şi am făcut acest zapis, fost-au mulŃi boieri
marturie, cari-şi vor pune mai jos peceŃile şi iscalele.
Şi pentru mai adevărată credinŃă, pusu-mi-am şi eu mai jos pecetea şi
iscălitura ca să să crează.
Pis Necula logofăt Boldiciu.
MeaseŃa septemvrie 10 dni, vă leat 7164 <1655>.
† Eu, Dumitraşco căpitan
† Gheorghe Băleanul vel dvornic
Stroe logofăt
Radul vel comis
Bunea biv vel vestiar
Radul vel stolnic Fărcăşanul
Vasilie vel armaş
† Stanciul, mărturie
† Pârvul vel vistier
Stanciul Zetri<nul>, martor
† Danciul Pârâianul vel postelnic
Vladul logofăt
Neagoe capitan3.

B.N., C.S., Col. de documente, LXXVIII/5.

Orig. rom., hârtie (30,5 × 21,5), cu un sigiliu inelar în tuş pus în dreptul semnăturii lui
Dumitraşco căpitan.
________________
1
Paano.
2
Praaova.
3
Lectură probabilă. Toate semnăturile sunt autografe.

216
223 1655 (7164) septembrie 18

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› K›standin Íerban voevodï i gospodinß. Davat

gospodstvo mi sïÓ povelhnïi gospodstva mi sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri ce
să cheamă BistriŃa, unde easte hramul Uspeniia BogorodiŃă şi părintelui
egumenului Mihail, ca să le fie lor satul Costeştii ot sudstvo Vâlcea, carele easte
slobozie sfintei mănăstiri, în pace pentru rândul birului şi pentru dijma de stup şi de
râmători şi pentru toate dăjdile şi mâncăturile câte sânt preste an în Ńara domni<i>i
méle, dă nimica val, bântuială să n-aibă, pentru că acest sat, Costeştii, sloboziia
sfintei mănăstiri, fost-au tot iertat încă mai denainte vréme, dă toŃi domnii şi cu
hrisoave bătrâne ale tuturor domnilor, precum le-am văzut şi domnia mea.
Şi după ce m-au dăruit domnul Dumnezeu pre domnia mea cu domnia aicea
în Ńară, la scaunul răposatului părintelui domni<i>i méle, lui Şărban voievod,
domnia mea încă m-am milostivit dă le-am făcut şi le-am înnoit aceale hrisoave şi
milă dă domni. Şi cu <h>risovul domni<i>i méle cu mare blăstem pre tocmeala
cum scrie mai sus, ca să fie numai de ajutorul a tot lucrul sfintei mănăstiri.
Iar când au fost acum, fostu-s-au sculat dijmarii [...]1 de au mersu şi au fost
călcat toate <h>risoavele şi <h>risovul domni<i>i méle, carele le-a fost făcut de
milă să le ia dijmă. Într-aceea, părintele egumenul Mihail văzând aşa, s-au sculat de
au venit cu toate hrisoavele la divan, naintea domni<i>i méle, de s-au pârât de faŃă
cu dijmarii.
Într-aceea, domnia mea iar am socotit şi m-am milostivit dă le-am mai făcut
această carte a domni<i>i méle dă milă, ca să aibă ei foarte bună pace dă <a>icea
înainte dă cătră toŃi dijmarii care-i vor mai fi umblători într-acel judeŃ, de cătră
niménile mai mult val sau bântuială să n-aibă, ci să fie această slobozie numai de
ajutorul sfintei mănăstiri. Iar carei dentru dijmari sau dintr-alte slugi ale domni<i>i
méle să va mai ispiti a le mai facerea vreo bântuială, mare certare şi rea urgiie va
petréce de cătră domnia mea. I ne ot kogoÈdo nepokolhbimo, porizmo
gospodstva mi.
Pis septemvrie iïÑ d´ni, vß lht #zr‹Ùd <1655>.
† î› Kostandin v›ev›dß, milostïÓ BoÈïÓ gospodin´.
î› Kostandin v›ev›dß <m.p.>

DANIC, M-rea BistriŃa, LXI/9.

Orig. rom., hârtie (30,5 × 21,5), cu un sigiliu inelar în chinovar
Copii, ibid.: mss. 192, f. 151r–v; 713, f. 653–654.

Rez., Aricescu, Indice, II, p. 93, nr. 2 179.

________________
1
Loc alb în orig.

217
224 1655 (7164) septembrie 18

† Milostïü Boıïeü, î› Kostandin Íßrban voevodß i gospodin´. Davat

gospodstvo mi sïe povelhnïe gospodstva mi sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri ce să
chiamă Coziia, unde easte hramul Sfânta TroiŃă şi părintelui egumenului Ioan, ca să
le fie lor satul Călimăneştii ot sudstvo Vâlcea, carele easte sloboziia sfintii
mănăstiri, în pace pentru rândul birului şi pentru dijma dă stupi şi dă râmători şi
pentru alte dăjdi, pentru toate câte sânt peste an în Ńara domni<i>i méle, dă nimica
val sau bântuială să n-aibă, pentru că acest sat, Călimăneştii, sloboziia sfintei
mănăstiri, fost-au tot iertat, încă mai denainte vréme, de toŃi domnii şi cu <h>risoave
bătrâne ale tuturor domnilor, precum le-am văzut şi domnia mea.
Şi după ce m-au dăruit Domnul Dumnezeu pre domnia mea cu domnia aicea,
în łara Rumânească, la scaunul răposatului părintelui domni<i>i méle, lu Şărban
voivod, domnia mea încă m-am milostivit dă le-am făcut şi le-am înnoit acéle
hrisoave şi mili de domni şi cu <h>risovul domni<i>i méle cu mare blestem, pre
tocmeala cum scrie mai sus, ca să fie numai dă ajutorul a tot lucrul sfintei mănăstiri,
şi mai vârtos pentru calea cea rea dă la mal, la carea taie ei piatra cu ciocanul.
Iar când au fost acum, fostu-s-au sculat dijmarii de au mersu şi au călcat toate
<h>risoavele şi <h>risovul domni<i>i méle ce le-am făcut de milă, să le ia dijmă.
Într-aceea, părintele Ioan egumenul, văzând aşa, s-au sculat de au venit cu
toate hrisoavele la divan, naintea domni<i>i méle de s-au pârât de faŃă cu dijmarii.
Într-aceea, domni<i>ia mea iar am socotit şi m-am milostivit de le-am mai
făcut această carte a domni<i>i méle de milă, ca să aibă ei foarte bună pace de
cătră toŃi dijmarii carii vor mai fi umblători, dă <a>icea înainte într-acel judeŃ, de
cătră niménele m[ai]1 mult val sau bântuială să n-aibă, ci să fie [a]1ceastă slobozie
numai dă ajutorul sfintii mănăstiri. Iar carii dentru dijmari sau dintr-alte slugi ale
domni<i>i méle a le mai facerea vreo învăluială, mare certare vor petréce de cătră
domnia mea şi plată cu rea urgie vor avea. I ne ›t kogoÈd¨ nepokolhbimo,
porizmo gospodstva mi. Inako da nhst, po reçe gospodstva mi. I ispravnik, sam
reçe gospodstva mi.
Pis septemvrie iïÑ d´ni, vß lht #zr‹Ùd <1655>.
† î› K›standin voev›da, milostïÓ BoÈïÓ gospodin´.
î› K›standin v›ev›dß <m.p.>

DANIC, M-rea Cozia, XLVI/7.

Orig. rom., hârtie, difolio (30 × 20,5), rupt puŃin la îndoituri, cu un sigiliu mic, în chinovar
Copii, ibid.: mss. 209, f. 42v–43; 712, f. 438r–v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 668; rez., Aricescu, Indice, II, p. 110, nr. 2 269.
________________
1
Loc rupt în orig.

218
225 1655 (7164) septembrie 19

† MilostïeÓ BoıïeÓ, îo K›standin Íerban voevodß i gospodinß. Davat

gospodstvo mi sïeü povelhnïe gospodstva mi satului Săoşul, carele easte al sfintei
şi dumnezeieştii mănistiri BistriŃăi, ca să fie acest sat, Săoşul, în bună pace pentru
rândul trasulu<i> şi lucrului de cătră ocnele céle mari şi de cătră toŃi ocnarii, mai
mult val sau bântuială să nu mai aibă dă nimic.
Pentru că sângur domnia mea m-am milostivit şi i-am iertat, precum au fost
iertaŃi şi de răposatul Matei vodă. Numai să aibă a-ş plătirea ei birul Ńărănescu şi să
lucréză şi să posluşască sfintei mănăstiri care scrie mai sus, pentru toate lucrurile
de ce le va da egumenul învăŃătură.
Aşijderea şi voao, tuturor ocnarilor, încă să căutaŃi, de vréme ce veŃi vedea
această carte a domni<i>i méle, iar voi foarte să vă feriŃi de acest sat, Săoaşul,
care-i mai sus, şi foarte în bună pace să-l lăsaŃi pentru rândul lucrului de la ocne.
Nimic să nu mai băntuiŃi, că apoi mare certare şi scârbă veŃi petréce de cătră
domnia mea. Inako da nhst. I ispravnik, sam reçe gospodstva mi.
Pis septemvrie ƒïÑ dßni, vß lht #zr‹Ùd <1655>.
† î› K›standin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ gospodin´.
î› K›standin v›ev›dß <m.p.>

DANIC, M-rea BistriŃa, LXVI/510.

Orig. rom., hârtie (28 × 21), puŃin pătat, cu un sigiliu mijlociu, timbrat, cu ceară între file.
Copii, ibid.: mss.192, f. 266v–267; 713, f. 797r–v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 671.

226 1655 (7164) septembrie 20

† Adecă eu, Papa păharnic sin Buzincăi vel comis, scris-am acesta al mieu
zapis, ca să fie de mare credinŃă la mâna lui Tudoran iuzbaşa, cum să se ştie că i-
am vândut dumnealui stânjini de moşie den Ceptori, 11 […]1 şi mi-au dat
dumnealui un cal vânăt rotat, drept ughi 34 pol2, pentru acea moşie.
Şi o am vândut eu de a me bunăvoie şi fără nicio silă.
Şi la această tocmeală, mulŃi boiari şi megiiaşi mărturie, anume: Leca iuzbaşa
i Păcală Fântânenul3 i Râca i Vladu sin Păcală i Ian al Rustii i Lupul sin Cazacul.
Şi pentru credinŃa, pusu-ne-am peceŃele şi iscăliturile.
Pis septembrie 20 dni, vă leat 7164 <1655>.
Papa păharnic sin Buzincăi vel comis

219
 Az, Bădica, martor.
† Păcală Fântânen<ul>
† I Râca
† I Vladu sin Păcală
† Ianiu al Rustei
† I Lupul sin Cazacul
Eu, Oprea iuzbaşa, marturie4.

DANIC, M-rea Cotroceni, XXXVII/23.

Orig. rom., hârtie (26,5 × 20), cu un sigiliu inelar, în tuş pus în dreptul semnăturii lui Papa şi
patru amprente digitale puse în dreptul semnăturilor lui Păcală, Râca, Vlad şi Lupul.
Copie, ibid., ms. 206, f. 536v–537.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 674.

________________
1
Loc pătat în orig.
2
Şters „pol” şi corectat cu altă cerneală.
3
Fßnñßnene.
4
Semnături autografe.

227 1655 (7164) septembrie 20

† Zde bolhrii hotarnici ai sfintei Episcupii ot Buzău şi ai ColŃei vel pitar şi

ai satului Vălénii, po ime: ot Văléni, Stoica al lu Tatomir1 i Gradea i Bârcă i ot
Năiani, Şteful i Godean i ot Turbureşti, Avram i ot FinŃeşti, Dobrotă logofăt i ot
Văléni, Şerban iuzbaşa i ot Vispeşti, Stan snă popei Dragotă i ot Bădéni, Stoica
Hârsul i ot Vispeşti, Dobrişan i ot FinŃeşti, NegoiŃă snă popei Stoicăi, ca să caute şi
să hotărască toată moşiia a lu Ivăniş vornic, însă jumătate de sat, ce easte partea
sfintei <e>piscupii şi a ColŃei vel pitar, de cătră satul Vălénii, din cap până în cap,
şi să pue pietre şi sémne, cum easte obicéiul moşiilor, însă mai adevărat cum vor
afla cu ale lor suflete, aceşti 12 boiari, ce scriu mai sus. Şi zioa la Sveti Dimitrie.
Ispravnic, Manole vtori portar.
Pis measeŃa septembrie 20 dni, leat 7164 <1655>.
† î› K›standin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ gospodin´.

DANIC, Ep. Argeş XLVII/14, XLIX/9.

Orig. rom., duble, hârtie (21 × 16,5; 19,7 × 14,3), cu un sigiliu mijlociu, în chinovar.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 672; rez., Aricescu, Indice, I, p. 74, nr. 987, 992.
________________
1
„Muşa”, barat şi scris „Stoica al lu Tatomir”, ad interlinear.

220
228 1655 (7164) septembrie 20

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› K›standin Íerban voevodï i gospodinß. PiÎem

gospodstvo mi, voao, satul Vălénii ot sudstvo Sac. Cătră aceasta vă dau în ştire
domnia mea, pentru că aici, naintea domni<i>i méle, venit-au părintele episcupul
Serafim ot Buzău de s-au jăluit şi au spus domnie<i> méle cum v-aŃ sculat de l-aŃ
oprit estimp de la neşte vii carele sântu în partea de moşie a sfintei <e>piscupii, de
nu şi le-au putut lucra de răul vostru.
De care lucru, iată că ş-au luat sfinŃia lui, dinaintea domnie<i> méle, 12 boiari
hotarnici, pre răvaşă domneşti, să-ş hotărască şi să-şi aleagă moşiia de cătră voi. Ci
să căutaŃi, în vréme ci veŃ vedea această carte a domnie<i> méle, iar voi să aveŃi a
lăsarea pre părintele <e>piscupul să-ş culeagă viile şi să pună vinul tot la un loc, să
stea bine.
Deci, după ce va umbla cu cei 12 boiari de va hotărî moşiia <e>piscupiei,
atuncea de să va cădea părintelui să Ńie vinul, el va Ńinea. Iar de să va cădea voao,
voi iar îl1 veŃ lua.
De aceasta vă scriu şi vă fac ştire domnia mea şi într-alt chip să nu faceŃi. I
ispravnik, sam reçe gospodstva mi.
Pis septemvrie kÕ d´ni, lht #zr‹Ùd <1655>.
† î› Konstandin v›ev›dß, milostïeü Boıïeü gospodin´.
î› K›standin v›ev›dß <m.p.>

DANIC, Ep. Argeş, XLIX/8.

Orig. rom., hârtie (29,2 × 20), cu un sigiliu inelar. în chinovar.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 673; rez., Aricescu, Indice, I, p. 74, nr. 991.
________________
1
lß.

229 1655 (7164) septembrie 21

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› K›standin Íßrban voevodß i gospodinß. Davat

gospodstvo mi sïÓ povelhnïeü gospodstva mi svhti i boÈestvnhi Episk¨pïei
igdeıe est xram Áspenïe Bogorodice1, părintelui episcupului chir Sărafim al
Buzăvschi, ca să aibă bună pace de cătră Andrei şi de cătră frate-său, Nicolae
dărăbanŃii ot varoÎ gospodstvo mi ot Trßgoviwi2, pentru că au avut pâră
părintile pentru o Ńigancă, anume Calea, zicând Andrei cum au fostu neclătită a lor
de moşie, încă când au fostu părintele Luca episcup la Buzău.

221
 Deci părintele episcupul aşa s-au plânsu, cum nu ştie el de atuncea şi sânt de
atuncea 6 episcupi până acum.
Deci dumniia mea, am trimis dumniia mea carte cu legătură la părintele popa
Mihai ot Buzău, şi cartea iar cu ligători a părintilui vlădicăi iar cu legătură cum va
şti el3, aşa să mărturisască.
Într-acéea, părintile popa Mihai n-au putut veni, că au fost bolnav, ci au scris
zapisul lui, la domniia mea cu atâtea mărturie scris în zapis, şi căpitanul Popescul
au mărturisit de faŃă şi popa Mihai, ficiorul popii lu Mihai celui bătrân, cum easte
acea Ńigancă a sfintii mănăstiri Buzău, ci au îmblat Andrei şi frati-său fără de lucru,
şi au rămas Andrei de lége şi de judecată dinainte domni<i>i méle din divan.
Dirept acéea, am dat domniia mea sfintii şi boı´st´vnhi4 Episcupii Buzău şi
părintelui Serafim arhiepiscup, ca să-i fie lui Ńigancă de moşie stătătoare în veci, ca
să o5 Ńie cum o au Ńinut şi mai denainte vréme. I ne ›t kogoıdo nepokolhbimo po
rizmo gospodstva mi. I ispravnik, sam reçe gospodstva mi.
Pis septemvrie kaÑ d´ni, lht #zr‹Ùd <1655>.
î› K›standin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ gospodin´.
î› K›standin v›ev›dß <m.p.>

B.A.R., Doc. ist., CXXIV/173.

Orig. rom., hârtie (29 × 21), cu un sigiliu inelar în chinovar.
Copie, DANIC, ms. 173, f. 606r–v.

EDIłII: Potra, Tezaurul, p. 297–298; Răzeşu, Iarăşi despre mitrop. Ignatie, p. 1088–1099;
reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 675.
________________
1
„Din mila lui Dumnezeu, Io Constantin Şerban voievod. Dă domnia mea sfintei şi dumnezeieştii
Episcopii unde este hramul Adormirea Născătoarei de Dumnezeu”.
2
„din oraşul domniei mele din Târgovişte”.
3
il.
4
„dumnezeieştii”.
5
¨.

230 1655 (7164) septembrie 21

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› Kostandin Íßrban [voevoda i gospodinß. Davat

gospodstvo mi]1, sfintii şi dumnezeieştii mănăstiri ce să cheamă Potocul, unde este
hramul Preobrajeniia [Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos
şi părintelui]1 egumenului Gavriilă şi tuturor călugărilor, câŃi vor lăcui într-această
sfântă mănăstire, ca să fie sfintii mănăstirii moşie în satul Vâlsăneşti, sudstvo

222
RomanaŃi, însă partea Udrii, toată câtă să va alege, după tot hotarul, din câmp, din
pădure şi din apă, cu viile din sus şi din jos.
Pentru că această moşiie ce scrie mai sus […]1 din Vălsăneşti.
Şi au fost dator lui Tatomir postelnic şi frăŃine-său lui Vasile aspri 1 300 şi
lui <Vlad din Dobrun>2 aspri 200 şi lui Drăghici aspri 700 şi lui Crăciun aspri 150.
Deci lui Udrii i s-au întâmplat moarte de au murit.
Deci Tatomir postelnic cu frate-său Vasile şi cu Vlad din Dobron şi Drăghici
şi Crăciun alt n-au avut ce lua pentru datoria lor, ce au vândut această moşiie cu
viia din jos din Vâlsăneşti Spahiului biv vel ban pentru aceşti bani ce scriu mai sus,
ce le-au fost dat […]1 cu zapis de la mâna lor, la mâna Spahiului banul şi cu
mărturii scrişi în zapis, anume: Stoian vornic şi nepotă-său Stoican, ispravnic
caselor domneşti de la Brâncoveni, când au fost leatul 7159, iar viia de sus au fost
vândut Udrea încă de mai nainte vreme Spahiului banu de a lui bunăvoie fără de
nicio silă drept bani gata […]1 cu zapis de la mâna lui şi cu mărturii scrişi în zapis,
anume : popa Opriş ot Pârşcoveni […]1 ot Rusăneşti i Tatomir i Nistor ot
Vâlsăneşti, Albul ot […]1 încă de când au fost leat 7155.
Şi tot le-au Ńinut Spahiul banu până la moartea lui. Iar când au fost la moartea
lui şi pentru pomană, de au închinat şi au lăsat această moşiie la sfânta mănăstire
Potocul, ca să fie lui de pomenit, iar sfintii mănăstiri de hrană, cu zapis de la mâna
lui, cum am văzut domniia mea zapisul Spahiului banu la mâna părintelui
egumenul Gavriil, făcut cu multe mărturii scrişi în zapis. Şi tot au Ńinut sfânta
mănăstire această moşiie şi viie din Vâlsăneşti până acum cu bună pace.
Iar când au fost acum ea, Mariia, fata Udrii şi cu ginere-său, Tatomir, ei s-au
sculat şi au venit înaintea domni<i>i mele de faŃă cu părintele egumen Gavriil. Şi
aşa [pârâia]1 Tatomir, cum că nu au fost partea Udrii […]1 aceşti bani […]1 cu Tatomir
postelnic şi frăŃină-său […]1 şi lui Vlad şi lui Drăghici […]1 Iar părintele egumenul
Gavriilă au scos în divan înaintea mea […]1 zapisul lui Tatomir postelnic şi al
frăŃine-său Vasile şi al lui Vlad şi al lui Drăghici şi a lui Crăciun, scriind zapisul
cum că au fost dator Udrea, tatăl Marii […]1 şi au fost dat acestă moşiie pentru
datoriia tătine-său. Şi au scos şi zapisul banului Spahiu ce l-au făcut la moartea lui
la mâna egumenului părintelui Gavriilă şi le-am citit domniia mea în divan.
Într-acest chip, domniia mea au căutat şi am judecat pă dreptate şi pre lege,
împreună cu toŃi cinstiŃii dregători domni<i>i méle […]1 şi […]1 domniia mea cum
că au fost Udrea, tatăl Mari<i>i dator acei bani ce scriu mai sus. Şi ş-au vândut
pentru datoriia […]1 drept aceea am dat domnia mea, egumenului părintele Gavriilă
să-şi Ńie această moşiie şi vie din Vâlsăneşti […]1 pentru că să puseră de faŃă. Ş-au
rămas Mariia şi ginere-său, Tatomir, de lege şi de judecată dinaintea domni<i>i
méle din divan şi de nimenea neclintit peste zisa domni<i>i méle.
SeÈe ¨bo svedhtelïe postavlhem gospodstvo mi: […]1 Ȩpan Gerge vel
vornik, Ȩpan Stroe vel l›g›fet, Ȩpan Pßrv¨l vel vistïer, Ȩpan […]1,
Ȩpan Barb¨l vel kl¨çer […]1, Ȩpan Stroe vel l›g›fßt.
Pisax Manta […]1 septemvrie ka^, #zr‹Ùd2 <1655>.

223
 † î› K›standin v›ev›da, milostïeÓ BoÈïeÓ gospodinß.
î› K›standin v›ev›dß <m.p.>

B.A.R., Doc. ist., DCXXIV/10.

Copie rom, cu multe spaŃii albe marcate cu puncte.
Rez. inserat în hotarnica din 1842, A. N., MMDCCXCII/28 (nr. 1), f. 1.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 676.

________________
1
Loc alb în orig.
2
„Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Gheorghe mare vornic, jupan Stroe mare
logofăt, Pârvul vel vistier, jupan […]1 jupan Barbul mare clucer […]1 jupan Stroe mare logofăt.
A scris Manta […]1septembrie 21, 7164”.

231 1655 (7164) septembrie 22

† Jupan Gheorghe vel vornic, scris-am cartea noastră, la mâna lu Costandin

căpitanul şi a Lecăi căpitanul, cum să să ştie că i-au fostu datu măriia sa vodă pre
seama noastră, ca să căutăm şi să-i judecăm pentru satul Rădăcineştii, pre a cui
seamă să va cădea să să Ńie acestu satu Rădăcineştii.
Deci, noi aşa am aflat, cum că au fostu întâi cumpărat Leca căpitanul de la
frate-su, Udrie Rădăcinescul, mai nainte, iar cându au fostu mai pre urmă,
cumpărat-au şi Radul armaş de la Udrea, de l-au plătit dă nişte datorii de bani gata
ughi 200 şi i-au dat şi lui bani iar gata, ughi 250.
Şi au mai şi cumpăratu şi nişte rumâni megiiaşi ot tam1 derept bani gata ughi
100 cin ughi 550.
Deci, am dat să întoarne Leca căpitanul aceşti bani ce scrie mai sus şi să Ńie
satul cu rumâni cu tot, pentru că au cumpărat Leca căpitan întâi.
Deci, într-aceea, fost-au dat Leca căpitan lu Costandin căpitan înaintea
pribegie cându au pribegit ughi 100.
Şi au dat şi mâne-sa, jupânăsei Radului armaş cându au fostu Costandin
căpitan pribeg ughi 200.
Şi au jurat Leca căpitan pre aceşti bani cum i-au dat cin ughi 300.
Şi au mai rămas [să]2 mai dea Leca căpitan lu Costandin [... ]2 ughi 280 şi să
Ńie satul cu bună pace.
Şi să aibă a-i dare aceşti bani ce au rămas Leca căpitan lu Costandin căpitan
ce scrie mai sus la Vinerea Mare, la Prhpodobenß3 Paraschiva, fără niciun cuvânt,
pentru ca aşa i-am judecat. Acesta am scris.
Pis septemvrie 22 dni, 7164 <1655>.
Gheorghie vel dvornic4.

224
 DANIC, Col. Ionaşcu Ion, I/82.
Orig. rom., hârtie (31,5 × 22,5), puŃin rupt la îndoituri, sigiliu inear în ceară verde, căzut.
Copie, B.A.R., ms. 5 728, f. 67–67v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 678.

________________
1
taam.
2
Loc rupt în orig.
3
„Preacuvioasa”.
4
Semnătură autografă.

232 1655 (7164) septembrie 22, Târgovişte

† Zde bolhrii hotarnici ai satului Urecheştii, po ime: ot Scăuiani,

Dumitraşco roşul i ot Focşani, Dumitraşco vameşul i ot tam, Codrea păharnic i ot
Râmnic, Neagoe capitan i ot Mihneşti, Sârbul i ot Cândeşti, Bădica i ot Gugeşti,
Dârloagă i ot Urseşti, Gligorie păharnic i ot DălhăuŃi, Andronic i ot tam, Vasilie i
ot Olténi, Ivan i ot Toplicéni, Ionaşco ca să caute şi să hotărască aceşti 12 boiari
carii mai sus [scriu]1 moşia satului Urecheştii de cătră Costandin căpitan, feciorul
Radului armaş şi de cătră Mihul spătar, fecioru Dédiului şi să o împietrească cum
vor afla ei cu sufletele lor. Ispravnic [...]1 portar.
Pis ¨ grad Trßgoviwte, mhseca septemvrie kv^ , vß lht #zr‹Ùd <1655>.
† Zioa la Vinerea Mare.
† î› K›standin v›ev›da, milostïeÓ BoÈïeÓ gospodinß.
î› K›standin v›ev›dß <m.p.>

DANIC, Mitrop. ł. Rom., LXXXVIII/9.

Orig. rom., hârtie (20, 5 × 15), cu un sigiliu mijlociu în chinovar.
Copii, ibid.: mss. 130, f. 13v; 137, f. 371v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 677.

________________
1
Loc alb în orig.

233 1655 (7164) septembrie 24

† Adecă eu, Nedelco şi cu frate-miu Negul, feciorii lu Vâlcan şi ai Vladei,

nepoŃii lu Dragomir ot Belitori, scris-am noi acesta al nostru zapis, ca să fie de

225
mare credinŃă la mâna dumnelui jupan Badea vătaf za aprozi, cum să să ştie că ne-amu
vândut dumnelui rumâni, dereptu bani gata […]1. Şi ne-am vândut dumnilui de
bunăvoie noastră, nesiliŃi de nemile şi ne nevoiŃi de nemile, şi cu ştiri mamii, şi cu
ştiri tuturor rudelor noastre, ca să-i fimu dumnelui rumâni în veci.
Şi cându ne-am vândut, tâmplatu-se-au mulŃi boieri, anume: pan Udrişte
căpitan ot ruşi, IuoviŃă iuzbaşa i Şărbu iuzbaşa i Barbul ceauş ot Voivodesa i Bade
roşu ot Drăgăşani i Lazăr stegar de roşii ot Tătărăşti i Dumitru ot Belitori i Stan
aprod ot Târgovişte i popa Stanciul ot Belitori şi mulŃi oamini buni.
Şi amu scris eu, Radul logofăt Ciunte.
Şi au fost şi muma noastră, Vlada.
Şi pentru credinŃa, puse-ne-am şi degetele.
Pis septemvrie 24 dni, vă leat 7164 <1655>.
Udrişte Berescul2
Vlada. Nedelco. Negul. Popa Stanciul. Şărbu iuzbaşa ot Ruşi. Barbul
ceauş ot Voivodesa. Cerbul. Lazar stegar ot Tătărăşti. Dumitru. Badea ot
Drăgăşani. IoviŃă iuzbaşa ot Ruşi.

DANIC, M-rea Cozia, XLVII/33.

Orig. rom., hârtie (30,3 × 21), cu nouă amprente digitale puse în dreptul semnărurilor lui
Vlada, Nedelco, Negul, Şărbu, Barbul, Cerbul, Dumitru, Badea şi IoviŃă şi un sigiliu inelar pus în
dreptul semnăturii lui Lazar.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 679; Doc. jud. Teleorman, I, p. 179–180.
________________
1
Loc alb în orig.
2
Semnătură autografă.

234 1655 (7164) septembrie 25, Târgovişte

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î› K›standin Íerban voevoda i gospodinß. Davat

gospodstvo mi sïÓ povelhnïÓ gospodstva mi bolhrin gospodstva mi Mihalcea
logofăt ot Măguréni i Dragomir stegar ot Tudoreşti, ginirii lu Nedelco spătar, ca să
fie volnici cu această carte a domni<i>i méle de să-şi Ńie a lor moşie de zéstre den
Tudoreşti de pre Mostişte, şi să aibă pace de acum înainte de cătră Cârstea şi de
cătră Dragne Orbul den Pârceşti, mai mult val să n-aibă.
Pentru că au avut multă pâră şi gâlceavă în câteva divanure pentru această
moşie den Tudoreşti şi în zilele răposatului Matei vodă şi acum, în zilele domnii
méle, purtat-au Mihalcea logofăt i Dragomir stegar în doao rândure câte 6 boiari pre
răvaşe domneşti. Şi tot au rămas Cârstea şi Dragne Orbul de lége, şi tot nu se-au
lăsat, ce se-au mai pârât încă în patru rândure şi tot au rămas ei de lége de la divan. Şi
nişte cărŃi ce au avut mencinoase, încă se-au luoat de la mâna lor, de se-au spart în
divan. Şi tot au eşit cu ruşine den divan.

226
 Derept acéea, le-am făcut domnia mea ceastă carte de rămas la mâna lor, să fie
preste toate cărŃile, cum să nu mai aibă treabă de acum înainte cu Mihalcea logofăt şi
cu Dragomir stegar, ce să-şi poată Ńinea moşia den Tudoreşti cu bună pace şi de zéstre
şi de cumpărătoare. Inako da nhst. I ispravnik sam reçe gospodstva mi.
Pis ¨ Trßgoviwte, mhseca septemvrie ke^, vß lht #zr‹Ùd <1655>.
† î› K›standin v›ev›da, milostïeÓ BoÈïeÓ gospodinß.
î› K›standin v›ev›dß <m.p.>

DANIC, M-rea Plumbuita, IX/5.

Orig. rom., hârtie (31 × 21,1), cu un sigiliu mijlociu, cu timbru fix.
Copie, ibid., ms. 255, f. 76v–77.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 680.

235 1655 (7164) septembrie 27

† Adecă eu, Sava iuzbaşa, împreună cu frate-meu Lupul, nepoŃ<i>i Vâlsenescului,

feciorii lu Dumbravă, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de
mare credinŃă la mâna <lui> jupan Sava Odagiun, cum să se ştie că e-<a>m vândut
noi parte noastră de moşie den partea1 [Orboieşti]2, stânjeni 100, dereptu ughi 20,
bani gata şi den parte Urzănească3, stânjeni 50, dereptu 10 ughi.
Şi am vândut de a noastră bunăvoie, fără nicio silă, cu ştire tuturor
megiiaşilor şi den sus şi den josu, ca să fie dumnelui moşie vecinecă, dumnelui şi
feciorilor dumnelui şi a nepoŃilor ohabnică.
Şi se-au vândut în zilele cinstitului Io Costanden Şărban voievod şi au fostu
vă let 7164.
Şi la acestu zapis fost-au şi mărturii, pre nume: Dumitru biv căpitan, Negre
iuzbaşa, Dumitru iuzbaşa, Stan Smârce<a>nul biv ceauş, Hagi biv căpitan.
Şi acestă tocmelă se-u făcut denainte la4 Andronic biv căpitan. Acesta ştim şi
mărturisim.
Ispisah popa Daicul ot GherghiŃa.
Şi pentru credinŃă, am pus şi peciŃile.
Pis measeŃa septembrie 27 dni, vă leat 7164 <1655>.
† Dumitru biv căpitan
Negre iuzbaşa
Sava iuzbaşa
Lupul
Dumitraşco iuzbaşa
Stan Smârce<a>nulu5.

227
 B.A.R., Doc. ist., CDXXI/117.
Orig. rom., hârtie (29,9 × 20), puŃin pătat, cu şase sigilii inelare în fum puse în linie, deasupra
semnăturilor şi două amprente digitale.
Copie, ibid., DIII/1, f. 1.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 681.

________________
1
parete.
2
Loc alb în orig., completat după nota tergală.
3
Alia manu.
4
al.
5
Semnături autografe.

236 1655 (7164) septembrie 28

Hrisovul lui Io Constandin Şerban voievod prin care confirmă lui Calin
logofătu al Stancului din Davideşti, judeŃul Muşcel, stăpânire peste moşia din
Davideşti, toată partea Vlaicului stolnicelul.
Lez ubo i svediteli postavlia e gospostva mi: jupan Chirca vel ban i jupan
Gherghe vel vornic i jupan Stroe vel logofăt i jupan Pärvul vel vistier i jupan Paană
vel spatar i jupan Raul vel comis i jupan Barbul vel clucer i jupan Radul vel
păharnic i jupan Radul vel stolnic i jupan Danciul vel postelnic. I ispravnic, Udrişte
Nasturel vtori logofăt.
I napisah az, Gherghe v Târgovişte ot Adama donnea accania leatom, pis
septembrie 28 dni, leat 7164.
I napisax az, Gerge v Tr¥goviÎte ot Adama donnh akkania letom.
Pis septembrie kiÃ, lht#zr‹Ùd <1655>.

B.A.R., Doc. ist., DCXXXIX/324.

Rez. rom. modern, greşit citit şi rezumat, cu expresii slave vădit neînŃelese, cu precizarea: „originalul
în posesia d-lui Petre Popescu, student în drept, din comuna Davideşti, jud. Muscel, 1900 ianuarie”.

Rez., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 682.

237 1655 (7164) septembrie 30

† Adecă eu, Andronic căpitan ot GherghiŃa, scris-am acesta al mieu zapis, ca

să fie <de> mare credinŃă la a cui mână va cumpăra această moşie, de la Bărboşi,

228
de la ceastă fămée, anume Mariia, care au avut un bărbat de l-au chiemat Dobrinca
şi au fost călăraş.
Deci ei i-au fost nevoie de bani domneşti, care le easte birul călărăşescu de
ughi 11, ce i-am vândut eu moşiia cui am vrut şi cui i-au dat bani la nevoia ei, ca
să-i fie lui moşie stătătoare şi feciorilor lui.
Pentru că i-o am vândut eu denaintea a tuturor iuzbaşilor şi a tuturor voinicilor.
Şi de nimele alt val să nu aibă, nici de cătră această fămăe, nici de feciorii ei, nici
de o rudenie de-ale ei. Pentru că aşa easte cuvântul domnului, să fiu volnic a
vinderea moşiia călăraşului, să să dea banii domnului, iar cine să va apuca de
această moşie, cu această fămeae să-şi întrébe. Aceast-am scris.
Pis septemvrie 30 dni, vă leat 7164 <1655>.

DANIC, M-rea Căldăruşani, XXXV/16.

Orig. rom., hârtie (20 × 21), rupt puŃin la îndoituri.
Copii, ibid.: ms. 721, f. 664r–v; B.A.R., Doc. ist., CMIV/26, f. 35–36.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 684.

238 1655 (7164) septembrie 30

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î› Kostandin Íerban voevodï i gospodinß vßsoi

Zemli Á¨ggrrovlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïe povelhnïi gospodstva mi sl¨g¨
gospodstva mi, Radului vtori comis sin Albului comisul ot Brézoaie ot sudstvo
DâmboviŃa şi cu feciorii lui, ce-i va da Dumnezeu, ca să-i fie lui ocină în sat la
Şovârcu şi la Gurbanul ot sudstvo Vlaşca, însă toată partea lu Tudor căpitanul şi
partea altor călăraşi care sânt fugiŃi în Giurgiu şi într-alte părŃi, den câmpu, den pădure,
den apă, den şăzutul satului, de preste tot hotarul şi cu tot venitul den hotar până în
hotar, pentru că aceşti oameni, ei fiind nişte oameni răi şi hicléni, rădicatu-se-au
hoŃăşte asupra domni<i>i méle şi asupra boiarilor domni<i>i méle, cu sabia.
Într-acéea, domnia mea, văzând răutăŃile lor şi nedreptăŃile lor, scosu-i-am
domnia mea şi den slujbă şi le-am dat moşâile lor şi am miluit pre credincios
boiariul domni<i>i méle Radul vtori comis, cu toate părŃile lor de moşâe, cum scriu
mai sus, pentru dreaptă şi credincioasă slujbă ce au slujât domni<i>i méle, la toate
nevoile domni<i>i méle.
Pentru căci că aceşti oameni care sânt mai sus zişi, ei n-au vrut să şază la
casele lor şi la moşâile lor, să-şi plătească nevoile şi darea domnească, ci au fugit
iar la turci. Deci ei şi-au pierdut moşâile cu rea hiclenie de cătră domnia mea, iar
boiariul domni<i>i méle, Radul comis, el le-au ajunsu şi le-au câştigat cu dreaptă
slujbă, cum au fostu miluit şi de alŃi domni bătrâni mai de nainte vréme, cum am
văzut domnia mea şi cartea răposatului Mihail vodă şi cartea părintelui domni<i>i

229
méle, Şărban vodă şi cartea răposatului Matei voievod, la mâna boiariului
domni<i>i méle, Radul comis, şi pentru căci că au avut şi a lui moşâe acolo la
Şovârcul şi la Gurbanul de moşâe, de strămoşâe, încă mai de nainte vréme.
Şi aceşti oameni, ce scriu mai sus, pentru răutăŃile lor şi pentru hiclenii ce au
făcut, nu li s-au căzut să-şi piarză numai moşâile, ci şî capetile. Deci să aibă a-şi
Ńinea boiarinul domni<i>i méle Radul comis acéste moşii ce scriu mai sus, cum
l-am miluit domnia mea, cu bună pace, să le fie moşâe lor şi coconilor în véci.
Şi încă am întărit domnia mea această carte şi cu mare bléstem: pre care va
alége Domnu Dumnezeu a fi domnu şi biruitor łărâi Rumâneşti în urma noastră şi
va înnoi cartea noastră şi va întări mila noastră, pre acela Domnul Dumnezeu să-l
cinstească şi să hrănească întru domniia lui. Şi să fie <la răpaos> sufletul lui. Iar de
nu va înnoi, nici întări mila noastră, ci o va călca şi o va sparge, acela să fie proclet
şi anathema şi [afuri]1sit de 318 oteŃi de la Nechia şi să lăcuiască într-un loc cu
Iuda şi cu Ariia.
SeÈe ¨bo svedhtelïe postavlhem gospodstvo mi: Ȩpan [Kirka]2 vel ban i
Ȩpan Ge›rgïe vel dvornik i Ȩpan Stroe vel l›g›fet i Ȩpan Pßr[v¨l]1 vel
vistïer i Ȩpan Paana vel spatar i Ȩpan Barb¨l vel kl¨çer [...]1 i Ȩpan Radõl
vel pexarnik i Ȩpan Mßinh vel sl¨Èer i Ȩpan Kolch vel [pitar]2. I
[ispravnik, Str]2oe vel l›g›fßt.
I napisax az, Stan l›g›fet, mhseca septemvrie l˜ d´ni, lht #zr‹Ùd3 <1655>.
† î› K›standin v›ev›da, milostïeÓ BoÈïeÓ, gospodinß.
î› K›standin v›ev›dß <m.p.>

DANIC, Mitrop. ł. Rom., CXXII/14.

Orig. rom., hârtie (43,6 × 30,5), rupt la îndoituri, pătat, cu un sigiliu mijlociu, timbrat.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 683; rez., Aricescu, Indici, I, nr. 41, nr. 522.
________________
1
Loc rupt în orig.
2
Loc alb în orig.
3
„Iată şi martori am pus domnia mea: jupan [Chirca] mare ban şi jupan Gheorghe mare vornic şi
jupan Stroe mare logofăt şi jupan Pâr[vul] mare vistier şi jupan Pană mare spătar şi jupan Barbul mare
clucer [...] şi jupan Radul mare paharnic şi jupan Mâinea mare sluger şi jupan ColŃea mare [pitar]. Şi
[ispravnic, Str]oe mare logofăt. Şi am scris eu, Stan logofăt, luna septembrie 30 zile, vă leat 7164”.

239 165<5> (716<4>) <post septembrie 30>, Bucureşti

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› Kostandin Íßrban voevoda i gospodinß vßsoe

Zemle Oõgrrovlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïe povelenïe gospodstva mi sl¨g¨

230
gospodstva mi, MareÎ l›g›fßt¨l i sßs s¥novï em¨, eliceÈe Bogß darovax,
ækoÈe da est em¨ edin veçin¨, po ime Krßsth Kapotß, ›t sel› ›t BßÈßwi,
›t s¨dstvo M¨Îçel i Pad¨rec, i sßs s¥novï em¨, eleceÈe Bogß darovax, i sßs
vßsax dhdina em¨ ›t polÓ i ›t Ψm¨ i ›t voda i ›t sedalewe selov, i ›t
po vßs xotarom, vari elika se xtet izbrat.
PoneÈe sßi veçin¨ iÈe viÎe pis bil est pok¨pil MareÎ l›g›fet ›t na
Drßgiçi, sinß M¨Èa Rßtesk¨l, m¨È¨ NhkÎßv, dßwira Ivanov pexarnik ›t
BßÈßwi, bßïvaÓwe i em¨ sei veçin¨ za prhki ›t na tßst¨ si, Ivan pexarnik.
I vßs drßÈal MareÎ l›g›fßt sßs dobro mirnno dori est ¨mrel Drßgiçi,
m¨È¨ NhkÎßv. A po sßmrßt Drßgiçev, a Èßna em¨, NhkÎa, ¨zhl dr¨g m¨È¨,
po ime Kßrlan komes¨l. TaÈe, Kßrlan komis¨l i Èßna em¨, NhkÎa, vßstanil
sh est sßs pr¨x radï sïe veçin¨ iÈe viÎe pis. I priÎil est pred gospodstva mi,
¨ velïkïi divan, tere sepreÎe sh preÎesh za lic¨ sßs MareÎ l›g›fet. I sice
prhÎe Kßrlan komis¨l i Èßna em¨, NhkÎa, kako est bil prodal Drßgiçi
Rßtesk¨l, m¨È¨ NhkÎßv, pßrvïi, sei veçin¨ MareÎov l›g›fßt bez ¨znanïå i
bez volh eå.
Vß tom, gospodstvo mi sßm gledax i s¨dix po prava i po zakona, k¨pnno
sßs vßsixmi poçtennimi praviteli im gospodstva mi. I sßm dax gospodstvo mi
Kßrlanov komis i Èßno em¨, NhkÎßv, zakona xorev, v‹ï bolhri, po rßvaÎe
gospodski, po ime: ›t Lipïæ, D¨minekß ÓzbaÎa i ›t Vlßdewi, Badh
pßrkßlab¨l i ›t TßmßÎßwi, Wef¨l postelnik i ›t Lerewi, T¨doran
postelnik i ›t Dlßgopole, Voinh, i ›t Berivoewi, Naan l›g›fßt, i ›t
Kßlçewi, Ivan, i ›t Koncewi, Vlaik¨l l›g›fßt, i ›t Davidewi, Kalin
l›gofßt, i ›t Mixovhni, î›n, i ›t Rßtivoewi, Alb¨l, <i> ›t Dlßgopole,
Nika, ækoÈe da zaklet Kßrlan komis i Èßna em¨, NhkÎa, sßs tex v‹ï bolhri,
kako nhst est ¨znal NßkÎa kßda est prodal Drßgiç, m¨È¨ ei, sei veçin¨, iÈe
viÎe pis, MareÎ l›g›fßt, niÈe est vßzimal novcïi k¨pno sßs m¨Èi eå, niÈe
est bil sßs volh eæ.
TaÈe, kßda est bil na dßnß i na sorok, a ›ni nikakoÈe nevßzmoglh
¨fatiti sh ›t zakona, da zaklet, nß est ›stal Kßrlan komis i Èßna em¨,
NhkÎa, ›t zakona i ›t d´n´ i ›t s¨Èdenïe ›t prhd gospodstva mi, ›t
velikïi divan, kako do vß vhk trhb¨ i methx sßs sïi veçin¨ viÎe pis, da ne
imati.
Sego radï, dadox sßm gospodstvo mi sl¨gov gospodstva mi, MareÎ
l›g›fßt¨l, ækoÈe da est em¨ sïi veçin¨, Krßsth Kapotß, viÎe pis, i sßs vßsix
[s¥novi]1 em¨ i sßs vsax dhdenna im, za dhdinno i vß xoab [s¥]1novï em¨ i
vn¨cim i prhvn¨çetom. I ne ›t kogoÈdo nepokolhbimo, porizmo gospodstva mi.

231
 SeÈe ¨bo svedhtelïe postavlhem gospodstvo mi: Ȩpan Kirka vel ban
Kralevskïe i Ȩpan Ge›rgïe vel dvornik i Ȩpan Stroe vel l›g›fet i Ȩpan
Pßrv¨l vel vistïer i Ȩpan Pana vel spatar i Ȩpan Barb¨l vel kl¨çer i Ȩpan
Rad¨l vel stolnik i Ȩpan Radõl vel komis i pak Ȩpan Radõl vel pexarnik i
Ȩpan Mßinh vel sl¨Èer i Ȩpan Kolch vel pitar. I ispravnik, Ȩpan Stroe
vel l›g›fßt.
I napisax az, Stan l›g›fet, vß nastolni gradõ B¨k¨rewi, mhseca
gin¨arïe eˆ d´ni, a ›t Adama daÈe do n´nh, teçenïe lhtom #zr‹Ùg.
† î› K›standin v›ev›da, milostïeÓ BoÈïeÓ, gospodinß.
î› K›standin v›ev›dß <m.p.>

† Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată łara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei
mele, Mareş logofătul şi cu fiii săi, câŃi Dumnezeu i-a dăruit, ca să-i fie un vecin,
anume Cârstea Capotă, din sat din Băjeşti, din judeŃul Muşcel şi PădureŃ, şi cu fiii
lui, câŃi Dumnezeu i-a dăruit, şi cu toată dedina lui din câmp şi din pădure şi din
apă şi din vatra satului şi de peste tot hotarul, oricât se va alege.
Pentru că acest vecin care este mai sus-scris a fost cumpărat de Mareş logofăt
de la Drăghici, fiul lui Muja Rătescul, soŃul Neacşei, fiica lui Ioan paharnic din
Băjeşti, fiindu-i şi ei acest vecin de zestre de la socrul ei, Ivan paharnic. Şi tot a
Ńinut Mareş logofăt cu bună pace până a murit Drăghici, soŃul Neacşei. Iar după
moartea lui Drăghici, iar soŃia lui, Neacşa, a luat alt bărbat, anume Cârlan comisul.
Astfel, Cârlan comisul şi soŃia lui, Neacşa, s-au sculat cu pâră pentru acest vecin,
care este mai sus-scris. Şi au venit înaintea domniei mele, în marele divan, de s-au
pârât de faŃă cu Mareş logofăt. Şi astfel pâra Cârlan comisul şi soŃia lui, Neacşa,
cum a vândut Drăghici Rătescul, primul soŃ al Neacşei, acest vecin lui Mareş
logofăt fără ştirea şi fără voia ei.
Întru aceea, domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi după lege,
împreună cu toŃi cinstiŃii dregători ai domniei mele. Şi însumi am dat domnia mea
lui Cârlan comis şi soŃiei lui, Neacşăi, legea Ńării, 12 boieri, pe răvaşe domneşti,
anume: din Lipiia, Duminecă iuzbaşa, şi din Vlădeşti, Badea pârcălabul, şi din
Tămăşeşti, Şteful postelnic, şi din Lereşti, Tudoran postelnic, şi din Câmpulung,
Voinea, şi din Berivoeşti, Nan logofăt, şi din Câlceşti, Ivan, şi din ConŃeşti, Vlaicul
logofăt, şi din Davideşti, Calin logofăt, şi din Mihovéni, Ion, şi din Rătivoieşti,
Albul, <şi> din Câmpulung, Nica, ca să jure Cârlan comis şi soŃia lui, Neacşa, cu
aceşti 12 boieri cum nu a ştiut Neacşa când a vândut Drăghici, soŃul ei, acel vecin
mai sus-scris, lui Mareş logofăt, nici a luat banii împreună cu soŃul ei, nici a fost cu
voia ei.
Astfel, când a fost la zi şi la soroc, iar ei nicicum nu au putut să se apuce de
lege, ca să jure, ci a rămas Cârlan comis şi soŃia lui, Neacşa, de lege şi de zi şi de

232
judecată dinaintea domniei mele, în marele divan, cum ca în veac treabă şi amestec
cu acest vecin, mai sus-scris, să nu aibă.
Pentru aceasta, am dat însumi domnia mea, slugii domniei mele, Mareş
logofătul, ca să-i fie lui acest vecin, Cârstea Capotă, mai sus-scris, şi cu toŃi [fiii]1
lui şi cu toată dedina lui, de dedină şi de ohabă [copiilor]1 lui şi nepoŃilor şi
strănepoŃilor. Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată dar martori am pus domnia mea: jupan Chirca mare ban al Craiovei şi
jupan Gheorghie mare vornic şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Pârvul mare
vistier şi jupan Pană mare spătar şi jupan Barbul mare clucer şi jupan Radul mare
stolnic şi jupan Radul mare comis şi iarăşi jupan Radul mare paharnic şi jupan
Mâinea mare sluger şi jupan ColŃea mare pitar. Şi ispravnic, jupan Stroe mare
logofăt.
Şi am scris eu, Stan logofăt, în cetatea de scaun Bucureşti, luna ianuarie 5 zile,
iar de la Adam până acum, cursul anilor 7163 <1655>.
† Io Constantin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io Constantin voievod <m.p.>

B.A.R., Doc. ist., MCLXXII/13.

Orig. slav, hârtie (43,5 × 28,5), rupt puŃin la îndoituri şi pătat, sigiliu mijlociu, timbrat; cu trei
trad. moderne. Datare după divan, mai ales după Radul mare stolnic şi Radul mare paharnic, care în
ciuda schimbărilor din funcŃii din acest an, nu apar în nicio altă formulă de divan înainte de
septembrie 1655.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 484; rez., Andreescu, M-rea Cornet, p. 678; menŃ., Stoicescu,
DicŃ. marilor dregători, p. 178, 229.
________________
1
Loc rupt în orig.

240 1655 (7164) octombrie 1

† Adecă eu, egumenul Nechifor dă la sfânta mănăstire Plumbuita, dimpreună

cu toŃi părinŃii sfintei mănăstiri, scris-am şi mărturisim cu acest al nostru zapis, ca
să fie dă mare credinŃă la mâna dumnealui, jupan Radului vel stolnic Fărcăşanul,
cum să să ştie că i-am vândut dumnealui nişte case cu locul în Bucureşti, în Prund,
care case au fost cu locul ale lui Lăpădat căpitanul şi le-au fost dat de pomană
sfintei mănăstiri.
Dăci, neavând bucate sfânta mănăstire şi rămâind săracă, ne-am tocumit cu
dumnealui, dă bunăvoia noastră şi cu voia a tot săborul sfintei mănăstiri, dă ne-au
dat dumnealui oi 100, cu miei, drept ughi 100.

233
 Şi au dat dumnealui şi dărăbanŃilor, însă lu Pădure dărbanŃul dă la DobroŃăi,
ughi 14, însă pre locul lui cu casa, ca să-i fie dumnealui moşie stătătoare în veac,
coconilor, nepoŃilor, strănepoŃilor.
Şi pentru credinŃa, ne-am pus peceŃile şi iscăliturile, ca să să crează.
Şi mărturie, boieri care vor <fi> iscăliŃi mai jos.
Octomvrie 1 dni, leat 7164 <1655>
Nικηφορος ἴερο<µον>α<χος> ήγουµενος της Πλοποητας1
Eu, Pădure, dărăbanŃul
Drăgoi căpitan, martor
Θανασὶς Νοὶκολαού µάρτοιρο ος άνοθεν2
Σίµος Ιω<αννης> µάρτοιρο ος άνοθεν3.

DANIC, Mitrop. ł. Rom., CXXV/3.

Orig. rom., hârtie (30,5 × 21,5).

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 687; menŃ., Cernovodeanu, Vechea tipografie a Buc., p. 122.
________________
1
„Nichifor ieromonah, egumen al Plumbuitei”.
2
„Tanasie al lui Nicolae, mărturisesc ca mai sus”.
3
„Sima al lui Ioan, mărturisesc după cum scrie mai sus”. Toate semnăturile sunt autografe.

241 1655 (7146) octombrie 1

† Adecă eu, egumenul Nechifor de la sfânta mănăstire Plumbuita, dempreună

cu toŃi părinŃii, scris-am1 şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare
credinŃă la mâna domnealui jupan Radul vel stolnic F<ă>rcăşanul, cum să să ştii că
i-am vândut dumnealui neşte case în Bucureşti, care case au fost ale lui Lepădat
căpitan şi le-au dat de pomană sfentii mănăstiri. Ce i le-am vândut dumnealui de a
nostră bunăvoie derept bani gata ughi 31, ca să-i fii dumnealui moşii stătătoare în
veci coconilor, nepoŃilor, strănepoŃilor în veac .
Şi au dat dumnealui şi dorobanŃilor carei le-au cumpărat de la dorobanŃi ughi
14, însă lu Pădure dărăbanŃul.
Şi pentru credinŃa, ne-am pus peceŃile şi iscăliturile.
Şi mărturii, boierii carei ş-or pune peceŃile şi iscăliturile mai jos, ca să să
crează.
Octomvrie dni 1, vă leat 1764 <1655>.
Nικηφορος ἴερο<µον>α<χος> ήγουµενος της Πλοποητας2
Σίµος Ιω<αννης> µάρτοιρο ος άνοθεν3
† Drăgoi căpitan
Θανασὶς Νοὶκολαού µάρτοιρο ος άνοθεν4.

234
 DANIC, Mitrop. ł. Rom., CXXV/2.
Orig. rom., hârtie (29 × 21).

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 688.

________________
1
skrisaam.
2
„† Nichifor, ieromona<h>, egumen al Plumbuitei”.
3
„† Sima al lui Ioan, mărturisesc după cum scrie mai sus”.
4
„† Tanasie al lui Nicolae, mărturisesc după cum scrie mai sus”. Semnături autografe.

242 <1655> octombrie 1

Adică eu, popa Luscanu, scris-am acesta zapis, la mâna jupânului Stoen şî
jupânesii Sorei, ca1 să fie dă mare credinŃă, cum să se ştie că i-am vândutu o fune
dă muşie la Clincéni.
Şî i-am vândut-o de a mea bunăvoie. Şî muşie easte cu apă, cu livezi. Să fie
loru muşâie şî feciurilor lui şî nepoŃiloru lui. Că şî o-m vândutu dreptu bani gata,
ughi 5.
Şî am vândut muşie cei ce-am cumpăratu dă la Radul năguŃăturiul. Şi când3 am
vândutu, fost-au şî mărturii, anume: Zaharie dă Clincéni4, Calin ot tam, Stan ot tam,
Cernatu fratele lu Voicilă şî Mane dă Măicăneşti şî Nan stegarul, feciorul lu Taieferu.
Şî păntru credinŃă, ne-am pus şî degetele.
Pis meseŃa octombrie dni 1.
Zaharie. Calin. Stan. Mane. Nan. Cernat. Voicilă.

B.A.R., Doc. ist., MCDLXXXVIII/29.

Orig. rom., hârtie (20 × 18), cu şase amprente digitale puse în dreptul semnăturilor lui Zaharie,
Calin, Stan, Mane, Cernat şi Voicilă. Datat după popa Luscanu, care cumpără moşia pe care o vinde
acum de la Radu neguŃător, la data de 11 ianuarie 1655 (doc. 24).
________________
1
kß.
2
„dă muşie”, repetat.
3
kßndo.
4
Kleçhnii.

243 1655 (7164) octombrie 2, Târgovişte

† Adecă noi, Bogdan şi Radul viorariul den sat, den Balomireşti, den judeŃul
Teleorman, scriem şi mărturisim cu acest al nostru zapis, ca să fie de mare credinŃă

235
la mâna dumnealui, jupânul Bunei vistiiarului, cum să să ştie că ne-am vândut
dumnealui. Însă eu, Bogdan, cu feciorii miei, anume: Stan şi Albul, derept bani
gata 4 400 şi eu Radul, cu fecioriul meu, anume, Arsenie, derept bani gata 3 400 şi
eu, Radul viorariul, cu feciorii miei, anume: Mihnea i Milco, derept bani gata 4
400. Deci, ne-am vândut de a noastră bunăvoie şi cu toată moşiia noastră, cât să va
alege, de preste tot hotariul, să-i fim dumnealui rumâni şi coconilor dumnealui în
veci.
Şi pentru mai mare credinŃă, făcut-am zapisul nostru şi ne-am pus şi degetele.
Şi la tocmeala noastră, fost-au mulŃi boiari, care-şi vor pune peceŃile şi
iscăleturele den jos şi neguŃători, anume: jupânul Fota şi jupânul Păun şi jupânul
Panait şi jupânul Manta.
Şi am scris eu, Pană neguŃătoriul.
Şi cu mâna mea le-am dat bani şi mărturisăscu.
Pis u Târgoviştea, octomvrie 2 dni, leat 7164 <1655>.
Eu, Bogdan.
Eu, Radul.
Eu, Radul
∆όνος Πεπανος, µάρτυρας1
Πανὰγηωτης Μιχαλη, µαρτηρας2
Παγουνης ∆ηγενη, µα<ρ>τηρο τα ανοθεν3
Πάνος Μαυράγγελος µάρτ<υρας> και µε τας χείρας µου ωδωσα τα µπανια4
Σίµος Ιω<αννης>, µαρτοιρο ὸς ανοθεν5.

DANIC, Col. Nicolăiasa, I/14.

Orig. rom., hârtie ( 29 × 20,5).

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 689.

________________
1
„Dona Pepano, martor”.
2
„Panaiote Mihali, martor”.
3
„Păun Dighenis mărturisesc cele de mai sus”.
4
„Panos Mavranghelos, martor şi cu mâinile mele am dat banii”.
5
„Sima Ion mărturisesc precum mai sus <scrie>”. Semnături autografe.

244 1655 (7164) octombrie 3

† Jupan Pană vel spătar [...]1 scris-am cartea noastră cinstitului om, anume
Ion ot PriviŃi, pentru c-au venit înaintea noastră cu Neagoe ot tam, di s-au pârât de
jaf înaintea noastră, zicându Neagoe cum că i-au luat nişte unélte, iar Ion s-au
plânsu de direptate.

236
 Ci i-am dat lege să jure cu 6 oameni buni: Stan Loloiul ot Bădeni, Vlad ot
tam i Radul ot Săseni i Belcea ot tam i Pârvan ot Zoreşti, Şteful ot Potoceni, cum
nu i-au luat acele unelte.
Ci <a> zis Neagoe că după ce va jura, să fie în pace, de către nimeni val să
n-aibă. Şi zioa le easte la Sinedru.
Aceasta am scris.
Piseat measeŃa octombrie dni 3, leat 7164 <1655>.
† Pană vel spătar.

După Lupu, GaiŃă, Doc. inedite, p. 394–395.

Transcris după orig. rom., hârtie (19 × 15), cu un sigiliu inelar, aplicat în ceară, deteriorat.
DonaŃia lui Corneliu Fetecău din Vipereşti, j. Buzău, din 1995, înregistrată la Muz. judeŃean Buzău cu
inv. 41 830.
________________
1
Loc rupt în text, nota editorului.

245 1655 (7146) octombrie 5

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› Kostandin Íßrban voevoda i gospodinß. Davat

gospodstvo mi sïü povelenïe gospodstva mi, sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri
Sfânta TroiŃă şi părintelui egumenului Serafim şi tuturor călugărilor carii sânt
lăcuitori acolo, într-acel sfânt lăcaş, ca să fie volneci cu această carte a domni<i>i
méle să aibă a-şi luarea tot vinăriciul den dealul Vălénilor din Piteşti, de la omul
carii vor avea vie noa, den 10 vedre, o vadră.
Care vinăriciu şi milă easte sfânta mănăstire miluită de toŃi domnii mai
denainte vréme, precum le easte lége şi obiciaiul şi cum au luat şi au, şi precum am
miluit şi domnia mea acum.
Derept aceea şi voao, vinăricerilor, carii sânteŃi acolo întru dealul Piteştilor,
încă să căutaŃi, în vréme ce veŃi vedea această carte a domni<i>i méle, iar voi foarte
bună pace să le daŃi părinŃilor, ca să-şi ia vinăriciul sfintii mănăstiri dentr-acel deal
nou, pricum le-au fost obiciaiul şi cum au luat şi au, să nu le faceŃi nimica opreală1
preste cartea domni<i>i méle, că apoi veŃi avea scandăl de cătră domnia mea.
Aceasta v-am scris domnia mea, într-alt chip să nu faceŃi! I ispravnik, sam reçe
gospodstva mi.
Pis oxtomvrie eà d´ni, vß lht #zr‹Ùd <1655>.
† î› Kostandin v›ev›dß, milostieü Boıïeü gospodinß.
î› Kostandin v›ev›dß <m.p.>

DANIC, M-rea Radu Vodă, XVIII/24.

237
 Orig. rom., hârtie (29 × 20,8), cu un sigiliu inelar în chinovar.
Copie, ibid., ms. 256, f. 588, nr. 806.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 690.

________________
1
›prhalß.

246 1655 (7164) octombrie 7

† Adecă noi, tot satul Jugureni, anume: Cernat i Muşat, Stoica, Istratie, Albul,
Manea diiaconul, NegoiŃă, Mal Crăciun, Stan, Crăciun Totos, Pătru, Ion, Tudoran,
Petco, Filipan, Novac, Şteful, Ştefan, Neagoe, Vlad, Ion, Oancea, Gherghe,
Dragomir, Roşca, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, să fie la mâna lui
Stan logofăt, cum să să ştie că pentru vinul ce au luat Loiz clucer de la Stan logofăt
véd[re]1 140 şi pentru cheltuiala ce au făcut pentru viile ce au cumpărat [S] 1tan
logofăt de la Radul lui Stai[cu şi]1 el au fugit şi au avut Stan logofăt multă
[ch]1eltuială.
După acéea, luat-am boiari pre răvaşi domneşti, anume: din FinŃ[eşti]1,
Dobrotă logofăt şi Anghel şi [din]1 Jigorani, Novac şi Simnicoară. Şi au f[ost şi]1
om domnesc, Manole vtori portar.
Deci noi am dat toată partea de moşie a [Rad]1ului lu Staico, câtă va a[v]1ea,
câtă va avea şi în câmpu şi în pădure şi în d[eal]1 şi în sat să fie toată a lui S[tan
l]1ogofăt. Iar de va avea vreo pâră sau de nu-i [va lăsa]1 moşiile stătătoare, [să]1 fie
volnic Stan logofăt să ia moşiile noa[stre]1, să-şi împle toată paguba, c[ă a]1şa
ne-am prinsu naintea acestor 4 boia[ri ş]1i a lui Manole vtori portar.
Şi pentru credinŃa, ne-am pus degetele în l<oc> de peceŃi. Aceasta scriem.
Octomvrie 7, vă leat 7164 <1655>.
† Cernat. † Muşat. † Stoica. † Istratie. † Albul. † Manea dieac. † NegoiŃă.
† Craciun. † Stan. † Crăciun Totos. † Pătru. † Ioan. † Tudoran. † Petcu. † Filipan.
† Novac. † Stefan. † Neagoe. † Vladu. † Ion. † Oancea. † Gherghe.† Dragomir
Roşca. † Dan.

DANIC, M-rea Sf. Apostoli, II/15.

Orig. rom., hârtie (30,5 × 21), rupt, pătat, cu douăzeci şi cinci de amprente digitale, puse câte
una în dreptul fiecărei semnături.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 691.

________________
1
Loc rupt în orig.

238
247 1655 (7164) octombrie 8

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› Kostandin Íerban voevoda i gospodinß. Davat

gospodstvo mi sïÓ povelenïÓ gospodstva mi, părintelui egumenului ot sfânta
mănăstire Stănişti, unde easte hramul Uspenia BogorodiŃă, ca să fie volnec cu
această carte a domni<i>i méle şi cu sluga domni<i>i méle, anume […]1, de să aibă
luare dijmă dăntru toate moşiile sfint<i>i mănăsteri din tot venitul, den grâu, den
meiu, din orz, din toate bucatele, precum easte lege şi obiceiul, din 10 clăi o claie.
Însă de la moşii, de la Băldălui, însă din parte<a> ce va avea sfânta mănăstire,
precum scrie cărŃile céle bătrâne ale sfintei mănăstiri.
Iar cine va avea vreo întrebăciune cu moşiele sfintei mănăstiri, să vie cu
părintele de faŃă, nainte domni<i>i méle.
Aşiderile, iar să fie volnic părintele egumentul, cu sluga domni<i>i méle ce
scrie mai sus, să apuce pre rumânii2 sfinti<i> mănăstiri, pentru că sânt rumân<i>i
mănăstir<i>i, de moşii, cum scriu în cărŃi. Şi de cătră nimini opreală să n-aibă,
nainte cărŃii domni<i>i méle. I ispravnik, saam reçe gospodstva mi.
Pis ›xtomvrie iÕ d´ni, v´ lht #zr‹Ùd <1655>.
† î› Kostandin v›ev›dß, milostieü Boıïeü gospodinß.
î› Kostandin v›ev›dß <m.p.>

DANIC, M-rea Zlătari, II/17.

Orig. rom., hârtie (30,2 × 20,5), pătat, rupt la îndoituri.

Rez., Giurescu, Stud. de ist. socială, p. 200; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 692.
________________
1
Loc alb în orig.
2
r¨mßnïe.

248 1655 (7164) octombrie 10

Adică eu, Costandin sin Dragne ot Boleasca ot sudstvo Ilhov, ot Pasărea,

scriu şi mărturisesc cu acesta al meu zapis, ca să fie de mare credinŃă la mâna
Stoich<i>i logofătul ot Săcşori, cum să să ştie când au fost acum, în zilele
domnului nostru Costandin voievod, iar eu m-am sculat de am vândut dumnealui
ocină stearpă, fără rumâni, însă toată partea mea ot Boleasca, stânjini 100 po bani
33 cin, ughi 16 pol, din câmp, din apă, din pădure, din siliştea satului, dă peste tot
hotarul, veri cât să va alege, din hotar până în hotar.

239
 Şi o am vândut-o de bunăvoia mea, cu ştirea tuturor megiiaşilor, din sus şi
din jos şi dimprejurul satului şi am luat toŃi banii în mâna mea. Şi când am luat
bani, fost-au de faŃă văru-meu, Parascheva, şi Vişan sin Dan Rodii.
Şi când am făcut acest zapis, fost-au mulŃi vecini mărturie, anume: StoichiŃa
căpitan ot Bereleşti, Dumitru logofătu ot Piteşti i vnuc ego, Radul logofăt i Lepădat
Şărbu i Radul sin Popa Neancul i Dumitru sin Duşman i brat ego Marin, i Andronie
i brat ego Ghinea sin Lepădatu ot Săcşori i Aldea, Radu brat ego, Ştefan i Drăgan
ot Stoineşti, Ilie pârcălabu ot AfumaŃi şi alŃii carii vor iscăli mai jos.
Şi pentru credinŃa, me-am pus degetul.
I pis popa Hrezan ot Săcşori, luna octomvrie 10, 7164 <1655>.
Şi din eleşteu, partea mea,
Eu, Dima. Stoica căpitan ot Berileşti. Eu, Grigorie Grecin. Eu, Costandin
ot Boleasca. Eu, Stan Spiridon. Eu, Radu sin popa Nancul. NegoiŃă vtori sluger
Cuştereanu. Eu, Lepădat. Parascheva. Vişan. Eu, Radul sin Miroslav logofăt ot
Piteşti. Marin. Eu, Andronie. Ionaşco. Gherghi.

B.A.R., Doc. ist., MCCXXXV/12.

Copie rom.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 693.

249 1655 (7164) octombrie 13

† Eu, Albul1 dă Purani2 scriu3 şe mărtores<es>co4 cu6 al7 miu zapis, cum7 am8
vândut9 o jămătati dă fune10 ughi 4 jupânului11 Necăi să-i fie12 dă mare credenŃă13.
I câ<n>do14 o vândut9-o, a fostu15 mu<l>Ńi16 megeiaşi17, anume18: o<n>chiaşo19
Tudor20 i Albul1 i Necola i Romanu i Lepădat21.
Pă<n>tru22 crede<n>Ńa, îm pui23 i pecete.
Vă leat 7164 <1655>, octomvrie 13 dni.
† Scres-am eu, popa Grusu.
Albul1.

DANIC, Mitrop. ł. Rom., CXXVI/3b.

Orig. rom., hârtie (34 × 22), pe acelaşi suport cu doc. scris în beneficiul lui Totoră, cu o
amprentă digitală pusă în dreptul semnăturii lui Albul.
Copii, ibid.: CCXCVIII/2 (nr. 8); ms. 135, f. 410r–v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 696; Doc. jud. Teleorman, I, p. 180
________________
1
Albolo.
2
Porane.
3
skree¨.

240
 4
mßrtoresko.
5
ko.
6
alo.
7
komo.
8
amo.
9
vodoto.
10
fone.
11
ı¨ponnoloi.
12
fei.
13
„să-e fie dă mare credenŃă”, repetat.
14
kßdo.
15
fosto.
16
moce.
17
me¾eåÎe.
18
anome.
19
okæÎo.
20
Totor¨.
21
Lßpßdato.
22
pßtro.
23
poi.

250 1655 (7164) octombrie 13

† Ade<că> eu, onchişul Totoră, făciorul1 diaconului2 Dumitru3, scriu4 şe

mărturesescu cu5 al6 miu săfletu7 cu5 acesta zapisu al meu, să fie8 dă mare
crede<n>Ńă, cum9 am vâ<n>dut10-o dumnealui11 jupânului12 Necăi o fune13 dă
moşie, să fie8 dumnealui11 stă<tă>toare, da a me bonăvoie, fără neceo silă, ughi 814.
I când o au vâ<n>dut10-o, a<u> fost toŃi15 megiaşii16, anume: Albul17 i Roman18
i Necola i Lepădat19 i Voico.
† Scris-<a>m20 eu, popa Gruse.
Totoră.
Vă leat 7164 <1655>, octombrie 13.

DANIC, Mitrop. ł. Rom., CXXVI/3a.

Orig. rom., hârtie (34,5 × 22), pe acelaşi suport cu doc. în beneficiul lui Albul, cu o amprentă
digitală pusă în dreptul semnăturii lui Totoră.
Copii, ibid.: Mitrop. ł. Rom., CCXCVIII/2 (nr. 7); ms. 135, f. 410.

Reg., Doc. jud. Teleorman, I, p. 180; Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 695.
________________
1
fßçorol.
2
deækon¨loi.

241
 3
Dßmitro.
4
skreeÁ.
5
ko.
6
alo.
7
sßfvleto.
8
fei.
9
komo.
10
vodoto
11
domeiloe.
12
ıßponoloe.
13
fone.
14
Post iÃ, scris ›mo.
15
toce.
16
me¾ßæÎei. Post me¾ßæÎei, scris vodoto.
17
Albolo.
18
Rßmano.
19
Lßpßdßto.
20
skresmo.

251 1655 (7164) octombrie 13

Hrisovul măriei sale întru fericire, răposatului Ion Costandin Şărban voievod,
domnul şi stăpânitor<ul> a toată łara Rumânească, lui Apostol vătah zet Palalogăi
şi altora care să vor numi, să le fie lor ocină în sat, în Stănceşti ot Cricov, lângă
satul UrlaŃi. Octombrie 13, 7164 <1655>.
† Lui Apostol vătaf, ginerele Palalogăi ot Câmpina şi lui Gherghe i brat ego,
Pătraşco, feciorii lui Udreşti ot1 Câmpina şi lui Calotă sin Petrican i nepoŃ<i>i lui
Chiiriac cel bătrânu ot Câmpina şi feciorii lor, câŃi Dumnezeu le va dărui, ca să le
fie lor ocină în sat, în Stănceşti ot1 Cricov lângă sat <în> UrlaŃi, din partea
stăncească, jumatate din sat de preste tot hotarul.
Însă ca să Ńie ei toŃi aceşti boieri 3 părŃi din partea lui Chiriac, iară Radul
Luminatul, el încă sa aibă a Ńinea a patra parte din partea lui Chiriac şi să aibă a
Ńinea a patra parte din partea lui Chiriac si să aibă a Ńinea toŃi frăŃeşte şi din dealu cu
viile şi din apă şi din siliştea satului şi din ocina de la câmpu de pe lângă Loloeşti şi
de preste tot hotarul, oarecât să va alege.
Pentru că această ocină ce scrie mai sus, partea stăncească, fost-au de moşie
de la moşii lor, Chiriac cel bătrân din Câmpina, cum am văzut domniia mea cărŃile
cele bătrâne de la raposatul Basarab vodă.
Iar după aceea, cându au fost în zilele mări<i>i sale răposatului Mateiu vodă,
ei au avut pâră cu Radul Luminatul din UrlaŃi pentru ocina Stăncească, partea lui
Chiriac cel bătrân. Deci întâiu au purtat 6 boieri adeveritori pre răvaşe domneşti.

242
Deci acei 6 boieri, ei văzându cărŃile bătrâne la aceşti boieri ce scrie mai sus, ei au
judecat şi au zis Luminatului să jure cu 12 boieri cumu easte rudă lu Chiriac cel
bătrânu din Câmpina, să spargă cărŃile cele bătrâne acestor boieri ce scrie mai sus.
Iar el n-au putut jura nicicum, ci au rămas de lege şi de judecată. Iar după aceea,
cându au fost acum, în zilele domni<i>i mele în divan, iar Radu Luminatul el iar au
scornit pâră şi au venit înaintea domni<i>i mele în divan.
Într-aceea, domniia mea am dat Radului Luminatul 12 boieri jurători pre2
răvaşe domneşti, cum de va jura să spargă cărŃile acestor boieri, iar Radul Luminatul,
el n-au putut să jure, ci iar au rămas de lege. După aceea, iar au venit înaintea
domni<i>i mele, în divan de s-au pârât de faŃă. Într-aceea, domnia mea am judecat
cu tot divanul şi am socotit domniia mea ca să nu mai fie între ei pâri şi gâlcevi şi
vrajbe, ci am tocmit domniia mea din divan şi cu voia lor, a tuturor, ca să aibă a
Ńinea slugile domni<i>i mele cele scriu mai sus, dă preste toată ocina stăncească,
partea moşi-său, lu Chiriac, trei părŃi cu tot venitul şi din deal cu viile şi din apă şi
din câmp şi din pădure şi din siliştea satului şi de preste tot hotarul, iară Radul
Luminatul, el să Ńie a patra parte.
Aşâjderea, şi din ocina dă pre lângă Gârbăneşti preste apa Cricovului dăspre
apus, încă să Ńie frăŃeşte, cum scrie mai sus. Pentru că aşa s-au învoit ei de a lor
bunăvoie denaintea domni<i>i mele, cum mai multa pâră să nu mai aibă în veac, ci
să le fie lor ocină ohabnică, lor şi feciorilor lor, nepoŃilor şi strănepoŃilor.
Şi de va mai scoate de cum înainte Radul Luminatul niscareva cărŃi sau
zapise, să nu să crează, ci să fie mincinoase. Iar carile va mai rădica3 pâră de acum
înainte, să aibă a dare gloabă la domnie ughi 100 şi să fie de mare urgie. N ne ot
kogoıdo nepokolevimo, porezmo gospodstva mi.
Seıe ¨<bo> boerß <svh>detelïi i postavix gospodstva mi: Ȩpan Kirka
vel ban Kralevskïe i Ȩpan Gerge vel vornik i Stroe vel l›g›fet i Ȩpan
Pßrv¨l vel vistïer i Paan´ vel spatar i Barb¨l vel kl¨çer i Rad¨l vel stolnek i
pan Rad¨l vel komis i pan Rad¨l vel paxarnik i pan Danç¨ vel pitar. I
ispravnik, vel logofet4.

DANIC, Ms. 466, f. 121–122.

Copie rom.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 694; menŃ., Soicescu, DicŃ. marilor dregători, p. 151, 204,
234.
________________
1
i.
2
prin.
3
aridika.
4
„Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. Şi martori am pus domnia mea: jupan
Chirca mare ban al Craiovei şi jupan Gheorghe mare vornic şi Stroe mare logofăt şi jupan Pârvul
mare vistier şi Pană mare spătar şi Barbul mare clucer şi Radul mare stolnic şi pan Radul mare comis
şi pan Radul mare paharnic şi pan Danciul mare pitar. Şi ispravnic, marele logofăt”.

243
252 1655 (7164) octombrie 15

† <Constantin Şerban voievod şi domn, întăreşte> sfintei şi dumnezeieştii

mănăstiri Brădetului, hramu ÎnălŃării Domnului Dumnezeului şi Mântuitorul nostru
Iisus Hristos şi părintelui egumen ieromonah Doxoteai şi tuturor călugărilor câŃ
vieŃuiescu într-acel lăcaş, ca să fie a sfintei mănăstiri preste tot anul merticu de la
Ocna cea Mare de sare, însă bolovani 150, pentru că easte această sfântă mănăstire,
Brădetul, easte o mănăstire bătrână, făcută de răposatul bătrân Mircea vodă, care au
făcut Coziia.
Şi tot au avut acel merticu de sare1 de la Ocna cea Mare la toŃi domnii preste
an, pentru că easte o mănăstire săracă şi întru loc cu greu şi fără de hrană şi au
stătut şi pustie din zilile răposatului Matei vodă până acum, în zilile dom<niii>
mele, şi au avut şi cărŃi de milă pentru acel mertic de sare, dar au perit.
Pentru aceea şi dom<nia> am dat şi am miluit pe sfânta mănăstire Brădetul
cu acest mertic de sare ce scriie mai sus, cum am avut şi mai denainte vréme de la
alŃi bătrâni domni. Şi am întărit şi am înnoit cu această carte a domni<i>i mele, ca
să fie sfintei măn<ăstiri> de hrană şi de întărire şi dumnezeieştilor călugări de
chiverniseală, iar domni<i>i mele şi răposaŃ<i>lor părinŃilor domni<i>i mele
vecinică pomenire.
Încă şi blestem am pus domniia mea: după petrécé<rea> noastră, pe cine va
alege Domnul Dumnezeu a fi domn şi stăpânitor łării Rumâneşti, vă rog ca să
aveŃi a întări şi a-nnoi această carte a dom<niii> mele de mertic, după o întocmiri
cum scrie mai sus, pre acela domnul Dumnezeu ca să-l miluiască şi să-l cinstească
în domnia sa. Iar care nu va cinsti şi nu va întări şi întru uitare va lăsa, acela să fie
dă trei ori blestemat şi anathima de stăpânul Hristos şi de 318 sfinŃi părinŃi ce au
fost vă Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia la un loc, amin.
Octomvrie 15 dni, leat 7164 <1655>.

DANIC, Ep. Argeş, IV/5.

Copie rom. din secolul XVIII.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 697; menŃ., Demény, Răscoala seimenilor, p. 79.
________________
1
„de sare”, ad interlinear.

253 1655 (7164) octombrie 16, Târgovişte

† Milostïü Boıïeü, î› Kostandin Íerban voevodß i gospodin´. Davat

gospodstvo mi sïü povelenïi gospodstva mi svhtom¨ <i> boıestvenïi monastiri

244
ArgeÎ, xram Áspenïa Bogorodice i ›tec¨ eg¨mena Nekolae i vsßm inok´m1, ca să
fie volnici călugării cu această carte a domni<i>i méle, de să-ş ia vinărici de la
satul Şuaşul, moşia sfintei mănăstiri, însă vinărici şi domnescu şi boierescu,
precum scrie hrisovul răposatului părintelui domni<i>i méle, Io Şerban vodă, de la
tot omul, cine va avea vie acolo pre moşia mănăstirii, roşiu fie, boiaren fie, ce om
va fi, de la toŃi să ia vinărici, cum au fost légea şi obiciaiul mai denainte vréme.
Pentru că acest vinărici de la satul Şuaşul au fost dat şi adaos sfintei mănăstiri
Argeş de răposatul Basarab vodă, ctitorul aceştii sfintei lavre. Aşijderea, şi de
răposat părintele domnii<i> méle, cu hrisoave de milă întărite cu mare blăstem, ca
să fie poménă şi mănăstirii de hrană şi întărire.
Şi tot au Ńinut cu pace, iar când au fost în zilele răposatului Matei vodă,
Vasilie egumen bistriceanul, se-au sculat în puterea lui, de-au împresurat acest
vinărici şi au călcat mila şi pomeana celor domni bătrâni.
Când au fost acum, în zilele domni<i>i méle, Necolae egumen ot Argheş au
tras multă pâră de faŃă cu Vasilie bistriceanul, pentru acest vinărici. Deci le-am dat
domnia mea la mijloc 2 boiari mari, jupan Preda Brâncoveanul biv vel dvornic i
jupan Bunea vistier, ca să-i tocmească acest lucru, să nu mai fie gâlceavă între
dinşii, măcar mult, măcar puŃin. Şi i-au tocmit ca să-ş ia argeşanul vinăriciul de pre
moşia lui, iar bistriceanul să nu mai aibă treabă nici în deal, nici în câmpu, precum
au fost tocmit cei domni bătrâni.
Iar apoi, după moartea lu Vasilie, déca au stătut Mihail a fi egumen BistreŃii,
se-au ispitit şi el a strica tocmeala cestor 2 boiari, ce au venit argeşanii cu jalbă, iar
domnia mea am judecat cu tot divanul şi n-am vrut să întru în blăstemu lu Basarab
vodă, carele au fost tocmit cu Nifon, patriarhul łarigradului, de-i zac sfintele
moaşte în sfânta mănăstire, ce am dat ceastă carte a domni<i>i mele, să fie
Argeşului stătătoare, în veac neclătită.
Iar cine ar vrea să facă într-alt chip, să fie proclet şi anathima ot vlădica
Hristos i ot 318 oteŃi ije vă Nichie. Inako da nhst. I ispravnik, saam reçe
gospodstva mi.
Pis Á Tr´goviwï, oxtomvrie qïà d´ni, v´ lht #zr‹Ùd <1655>.
î› Kostandin v›ev›dß, milostieü Boıïeü gospodinß.
î› Kostandin v›ev›dß <m.p.>
<Pis>D<¨mitr¨> B<oldiçü>.

DANIC, Ep. Argeş, XXVII/9.

Orig. rom., hârtie (29,5 × 20,5), cu un sigiliu mijlociu, timbrat, cu ceară roşie între file.
Copie, ibid., ms. 168, f. 355–356v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 698; rez., Aricescu, Indice, I, p. 67, nr. 895.
________________
1
„Din mila lui Dumnezeu, Io Costantin Şerban voievod şi domn. Dă domnia mea această
poruncă a domniei mele sfintei <şi> dumnezeieştii mănăstiri Argeş, hramul Adormirea Născătoarei de
Dumnezeu şi părintelui egumen Nicolae şi tuturor călugărilor”.

245
254 1655 (7164) octombrie 18

† Adică eu, NegoiŃă postelnic ot Văléni, scris-am şi mărturisăsc cu acest al

mieu zapis, ca să fie de mare credinŃă la mâna dumnelui, jupan Pană cămăraşul,
cum să să ştie că, când au fost acum în zilele1 mări<i>i sale, domnu nostru, Io
Costandin Şerban voivod, leat 7164, sculatu-m-am de-a mea bunăvoie de i-am
vândut partea mea din Slăvileşti, însă partea mea face o funie şi jumătate. Şi o am
vândut de a mea bunăvoie, fără nicio silă, derept bani gata, aspri 2 400.
Şi i-am vândut de a mea bunăvoie fără nicio silă şi cu ştirea tuturor oamenilor
miei.
Şi pentru credinŃa, mi-am2 pus şi pece[t]3ea.
Şi mărturie la această tocmeală a noastră, fost-au mulŃi boiari mărturie. Au
fost: Stanciul stolnicul ot Dobroslovéni4 i Pătru logofăt ot Fălcoi, Drăguşin
postelnic ot tam, Barbul biv cupar ot Bârza, Ion postelnic ot Fălcoi, Badea
postelnic ot Fălcoi, NegoiŃă peharnic, Pârvul logofăt.
Şi am scris eu, Preda clucer ot Greci.
Pis ohtomvrie 18 dni, leat 7164 <1655>.
† NegoiŃă postelnic ot Văléni
† Stanciul stolnic ot Dobroslovéni
† Donosie ot Bârcă, postelnic
† Drăghici căpetan
† Preda clucer ot Greci
† Badea biv vel comis din Comani
† Nicula bărbiiar ot Caracal, mărturisăsc3.

DANIC, Col. Vârtosu Emil, I/111.

Orig. rom., hârtie (31 × 21), cu trei sigilii inelare în tuş, puse în dreptul semnăturilor lui Stanciul,
NegoiŃă şi Donosie.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 700.

________________
1
zilelee.
2
mïæm.
3
Loc pătat în orig.
4
Dobroslovhnïe.
5
Semnături autografe.

255 1655 (7164) octombrie 18

† Adecă noi 12 boiari, anume: den Procică, Stoica al lu Tatomir1 şi den

Văléni, Gradea i Bârcă, den Năiani, Şteful i Godeani i ot Turbureşti, Avram, den

246
FinŃeşti, Dobrotă logofăt, den Văléni, Şărban iuzbaşa, den Vispeşti, Stan feciorul
popei lu Dragotă, den Bădéni, Stoica Hârsul, den Vispeşti, Dobrişan, den FinŃeşti,
NegoiŃă snă popii Stoica, carii am fost luaŃi de părintele chir Serafim, episcopul
Buzăului, ca să căutăm partea lu Fârlofai şi partea Oancei şi partea Mitiutelului şi
partea lu MustaŃă carea scrie în cartea lui Alexandru vodă, feciorul Mircei vodă.
Deci noi ne-am strânsu toŃi la sat la Văléni, găsit-am partea lu Fârlofai şi a
Oancei, la Nifon, feciorul lu Iane, în Turbureşti 2 pământuri cu viŃă şi de late de
8 prăjini. Şi în sat, loc de casă şi un pământ în dealul domnescu şi o jumătate de
pământ iar în dealul domnescu şi un pământ în Năsipuri şi un pământ pre Fântâna
Mârzei şi preste Valea Méelor, un pământ şi în ocina radovănească 4 răzoare
jumătate la Pârstea, jumătate de pământ2 şi de la Dragomir portar 4 pogoane, de la
Pârstea 2 pol pogoane3, la Urâtul pogoane 3 pol şi partea Mitiutelului a treia parte
şi partea lu MustaŃă, 7 pogoane la Năiani. Aceasta am scris.
Şi pentru credinŃa, ne-am pus şi peceŃile.
Pis ohtomvrie 18, vă leat 7164 <1655>
Az, Manole vtori portar4
† Stoica. † Gradea. † Bârcă. † Şteful. † Godean. † Avram. † Dobrotă logofăt.
† Şărban iuzbaşa. † Stan. † Stoica Hârsu. † Dobrişan. † NegoiŃă.

DANIC, Ep. Argeş, XLVII/15.

Orig. rom., hârtie (29,5 × 20,5), cu şase sigilii inelare în fum puse în dreptul semnăturilor lui
Manole, Stoica, Gradea, Bârcă, Şteful, Godean şi şapte amprente digitale puse în dreptul celorlalte
semnături.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 699.

________________
1
Tatolmir.
2
„la Pârsea, jumătate de pământ”, tăiat prin barare.
3
„de la Pârstea 2 pol pogoane”, tăiat prin barare.
4
Semnătură autografă.

256 1655 (7164) octombrie 20

Adecă eu, Ghinea împreună cu fămeia mea, Cătălina, fata Neacşului din
Tâmbureşti, nepoata lui Dan logofătul, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru
zapis, ca să fie de bună credinŃă la mâna dumnealui Dan logofătul i brat ego, Radul,
feciorii lui Vasilie postelnicul ot Apele Vii, cum să să ştie că le-am vândut toată
partea de moşie den Tâmbureşti de să cheamă Priseaca, cu balta ce să cheamă
Foametea.
Că această moşie ce să cheamă Priseaca şi cu balta ei, ce să cheamă Foamete,
n-au fost vândut mai denainte de vreme de tată-mieu, Neacşul i de unchiu nostru,

247
Radu, care au fost vândut ei doi cealaltă moşie, întâi la dumnealui răposatul Vasile
postelnicul.
Apoi, murindu tată-mieu, Neacşul şi unchiul nostru Radu şi nerămâind
nimenea din ei, numai ce am rămas noi din ei şi trebuindu-ne la păs i birul bani, am
venit la dumnealor, la aceşti boieri ce <sunt> mai sus [nu]1miŃi, de am vândut şi
această [mo]1şie Priseaca şi cu bal[ta]1 Foametea, den hotar pâ[nă în hotar, pes]1te
tot locul şi […]1în bani gata ughi 31.
Şi am luat aceşti ba[ni …]1 toŃi gata în mâinile noastre şi le-am dat şi
cărŃ[ile]1 céle de moşie la mâna dumnealor, ca să o Ńie dumnealor de acum înainte
cu bună pace, pentru că o-m vândut de a noastră bunăvoie fără de nicio silă, ca să
le fie dumealor moşie ohabnică, dumnealor şi coconilor dumnealor, câŃi Dumnezeu
le va dărui.
Şi când am făcut acest zapis, am fost mulŃi boieri dimprejur mărturie, anume
care vor pune iscăliturile mai jos. Şi noi, pentru mai adevărată credinŃă, ne-a pus
degetele şi iscăliturile mai jos, ca să să crează.
Şi am scris [e]1u, Preda dascălu, cu zisa dumnealor.
Octomvrie 20 dni, leat 7164 <1655>.
Eu, Ghinea Denerion cu fămeia mea, Cătălina.
Eu, Danu, martor.
Eu, Gavril ceauş, martor ot Apele Vii.
Eu, Crăciun Arici [ot Apel]1e Vii, martor.

SJAN Dolj, Col. de documente, CCCXII/1.

Orig. rom., hârtie (30 × 21).

EDIłII: Barbu, Doc. inedite Tâmbureşti, p. 179–180.

________________
1
Loc rupt în orig.

257 1655 (7164) octombrie 20

† Adecă eu, Radu i snă ego, Negu i Tanasii i snă ego, Coman1, scris-am
acesta al nostru2 zapis, ca să fii de mare credi<n>Ńă la mâna lu Tudor3 postelnicul,
cumu să se ştie că e-am vândut a noastră2 parte de moşii den Ludăneşti, de
<funea>4 łeplescă, însă pol de fune a lu Coman, de a noastră bunăvoie, fără nicio
silă şi cu ştire tutur<or> megiiaşilor i fraŃilor5 de moşie6.
Însă <am> vândut acest pol de fune ughi 5, de peste tot7 hotarul8, den pădure
şi în câmpu şi de apă şi d<e> peste tot7 hotarul8, pentru ca să fii lui moşie6
<oh>abnică, lui şi coconilor9, cât Dumnezeu <îi> vă da.
Şi cându am făc<u>t acestu zapis, fust-au mulŃi megieşe. Şi mărtorie: Lazăr
ot Ludăneşti i Gurban ot tam i Radul ot tam i Mirce ot tam.

248
 Şi am scris eu, popa Nedelcu ot tam, acest scris.
Păntru credinŃa, pus-am şi pecetele.
Pis measeŃa octomvrie dni 20, vă leat 7164 <1655>.
Eu, Rad<u> Cumănes<cu>.
† Eu, Negu.
Eu, Tănasă.
Eu, Lazăr.
† Eu, Radul Ceplea, mărturie.
† Neagu cel Negru, mărturie
Eu, Mirce, mărturie10.

DANIC, Mitrop. ł. Rom., CXXXI/18

Orig. rom, hârtie (30, 5 × 21,5), cu şase amprente digitale, puse în dreptul semnăturilor lui
Radu, Negu, Tănasă, Lazăr, Radul Ceplea şi Mirce.
Copie, ibid., ms. 129, f. 282.

Reg., Doc. jud. Teleorman, I, p. 180; Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 702.
________________
1
„i snă ego Coman”, ad interlinear.
2
n¨str¨.
3
T¨der.
4
¨ı, indescifrabil.
5
fracil¨r.
6
m¨Îii.
7
t¨t.
8
x¨tarl¨.
9
k¨k¨nel¨i.
10
Semnături autografe.

258 1655 (7164) octombrie 20

† Scris-am eu, Vancea al popei lu Stepan1 şi mărturisesc cu aceasta al mieu

zapis, ca să fie de mare credenŃă la mâna Ratei şi la mâna feciorilor lui, cum să să
ştie că am făcut eu, Vancea, viia mea vânzătoare, carea am avut în dealul
Bojorénilor şi mi-am întrebat toate rudeniile méle şi toŃi vecenii şi nem<ene>lea nu
s-au aflat cumpărătoriu.
Deci s-au aflat acest om ce scrie mai sus, Ratea. Deci m-am2 tocmit eu,
Vancea, denaintea a mulŃi oameni şi de bunăvoia mea m-am tocmit şi o-m vândut,
să fie moşia lui şi feciorilor lui, moşie ohabnică şi cine să va trage de el. Şi o-m
vândut de bunăvoia mea. Şi am vândut partea mea să <să> ştii: din vârful vie<i>,
dentr-un rozor din sus de scoruş şi den ceriş3, cum va veni funea, derept până în

249
cornul vie<i> de la vale şi cu livadea demprejurul vieei, cu toată partea ce am avut
cumpărătură. Şi am vândut de bunăvoia mea, dirept bani gata, ughi 20.
Şi mărturie au fost la acestă toc<meală>: Staica al Niculei şi Duca al Mesăi şi
Mărin den Bojoréni şi Ghinea al pre<o>tesăi şi Sima şi Radul diiaconul, O<an>cea.
Şi acestu zapis l-am scris eu, ieromonah diacon Nicolae ot Episcupie.
Şi păntru credinŃa, mi-ém pus eu, Vancea, dégitul, ca să fie de mare credinŃă
la mâna Ratei.
Pis measeŃa octomvrie 20, vă leat 7164 <1655>.
Eu, Vancea4.

DANIC, Ep. Râmnic, LV/11.

Orig. rom, hârtie (31,5 × 21).

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 703.

________________
1
Stapan.
2
„m-am”, repetat.
3
„din sus de scoruş şi den ceriş”, ad marg.
4
Semnătură autografă.

259 1655 (7164) octombrie 20

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› Kostantin Íerban voevodï i gospodinß vßsoi

Zemli ¨ggrrovlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïÓ povelenïi gospodstva mi,
sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri <a> domni<i>i méle de la Străhaia, hramul
Sfânta TroiŃă şi părintelui egumenului Teodosie, ca să fie volnic cu această carte a
domni<i>i méle să aibă a strângerea unguréni şi oameni streini, fără de bir şi fără
de gâlceavă, să-i aşaze lângă mănăstirea domni<i>i méle, la Străhaia, să fie
slobozie, ca şi la alte mănăstiri domneşti.
Şi acei oameni cari <se> vor strânge acolo, să fie în bună pace pentru rândul
birului, 14 taleri de miare cu ceară, de găleată cu fân şi de toate dăjdile şi
mâncăturile i câte vor fi preste an în Ńara domni<i>i méle, de cătră nimenea val sau
bântuială să n-aibă, pentru că singur domniia mea m-am milostivit domniia mea, de
i-am iertat de toate câte scriu mai sus, ca să să fie slobozie sfântei mănăstiri, numai
să fie de treaba şi de posluşania sfântei mănăstiri şi să păzească drumul.
Altă bântuială să n-aibă de cătră nimini, nimic. Că cine să va ispiti a le
învălui peste cartea domni<i>i méle, acela om mare certare şi rea scârbă va petréce
de cătră domniia mea. Inako da nhst, i sam reçe gospodstva mi.
Oxtomvrie kdÃ, lht #zr‹Ùd <1655>.

250
 DANIC, Ms. 714, f. 946.
Copie rom.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 701.

260 1655 (7164) octombrie 22

Jupan Chirca vel ban al Craiovei, dat-am această carte a noastră, sfintei şi
dumnezăieştii mănăstiri care să chiamă BucovăŃul şi să răspunde Coşuna, unde easte
hramul Sfântului ierarh făcătoriul de minuni1 Nicolae de la Mir<a>lechiia şi părintelui
egumenului chir Ionichie2 şi tutulor părinŃilor care vor fi lăcuitori într-această
sfântă şi dumnezăiască mănăstire, ca să fie tot satul Perişorul, tot, cu tot hotariul,
din hotar până în hotar şi cu tot venitul şi cu toŃi rumânii. Însă rumâni<i> să să ştie
pe anume: Neagul şi frate-său, Ion şi cu feciorii lor i Danciul şi cu feciori lui i
Badiul cu feciorii lui i Dobre cu feciori<i> lui i Golean cu feciorii lui i Ştefan cu
frate-său şi cu feciori<i> lor i Ilie cu feciori lui i Varvare cu feciori<i> lui i Dima
cu feciori<i> lui i Andrei cu ficiori<i> lui i Pătru cu feciori<i> lui i Neacşul cu
feciorii lui i Neagoe cu feciorii lui i Bogdan cu feciori<i> lui i Stanciul cu feciorii
lui i Dan cu feciorii lui i Voico cu feciorii lui i Mihăilă Juncul cu ficiori<i> lui i
Cârstea i frate-său, Cozma, cu feciori<i> lor i Ion al Bunei cu ficiori lui şi alŃi
rumâni care să vor mai afla şi să vor adăvăra din sat, din Perişor, şi cu alŃi ficior<i>
ai lor, câŃi milostivul Dumnezău le va mai da.
Pentru că acest sat, Perişorul, fost-au dat şi miluit de jupan Stepan biv vel ban
al Craiovei şi de fiiu-său, Pârvul biv vel clucer, încă din zilele răposatului
Alixandru voievod, tatăl răposatului Mihnei voievod şi de atunci până acum în
zilele mări<i>i sale, domnului nostru Io Constantin Şerban voievod, tot l-au Ńinut
sfânta şi dumnezăiască mănăstirea cu bună pace, tot satul şi cu tot rumâni<i>, iar
când au fost acum în zilele mări<i>i sale domnului nostru, iar satul Perişorul au
rădicat pâră la divan, înaintea mări<i>i sale, domnului nostru, zicând cum că nu
sânt rumâni, ci i-au apucat legătura lu Mihai vodă în sat, în Perişori.
Deci măriia sa, domnul nostru, datu-le-au lége 12 megiiaşi de au jurat cum că
nu sânt rumâni, nici i-au apucat legătura lu Mihai voievod în sat, ce scrie mai sus.
Iar părintele egumenul Ionichie2 şi cu alŃi părinŃi de la sfânta şi dumnezăiască
mănăstire ei nu s-au suferit, ci au rădicat pâră naintea mări<i>i sale, domnului
nostru, la marele divan, de au luat lége preste lége 24 de boiari, însă boiari, anume:
Preda spătar ot Ciupturoia i Vlaica postelnic ot Cornet i Vasilie postelnic ot Breasta
şi Gherghina stolnic ot Şitoaia i Neagoe postelnic ot Poian<i> i Pătru iuzbaşa ot
VârâŃi i Costandin căpitan ot Craiova i Pătraşco postelnic ot Pleşoi i Andrei
postelnic ot FratoştiŃă i Stănilă postelnic ot Vâlcăneşti i Dona ceauşul ot Craiova i
Stan Cornescul3 ot Gabruvi i Dragotă postelnic ot Poian<i> i Barbul căpitan ot
Târgul Bengăi i Vladislav clucer ot Belcin şi Preda căpitan ot Mileşti i Preda

251
postelnic ot Tatomireşti i Barbul comisul ot Dâlga i Costea clucer ot Craiova,
Necola postelnic ot Pleşoi i Barbul ceauşul ot Craiova i <I>onaşco ot tam i Barbul
postelnic ot Rogojini i Mihai postelnic ot Giormani.
Deci când au fost la zi şi la soroc, strânsu-s-au aceşti boiar<i>, ce scriu mai sus,
toŃi deplin, aici, la scaunul mări<i>i sale domnului nostru, la Craiova, naintea noastră.
Deci au şăzut de au socotit pre amănuntul şi au cetit toate cărŃile şi hrisoavele
sfintei mănăstiri şi au adăvărat că au umblat aceşti rumâni, ce scrie mai sus, fără
lucru şi fără ispravă. Ce au mers toŃi boiarii deplin în sfânta bisérică, cea domnească,
în Craiova, de au jurat toŃi cu mânile pe sfânta Evanghelie, preste lége rumânilor,
denaintea noastră şi denaintea popei Stanciului, cliseariul cel domnesc.
Într-aceea, am dat şi noi cartea noastră sfintei şi dumnezăieştii mănăstiri, ca
să aibă a-şi Ńinea tot satul şi cu toŃi rumânii cu bună pace, cum au Ńinut şi mai nainte
vréme.
Aceasta am scris şi într-alt chip să nu fie.
Octomvrie 22 dni, 7164 <1655>.

DANIC, Ms. 722, f. 421v–422v.

Copie rom.

EDIłII: Nicolăescu-Plopşor, Monografia, p. 94–96, nr. 16; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII,
nr. 705.
________________
1
min¨nïi.
2
î›nisïe.
3
Kordesk¨, emendat după două doc. din 22 octombrie.

261 1655 (7164) octombrie 22

Adică noi, aceşti 24 de boieri, care mai jos la rându-ne punem numele însă
anume: Preda spătar ot Cepturoaia i Vlaica postelnic ot Cornet i Vasilie postelnic
ot Breasta i Gherghina stolnic ot Săftoae i Neagoie postelnic ot Poeni i Pătru
iuzbaşa ot VârâŃi i Coste căpitan ot Craiova i Pătraşco postelnic ot Pleşoi i Andrei
postelnic ot FratoştiŃă i Stănilă postelnic ot Vâlcăneşti i Dona ceauş ot Craiova i
Stan Cordescul ot Gabrova i Dragotă postelnic ot Craiova i Barbul postelnic ot
Târgul Bengăi i Vlădislav clucer ot Belcini i Preda căpitan ot Mileşti i Preda
postelnic ot Tatomireşti i Barbul comisul ot Dâlga i Coste clucer ot Craiova i
Necola postelnic ot Pleşoi i Barbul ceauşul ot Craiova i Ionaşco ot tam i Barbul
postelnic ot Rogojâni i Mihai postelnic ot Giormani, care sântem luaŃi pre răvaşile
domnului nostru, Io Costandin Şărban voievod, de părintele Ionichie eguménul ot
sfânta mănăstire BucovăŃul ca să jurăm pre satul Perişorul, preste 12 megiaşi, ce au
fost luat satul Perişorul de au jurat de către sfânta mănăstire.

252
 Deci cându au fost la zi şi la soroc, strânsu-ne-am noi toŃi la un loc aceşti 24
de boieri ce sântem, mai sus-scrieşi, <la> scaunul mări<i>i sale, domnului nostru,
la Craiova, dinainte dumnelui jupan Chirca vel ban Craioveschii.
Deci noi am şăzut de am socotit şi am adevărat prin amăruntul, de am citit
toate cărŃile şi hrisoavele1 sfintei mănăstiri de la alŃi domni bătrâni mai denainte
vremea, dinainte<a> răposatului Mihai vodă, însă cartea lui Alicsandru voievod,
tatul Mihnii voievod şi cartea Mihnii voievod şi carte<a> lui Ştefan voievod, încă
mai vârtos un zapis al răposatului Mihai vodă, cându au2 fost Mihai voievod agă
mare, scriindu cum au fost satul Perişorii cu rumânii, toŃ rumâni ai sfintei
mănăstiri.
Deci noi văzând şi adeverându, cum că i-au apucat şi legătura lui Mihai vodă
în sat, în Perişor, mers-am noi, toŃi boierii, deplin3 în sfânta biserică cea domnescă
ot Craiova, de am jurat cu mâinele pre sfânta Evanghelie, denaintea dumnelui
jupân Chirca mare ban şi dinainte popii Stanciului cliserul, cum că au fost
rumân<i> ai sfintei mănăsătiri şi i-au apucat şi legătura lui Mihai vodă în satul
Perişorul.
Drept aceea, am dat şi noi această carte a noastră4 la mâna părintelui
egumenului Ionichii şi altor părinŃi care vor fi lăcuitori la acest sfânt locaş, ca să
aibă a Ńinere tot satu Perişorul, cu toŃi rumânii câŃi vor fi adevăraŃi, cu bună pace,
cum i-au Ńinut şi mai denainte vremea, pentru că noi aşa <a>m jurat cu sufletele
noastră.
Şi pentru credinŃa, ne-am pus peceŃile şi iscăliturile mai jos.
Şi am scris eu, diiacul cel mic, Isac logofăt, octomvrie 22 dni, leat 7164
<1655>.
Şi 24 de5 boieri iscăliŃi pre nume.

DANIC, Ms. 722, f. 393v–394 (foste 786–787).

Copie rom.

EDIłII: Plopşor, Monografia, p. 96–98, nr. 17.

________________
1
xrisoavelh.
2
Repetat.
3
depiin.
4
nostr¨.
5
dh.

262 1655 (7164) octombrie 22

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› Kostantin Íerban voevodï i gospodinß vßsoi

Zemli ¨ggrrovlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïÓ povelenïi gospodstva mi

253
svhtom¨ <i> boÈhstvnïi monastir ot Dlßgopolïü1, unde este hramul Cinstitei
Uspenia BogorodiŃe şi părintelui egumen iermonah Luca şi tuturor călugărilor care
trăiesc într-acest locaş.
Facem şi domnia mea ştire pentru această sfântă şi dumnezeiască mănăstire
de la Câmpul Lungu, că fiind besérică de mir făcută den descălecata łărâi Rumâneşti
de răposatul Negru vodă, atâta număru de ani, ocolită de atâta crăpături, de cutremurile
pământului, supratu-se-au până la temeiu şi au stătut piatra grămadă 7 ani. Întra
acéea, răposatul Matei vodă, după alalte sfinte mănăstiri şi case dumnezeieşti ce au
făcut aici în Ńară şi pre aiurea şi aicea, cu vrérea lui Dumnezeu şi cu ajutoriul
Maicăi Précistii, se-au apucat de o au făcut mănăstire şi lăcuită, călugărească, iar
pre acelaş hram, Uspenia BogorodiŃe, şi au miluit<-o> şi domnia lui cu sate, cu
moşii şi cu altele întru ce i-au fost prilejul, ca să poată fi mănăstirii de ajutoriu şi
călugărilor de hrană. Şi au fost pus egumen pre Melhie, dentâiu, de-nceputul
mănăstirii ca la 12 ani.
Deci, fiind domnia lui ctitor aceştii sfinte mănăstiri, avut-au a cerca şi a
luarea sama egumenului, avându obicéiu făcut de domnia lui, cum să fie în
mănăstire obştejitie şi întărită cu hrisoave şi cu cărŃi patrierşăşti, care lucru vrut-au
să vază şi domnia lui, ce venit are mănăstirea den mila măriie sale şi ce cheltuială.
Ce au socotit măriia sa de-au trimis acolo la mănăstire pre cistitul şi prea luminatul
părintele nostru, chir Ştefan, mitropolitul Ńărâi şi pre Ghinea vistier, fiind atunce
cluciar, de-au luat sama mănăstirii foarte pre amăruntul, de toate lucrurile şi au
adus scrisoare la măria sa.
Deci deaca au văzut şi domnia lui atâta nevoinŃă şi atâta strădanie ce-au fost
pus egumenul Melhie acolo împreună cu toŃi călugării, cu toate ce-au trebuit sfintei
case dumnezeieşti, cu moşii, cu odăjdii, cu bucate, cu dobitoace, încă şi chielciug şi
de alalte ce trebuiaşte, domnia lui au socotit şi au lăsat să fie obştejitie, cum au fost
întărit cu hrisov şi mai denainte vréme, cum să se puie egumen den mănăstire, den
călugări şi să i se ia seama tot den mănăstire, cu stareŃii mănăstirii, să fie toate în
ştirea lor: şi venitul şi cheltuiala şi mai mult după acea sama să nu să mai ia seama
de la curte, au măcar fie d<o>mnu, au mitropolit, ver boiaren mare, ver mic, măcar
cine ar fi, numai den mănăstire să să ia toată sama, până într-un cap de aŃă.
De care bune tocméle văzând şi domnia mea, hrisoave, cărŃi întărite cu mare
blăstem şi legătură, silit-am şi domnia mea de am întărit acest lucru şi cu cartea
noastră, ca să poată fi lucrul stătător în véci, pre obiceaiu ce scrie mai sus. Dar cine
ar îndrăzni a strica şi a facerea într-alt chip, să cază într-acel blăstem mare ce au
pus ctitorul casei, cum unii ca aceia să fie procleŃi, afurisiŃi de vlădica Hristos şi de
318 oteŃi eje vă Nichie, parte cu Iuda şi cu Aria să aibă la un loc şi cu de trei ori
anathima, la sfârşenie să se ia cu păgânii, amin!
SeÈe <¨bo> i sveditelïe: Ȩpan Kirka vel ban, Ȩpan Gï›rgïe vel dvornik,
Ȩpan Stroe <vel> l›g›fet, Pßrv¨l vel vistïer, Panno vel spatar, Barb¨l <vel>
klüçer, Rad¨l <vel> stolnik, Radõl <vel> komis, Radõl <vel> pexarnik, Dançül
<vel> postelnik. I ispravnik, Ȩpan Stroe <vel> l›g›fßt.

254
 Pis D¨mitr¨ l›g›fßt Boldïçü, ¨ grad Trßgoviwi, ›xtomvrie kvÃ, vß lht
#zr‹Ùd2 <1655>.
† î› Kostandin´ v›ev›da, milostïÓ BoÈïeÓ gospodinß.
î› Kostandin voevoda <m.p.>

DANIC, M-rea Câmpulung, LXII/27.

Orig., rom., perg. (30 × 49,5), cu un sigiliu mijlociu, timbrat.

Reg., Băjan, Doc. câmpulngene, p. 741–742; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 704.
________________
1
„Din mila lui Dumnezeu, Io Constantin Şerban voievod şi domn a toată łara Ungrovlahiei.
Dă domnia mea, această carte a domniei mele sfintei <şi> dumnezeieştii mănăstiri Câmpulung”.
2
„Iată dar şi martorii: jupan Chirca mare ban, jupan Ghiorghie mare vornic, jupan Stroe
<mare> logofăt, Pârvul mare vistier Pană mare spătar, Barbul <mare> clucer, Radul <mare> stolnic,
Radul <mare> comis, Radul <mare> paharnic, Danciul <mare> postelnic. Şi ispravnic, jupan Stroe
<mare> logofăt. A scris Dumitru logofăt Boldici, în cetatea Târgovişte, octombrie 22, vă leat 7164.”

263 1655 (7164) octombrie 23, Târgovişte

† Adecă eu, Radul snă Dumitraşco vtori comis ot Frejuréni, scriu şi

mărturisescu cu acest al mieu zapis, cum să fie de mare credinŃă la mâna dumisale,
jupan Pano1 Filipescu vel spătar, ca să să ştie cum am avut un sălaş de Ńigani ai mei
de moşie de la părinŃii miei, anume Slav Ńigan, feciorul lu Banghiciul Ńiganul cu
Ńiganca lui, Velica, şi cu doao féte, anume Costanda i Rada. Şi tot au fost pre seama
noastră cu bună pace. Iar când au fost acum, în zilele mări<i>i sale, domnu nostru,
Io Constandin Şerban voievod, trebuindu-ne şi noao de bogate <nevoi>, făcut-l-am
acest sălaş de Ńigani vânzătoriu la divan dumnealui spătariului Pano1 trebuindu-i a
cumpăra, făcut-am tocmeală amândoi în preŃ za ughi 80, cin aspri 16 000, tot banii
gata.
Şi am vândut eu, de a mea bunăvoie, fără de nicio silă denaintea mări<i>i
sale, domnul nostru, den divan şi a tuturor boiarilor, ca sa fie dumisale Ńigani de
moşie ohabnici, coconilor în véci. Pentru că şi-au dat ai lui direpŃi bani, de ş-au
cumpărat Ńigani, să-i fie ei cu pace, fără de nicio zminteală.
Şi mărturie, mulŃi boiari mari şi mici, carii-şi vor pune fieşcarele iscala cu
mâna lui, mai jos.
Şi pentru mai adevărată credinŃă, am pus şi eu pecetea şi iscala cu mâna mea.
Iată2 <am> scris3 eu, Dumitru logofat Boldiciu, ¨ grad¨ Trßgoviwe, mhseca
oktomvrie kgÃ, i ot Adama do n¥ih, vß lht#zr‹Ùd <1655>.
Încă şi cu ştirea mătuşi-mea, VoichiŃii băneasa, am vândut fiind şi dumneaei
de faŃă, luând banii.

255
 Şi au pus şi dumneaei pecétea mai jos.
Eu, Radul
Preda vornicul Brâncoveanul
Gheorghe Băleanul vel dvornic
Stroe vel logofăt
Bunea biv vel vistier
Radul vel comis
Ivaşco vel armaş
Radul vel peharnic
Radul vel stolnic Fărcăşanul
ColŃea pitar Doicescul
Βελισαριος λογοθέ<ιης> µαρτηρο το ανωθεν4
Costandin Năsturel
Badea vătaf Bălăceanul5.

DANIC, A. N., CLXXVI/22.

Orig. rom., hârtie (43,5 × 29), cu un sigiliu inelar în tuş pus în dreptul semnăturii lui Radul.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 706.

________________
1
Paan´.
2
ægt´.
3
skriÎ.
4
„Velisarie logofăt, mărturisesc cele de mai sus”.
5
Semnături autografe.

264 1655 (7164) octombrie 23

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› Kostantin Íerban voevodï i gospodinß. Davat

gospodstvo mi sïÓ povelenïi gospodstva mi, Balii copilul, ca să fie volnic cu
această carte a domni<i>i méle şi cu sluga domni<i>i mél, anume […]1 să aibă <a>
apucarea cu strânsoare pre NegoiŃă clucer Tătarul să-i plătească toată dijma din
pâine şi din orzu şi dân meiu şi den fânuri şi din peştile dân baltă, cât să va afla că
va fi luat după partea lui dă moşie din Burciuleasca şi din Stăiasca şi den Balta
Albă şi den toate ce vor fi fost pre acéle moşii, şi dă an şi de ist timpu, pentru că
aici, naintea domni<i>i méle, jăluit-au Balea copilul, cum că i-au luat tot NegoiŃă
clucer toată <di>jma, din toate ce s-au aflat după partea lui dă moşie, în sila lui,
neavând nicio treabă. Lui să-i dea mare strânsoare, să-i plătească toată dijma mult,
puŃin, ce vor mărturisi oamenii carii să hrăniscu pre acéle moşii până la un cap dă
aŃă, fără dă voia lui.

256
 Aşijderile, să fii volnic Balea copilul să apuce cu strânsoare şi pre gazdăle la
carii să va afla că au fost frate-său, Costandin, să-ş dea sama ce l-au făcut şi cum
i-au fost moarte lui. Pentru căci că nu-l poate afla frate-său nicăirea, ci i-au fost
peirea dă acolo, din-trânşii.
Şi să apuce şi pri NăniŃa dascălul din Râmnec carele au fost închinat acéle
moşii lui NigoiŃă clucer să dea sama hotarălelor acelor moşii pre unde sânt, ca să să
ştii pre unde-şi vor lua dijma şi pri unde vor vâna la baltă.
Şi să fie el volnic a-ş luarea de aici înainti dijma dă la tot omul, iar cini să va
ispiti a-l mai învălui sau să mai facă într-alt chip, priste2 cartea domni<i>i méle, rea
urgie va petréce de cătră domnia mea. Inako da nhst.
Pis oxtomvrie kgà d´ni, lht#zr‹Ùd <1655>.
î› Kostandin v›ev›dß, milostieü Boıïeü gospodinß.
î› Kostandin v›ev›dß <m.p.>

Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., cotă veche nr. 1 748 D, fără acces la orig. Transcriere veche
la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”.
Orig. rom., hârtie (28 × 21), cu un sigiliu inelar în chinovar.

Reg., Rafailă, Cat. doc., nr. 17, dat greşit cu nr. 27 221, care corespunde doc. din 11 decembrie,
emitent Balotă din Gârbovi.
________________
1
Loc alb în orig.
2
priwe.

265 1655 (7164) octombrie 26

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î› K›standin Íßrban voevoda i gospodinß. PiÎßm

gospodstvo mi, voao, tuturor vinăricerilor carie veŃi fi acolo, în dealul Slatinii, şi
acum şi carie vor fi şi di ici nainte!
Cătră aceasta vă dau ştiri dumnie mea, pentru că aici, naintea dumnie méle,
au spus părintile egumenul Gavriilă de la svânta mănăstire de la Brâncoveni, unde
easte hramul Uspenie BogorodiŃi, cum că mérgeŃi de vă amestecaŃi şi voi unde
n-aveŃi treabă, de zici<Ńi> să loaŃi1 vinerici din viile sfintei mănăstiri.
Pentru care lucru iată că vă scriu dumnie mea, să căutaŃi, de vréme ce veŃi
vedea această carte a dumni<i>i méle, iar voi să căutaŃi foarte să vă feriŃi de
bocatele sventei mănăstiri, nimic altu val să no mai faceŃi în bocatele svintei
mănăstiri, că apoi capetele voastre vor şti şi foarte urgie mare veŃi petréce de cătră
dumni<a> mea, ce bună pace să daŃi de ici nainte bocatelor svintii mănăstiri. De
aceasta vă scriu domnie mea. I ispravnik, saam reçe gospodstva mi.

257
 Pis oktomvrie kqÕ d´ni, lht #zr‹Ùd <1655>.
î› Kostandin v›ev›dß, milostieü Boıïeü gospodinß.
î› Kostandin v›ev›dß <m.p.>

DANIC, M-rea Brâncoveni, XXX/6.

Orig. rom., hârtie (30,5 × 21), pătat, cu un sigiliu mijlociu, cu ceară între file.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 707.

________________
1
looac.

266 1655 (7164) octombrie 27

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› Kostandin Íerban voevodï i gospodinß. Davat

gospodstvo mi sïÓ povelenïi gospodstva mi, lui Vintilă clucer i Dumitraşco
postelnic, snă NegoiŃă logofăt vnuc Vintilă vornic, ca să fie volnic cu această carte
a dumni<i>i méle, de să aibă a-şi Ńinérea satul Nămeştii, cu tot hotariul şi cu toŃi
rumânii, câŃi să vor alége, cum au Ńinut şi moşă-sa, Stanca, jupâneasa lu Vintilă
vornic.
Pentru că acestu sat ce scrie mai sus, fost-au de moşâi al lor, de la moşi-sa,
Stanca vorniceasa, ce să aibă a-l Ńinerea cu bună pace.
Şi de nimenile opreală să n-aibă preste cartea domniei méle, pentru că aşa
easte învăŃătura domniei méle. Inako da nhst.
Oktomvrie kzà dni, v´ lht #zr‹Ùd <1655>.
† î› Kostandin´ v›ev›da, milostïÓ BoÈïeÓ gospodinß.
î› Kostandin v›ev›da <m.p.>

B.A.R., Doc. ist., MCLXXVI/17.

Orig. rom., hârtie (21 × 18), pe fila a doua este repetat începutul doc.

267 1655 (7164) octombrie 29

Zapisul lui Micul comişelul ot Răspopi cu soŃia sa, Stana, fata lui Neagoe
Roşca din Răspopi, şi fiii lor, prin care vinde dumnealui jupânului Moise căpitanu
za roşu dzece stânjeni <de> ocină la Răspopi, lovind în crâng, în vii şi în siliştea
satului, şi douăzeci de stânjeni pre hotarul din jos, drept bani gata, ughi 600.

258
 DANIC, M-rea Banu, ds. 97, f. 11.
Rez.

Rez., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 708.

268 <Post 1655 octombrie 29>

† Adecă eu, Bădica dascalul de Cucuténi, scriu şi mărturisescu cu acesta al

mieu zapis, ca să fie de mare credinŃă la mâna părintelui episcopului chir Serafim
de la Buzău, cum să să ştie că i-am vândut moşie direaptă a mea1, în Jurebeşti,
stânjeni 12, pre lângă hotarul Bădicescu, den cap până în cap, cum mergu ş-alte
moşii care sântu alăturea cu aceasta, derept bani gata, ughi 7. Şi o am vândut eu de
bunăvoia mea, cându am plătit stupii căpitanului Moisi.
Şi cându o am vândut, întrebat-am pre toŃi megiiaşii demprejurul mieu şi
niciunul nu se-au aflat să-mi dea bani pre această moşie, să-mi scoŃ capul de la
căpitanul Moisi. Derept acéea, deca n-au avut putére megiiaşii demprejurul mieu să
o cumpere, eu o am vândut părintelui episcopului.
Şi cându o am vândut, fost-au mărturie: căpitanul Moisi i Popescul căpitan i
ot Buzău, Vasilache căpitan i Coman căpitan, ot Episcopie, popa Mihai i ot
Cucuténi, Dan călugărul2 i Toma ot tam i Anghel ot tam, den Răspopi, Şefan roşiul.
Şi pentru credinŃa, mi-am pus dégetul şi iscălitura.
I pisax az, popa Gavriil.
Eu, Bădica dascăl.

DANIC, Ep. Buzău, LXXII/23.

Orig. rom., hârtie (31,5 × 21,5). S-a datat după Moise <Mihlăcescu-Cândescu> căpitan, din
doc. din 29 octombrie 1655
Copie, ibid., ms., 173, f. 268.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 709.

________________
1
Ad. interlinear.
2
kßl¨gßr¨ll¨i, ultimele trei slove adăugate cu altă cerneală.

269 1655 (7164) octombrie 30

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› Kostandin Íerban voevodï i gospodinß. Davat

gospodstvo mi sïÓ povelenïi gospodstva mi, sfintei şi [dumezeieştii mănăstiri]1 ce

259
sǎ chiamǎ Dubruşa, hramul vß cßrkov Vßvidenïe Bogorodice2 şi pǎrintelui
egumenului Paisie şi tuturor cǎlugǎrilor câŃi vor fi lǎcuitori acolo, ca sǎ fie sfinta
mănǎstire în bună pace dǎ bir dǎ talarǎ de miiare cu ceară, de gǎleata cu fân, de
oaie sacă, de birul sulgiului şi de dijmǎ de stupi şi de gorştini, de râmǎtori, de
oierie, de vinǎrici, de cai de olac, dǎ podvoadǎ şi de miertice şi de toate dǎjdiile şi
mâncǎturile câte vor fi preste an în Ńara domni<i>i méle, de nimica val sau
bântuialǎ [să nu aibă]1, pentru cǎ m-am milostiv[it singur domnia mea]1 de o am
iertat [acéste]1 dǎ toate câte scriu mai sus [precum]1 sântu iertate şi alte mǎnǎstiri
[din Ńara domniei méle]1, pentru căci [că easte]1 mǎnǎstire bǎtrânǎ şi vé[che şi
p]1recum au fost iertat şi mai dǎ[nainte]1 vréme de toŃi domnii.
Aşijderea [şi v]ao1, tuturor slugilor domni<i>i [méle...]1, ori cu ce slujbǎ veŃi
fi umblat [în]1 judeŃul Vâlcei, în vréme ce [veŃi vedea]1 aceasta carte a domni<i>i
méle, iar voi sǎ cǎutaŃi şi foarte [să vă feriŃi de bucatele sfintei mănăstiri, a nu]3
facerea vreun val ori de ce [lucru, că]3, acela om mare certare [şi rea scârbă va
petrece]1 de cǎtre domn [ia mea]1, într-alt chip sǎ nu fie.
Pis octomvrie 30 dni, vǎ leat 7164 <1655>.
† î› Kostandin´ v›ev›da, milostïÓ BoÈïeÓ gospodinß.
î› Kostandin voevoda <m.p.>

DANIC, Ep. Râmnic, LXXV/11.

Orig. rom., hârtie (30,5 × 21), rupt, pătat, lipsă ½ din fila a doua, cu un sigiliu mic în chinovar.
Copie, B.A.R., Doc. ist., CMLXXVI/180.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 710; rez., Aricescu, Indice, I, p. 93, nr. 1172.
________________
1
Loc pǎtat în orig.
2
„Intrarea în Biserică a Născătoarei de Dumnezeu”.
3
Loc rupt în orig.

270 1655 (7164) noiembrie 3

Cu mila lui Dumnezeu, Io Şărban voievod şi domn a toată łara Rumânească,

dat-am domniia mea, această poruncă a domni<i>i méle, sfintei şi dumnezăeştii
mănăstiri ce să cheamă Coşuna de lângă Craiova, unde easte hramul Sfântului
ierarh şi făcătoriul de minuni Nicolae de la Miralicheia şi părintelui egumenului
Ionichie şi tuturor călugărilor câŃi vor lăcui într-acel lăcaş, ca să fie sfintei
mănăstiri satul ce să chieamă Perişorul, sudstvo MehedinŃi, tot, cu tot hotaru şi cu
toŃi rumânii şi cu tot venitul de peste tot hotaru, din hotar până în hotar, pe hotarăle
céle vechi şi sémne. Şi rumânii încă să să ştie toŃi, pe anume: Neagul cu frate-său
Ion şi cu ficiorii lor, Danciul cu frate-său şi cu ficiorii lor, Badea, Dobre, Golean cu

260
ficiorii lor, Ştefan cu frate-său şi cu ficiorii lor, Ilie şi Varvari cu ficiorii lor, Andrei
şi Pătru i Neacşul cu ficiori<i> lor, Neagoe, Bogdan, Stanciul cu ficior<i>i lor,
Dan, Voico, Mihul, Cârstea cu frate-său, Cozma, Ion al Bunei şi Nicola Mudrea cu
ficior<i>i lor şi ceialalŃi rumâni de moştenire, după legătura lor, pentru că acestu
satu Perişorul cu rumânii fostu-l-au dat şi au adaos la sfânta mănăstire de jupan
Stepan biv vel ban al Craiovei şi de feciorul lui, Pârvul biv vel clucer, de pomană,
în zilele bătrânului răposatului Alexandru voievod, tata al Mihnei vodă. Şi de
atuncea până acum tot au Ńinut sfânta mănăstire acestu sat, anume Perişorul, şi cu
rumânii cu bună pace la toŃi domnii.
Iar cându au fost acum, în zilele domni<i>i méle, rumâni<i> din Perişor au
rădicat pâră cu egumenul Ionichie şi cu ceialalŃi călugări de la sfânta mănăstire
Coşuna, zicându cum că ei nu sântu rumâni de moştenire, ci i-au apucat legătura lui
Mihai vodă în satul Perişorul. Şi au venit înaintea domni<i>i méle în divanul cel
mare de s-au pârât de faŃă. Şi au luat rumâni<i> şi lége de au jurat cu 12 megiiaşi
strâmbi şi fără dreptate, ca să scape din rumânie.
Într-aceea, egumenul Ionichie dacă au văzut acea strâmbătate, el au mai
avut neşte cărŃi bătrâne de la răposatul Mihai vodă pe acest sat Perişorul, încă şi
alte cărŃi, care n-au lăsat să piae pe la mâinile ctitorilor. Şi au venit înaintea
domni<i>i méle, în divanul cel mare, de faŃă cu rumânii din Perişor şi au luat
egumenul Ionichie lége peste lége 24 de boiarii pre răvaş domnesc, pe anume: de
la Ciuturoaia, Preda spătar şi din Cornet, Vlaicul şi din Breasta, Vasilie şi din
Poiană, Neagul postelnic şi din VârâŃi, Pătru iuzbaşa şi din Craiova, Costea şi din
Pleşoi, Pătraşco, ot FratoştiŃă, Andrei, ot Vâlcăneşti, Stănilă postelnic, ot Gabru,
Stan Cornescul1, ot Poiană, Dragotă postelnic, ot Târgul Bengăi, Dragotă
pârcălab i ot Belcin, Rădoslav, ot Mileşti, Preda, iar din Craiova, Barbul ceauşul
şi Ionaşco şi din Rogojani, Barbul i ot Ghiormani, Mihai postelnic, ca să jure
peste cei 12 megiiaşi din Perişor pentru acei rumâni, cum că sânt ai sfintei
mănăstiri Coşuna de moştenire din Perişor şi cum că i-au apucat şi legătura lu
Mihai vodă acolo în Perişor.
Apoi, când au fost la zi şi la soroc, egumenul Ionichie, el au adunat lége
deplin. Şi aşa au jurat în scaunul domni<i>i méle, înaintea cinstitului dregătoriului
domni<i>i méle Chirca vel ban al Craiovei, în sfânta bisérică cea domnească, cu
mâinile pe sfânta Evanghelie, fiind popa Stanciul clisear, cum am văzut domniia
mea alte 2 răvăşale domneşti şi cartea celor 24 de boiarii jurători şi cartea lui
jupan Chirca banul de jurămintii în mâinile călugărilor de la Coşuna. Şi au rămas
toŃi rumânii din Perişor de lége şi de judecată, să fie rumânii sfintei mănăstiri
Coşuna precum au fost şi mai denainte vréme. Şi am prădat domniia mea pe acei
12 megiiaşi jurători, de am luat de la unul câte şasă boi domneşti, pentru ce au
jurat strâmb şi fără dreptate.
Şi iar să fie sfintei mănăstiri Coşuna satul Săcuiul sudstvo Dolj şi tot satul, cu
tot hotarul şi cu toŃi rumânii, din hotar până în hotar şi rumâni, anume: Tatul cu
feciorii lui, Penga Radul cu feciorii lui, Ursul şi Lupul şi Dumitru cu feciorii lui,

261
Barbul şi Ilie al Ursului şi cu frate-său, Pătru iar al Ursului şi cu fecior<i>i lui Ilie i
Puia i BogdăniŃă cu feciorii lui şi ceialalŃi rumâni den Săcui de moştenire de
legătură toŃi. Pentru că acest sat Săcuiul au fost de moştenire al jupânései Stancăi şi
al Velicăi spătăreasa ot Bratovoieşti, care l-au dat şi l-au adaos la sfânta mănăstire
Coşuna de pomană din zilele lui Alixandru vodă cel Bătrân şi din zilele părintelui
egumenului Eftemie, cum am văzut domniia mea şi cartea bătrânului Alixandru
voivod de la leat 7080 şi cartea părintelui Eftemie, cu mare blestem.
Şi de atuncea până acum tot au Ńânut sfânta mănăstire Coşuna acest sat
Săcuiul şi cu rumânii cu bună pace la toŃi domnii. Iar când au fost acum, în zilele
domni<i>i méle, iar rumânii dintr-acel sat de acolo au rădicat pâră zicând cum că
nu sânt ei rumânii de moştenire, nici au avut treabă mănăstirea cu dânşii, ci au
venit înaintea domni<i>i méle, în divanul cel mare, de s-au pârât de faŃă cu
egumenul Ionichie şi cu ceialalŃi călugări.
Într-acéea, domnia mea am căutat şi am judecat după lége cu dreptatea lui
Dumnezeu, împreună cu toŃi cinstiŃi dregători<i> domni<i>i méle şi am adăvărat
domniia mea cum că au umblat rumân<i>i cu vicleşug şi cu minciuni, ca să scape
den rumânie. Apoi au rămas de lége şi de judecată, să fie rumâni sfintei mănăstirii
Coşunei, cum au fost şi mai denainte vréme. Şi de niminé să nu să clătească, după
cum am zis domniia mea.
Încă şi mărturii am pus domniia mea: jupan Chirca Rudeanul vel ban,
Gheorghe Băleanul vel vornic, Stroe Fiera vel logofăt, Pârvul vistierul, Pană
spătariul, Barbul clucer, Radul Fărcăşanul stolnic, Radul păharnic, jupan Danciul
vel postelnic.
Noiemvrie 3 dni, leat 7164 <1655>.

DANIC, Ms. 722, f. 422v–424.

Copie rom.

EDIłII: Nicolăescu-Plopşor, Monografia, p. 91–101, nr. 18; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII,
nr. 711.
________________
1
Stankul Ornesk¨l; emendat după celelalte două doc. din 22 octombrie, în aceeaşi pricină.

271 1655 (7164) noiembrie 7

† Adecă noi, doisprăzéce boiari, carei sântem luoaŃi pri răvaşe domnişti,
anume: Neagoi clucer ot Toplicéni şi Ion iuzbaşa za roşi ot Golişti i Dumitraşco
logofăt di Scăuiani i Sârbul roşu ot Mihnişti i Bădica roşu ot Cândişti i Tălvor ot
tam i Danciul roşu ot Boghişti i Anghil roşu ot Dragosloviani i Vasilii roşu ot
DălhăuŃi i Andronic păharnic ot tam i Gligorii păharnic ot Ursăşti i Ionaşco ot

262
Toplicéni, scriem şi mărturisim cu această scrisoare a noastră, ca să fie de mare
cridinŃă la mâna dumnealui, Mihului spătar, feciorul Dédiului postelnic, cum să să
ştii că ne-au luoat dumnealui hotarnici pre răvaşe domneşti şi cu portar al doile,
anume Manole, ca să căotăm şi să alégim toată partea dumnealui de moşii din sat,
din Urichişti, dispre satul Urichiştii, care moşii au fost cumpărătoare socrului
dumnealui, lui Costin hatmanul, de la aga Neagul, iar aga Neagul o au <f>ost
cumpărat di la Sava armaşul. Savii armaşul i-au fost cumpărătoare de la Mitiutilul,
ficiorul lui Partinii.
Dici ne-am strânsu toŃi acişti boiari ci sântim mai sus scrişi, în sat în
Urichişti, dimpriună cu toŃi megiiaşii şi moşnénii di sat, şi am funit şi am hotărât în
dealurile cu viile şi în câmpu, şi am aflat dispri tot hotarul a patra parti. Însă cine să
va mai afla să mai aibă moşii într-această parte a dumnealui şi nu va vrea
dumnealui să le dea moşie pentru nicredinŃa, să fie volnici să-şi întrébii cu divanul.
Însă la hotărât, alis-am partea dumnealui în Teişul di Jos funi 9; dispre
hotarul Cotiştilor, la Matcă şi la Pălancă, funi 7 pol; dispre Viizuri şi în dealul din
Corboasa, funi 5; şi la Malul lui Pomană, dispre VăduleŃ, funi 7. Pintru acéea, ca
să-i fii dumnealui moşii niclătită în véci, cu tot venitul, din dealurile cu viile şi din
câmpu şi din păduri şi din apă şi din şăzutul satului. Aceasta scriem şi mărturisim.
Şi pentru mai mare credinŃă, pusu-ne-am toŃi peciŃile şi dégitile, ca să să ştie.
Pis noiemvrie 7 dni, vă leat 7164 <1655>.
† Ion iuzbaşa. † Dumitraşco logofăt. † Sărbul. † Bădica. † Tâlvor. † Danciul.
† Anghil. † Vasilii. † Andronic. † Gligorie. † Ionaşco.
Funea de 25 stânjini, 24 ughi cheltuiala pentru hotar.

DANIC, Mitrop. ł. Rom., LXXXVIII/10, 11.

Orig. rom., duble, hârtie (30 × 20,9), cu zece sigilii inelare în fum puse în dreptul semnăturilor
lui Ion, Dumitraşco, Sârbul, Tâlvor, Danciul, Anghil, Vasilie, Andronic, Gligore şi Ionaşco şi cu o
amprentă digitală pusă în dreptul semnăturii lui Bădica.
Copii, ibid.: mss. 130, f. 13v–14; 137, f. 371v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 713.

________________
1
În copii apare căpitan sau pitar.

272 1655 (7164) noiembrie 7, Târgovişte

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› Kostandin Íßrban voevodï i gospodinß vßsoi

Zemle ¨ggrrovlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïÓ povelenïi gospodstva mi sfintei şi
dumnezeieştii mănăstiri ce se chiamă Vihorăştii, unde easte hramul Cinstitei Naşterii
Născătoarei lu Dumnezeu, ca să fie volnice călugăriŃele de la sfânta mănăstire, cu

263
această carte a dumniei méle, de să Ńie balta de la satele sfintei mănăstiri de la
GurguiaŃi şi de la Vărăşti, cu Sticlenul şi cu vama de peşte şi cu tot venitul ce va fi
partea sfintei mănăstiri. Şi să fie în pace de cătră stolnici şi de cătră vameşi, să n-aibă
niminea voie a se amestecarea într-acéste bălŃi ale sfintei mănăstiri. Şi când voiu
vinde dumnia mea alte bălŃi, iară cu partea mănăstirii den baltă să nu fie vândută, nici
să aibă treabă niminea cu această baltă. Pentru că aceste sate şi bălŃi, carii scriu mai
sus, au fost date şi miluite la sfânta mănăstire de răposatul Alexandru vodă cel
Bătrân, tatăl Mihnei vodă, ca să-i fie pomeană în véci.
Şi tot au Ńinut sfânta mănăstirie acéste sate şi cu bălŃile cu bună pace, den
zilele lu Alexandru vodă cel Bătrân, până în zilele răposatului Mateiu vodă. Şi în
zilele răposatului Mateiu vodă încă le-au Ńinut câteva vréme, până aproape de
préstavleniia dumnealui.
Iară tâmplându-se vrémea atunce de au fost cumpărat ChiriŃă vameşul bălŃile,
în zilele răposatului Mateiu vodă, iară el au umblat ca hiclenii, ca un om rău şi
hiclean, de au întorsu pe răposatul Mateiu vodă cu cuvintele lui, de au luat balta
sfintei mănăstiri de la Vărăşti şi Sticlenul, de le-au amestecat în vama domnească,
neavându nicio treabă, şi au întrat în blăstemul şi în afurisenia celor domni bătrâni
mai denainte vréme.
Iară când au fost acum, în zilele dumni<i>i méle, după petrécerea răposatului
Mateiu vodă, iară maica Magdalina stariŃa împreună cu alalte maice de la sfânta
mănăstire, de la Vihorăşti, eale văzându atâta strâmbătate şi nedireptate ce se-au
făcut sfintei mănăstiri, venit-au naintea dumni<i>i méle, în divanul cel mare, cu
mare jalbă, de se-au plânsu de atâta strâmbătate şi cu hri[soave]1 bătrâne de la toŃi
dumnii, cu mare blăstem şi cu afurisanie. Şi-au scos naintea [dum]1niei méle şi
cartea [răposa]1tului Mateiu vodă, iscălită, iară pre acéste sate şi bălŃi, ce scriu mai
sus, ca să şi le[…]1 am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lége […]1 méle şi i-am
dat sfintei […]1 cu bălŃile şi cu Sticleanul şi cu vama de peşte şi cu […]1 şi miluite
şi mai denainte vréme de alŃi răposaŃi domni bătrâni.
Derept acéea şi voi, stolnicilor, vameşilor încă să căutaŃi să lăsaŃi în pace
balta ce va fi partea mănăstirii, nemic să nu vă mestecaŃi, ci să-şi ia călugăriŃele
vama de peşte, cum au luat şi mai denainte vréme. Şi de către nimine opreală să
n-aibă, pentru că am dat dumnia mea şi am miluit şi am judecat împreună cu tot
divanul.
SeÈe i svedïtelïi postavix gospodstvo mi: Ȩpan Kirka vel ban Kralevski
i Ȩpan Gerge vel dvornik i Ȩpan Stroe vel logofet i Ȩpan Pßrv¨l vel
vistïær i Ȩpan Paan´ vel spatar i Ȩpan Barb¨l vel klÓçar i Ȩpan Radul vel
stolnik i Ȩpan DançÓl vel p›stelnik i Ȩpan Radul vel komis i Ȩpan
Radul vel pexarnik. I ispravnik, Stroe vel logofet.
Ispisax az, Mixalçh l›gofet, s¥n´ Paraskiva logofet, v´ nastol grad¨
Trßgoviwe, mhseca noemvrie zà d´ni i ›t Adama, teçenïe lht›m, vß lhto
#zr‹Ùd2 <1655>.

264
 î› K›standin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ gospodinß.
î› Kostandin v›ev›dß <m.p.>

DANIC, M-rea Viforâta, I/29.

Orig. rom., hârtie (44 × 24,5), rupt mult la îndoituri, restaurat, cu un sigiliu timbrat, căzut.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 712.

________________
1
Loc rupt în orig.
2
„Iată şi martori am pus dumnia mea: jupan Chirca mare ban al Craiovei şi jupan Gheorghe
mare vornic şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Pârvul mare vistier şi jupan Pană mare spătar şi
jupan Barbul mare clucer şi jupan Radul mare stolnic şi jupan Danciul mare postelnic şi jupan Radul
mare comis şi jupan Radul mare peharnic. Şi ispravnic, jupan Stroe mare logofăt. Şi am scris eu,
Mihalcea logofăt, fiul Paraschivei logofăt, în cetatea de scaun Târgovişte, luna noiembrie 7 zile şi de
la Adam, cursul anilor, în anul 7164”.

273 1655 (7164) noiembrie 8, Arhanghelii Mihail şi Gavriil

† Adică eu, Călina, fata unchiaşului Radul Potlogeanul ot Suséni, împreună

cu bărbatul mieu, Şărb, scriem şi mărturisim cu acest al nostru zapis, ca sa fie de
mare credinŃă la mâna cumnată-mieu, lui Mihail logofăt şi a sură-mea, Stancăi,
cum să să ştie că le-am vândut partea mea de moşie den Băléni, care moşie am fost
împărŃit cu surorile méle, cât să va alége, den hotar până în hotar, de<n> câmpu,
den pădure şi den şăzutul satului şi cu vadul de moară, de restu bani gata ughi 14.
Şi am luat eu aceşti bani toŃi gata întru mâinele méle.
Şi am vândut eu, de a mea bunăvoie fără de nicio silă, ca să le poată fi lor
mo[şi]1i stătătoare şi ohabnică în veac, lui şi făciorilor.
Şi mărturie fost-au când am făcut această tocmeală, au fost: Antonie vatah ot
Drăngeşti i Drăgan ot Suséni i Baico portar ot tam i Dumitraşco logofăt i Vintilă ot
Suséni i jupânul Dima logofăt.
Şi am luat eu banii toŃi din mâinile jupânului Dimii logofăt şi Dumitraşco
păharnic.
Pentru mai adevărată credinŃa, mi-am pus mai jos pecétea şi iscălitura, ca să
să crează.
Pis Costea gramatic.
MeaseŃa noiemvrie dni 8, arhangheli<i> Mihail şi Gavril, vă leat 7164
<1655>.
Eu, Călină.
† Struie clucear
† Neagoe clucér
† Dumitraşco logofăt

265
 † Eu, Radul logofăt
Gheorghe Iermovici
∆ηµος λογοθέιης όµυνσι µαρτηρως2.

DANIC, A. N., MMDCCLXII/23.

Orig. rom., hârtie (30 × 21), puŃin rupt la îndoituri.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 714.

________________
1
Loc rupt în orig.
2
„Dima logofăt întocmai mărturisesc”; semnături autografe.

274 1655 (7164) noiembrie 9

† Adică eu, Cârstea Puricel ot PietroşiŃa, dempreună cu fiiu-meu, Stan, scris-am

acesta al nostru zapis, ca să fie de bună credinŃă la mâna popii Radului ot Şărbăneşti,
cum să să ştie că ne-au făcut 5 sărăcuşti, de le-au făcut fiiu-meu Aldii. Iar eu,
Cârstea şi cu fiiu-meu, Stan, neavând cu ce plăti, datu-i-am locuri 2, anume: locul
ot Zăpodie, al doilea loc den Valea Buciumilor până <în> apa Bezdeadului. Iar
locul cestă din Zăpodie să meargă cum mergu şi alte locuri, şi în lung şi în latu.
Şi la acestu zapis, fost-au mulŃi oameni buni, anume, mărturie: Vasilie Hogea
i sin ego, Vladul i ot PietroşâŃa, Balea i Ion snă Manea ot tam i Oprea lu Băcănie ot
tam i Stan Puricel i ot Şerbăneşti, Stoica i Vâlculescul ot tam i Oancea ocnariul i
Vlad, vnuc popii Radul.
Ispisah az, Văsiiu logofăt ot Bezdead.
Pis measeŃa noiemvrie 9, vă leat 7164 <1655>.
† Eu, Cârstea i snă ego, Stan.

DANIC, Mitrop. ł. Rom., XLIII/4.

Orig. rom., hârtie (30 × 21), cu patru amprente digitale, puse la întâmplare.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 715.

275 1655 (7164) noiembrie 10

† Adecă eu, Radul scris-am zapisul1 meu, ca să fie de mare credenŃă la mâna
Vâlcului logofăt, coconul Bunii vistiiarului, cum să se ştie că amu venitu la

266
dumneialui de amu luatu ughi 11 de amu plătitu birul frăŃine-meu, Ştefan. Ci să
avem a-i dare moşiia2 Bărbuleşti şi ne va mai da dumne<a>lui bani dă précum va fi
preŃul moşi<i>i3.
Acesta amu scris cu a m<e>a4 bunăvoie.
Şi păntru credenŃa, pusu-me-am5 şi pecete.
Şi mărturii, carei-şi vor pune mai jos peceŃile.
Pis noiemvrii 10 dni, vă leat 7164 <1655>.
† Eu, Radul logofăt.

B.A.R., Doc. ist., CCXCIX/126.

Orig. rom., hârtie (20,5 × 15), cu o amprentă digitală pusă în dreptul semnăturii lui Radul.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 717.

________________
1
zapisl¨.
2
m¨Îïæ.
3
m¨Îïi.
4
ma, repetat.
5
pos¨mhm.

276 1655 (7164) noiembrie 10, Târgovişte

† MilostïeÓ BoÈïeÓ î<<› Kostantin Íerban voevodï i gospodinß vßsoi

Zemle ¨ggrrovlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïÓ povelenïi gospodstva mi
svhtom¨ boÈestvnïi monastir zovemago Dhl¨l, ›t kod Trßgoviwi, igdeÈe est
xram svhtago erxarxa i çÓdotvorica Nekolae Miri Likïiski i ›t´c¨ eg¨mena
ermonax Stefan i vshm inokom, elici Èiv¨wix vß ›bithli toi, ækoÈe da est
svhthi monastir¨ vßs xodokom ›çinev eÈe se zovet Kal¨gerhnïi, ›baçe ›t
voda Ælomïcïi ¨ prav vß ¨sta Vßii Voevodß vßs po k¨rs¨ra vßii, lica dhl¨lov
sßs vshx vinogradõ, dori ¨ xotar¨l Rßzvad¨l›v i dori ¨ BlaÈ i pok¨dï xoket
bitï xotarove tex stari, poneÈe est sïa ›çinß Kal¨gerhnïi bila est za dhdïn¨
svhthi monastir Dhl¨l, dalna milovanïe ›t proçïi stari gospodari, drhvni,
radï pomhna. I ›t togda vßs drßÈal svhta monastir togo xodok¨ i vin´riç, po
xotarß i belhqi, kako est viÎe pis.
A potom, kßda est bil pre d´ni pokoinago MateÓ vodß, a varoÎanïi ›t
Trßgoviwe i svewenicïi i sl¨Èitorïi, kotorïi imhli vinogradï vß sego dhl,
naricaemago Kal¨gerhnom, po ime: popa Bran biv klisiar, pop Efrim i brat
ego, Vlaik¨l postelnik i ini mnogi, vsix k¨pno vßstanili se s¨t sßs pr¨x,

267
rek¨wi kako ne est ›çina svhthi monastir Dhl¨l za dhdinn¨, an¨ est bil dal
i priloÈil rodïtelïi ix, kto koliko est bil moÈenïa, na svhtaa monastir¨ radï
pomhna, da prizovitï se ækoÈe nhkïi ktitori. I seprhÎe se za lic¨ ¨ velikïi
divan sßs î›an eg¨mena Dhlskom¨ i ævil est stari xrisoave svhtïi monastir
Dhl¨l nad togo dhl sßs vinograd¨ Kal¨gerhnom: xrisov¨l starago pokoinago
Basaraba voevodß vß teçenïa lht [...]1 i xrisov¨l pokoinago Radõl vodß Mixnh
vß lht #z‹r[...]1 prez svaka ›çina Kal¨gerhnom, kako est svhthi monastir
Dhl¨l ›t dhdïn¨ za prhdhdïn¨ ›t proçi stari gospodari, kako est viÎi pis.
TaÈe, est bil ›stal togda varoÎanïi ›t zakona i ›t s¨Èdenïe i sßtvoril est
pokoinago MateÓ vodß i kniga za ›stal po varoÎani vß lht #zr‹nd da est
svhthi monastir za xran i ktitorom pomhn¨ v vhk¨.
A poslh, Vlaik¨l postelnik sßs proçïi varoÎani, niÈe po tae ne
›stavlhet se, nß pakiÈe est podigal pr¨x vß in ›braz na divan, na MateÓ
vodß i bil est sßtvoril i ›ni kniga gospodska ›t ›stal, da ne davaet vinariç
kal¨geresk¨.
A potom, kßda est bil ninh vß d´ni gospodstva mi, a eg¨mena Stefan
sßs proçïi kal¨geri ›t Dhl vidhw¨ sice ta krivostïÓ, prïidet pred
gospodstva mi, ¨ velikïi divan, tere seprhÎe se sßs varoÎanïe radï togo dhl i
vinariç svhtom¨ monastir viÎe pis. Vß tom i gospodstvo mi sßm gledax i
s¨dix po prava i po zakona BoÈïÓ, k¨pno sßs vsixmi poçtenimï pravitelïi
gospodstva mi, vidhw¨ i gospodstvo mi stari xrisoave i za dhdïn¨ svhthi
monastir Dhl, davaxom gospodstvo mi varoÎanom zakona v‹ï bolhri kletovci
da razdral est knigove monastirïi, a ›ni nikakoÈe nhst moglß da zaklel,
s¨w¨ ispravnik Ȩpan Kostandin Gßlßchn¨l vel postelnik, nß est ›stali
varoÎanïe ›t zakona i ›t s¨Èdenïe. I abïe vßzimal est kniga ta ›t ›stal
›t r¨ki ix i davaxom gospodstvo mi ¨ r¨ka Stefanom eg¨mena i proçïi
kal¨geri, ækoÈe da est svhthi monastir togo dhl i vinariç, dhdïn¨ i
¨tvrßÈdenïe a ktitorom pomhn¨ vß vhk. I ni ›t kogoÈdo nepokolhbimo,
porizmo gospodstva mi.
SeÈe i svedïteli postavix gospodstvo mi: Ȩpan Kirka vel ban, Ȩpan
Gï›rgïe vel dvornik, Ȩpan Stroe vel logofet, Pßrv¨l vistïær, Panß spatar,
Barb¨l klÓçar, Radõl stolnik, Radõl komis, Radõl pexarnik, DançÓl
postelnik. I ispravnik Stroe vel logofet.
Pis az, D<¨mitr¨> l<ogofet> B<oldïçÓ> ¨ gradõ Trßgoviwe, meseca noemvrïi
ïà d´ni i ›t Adama vß lht #zr‹Ùd.
î› Kostandin v›ev›da, milostïÓ BoÈïÓ, gospodin´.
î› Kostandin v›ev›dß <m.p.>

268
 † Din mila lui Dumnezeu, Io Costantin Şerban voievod şi domn a toată łara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei, dumnezeieştii
mănăstiri numită Dealul, de lângă Târgovişte, unde este hramul Sfântului ierarh şi
făcător de minuni Nicolae din Mira Lichiei şi părintelui egumen eromonah Ştefan
şi tuturor călugărilor, câŃi vieŃuesc în acel lăcaş, ca să-i fie sfintei mănăstiri tot
venitul ocinei care se cheamă Călugăreni, însă de la apa IalomiŃei drept în Gura
Văii Voievodului, tot pe cursura văii, faŃa dealului cu toată via, până la hotarul
Răzvadului şi până la Blaj şi pe unde vor fi hotarele cele vechi, pentru că această
ocină Călugăreni a fost de moştenire a sfintei mănăstiri Dealul, dată miluire de alŃi
domni bătrâni, de demult, pentru pomană. Şi de atunci a tot stăpânit sfânta
mănăstire acest venit şi vinărici, pe hotare şi semne, cum este mai sus-scris.
Iar apoi, când a fost în zilele răposatului Matei vodă, orăşenii din Târgovişte
şi preoŃii şi slujitorii, care au avut vii în acest deal, numit Călugărenii, anume: popa
Bran fost clisiarh, popa Efrem şi fratele lui, Vlaicul postelnic şi alŃi mulŃi, toŃi
împreună s-au ridicat cu pâră, spunând că nu este ocina de dedină a sfintei
mănăstiri Dealul, ci au dat şi au miluit părinŃii lor, fiecare cât a avut putinŃă, la
sfânta mănăstire pentru pomană, să se cheme ca nişte ctitori. Şi s-au pârât de faŃă în
marele divan cu Ioan egumenul de la Dealul şi au scos hrisoavele vechi ale sfintei
mănăstiri Dealul pentru acel deal cu vii al Călugărenilor: hrisovul răposatului
Basarab cel bătrân, în cursul anilor [...]1 şi hrisovul răposatului Radul vodă Mihnea
în anul 71[...]1 peste toată ocina Călugărenilor, cum că este a sfintei mănăstiri
Dealul de dedină din strămoşi de la alŃi domni bătrâni, cum este mai sus-scris.
Astfel, au rămas atunci orăşenii de lege şi de judecată şi a făcut răposatul Matei
vodă şi carte de rămas pe orăşeni în anul 7154, să fie sfintei mănăstiri de hrană şi
ctitorilor pomană în veac.
Iar apoi, Vlaicul postelnic cu alŃi orăşeni, nici pe aceasta nu s-au lăsat, ci
iarăşi au ridicat pâră în alt chip la divan, la Matei vodă şi au făcut şi ei carte
domnească de rămas, ca să nu dea vinărici călugăresc.
Iar după aceea, când a fost acum, în zilele domniei mele, iar egumenul Ştefan cu
alŃi călugări de la Dealul văzând aşa strâmbătate, au venit dinaintea domniei mele, în
marele divan, de s-au pârât cu orăşenii pentru acel deal şi vinărici al sfintei mănăstiri
mai sus-scrisă. Întru aceea şi domnia mea am cercetat şi am judecat după dreptate şi
după legea lui Dumnezeu, împreună cu toŃi cinstiŃii dregători ai domniei mele, văzând
şi domnia mea hrisoavele vechi şi de moştenire ale sfintei mănăstiri Dealul, am dat
domnia mea orăşenilor lege 12 boieri jurători să strice cărŃile mănăstirii, iar ei nicicum
n-au putut să jure, fiind ispravnic jupan Costandin GălăŃeanul mare postelnic, ci au
rămas orăşenii de lege şi de judecată. Şi îndată am luat cartea cea de rămas din mâinile
lor şi am dat-o domnia mea în mâna lui Ştefan egumen şi a altor călugări, ca să fie
sfintei mănăstiri acel deal şi vinărici, dedină şi întărire, iar ctitorilor pomană în veac.
Şi de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.
Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Chirca mare ban, jupan Ghiorghie
mare vornic, jupan Stroe mare logofăt, Pârvul vistier, Pană spătar, Barbul clucer,

269
Radul stolnic, Radul comis, Radul paharnic, Danciul postelnic. Şi ispravnic, Stroe
mare logofăt.
Am scris eu, D<umitru> l<ogofăt> B<oldici>, în cetatea Târgovişte, luna
noiembrie 10 zile şi de la Adam în anul 7164 <1655>.
Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io Costandin voievod <m.p.>

DANIC, M-rea Dealul, X/1.

Orig. slav, perg. (33 × 48,5), cu un sigiliu mijlociu, timbrat; cu o trad. rom. modernă.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 716.

________________
1
Loc alb în orig.

277 1655 (7164) noiembrie 11

† Adecă eu, Dumitru cu făméia mea şi cu feciorii miei dimpreună, ot Belitori

ot sudstvo Teleorman, scriu şi mărturisescu cu acest al miu zapis, ca să hie de mare
credinŃă la mâna dumnealui jupânului Badei vătahul, cum să să ştie că i-amu
vândut dumnelui neşte1 moşie den satu, den Belitori, însă moşie fără de rumâni, o
fune şi jumătate, pre bani gata, dereptu ughi 15.
Şi o am vândut de bunăvoie mea şi cu ştire tuturor rudelor méle şi cu ştire
tuturor vecinilor şi megiiaşilor de primprejurul nostru. Şi o am vândut cu tot venitul
ce va fi pre ace moşie, despre tot hotarul şi den câmpu şi den apă şi den păduri şi
den sileşte [satu]2lui, ca să-i fie dumnelui moşie stătătoare în veci. Şi ace moşie
fost-au a moşu-miu Isac.
Şi cându s-au făcut acestă tocmeală, tâmplatu-se-au mulŃi boieri, anume:
Dragomir roşu ot Brebinari sudstvo Teleorman i popa Stanciul i Stoica biv ceauş ot
Urluieni i Stanciul Ciuciuc roşu ot PăduriŃi i Preda roşu ot Glina i Dumitru cel
bătrân roşu ot Bălaci şi mulŃi oameni buni, câŃi n-am putut scrie.
Şi pentru credinŃa, în loc de pecete, pusu-mi-am şi degetul.
Pis Radul logofăt Cionte.
Pis noiemvrie 11 dni, leat 7164 <1655>.
Preda roşu. Stoica ceauş. Dragomir roşu. Radul logofăt Cionte. Dumitru
roşu. Dumitru. Popa Stanciul.

DANIC, M-rea Cozia XXI/7 (nr.1).

Orig. rom., hârtie (31 × 21,3), rupt la îndoituri, textul tăiat cu o linie roşie, în diagonală, cu
şase amprente digitale puse în neorânduială. Pe fila a doua este scris doc. din 1655 (7164) nov. 12.

270
 Copii, ibid.: mss. 211, f. 7; 215, f. 253r–v; SJAN Vâlcea, Doc. ist., CCLVII/17b; SJAN Dolj,
Col. de manuscrise, nr. 4, f. 164.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 718; reg., Doc. jud. Teleorman, I, p. 180–181.
________________
1
newie.
2
Loc rupt în orig.

278 1655 (7164) noiembrie 11

† Adecă eu, Ivan, cu ficiorul meu, Nicola ot Berceşti de la Răstoacă, din

judeŃul Argeşului, cum să să ştie că am mers eu, de1 a mea bunăvoie a mea, la
dumnealui2, jupânul Pana postelnic, de m-am vândut3 dumnealui derept ughi 20,
să-i4 fiu dumnealui rumân, lui şi feciorilor dumnealui. Şi câŃi copii voi face di-icea
nainte, să fie toŃi rumâni5 dumnealui.
Şi am făcut acesta zapis al mieu, să fie de mare credinŃă6 la mâna dumnealui.
Şi păntru7 mare credinŃă, pus-am şi pecéte.
Şi la tocmeala noastră fost-au mulŃe boieri mărturie: postelnic Vasile8 ot
Breasta şi Gherghina stolnic ot Şitoe şi Pătraşco ot Pleşoi şi Mihai postelnic ot
Giurman i Neagul ot Gabrov i iuzbaşa Pătru ot VârăŃi.
Şi chizaş s-au băgat pe mine naşul Iane ot Diia.
Şi păntru credinŃa, me-am pus şi degetul.
Pis measeŃa noiemvrie dni 11, vă leat 7164 <1655>.
Şi am scris eu, Drăghici, ficiorul LupuleŃului, cu voia lu Ivanu.
Degetul lu Iane şi e şi chizaş. Şi degetul lu Ivan. Şi degetul lu Nicolei sin
Ivan.
Badea biv vel comis9
Şi degetul lu Negului ot Gabrov.
† Drăghici9
Şi degetul lu Nedelco ot Hlavna.

DANIC, M-rea Brâncoveni şi Mamu, XXV/96.

Orig. rom., hârtie (31,2 × 21), pătat, cu cinci amprente digitale puse în dreptul semnăturilor lui
Iane, Ivan, Nicolei, Neagul şi Nedelco.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 720.

________________
1
dea.
2
d¨mnhl¨ei.
3
v¨nd¨t.

271
 4
sße.
5
rßmßni.
6
krediŠnce.
7
pߊntr¨.
8
Vasilee.
9
Semnături autografe.

279 1655 (7164) noiembrie 11

† Adecă eu, Oprea logofăt ot Budeşténi, scris-am acesta al mieu zapis, să fie
di credinŃă la mâna Stanciului logofăt ot Budeşténi, cum să se ştie că am făcut
schimb de i-am dat partea mea de loc de vie ce mi se-au venit desupra, la HoŃul,
care ne-au fost de moşie, iar Stanciul logofăt mi-au dat partea lui den sus viele care
am luat cu hotarul de la Mogoşani.
Şi am schimbat de a noastră bunăvoie, ca să ne fie moşie stătătoare în véci.
Şi la tocmeala nostră, mărturie au fost: Necula logofăt ot łigăneşti i Muşat
sin Tatul slujer i popa Bran ot Budeşténi i Neacşul diiacon i ot łigăneşti, popa Ivul
i Tudoru i brat ego, Stan i Cioban postelnic şi alŃi mulŃi megiiaşi.
Şi pentru credinŃa, mi-am pus pecéte şi iscălitura.
Acesta mărturisescu cu zapisul mieu.
Ispisah az, Necula logofet, measeŃa noiemvrii 11 dni, leat 7164 <1655>.
Eu, Opre logofăt
Az, Muşat sin Tatul slujer1.

DANIC, M-rea Cotroceni, XIII/13.

Orig. rom., hârtie (29,7 × 20,5), cu o amprentă digitală pusă în dreptul semnăturii lui Oprea.
Copie, ibid., ms. 690, f. 93v–94.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 719.

________________
1
Semnături autografe.

280 1655 (7164) noiembrie 12

† Adecă eu, Dumitru, cu făméia mea, ot Belitori ot sudstvo Teleorman, scriu

şi mărturisiscu cu acesta al miu zapis, ca să hie de mare credinŃă la mâna
dumnealui jupânului Badei văta<h>ul, pentru să să ştie că i-am vândut o fune şi
jumătate de moşie din satu, den Belitori.

272
 Însă partea moşu<lui> nostru, Isac, câtă să va alége, din câmpu şi din pădure,
din silişte şi din apă, şi dă preste tot hotarul. Şi o am vândut de a noastră bunăvoie,
dereptu ughi 801, însă moşie stearpă.
Şi o am vândutu cu ştirea tuturor vecinilor şi megiiaşilor dimprejurul hotarului,
şi fără dă nicio silă sau bântuială.
Şi cându i-am vândut dumnealui această moşii, fost-au mulŃi boiari mărturii.
Şi o am vândutu dumnealui moşie stătătoare, ohabnică, dumnealui şi coconilor
[dumnealui, câŃi Dumnezeu i va da, şi nepoŃilor, strănepoŃilor]1.
Şi mărturiile, anume: Nidelea iuzbaşa2 ot Mânzănişti i Dragomir roşu ot
Brebinari i Preda pârcălabul ot Glina i Radul Cionte ot Săpata logofăt şi popa
Stanciul ot tam.
Şi am scris eu, Vasilie aprodul ot Târgovişte.
Şi pintru credinŃa, mai jos mi-am pus şi dégitul, ca să să crează.
Pis measeŃa noiemvrie 12 dni, vă leat 7164 <1655>.
Radul logofăt Cionte. Eu, Preda pârcălab ot Glina.

DANIC, M-rea Cozia, XXI/7 (nr. 2).

Orig. rom., hârtie (31 × 21,3), rupt la îndoituri, cu un sigiliu inelar; textul este tăiat cu două
linii roşii, în cruce; pe prima filă este doc. din 11 noiembrie 1655.
Copie din 18 dec. 1833, SJAN Vâlcea, Doc. ist., CCLVII/17a.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 721.

________________
1
Loc deteriorat în orig., scrisul este şters parŃial.
2
i¨zbiÎa.

281 1655 (7164) noiembrie 13

† Adecă eu, Mateiu peharnic, împreună cu frate-meu, Pârvul postelnic sin

Vucinii peharnic, scris-am şî măturisim cu acesta al nostru zapis, ca să hie de mare
credinŃă la mâna lu Stănislav logofăt ot Căcăşani, cum să să ştie că i-am vândut
ocina noastră den Găleşăşti, stânjăni 150, care ocină easte hotărâtă şi aleasă de
tată1-nostru, Voicina peharnic, cu 24 de boiari. Şî în lungu să să ştie: den hotarul
Căcăşanilor până-<n> hotarul Miceştilor, şî cu un vad de moră, şî moara făcută în
vad2.
Şî iar i-am mai vândut pre feciorii lu Neagoe cu toată moşiia lor den sat, den
Găleşăşti, ca să-i hie lui rumâni stătători.
Şî iar i-am mai vândut moşiia Radu<lui> şi a lu Voicilă, feciorii Calii ot
Flişti, câtă au fost avut ei în Găleşăşti. Şî o au fost vândut ei tătăini-meu, Voicinii
peharnic. Deci i-am vândut noi acum lu Stănislav, lui3 acestă moşâe, noi, den

273
câmpu şî den pădure, den apă şî den şăzutul satului, de preste tot hotarul, derept
ughi 76.
Deci i-am vândut noi de a noastră bunăvoie, fără nicio silă, cu ştirea a tuturor
boiarilor şi a megiiaşâlor den sus şî din jos şî a megiiaşâlor den sat, anume: Miho
căpitan şî Necula portar ot Budeasa i ot Piteşti, Ion iuzbaşa i Dumenică iuzbaşa i ot
Găleşăşti, Gherghe sin Ivan i ot Vâlcile, Stanciul sin Stepan i ot Zărneşti, Ion
stolnic i Mihăilă ot tam i Stoica peharnic ot tam i Grama den Găleşăşti i ot Argiş,
Vasilie postelnic i Oprea ot Găleşăşti i Toma ot tam i Aldea ot tam i Lazăru ot tam
i Ianache ot tam.
Aceasta am scris şî mărturisem cu acestu zapis al nostru, ca să-i hie lui
moşâe.
Şî mai pentru adeverită credinŃă, pusu-ne-am mai jos peceŃile şî iscăliturile.
Pis noiemvrie 13 dni, vă leat 7164 <1655>.
† Eu, Matei păharnic sin Vucinii păharnic4
† Eu, Pârvul4
Eu, Androne4
Eu, Ion iuzbaşa4
Eu, popa Dumitru ot Dobr<o>gosti.
I Grama brat ego.
Eu, Stanciul iuzbaşa4
Eu, Oprea ot Găleşăşti.
Eu, Dragomir ot Dobrogosti.
Radul logofăt ot Argiş4.

DANIC, Mitrop. ł. Rom., CLXIII/5.

Orig. rom., hârtie (29,9 × 21,2), rupt la îndoituri, scris cu cerneală rădăcinie, cu două sigilii
inelare puse în dreptul semnăturilor lui Matei şi Pârvul şi cu două amprente digitale puse în dreptul
semnăturilor lui Oprea şi Dragomir.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 722.

________________
1
tßt.
2
vat.
3
lor.
4
Semnături autografe.

282 1655 (7164) noiembrie 15

Adecă eu, DuŃă, şi cu făméia mea, scris-am zapisul meu ca să fie de mare
credinŃă la mâna uncheaşului Seman şi a fii-său Stan, cum i-am vândut stânjini de

274
ocină în Oltene, 30, dereptu bani gata, ughi 4 pol, costande 5, însă den funea lu
Cârstiian, moşul nostru, însă de apa Măxinelului până în balta Zăp<şă>1, ca să-i fie
lui moşie şi feciorilor lor, câŃi Dumnezău le va da, moşie stătătoare.
Şi cându o-<m>u vândut, cu ştirea tuturor fraŃilor de pe moşie şi aldămăşari,
pe nume: Stan roşiul ot Deduleşti şi Mihnea ot Buzău i Neagul sin Mihnea ot tam i
diiaconul Stanciul brat DuŃului.
Şi am scris eu, Tudoran ceauşul.
Şi au fostu mulŃi oamini buni la această tocmeală.
Şi pentru credinŃa, am pus peceŃile.
Pis measeŃa noiemvrie 15 dni, leat 7164 <1655>.
DuŃul
Stanciul diiacon
Mihnea
Tudoran ceauşul
Stan roşiul
Neagul sin Mihnea2.

DANIC, Ep. Buzău, LIX/8.

Orig. rom., hârtie (32 × 21,5), rupt la îndoituri, lipit, cu patru sigilii inelare în fum puse în
dreptul semnăturilor lui DuŃul, Stanciul, Mihnea şi Tudoran şi două amprente digitale puse în dreptul
semnăturilor lui Stan şi Neagul.
Copie, ibid., ms. 173, f. 485.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 723.

________________
1
Z´p, lectură probabilă; altă lecŃiune: Zăpodiei.
2
Semnături autografe.

283 1655 (7164) noiembrie 16

† Adecă eu, Caloen, scris-am acesta zapis al meu, să fie de mare credinŃă la
mâna iuzbaşei Stoica den Berciugovu cu frate-său, Micul, că am vândutu-o vii.
Şi o-m vândut de a me bunăvoie, să-i fii lui moşie şi frăŃene-său, Micului, şi
feciorilor. Şi i-am vândutu stătătoare şi denainte satului.
Şi mărturii: Băjan şi Dumitru şi Tudur şi Pătru şi popa Fătul.
Şi pentru credinŃa, ne-m pus şi degetele.
Şi o am vândut pri bani gata, ughi 12.
MeaseŃa noiemvrie 16 dni, vă leat 7164 <1655>.
Popa Fătul. Băjan. Dumitru. Tudoru. Pătru. PârŃăghel.

275
 B.A.R., Doc. ist., DCCXXXV/131.
Orig. rom., hârtie (30, 2 × 21,5), rupt la îndoituri, pătat, lipit, scris pe acelaşi suport cu un doc.
din 20 iulie 1656, cu cota ibid., DCCXXXV/132 şi cu un doc. din 1 noiembrie 1657, cu cota ibid.,
DCCXXXV/133.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 726; Iorga, Doc. urlăŃene, p. 198–199, nr. 40.

284 1655 (7164) noiembrie 16

† Adecă eu, Iane ot Die, cu feciorii miei, anume: Nica şi Hiştov, făcut-am zapisul
nostru la mâna dumniei lui Panei postelnic, ca să fiia de mare credinŃă, cum să să ştie
c-am mersu noi, de a noastră bunăvoie la dumnealui, la Pană postelnic, de ne-am vândutu
în bani gata ughi 36, să-i fim dumnielui rumâni ohamnici, dumnielui şî coconilor
dumnielui şi nepoŃâlor dumnielui, câŃi Dumnezău le va da, tot să-i fim rumâni.
Că ne-am vândutu noi de-a noastră bunăvoie, fără nicio sâlă.
Şî păntru credinŃa, ne-am pus şi dégetele.
Şî mărturii sânt mulŃ boieri, anume: Preda clucériul ot Greci i Pătru logofăt ot
Fălcoi i Drăguşân postelnic ot tam şî Iane, ot Slăvileşti, Petco.
Şî am făcut zapisul eu, popa Stan ot Pârdeşti, cu voie lor.
Pis measeŃa nuemvrie 16 dân, vă leat 7164 <1655>.
Dégetul lu Ene.
Degétul Nicăi.
Dégetul lu Hiştov.
I Petco logofăt1
Drăghici căpetan1
Badea vel comis1.

DANIC, M-rea Brâncoveni, XXV/95.

Orig. rom., hârtie (32 × 22), cu patru amprente digitale puse în dreptul semnăturilor lui Ene,
Nică, Hiştov şi una la întâmplare.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 724.

________________
1
Semnături autografe.

285 1655 (7164) noiembrie 16

† Adecă eu, Iane, cu frate-mieu, Ghiurghia şî cu nepotu-mieu, Ivan şî eu,

Bărbăteai, cu frate-mie<u>, Tudor, şî eu, Radul CheanŃea1 ot Slăvileşti, făcut-am

276
zapisul nostru la mâna dumnealui Panei postelnic, să fiie de mare credinŃă, cum să
să ştiie că i-am2 dat ughi 240.
Di ici două luni să3 dăm banii, iară de nu-i vom da banii în céste4 două luni,
să fiie moşâe din sat, din Slăvileşti, a dumnealui, peste tot, din hotar până în hotar.
Iară noi să nu mai avem treabă cu moşâie din Slăvileşti deca nu-i vom da banii la
zî, cum ne easte tocmeala, să-i fiie dumnealui moşâie ohabni<că>, dumnealui şî
coconiloru dumnealui5, ci că i-o dăm noi, de-a nostră bunăvoie, fără nicio sălă.
Şî la tocmeala noastră, fost-au mulŃ mărturie, anume: uncheaşul6 Stanciul7 şî
Pătru. [...]8.
Şî eu, popa Stoian, am scris zapisul cu voie lor.
Pis measăŃa noiemvrie9 16 dni, vă leat 7164 <1655>.
Dégetul lu Ene. Dégetul lu Gheorghie. Dégetul lu Ivan. Dégetul lu Tudor.
Dégetul lu Bărbăteai. Dégetul <lu> ChenŃă10.

DANIC, Col. Vârtosu Emil, I/112.

Orig. rom., hârtie (31, 5 × 22).

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 725.

________________
1
KhŠnch.
2
lhm, cu l scris peste altă slovă.
3
sßm.
4
xhste.
5
dumnhilui.
6
¨ŠkeaΨl.
7
StaŠnç¨l.
8
Loc alb în orig.
9
n¨ïevrïe.
10
KeŠncß.

286 1655 (7164) noiembrie 18

† Adecă eu, Radu feciorul lu Voico den Merceşti, scres-am şi mărturesescu

cu acesta al meu zapes, ca să fie de mare credenŃă la mâna dumnelui lu Ivan
căpitan, cum să să ştie că me-am vândut parte me de moşiie, den Negovanul, toată,
câtă să va alege du peste tot hotarul, den câmp, den pădure, den apă.
Şi o-mu vândut de a me bunăvoie, fără de necio selă şi cu şterea tuturor
fraŃelor mei de moşiie, şi o-mu vândut1 pre bani gata, ughi 12.
Şi la acestă tocmelă a noastră fost-au mulŃi2 oameni buni mărturie: Toader
postelnic, Paraschiva iuzbaşa, popa Vlădelă ot Merceşti, popa Ştefan ot tam, Stan
roşul3, Cânda den Merceşti, Merce ceuşul, FrăŃilă postelnic ot Tunsa.

277
 Şi pentru credenŃa, pusu-me-m mai jos şi pecete.
Pis measeŃa noiemvrie 18 dni, leat 7164 <1655>.
† Eu, Paraschiva iuzbaşa, mărturie
† Eu, Radul4
† Eu, Toader postelnic, mărturie
† Eu, popa Vlădilă
Cânda
Popa Ştifan
Stan roşu5.

DANIC, Mitrop. ł. Rom., CXVI/10.

Orig. rom., hârtie (32,5 × 22), cu un sigiliu inelar pus în dreptul semnăturii lui Radul şi cinci
amprente digitale puse în dreptul semnăturilor lui Toader, Vlădilă, Cânda, Ştifan şi Stan.
Copie, ibid., ms. 135, f. 255–255v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 727.

________________
1
v´nt¨t.
2
m¨lce.
3
r¨Î¨l.
4
Rarad¨l.
5
Semnături autografe.

287 1655 (7164) noiembrie 19

† Adecă noi 6 boieri ce am fost luaŃi din divanul domn[ului nostr]1u Costandin
voievod pre carte domnească de Bratul Săcuianul cu ceata lui şi de Stan Vârjoghi cu
ceata lui, pre nume: din Zoreştii, Manea al Ghiurii şi din Băneşti, Năstasie şi din
Verneştii, Mihalcea, ca să căutăm şi să le împarŃă moşiia. Şi de la Băbeni, Vasilie şi
de la Mărăcineni, Dragomiru łamba şi din Cârlomăneştii, Mihul, ca să căutăm şi să
le împărŃim moşiia cu vi<i>le de pre Valea Teancului, însă moşiia care să chieamă
Jeglească.
Deci ei, cu voia lor s-au voitu dinaintea noastră ca să le împărŃim moşiia.
Deci noi, aceştii 6 boieri, dimpreună cu Pătru al doilea portariu, mers-am2 şi o am
funit şi o am sămnat-o de o am împărŃitu în 2.
Însă să se ştie moşiia de lat, întâiu din Calea SărăŃii, funi 14 pe la capetele
viilor funi 14 pre din sus de Tabăra funi 14, din jos de[… ]1acul funi 14 pre din sus
de ceauşul Lefteru funi 5 pre din [Ca]1oian funi 9, pre la Stan Vârjoghie fun 8, pre
la Stan Tacbanu funi 8 pe vă[…]1 pre la casa lui Epure funi 7 pol. Şi funiia au fost
de stânjini 20.
Şi s-au voitu ei, de a lor bunăvoie, Bratului Săcuianului cu ceata lui, dispre
Orăşan, iar Stan Vârjoghie cu ceata lui, dispre Vetreştii3. Aşa scriem şi mărturisim.

278
 Şi <pentru> mai bună credinŃă, pusu-ne-am mai jos peceŃile şi iscăliturile noastre.
Pis measeŃa noiemvrie 19 dni, leat 7164 <1655>.
Pătru al doilea4 portariu. Nastasie. Dragomiru łamba. Vasilie. Mihul.
Stan. Mihalcea.

B.A.R., Doc. ist., CXLVII/74.

Orig. rom., hârtie (29,5 × 21), rupt la îndoituri şi margini.
Copie prescurtată, concept, ibid., pe fila a doua.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 728.

________________
1
Loc rupt în orig.
2
merhsam.
3
În copie: „Deci într-altu chip n-am putut tocmi, ci numai s-au voitu ei, cu voia lor, să Ńie
Stanu Vârjoghie cu ceata lui şi cu Radulu postelnic partea Bobei pre lângă Vetreştii, iar Bratul
Săcuianul cu ceata lui să Ńie pre lângă Orăşan jumătate de ocină Jeglească, aşa scriem şi mărturisim”.
4
În orig. „vel portariu”; ceea ce este inexact.

288 1655 (7164) noiembrie 20

† Adecă eu, Papa păharnic, <scris-am> al mieu zapis, ca să fie de mare credinŃă
la mâna lu Vladu i brat ego1 Chisar, cum să să ştie că i-am vândut moşie în Ceptura,
stânjăni 6 pol, însă stânjănul câte ughi 3. Şi i-am vândut de a me bunăvoie.
Şi la tocmela noastră fost-au mulŃi boieri mărturie, anume: popa Azacul i
Frăce i Rogojină şi alŃi mulŃi boieri, care vor pune peceŃile.
Pis measeŃa noiemvrie 20 dni, vă leat 7164 <1655>.
Papa paharnic
† Popa Azacul2
Vaselie3
† Mane Cocoe
† Stanciul logofăt4.

DANIC, M-rea Cotroceni, XXXVII/24.

Orig. rom., hârtie (30 × 21), cu un sigiliu inelar în tuş pus în dreptul semnăturii lui Papa şi trei
amprente digitale puse în dreptul semnăturilor lui Azacul, Vaselie şi Mane Cocoe.
Copie, ibid., ms. 206, f. 537.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 730.

________________
1
Post ego, urmează un nume şters şi scris fragmentar.
2
Xazak¨k.
3
Vaseleã.
4
Semnături autografe.

279
289 1655 (7164) noiembrie 20, Târgovişte

† Vß Xrista Boga, blagovhrnïi i blagoç´stivïi i Xrist¨lÓbivïi samodrßÈavnïi

î› Kostantin voevoda, s¥nß velikago i prhdobrago, pokoinom¨ î› Radõl voevodß
Íerban, BoÈïÓ molistïeÓ i BoÈïÓ darovanïi ›bladaÓwomi i gospodstv¨ewo mi
vßsoi Zemli Oõggrrovlaxïiskoe, ewiÈe i zaplanenskïi stranam ›t AmlaÎ i ›t
FagaraÎ xerceg, blagoproizvolix gospodstva mi svoim blagim proizvolenïem
ç´stnïi, svhtlïi srßdca gospodstva mi æko proslavitï proslavlßÎago mh Boga i
sßs slavoe vßzneseÎago må Boga na prhstolh svhtopoçivÎim roditelÓ gospostva
mi. SeÈe darovax i gospodstvo mi sßi vshxç´stnïi i blago›braznïi i
prhpoçtanïi, iÈe nad vshmi ç´stnïi dar›v, nastoewi sïÓ xrisov¨l gospodstva mi,
svhthi boÈestvnïi monastir¨ ›t na Bßrbßtewi, ›t kod Trßgoviwe, igdeÈe est
xram Svhtago prooroka îlïe Tezvitenena i monaxïå starica Anastasïå i MakÙima1
i vshm çernorizcim vß svhthi ›bithli toi æÈe monastir¨ est ›snovana ›t
temelïa eå ›t pokoinago MateÓ voda, prebivanïe za kal¨gerice, ækoÈe da est
svhtom¨ monastir¨ ›çin¨ ¨ PriboÓ ›t s¨dstvo Dßmbovica bliz kod selo
Brßnewïi, ›t polÓ i ›t Ψma i ›t voda i sßs brodove za vodïnic¨ i za drßstei
›t sedaliwe sel›v i ›t dhl za vinograd¨ i ›t prez vßs xotarom, ›çinß
izbranena i xotarisana i ¨kamenena, ›baçe çast Berivoe i çast „prev ›t Brßnewï
seÈeni s‹ç, pok¨pena ›t pokoinago MateÓ vodß za #ï‹r aspri gotovi.
I paki ›çinß ¨ PriboÓ, seÈeni s‹lq, pok¨pena ›t pokoinago MateÓ vodß
›t na Leka vornik ›t Brßnewi i ›t na bratïi ego, Mixo i Ádrh vornik i ›t
na Kera monaxïæ „prev vornik Bokßnit¨l ›t Trßgoviwe, za #i‹t aspri gotovi,
sßs zapis.
I pak ›çin¨ ¨ PriboÓ, seÈeni r‹e, pok¨pena ›t pokoinago MateÓ vodß ›t
na StançÓl pexarnik ›t Bßlgßtaç, za #g‹xo aspri gotovi, sßs zapis.
I pak da est svhtom¨ monastir viÎe pis ›t ›çina Íotßn¾hnil›r ›t
nad Doiçewi seÈeni s‹lq pol, pak ›çinß izbranena i xotarisana i ¨kamenena,
polÓ, Ψma, voda i ›t dhl sßs vinogradõ i ›t brodove za vodïnic¨, ›baçe
kako idet ›çina vß dlßg ›t æz¨l vodïnicïi dori na moare pokopena ›t
pokoinago Matei v›dß ›t na megïaÎïi ›t Íotßnga, na ime Nhg¨ i „ana <i>
Radõl i Rada MiklߨÎoae i ›t na s¥novïi eå, za #i‹t aspri gotovi, sßs zapis
›t prodanïe ›t dobrovolh im, bez na edna sil›st, sßs ¨znanïa vshm bolhrom
›t selo i a megïaÎom.
A poslh, ›t pokopenïe s¨wïi sïi ›çine ›t PriboÓ i ›t Doiçewï bliz i kod
svhtaa monastir¨ Svhtago îlïe prooroka, pokoinago MateÓ v›dß, gospodstva em¨
daval est i priloÈil vshx na svhtaa monastir¨ viÎe pis, radï pomhna i radï

280
d¨Î¨ ego, da est svhthi monastir za xran i ¨tvrßÈdenïe. I ewiÈe est bil
poslal pokoinago MateÓ vodß tam¨, na sïe ›çine, po poçtenom¨ bolhrin
gospodstva mi, Ȩpan Radõl Staikov Popesk¨l biv vel l›gofet i po dr¨g
bolhrin, ˇipa vtorïi dvornik, k¨pno sßs bolhrïi ›t Bßrbßtewi, Nan postelnik,
Tanasïe pexarnik <i> brat ego, Stoika postelnik, popa Kirfote klisïærx, Pano
postelnik, Leka vornik, Krßsth kl¨çar ›t Sßthni, îv¨l portar, î›rdakïi
kßpitan, s¥novi Vßkßresk¨l›v i baracïi, tere est xotarisal i izbranil est
›çina gospodska, ›baçe ›çina ›t PriboÓ ›t kß Krßsth l›gofet ›t Sßthni i
›t kß bratïi ego i ›t kß megïaÎïi ›t Br´newï, ›çinß bez veçini, tßçïÓ niv¨l.
TakoÈde i ›çina ›t Doiçewï, ›t na Íotßn¾hni ›t kß Nan postelnik i
›t kß s¥novïi Vßkßresk¨lov i ›t kß baraci i ›t kß vsix i teglil › est sßs
¨Èa i prilhpil › est ›çinß kod ›çinß kako est zakona. I postavil est
kameni i belhqi, ›baçe na PriboÓ postavil est kamena i pod koastß kod
vinogradõ i na rhko, ¨ dr¨m, ali da se znaet: ›t kamena Brßnewïlom ¨ dol
dori vß xotar¨l Krßstïi klÓçar ›t nad plopi. A ›çina ›t na Íotßn¾hni
daval › est vß sred po kod ¨Èa Árhkev, iz dol. A po Nan p›stelnik sßs
Vßkßresk¨l i sßs baracïi i proçi daval est iz gor, ›t nad plopi sßs volh im.
I pakiÈe est postavil kameni i ›t gor i ›t dol, da est svhtom¨ monastir
›çin¨ sßs dobro mirn¨, bez ni edna mlßva.
A poslh, pokoinago MateÓ vodß pakiÈe est smotril iz v´nhtrh srßdca
gospodstv¨ em¨ radï sïa svhtaa monastir¨ ›t na Bßrbßtewï ne imhw¨ ni edin
xodok ›t vß ina strana, niÈe dr¨gi dhdïne, gospodstva em¨ pakiÈe est dal i
priloÈil na svhta monastir vinßriçÓl naricaemago çast gospodska ›t dhl¨l
Brßnewïlom i ›t vinogradï tex stari ›t naÓpreÈde vrhme i ›t vinogradï,
koliko se xoket çiniti po sïi viÎe reçene ›çine i ›t PriboÓ i ›t na
Íotßn¾hni, vßs da est po razloga svhtom¨ monastir¨, a vinariçarï ›t dhl¨l
Trßgoviwïi niwa trhb¨ tam¨ da ne imat razvh sama monastira i kal¨gerici da
est za xran¨ i ¨tvrßÈdenïe, kako vidhxom gospodstvo mi xrisoave i knigove
pokoinago MateÓ vodß i kniga prhblaÈnhiÎom¨ kõr Paisïe, patriarx¨l ›t
svhtago grada BoÈïÓ îer¨salimskago sßs velika svezanÓ nad sïæ milovanïe i
vinariç gospodsk¨.
Tem radï i gospodstvo mi sßs ¨sßrdïe vßsprïimhxom i nai paçe
¨tvrßdixom i gospodstva mi sïa milovanïe sßs togo xrisov gospodstva mi po
¨stroenïe kako est viÎe pis, da b¨d¨t i gospodstva mi vhçnoe vßspominanïe i
zvatï nov¨ ktitor.
I postavixom gospodstvo mi i kletvo: koe gospodarß xoket biti vß slhd
naÎix, ewiÈï da imat ponovite i ¨tvrßditï togo xrisov gospodstva mi radï sïa
milovanïe za vinariç, viÎe pis, a koe çelovekß, xoket pok¨siti ili bolhrin

281
ili ›t vinariçar, razdratï sïa pomhn¨ i milovanïe, togo da est trßklet i
anatima ›t vladïka Xristos i ›t [t‹ïi svhti ›tßci]1 eÈe s¨t vß Nikïe i da
imat çastïÓ sßs Üda i sßs Arïa na edin mhsto i da imaet sepernik Svhti îlïe
prooroka.
SeÈe i svedïtelïi postavixom gospodstvo mi: Ȩpan Kirka vel ban Kralevskago,
Ȩpan Gi›rge [vel]2 dvornik, Ȩpan Stroe logofet, Pßrv¨l vistïær, Pano spatar,
Barb¨l kl¨çar, Rad¨l stolnik, Rad¨l Mixalça komis, Rad¨l pexarnik, DançÓl
postelnik. I ispravnik, vel dvornik.
Pis D¨mitr¨ logofet BoldïçÓ ¨ gradõ Trßgoviwe, mhseca noemvrïe kà d´ni
i ›t Adama do n¥nh, teçenïa lhtom, vß lht #zr‹Ùd.
† î› Kostandin v›ev›da, BoÈïÓ milostïÓ, gospodin´.
î› Kostandin v›ev›dß <m.p.>

† În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos

iubitorul şi singur stăpânitorul Io Costantin voievod, fiul marelui şi preabunului,
răposatului Io Radul voievod Şerban, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui
Dumnezeu stăpânind şi domnind peste toată łara Ungrovlahiei, încă şi peste părŃile
de peste munŃi, herŃeg de Amlaş şi de Făgăraş, a binevoit domnia mea, cu a mea
bunăvoinŃă, cu inima curată şi luminată a domniei mele, ca să proslăvesc pe
Dumnezeu cel ce m-a proslăvit pe mine şi cu slavă m-a ridicat pe scaunul sfânt-
răposatului părinte al domniei mele.
Iată am dăruit şi domnia mea acest atotcinstit şi cu frumoasă faŃă şi preacinstit,
acest hrisov, care este deasupra tuturor cinstitelor daruri, de faŃă al domniei mele,
sfintei, dumnezeieştii mănăstiri de la Bărbăteşti, de lângă Târgovişte, unde este
hramul Sfântului prooroc Ilie Tezviteanul şi monahiei stareŃe Anastasia şi Maxima1
şi tuturor călugăriŃelor din acest sfânt lăcaş, care mănăstire este întemeiată din
temelia ei de răposatul Matei vodă, locuinŃă de călugăriŃe, ca să-i fie sfintei mănăstiri
ocină la Priboiu în judeŃul DâmboviŃa, aproape lângă satul Brăneşti, din câmp şi din
pădure şi din apă şi cu vaduri de moară şi de dârste şi din siliştea satului şi din dealul
cu vii şi de peste tot hotarul, ocină aleasă şi hotărnicită şi împietrită, însă partea lui
Berivoi şi partea lui Oprea din Brăneşti, 290 stânjeni, cumpăraŃi de răposatul Matei
vodă pentru 10 100 aspri gata.
Şi iar ocină la Priboiu, 236 stânjeni, cumpărată de răposatul Matei vodă de la
Leca vornic din Brăneşti şi de la fraŃii lui, Miho şi Udrea vornic şi de la Chera monahia
a lui Oprea vornic Bocănitul din Târgovişte, pentru 8 300 aspri gata, cu zapis.
Şi iar ocină la Priboiu, 105 stânjeni, cumpărată de răposatul Matei vodă de la
Stanciul paharnic din Bălgătaci, pentru 3 670 aspri gata, cu zapis.
Şi iar să-i fie sfintei mănăstiri mai sus-scrise din ocina Şotângenilor de la
Doiceşti, 236 stânjeni şi jumătate, iarăşi ocină aleasă şi hotărnicită şi împietrită, din
câmp, pădure, apă şi din dealul cu vie şi din vaduri de moară, însă cum merge
ocina, în lung de la iazul morii până la moară, cumpărată de răposatul Matei vodă

282
de la megiaşii din Şotânga, anume: Neagu şi Oană <şi> Radul şi Rada Miclăuşoaia
şi de la fiii ei, pentru 8 300 aspri gata, cu zapis de vânzare de bunăvoia lor, fără
nicio silă, cu ştirea tuturor boierilor din sat şi a megiaşilor.
Iar apoi, acele ocine de cumpărătură de la Priboiu şi de la Doiceşti, fiind aproape
şi lângă sfânta mănăstire Sfântul Ilie proorocul, răposatul Matei vodă, domnia lui le-a
dat şi le-a dăruit pe toate la sfânta mănăstire mai sus-scrisă, pentru pomană şi pentru
sufletul lui, să fie sfintei mănăstiri de hrană şi întărire. Şi încă a trimis răposatul Matei
vodă acolo, la aceste ocine, pe cinstitul boier al domniei mele, jupan Radul al lui Staico
Popescul, fost mare logofăt, şi pe alt boier, Jipa al doilea vornic împreună cu boierii din
Bărbăteşti, Nan postelnic, Tanasie paharnic <şi> fratele lui, Stoica postelnic, popa
Chirfote clisiarh, Pană postelnic, Leca vornic, Cârstea clucer din Săteni, Ivul portar,
Iordache căpitan, fiii Văcărescului şi băraŃii, de au hotărnicit şi au ales ocina
domnească, însă ocina de la Priboiu dinspre Cârstea logofăt din Săteni şi dinspre fraŃii
lui şi dinspre megiaşii din Brăneşti, ocină fără vecini, numai ogorul.
De asemenea şi ocina de la Doiceşti, de la Şotângeni dinspre Nan postelnic şi
dinspre fiii Văcărescului şi dinspre baraŃi şi dinspre toŃi şi au tras-o cu funia şi au alipit-o,
ocină lângă ocină, cum este legea. Şi au pus pietre şi semne, însă la Priboiu au pus
piatră şi sub coastă lângă vie şi la râu, la drum, însă să se ştie: de la piatra Brăneştilor în
jos până la hotarul lui Cârstea clucer de la plopi. Iar ocina de la Şotângeni au dat-o în
mijloc pe lângă funia lui Ureche, din jos. Iar lui Nan postelnic cu Văcărescul şi cu
baraŃii şi alŃii le-au dat din sus, de la plopi, cu voia lor. Şi iarăşi au pus pietre şi din sus
şi din jos, ca să fie sfintei mănăstiri ocină cu bună pace, fără nicio ceartă.
Iar apoi, răposatul Matei vodă iarăşi a socotit dinlăuntrul inimii domniei lui
pentru această sfântă mănăstire de la Bărbăteşti, care neavând niciun venit dintr-altă
parte, nici alte dedine, domnia lui iarăşi a dat şi a dăruit la sfânta mănăstire vinăriciul
numit partea domnească de la dealul Brăneştilor şi de la viile cele vechi de mai înainte
vreme şi de la viile, câte se vor face pe aceste ocine mai sus-spuse şi de la Priboiu şi de
la Şotângeni, totul să fie pe seama sfintei mănăstiri, iar vinăricerii de la dealul
Târgoviştei să nu aibă acolo nicio treabă, numai singură mănăstirea şi călugăriŃele, să le
fie de hrană şi întărire, cum am văzut domnia mea hrisoavele şi cărŃile răposatului
Matei vodă şi cartea prefericitului chir Paisie, patriarhul sfintei cetăŃi a lui Dumnezeu,
Ierusalimul, cu mare legătură pentru acea miluire şi vinărici domnesc.
Pentru aceea şi domnia mea cu osârdie am primit şi mai ales am întărit şi domnia
mea cu această miluire cu acest hrisov al domniei mele, după întocmirea care este mai
sus-scrisă, să fie şi domniei mele veşnică pomenire şi să mă numesc ctitor nou.
Şi am pus domnia mea şi blestem: care domn va fi în urma noastră, încă să
aibă a înnoi şi a întări acest hrisov al domniei mele pentru această miluire de
vinărici mai sus-scrisă, iar acel om, fie boier, fie din vinăriceri, care ar încerca să
strice această pomană şi miluire, acela să fie de trei ori blestemat şi anatema de
vlădica Hristos şi de [cei 318 sfinŃi părinŃi]1care sunt în Nicheea şi să aibă parte cu
Iuda şi cu Arie la un loc şi să aibă potrivnic pe Sfântul Ilie proorocul.
Iată şi martori am pus domnia mea: jupan Chirca mare ban al Craiovei, jupan
Ghiorghe [mare]2 vornic, jupan Stroe logofăt, Pârvul vistier, Pană spătar, Barbul

283
clucer, Radul stolnic, Radul Mihalcea comis, Radul paharnic, Danciul postelnic. Şi
ispravnic, marele vornic.
A scris Dumitru logofăt Boldiciu în cetatea Târgovişte, luna noiembrie 20 zile
şi de la Adam până acum, cursul anilor, în anul 7164 <1655>.
† Io Costantin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io Costantin voievod <m.p.>

DANIC, M-rea Viforâta, IV/8.

Orig. slav, perg. (48 × 34), sigiliu atârnat, pierdut. Cu două trad. rom.: una din 1825, alta din 1861.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 729; menŃ., Stoicescu, DicŃ. marilor dregători, p. 230, nota 4.
________________
1
MakÙima, alia manu.
2
Loc şters şi pătat în orig., text ilizibil.

290 1655 (7164) noiembrie 22

† Adecă eu, Dragomir sin Bunei den Gomoieşti, împreună cu Duma văru-mieu,
sin BoŃoc den Gomoieşti, scriem şi mărturisim cu acestu zapis al nostru, de nime
nevoiŃi neci îndemnaŃi, ce de bunăvoia noastră, am vândut noi, dumnealui lui Moisi
căpitan za roşi stânjini de ocină 24 de la Pârscovéni.
Şi aceasta ocină i-o am vândut dumnealui dereptu bani gata ughi 7, costande
4 şi ne-au dat banii toŃi, deplin, în mâinile noastre. Dereptu acéea, ca să-i fie
dumnealui şi coconilor dumnealui ocină şi moşie nerăscumpărată în véci.
Şi la tocmeala noastră fost-au mărturii, pre nume: preutul popa Oancea den
Cândeşti şi Lefter ceauş za roşi den Verneşti şi Pătru ceauş den Bălişoara şi
Costandin Pană de acolo i Dan sin Istratie şi Stan sin Vâlcan den Smedeşti şi Lupea
den Verneşti şi mulŃi oameni buni, tineri şi bătrâni. Şi pentru credinŃă, pusu-ne-am
şi dégetele să să ştie.
Pis vă leat 7164 <1655>, measeŃa noiemvrie 22.
Şi această ocină easte den partea Saulei.
Şi aşa ne-am tocmit, de nu-i va fi această moşie stătătoare, noi să căutăm să-i
dăm dumnealui moşie pentru moşie, unde-i va plăcea dumnealui.
Lupea. Popa Oancea. Pătru. Dragomir. Duma. Lefter ceuş. Stan.

DANIC, Ep. Buzău, LXXII/17.

Orig. rom., hârtie (32 × 22), cu şapte amprente digitale puse câte una în dreptul fiecărei semnături.
Copie, ibid., ms. 173, f. 153v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 731.

284
291 1655 (7164) noiembrie 23

† Adecă eu, Jitco şi Pătru1, Dumitru Ispan2 din Dobroteni, scris-am aceste al
nostru zapis la mâna părintelui Varlaam igumenul de la sfânta mănăstire de la
Căldăruşani, cum să să ştie c-am luat de la părintile ughi 123, iar noi pentru
dobânda banilor să lucrăm pogoni de vie4 de la Dobroténi.
Iar de nu va plăcea părintilui lucrul nostru, să fie volnic părintili să ne ia viili
noastre, să le culeagă. Şi ne-am luoat în chezăşie unul pre altul.
Şi pentru credinŃă, ne-am pus degetele peceŃi.
MeaseŃa noiemvrie 23, leat 7164 <1655>.
Eu, Jitco. Eu, Pătru. Eu, Dumitru. Eu, Isfan.

DANIC, M-rea Căldăruşani, XV/1.

Orig. rom., hârtie (23 × 20), prost conservat, pe spate are lipită o filă cu însemnări ulterioare.
Copie, B.A.R., Doc. ist., CMIV/236, f. 206.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 732.

________________
1
„Eu, Jitco şi Pătru”, ilizibil, completat după copia de la B.A.R., Doc. ist., CMIV/236, f. 206.
2
Ad interlinear.
3
12 scris peste 9.
4
„valea”, tăiat.

292 1655 (7164) noiembrie 24

Constantin Şerban voievod porunceşte megieşilor birnici de la Brătienii de

Jos să-şi plătească birul pe care mai înainte l-a plătit Tudoran paharnic.

Rez., Aricescu, Indice, I, p. 33, nr. 44.

293 1655 (7164) noiembrie 25

† Adecă noi, 24 de boiari care am fost scrişi cu cartea mări<i>i sale, Io

Constantin vodă, şi de egumenul Ignatie şi de Radu spătar, feciorul lui Şărban
vistier, ca să le hotărâm nişte moşii ce să cheamă Bărăganul şi Întorsura.
Deci noi ne-am strâns toŃi, pre anume: hagi Fotie din Dârstor, Stanciul cel
bătrân din Bărăganul, Dimian iuzbaşa ot Coneşti i popa Ulea ot Conişti, Muşat ot

285
Bărăganul, Neagul vistiernicelul ot Conişti, Lup ot Dâlga, Ion ot tam i Constandin
ot Ciocăneşti i Drăgan ot tam i Manea ot tam i Stan ot tam i Dobrişan ot Vărăşti i
Balumir ot Căcămeiu i Buda ot Ciocăneşti, ot Ciocăneşti, popa Triful, ot Bogata,
Mihai i Bădilă ot Pisc i Calo ot tam, popa Ivan ot Ciocăneşti i Stan scaunul ot
Vărăşti i Chirul, feciorul lui Gostilă ot Dârstor.
Deci, déca ne-am strâns cum scrie mai sus, am socotit cu voia părintelui
egumenului şi cu a Radului spătar, feciorul lui Şărban vistiar, şi-am tocmit şi am
hotărât şi am pus pietri, ca să aibă pace unul de către altul.
Şi pentru credinŃa, pusu-ne-am toŃi dégetele şi iscăliturile.
Şi au fost ispravnic Radul al doilea portar ot Bucureşti.
MeaseŃa noiemvrie 25 dni, leat 7164 <1655>.
Stanciul. †Muşat. † Popa Triful. † Calo. † Bădilă. † Popa Ivan. † Drăgan.
† Manea. † Buda. † Constandin. † Hagi Fotie. † Mihai ot Bogata. † Stan scaunul.
† Dobrişan pârcălab. † Stan. † Ilie.
Proci<tit> vel stolnic.

Atena, Institutul de Cercetări Bizantine.

Copie rom. la Muntele Athos, M-rea Simonopetra, Codex 1775, p. 251.

MenŃ., Năstase, Marinescu, Les actes roumains, nr. 285, p. 67.

294 1655 (7164) noiembrie 26

Ό Κωνσταντίνος Σερµπάν, ηγεµόνας της Βλαχίας, επικυρώνει στόν πιστό του

βογιάρο Ευστράτιο, στή σύζυγο του Ελένη, κόρη τοΰ ηγεµόνα Πετράσκο, καί
στους γιους τους τήν κατοχή ενός τετάρτου τοΰ χωριοΰ Σλάτινα, µαζί µέ όλο του
τό εισόδηµα, πού αποτελούσε δωρεά τοΰ Ματθαίου Μπασαράµπ. Τό κατείχε
παλαιότερα ό ποστέλνικος Μπόλ-τε, µαζί µέ όλα τά εξαρτήµατα.
Μάρτυρες: Πάρβου βεστιάρης, Στρόε λογοθέτης, Ράδου κόµισος. Ράδου
παχάρνικος, ∆άντσιου ποστέλνικος.

Constantin Şerban, domnul łării Româneşti, întăreşte boierului credincios

Evstratie şi soŃiei lui, Elena, fiica domnitorului Pătraşco, şi fiilor lor stăpânirea peste
a patra parte din satul Slatina, cu tot venitul, pe care o aveau danie de la Matei
Basarab. Mai înainte o stăpânise postelnicul […]1, împreună cu ce era pe lângă.
Martori: Pârvu vistier, Stroe logofăt, Radu comis, Radu paharnic, Danciu
postelnic.

Reg., Μαρινέσκου, Ή Ίερά Μονή ∆οχειαρίου, nr. 143. Datarea aparŃine editorului.
________________
1
Neprecizat în reg.

286
295 1655 (7164) noiembrie 27

† Scris-am eu, Cârste, feciorul lu Ignat den Goleşti, acesta al meu zapis, ca să fie
de marea credinŃă la mâna logofet Vasilie, cum să să ştie că m-am tocmit cu dumnelui
de i-am vândut 3 pogoane de vie, carele vin alăture cu viile lu Dumitru şi până în viile
Stoicăi Râncoiul, şi la vale cât le merge locul, şi cu pimniŃa, dereptu bani gata 1 000.
Şi ne-am tocmit de a noastră bunăvoie, fără niceo silă şi cu ştire tutoror
megiiaşilor den sat. Şi încă ş-alte mărturii am pus: Evstratie postelnic i Gheorghie
păharnic i Dumitru1 postelnic ot tam, Albul logofăt, Stanciul pârcălab, Opre logofăt
şi Vladul łepeş şi Stroe aprodul şi2 Negul meşterul şi Dan Tăvălescul.
Şi pentru credinŃa, pusu-me-am degetul.
Şi am scris eu, popa Stépan, measeŃa noiemvrie 27, vă leat 7164 <1655>.
Ivan comis3
Eu, popa Stepan3
Eu, Cârste.
Eu, Voico postelnic3
Eu, Sava căldărarul3
Eu, Vasilie snă Dragomir cămăraş3
Eu, Neagoe logofăt3
Eu, Vâlcul postelnic3.

DANIC, M-rea Râncăciov, VI/1.

Orig. rom., hârtie (31,2 × 20,8), cu o amprentă digitală pusă în dreptul semnăturii lui Cârstea.
Copie, ibid., ms. 292, f. 22.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 733.

________________
1
Dr¨mitr¨.
2
Îß.
3
Semnături autografe.

296 1655 (7164) noiembrie 30

† Adecă noi, mégiiaşâi ot Urdeşti1, anume: Manea, fratele popii Oprii i Radul
i brat ego, Ivan i brat ego, Popa i Mane Dălbănescul şi brat ego Radulu şi Negu şi
Opriş i Măciucă i Nedelco i Iacov i Chima i Stan şi snă ego, Bufoe i Muşat Tabacul
şi Stan, scris-am acesta al nostu zapis, ca să fie de mare credinŃă la mâna vătahului
Radului de paici şi la mâna Vladului, feciorulu Radului Brânzii, cum să se ştie că
le-am vândut de a nostră bunăvoie, fără de nicio silă, însă parte Chimei de moşâia,
cât să va alege den sat, den Urdeşti1, derept aspri gata 5 0001.

287
 Şi iar am mai vândut parte de moşâia al lui Negoe şî a feciorilor lui, însă
derept aspri gata 2 000.
Şî aceste moşâi le-am vândut moşâi fără de bir, moşâi sterpe. Deci să fie lor
stătătoare ohabnică4 şî feciorilor lor şî nepoŃilor lor, în veci. Iar de se vor face
nescare gâlcevi, şî au nescare pâră, şî nu va fi moşâia stătătoare3, să avem a dare
moşâie păntru moşâie.
Şî aceste moşâi s-au vândut den apă până în Vale Ursului, în lungu.
Şî la acestă tocmală a noastră tâmplat<u>-se-u preoŃi şî oameni buni
mărturie, anume: egumenul Ananie ot Nucetu şi popa Radul din Târgovişte şi popa
Oprea din Urdeşti şi Stan hăl mare5 ot tam i Voico ot tam i Mateiu paicul ot
Comanca i Vasilie paicul ot grad Floci şi Stanciul Tămăşăscul şi Udrea din
Brăteşte i Cârstea iuzbaşa din ConŃeşti6 i Sava ot Livezeni şi popa Gherghe ot tam.
Şî am scris eu, Lazăr logofăt din Târgovişte şi fiul lui Dumitru Cocoş.
Şî păntru adevărată credinŃă, ne-am pus degetele în loc de iscălituri.
Scris luna noiemvrie 30 zile, vă leat 7164 <1655>.
Mane. Şi Radul. Ivan. Mane Dălbănescul. Nedelco. Şi Negu. Şi Opriş.
Şi Muşat Tabacul. Iacov. Chima. Stan. Bufoe. Stan.
Eu, diiaconul Dumitru ot cßrkovß gospodska7
Eu, Gheorghie, fiul lui Ion vătaful8
Eu, popa Radul8.

DANIC, M-rea Nucetu, II/10.

Orig. rom., hârtie (28 × 22), şters, cu doisprezece amprente digitale puse în dreptul semnăturilor
neautografe şi un sigiliu inelar pus în dreptul semnăturii lui Gheorghie.
Copie, ibid., ms. 457, f. 113v–114.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 734.

________________
1
Árdewe.
2
Corectat şi scris peste 4 000.
3
st´t´toarh.
4
›ab¨nikß.
5
marh.
6
Koncewe.
7
„de la Biserica Domnească”. Semnătură autografă.
8
Semnături autografe.

297 1655 (7164) decembrie 1

† Adecă eu, Dan snă Tatului slujer, scriu şi mărturisescu cu acest al mieu
zapis, ca să fie dă mare credinŃă la mâna dumnealui jupan Bunii vistiiar, cum să să

288
ştie că am vândut toată partea mea dă moşie dân Grădişte, însă jumătate dă sat şi cu
2 case dă rumâni, anume: Mihăilă cu 2 feciori şi Ghinea cu 3 feciori.
Şi o am vândut dumnealui dă a mea bunăvoie fără dă nicio silă, dirept bani
gata ughi 150. Deci, văzând eu că au vândut alalŃi fraŃi părŃile lor, am vândut şi eu.
Şi cându am vândut acestă moşie, fost-au mulŃi boiari mărturie: jupan
Gherghe vel vornicu i Costandin biv vel postélnicu, Stroe vel logofăt i Sima
cămăraş i Mihalcea logofăt, jupan Velisarie cupeŃ, Foti cupeŃ i Păun cupeŃ i Enache
cupeŃ i Sima cupeŃ şi alalalŃi mulŃi boiari, care-ş vor pune mai jos peceŃile şi
iscăliturile.
Şi am scris eu, Dan, cu mâna mea, ca să să crează.
Pis measeŃa dichemvrie 1 dni, leat 7164 <1655>.
Eu, Dan snă Tatul slujer
Gheorghie Băleanul vel dvornic
Eu, Muşat snă Tatul slugeariul
Stroe vel logofăt
Σιµος πρωγην καµαρασης 1
† Φοτης µαρτηρο τ<α> ανοθεν2
Βελισσάριος λογοθέτης µαρτιρῶ τὰ ἄνωθεν 3
Popa Mihail clisiiar
† Σιµος Ιω<αννης> µαρτοιρο τα ανοθεν 4
† Παγουνης ∆ηγενη µαρτηρο ανοθεν5.

DANIC, M-rea Câmpulung, I/19.

Orig. rom., hârtie (30 × 21,5).
Copii, ibid.: ms. 204 f. 14v; B.A.R., Doc. ist., CMX/20, f. 18v–19.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 735.

________________
1
„Sima fost cămăraş”.
2
„Fota mărturisesc cele de mai sus”.
3
„Velisarie logofătul, mărturisesc cele de mai sus”.
4
„Sima Ion, mărturisesc cele de mai sus”.
5
„Păun Dighenis, mărturisesc cele de mai sus”. Toate semnăturie sunt autografe.

298 1655 (7164) decembrie 3

† Adecă eu, Vădislav, scriu şi mărtăriséscu, ca să fie de mare credinŃă cu

acest zapis al mieu, la mâna părintelui Ionichie egumenul de la sfânta mănăstire
Jâtiianul, am fost cumpărat un1 Ńigan, anume Călin, cu Ńiganca şi cu doao fete de la
jupâneasa Neaga în bani gata ughi 13, în zilele lui Costandin voievod.

289
 Deci eu, Vădislav, cu bunăvoia mea, am socotit cum să-i dau la mănăstire
Jâtiianul, de am mai adăogat cu acest2 Ńigan ce scrie mai sus şi cu zapisul
vânzătoriului, datu-l-am ca să fie pomană la mănăstire mie3 şi părinŃilor mii.
Dar cine să va ispiti şi s-ar scula să strice această pomană, acela să fie
blestemat de 318 oteŃi de la Nichia şi afurisit şi anathima, lăcaş la un loc cu Iuda şi
afurisitul Ariia.
Şi am scris şi mărturii cari vor iscăli mai jos cu peceŃile şi alŃii.
Dichemvrie 3 dni, 7164 <1655>.
Pătru. Vădăslav. Doao peceŃi.

DANIC, Ms. 723, f. 488–488v.

Copie rom.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 736.

________________
1
o.
2
açestes.
3
mïei.

299 1655 (7164) decembrie 4

Stefan milostieÓ BoıieÓ mitropolit vßsïå Zemlå Ággrovlaskii1.

Cartea noastră sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri Sărindariu ot Bucureşti,
hramul Uspenie BogorodiŃă, ca să fie sfintei mănăstiri vinăriciu de la satul Greaca,
însă partea domnească, de la tot omu, câŃi vor avea vii acolo, la Greaca, ori de va fi
boiariu or roşu or slugă domnească şi călăraş, spătărel, postelnicel, peharnicu,
portar sau preot, de la tot omul să ia vinărici domnesc carea easte partea
domnească, den 10 una, după cum au fost obiceiul mai nainte vreme, pentru că au
dat şi au miluit luminaŃii domni pe sfânta mănăstire Sărindariul cu acel vinărici
domnesc: întâi Leon vodă şi răposatul Matei voievod, aşijderea şi Constantin vodă,
după cum am văzut smerenia noastră şi cinstitele hrisoave ale domniilor sale, de
milă, făcut şi întărit cu mare blăstem pentru acel vinărici domnesc de la Greaca.
Aşijderea iar au mai fost a da2 răposatul Matei vodă la sfânta mănăstire
Sarindaru şi părpărul de la toate viile de acolo, de la Greaca. Să fie în pace şi iertaŃi
şi de vinărici şi de părpăr, ca să nu aibă nimenea treabă din slugile domneşti a să
amesteca nici la vinăriciu, nici la părpăr, fără numai călugării de la sfânta mănăstire
Sărindariul, pentru că s-au milostivit aceşti luminaŃi domni de au miluit pe sfânta
mănăstire Sărindariul, să fie ei de hrană şi de întărire şi dumnezeieştilor călugări de
piştă3, iar domniilor sale şi răposaŃilor părinŃi ai lor, pomeană în vecie.

290
 Drept acéea, porunceşte smerenia noastră voao, tuturor carii veŃi avea vii în
dealul Greacăi, să căutaŃi să vă daŃi tot omul vinăriciul domnesc în mâinile
călugărilor, a zecea, cum a fost din légea bătrână şi obicéiul mai denainte vréme,
după cum scrie mai sus. Iar care om nu va vrea să dea vinăriciul sfintei mănăstiri,
după cum au miluit aceşti domni bătrâni, acela om să-şi ia viia de acolo şi să lase
moşiia mănăstirii în pace, iar alt val să nu aibă călugării în vecie.
Drept acéea şi smerenia noastră, văzând cinstitele hrisoave ale acestor
prealuminaŃi şi milostivi domni întărite cu atâta groaznec blestem, întărit-am şi noi
cu această cinstită carte a sméreniei noastre, ca cine vor Ńinea şi vor întări, or<i>
den domn, ori den boliar şi carii-şi vor da vinărici după cum scrie mai sus, să fie
iertaŃi şi blagosloviŃi. Iar carii să vor amesteca să strice această milă, aşijderea şi
carii nu-şi vor da vinăriciul iar după scrie mai sus, unii ca aceia să fie trăcleŃi,
blăstemaŃi catara, anathema, maranatha şi afurisiŃi de vlădica Isus Hristos, de 318
oteŃi şi afurisiŃi şi de alte sfinte soboare, aşijderea şi de smerenia noastră, şi să-i
rămâie trupul negru, tâmpănă îmflată, netopit şi nedăzlegat după moarte, în veaci
să nu se aleagă de casă, de feciori, de bucate şi de ce va avea, ca prahul şi toată
urgia a lui Dumnezeu să-i cază asupră şi să meargă la un loc cu Iuda şi cu Aria şi
cu Dathan şi Aviron.
Aceasta se scrise şi într-alt chip nu va fi.
Dechembrie 4 dni, vă leat 7164 <1655>.
Vlădica Stefan
† Smearenin vlădica Ignatie
† Smearenin Dionisie, episcop
† Smearennin episcop Serafim Buzevschii4.

DANIC, Col. Microfilme, Grecia, r. 5, c. 103–104.

Microfilm după orig., cu un sigiliu mijlociu, timbrat, al Mitropoliei.
Foto după trad., B.A.R., Foto LXXXI/7a, 7b, 8: „S-au scris asemenea după cartea mitropolitului la
şcoala slovenească. Az, Constandin Dobrescu sluger, napisah”.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 737.

________________
1
„Stefan, din mila lui Dumnezeu, mitropolit a toată łara Ungrovlahiei”.
2
Post „da” scris „o”.
3
piwå.
4
Semnături autografe.

300 1655 (7164) decembrie 7

† Adecă eu, Fătul sin Voico ot Brătiianii de Jos ot sudstvo Argeş, scriu şi
mărturisescu cu zapisul mieu ca să fie de mare credinŃă la mâna dumnealui

291
Tudoran paharnic ot Aninoasa, cum să să ştie că ne-am zălojât moşiia la dumnealui,
toată partea noastră, a tuturora fraŃilor şi a unchi-nostru NeguŃ, câtă să va alége şi den
satu şi den pădure şi den câmpu, însă locuri [...]1 şi den apă, du peste totu hotarul.
Şi am pus-o zălog dă la Sfente Necolae până la Sfente Ilie drept aspri 1 000, pentru
că au fost cumpărat dumnealui2 pre unchiul nostru Stoica rumân den zilele lui Leon
vodă. Şi această moşie ce scrie mai sus să împarte în doao cu el.
Deci am socotitu şi noi că să mai cade dumnealui să Ńie şi partea noastră. Şi
aceşti bani ce am luatu eu, nu i-am mâncatu, ci i-am datu de am plătitu datoriia
tuturora fraŃilor care au fost la Stoianu ot sudstvo Argeş.
Şi o am pus de a mea bunăvoie şi fără nicio silă şi să avem a-i da banii la zi,
iar, de nu vom da banii la zi, să fie moşiia stătătoare în veacu dumnealui şi
coconilor dumnealui. Şi ne-au făcut dumnealui bine dă ne-au datu banii fără
dobândă, până la zi. Şi am luatu toŃi banii gata, dempreună cu unchi-nostru Manea
ot Aninoasa, şi cându vom avea banii să-i dăm, să luom moşia. Noi să socotim şi
partea noastră dă bir, bani 15, să-i dăm dumnealui de la iunie au fost leatul 7163,
până când va Ńinea dumnealui judeŃul. Aşa ne-am tocmitu, să ne poarte dumnealui
grija de bir de acolo, den satu, iară noi să avem pace.
Şi la această tocmeală tâmplatu-s-au de au fost mulŃi boiari şi oamini buni,
anume: Stan postelnic ot Vlădéni i Stanciul i Ban ot Berindeşti i Nanu logofăt ot
Berivoeşti i Iane logofăt ot Lehăceşti i Gherghe aprodul ot Târgovişte şi alŃi mulŃi
care îşi vor pune peceŃile şi iscăliturile mai jos.
Şi pentru credinŃa, mi-am pus şi eu degetul cu mâna mea, ca să să crează.
Şi am scris eu, popa Stoica ot Berevoieşti.
Dichemvrie 7 dni, leat 7164 <1655>.
Eu, Fătul.

DANIC, Ms. 137, f. 86–86v.

Copie rom.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 738.

________________
1
Loc alb în text.
2
dumnealor.

301 1655 (7164) decembrie 8

Adică eu, Fătul megeaşul, feciorul lui Voico, şi cu Stanciul rumânul

mănăstirii de la Brădet, scriem şi mărturisim cu zapisu nostru, să fie de mare
credinŃă la mâna lui Tudoran păharnic ot Aninoasa, cum să să ştie că i-am vândut
noi o delniŃă a lui Năvrapu den Brătiianii de Jos, pentru partea lui dă bir, pentru că
el au fost fugit den satu şi i-au rămas birul în sat, de l-am plătit noi.

292
 Deci, noi am vândut moşia lui ce scrie mai sus, pentru partea lui de bir. Şi o
am vândut drept bani gata ughi 15. Şi o am vândut-o noi dă a noastră bunăvoie,
fără nicio silă, ca să fie dumnealui moşie stătătoare în veac. Şi o am vândut peste
tot hotarul şi din sat şi din pădure şi din câmpu, însă locuri […]1 şi den apă, du
peste tot hotarul.
Iar de să va scula cinevaş cu vreo pâră pentru această moşie, să aibă a să întreba
cu noi, iar dumnealui să aibă bună pace, pentru că şî dumnelui au plătit birul aceştii
moşii din luna lui iunie, când au fost leat 7163, până la luna […]1, că i-au fost dat
domnu judeŃul pre seama dumnealui. Deci noi, dacă i-am vândut moşiia, luat-am şi
birul aceştii moşii în sat, însă bani […]1 de i-au dat toŃi dumnealui.
Şi când am făcut această tocmeală, fost-au şi oameni buni şi boiari, anume:
Stepan postelnic ot Vlădeni i Stanciul iuzbaşa i Nan logofăt ot Berevoieşti i popa
Muşat ot <tam> i Iane ot Aninoasa i Manea pârcălab.
Dechemvrie 8 dni, leat 7164 <1655>.
Eu, Fătul. Eu, Stanciul.

DANIC, Ms. 137, f. 230v.

Copie rom.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 739.

________________
1
Loc alb în text.

302 1655 (7164) decembrie 10

† Adecă eu, Bratul snă Badea din Brătiianii de Jos ot sud Argeş, scriu şi
mărturisescu cu zapisul mieu ca să fie de bună credinŃă la mâna lui jupân Tudoran
păharnic sin Iane păharnic ot Aninoasa, cum să să ştie că mi-am vândutu toată parte
dă moşie câtă să va alege den sat ce scrie mai sus şi den sat şi den pădure şi den apă
şi den câmpu, însă locuri zece du păste tot hotarul, însă moşie stearpă fără rumâni. Şi
o am vândut drept bani gata, aspri 1 900. Şi o am dat-o de a mea bunăvoie, fără nicio
silă, ca să-i fie dumnealui şi coconilor dumnealui moşie stătătoare în veci.
Şi când am făcut această tocmeală, întâmplatu-se-au de au fost şi părintele
egumen Luca ot Dolgopol i jupân Marco schiler i jupân Voinea logofăt ot
Dolgopol i Nan logofăt ot Berivoieşti şi alŃi mulŃi [...]1 care vor pune2 peceŃile şi
iscăliturile.
Şi pentru mai adevărată credinŃă, pusu-mi-am şi eu degetul cu mâna mea, în
loc dă pecete.
Pis az, popa Dimitrie şi mi-am dat şi zapisul care l-am avut dă moşie.
Pis measeŃa dichemvrie 10 dni, 7164 <1655>.

293
 Eu, Bratul. Eu, Luca iermonah. Eu, Marco schiler. Eu, Voinea logofăt.
Eu, Hrizea păharnic ot Pietroşani. Ion iuzbaşa ot Corşori.

DANIC, Ms. 137, f. 230.

Copie rom.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 740.

________________
1
Loc alb în text.
2
„vor pune”, repetat.

303 1655 (7164) decembrie 10

† Adecă eu, Bratul sin Badii den Brătiianii de Jos ot sudstvo Argeş, scriu şi
mărturisescu cu acestu al mieu zapis ca să fie de bună credinŃă la mâna dumnealui
lui Tudoran păharnic den Aninoasa, cum să să ştie că m-am tocmit cu dumnealui
de i-am1 vândutu toată partea mea dă moşie den Brătiianii de Jos or câtă să va alege
den satu, den câmpu, den apă şi den pădure şi du peste tot hotarul, însă moşie
sterpă fără rumâni. Şi o am vândut în preŃ za ughi 14 pol bani gata şi i-o am luat
toŃi gata în mâinile mele. Deci să-i fie moşie stătătoare în veci, pentru că o am
vândut-o de bunăvoia mea şi de nimeni silit şi cu ştirea tuturor moşneanilor den sat.
Şi mărturii încă am pus oameni buni, care vor iscăli mai jos. Şi eu, pentru mai
adevărată credinŃă, mi-am pus mai josu <degetul> în locu dă pecete, ca să să crează.
Şi am scris eu, popa Dumitru ot Dol Slănic, cu zisa Bratului.
Dichemvrie 10 dni, leat 7164 <1655>.
Eu, Bratul sin Badii. Luca iermonah. Eu, Marco schiler.

DANIC, Ms. 137, f. 228v.

Copie rom.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 741.

________________
1
iæm.

304 1655 (7164) decembrie 11

† Adecă eu, uncheaşul Balotă ot Dol Gârbovi, scris-am acesta al mieu zapis,
ca să fie de mare credinŃă la mâna jupan Gherghe vel dvornic ot Băléni, cum să să

294
ştie că am venit eu de a mea bunăvoie la dumnealui de i-am vândut 80 de stânjăni
de ocină den siliştea SchimbaŃelor, de preste tot hotarul, den cin până în cin, preste
tot, însă stânjănul câte 6 costande, cin ughi 24. Şi mi-au dat dumnealui aceşti bani
toŃi gata la mâna mea. Şi pentru că s-au căzut să o cumpere dumnealui, căci au fost
mai volnic, că această moşie mai denainte vréme o au mai Ńânut şi moşii
dumnealui. Dereptu acéea, să-i fie dumnealui moşie ohabnică în veac şi dumnealui
şi coconilor şi la nepoŃi şi strinipoŃi.
Şi mărturii am pus: Dănilă3 snă Rădulea şi Neanul snă Neaniului i Stan
Mârzacul ot Gor Gârbovi i LaŃcar snă Glodeanului şi alŃii carii vor pune peceŃi<le>
lor şi iscăliturile aici, mai jos.
Şi pentru cridinŃa, mi-am pus şi eu dégitul mieu aici mai jos, ca să se crează.
Dichemvrie 11 dni, leat 7164 <1655>.
Eu, uncheaşul Balotă.

Muz. de Ist. şi Artă al Mun. Buc., nr. 27 221.

Orig. rom., hârtie (32 × 22), cu o amprentă digitală pusă în dreptul semnăturii lui Balotă.

Reg., Rafailă, Cat. doc., nr. 18; rez., Filitti, Arh. Cantacuzino, 127, p. 33.
________________
1
nipoce.
2
strïnïpoce.
3
Dßnïilß.

305 1655 (7164) decembrie 12, Târgovişte

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î› Kostan[din Íerban]1 voevodï i gospodinß vßsoi

Zemli Á¨ggrrovlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïi povelhnïi gospodstva mi sl¨g¨
gospodstva mi, lu Mihaiu logofăt şi jupâneasii lui Stancăi, fata [Ra]1dului
Potlogeanul ot Băléni ot sudstvo DâmboviŃa şi feciorilor lor, câŃi Dumnezeu le va
dărui, ca să le fie lor ocină în sat în Băléni, însă den partea Stanciului den 3 funii,
carele sânt în sat, jumătate dă funi den câmpu, den pădure, den apă şi cu vad dă
moară dă preste tot hotarul, cât să va alége, pentru că o au cu[mpărat slu]1ga
domni<i>i méle, Mihai logofăt, împreună cu socru-său, Radul, de la Stanciul snă
Paraschivei ot Băléni za 2 000 aspri gata şi cu zapis dă la mâna lui de vân[zare şi
cu]1 mulŃi boiari şi oameni buni mărturii scrişi în zapis.
[Şi]1 iar au cumpărat sluga domnii méle Mihai logofăt şi cu socru-său, Radul
ocină în Băléni stânjăni 80 den câmpu, den pădure, den apă şi cu vad dă moară, dă
preste tot hotarul, iar dă la Stanciul şi di la nepotu-său Manea, partea lor ce au avut,
za 5 400 aspri [gata]1 şi cu zapis dă la mâinile lor dă vânzare şi cu mulŃi oameni
buni mărturii.

295
 Iar după aceea, fostu-s-au sculat Manea, nipotul Stanciului, cu pâră, zicând
cum că partea lui dă ocină nu o au vândut. Deci Mihai logofăt fostu-i-au mai dat cu
socru-său aspri 1 200 gata tot pre această ocină carea scrii mai sus.
Şi iar au mai cumpărat Mihai logofăt cu socru-său Radul ocină în Băléni
stânjini 70, dă la Crăciun şi dă la frate-său Mircea, feciorii Hodii, den câmpu, den
pădure, den apă şi cu vad dă moară, dă preste tot hotarul cât să va alége za 4 400
aspri gata şi cu zapis dă la mâinile lor dă vânzare şi cu multe mărturii.
Şi iar au cumpărat Mihai logofăt ocină în Băléni dempreună cu socru-său
stânjini 40, iar dă la Crăciun şi de la frate-său Mircea, za 2 800 aspri gata şi cu
zapis dă vânzare dă la mâinele lor şi cu multe mărturii.
Şi iar au cumpărat Mihai logofăt cu socru-său, Radul, ocină în Băléni, dă la
Sora, fata lui Buteman, şi de la bărbatul ei Simion Sârbul şi di la fiiu-său Nedelco,
însă den partea lui Buteman, tatul Sorii, dentr-o jumătate dă fune a treia parte,
carea i-au fost dă zéstre, dă preste tot hotarul; şi iar stânjeni 15 den partea Stancăi,
nepoata lui Buteman, pre acéste 2 părŃi za 2 600 aspri gata şi cu zapis dă la mâna
lor dă vânzare şi cu mulŃi boiari mărturii.
Şi iar să-i fie slugii domni<i>i méle, lu Mihai logofăt, ocină în Băléni
jumătate dă fune dăplin şi 5 stânjeni dă ocină, pentru că o au cumpărat sluga
domni<i>i méle, Mihai logofăt, această jumătate dă fune dă la Andreiu şi di la
frate-său Stoica, partea lor, feciorii lu Budiman, şi cei 5 stânjini den partea Oprinii
şi a Dobrei, preste tot za 2 800 aspri gata şi cu zapis dă la mâinile lor dă vânzare şi
cu mulŃi boiari şi oamini buni mărturii scrişi în zapis.
Şi au vândut aceşti ce sânt mai sus-scrişi oamini dă a lor bunăvoie aceste
părŃi dă ocină carele scriu mai sus, nesiliŃi dă niménele şi cu ştirea tuturor vecinilor
dân sus şi den jos demprejurul locului şi a fraŃilor lor dă ocină, precum le-am văzut
domnia mea şi zapisele céle dă vânzare.
Într-acéea, Radul, socrul lu Mihai logofăt, până au fost el cu zile, împreună
cu soŃia lui, cu Rada, ales-au partea dă moşie ce au fost cumpărat dempreună cu
gineri-său, Mihai logofăt, dă i-o au dat dăosebi, iar la moartea lui mai lăsat-au
gineri-său lu Mihai logofăt moşie dântr-a lui dă ughi 8, zéstrele carele i le-au fost
făgăduit la logodnă, iar alaltă moşie o au lăsat să fie după moartea lui pre sama
soŃi<i>i lui Radii, să să <h>rănească până va fi cu zile, iar la moartea ei să o dea
cui va vrea şi cui o va căuta.
Deci la moartea ei lăsat-au la doao fete ale ei, anume Neaga şi Călina, uniia
câte ughi 8 bani gata, iar fii-sa Stancăi, jupâneasa lu Mihai logofăt, datu-i-au moşie
preŃ dă ughi 8, iar den moşie câtă va rămânea să o împarŃă 3 sorori.
Deci, după moartea soacră-sa Radii, făcut-au tocmeală şi schimbu Mihai
logofăt cu cumnată-sa Neaga şi au dat Mihai logofăt partea lui dă ocină den Suséni,
cumnată-sa Neagăi, şi au luat Mihai logofăt toată partea ei dă ocină den Băléni, dă
preste tot hotarul cât să va alege şi cu zapis dă schimbu la mâinele lor, şi cu mulŃi
boiari mărturii carii au fost la tocmeala lor, anume: Antonie postelnic ot Drângeşti i
Stoica logofăt ot tam i popa Oprişan i popa Radul ot Copăcéni i Stan [...]1 ot tam i

296
uncheaşul Ventilă ot Suséni i Drăgan i Baico ot tam, cum le-am văzut domnia mea
şi zapisele lor dă tocmeală şi de schimbu. Iar partea cumnată-sa Călinii câtă i s-au
venit, cumpăratu-o-au şi aceea Mihai logofăt dă la dinsa toată, derept bani gata,
aspri 2 800 şi cu zapis dă la mâna ei dă vânzare şi cu multe mărturii.
Şi iar să fie slugii domnii [méle]1, lu Mihaiu logofăt, o vie în dealul Gorgotii,
carea easte alăture cu uncheaşul Tuduru şi cu Stănislavu şi dă cu vârful în viia lu
Udrişte logofăt, pentru că o au cumpărat dă la Andrei ot Şirineasa za 6 000 aspri
gata şi cu zapis dă la mâna lui dă vânzare şi cu multe mărturii.
Dirept acéea şi domnia mea încă am dat şi am făcut această carte a domni<i>i
méle, slugii domni<i>i mele, lu Mihaiu logofăt, ca să-i poată fi moşii stătătoare, lui
şi feciorilor, nepoŃilor, strănepoŃilor, ohabnice în véci. Şi de nimeni neclătit, după
porunca domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Chirca vel ban al Craiovei i
jupan Gherghie vel vornic i jupan Stroe vel logofăt i jupan [Pârvul]1 vel vistier i
jupan Pană2 vel spătar i jupan Barbul vel clucear i jupan Danciul vel postelnic i
jupan Radul vel stolnec i jupan Radul vel comis i jupan Radul vel peharnic.
Ispravnic, pan Stroi vel logofăt.
Pis, Necula logofăt Boldiciu, în cetatea Târgovişte, measeŃa dichemvrie 12
dni şi de la Adam cursul anilor vă leat 7164 <1655>.
† î› Kostandin´ v›ev›da, milostïÓ BoÈïeÓ gospodinß.
î› Kostandin v›ev›dß <m.p.>

DANIC, Mitrop. ł. Rom., XXXV/49.

Orig. rom., hârtie (45,5 × 32,5), rupt puŃin la îndoituri şi pătat, lipit, cu un sigiliu mijlociu,
timbrat; pe a doua filă, recto, sunt două însemnări: „Face aceşti bani ce sânt scrise aice, preste toată
moşiia, ughi 110”; „Face pre cumpărătoare, ales, ughi: 10, 27, 7, 22, 14, 13, 14, cin 107”; iar pe verso,
însemnarea: „<s>tânjeni 355, ughi 110”.

EDIłII: Potra, Tezaurul, p. 298–300; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 742.
________________
1
Loc rupt în orig.
2
Paanß.

306 1655 (7164) decembrie 14

† Adică eu, Chiro iuzbaşa, scris-am acesta al meu zapis, [ca]1 <să> fie de
mare credinŃă la mâna lu Dobre logofăt snă Tato[mir]1, cum să se ştie că i-am
vândut o jumătate de pogon de vii şi cu o [ju]1mătate de stânjen de ocină în delul
Moceştilor, derept bani gata, ughi 6.

297
 Şi o am vândut de a me bunăvoie, cu ştire tuturor megiiaşilor ot gor i ot dol i
ot cârsto mesto2.
Şi la tocmila noastră fost-au mulŃi oameni buni aldămişari, anume: Nazarii
călăraş ot Buzău i Negul brat Albul ot tam i Muşat ot tam i Borci ot tam, Istrati ot
tam i Necula ot tam i Bucur dascalul.
I pis az, Stan logofăt ot Buzău.
Popa Manea i3 Vâlcea.
Pis measeŃa dechemvrie dni 14, vă leat 7164 <1655>.
Chiro iuzbaşa. Nazarie. Neagul. Stan logofăt. Vâlcea. Necula. Ist[ra]1tie.

B.A.R., Doc. ist., CXLV/7.

Orig. rom., hârtie (32 × 21), rupt la îndoituri, lipit, pătat.
Copie, ibid., ms. 1234, nr. 199, f. 65.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 743.

________________
1
Loc rupt în orig.
2
„de sus şi de jos şi dimprejurul locului”.
3
e.

307 1655 (7164) decembrie 15

† Adecă noi, jupâneasa Calea şi jupâneasa Stanca, sororile jupâneasii Elinii

logofeteasii, scriem şi mărturisim cu acest al nostru zapis, ca să fie dă mare
credinŃă la mâna dumnealui cumnatului nostru, jupânului Stroe vel logofăt, cum să
să ştie pentru partea sororii noastre, jupâneasii Elinii logofetesii, ce au avut mult,
puŃin, sate, Ńigani, haine, scule, dobitoc şi alte dechise dă casă.
Fostu-s-au întâmplat jah şi răsipă, carii o au fost făcut dorobanŃii şi siiménii
când s-au sculat asupra boiarilor Ńărâi. Atuncea au luat şi au jăfuit tot ce au avut
sora noastră, jupâneasa Elina logofeteasa, numai ce au rămas cu trupul şi au scăpat
în łara Ungurească.
Deci fiind acolo, la Braşovu, câtăva vréme, întâmplatu-se-au sororii noastre,
jupâneasii Elinii, moarte den naşterea unui cocon. Deci s-au învăŃat şi au lăsat
învăŃătură încă până au fost ea sănătoasă, cu zapis şi cu scrisoare, cum dă i să va
întâmpla ei moarte, să aibă a Ńinerea soŃul ei, jupânul Stroi vel logofăt şi coconii lui
den moşii, den sate, den Ńigani, tot jumătate, pentru multa căutare şi cinste ce au avut
dă la dumnealui şi de la coconii dumnealui. Iar jumătate den moşii şi den Ńigani să fie
ale noastre, sororilor carele scriem mai sus, Calei şi Stancăi. Iar dentr-alte mărunŃişuri
ce-au fost: haine, scule, dobitoc, dechisele casii, toate au fost jăfuite şi luate dă hoŃi,
cum au fost luate ale tuturor boiarilor Ńărâi. Deci ce va putea scoate şi strânge, să fie

298
toate pre sama dumnealui logofătului, şi să aibă a o pomeni şi a o griji, ca pre o soŃie,
iar alt niménele treabă să n-aibă.
Iar după ce au dat Dumnezeu dă au venit dumnealui cumnatul nostru, jupânul
Stroi logofătul, în Ńară, cu multă nevoinŃă au căutat şi au strâns den bucatele şi den
hainele şi sculele sororii noastre, carele le-au fost luat acei hoŃi, carii au fost jăfuit.
Deci unele le-au şi găsit, altele nu s-au putut nice găsi, iar dân ce s-au aflat, mult,
puŃin, nimica n-au vrut să ia sau să oprească, cum au fost învăŃătura sororii noastre,
ce toate le-au dat la mâna noastră, şi le-am dat noi pentru sufletul dumneaei.
Iar pentru sate şi Ńigani n-au vrut dumnealui, cumnatul nostru, să ia den doao,
cum au fost lăsat sora noastră, ce pentru multa cheltuială ce-au fost cheltuit la
moartea ei, până s-au umplut anul, toate poménele câte se-au făcut şi se-au căzut şi
la grobniŃa ei, unde easte îngropată, la Braşov, care cheltuială tot pre amăruntul
easte scrisă, carea s-au făcut mai mult dă 400 dă galbeni.
Deci noi am dat dumnealui satul Ostra, cu viile boiereşti şi cu toŃi rumânii şi
2 sălaşe dă Ńigani, anume: Dragomir Ciorâia cu Ńiganca lui şi cu tot sălaşul lui şi
Stancul Ńiganul cu Ńiganca lui şi cu tot sălaşul lui, şi cocoanelor dumnealui, Stanii şi
Elinii, câte o fată dă Ńigan, anume: Badea şi Ana, şi câte oi 100 şi câte 10 iape
uniia, pentru că le-au dat însăşi sora noastră, pentru multa căutare şi pază şi milă
ce-au avut dă la ele în Ńară streină, la toate boalele ei până la moarte.
Iar la alte bucate ce au mai fost, toate le-au dat pre mâna noastră, nimica la
dumnealui n-au rămas.
Şi ne-am tocmit dă a noastră bunăvoie, denaintea părintelui nostru, chir
Ştefan mitropolitul, şi a tuturor boiarilor marii şi micii, ca să-i fie dumnealui satul
Ostra şi aceşti Ńigani carii se scriu mai sus, moşie stătătoare lui şi coconilor
dumnealui, ohabnecă în veac.
Şi pentru adeverită credinŃă, ne-am pus şi peceŃile mai jos, ca să se crează.
Şi mărturii au fost mulŃi boiari carii-şi vor pune peceŃile şi iscăliturile mai jos.
Pis Necula gramatic Boldici, measeŃa dichemvrie 15 dni, leat 7164 <1655>.
† Vlădica Ştefan
† Eu, jupâneasa Calea
† Eu, jupâneasa StănculiŃa
† Chirca vel ban Cralevschii
Gheorghie Băleanul vel dvornic, mărturie
Eu, Stanciul postelnic am făcut cu voia noastră
Bunea biv vel vistiar
Radul vel stolnic Fărcăşanul
Pană vel spătar ot Filipeşti
Constandin biv vel postelnic
Albul vel cliucer
Radul vel comis
Mâinea vel slujer
Ivaşco vel armaş

299
 Danciul Pârâianul vel postelnic
Radul logofăt
† Dicul biv spătar
Preda logofăt
Vladul Brăescul logofăt
Pârvul vel vistier
Papa postelnic
Gorgan postelnic1.

B.A.R., Doc. ist., CXCVII/185.

Orig. rom., hârtie (44 × 30), rupt la îndoituri, pătat, cu unsprezece sigilii inelare în tuş şi fum
puse în dreptul semnăturilor mitropolitului Ştefan, Calea, Stanca, Chirca, Bunea, Gheorghe Băleanul,
Radu Fărcăşanul, Radul mare comis, Danciul Pârâianul, Albul mare clucer, Diicul spătar.

EDIłII: Facs., Cristocea, Stroe Leurdeanu, p. 48; reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 744; menŃ.,
Cristocea, Stroe Leurdeanu, p. 45, 47, 50; Demény, Răscoala seimenilor, p. 76; Cernovodeanu,
Răscoala, p. 59; Filitti, Ctitorii, p. 279; Ionaşcu, Mitrop. Ignatie Sârbul, p. 43–44; Stoicescu, DicŃ.
marilor dregători, p. 130, 205 (nota 5).
________________
1
Semnături autografe.

308 1655 (7164) decembrie 16

† Adecă eu, Oprea, făméia lui Bârcă călăraş, împreuna cu fiiul mieu, Drăghici
şi împreună cu fie-mea, Stana, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca
să fie de mare credinŃă la mâna lu Petriman logofăt [cum]1 să să ştie că i-am
vândutu o curătură dă fân pre Văléni, însă partea noastră câtă am Ńinut carea easte
pintre Iordachi căpitan şi pintre Pătru Sasul şi p[…]1 , însă nicicum mérge.
Şi o am vândut noi de a noastră bunăvoie, fără de nicio silă, dereptu bani gata
ughi 5, ca să-i fie lui moşie o<h>abnică în véci.
Şi la tocmeala noastră tâmplatu-s-au şi oameni buni mărturie: Moga comişălul
şi brat ego, Nicula snă Oprea scaunul i Dumitru şi alŃi boiari şi megiiaşi carii îşi vor
pune mai jos peceŃile şi iscăliturili.
Şi am scris eu, Radul snă Stoichii din Bărbăteşti.
Şi pentru mai adevărată credinŃă, pusu-ne-am mai jos şi noi dăgitele, ca să
crează.
Pis dechembrie 16 dni, vă leat 7164 <1655>.
† Eu, popa D[r]1agul
Eu, Oprea fămăia lu Bârcă călăraş
Eu, Moga comişăl
Eu, Iane brat ego

300
 Preda logofăt
† και <εγω> ∆οιµα2
Popa Petriman3.

B.N., C.S., Col. de documente, LXXXIV/9.

Orig. rom., hârtie (29 × 18), rupt la îndoituri, cu două amprente digitale puse în dreptul
semnăturilor lui Oprea şi Iane.
________________
1
Loc rupt în orig.
2
„Şi eu, Dima”.
3
Semnături autografe.

309 1655 (7164) decembrie 20

† Adecă eu, Dumitru, feciorul lui Ivan Cortofleş ot Piteşti, dempreună cu

fraŃii mii, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinŃă
la cinstită mâna părintelui egumenului Luca şi la tot săborul sfentei mănăstiri ot
Dălgopol, ca să să ştie când au fost în zilele răposatului Ion Matei voievod, fost-au
cumpărat de la noi 2 delniŃe în de<a>lul Piteştilor. Deci atunce le-m dat ca<m> fără
de voia noastră.
Iar când au fost în zilele preluminatului, Ion Costandin voievod, mers-am la
măriia sa de ne-am jeluit şi am spus cum că ni le-u luat cu d-a sila. Şi ne-u făcut
măriia sa judecată, să ne dăm banii înapoi şi să ne Ńi<ne>m delniŃile. Şi am întors
banii.
Iar apoi, ne-au ajuns şi pre noi vreme de nevoie. Deci am socotit, decât să fie
într-altă parte, mai bine iar la sfânta mănăstire. Deci m-am tocmit cu părinŃii, de a
noastră bunăvoie, să-m mai de ughi 10 peste cum le-u fost luat mai nainte vreme,
ughi 48, însă numai o delniŃă, iar alta o Ńinem noi. Şi ne-m tocmit de bunăvoie a
noastră.
Şi când ne-am tocmit, s-au întâmplat şi părintele episcopul Dionisie ot
Râbnic. Şi au fost şi alŃii, mulŃi, carii-ş vor pune peceŃile şi iscăleturile.
Pis measeŃa dechemvrie 20 dni, vă let 7164 <1655>.
Pis, Stoian logofăt1.
Dionisie, episcop <de> Râbnic
Eu, Dumitru
† Επισκωπος ∆ωρωθεος 2.

DANIC, M-rea Câmpulung, XLVI/24.

Orig. rom., hârtie (31,5 × 22), cu o amprentă digitală pusă în dreptul semnăturii lui Dumitru.
Copii, ibid.: MCDXLIII/135, f. 178v; mss. 204, f. 386v; 709, f. 512r–v; 1 155, f. 19 (nr. 20);
B.A.R., Doc. ist., CMX/544, f. 545.

301
 Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 747.
________________
1
Alia manu.
2
„Episcop Dorotei, martor”. În copiile din ms. 1 155 şi Doc. ist., CMX/544: Atanasie. Toate
semnăturile sunt autografe.

310 1655 (7164) decembrie 20

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î<<› Kostandin Íßrban voevoda i gospodinß vßsoe

Zemle Oõgrrovlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïe povelenïe gospodstva mi aceştii
jupânese, anume Conda, care au fost femeie lui Avram roşu de la Brăneşti ot
sudstvo […]1, dă fata lui Stahie den Piteşti, las <să> fie volnică cu această carte a
domni<i>i mele, de să-şi Ńie o vie în dealul Piteştilor, în Gura Văii Izvoranilor şi cu
o jumatate de delniŃă şi cu tot locul vi<i>i şi cu tot pometul.
Că această vie ce scriem mai sus, fost-au dă moşie Condă<i> despre moaşe-sa,
Coanda de la Piteşti, fata Marcii. Iar după aceea, când au fost înaintea răposatului
Matei, adică vă leat 7151, s-au sculat Stafie din Piteşti, bărbatul Stanchii, muma
Condii, de au vândut această vie lui Ivaşcu vel armaş ot Cepari cu zapis. Şi nicio
treabă n-au avut Stafie a o vinde, căci au fost viia a Condii despre muma-sa,
Stanca, n-au fost a lui Stafie.
Ce-au fost venit Avram şi cu jupâneasa lui, Conda, naintea lui Matei vodă în
divan de s-au pârât de faŃă cu Ivaşcu armaşu pentru aceasta viie ce o au fost
vândut-o Stafie fără ştirea fămeii lui, Stancăi, şi fără ştirea Condii. Deci au ajuns
legea şi judecata pre Ivaşco de şi-au luoat banii îndărăt de la Avram şi i-au dat
zapisul în mâna lui Avram şi a Condii dinaintea divanului. Şi au fost ramas armaşul
dă judecată şi ş-au Ńinut-o Avrama şi Conda viia cu bună pace.
Iar după ce au fost trecuŃi doi ani, s-au fost sculat Ivan Sârbul din Nicopoie,
ginerile popi<i> Vasile din Braşov, cu pâră şi au vrut să ia viia de la Conda, fata
Stancăi, că au fost fugit Stafie. Deci au fost venit Ivan naintea lui Matei vodă în
divan de s-au pârât de faŃă cu Avram şi cu jupâneasa lui, Conda. Şi aşa pârând Ivan
Sârbul, zice aşa: cum i-au fost dator Stafie ughi 180, ca să ia viia. Într-aceea, Matei
vodă au judecat cu dreptul, împreună cu toŃi cinstiŃii deregător<i>i dumnealui, şi au
dat dumnealui lui Avram şi jupânesi<i>i lui, Condii, să-şi Ńie viia cu bună pace, că
este a Condi<i>i dă moşie dăspre mumă-sa, Stanca, de la părinŃi<i>i ei. Şi tot au
Ńinut Conda acea vie cu ani pace.
Iar după aceea, când au făcut în zilele domni<i>i mele, Ivan Sârbul, ginerile2
popi<i>i lui Vasilie din Braşov, el iar s-au sculat cu pâră şi au venit înaintea
domni<i>i mele dă s-au pârât de faŃă. Şi ş-au scos zapis scris cum că i-au fost dator
Stafie, tatul Condii, ughi 190 şi i-au pus zălog zapisul acei<i>i vii de la Piteşti, din

302
Gura Izvoranilor, care au fost a Cond<i>i, despre mumă-sa. Deci domnia mea,
văzând că n-au avut Stafie nicio treabă cu acea vie a Condii să o puie zălog pre la
datornici, şi văzând domnia mea că acea vie o au fost pus Stafie zalog şi la boiariul
domni<i>i mele, Ivanco vel armaş, în zilele lui Matei vodă, drept ughi 250 şi iar o
au cumpărat Conda şi de la dânsul, judecat-am domniia mea, împreună cu tot
divanul, cum să-şi caute Ivan Sârbul datoriia lui Stafie la fecior<i>i, fraŃ<i>i
Condi<i>i, iar Conda să-şi Ńie acea vie cu bună pace, să-i fie moşie feciorilor în
veci, să nu mai aibă niciun datornic de-ai lui Stafie treabă cu acea vie.
Şi au rămas Ivan Sârbul dă judecată denaintea domniei mele. Ş-al doilea rând
să nu aibă treabă şi cu acea vie. Inako da ni<st>. <I> saam reçe gospodstva mi.
Dikemvrie k^ d´ni, v´ lht#zr‹Ùd <1655>.

DANIC, A. N., MMDCCCXXXIV/2a.

Copie modernă, adeverită în 1835 la Judecătoria Muşcel.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 746.

________________
1
Loc alb în text.
2
„să Ńie”, repetat.

311 1655 (7164) decembrie 20

Zapisul al Badii din Suslăneşti la mâna lui Dragomir al Găşăi din

Dragoslavile, pentru livadea de la Grui şi livadea din sus, în Calea Bogăteştilor, şi
livadea di la Ştejar i Aninişul i locul de la Sturu şi livadea de lângă Mihăilă
Bârlenghie za ughi 11.
Dechemvrie 20 dni, 7154 <1655>.

DANIC, M-rea Câmpulung, LX/114 (nr. 13).

Rez. rom.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 748.

312 1655 (7164) decembrie 21

Adecă eu, Dumitru sin Muşat, scris-am zapisul mieu, ca să fie de bună
credinŃă la mâna Gherghinei ot Vaideel, cum să se ştie că i-am vândutu parte me de

303
moşie den calea până în apa Sărată, drept bani gata 500, ca să fie lui moşie
stătătoare. Şi am vândut cu ştirea tuturor fraŃilor.
Şi iar am mai vândut eu, Bobe, moşie Gherghinei, den cale până în apa
sărată, toată partea mea, peste tot hotarul, drept bani gata 600.
Şi când am vândutu această moşie, au fost mulŃi oameni buni mărturie, care
vor iscăli ca să crează.
Dechemvrie 21, 7164 <1655>.
Eu, Dumitru sin Muşat ot Muşcel. Eu, Bobe ot tam. Eu, Dragomir ot tam.
Pis popa Drăgan.

DANIC, Mitrop. ł. Rom., LXIX/1b.

Copie rom.
Altă copie, ibid., ms. 130, f. 342.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 749.

313 1655 (7164) decembrie 23

Să să ştie cum au cumpărat Toader din sat, din Bereşti, fălci trei din Crivioare
de la Vâlcul şi de la Lăpădat, aspri 150.
Şi de la Dragomir Milimănescul au vândut lui Toader un şăzut de casă, o
falce şi un ferdel, aspri 60, şi l-au cinstit cu o vadră de vin.
Şi au cumpărat Toader de la Dragomir Milimănescul o falce aspri 50.
Şi iar au cumpărat de la Dragomir al Vâlcului şi de la Oprea o jumătate de
falce, aspri 45.
Şi au cumpărat Toader un ferdel de la Dragomir, aspri 16.
Şi iar au cumpărat Toader de la Dragomir în Gruiul Stâlpului o falce aspri 45.
Şi iar au mai cumpărat Toader de la Oprea Cârşul în Poiana Burduhului din
pădure aspri 40.
Şi iar au cumpărat Toader de la Pleşa o falce în Lepuşata de Jos pe o vacă.
Şi iar au cumpărat Toader de la Cârstea Albul o falce în Lăpuşata de Jos pe o
vacă.
Şi iar au cumpărat Toader de la GheŃiş o jumătate în FaŃa Luminii aspri 30.
Şi iar au cumpărat Toader de la popa Stan un ferdel aspri 15.
Şi iar au cumpărat Toader de la popa Stan în săliştea Cârceştilor o jumătate,
aspri 27.
Şi iar au cumpărat Toader de la Dragomir şi de la Radomir o falce i pol în
Găvana, aspri 70.
Şi iar au cumpărat Toader de la Badea pădure în Dosul Luminii o falce, aspri 33.
Şi iar au cumpărat Toader de la Fofeche doaă fălci de pădure în Dosul
Luminii i pol aspri 130.

304
 Iar am cumpărat eu, Toader, de la Badea în Poiana Burduhului 2 fălci pe o
vacă cu lapte.
Şi iar am cumpărat eu, Toader, de la Stăncioi şi de la Gurgui în Gura
Porumbului o falce aspri 50.
Şi iar am cumpărat eu, Toader, de la Gurgui şi de la Stăncioi 5 fălci la Grosul
Ignaciului şi Zăvoaie, aspri 100.
Şi iar am mai cumpărat eu, Tudor de la Tatul popii o jumătate şi o cezvârte
aspri 34.
Şi au pus Bădéiu zălog o jumătate în Cacova la Toader, aspri 50.
Şi Vâlcul i Lepădat au dăruit lui Toader cu o cezvârte de loc.
Şi iar să să ştie cum au cumpărat Grozea de la Bădeai ot Bereşti trei fălci şi
de la Fofeche trei, ot Dragomir fălci 1 şi de la Stan falce una ot GheŃiş polovina1 ot
popa Stan fălci 2 ot pădure.
Şi iar au cumpărat Grozea ot Gurgui i pol fălci aspri 35 în Valea Luminii.
Şi iar au mai cumpărat Grozea ot Cârstea Albul 1 falce în Valea Luminii,
aspri 24.
Şi au cumpărat Grozea de la Tatul în Valea Luminii i pol falce aspri 12.
Şi iar au cumpărat Grozea ot Binja falce 1 i pol în Fruntea Gorunitului, aspri 25.
Să să ştie când au luat iuzbaşa Duminecă aceste cărŃi pentru moşie de la
Bereşti şi s-au tocmit cum vor zice nişte boiari buni şi au dat bani ughi 6 arvună, iar
de nu să vor tocmi, să aib a-i da bani îndărăt, eu, Calciul şi cumnată-mea, Anca.
Şi pentru credinŃa, am pus degetul.
Şi mărturii: Mitrea stolnic i brat ego, Dragomir.
Pis eu, Calciul.
Pis measeŃa dechemvrie 23, vă leat 7164 <1655>.
Eu, Calciul. Eu, Anca.

DANIC, Ms. 357, f. 42v–43.

Copie rom.
Altă copie, ibid., ms. 359, f. 33r–v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 750.

________________
1
„jumătate”.

314 1655 (7164) decembrie 25, Târgovişte

CâŃi îmblă şi se poartă cu duhul lu Dumnezeu, aceia sânt şi se chiamă fiii lu

Dumnezeu, după cum zice dumnezeiescul apostol. Carii învăŃături a apostolului
urmând şi ceia ce sânt iubitori de dreptate, nevoindu-se cu bună nevoinŃă, ei luară

305
viaŃa céia ce pohtiră a împărăŃiei ceriului şi, lăsând céle pământeşti oamenilor, se
lipiră cereştilor, auzind acel glas de bucurie fericit, pe carele totdeuna-l aud:
„veniŃi, blagosloviŃii Tatălui Mieu, de moşteniŃi împărăŃia carea se-au gătit voaă de
la începutul lumii”.
Drept acéea şi noi, robul al lui Hristos Iisus, al mieu, bun credinciosul,
blagocestivul, pravoslavnicul şi de Hristos iubitoriul, Io Costandin Şerban voievod,
cu mila lu Dumnezeu şi cu bunăvoia SfinŃiei Sale oblăduind şi domnind toată łara
Muntenească, bine am vrut, cu bunăvoie, cu luminată şi curată inema a domniei
méle, să proslăvesc pre Dumnezeu, carele m-au cinstit şi m-au nălŃat cu slavă în
sfântul scaun al răposaŃilor domniei méle părinŃi, să dăruiesc acest cinstit al
domniei méle hrisovul, sfintei, dumnezeieştii şi împărăteştii mănăstiri a împărătésii
puterilor îngereşti, în carea se proslăvéşte şi se cinstéşte Buna Vestire de bucuria
spăseniei a toată lumea, carea se chiamă Codmeana şi preacinstitului şi cuviosului
părinte ieromonah Silvestru, nastavnicul aceiaşi mănăstiri şi altor sfinŃi părinŃi
de-acolo lăcuitori ca să să ştie moşiile şi satele cu rumânii, carele sânt ale sfintei
mănăstiri, date şi miluite de răposaŃii domni şi boiari carii au dat şi au miluit
sfintele şi dumnezăieştile mănăstiri, ca să nu le rămâie pomeana neuitată numai
aici, ce încă, pentru rugile cuvioşilor părinŃi, să li să trimeaŃă pomenire totdeuna şi
la împărăŃia ceriului.
Deci întâi să să ştie satul, anume: Bărbăteştii şi satul Stănceştii şi satul
CacaleŃii şi satul Purcărénii şi satul Mogoşăştii şi satul Ciocăneştii, carii i-au dat şi
au miluit jupan Mircea, cu toate moşiile, după cum scrie în marele hrisovul al
răposatului Mircei vodă şi cu rumânii, anume: Mânjină, Neagoe, Sturzea, Vladul,
Tatul, Dobre, Oana, Dobre, Ivan, Radul, Oancea, Vâlcan, Lupşă, Nestor, Şerban,
Ursă, Stoica, Ruhat, Bâra, Toader, Ion, Iuga, Soare, Lupşă, Nestor, Anghel, Stan,
Ruhat, Radul, Stanciul, Nestor […]1 împreună cu toŃi feciorii lor.
Pentru că văzând domnia mea această sfântă mănăstire, Codmeana, rămasă şi
de tot aproape de spargere şi fiind la un loc de folosul tuturor călătorilor şi de
odihnă, socotit-am cu mintea împreună a tot cinstitul sfat al domniei méle, să nu
lăsăm să piară până în sfârşit, ce să o miluim den mila <cu> carea au miluit şi pre
noi milostivul Dumnezeu. Căci că, văzând în zilele domniei noastre multă jalbă a
cinstiŃilor şi sfinŃilor părinŃi, mai vârtos a cuviosului întru ieromonaşi, nastavnicul
sfintei mănăstiri ce scrie mai sus, cum se rădică rumânii mănăstirii, zicând că
rumâni nu sânt, căutat-am cu tot denadinsul şi am văzut cinstitele hrisoave a
răposaŃilor domni: Vlad vodă vă leat 6948 şi iar Vlad vodă vă leat 6950 şi al
răposatului Basarab vodă cel Tânăr, încă şi al altor răposaŃi domni şi mai bătrâni,
pentru toate satele sfintei mănăstiri, tot întărite cu mari blăsteme, groaznice,
nemutate, înnoit-am şi am întărit şi domnia mea cu acest cinstit hrisov al domniei
méle, ca să fie toate satele, după cum scrie mai sus, împreună cu rumânii, moşnéni
ohabnici în veacu, sfintei mănăstiri, după cum i-au închinat şi i-au dat, să fie de
pomeană, răposaŃii domni şi boiari, iar rugătorilor călugări de hrană.
Drept acéea, rugăm pe domnia voastră, fraŃi pe cari-i va dărui milostivul
Dumnezeu a fi în cinstitul scaun al Ungrovlahiei, facă-vă-să milă pentru mult

306
milostivul Dumnezău, de întăriŃi şi înnoiŃi şi cinstiŃi cinstitul nostru hrisovul,
pomeana noastră şi a răposaŃilor bătrâni domni, ca să nu pustiască sfintele ale lu
Dumnezeu case, că groaznec lucru easte a cădea în mâ<i>nile viului Dumnezeu.
Iar cine va îndrăzni a călca sau a strica sau a sparge această întărire, ori den
domni, ori den boiari, ori den arhierei, ori den fiece tagmă şi rânduială, unul ca
acela să fie trăclet, blăstemat, anathema maranatha şi afurisit de vlădica Iisus
Hristos, de 318 părinŃi şi de alte sfinte săboare. Ceriul, pământul să să treacă,
munŃii, pietrile, fierul să să topească, iar trupul aceluia să stea înflat tâmpână,
negru, netopit şi nedăzlegat după moarte, în véci. Să-l surpe Dumnezeu den scaun
ca pe Irod, de viu, şi să n-aibă unde veni în urma noastră şi să-i fie singuru pârâş
Preacista, la a doaă venire a lui Hristos.
Încă şi mărturie am pus domnia mea: jupan Chirca vel ban Cralevschi,
Gherghe vel dvornic, Stroe vel logofăt, Pârvul vel vistiar, Danciul vel postelnic,
Pană vel spătar, Barbul vel cliucer, Radul vel comis, Radul vel stolnic, Radul vel
peharnic, ColŃea vel pitar, Ivaşco vel armaş, Costandin GălăŃeanul vel portar.
Ispisa så v´ stoliçnom gradh Tr´goviwex, v´ lhtom bÿtïa mira2 #zr‹Ùd,
dekemvrie keÃ-g› d´nå.
† î› Kostandin´ v›ev›da, milostïÓ BoÈïeÓ gospodinß.
î› Kostandin v›ev›dß <m.p.>

DANIC, M-rea Cotmeana, II/2.

Orig. rom., perg. (46 × 50), şters la îndoituri, cu un sigiliu mijlociu, timbrat.
Copii, ibid.: mss. 357, f. 34–35v; 359, f. 14v–15v; SJAN Prahova, Col. de manuscrise, IV/18,
f. 131–134; SJAN Vâlcea, ms. 145, f. 67–68v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 751; Tezaur vâlcean, p. 188; menŃ., Stoicescu, DicŃ. marilor
dregători, p. 169.
________________
1
Loc alb în orig.
2
„Facerea lumii”.

315 1655 (7164) decembrie 26, Târgovişte

† MilostïeÓ BoÈïeÓ, î› Kostandin Íerban voevoda i gospodinß vßsoi

Zemle Oõggrrovlaxïiskoe. Davat gospodstvo mi sïÓ povelhnïÓ gospodstva mi
poçtenn›m i vhrnnom bolhrin gospodstva mi, Ȩpan B¨nev biv vel vistær i sßs
s¥novi em¨, eliciÈe Bogß darovax, ækoÈe da est em¨ vßsa ›çina selov F¨ndhnïi
›t s¨dstvo Elx›v, po Kolintina, kod Pl¨mb¨ita, kod most¨m Krßstïenewilov
›t kod B¨k¨rewi, ›t polÓ i ›t Ψm¨ i ›t voda i ›t sedaliwe selov i sßs

307
brod za vodinic¨ ›t voda Kolintinev i ›t prez vßs xotarom i sßs vßs xodokom,
vare elika se xtet izbrat ›t xotar do xotar, ›baçe ›çin¨ bez veçini, poneÈe sïe
viÎe reçenna ›çin¨ bila est ›t naiprhÈde vrhme Ȩpanov Mixo biv vel spatar,
[za]1 pok¨penïe po svoem¨ novci gotovi. A potom, pan Mixo spatarÓl ›n est bil
prodal sïe viÎe reçenna ›çin¨ B¨zinkßv biv vel klÓçer i vßs drßÈal sïe ›çin¨
sßs dobro mirnno ›t togda do nynh tolika vrhme, do d¥n´ gospodstva mi.
A potom, kßda est bil n¥nh vß d´ni gospodstva mi, kßda est bil teçenïe
dhtim, vß lht #zr‹Ùd, a Pana pexarnik¨l, s¥nß B¨zinkßv biv vel klÓçer, ›n est
bil sßtvoril sïe ›çin¨ viÎe reçenna prodatelnaa. TaÈe, bolhrin gospodstva mi,
B¨nh vistïærÓl, ›n ne vßs xotel da ›staviti da k¨piti sïe ›çin¨ dr¨gi lÓdi
strani, poneÈe est bil naispovolen bolhrin gospodstva mi, B¨nh vistïærÓl,
k¨piti sïe ›çin¨ niÈli dr¨gi lÓditeÈdi, poneÈe est bolhrin godpodstva mi,
B¨nh vistïærÓl zet, Ȩpanev Mixo biv vel spatar. TaÈe, ¨takmil se bolhrin
pan B¨nh vistïærÓl sßs Pana pexarnik¨l, s¥nß B¨zinkßv klÓçhrÓl ›t
Drßgßnewi, ›ni ›t svoix dobrovolÓ i bez ni ednaa silost, tere est dal bolhrin
gospodstva mi, B¨nh vistïærÓl, Papev po sïe ›çin¨ ›t selo ›t F¨ndhni, eÈe
est viÎe pisanna, ›t xotar do xotar, tere › est pok¨pil ›t nego po novci
gotovi, za ¨gi r‹i i sßs zapis ›t na r¨ka em¨ za prodanïe na r¨ka bolhrin
gospodstva mi, B¨nev vistïærÓl, sßs mnoqi bolhri svhdhtelïi napisani vß zapis,
po ime: Vlad¨l l›g›fet ›t na vistïerïi, s´nß Predev klÓçer Bßrsesk¨l, i Fota
k¨pec i Manta k¨pec i Stan ÓzbaÎa ›t Gïergica i Angel, s´n´ Ginev k¨pec ›t
Trßgoviwe, i popa MixaÓ klishrÓl gospodsk¨ ›t Trßgoviwe i dr¨gi mnoqi
bolhri svhdhtelïi iÈe ne s¨t pisani vß sïå kniga gospodstva mi.
Sego radi dadox i gospodstvo mi poçitennom i vhrnnom bolhrin
gospodstva mi, pan B¨nev biv vel vistïær, ækoÈe da est em¨ sïe viÎe reçenna
›çin¨ stoatelnna vß vhki.
I paki da est bolhrin gospodstva mi, B¨nev biv vel vistïærÓ, selo Dol
Grßdiwh ›t s¨dstvo M¨Îçel i Pad¨rec, vßs selo i sßs vßs xotarom ›t polÓ i
›t Ψm¨ i ›t voda i ›t prez vßs xotarom i sßs veçinïi, poneÈe est pok¨pil
bolhrin gospodstva mi, B¨nh vistïærÓl, ›t na B¨nh, s´n´ Tat¨l sl¨Èer ›t
„rbhska, vßsax çast ego za ›çinß, ›baçe tretago del i sßs và veçini, po ime:
Stank¨l i sßs brat ego, Stan i sßs s¥novi im, za #i‹ï za aspri gotovi i sßs
zapis ›t na r¨kama ego za prodanïe na r¨ka bolhrin gospodstva mi, B¨nev
vistïær, sßs mnoqi bolhri i svhdhtelïi napisani vß zapis.
I paky pok¨pil bolhrin gospodstva mi, B¨nh vistïærÓl, ›t na M¨Îat,
brat B¨nev, vßsa çast em¨ za ›çinß ›t Grßdiwe, tretago del za ›çinß, i sßs
gà veçini, po ime: Barb¨l sßs s¥novi ego i Mik¨l sßs s¥novi ego i Mitrh sßs

308
s¥novi ego, za #kà aspri gotovi i sßs zapis ›t na r¨ka ego za prodanïe sßs mnoqi
bolhri svhdhtelïi napisani vß zapis.
I pak pok¨pil bolhrin gospodstva mi, B¨nh vistïær, ›t na Dan, s¥n´
Tat¨lov sl¨Èer, brat B¨nev i M¨Îatev, vßsax çast ego i a ›çin¨ ›t Grßdiwe,
›baçe polovin¨ za ›çinß i sßs và veçini, na ime: Mixßilß sßs s¥novi <ego> i
Ginh sßs s¥novi, za #là za aspri gotovi i sßs zapis ›t na r¨ka ego za prodanïe,
sßs mnoqi bolhri svhdhteli napisani vß zapis.
I pak da est bolhrin gospodstva mi, B¨nev vistïærÓl, polovin¨ za selo
›t Nßnewi ›t s¨dstvo VlaÎka, kod B¨dhni, ›t polÓ i ›t Ψm¨ i ›t voda i
›t sedaliwe selov i ›t blat i sßs vinogradï i ›t prez vßs xotarom, vare elika
se xtet izbrat, [›baçe polovin¨ za selo i sßs veçinïi ...]1, poneÈe est pok¨pil
bolhrin gospodstva mi, B¨nh vistïærÓl, ›t na Vasïlïe aga, s´n´ Predev
spßtarÓl, za #mà za aspri gotovi i sßs zapis za prodanïe ›t na r¨ka ego na r¨ka
bolhrin gospodstva mi, B¨nh vistïær, sßstvoren sßs mnogi bolhri svhdhtelïi
napisani vß zapis.
I vidhx gospodstvo mi i zapisele ›vem bolhri iÈe s¨t viÎe pisani
vßshx na r¨ka bolhrin gospodstva mi, B¨nev vistïærÓl, kako est viÎe pis i
prodadoÎe sïi vßsi viÎe reçenni bolhri sïi viÎe reçenni ›çine ›ni ›t svoix
dobrovolÓ i bez ni [edna silost]1 i vßs po novci gotovi i sßs znanïe vßshm
bolhrim gospodstva mi.
Sego radï, dadox i gospodstvo mi poçitennom i vhrnnom bolhrin
gospodstva mi, Ȩpan B¨nev vistïær, ækoÈe da est em¨ sïi viÎe reçeni ›çine i
veçini ›çin¨ i vß ›xab¨, em¨ i s¥novi em¨ i vn¨kom i prhvn¨çitom im. I ne
›t kogoÈdo nepokolhbimo porizm¨ gospodstva mi.
SeÈe ¨bo i svhdhtelïi postavix gospodstvo mi: Ȩpan Kirka vel ban
Kralevskyi i Ȩpan Gerge vel dvornik i Ȩpan Stroe vel logofet i Ȩpan
Pßrv¨l vel vistïær i Ȩpan Paanß vel spatar i Ȩpan Barb¨l vel klÓçer i
Ȩpan Radõl velikïi stolnik i Ȩpan DançÓl vel postelnik i Ȩpan Radõl vel
komis i Ȩpan Radõl vel pexarnik i Ȩpan Mßinh vel sl¨Èer i Ȩpan Kolch
vel pitar. I ispravnik, pan Stroe vel logofet.
I ispisax azß, Mixalçh logofet, s´nß Paraskivïi logofet, vß nastolna
grad¨ Trßgoviwe, mhseca dekemvrïe k‹q d´ni i Adama daÈe do n¥nh, teçenïe
lhtim, vß lht #zr‹Ùd.
† î› Kostandin´ v›ev›da, milostïÓ BoÈïeÓ, gospodinß.
î› Kostandin v›ev›da <m.p.>

† Din mila lui Dumnezeu, Io Costandin Şerban voievod şi domn a toată łara
Ungrovlahiei. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului şi
credinciosului boier al domniei mele, jupan Bunea fost mare vistier, şi cu fiii lui,

309
câŃi Dumnezeu îi va dărui, ca să-i fie lui toată ocina satului Fundeni din judeŃul
Ilfov, pe Colentina, lângă Plumbuita, lângă podul Cârstieneştilor de lângă
Bucureşti, din câmp şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului şi cu vad de
moară în apa Colentinei şi de peste tot hotarul şi cu tot venitul, oricât se va alege
din hotar în hotar, însă ocină fără vecini, pentru că această mai sus-zisă ocină a fost
încă de mai nainte vreme a lui jupan Miho fost mare spătar, [de]1 cumpărătură cu ai
săi bani gata. Iar după aceea, pan Miho spătar el a vândut această mai sus-zisă
ocină lui Buzinca fost mare clucer şi a tot Ńinut această ocină cu bună pace de
atunci până la această vreme, până în zilele domniei mele.
Iar după aceea, când a fost acum în zilele domniei mele, când a fost trecerea
anilor, în anul 7164, iar Pană paharnic, fiul lui Buzinca fost mare clucer, el a făcut
vânzătoare această ocină mai sus-zisă. Astfel, boierul domniei mele, Bunea vistier, el
nu a vrut să lase să cumpere această moşie alŃi oameni străini, pentru că a fost mai
volnic boierul domniei mele, Bunea vistier, să cumpere această moşie decât alŃi
oameni străini, pentru că boierul domniei mele, Bunea vistier, este ginerele jupanului
Miho fost mare spătar. Apoi, s-a tocmit boierul domniei mele, Bunea vistier, cu Papa
paharnic, fiul lui Buzinca clucer din Drăgăneşti, ei de a lor bunăvoie şi fără nicio silă,
de a dat boierul domniei mele, Bunea vistier, lui Papa pentru această ocină din sat din
Fundeni, care este mai sus-scrisă, din hotar până în hotar, de a cumpărat-o de la el pe
bani gata, pentru 150 ughi şi cu zapis de vânzare de la mâna lui la mâna boierului
domniei mele, Bunea vistier, cu mulŃi boieri martori scrişi în zapis, anume: Vlad
logofăt de la vistierie, fiul lui Preda clucer Bârsescul, şi Fota cupeŃ şi Manta cupeŃ şi
Stan iuzbaşa din GhierghiŃa şi Anghel, fiul lui Ghinea cupeŃ din Târgovişte şi popa
Mihai clisiarh domnesc din Târgovişte şi mulŃi alŃi boieri martori care nu sunt scrişi
în această carte a domniei mele.
Pentru aceea am dat şi domnia mea preacinstitului şi credinciosului boier al
domniei mele, pan Bunea fost mare vistier, ca să-i fie lui această mai sus-zisă ocină
stătătoare în veac.
Şi iar să fie boierului domniei mele, Bunea fost mare vistier, satul Grădiştea de
Jos din judeŃul Muscel şi PădureŃ, tot satul şi cu tot hotarul din câmp şi din pădure şi
din apă şi de peste tot hotarul şi cu vecinii, pentru că a cumpărat boierul domniei
mele, Bunea vistierul, de la Bunea, fiul lui Tatul sluger din Orbeasca, toată partea lui
de ocină, însă a treia parte, şi cu 2 vecini, anume: Stancul şi cu fratele lui, Stan şi cu
fiii lor, pentru 18 000 aspri gata şi cu zapis de vânzare de la mâna lui la mâna
boierului domniei mele, Bunea vistier, cu mulŃi boieri şi martori scrişi în zapis.
Şi iar a cumpărat boierul domniei mele, Bunea vistier, de la Muşat, fratele lui
Bunea, toată partea lui de ocină de la Grădişte, a treia parte de ocină, şi cu 3 vecini,
anume: Barbul cu fiii lui şi Micul cu fiii lui şi Mitrea cu fiii lui, pentru 20 000 aspri
gata şi cu zapis de vânzare de la mâna lui cu mulŃi boieri martori scrişi în zapis.
Şi iar a cumpărat boierul domniei mele, Bunea vistier, de la Dan, fiul lui
Tatul sluger, fratele lui Bunea şi al lui Muşat, toată partea lui de ocină de la
Grădişte, însă jumătate de ocină, şi cu 2 vecini, anume: Mihăilă cu fiii <lui> şi
Ghinea cu fiii <lui>, pentru 30 000 aspri gata şi cu zapis de vânzare de la mâna lui,
cu mulŃi boieri martori scrişi în zapis.

310
 Şi iar să fie boierului domniei mele, Bunea vistierul, jumătate din sat din
Năneşti din judeŃul Vlaşca, lângă Budeni, din câmp şi din pădure şi din apă şi din
siliştea satului şi din baltă şi cu vii şi de peste tot hotarul, oricât se va alege, [însă
jumătate de sat şi cu vecinii …]1, pentru că a cumpărat boierul domniei mele,
Bunea vistier, de la Vasilie aga, fiul lui Preda spătar, pentru 40 000 aspri gata şi cu
zapis de vânzare de la mâna lui la mâna boierului domniei mele, Bunea vistier,
făcut cu mulŃi boieri martori scrişi în zapis.
Şi am văzut domnia mea şi zapisele acestor boieri care sunt mai sus-scrişi
toate, la mâna boierului domniei mele, Bunea vistier, cum este mai sus-scris şi au
vândut toŃi aceşti mai sus-zişi boieri aceste mai sus-zise ocine ei de a lor bunăvoie
şi fără [nicio silă]1 şi toate pe bani gata şi cu ştirea tuturor boierilor domniei mele.
Pentru aceea, am dat şi domnia mea cinstitului şi credinciosului boier al
domniei mele, jupan Bunea vistier, ca să-i fie lui aceste mai sus-zise ocine şi vecini
de ocină şi de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoŃilor şi strănepoŃilor lui. Şi de nimeni
neclintit, după spusa domniei mele.
Iată dar şi martori am pus domnia mea: jupan Chirca mare ban al Craiovei şi
jupan Gherghe mare vornic şi jupan Stroe mare logofăt şi jupan Pârvul mare vistier
şi jupan Pană mare spătar şi jupan Barbul mare clucer şi jupan Radul mare stolnic
şi jupan Danciul mare postelnic şi jupan Radul mare comis şi jupan Radul mare
paharnic şi jupan Mâinea mare sluger şi jupan ColŃea mare pitar. Şi ispravnic,
jupan Stroe mare logofăt.
Şi am scris eu, Mihalcea logofăt, fiul lui Paraschiva logofăt, în cetatea de
scaun Târgovişte, luna decembrie 26 zile şi de la Adam până acum, trecerea anilor,
în anul 7164 <1655>.
† Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io Costandin voievod <m.p.>

B.A.R., Doc. ist., CXXXIV/58a.

Orig. slav, perg. (34 × 45), şters la îndoituri, cu un sigiliu mijlociu, timbrat.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 752.

________________
1
Loc şters în orig.

316 1655 (7164) decembrie 28

† Adecă eu, Radul, feciorul uncheaşului Stoicăi al NeguŃoaei ot BărbuleŃ ot

sudstvo DâmboviŃa, scris-am şi mărturisesc cu acesta al mieu zapis, ca să fie de1
bună credinŃă la mâna dumnealui Radului logofăt CreŃulescul, cum să se ştie că am

311
vândut dumnealui o livadie a mea de fân de la Piatra Iaderii, în hotarul satului
BărbuleŃul, toată câtă am Ńinut eu, za ughi 4, banii gata.
Şi am vândut de a mea bunăvoi<e> fără de nicio silă şi am luat toŃi banii gata
în mâinele méle, ca să fie dumnealui această livadie de moşie, în véci.
Şi mărturie: popa Şărban ot BărbuleŃ şi Tudoran peharnic ot Aninoasa şi2 alŃii
carii vor pune peceŃile şi iscăleturile mai jos.
Şi eu pentru credinŃa, m-am pos dégetul, aşa să să ştie.
Pis dechemvrie 28, leat 7164 <1655>.
Eu, Radul. Eu, popa Şărbanu. † Eu, Tudoran peharnic ot Aninoasa.

SJAN Prahova, Col. de documente, CXXIV/72.

Orig. rom., hârtie (30 × 21), cu un sigiliu inelar în tuş pus în dreptul semnăturii lui Tudoran.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 754.

________________
1
d¨.
2
ÎiÎ.

317 1655 (7164) decembrie 28

† Adecă eu, Stanu, feciorul1 meşterului Stanu şi eu, Nedelcu, feciorul Ianului,
cum să se ştie că am vândutu parte de moşie câtu să va afla ot Urdeşti, de <h>otaru
până <h>otaru şi den Vale<a> Făgetului până în Dâ<m>boviŃă.
Şi am tocmitu de a nostră bunăvoie, ughi 10.
Şi au fost2 mulŃi oameni buni anome, pre răvaş, anome: Mane, fratele popii
Opre şi Mane Reche i Ivanu şi Iacovu şi Oprişu şi Radul.
Şi am vândutu eu, Stanu şi Nedelcu moşie sterpă, fără biru.
Şi păntru3 credenŃa, pusu-ne-m şi degetele.
Şi am scrisu eu, popa Oprea, measeŃa dechemvre dnă 28, vă leat 7164 <1655>.
† Şi eu, Stanu, am vândutu moşie cu pomi ce se află pre moşie4.
† La această tocmeală aflatu-ne-am şi noi: eu Ştefan logofăt şi Négoeia, nepot
vătafului5.

DANIC, M-rea Nucet, II/26.

Orig. rom., hârtie (28,5 × 22,5), puŃin pătat şi rupt la îndoituri, cu şapte amprente digitale puse
în linie, fără semnături.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 753.

________________
1
feç¨rol¨.
2
fosto.

312
 3
pßåntr¨.
4
„Şi eu, Stanu, … pre moşie”, alia manu, scrisă după un rând cu şapte amprentele digitale, fără
nume. Ante această frază, scris alt cuvânt, barat.
5
Alia manu.

318 1655 (7164) decembrie 30

† Adecă eu, Bratul snă babei Calei den CacaleŃi, scriu şi mărturisesc cu acest
zapis al mieu, ca să fie de mare credinŃă la mâna dumnealui1 Moisi căpitan za roşi,
cum să să ştie că i-am vândut eu dumisale ocină în Pârscovéni, stânjini de ocină 9,
dirept bani gata, bani 500 costande 4, iar eu fost-am cumpărat această ocină de la
Albul, fratele Pietrei, iar Albul fostu-o-au cumpărat tată-său de la łacal şi de la
Calea den Pârscovéni. Şi aceşti bani ce scrie mai sus, datu-mi-au2 toŃi deplin în
mâna mea. Derept acéea, ca să-i fie dumisale şi coconilor dumnealui ocină şi moşie
nerăscumpărată în véci.
Şi la această tocmeală a noastră fost-au mărturii pre nume: dumnealui
Popescul căpitan den Buzău şi coconul dumisale, Ianachi şi Costandin Vână den
Bălişoara şi Stanciul snă Stanciul grecul den Verneşti şi Stan snă Mihalcea de
acolea şi Crăciun den Răspopi şi Voico roşu de acolea şi Radul Lingeroao de
acolea şi Bour de acolea şi Suica den Moceşti.
Şi pentru credinŃa, pusu-ne-am şi dégetele în loc de pecéte.
Şi eu, Calin logofăt, am scris ca să să ştie.
Vă leat 7164 <1655>, dechemvrie 30 dni.
† Bratul.
† Popescul căpitan.
Ianache3
Costandin3
Radul Lingiroao3
† Crăciun.
† Voico roşu.
† Bour.
† Suica.
† Stan snă Mihalcea.
† Stanciul snă Stanciul din Verneşti.

DANIC, Ep. Buzău, LXXII/18.

Orig. rom., hârtie (30 × 21,5), cu patru sigilii inelare în fum puse în dreptul semnăturilor lui
Popescul, Ianache, Costandin şi Radu Lingiroao şi cinci amprente digitale puse în dreptul semnăturilor
lui Bratul, Crăciun, Voico, Bour, Suica.
Copie, ibid., ms. 173 , f. 153v–154.

313
 Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 755.
________________
1
d¨mnhal¨i.
2
dat¨mïæ¨.
3
Semnături autografe.

319 1655 (7164) decembrie 30

† Adecă eu, popa [Ion]1, eu Stan, ficiorul părin[tel]1ui ot Arcan şi Dumitru

brat ego, scris-am noi şi <acesta> al nostru zapis, la mena postelnicului Dreghici,
cum gâlceavă şi pâre să nu avem unii2 către alŃ<i>i di ici nai<n>te pintru moşiile3
moşu-seu, Stoica, că eu, Stan, amu luat fata Stoicăi, pe Safira. Că noi am voit
zestre de la postelnic<ul> Draghici, iar postenicul să Ńie4 moşei<a> moşă-său,
Stoica, moşii moşteni5, că i-au lăsat la moarte lui s-o o zestreze6 .
Şi iar să să ştii c-au dat postelnic Drăghici zestre fetei: u<n> bou şi […]1 vaci
cu l<a>pte şi 2 stupi şi oi 3 şi o râmător şi u<n> straiu şi tot ce trebuieşte
îmbrăcămintele fetii.
Să să ştii la aceasta tocmală mărturii cini au fost : Renghe postelnic i
Dragotă, văru-seu i Iurdan, cumnatu-seu şi Mihai ot Suseni. Noi, aceşti7 oameni
buni amu fost la tocmala şi s-au voit ei, de bunăvoi<a> lor. Aceasta amu scris.
Pis meseŃa dechemvrie 30 dni, vă leat 7164 <1655>.

Muz. Olteniei, Col. de documente, nr. 6 221.

Orig. rom. (31 × 21,2), rupt la îndoituri, restaurat.

EDIłII: Ghibănescu, Surete, p. 73, nr. 73; frag., Ştefulescu, Gorjul ist. şi pit., p. 248.
________________
1
Loc rupt în orig., completat după publicaŃii.
2
¨nnii.
3
poÎii.
4
cei.
5
mownïi.
6
zestreteze.
7
açeswi.

320 1655 (7164) decembrie 30

† Adecă eu, Mihăilă, feciorul popei lu Şerban ot Izvorani, scris-am acesta al

mieu zapis ca să fie de bună credinŃă la mâna părintelui egumenului Luca iermonah

314
şi la tot săborul svintei mănăstiri ot Dolgopol, hramul Uspenie Precistéi BogorodiŃe,
pentru ca să să ştie că am avut o délniŃă de moşie în dealul Izvoranilor, iar când au
fost în zilele răposatului Mathei vodă, datu-le-am acéste moşii cam fără voia
noastră svintei mănăstiri.
Iar când au fost în zilele luminatului domn Io Costandin voievod, sculatu-ne-am
cu pâră la divan, dimpreună cu părintele egumenul Luca, zicând noi că ne-au luat
această délniŃă de moşie cu sila, fără de voia noastră. Déci1 măriia sa ne-au judecat
pre direptate, să întoarcem bani<i> svintei mănăstiri şi să ne Ńinem acea délniŃă de
moşie. Iar după acéea, neavând noi putére să ne scumpărăm această délniŃă de
moşie, ne-am tocmit cu părintele egumenul Luca, de mi-au mai dat pre desupra
celuialalt preŃ, dintâi, boi 2 şi o vacă. Deci într-acéea, am dat această délniŃă de
moşie de bunăvoia mea, ca să fie svintei mănăstiri stătătoare în veac.
Şi când am făcut această tocmeală, fost-au mulŃi boiari mărturie, anume:
întâiu, Marco schilériul ot Dragoslavele şi din Câmpulung, Radul lu Târsă şi cu
frate-său, Stoica şi Ghinea Spoitul ot tam şi Stanciul Loloiul ot tam şi Stoica
săpunariul ot tam.
Şi pentru mai adevărata credinŃă, mi-am2 pus iscălitura mai jos şi dégetul în
loc de pecéte.
MeaseŃa dechemvrie 30 dni, leat 7164 <1655>.
Eu, Mihăilă
† Marco schilear ot Dragoslavele, martur
†Eu, Radul Târsă, martur
† Eu, Ghinea Spoitul, martur
† Stanciul Lăloiul, martur
† Stoica săpunar, martur3.

DANIC, M-rea Câmpulung, XLVI/25.

Orig. rom., hârtie (32,5 × 22).
Copii, ibid.: MCDXLIII/136, f. 179r–v; mss. 204, f. 387; 709, f. 512v–513; 1 155, f. 20; B.A.R.,
Doc. ist., CMX/545, f. 546r–v.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 756.

________________
1
dhçïi.
2
mïåm.
3
Semnături autografe.

315
316
 MENłIUNI DE DOCUMENTE

321. 1655 (7163) ianuarie 15. Poruncă a lui Preda mare vornic către megieşii din
Floceşti pentru heleşteu şi moară.
DANIC, Fond Alexandrescu Nicolae, I/59 (nr. 17). Cat. ł. Rom., vol. VIII,
nr. 509.

322. 1655 (7163) februarie 12. Dumitru al doilea vornic hotărniceşte împreună cu
alŃi doi boieri moşia satului Fundeni.
B.A.R., Doc. ist., DCCXLVIII/122, f. 1, nr. 17.

323. 1655 (7163) martie 18, Bucureşti. Neagu cu fiul său Dragomir dau zapis
pentru o sfoară de moşie din Valea Lungă.
Berechet, Golgota, p. 277, nr. 16.

324. 1655 (7163) iunie 9. Carte patriarhicească de blestem pentru aflarea moşiilor
Popeşti, Panciuleşti ş. a.
Bobulescu, Condica Sf. Ecaterina, p. 18.

325. 1655 (7163) august 5. Ioan, fiul Stanei, cumpără o moară.

DANIC, Fond SacerdoŃeanu A., ds. 371, f. 37, nr. 54; Cat. ł. Rom., vol. VIII,
nr. 639.

326. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164), Muscel. Megieşii din Dragoslavele
judecă o hotărnicie.
DANIC, Fond. SacerdoŃeanu, A., ds. 371, f. 37, nr. 57; Cat. ł. Rom., vol. VIII,
nr. 1 097.

327. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Zapisul lui Stoica, fiul lui
Badea, pentru moşie la Drăgăşani.
B.A.R., Doc. ist., MCCLXXXVII/100 (nr. 9); Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 1 095.

328. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Zapisul lui Stoica, fiul lui Dragomir,
către Dragomir şi fratele lui, Stoica <pentru moşia Pătârlage>, <j. Saac>.
DANIC, Ep. Buzău, XXXII/25 (nr. 22). Altă menŃ., ms. 173, f. 57v; completat
după titlul perilipsisului şi menŃ. din ms. 173; Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 1 092.

317
329. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Zapisu lui Stoica <al> Oprii,
cu ai săi, <pentru moşie în PădureŃu>.
SJAN Vâlcea, Tribunalul j. Vâlcea, ds. 392/1839, f. 24v (nr. 65), completat
după doc. din listă; Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 1 096.

330. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Moşnenii din <Tinoasa> vând
lui Neaniul moşie în sat, iar Neaniul o vinde popii Fătul.
DANIC, M-rea Rm. Sărat, XI/ 5 (nr. 7), menŃ. în „Foaie de zapisele schitului
Peleticul”; cu cifra 4 din văleat, corectată peste cifra 3; Cat. ł. Rom., vol. VIII,
nr. 1 093.

331. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Zapis din Trestienii de Sus
<j. Prahova>.
B.A.R., Doc. ist., CMIII/36, f. 26; completat după titlul condicii; Cat. ł. Rom.,
vol. VIII, nr. 1 094.

332. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Hrisovul lui Constantin Şărban
voievod pentru întărirea obştii şi pentru milele <mănăstirii Câmpulung>.
DANIC, M-rea Câmpulung, LX/139 (nr. 4), completat după titlul perilipsisului;
Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 1 077.

333. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Ispisoc al lui <Constantin
Şerban voievod pentru moşia Hotărani, j. RomanaŃi>.
DANIC, Doc. ist., MCCLXXXVII/5 (nr. 2), f. 15, completat după perilipsis;
Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 1 079.

334. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Constantin Şerban voievod
întăreşte lui Manea a patra parte din Topoloveni <j. Argeş>.
RăuŃescu, Topoloveni, p. 48.

335. <1655 septembrie 1 – 1656 august 31> (7164). Hrisovul lui Constantin Şerban
voievod <pentru ViŃicheşti, j. Muşcel>.
DANIC, Col. Hotărnicii, j. Muşcel, f. 3, nr. 5, completat după titlul hotărniciei;
Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 1 078.

336. 1655 (7164) septembrie 18. Zapisul jupânesei Ioana a GăiniŃei <pentru Floceşti>.
DANIC, Fond Alexandrescu Nicolae, I/59 (nr. 18 şi 19), completat după
celelalte menŃiuni; Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 670.

337. 1655 (7164) decembrie 6. Dobre şi Dragu vând parte din Funăciorii Mici.
DANIC, Col. Doc. Munteneşti LIV/186.

338. 1655 (7164) decembrie 15. „Un zapis al lui Iosip pentru o jumătate pogon de
vie”, în lista cărŃilor schitului Hagi Dina din Bucureşti, din 5 febr. 1773.
DANIC, Mitrop. ł. Rom., CCCXXXV/2 (nr. 46); Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 745.

318
 DOCUMENT ÎNDOIELNIC

A 1655 (7164) septembrie 15

† Milostïü Boıïeü, î› Kostandin Íßrban voevodß i gospodin´. Davat

gospodstvo mi sïe povelhnïe gospodstva mi, satului Vălénii ot sudstvo Săcuiani1,
însă şi oamenii pre anume: popa Manea ot Vălénii i Necula ot tam i Ion ot tam i
Bordea şi cu toŃi părtaşii lor de ocini, să fie volnici, cu cartea domni<i>i méle, să-şi
culeagă neşte vii ce au fost împresurate de părintele episcopul ot Buzău şi de
ColŃea vornicul.
Pentru că au venit, încă mai denainte vréme, înaintea domni<i>i méle şi a tot
divanul domni<i>i méle, de s-au pârât cu părintele episcopul şi cu ColŃea vornicul,
toŃi împreună şi au rămas părintele episcopul şi cu ColŃea vornicul de lége
denaintea domni<i>i méle, pentru că au fost moşii drepte ale lor.
Dreptu acéea, le-am dat domnia mea să şi le Ńie cu bună pace şi să şi le
culeagă ei cu bună pace, de nimeni oprea[l]2ă să n-aibă, pentru că aşa easte
porunc[a]2 domni<i>i méle. Într-alt chip să nu fie, pr[es]2te zisa domni<i>i méle. I
ispravnik, sam reçe gospodstva mi.
Pis septemvrie eïÑ dni, vß lht #zr‹Ùd <1655>.
î› Konstandin voevodß, milostïieü Boıïeü gospodinß.

DANIC, Ep. Argeş, XLVII/10.

Orig. rom., hârtie (28,5 × 21), filigran, monograma şi sigiliul inelar în chinovar, rupt la
îndoituri; îndoielnic după: monograma pare „desenată” şi nu seamănă cu alte monograme; nu este
semnat de domn; are unele formulări neobişnuite pentru astfel de documente.

Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 667; rez., Aricescu, Indice, I, p. 73, nr. 985, cu: 1653 (7162).
________________
1
Ante „Săcuiani” scris „Muşcel”, barat.
2
Loc îndoit în orig.

319
320
 DOCUMENTE CU DATA RECTIFICATĂ

1655 (7163) august 25 <1661–1664>, datat după Stroe Fiera

DANIC, Ms. 466, f. 18. Leurdeanu, judecător şi emitent al
Copie rom. documentului, care ocupă funcŃia de
Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 645. mare vornic în timpul primei domnii a
lui Grigore Ghica.

1655 (7163) ianuarie 5, Bucureşti 165<5> (716<3>) <post septembrie

B.A.R., Doc. ist., MCLXXII/13. 30>, datat după divan. Vezi explicaŃii
Orig. slav. în volum, doc. nr. 239.
Reg., Cat. ł. Rom., vol. VIII, nr. 484.

1655 (7163) iulie 3 1685 iulie 3, datat după domnia lui Şerban
DANIC, Ep. Buzău, XXXI/7. Cantacuzino (1678–1688), perioada când
Orig, rom. Matei Filipescu e menŃionat că a ocupat
funcŃia de agă (1679–1681) sau de fost
agă (1682–1689), considerând greşită
doar slovocifra pentru zeci din văleat.

321
322
ABBREVIERI, INDICAłII DE UTILIZARE A INDICELUI

A.N. = AchiziŃii noi menŃ. = menŃiune

B.A.R. = Biblioteca Academiei Române m-re = mănăstire
B.N. = Biblioteca NaŃională ms., mss. = manuscris(-e)
col. = colecŃie Mitrop. = Mitropolia
cpt. = căpitan Muz. = Muzeul
C.S. = ColecŃii Speciale nep. = nepot, nepoată
DANIC = DirecŃia Arhivelor NaŃionale p. = parte
Istorice Centrale pah. = paharnic
doc. = document post. = postelnic
eg. = egumen reg. = regest
Ep. = Episcopia rez. = rezumat
f. = fiu spăt. = spătar
fc. = fiică sr. = soră
fr. = frate sŃ. = soŃ, soŃie
frag. = fragment SJAN = Sucursala JudeŃeană a
ierom. = ieromonah Arhivelor NaŃionale
ist. = istorice v. = verso
iuz. = iuzbaşă vist. = vistier
j. = judeŃ vv. = voievod
log. = logofăt

( ) Parantezele rotunde cuprind variantele fonetice ale numelor.

< >Parantezele ascuŃite cuprind completările editorilor şi identificările.
Trimiterile sunt făcute la numărul documentelor.

323
324
 INDICE ONOMASTIC
Afimia, jupâneasă din Jugălie, <mama Maricăi
şi a lui Necula, soacra lui Tudor roşul>
142.
AfumaŃi, sat <j. Ilfov> 248.
Agapie din Pogani 81; ~ martor pt. Belitori 50,
61; ~ rumân în Gârbovi, tatăl lui Neagoe
32.
Alaman v. Alăman.
Alăman (Alaman, Aliman), f. lui DuŃi din
Calnici 66; ~ popă, martor pt. Negomireşti
145; ~ roşu din Tătuleşti 35.
Alămăneşti (Alimăneşti), sat <j. Argeş> 13.
Albolo v. Albul.
Albul (Albolo), călăraş, locul lui de casă în
Bucureşti, martor 144; ~ comis din
Brezoaie, tatăl lui Necula post. şi Radul
comis 184, 238; ~ din Balomireşti, f. lui
Bogdan, fr. cu Stan 243; ~ din
Bucureşti, martor 151; ~ din Jigorani
246; ~ din PeriaŃi, văr cu Radu 35; ~ din
Purani, martor 249, 250; ~ fr. cu Negul
din Buzău 306; ~ fr. Pietrei, vinde în
Pârscoveni 318; ~ log. (greşit Albul) v.
Boldici Dumitru; ~ log. din Rătivoieşti,
martor 239, 295; ~ martor pt. Vâlsăneşti
230; ~ rumân din: Ciuperceni 114,
Stănislăveştii de Sus, fr. cu Oancea 35;
~ vătaf din Lăcusteni 119; ~ Cârstea,
vinde în Lăpuşata de Jos 313; v. şi
Boldici Dumitru.
Aldea din Găleşăşti 281; ~ f. lui Cârste v.
Puricel; ~ martor pt. Boleasca 248; v. şi
Puricel.
Aldéni, sat <j. Buzău> 95, 176.
Alecse v. Alexe.
Alecsandru v. Alexandru.
Alecsie v. Alexe.
Alecxandra v. Alexandra.
Alecxandru v. Alexandru.
Alexandra (Alecxandra, Alixandra), fc. Elinei,
nep. doamnei Florica şi a lui Matei,
strănep. lui Loizu sluger 65; ~ sŃ. lui
Udrea comis, fc. lui Petre Aslan clucer
şi a Elinei, nep. lui Aslan vornic, nora
lui Hrizea vornic 72.
Alexandru (Alecsandru, Alecxandru, Alicsandru,
Alixandru), log., scrie hrisoave şi zapise
35, 188; ~ post. v. Alexeanu Ghiormescul;
~ II Mircea, vv. <cel Bătrân, cel Mare>, f. lui
Mircea vv., tatăl lui Mihnea vv., moşul
lui Radu Mihnea vv. <1568–1574; 1574–
1577> 20, 31, 41, 128, 146, 255, 260,
261, 270, 272;
~ vv. Coconul, f. lui Radul Mihnea vv., <1623–
1627> 155, cartea lui pt. Tâncăbeşti 44;
v. şi Ghiormescul;
~ vv. Iliaş <1616–1618; 1627–1629>
14, 30, 35, 44, 155, 181.
Alexe (Alecse, Alecsie, Alexi), armaş din
Vărăşti 159; ~ din Piteşti, f. lui Boja, fr.
cu Sima 27.
Alexeanu Ghiormescul Alexandru, post.,
f. lui Ghiorma ban m., sŃ. Maricăi, fr. cu
Dumitraşco spăt., nep. doamnei Elina,
ginerele lui Radu Şintescul agă 65, 72,
85, 110; ~ Dumitraşco, spăt., f. lui
Ghiorma ban, fr. cu Alicsandru post. 85,
110; ~ Ghiorma, ban m. al Craiovei,
tatăl lui Dumitraşco spăt. şi Alexandru
post. 6, 85, 110; casele lui în Târgovişte
109; clucer m. 155; slujer m., greşit:
Ghiorghe 67; martor în divan 9, 14, 21,
22, 28–30, 32–35, 41, 43, 44, 52, 67,
73; ~ Marica <Ghiormescul>, sŃ. lui
~ Alexandru post., fc. lui Radu Şintescul
agă, nep. doamnei Elina 72.
325
Alexi v. Alexe.
Ali, beg din Die, împrumută bani pt. plata
dărilor 156.
Alicsandru v. Alexandru.
Alicseni, sat <j. Vâlcea> 64.
Aliman v. Alăman.
Alimăneşti v. Alămăneşti.
Alixandra v. Alexandra.
Alixandru v. Alexandru.
Almaş v. Amlaş.
Aluniş, m-re <j. Buzău> 167, 174.
Amărăşti, sat <j. Ilfov> 91.
Amlaş (Almaş şi Făgăraş), plai în Transilvania,
în titulatura domnului 289.
Amza din ColŃeşti, martor la împăcare 114,
157; ~ din Pade 34.
Ana v. Anca.
Anania, eg. m-rii Brâncoveni 191; ~ eg. m-rii
Nucet 296.
Anastasia v. Nastasia.
Anca (Ana), <sŃ. lui Dumitru log., nora lui
Dumitru judeŃ din Argeş>, cumnată cu
Calciu, <Ivan şi Tudora>, chezaşă la
arvună în Bereşti 313; ~ sŃ. lui Tudor,
fc. lui Stanciul vătaf din Pisculeşti 170;
~ Ńigancă 307.
Andrei (-u), birnic din Goleşti 201; ~ călăraş,
dorobanŃ din Târgovişte, fr. cu Nicola
dorobanŃ 16, 18, 39, 53, 126, 229; ~ din
Bădeni v. Bărbulescul; ~ din Fiani 200;
~ din Târgovişte, se judecă pt. o Ńigancă
16; ~ f. lui Budiman, fr. cu Stoica şi
Sora, cumnat cu Simion Sârbul, unchi
lui Nedelco, vinde în Băleni 305; ~ f. lui
Manea, fr. cu Drăghici, rumân din
Tâncăbeşti 44; ~ martor pt. Rădăcineşti
79; ~ post. din FratoştiŃa 260, 261, 270;
~ rumâni din: Lupeştii, f. lui Oancea
146; Perişorul 260, 270; ~ sŃ. Sorei, f.
lui Grindeş din Pârscov, tatăl Măriei şi
Ioanei, „l-au tăiat când au intrat ungurii
în Ńară” 51; ~ tatăl lui Ioan din Rădăcineşti
79; ~ vătaf, martor pt. Pârscov 51; v. şi
Bărbulescul.
Andreiana, fc. Slamnei şi a lui Pătru log. din
Vănişi, sr. cu Stana 177.
Andreico (Andreicu), fiii lui ~ sunt rumâni în
Stănislăveştii 35.
Andreicu v. Andreico.
Andriian din VârâŃi, boier hotarnic 187.
Andronic (Andronec, greşit: Andronie), cpt.
fost din GherghiŃa 235, 237; ~ pah. din
DălhăuŃi 232, 271.
326
Andronie, f. lui Lepădat din Săcşori, fr. cu
Ghinea 248; ~ popă din Robăneşti, fr.
cu Ion 89; ~ rumâni din: Gârbovi, f. lui
Stanciul Mira, fr. cu Preda şi Vladul 32;
Râmeştii, fr. cu Stanciul 105.
Anghel (Anghelet, Anghil), agă (greşit) v. Neagul;
~ din Cucuténi 268; ~ din FinŃeşti, boier
jurător luat pe răvaşe domneşti 246; ~ din
Râmnicéni 155; ~ f. lui Borcia, fr. cu
Dobromir şi Stan din Tărăciani 165; ~ f.
lui Ghinea negustor din Târgovişte 315;
~ log. din Argeş, scrie doc. 12, 152;
~ roşu din Dragoslovéni 271; ~ rumâni
din: Bărbăteşti, Stânceşti şi CacaleŃi
314; Râmeştii v. Urzicescul; ~ vătaf,
cumpără moşie în Râmnic 189; v. şi
Neagul, Urzicescul.
Anghelet v. Anghel.
Anghil v. Anghel.
Aninişul, topic la Suslăneşti <j. Muscel, azi
j. Argeş> 311.
Aninoasa, m-re <j. Muscel, azi j. Argeş> 153;
~ sat <Muscel şi PădureŃ, azi j. Argeş>
27, 179, 300–302, 316.
Anteni v. Antonie.
Antonie (Anteni), boier hotarnic luat pe răvaşe
domneşti, împietreşte moşii în Glaveş şi
Carcadulea 4; ~ din CornăŃel 15, 28;
~ portar al doilea, ispravnic la judecată
21; ~ post. din Negoieşti v. vornic;
~ Ńigan, tatăl Floarei 56; ~ vătaf, post.
din Drângeşti 273, 305; ~ vornic, post.
din Negoieşti, <din Popeşti, viitorul
domn>, sŃ. Ilinei, ginerele Măriei, unchi
lui Gherghe post. 122, 198.
Apele Vii, sat <j. RomanaŃi, azi j. Dolj> 256.
Apostol (Apostul), popă din Corbi 2; ~ rumân
din Râmeştii, f. lui Barbul, fr. cu Marcul,
Ion şi Bran, nep. de fr. lui Dumitru 105;
~ vătaf, ginerele lui Palaloga din Câmpina
251.
Apostul v. Apostol.
Arca din Călineşti 62; ~ (-ăi) Lupul din Călineşti
59.
Arcani, sat <j. Gorj> 319.
Arcic Ionaşco din Cocani 66.
Arciul din Bujoreani (greşit) v. Duca.
Argeş (Argişu), apă, hotar, sat pe ~ 179; ~ j.
(moşii, sate în ~) 133, 278, 300–303, 313;
~ m-re, hramul Adormirea Născătoarei
de Dumnezeu, lavră 14, 25, 60, 148,
149, 155, 194, 253; ~ oraş (vama şi
judecata de la ~) 12, 60, 133, 195, 281.
Argişu v. Argeş.
Arici Crǎciun din Apele Vii, martor 256.
Arnăuta v. Arnota.
Arnota (Arnăuta), m-re <j. Vâlcea>, hram Sf.
Arhanghel Mihail, <ctitoria lui Matei
Basarab vv.> 117, 220.
Arsenie din Bolomireşti, f. lui Radu 243.
Aslan, vornic, tatăl lui ~ Petrea clucer, socrul
Elinei, bunicul Alexandrei 72; ~ Petrea
(Pătru, Petre), clucer, sluger din
Baciu(-l) Stoican, martor st. GarnoviŃa 185.
Badea, Ńigancă dăruită de Elina logofeteasa
prin diată 307.
Bade v. Badea.
Badea (Bade, Badi, Badie, Badiul, Badul) al
lui Prahic, scrie doc. pt. Slăvileşti 177;
~ cel mare, p. lui în Şchei 43; ~ cel mic,
p. lui în Şchei 43; ~ clucer, martor pt.
Valea Izvoranilor 27; ~ comis (m., fost)
din Comani v. <Comăneanu>; ~ cpt.
(de roşii) din Ruşii de Vede 188; ~ cpt.
din Nucet 35; ~ cpt., martor pt. Belitori
206; ~ din Brătianii de Jos, tatăl lui Bratul
302, 303; ~ din Suslăneşti v. Toacă; ~ f.
Dumitrei, vinde în Blaj 106; ~ f. lui
Ciorânga, boier jurător luat pe răvaşe
domneşti 86; ~ log. din Stăneşti 29;
~ log., tatăl lui Costandin 191, scrie doc.
pt. Runcu 160; ~ pârcălab din Argeş
<tatăl lui Radul şi al lui Preda log.>
195; ~ pârcălab din Vlădeşti v. Vlădescu;
~ pârcalab v. Lerescul; ~ post. din Fălcoi
254; ~ post., martor pt. Botenii v. Lerescul;
~ roşu, cumpără loc de casă în Bucureşti
144; ~ roşu din Drăgăşani 233; ~ roşu
din Şinăteşti, cumpără moşie în Bucureşti
151; ~ rumâni din: Botenii 179; Perişorul
260, 270; Stănislăveştii de Jos, fr. cu
Ilie 35, v. şi Burdeanul; ~ scrie doc. pt.
schimb de Ńigani 136; ~ spăt. din PiŃorăşti
26; ~ stolnic din Dătcoi 198, boier jurător
numit de domn cu răvaş 140; ~ şerdar
m., martor în divan 119; ~ tatăl lui
Lomoiu, bunicul lui Stanciul 35; ~ tatăl
lui Radul din Căzăneşti 81; ~ tatăl lui
Radul din Dămieni 66; ~ tatăl lui Stoica
327; ~ vătaf de aprozi, cumpără în
Huriia 206; ~ vătaf de aprozi din Bălaci
Pârdeşti, sŃ. Elinei, f. lui Aslan vornic,
tatăl Alexandrei, socrul lui Udrea comis
72, 94.
Avram din CerneŃi 192; ~ din Turburea,
împrumută bani împreună cu mai mulŃi
săteni 138; ~ din Turbureşti 227, 255; ~
ierom., martor pt. m-rea Snagov 100; ~
roşul din Brăneşti, sŃ. Condei, ginerele
lui Stahie din Piteşti şi al Stancăi 310.
Azacul, popă, martor pt. Cepturile 288.
v. Bălăceanu; ~ (greşit: Pedea) vătaf de
aprozi şi de postelnici din Belitori 11, 50,
61, 219, 233, 277, 280; ~ vinde în Bereşti,
Cacova şi Poiana Burduhului 313; ~ vinde
în Şchei 43; ~ (Badiul) Dumitru, martor
pt. Pleşcoi, ClociŃi, Aldeni 176; v. şi
Bălăceanu, Burdeanul, <Comăneanu>,
Lerescul, Toacă, Vlădescu.
Badicea, tatăl lui Filip din Vărăşti 131.
Badi v. Badea.
Badie v. Badea.
Badiul v. Badea.
Badros (Bădros) Gherghe din Piteşti, vinde în
Valea Izvoranilor 111, 132.
Badul v. Badea.
Baia de Fier, sat <j. Gorj> 157.
Baico (Baicu) din Carcadulea 4; ~ portar din
Suseni, <unchi lui Radul şi Tudor> 75,
273, 305; ~ roşu din Proşcă, alege moşie
la Văleni şi Năiani 19.
Baicu v. Baico.
Balaci v. Bălăci.
Balaur (Bălaur), rumân din Râmeştii, tatăl lui
Mateiu 105.
Balcia v. Bălăci.
Bale v. Balea.
Balea (Bale), „copilul”, fr. cu Constantin, jalba
lui către domnie pt. neplata dijmei 264;
~ din Budureşti 86; ~ din PietroşiŃa 274;
~ din Străuleşti, tatăl lui Lazăr 76;
~ log. din Verneşti v. Vernescul; v. şi
Vernescul.
Balica, post. din Breasta 34.
Balomir (Balumir) din Căcămeiu, boier hotarnic
293.
Balomirescu Preda, vornic, <f. lui Radu post.
din Balomireşti>, tatăl Voicăi, socrul lui
Manoilă 158.
327
Balomireşti, sat, j. Teleorman 243.
Balotă din Gârbovii de Jos, vinde ocină în
SchimbaŃi 304; ~ spătărel din Şchei 26;
~ uncheaş, vinde în Băleni 207.
Baloteşti v. Băloteşti.
Balumir v. Balomir.
Balta, sat, j. Gorj 30; ~ Albǎ, moşie, sat
<j. Rm. Sǎrat şi Brǎila, azi j. Buzău>
264.
Balul, fr. cu Râca şi Pădure din Cepturi 173.
Banciul, <spătărel din Piscul>, p. lui în Piscul
97, 99.
Banghiciu, Ńigan, tatăl lui Slav, socrul Velicăi,
bunicul Costandei şi Radei 263.
BaniŃă Stanciul <din Străoşti, fr. cu Dragul>,
p. lui în Străoşti 86.
Ban (-ul) din Berindeşti 300.
Barbu (-l), ban (m., fost) din Poiana v.
Poenaru; ~ cel mare, p. lui în Vărăşti
131; ~ ceauş din Craiova 260, 261, 270;
~ ceauş din Voivodeasa 233; ~ ceauş,
martor pt. Turburea 115; ~ clucer din
FratoştiŃa 34; ~ clucer m. din Poiană v.
ban m.; ~ comis din Dâlga 260; ~ cpt.
din Bădéni v. Bădeanul; ~ cpt. din
Târgul Bengăi, <fr. cu VlăduŃ post. şi
Stanciul pah.> 260, 261; ~ cpt., martor
pt. dealul Negoieştilor 113; ~ cupar
(fost) din Barza 254; ~ de la Biserica
Domnească din Bucureşti, martor 151;
~ din Călineşti 197; ~ din Turburea,
împrumută bani împreună cu mai mulŃi
săteni 138; ~ din Vădeni, tatăl lui
Drăghici 166; ~ f. lui ~ cpt. din Bădeni
v. Bădeanul; ~ f. lui Dan armaş 191; ~ f.
lui Stan al lui Drăgan, fr. cu Dragomir
din Copăcioasa, ginerele Dobrei, nep.
lui Stanciul, Pătru şi Lupul 52; ~ f. lui
Stanciul post. v. Pârâianul; ~ f. lui
Tăşcău, vinde în Gorunet 52; ~ <fr. cu
Bengescul Stanciul pah. şi VlăduŃul> v.
Bengescul; ~ fr. cu Toma, cumpără în
Pârscov 205; ~ iuz. din Bădeni v.
Bădeanul; ~ log., Dumitraşco cpt. din
GherghiŃa, nep. lui ~ 29; ~ log. m. v.
Văcărescu; ~ nep. lui Badea log. din
Stăneşti, cumpără în UrlaŃi 29; ~ popă,
scrie doc. pt. Bucureşti 144; ~ post. din
Găureni 9; ~ post. din Măneşti 180; ~
post. din Rogojani 47, 260, 261, 270; ~
post. din Roşia v. Roşianu; ~ post. din
Târgul Bengăi v. ~ cpt. din Târgul
328
Bengăi; ~ post., martor pt. Boténii 179;
~ post., p. lui în Obislav 128; ~ post. v.
şi Mănescul, Milescul; ~ roşu din
Pleşoi 107; ~ rumâni din: Cislău, fr. cu
Stoica, f. lui Danciul Cerbici cel mare
din Cislău 41; Grădişte 315; Râmeştii,
tatăl lui Marcul, Apostol, Ion şi Bran, fr.
cu Dumitru 105; Săcuiul 270; ~ stol. din
Mărăcineni, nep. Vişei, alege moşie în
sat cu boieri hotarnici 47; ~ stolnic din
Poiana v. Poenaru; ~ tatăl lui Neagul
<din Jideni> 209; ~ tatăl lui Radul <din
Cislău> 41; ~ tatăl lui Stan post. din
Lăcusteni 119; ~ tatăl lui Vrabie <din
Nucşoara> 2; ~ vătaf din Străzeşti 160;
v. şi Bădeanul, Bengescul, Mănescul,
Milescul, Pârâianul, Poenaru, Roşianu,
Văcărescu.
Basarab (Băsărab), adevereşte pt. GornoviŃa
185;
~ cel Bun, vv., tatăl lui Basarab vv. v. Mircea;
~ cel Tânăr, vv. <łepeluş; 1477–1481; 1481–
1482> 314;
~ vv., f. lui Basarab vv. v. Neagoe.
Basca (Băşcea) cea bătrână, apă, hotar la
Cislău, j. Sac <azi j. Buzău> 41; ~ sat
<j. Sac, azi j. Buzău> 86.
Barza (Bârza), sat <j. Dolj> 9, 34, 254.
Băbéni, sat <j. Buzău> 287.
Băcănie, tatăl lui Oprea din PietroşiŃa 274.
Bădeaiu din Bereşti 313.
Bădeanul Barbul (I), cpt. din Bădeni, tatăl lui
~ iuz., <sŃ. Tudorei> 19, 20, 58; ~ Barbul
(II), iuz., f. lui ~ cpt. în Bădeni 58, 74.
Bădéni, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 19, 41, 58,
74, 227, 255, 244.
Bădica (Bănică), dascăl din Cucuténi 268; ~ din
Mihăeşti v. Crăciun; ~ din Posobeşti
139; ~ din Teşila 55; ~ martor pt. Cepturi,
(greşit: cămăraş) 226; ~ roşu din Cândeşti
232, 271; ~ vinde la Dumbravă <în
Şchéi> 43; v. şi Crăciun.
Bădilă, rumân din Stănislăveştii de Sus, f. lui ~,
nep. lui Mircea 35, fr. cu FrăŃilă şi
Mircea 35; ~ spătărel din Piscul 97, 99,
boier hotarnic 293; ~ tatăl lui ~, FrăŃilă
şi Mircea din Stănislăveşti 35.
Bădros v. Badros.
Băileşti, sat <j. Dolj> 34.
Băjan (-u) din Berciugovu 283; ~ din Guzeni
150; ~ din Steanca 196.
Băjăneasca, moşie, sat, j. Ilfov 155.
Băjescu Mareş, log. din Câmpulung, scrie
doc. 179, 239.
Băjeşti, sat, j. Muscel şi PădureŃ <azi j. Argeş>
239.
Bălan din Bădeni, martor 58.
Bălaci (Balaci), rumâni din: Gârbovi 32, fr. cu
Stan 32; Râmeştii, f. lui Costandin, fr.
cu Pătru, Sintion şi Şandru, văr cu
Precup 105, fr. cu Stanciul 105; ~ spăt.,
fr. cu Pătru spăt., martor pt. Cepturile
112; ~ vinde în Cepturile 112.
Bălaci, sat <j. Ilfov> 277.
Bălan din Bădeni 19; ~ rumân din Gârbovi 32.
Bălaur v. Balaur.
Bălăceanu(-l) Badea, vătaf de aprozi din
Bălaci, fr. cu ~ Pătraşco cupar m. din
Bălaci 263; ~ Pătraşco, cupar m., sŃ.
Chirei, fr. cu ~ Badea, ginerele lui
Hrizan post. şi al Frujinei 91, 109, 132.
Bălăneşti, sat <j. Gorj> 52.
Bălceşti, sat <j. Gorj> 47, 192.
Băldălui, sat <j. Dolj> 247.
Băleanu (-l) Gheorghe, clucer m. 65, 72,
martor în divan 6, 9, 14, 21, 28–30, 33–
35, 41, 43, 44, 52, 67, 73; vornic m.,
martor în divan 94, 96, 99, 100, 108,
119, 222, (greşit: Ion) 125, 128, 146,
147, 188, 207, 230, 231, 236, 238, 239,
251, 262, 263, 270, 272, 276, 289, 296,
297, 305, 307, 314, 315, martor pt.
Suharna 193; ~ Petru (Pătru), cpt.,
ceauş de aprozi 11, boier jurător numit
de domn cu răvaş 140.
Băléni, moşie, sat <j. DâmboviŃa> 207, 273,
296, 304, 305.
Bălescu Mihail, martor pt. Pârscov 205.
Bălgătaci, sat <j. DâmboviŃa> 289.
Băligoşi, sat <j. Buzău> 66.
Bălişoara, sat <j. Buzău> 290, 318.
Bălotescul Cânda, post., iuz. din Băloteşti, fr.
cu ~ Vintilă clucer 35, 164; ~ Fiera,
cpt., martor pt. haraci 215; ~ Vintilă,
clucer din Băloteşti, fr. cu ~ Cânda post.
35.
Băloteşti (-i, Baloteşti), sat <j. DâmboviŃa> 35,
164.
Bălteni, sat <j. Ilfov> 187.
BălŃaŃi, sat, j. Prahova 155.
Bǎluica, moşia lui în vale la Jugălie <j. RomanaŃi,
azi j. Dolj> 142.
Bănceşti, sat <j. Buzău> 287.
Băneşti, sat <j. Argeş> 289.
Bănică v. Bădica.
BănŃui Radul, martor pt. Răduleşti 176.
Bărăganul, moşie, sat <j. IalomiŃa> 293.
Bărăşti (Băreşti), sat <j. Sac, azi j. Buzău> 84;
~ sat <j. Olt> 143.
Bărbăteai din Slăvileşti, <f. lui Ramură>, fr.
cu Tudor 285.
Bărbăteşti, m-re <lângă Târgovişte, zidită din
temelie de Matei vv.> 147, 289; ~ sat
<j. Argeş> 183, 314; ~ sat <j. DâmboviŃa>
80, 109, 140, 289, 308; ~ sat <j. Vâlcea>
117, 220.
Bărboşi, sat <j. Ilfov> 237.
Bărbulescu (-l) Andreiu din Bădeni, fr. cu
~ Barbul, bunicul/unchiul lui Stoica al
lui Coica, Radul şi Şerban 74; ~ Barbu,
fr. cu ~ Andreiu din Bădeni 74.
Bărbuleşti, sat <j. DâmboviŃa> 275.
BărbuleŃul, sat, j. DâmboviŃa 316.
BărbuŃ, rumân din Stănislăveştii de Sus şi de
Jos, f. lui Dobrin, tatăl lui Preda 35.
Băreşti v. Bărăşti.
Băsărab v. Basarab.
Băşcea <cea bătrână> v. Basca.
Băşceni (-i) de Jos, topic la Cislău, <j. Sac, azi
j. Buzău> 41.
Băşciu, sat, neidentificat 91.
Băşineşti, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 43.
Băteni Ioan (greşit) v. Boteanul Crăciun.
<Bâca> Ion din Jugureni, tatăl lui Lupul, socrul
Măriei, cuscrul Oanei din Jugureni 246;
~ Lupul, f. lui ~ Ion din Jugureni, sŃ.
Marinei, ginerele Oanei din Broşteni 43.
Bâra, rumân din: Bărbăteşti, Stănceşti şi
CacaleŃi 314; tatăl lui Mihăilă din
Cislău 42.
Bârcan, stolnic, tatăl lui Pătraşco pârcălab din
Bucşani 35; ~ tatăl lui Stroe, Stanciul şi
Borcea <din Stăneşti> 62; ~ vinde în
Guzeni 150.
Bârcǎ, cǎlaraş, sŃ. Oprei, tatăl lui Drǎghici şi al
Stanei 308; ~ din Văleni 227, 255.
Bârcă, sat <j. RomanaŃi, azi j. Olt> 254.
Bârlenghie Mihăilă, livada lui în Suslăneşti
311.
BârluŃă, tatăl lui Preda <din Stănislăveştii>
35.
Bârsan, martor la danie 202.
Bârsescul Preda, clucer, <sŃ. Dumitrei>, tatăl
lui Vladul log. <de vistierie> 315;
~ Tudor, log., <tatăl lui Radul şi
Dumitru, bunicul lui Radu şi Dumitru>,
329
 p. lui în Doba de Sus 107; ~ Vladul,
clucer <din Bârseşti, f. lui ~ Preda
clucer şi al Dimitrei Drăgoiasca, tatăl
lui Tănasie post., nep. lui Manea>,
cumpără loc în Târgovişte 71, log. <de
vistierie>, martor 179, 195, 315.
Bârseşti, sat <j. Vâlcea> 195.
Bârza v. Barza.
Bâtea din GornoviŃa 185.
Bâtlanul, sat <j. DâmboviŃa> 164.
Bâzul Ion, rumân din Botenii, fr. cu Stanciul şi
Gheorghe, văr cu Dumitru 179.
<Bechescul> Dumitru, post. <din Goleşti> 295.
Becşu, tatăl lui Stan, bunicul lui Dumitru <din
Ulmu> 123.
Begul, martor pt. Pârscov 205.
Belcea din Săseni, boier jurător într-o anchetă
despre jaf 244.
Belcin (-i), sat <j. Dolj> 9, 34, 35, 47, 260,
261, 270.
Beleşca Văsiu din Loloeşti, martor 190.
Benga v. Târgul ~.
Belitori, sat <j. Teleorman> 50, 61, 219, 233,
277, 280.
Bengescul (Benga, Bengoaie) Barbul, <fr. cu
Stanciul pah. şi VlăduŃul, ginerele lui
Nicola pârcălab din Glogova>, întoarce
bani în silă 23; ~ Drăghici, f. lui
Stanciul Benga şi al Stancăi, fr. cu
Stanciul spăt., Hamza şi Vlad, nep. lui
Hamza ban 128; ~ Hamza (I), ban, tatăl
Stancăi, socrul lui Stanciul Benga,
bunicul lui ~, Stanciul spăt., Drăghici şi
Vlad 128; ~ Hamza (II), f. lui Stanciul
Benga şi al Stancăi, fr. cu Stanciul, Vlad
şi Drăghici, nep. lui ~ ban 128;
~ Stanca (Bengoaie), sŃ. lui Stanciul
Benga, fc. lui Hamza ban, mama lui
Hamza, Stanciul, Vlad şi Drăghici 128;
~ Stanciul, sŃ. Stancăi, tatăl lui Hamza,
Stanciul, Vlad şi Drăghici, ginerele lui
Hamza ban 128; ~ Stanciul, spăt., f. lui
Stanciul Benga şi al Stancăi, fr. cu
Hamza, Vlad şi Drăghici, nep. lui
Hamza ban 128;
~ Vadislav, clucer <din Obislav> 128;
~ Vlad, f. lui Stanciul Benga şi Stancăi,
fr. cu Stanciul spăt., Hamza şi Drăghici,
nep. lui Hamza ban 128.
Bengeşti (-i), fam. de boieri din Obislav 128.
Berceşti, sat, j. Argeş 278.
Berciugov, sat <j. Ilfov> 283.
330
Berescul Udrişte, cpt. din Ruşi 233.
Bereşti, sat <j. Argeş> 313.
Berevoieşti v. Berivoieşti.
Berheci Oancea, tatăl lui Dragomir şi Stan
<din Cislău> 41.
Berilă din Ceraşi, tatăl lui Dragomir 86.
Berilescul StoichiŃa (Stoica), cpt. (iuz.) din
Berileşti, fr. cu Ianache iuz., f. lui Şteful
post. 41, 248.
Berileşti, sat <j. IalomiŃa> 41, 248.
Berindeşti, sat <j. Argeş> 12, 300.
Berislăveşti, sat <j. Vâlcea>, vânzare realizată
înaintea sătenilor de aici 116.
Berivoie, p. lui la Priboiu 289.
Berivoiescul (Birivoescul) Nan (Naan, greşit:
Pană), log. <din Berivoieşti, Muscel>
132, 179, 183, 239, 300–302.
Berivoieşti (Berevoieşti), sat <j. Muşcel, azi
j. Argeş> 183, 239, 300–302.
Berzea, rumân din Tâncăbeşti 44.
Bezdad v. Bezdead.
Bezdead (-ul, Bezdad), apă 274; ~ sat
<j. DâmboviŃa> 109, 274.
<Bilcirescul> Radul, spăt., f. lui Şerban vist.
<din Bilcireşti şi al Neagăi vistiereasa>,
martor la vânzare de moşii în Piscul 97,
în Suharna 193.
BilŃaru, tatăl lui Pătru 176.
Binja, vinde în Bereşti 313.
Bircei v. Birci.
Birci(-i, Bircei), sat <j. Gorj> 47, 113.
Birdead v. Bezdead.
Birivoescul v. Berivoiescul.
Bisăuca, sat <j. Buzău> 176.
Bistran, rumân din Râmeştii 105.
BistriŃa, m-re <j. Vâlcea> 163, 223, 225, 253.
Blaj, sat <j. RomanaŃi, azi j. Olt> 106; ~ topic
la Călugăreni <j. DâmboviŃa> 276.
Blestematele, sat <j. Buzău> 51, 139.
Bobe (a), împrumută cu bani pe Lazăr din
Străuleşti 76; ~ din Muscel 312; ~ p. lui
dinspre Orăşani, în Valea Teancului
287; ~ roşu din Cătun 19; ~ vătaf de
dorobanŃi <din Bucureşti> 25.
Bobul, deal la UrlaŃi, j. Sac <azi j. Prahova>
29.
Bocănitul Oprea, vornic din Târgovişte, sŃ.
monahiei Chera 289.
Bodac Radu, martor pt. Săpatul 134.
Bodoaia, vinde în CucuiaŃi 188.
Bogdan din Balomireşti, tatăl lui Stan şi Albul
243; ~ din Măcreşti, martor 121; ~ din
 Năiani 19; ~ fr. cu Hodea, p. lui în Piscu
99; ~ martor pt. Piscu 102, 103; ~ p. lui
în ocina drăgănească 46; ~ rumân din
Perişorul 260, 270; ~ spătărel din Piscu,
tatăl lui Stoica spătărel 97, 99; ~ uncheş,
tatăl lui Dumitru, Mihăilă şi Marin din
Masloşi 192; ~ vinde în Piscu 102.
Bogdăneşti, sat <j. Vâlcea> 220.
BogdăniŃă, rumân din Săcuiu 270.
Bogheşti, sat <j. Rm. Sărat, azi j. Vrancea> 271.
Boja din Piteşti, tatăl lui Alexe şi Sima 27.
Bojăscul Opriş din Sălătruc, martor pt. Văleni
78.
Boldescu (-l) Dumitru v. Boldici.
Boldeşti (-i), sat <j. Prahova> 5.
Boldici (-u, Boldescul) Dumitru (greşit: Albul,
Dima), log., scrie hrisoave şi zapise 9,
10, 14, 19–21, 29, 30, 32, 43, 52, 65,
72, 86, 90, 96, 100, 128, 193, 253, 262,
263, 276, 289; ~ Necula, log., grămătic,
scrie doc. 111, 222, 279, 305, 307.
Bolea, tatăl Gherghinei şi Cătălinei <din Vlădeni>
62.
Boleasca din Pasărea, sat <j. Ilfov> 248.
Borce v. Borcea.
Borcea (Borce, Borci), cumpără moşie în Vlădeni
59; ~ din Piteşti, fr. cu Pătru judeŃ şi
Tudoran Ciorovancă 111; ~ din Şinteşti
159; ~ f. lui Stoica Drăgănescu, fr. cu
Dobrotă 46; ~ fr. cu Stroe şi Stan, f. lui
Bârcan <din Stăneşti> 62; ~ martor pt.
Moceşti 306; ~ popă din Sărata 139;
~ tatăl lui Anghel, Dobromir şi Stan din
Tărăciani, văr cu Stan din Crângu şi cu
Dumitraşco log. 165.
Borci v. Borcea.
Bordeşti, sat <j. Rm. Sărat, azi j. Vrancea> 70.
Borusu (Bourusu), sat <j. Ilfov> 41.
Boteanul Crăciun (greşit Băteni Ioan) din
Boténi, boier jurător numit de domn cu
răvaş 162; ~ Ivan, cpt., boier jurător
numit de domn cu răvaş 140.
Boténi, sat pe Argeş, <j. Muscel, azi j. Argeş>
145, 162, 179.
BoŃcan Dumitru, martor pt. Rădăcineşti 79.
BoŃoc din Gomoieşti, tatăl lui Duma, unchi lui
Dragomir 290.
Boul, clucer m., martor la tocmeala dintre Stroe
Leurdeanu şi cumnatele sale, Calea şi
Stanca 307.
Bour din Răspopi 318.
Bourusu v. Borusu.
Bozeiani v. Boziiani.
Boziiani (Bozeiani), sat <j. Sac, azi j. Buzău>
43, 74.
BracoveŃi v. DranovăŃ.
Braico, popă din Măgurele 24.
Bran (-ul), popă de la Biserica Domnească
<din Târgovişte>, fost clisiarh 276;
~ popă din Budişteni 312; ~ rumân din
Râmeştii, f. lui Barbul, fr. cu Marcul,
Apostol şi Ion, nep. de fr. lui Dumitru
105.
Bran, topic la Răduleşti, j. Rm. Sărat <azi
j. Buzău> 187.
Braniştea, sat <j. Prahova> 10.
Braşov, cetate, oraş 307, 310; Biserica Şcheilor
din ~ 174; Elina logofeteasa îngropată la
~ 307; fugă, pribegie la ~ 174, 307; jude,
judeŃ, pârgar de ~ 174.
Bratco, vinde în PiŃureşti 26.
Bratea, tatăl lui Preda <din Robăneşti> 89.
Brativoieşti v. Brătivoieşti.
Bratul, comis, fr. cu doamna Vişa, p. lui la
Futeştii pe Baltă 155; ~ cpt. din Zărneşti,
strânge banii haraciului în j. Teleorman
215; ~ diacon, f. lui Mihăilă din
Mierlari 88; ~ din Coiteşti v. Coitescu;
~ f. babei Calea din CacaleŃi 318; ~ f.
lui Badea din Brătiianii de Jos 302, 303;
~ martor pt. Pârscov 51; ~ popă, tatăl lui
Iacov 35; ~ rumâni din: Botenii 179;
Dudeşti, f. lui Şerban, fr. cu Şărban,
Gavrea şi Mitrea 155; v. şi Coitescu.
Brădet (-ul), m-re <făcută de Mircea vv.,
j. Argeş> 252, 301.
BrăduleŃul, topic la Cislău, j. Sac <azi j. Buzău>
41.
Brăescul Vladul, log., martor pt. Ostra 307.
Brăieşti, fam. de moşneni 87, 88, 139.
Brăila v. Rm. Sărat şi ~.
Brănescul, tatăl lui Necula <din Şchei> 43.
Brăneşti, sat <j. DâmboviŃa> 289; ~ sat <j. Ilfov>
159; ~ sat <j. Muşcel, azi j. Argeş> 310;
~ sat, j. Prahova 36; ~ sat <j. Sac, azi
j. GalaŃi> 86.
<Brătăşanul> Ghinea <łucala> din Brătăşani,
clucer 262.
Brăteşti, sat <j. DâmboviŃa> 296.
Brătia (Brătiia), log. <din Bâra>, martor pt.
Brânceni 169.
Brătiia v. Brătia.
331
Brătiani (-i, Brătiianii, ~ de Jos), sat, j. Argeş
292, 301–303; ~ <j. Muscel, azi j. Argeş>
63.
Brătiian (-ul) din InăŃoiu, vinde ocină în sat
85; ~ Mihai, log. din Brătiiani, martor
pt. Izvorani 63.
Brătivoieşti (Brativoieşti), sat, j. Dolj 270.
Brătuleşti, deal, sat <j. Muşcel, azi j. DâmboviŃa>
197.
Brâncă, tatăl lui Pătru din Fălcoi 34.
Brâncéni, sat <j. Teleorman> 169.
Brâncoveanul Preda, vornic m. <din Brâncoveni,
clucer m., fost, pit. m.>, tatăl lui Papa
(Diicul) 105, 321, martor în divan 6, 9,
14, 21, 22, 28–30, 32–35, 41, 43, 44,
52, 67, 73, pe când era spăt. m. 108;
vornic m., fost 75, 104, 107–109, 155,
253, 263.
Brâncoveni, m-re domnească <j. RomanaŃi, azi
j. Olt> 135, 191, 265; ~ sat, în hotar cu
Păpălari, case domneşti la ~ <j. RomanaŃi,
azi j. Olt> 104, 230.
Brânză Radul, tatăl lui Vlad, <fr. cu Oprea şi
Tudora> 296; ~ Vlad, f. lui ~ Radul,
cumpără în Urdeşti 296.
Breasta, sat <j. Dolj> 34, 260, 261, 270.
Breazoi v. Brézoaia.
Brebinari, sat, j. Teleorman 277, 280.
Brézoaia (Breazoi, Brezoie), moşie, sat
<j. DâmboviŃa> 35, 164, 184, 238;
~ topic <la Pârscov, j. Buzău> 205.
Brezoianu Radul, comis al doilea din Brezoaia,
f. lui Albul comis, fr. cu Necula post.
35, 109, 184, 238.
Brezoie v. Brézoaia.
Bria, sŃ. lui Tatul, mama lui Ştefan şi Gligorie
41, 42.
Brici v. BriŃa.
BriŃa (Brici), spătărel din Piscu 97, 99.
Broşténi, topic la UrlaŃi, j. Sac <azi j. Prahova>
29.
Bucă Dragomir din Ştefăneşti 132.
Bucov (-ul), sat, în hotar cu Cernăteşti <j. Sac,
azi j. Buzău> 86, 120, 122, 198.
BucovăŃ, m-re <Coşuna, lângă Craiova> 260,
261, 270.
Bucşani, sat <j. DâmboviŃa> 35, 164.
Bucşanul Pătraşco <din Bucşani, f. lui Bărcan
stolnic din Bucşani>, pârcălab 35, 179,
post. 164; ~ Preda, log. m., <sŃ. Neacşei,
cumnat Stanei>, martor în divan 94, 96,
332
99, 100, 108, 119, 125, 128, 146, 147,
155.
Bucşăneşti, sat <j. Argeş> 12, 183.
Bucur, dascăl, martor pt. Moceşti 306.
Bucureşti, oraş (case, loc în ~) 25, 90, 144,
151, 162, 169, 240, 241, case boiereşti
mari şi mici din ~ 94; averi din ~,
jefuite de dorobanŃi şi seimeni 174; bani
luaŃi pe ceară din ~ 74; ~ biserică de
jurământ (Sf. Dimitrie) 35, 41, 155;
~ Biserica Domnească 69, 144; ~ biserica
negustorilor 118; biserica popii din ~ 55;
călugări din ~ 47; ~ curtea domnească
94; deal, vii în ~ 69; han în ~ 118; ~ loc
de emitere 12, 20, 21, 25, 28–41, 43, 52,
55, 65, 67, 69–72, 86, 90, 94, 99, 100,
104, 108, 119, 118, 125, 128, 129, 132,
147, 155, 239; ~ m-ri din: Plumbuita
240, 241; Mihai Vodă 140; Radu Vodă
(Sf. TroiŃă, Sf. Treime) 146, 245;
Sărindar 96, 299; moşie (stearpă) în ~
118, 158; ~ oraşul domnului, pe apa
DâmboviŃei 146; pivniŃă în ~ 90; podul
Cârstieneştilor, lângă ~ 315; prăvălii în
~ 90; scaunul domnului în ~ 94, 155;
UliŃa cea Mare în ~ 90.
Buda din Ciocăneşti, boier hotarnic pt. Bărăganul
şi Întorsura 293; ~ vinde în Şchei 43.
Budéni, sat <j. Vlaşca, azi j. Giurgiu> 315.
Budeasa, sat <j. Argeş> 281.
Budeştene v. Budişténi.
Budeştini v. Budişténi.
Budiman v. Butiman.
Budin, vătaf, tatăl lui Ion comis din Paia,
bunicul lui Preda post. 181.
Budineşti v. Buneşti.
Budişténi (Budeştene, Budeştini), sat, j. Muscel
<azi j. Argeş> 124, 279.
Budureşti, sat <j. Sac, azi j. Prahova> 86.
Bufoe din Urdeşti, f. lui Stan 296.
Buică, vinde în Popeşti 94.
<Buicescul> Diicul <din Buiceşti>, spăt. m.
(fost) 307.
Bujorani v. Bujoreni.
Bujoreni (Bujorani), deal, sat <j. Vâlcea> 152,
258.
Bunea din Cochineşti 160; ~ din Colnici 66;
~ din Gomoieşti, tatăl lui Dragomir,
<unchiul lui Duma> 290; ~ din Orbeasca,
f. lui Tatul sluger, fr. cu Dan şi Muşat,
fin lui Bunea Grădişteanu vist. m. 315;
~ f. lui Mareş din Răduleşti, fr. cu Neagoe
 din Măcreşti, i se alege partea de moşie
din Răduleşti 187; ~ post. 215; ~ tatăl
lui Ion <din Perişorul> 260, 270; vist.
m. v. Grădişteanu; v. şi Grădişteanu.
Bunşă Stan din Cârstineşti 79.
Burciuleasa, moşie, sat <din domeniul lui Mihai
Viteazul, j. Rm. Sǎrat, azi j. Buzău> 264.
Burdacea Tudor, tatăl Radei, socrul lui Şerban
din Belitori 219.
Burdeanul Badea, rumân în Stănislăveştii de
Jos, f. lui Ion 35.
Buriu Mănăilă, rumân în Stănislăveştii de Sus
şi de Jos 35.
Buşii v. Pătru al ~.
Buteman v. Butiman.
Butiman (Budiman, Buteman), tatăl Sorei, al
lui Andreiu şi Stoica, bunicul lui Nedelco,
socrul lui Simeon Sârbul 305.
Butoiul (Potocul), m-re <j. DâmboviŃa> 230.
Buzatul Stoica din Bălăneşti, tatăl lui Drăghici
52.
Buzău, apă (hotar, mal, matcă) 21, 74, 155,
187; Episcopia de ~ 16, 19–21, 39, 53,
227–229, 268, 299; ~ j. (deal, moşie, sat
în ~) 10, 51, 155, 205; ~ oraş, târg (martori
din ~) 18, 41, 126, 155, 229, 268, 282,
306, 318, m-rea <Banul> din ~ 229; ~
topic la Cislău, j. Sac <azi j. Buzău> 41.
Buzdugan, cpt., p. lui în Stănislăveştii de Sus
şi de Jos 35.
Buzeasca v. Buzescu Ilina.
CacaleŃi, sat <j. Buzău> 318; ~ <j. Muşcel, azi
j. Vâlcea> 314; ~ <j. RomanaŃi, azi j.
Dolj> 142.
CacoŃi, sat <j. MehedinŃi> 191.
Cacămei (-u, Căcămeiu), sat <j. IalomiŃa>
112, 140, 154.
Cacova, apă, hotar la Fiani <j. DâmboviŃa>
200; ~ sat <j. Vâlcea> 71, 93, 127, 313.
Calea, babă, mama lui Bratul din CacaleŃi 318;
~ din Fleşti, mama lui Radul şi Voicilă
281; ~ din Pârscoveni 318; ~ fc. lui
Cernica vornic, <mama Măriei, nep. lui
Cernica vornic cel bătrân, vinde în
Tufeşti> 155; ~ sr. cu Elena Leurdeanu
Fiera logofeteasa şi cu Stanca, cumnată
Buzescu (-1, Buzeasca) Ilina (Elina, Ilina),
băneasă, <sŃ. lui Radul Buzescul ban din
Strezeşti, fc. lui Papa Greceanu log. m.,
fost, din Greci, mama lui Matei
Buzescul post., nora lui Radul Buzescul
clucer, cumnată cu Măria băneasa> 67,
136, 160; ~ Matei (Mateiaş), post. din
Strezeşti, f. lui ~ Radu şi al Elinei, văr
cu ~ Preda spătar 67, 136, 137, 141,
160; ~ Preda, spăt. din Cepturoaia, f.
lui Teodosie log. <Corbeanu>, nep. lui
~ Radul ban, nep. lui Preda ban din
Cepturoaia, văr cu Buzescu Matei 94,
136, 137, 141, 260, 261, 270; ~ Radul
(I), ban din Strezeşti, <f. lui ~ Radul
clucer>, sŃ. Elinei băneasa, tatăl lui
~ Matei post., <fr. cu Măria băneasa,
ginerele lui Papa Greceanu log. m., fost,
unchi lui Preda Ceptureanul spăt.> 67,
136, 141, 160; ~ Radul (II), clucer, <sŃ.
Velicăi Boldeasca, tatăl lui ~ Radul ban
şi al Măriei băneasa, bunicul lui
~ Mateiaş post., socrul Elenei băneasa>
34.
Buzeştii, fam. <din Cepturoaia> 34, 67, 141,
160.
Buzinca (Buzincă) <Dimitrie din Răduleşti>,
clucer m., fost <din Drăgăneşti> 315,
comis (m., fost), tatăl lui Preda slujer şi
Papa pah. <din Cepturi> 8, 226, 288.
Buzincă v. Buzinca.
cu Stroe Leurdeanu, Fiera log. şi cu
Dragomir vornic 174, 307; ~ sŃ. lui
Miroslav vist. din Râhova 34; ~ Ńigancă
39, 53, 229.
Calea Badii, topic la Corbuşorii <j. Muşcel,
azi j. Argeş> 2; ~ Bogăteştilor, topic la
Suslăneşti <j. Muşcel, azi j. Argeş>
311; ~ Cuşmirului, hotar la Prestolul
<j. MehedinŃi> 203; ~ SăraŃii, <topic la
Verneşti, j. Buzău> 287.
Calen v. Calin.
Calin (Calen, Caliu, Călin), ceauş din FinŃeşti
74; ~ cel bătrân, spătărel din Piscul 97,
99; ~ din Belitori 50, 61; ~ din Clinceni
24, 242; ~ log., scrie doc. 11, 236, 239,
333
 318; ~ martor pt. Vărăşti 131; ~ rumân
din Cioroi 67; ~ Ńigan 298.
Caliu v. Calin.
Calo v. Caloin.
Caloen v. Caloin.
Caloin (Calo, Caloen) din Verneşti, p. lui de
moşie în Valea Teancului 287; ~ spătărel
din Piscu, fr. cu Dumitru spătărel 97,
99, boier hotarnic pt. Bărăganul şi
Întorsura 293; ~ vinde vii în Berciugovul
283.
Calotă, clucer v. Cocorăscul; ~ f. lui Nan
uncheaş 210; ~ f. lui Petrican din
Câmpina, nep. lui Chiriac cel bătrân din
Câmpina 251; ~ fr. cu Mateiu, p. lui în
ocina sărască 64; ~ post. din Boziiani
74; ~ post. din Cocorăşti v. Cocorăscul;
~ vinde Afimiei moşie <în Jugulie>
142; ~ vornic, fr. cu Stanciul din
Boziiani 43; v. şi Cocorăscul.
Cantacuzino Constantin, post. m. (fost),
<socrul lui Pană Filipescul spăt. m.>
179, 198, 297, 307; ~ Drăghici, sluger
m., martor în divan 28, 33, 41, 73.
Caplea, băneasă, mama lui Vintilă Corbeanul
vornic m. (fost) 213; ~ spătăreasă din
Periş 146.
Capotă Cârstea, rumân în Băjeşti, <tatăl lui
Dumitru, Neagoe, Contaş şi Ion> 239;
~ Neagoe, f. lui Vladul <din Nucşoara>
2; ~ Vladul, tatăl lui Neagoe 2.
Capul Babelor, topic la Răduleşti, j. Rm. Sărat
<azi j. Buzău> 187.
Caracal, <oraş, j. RomanaŃi, azi j. Dolj> 254.
Carcadulea, moşie, sat <j. Sac, azi j. Buzău>
4, 7.
Cătălina, sr. cu Gherghina, <fc. lui Bolea, nep.
lui Theofil călugăr>, p. ei în Vlădeni 59,
62.
Cazacul, tatăl lui Lupul <din Cepturi> 226.
Cazan (Căzan) cel mic, fr. cu Diicul, unchi lui
Stan, Stoica şi Filip 114; ~ din Brăneşti,
<roşul, f. lui Pârciul> 86; ~ p. lui în
Sărasca şi Pelin 64; ~ post. din Fierăşti
v. Năsturel; ~ rumân din Râmeştii, tatăl
lui Damian 105; v. şi Năsturel.
Căba Radu din PeriaŃi, văr cu Albu din PeriaŃi
35.
Căcămeiu v. Cacămei.
Căcăşani (-i), sat <j. Argeş> 281.
<Călcâiu> Nan din Sârbi, <Verneşti, nep. lui
Tatul> 21.
334
Călceşti, sat <j. Muşcel, azi j. Argeş> 239.
Căldăruşani, m-re, <ctitoria lui Matei vv.,
j. Ilfov> 154, 291.
Căldăruşi, sat <j. Buzău> 95.
Căleşti v. Călineşti.
Călimăneşti, sat, j. Vâlcea 224.
Călin v. Calin.
Călina, fc. lui Radul Potlogeanul <din Suseni
şi a Radei din Băleni, sŃ. lui Şărb>, sr.
cu Stanca <şi Neaga>, cumnată cu
Mihaiu log. 273, 305.
Călineşti (Căleşti, greşit: Căzăneşti), sat <j. Muşcel,
azi j. Argeş> 197; ~ <j. Prahova> 59,
62.
CălmăŃoi v. CălmăŃui.
CălmăŃui (-ul, CălmăŃoi), apă <j. Sac, azi
j. Buzău> 155.
Călugăreanul Neagul din Măcreştii din Vale,
boier hotarnic 121, 187.
Călugăreni, sat <j. DâmboviŃa> 35, 276; ~ sat
<j. Sac, azi j. Buzău> 7, 41, 43, 134.
Căluiu (-l, Cepturoaia), m-re <j. RomanaŃi, azi
j. Olt>, membrii familiei Buzescu îngropaŃi
la ~ 34, 67, 213.
CănăŃoiu v. InăŃoiu.
Căpeni, sat <j. Teleorman> 61.
Căpréni, sat <j. Dolj> 115; ~ sat, j. Gorj 138.
Căpuşescul Neagoe din Scăiani 86.
Căşomag Pătru, martor la vânzare de vie pt.
plata dărilor 171.
Cătălina, fc. lui Neacşu, sŃ. lui Ghinea, nep. lui
Dan log. şi a lui Radu, vinde moşie în
Prisaca 256; ~ Ńigancă dăruită la m-rea
Brâncoveni 191.
Cătun (-ul), sat <j. MehedinŃi> 295; ~ sat
<j. Muscel şi PădureŃ, azi com. Maluri,
j. DâmboviŃa > 11; ~ sat <j. Sac, azi
j. Buzău> 19, 58.
Cătună Ion din Dobroteni 173.
Căzan v. Cazan.
Căzăneşti (-i), sat <j. Olt> 81.
Câlceşti, sat j. Muscel si PădureŃ <azi j. Argeş>
239.
CâlŃea v. ColŃea.
Câmpina, sat <j. Prahova> 251.
Câmpşor, topic la Obârşia şi Răpciuni, j. Dolj
119.
Câmpu (-l), sat, j. Muşcel <azi j. Prahova> 199;
~ Lung, oraş v. Câmpulung; ~ Vrâncinului,
topic la Obârşia şi Răpciuni, j. Dolj 119;
v. şi Câmpulung.
Câmpulung (Câmpul Lung, Dălgopol), m-re,
<j. Muscel şi PădureŃ, azi j. Argeş> 63,
182, 183, 302, 309, 320, 332, făcută din
descălecata łării Româneşti, din piatră,
ctitoria lui Necula Alexandru vv., zidită
din nou de Matei vv. 262; ~ oraş 63, 76,
179, 197, 199, 239, 302, 320.
Cânea, post. din Vlădeni 34.
Cândea (Coadă, Conda), armaş, <comis din
Obedin, sŃ. jupânesei Măria>, bunicul/
unchiul lui Mihul log. <şi Conda> 94;
~ din Mirceşti, uncheaş 286; ~ iuz. din
Mirceşti 112; ~ log., vinde Ńigancă 191.
Cândescu (-l) v. Mihalcea.
Cândeşti, sat <j. Buzău> 290; ~ <j. Rm. Sărat,
azi j. DâmboviŃa> 232, 271.
Cârceşti, silişte, topic la Bereşti, j. Argeş 313.
Cârjoae v. Cârjoie.
Cârjoe v. Cârjoie.
Cârjoie (Cârjoae, Cârjoe), strămoşul lui Neagul
din Vişina Seacă 60; ~ Magdalina,
călugăriŃă, pe nume mirenesc Măria, sŃ.
lui Cârjoiu, fc. Savei călugăriŃa, nep. lui
Radul log. din Orăşti, moaşa popii
Danciul, a lui Drăgoi, Stănilă, Mircea,
Neagul şi Cârstea 148, 149.
Cârsteneşti v. Cârstieneşti.
Cârlan, comis al doilea, <sŃ. Neacşei, martor
pt. Duşani> 239.
Cârlomăneşti, sat <j. Buzău> 31, 287.
Cârna, sat lângă Măceşul, j. Dolj 9.
Cârstea (Hristos, Hristu), aprod, p. lui în łigăneşti
168; ~ clucer v. CornăŃeanu Socol;
~ clucer din Stăneşti 188; ~ moşia lui în
hotar cu Brăneştii 289; ~ comis din
Ciocăneşti 41; ~ cpt. din Fălcoi 155;
~ din Câmpul, ginerele lui Micul,
cumnat cu Stan şi Stanciul, ia 6 boieri
pe răvaşe domneşti 199; ~ din Pârceşti
234; ~ din PietroşiŃa v. Puricei; ~ din
Ulmeni, vinde moşie în sat 91; ~ din
Vişina Seacă, fr. cu popă Danciul şi
Neagul, nep. Magdalinei Cârjoaiei
călugăriŃa 148, 149; ~ f. lui Ignat din
Goleşti 295; ~ f. lui Stanciul vătaf,
martor pt. Smedeşti 74; ~ iuz. din
ConŃeşti 35, 188, 296; ~ log. din Săteni,
martor pt. Bărbăteşti 289; ~ log., f. lui
Ghionea post. din Brânceni, <fr. cu
Hristu, nep. lui Combi post.>, nep. de
fr. lui Iane vist., văr cu Păun clucer 169;
~ martor pt. Nucet 13; ~ negustor,
martor pt. Cepturile 112; ~ (Hristos),
negustor din Bucureşti v. Gheorghiu;
~ popă din Fârtopeşti, tatăl popii Stoica
şi al lui Crâstian diacon 95; ~ rumân din
Perişorul, fr. cu Cozma 260, 270; ~ tatăl
lui Tatul din UrlaŃi 29; ~ văr cu Ianis şi
Zotu, nep. lui Mânu 118; ~ vinde în
Lăpuşata de Jos v. Albul; v. şi Albul,
Gheorghiu, Puricei.
Cârstian (Cârstiian), diacon, fr. cu popă Stoica,
f. popii Cârstea din Fârtopeşti 95; ~ din
Cătun <fr. cu Stepan din Bădeni> 19,
58; ~ din Cioceni 86; ~ moşul lui DuŃă,
p. lui în Oltenei 282; ~ pah. din Vărăşti
55; ~ rumân din Cislău, f. lui Dragomir
Răspopoaie, fr. cu Neagul, Oancea şi
Coman 41, 42.
Cârstieneşti (Cârsteneşti, Cârstiineşti, Cârstineşti),
sat <j. Argeş> 12, 78, 79, 123, 140.
Cârstiian v. Cârstian.
Cârstiineşti v. Cârstieneşti.
Cârstina, fc. Zahariiei, vinde moşie în Negomireşti
pt. plata datoriilor 145; ~ mama Radei,
soacra lui Ştefan 29; ~ vară cu Hărăbor,
mătuşa lui Nunul şi Posea, p. ei în
Săruleşti 66.
Cârstineşti v. Cârstieneşti.
Cârşul Oprea, vinde în Poiana Burduhului, la
Bereşti 313.
Cârtojan NegoiŃă, comis <al doilea din Cârtojani>
41.
Cârtojani, sat <j. Vlaşca, azi j. Teleorman>
41.
Ceciul, sat <j. Teleorman> 91.
Celebi Manea, martor pt. Pârscov 205.
Celéi (-u), sat <j. RomanaŃi, azi cartier din oraşul
Corabia> 163.
Cepari, sat <j. Argeş> 299.
Cepariul (Ceparul) Ivaşco (Ivanco), armaş m.
<din Cepari> 22, 188, 193, 263, 307,
310, martor în divan 314, serdar m. 83.
Ceparul v. Cepariul.
Céplea, sat <j. Gorj> 47.
Ceplea Radul din Ludăneşti, martor la vânzare
de moşie în sat 257.
Cepleanul Vedea, cpt., martor pt. Masloşi
192.
Cepturile (Cepturi), sat <j. Sac, azi j. Prahova>
109, 112, 173, 226, 288.
Cepturoaia (Ciuturoaia), m-re v. Căluiu; ~ sat
<j. RomanaŃi, azi j. Olt> 94, 141, 260,
261, 270.
335
Ceraşi, sat <j. Sac, azi j. Prahova> 86.
Cerbici Danciul cel mare din Cislău, tatăl lui
Barbul şi Stoica 41.
Cerbul, <iuz.> din Belitori 50, 61, 233.
Cernat, fr. cu Voicilă, martor pt. Clinceni 242;
~ martor pt. Pârscov 51.
Cernăteşti (-i), sat <j. Sac, azi j. Buzău > 221.
Cernea din Jigorani 246.
CerneŃi, sat <j. MehedinŃi> 192.
Cernica, vornic din Bourusu, boier hotarnic
luat pe răvaşe domneşti <f. lui Ionaşco
comis, nep. lui ~ cel bătrân vornic şi al
lui Negre spăt., unchi lui Rădan> 41; ~
Nica cel bătrân, vornic, <din Săcuiani,
tatăl lui Ionaşco comis şi al Calei,
bunicul Măriei şi al lui ~ vornic> 155.
ChénŃea Radul din Slăvileşti 285.
Cheia (Chiiae), sat <j. Vâlcea> 127.
Chera, călugăriŃă, monahia, sŃ. lui Oprea
Bocănitul 289.
Chera, cpt., martor pt. Turburea 115.
CheraŃa, mama lui Leca agă m., fost 44.
Cherca v. Chirca.
Chicunescul Stan, fr. cu Drăgoi din Boldeşti,
martor pt. ocina siliştii 5.
Chiiae v. Cheia.
Chima din Urdeşti, vinde moşie fără bir în sat
296.
Chiojd (-u), sat, j. Sac <azi j. Buzău> 86.
Chira (Chiro), armaş, ispravnicul scaunului
Craiovei 143; ~ cpt., jupân, martor la
împrumut de bani 138; ~ iuz., vinde în
dealul Moceştilor 306.
Chira, fc. lui Hrizan post. şi a Frujinei, sŃ. lui
Ştefan ciuhodaru (I) şi a lui Pătraşco
Bălăceanul cupar m. (II) 109.
Chirca (Cherca), ban m. al Craiovei v. Rudeanul;
~ clucer v. stolnic m.; ~ din Râmnic v.
Holobescu; ~ grămătic, în soborul m-rii
Stăneşti, martor la schimb de Ńigani 141;
~ post. din Curtişoară v. Rudeanul;
~ stolnic m. v. Rudeanul; ~ văr cu
Stanciul bărbier, martor pt. Fântâna
Catarei 40; ~ via lui la Ocna Mare v.
Holobescu; v. şi Holobescu, Rudeanul.
Chiriac cel bătrân din Câmpina 251.
ChiriŃă, cămăraş, fr. cu Ghinea log. 94; ~ vameş,
cumpără la Vărăşti şi Sticleanul 272;
~ vornic v. Voicilă; v. şi Voicilă.
Chiro v. Chira.
Chirtup, f. lui Stoica, fr. cu Radu, Mihai, Muşat
şi Drăghia, cumpără în Piscul Strezii 134.
336
Chirul, f. lui Gostilă din Dârstor, boier hotarnic
293.
Chisar din Leoteşti, boier hotarnic pt. Glaveş
4; ~ <f. lui Păcală roşu, uncheaş>, fr. cu
Vlad, cumpără în Ceptura 288; ~ tabac,
martor la Fântâna Catarei 40.
ChiveriŃă Neagul, log. din satul Bucureşti, fr.
cu Radul log. şi Mihnea 125, 219;
~ Radul, log. din Amărăşti, martor 91.
Cincea, popă, tatăl lui Lipa roşul din Vlădila
158.
Cioană (Cioanea), post. din <Pârveşti, Târnava>
9.
Cioanea v. Cioană.
Cioban (Ciobanar), popă <din Piscu, fr. cu
Neagoslav spătărel> 99–102; ~ post. din
łigăneşti 279.
Ciobanar v. Cioban.
Ciocănescul Gavril, rumân din Cislău 41;
~ Oprea, rumân din Cislău 41.
Ciocăneşti, sat <j. Muşcel, azi j. Argeş> 314;
~ <j. Sac, azi j. DâmboviŃa> 41.
Ciocăneştii, fam. de moşneni 42.
Ciocéni (-i), sat <j. Sac, azi Prahova> 86.
Ciolan Dumitru din Turburea 115.
Ciolo Radul, martor <pt. Pârscov> 205.
Ciontea (Ciunte) Radul, log. <din Săpata>,
martor, scrie doc. pt. Belitori 233, 277,
280.
Ciorani, sat <j. IalomiŃa> 154; ~ de Lichireşti,
sat <j. IalomiŃa> 154.
Ciorăi Dragomir, Ńigan <din Ostra> 307;
~ LaŃco, f. lui ~ Mucea, fr. cu ~ Nicula,
rumân în Runcu 160; ~ Mucea, tatăl lui
~ LaŃco şi ~ Nicula, rumân în Runcu
160; ~ Nicula, f. lui ~ Mucea, fr. cu
~ LaŃco, rumân în Runcu 160.
Ciorăşti, sat <j. Buzău> 176.
Ciorângă v. Ciurânga.
Cioroiaşi, sat <j. Dolj> 9.
Cioroiu(-l), sat <j. Dolj> 34, 67.
Ciorovancă Tudoran din Piteşti, fr. cu Pătru
judeŃ şi Borcea 111.
Cislău, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 19, 41, 42,
153.
Ciubrova, sat, j. MehedinŃi 94.
Ciucă din Blaj, sŃ. Dumitrei, tatăl Voicăi,
Dobrei şi al lui Neacşul 106.
Ciuciuc Stanciul, roşu din PădureŃ 277.
Ciucuru din Săcele, cumpără vad de moară
190.
Ciunte v. Ciontea.
Ciuperceni, moşie, sat <j. Gorj> 114.
Ciuplea Oprea, f. lui Neagoe, rumân în
Stănislăveştii de Sus 35.
Ciurânga (Ciorângă), tatăl lui Bade din
Brăneşti 86.
Ciuturoaia v. Cepturoaia.
Clincéni, sat <j. Ilfov> 24, 242.
ClociŃi, sat <j. Buzău> 176.
Coadă v. Cândea.
Cochineşti, sat <j. Vâlcea> 160.
Cocoe Manea, martor pt. Ceptura 288.
Cocorăscu(-l) Calotă, post., clucer din
Cocorăşti, sŃ. Vlădaiei 41; ~ Radu, log.
m., fost, tatăl lui Radu spătar şi Vlad
post., cumpără moşie în Doiceşti 109,
întărit de domn în Tâncăbeşti 44.
Cocorăşti (-i), sat <j. Prahova> 10, 41, 44;
~ de Sus, sat, j. RomanaŃi <azi j. Olt>
107; ~ din Vale, sat, j. RomanaŃi <azi
j. Olt> 107.
Cocoş, rumân din Lupeştii 146; ~ Dumitru,
tatăl lui Lazăr log. din Târgovişte 296;
~ Lazăr, log. din Târgovişte, f. lui
Dumitru Cocoş 296.
Codmeana v. Cotmeana.
Codrea, pah. din Focşani 232.
Codruz Ion din Pârcénii Vechi 167.
Coica, tatăl lui Stoica 74.
Coiteasca v. Coiteşti.
Cojăşti v. Cojeşti.
Cojeşti (Cojăşti), sat <j. Ilfov> 155.
Colentina, apă 315.
Conda v. Cândea.
Colnici, sat <j. Buzău> 66.
ColŃea (GonŃea) din Aldeni, tatăl Radei 95,
176; ~ din Vispeşti, martor 58; ~ moşia
~ la Pârcénii Vechi 167; ~ pah. m. v.
Hrizea; ~ pit. m. v. Doicescul; ~ tatăl
lui Dumitraşco cpt. din GherghiŃa 29;
~ vornic v. Doicescul; v. şi Doicescul,
Hrizea.
ColŃeşti, sat <j. Gorj> 114, 157.
ColuniŃa, topic la Cislău, j. Sac <azi j. Buzău>
41.
Coman cel bătrân, uncheaş <din Dragoslavele>
v. Enăşescul; ~ de la m-rea Deunlemn
160; ~ f. lui Tanasii, nep. lui Radu, nep.
de fr. lui Neagu, vinde în Ludăneşti 257; ~
rumân din: Cislău, f. lui Dragomir
Răspopoaie, fr. cu Neagul, Cârstian şi
Oancea 41; Răzvad 164; v. şi Enăşescul.
Comana v. Comani.
Comanca, sat <j. DâmboviŃa> 296.
Comani (Comana), sat <j. Olt> 17, 35, 177,
254, 285.
<Comăneanu> (-l) Badea (greşit: BraŃul), cpt.
din Comani, <f. lui Staico Comăneanul
post., fr. cu Stroe cpt. şi Giura spăt.>
35, 86, comis m. 86, 96, martor în divan
94, 96, (greşit Bogdan) 99, 100, 108,
125, 128, 146, 147, comis m., fost 155,
177, 188, 254, 278, 284, 285.
Comişani, sat <j. DâmboviŃa> 35, 41.
Conda din Piteşti, fc. lui Mareea, moaşa
jupâneasei ~ 310; ~ jupâneasă, fostă sŃ.
lui Avram roşul din Brăneşti, fc. lui
Stahie din Piteşti şi a Stancăi, mama lui
Dima şi Mihul, ~ din Piteşti este moaşa
ei 310; v. şi Cândea.
Condrea, vătaf din Măgureni 59, 62.
Coneşti, sat <j. IalomiŃa> 293.
Constantin v. Costandin.
ConŃescul Vlaicul, log. din ConŃeşti, <sŃ. Stanei,
tatăl lui Ghiorman, Manta şi Iane> 239.
ConŃeşti, sat <j. DâmboviŃa> 35, 164, 188,
296; ~ <j. Muşcel, azi j. Argeş> 239.
Copăceanul Dragomir, tatăl lui Pătru, Lupul
şi Stanciul 52; ~ Stamatie, pah. <din
Copăceani, Şitoaia, f. lui Milos Cuza
log. din Pârău, nep. lui StoichiŃă vist.,
văr cu Drăghici pah.> 30, 192.
Copăcel, topic la Drăgăeşti, j. DâmboviŃa 195.
Copăcénii, sat <j. DâmboviŃa> 305; ~ sat <j. Gorj>
192.
Copăcioasa, sat, j. Gorj 52.
Copită, rumân din Tâncăbeşti 44.
Corbi (-i), sat <j. Muşcel, azi j. Argeş> 2; ~ de
Piatră, sat <j. Muscel, azi j. Argeş> 60.
Corboasa, deal, hotar la Uricheşti, j. Rm. Sărat
<azi j. Vrancea > 271.
Corbuşori v. Corşori.
Cordescul v. Cornescu.
Cornescu (Cordescul) Stan din Gabrova 260,
261, 270.
CornăŃăl v. CornăŃel.
<CornăŃeanu> Cârstea, clucer, f. lui Socol
clucer din CornăŃeni <şi f. vitreg Varvarei,
fr. cu Ianachi spăt., Adam şi Vintilă
Florescul, fost cumnat al Ancăi, unchiul
lui Matei, văr cu Tudoran pah., nep. lui
Iane pah., din Aninoasa> 132; ~ Socol,
clucer <din CornăŃeani, sŃ. Varvarei,
tatăl lui Cârstea clucer, Vintilă Florescul,
Ianachi spăt., şi Adam, bunicul lui
337
 Matei, fostul socru al Ancăi, fostul
cuscru al lui Bunea vist. m., unchiul lui
Tudoran pah.> 132.
CornăŃel (CornăŃăl), sat <j. Ilfov> 15, 28, 140;
~ sat <j. MehedinŃi> 185.
CornăŃéni, sat <j. DâmboviŃa> 132.
Corne v. Cornea.
Cornea (Corne), cpt. din Băileşti 34; ~ <post.>
din Bălceşti 192.
Corneşti, sat <j. DâmboviŃa> 35, 41.
Cornet (-ul), moşie, sat <j. Dolj> 47, 260, 261,
270; ~ j. RomanaŃi <azi j. Dolj> 213.
Corsă, vinde în Vlădila şi Rédea 17.
Corşori (Corbuşori), sat <j. Muscel şi PădureŃ,
azi j. Vâlcea> 2, 60, 132, 179, 180, 183,
302.
Cortofleş, vinde în Valea Izvoranilor 27.
Corzi, sat, j. MehedinŃi 181.
Costanda, tatăl lui Mihai, bunicul lui Drăgan
Ion din Piteşti 111.
Costandin (Constantin), chiurciubaşa din Roteşti,
boier jurător 35; ~ comis din Togozeni
11; ~ cpt., fost v. GălăŃeanul; ~ din
Bălişoară v. Vână; ~ din Ciocăneşti,
boier hotarnic 293; ~ f. lui Badea log.,
martor pt. Socina 191; ~ f. lui Dragnea
din Boleasca, din Pasărea, văr cu
Paraschiva 248; ~ f. lui Sava din Căpreni
115; ~ fr. cu Paraschiva vornic, vinde în
Şcheai 26; ~ măcelar, martor pt. Târgovişte
71; ~ portar m. v. GălăŃeanul; ~ post.
m. v. Cantacuzino; ~ rumân din
Râmeşti, fr. cu Tudosie, unchi lui Udrea
105, tatăl lui Pătru, Sintion, Şandru şi
Bălaci, unchi lui Precup 105; v. şi
Cantacuzino, GălăŃeanul, Vână;
~ Şerban vv. <Cârnul>, domn, passim; ~ ctitor
nou al m-rii Ivir de la Sf. Munte 73; ~
cumpără case, moşii, vii 69;
~ dăruit de Dumnezeu cu domnia şi
sceptrul łării Româneşti, în scaunul
tatălui său 14; ~ herŃeg al Almaşului şi
Făgăraşului 289; ~ dă boieri pe răvaşe
domneşti 140, 293; ~ întăreşte sate şi
moşii boierilor 80, 266, 294, 334;
întăreşte moşii, vinăriciul domnesc
mănăstirilor 6, 96; porunceşte boierilor,
megieşilor birnici, slugilor 44, 292; ~
vânzare în vremea lui 235; ~ volniceşte
pe Lunea roşul 98.
Costea, clucer, cpt. din Craiova, <Rumâneşti,
nep. lui Chirca ban m.>, boier jurător pt.
338
Perişorul 260, 261, 270; ~ cpt. din
Craiova 47, 115, 138, 261; ~ din Ştiubeiu
203; ~ măcelar din Târgovişte 71;
~ neguŃător, jupân 115, 138.
Costeşti, sat <j. MehedinŃi> 185; ~ j. Vâlcea
220, 223.
Costici, log., scrie doc. pt. Pulaşi 81.
Costiiani, sat <j. Rm. Sărat, azi j. Buzău> 84.
Costin, cpt., cumpără în Târnava 130; ~ fr. cu
Mircea şi Trifan, f. lui Dobre stolnic din
Târnava 130; ~ hatman, socrul lui
Mihul spăt., cumpără în Uricheşti 271.
Cotealici Cârste, adevereşte pt. Futeştii 196.
Coteşti, hotar la Uricheşti, j. Rm. Sărat <azi
j. Vrancea> 271.
Cotmeana (Codmeana), m-re <j. Argeş> 314.
Cotorogea, rumân din Boteni 179.
Cotroceni, sat <j. Ilfov> 48.
CoŃofană, tatăl lui Neagul 205.
Cozia, m-re <făcută de Mircea vv., j. Vâlcea>
22, 93, 203, 224, 252.
Cozma, rumân din Perişorul, fr. cu Cârstea
260, 270.
Cracie, tatăl lui Gavril 171.
Craiova, oraş 6, 9, 28, 32, 33, 35, 44, 47, 73,
96, 99, 100, 108, 119, 125, 128, 155, 181,
239, 251, 260, 261, 270, 272, 289, 305,
307, 314; jurământ la Biserica Domnească
din ~ 260, 261, 270; scaunul domnului
la ~ 9, 23, 143, 260.
Crăciun al lui Danca, martor pt. Loloeşti 190;
~ armaş <din Bădeani, martor pt.
Popeşti> 19, 41, 74; ~ cel mic din
Jigorani 246; ~ din Apele Vii v. Arici;
~ din Blestematele 139; ~ din Jigorani
v. Totos; ~ din Pârşcoveni 142; ~ din
Răspopi 318; ~ din Turburea, împrumută
bani împreună cu mai mulŃi săteni 138;
~ fr. cu Mircea, f. lui Hodea, vinde în
Băleni 305; ~ martor pt. Năneşti 178;
~ martor pt. Piscu 102, 103; ~ popă din
Tiga, scrie doc. 95; ~ vătaf, tatăl popii
Radul din Pârşcoveni 107; ~ vinde în
Vâlsăneşti 230; v. şi Arici, Tatos.
Crângu (-l), sat <j. Sac, azi j. Prahova> 86, 165;
~ Temnei, topic la Câmpul Vrâncinului
<j. Dolj> 119.
Crânguréni, sat <Muscel, azi j. Argeş> 124.
Crestil, tatăl lui Radul din Steanca 196.
CreŃul din Măcreşti, vinde moşie 121.
CreŃul, moşie, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 4, 7.
CreŃulescul Radul, log. <al doilea, f. lui Stan
log. din CreŃuleşti> 121, 178, 179, 180,
193, 316.
Cricov, apă 251.
Criva, sat <j. RomanaŃi, azi j. Dolj> 142.
Crivioare, topic la Bereşti, j. Argeş 313.
Crucea lui Drăgan, topic la GornoviŃa
<j. MehedinŃi> 185.
Cuceşti, hotar, plasă <j. Rm. Sărat, azi j. Buzău>
28.
CucuiaŃi, sat <j. Teleorman> 188.
Cucuténi, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 268.
Dabul din Păpălari, alege moşie în Jugulie 142.
Dan al călugărului din Cucuteni 268; ~ armaş
din Tălpaş, tatăl lui Barbul, se călugăreşte
la bătrâneŃe 191; ~ din Bălişoara 290;
~ din Ciocăneşti, fr. cu Frâncul, rumân al
m-rii Mihai Vodă 140; ~ din Turburea,
împrumută bani împreună cu mai mulŃi
săteni 138; ~ f. popii Dilca, fr. cu Dilca
217, 218; ~ f. lui Tatul sluger, vinde moşie
în Grădiştea 297; ~ log., f. lui Vasile post.,
fr. cu Neacşu şi Radu, unchiul Cǎtălinei şi
al lui Ghinea, cumpǎrǎ moşie în Tâmbureşti
256; ~ martor la danie 202; ~ pârcălab,
martor la vânzare în Ulmeni 91; ~ popă,
scrie doc. 12, 78, 79, 123; ~ portar,
ginerele lui Diicul din Piteşti 161; ~ tatăl
lui Grigorie, Dumitru şi Stanciul 105;
~ tatăl lui Stan din Groşani 182; ~ tatăl
lui Vişan v. Rodea; v. şi Rodea.
Daicul din GherghiŃa, scrie doc. 235.
Danca v. Crăciun al lui ~.
Damaschin, portar al doilea, martor pt. InăŃoiu
85.
Damian (Dimian), iuz. din Coneşti, boier hotarnic
293.
Danciul, comis m. (greşit) v. post. m.; ~ din
Ulmeni, martor la vânzare 91; ~ din Vlădila
17; ~ f. lui Mihail, rumân din Tâncăbeşti
44; ~ popă din Târgu, martor pt. dealul
Negoieştilor 113; ~ popă din Vişina Seacă,
<fr. cu Cârstea, Radu şi Neagul, nep.
călugăriŃei Magdalina Cârjoaia> 148,
149; ~ post. m. v. Pârâianul; ~ post.,
martor pt. Slatina 294; ~ roşu din Bogheşti
Cuibăneştii, fam. de moşneni, p. lor în Şchei
43.
Cumănes<cu> Radu, martor pt. Ludăneşti
257.
Curea, p. lui în GornoviŃa 185.
Curmătura, topic la Breazoe <j. Buzău> 205.
Curmezişuri, topic la Jideni <j. Rm. Sărat, azi
j. Buzău> 209.
Curt, spătărel din Piscu 99.
Curuiaş Tudor, log. din Bujorani, <nep.
jupânesei Măria, tatăl lui Anghel> 152.
Cuşmir, sat <j. MehedinŃi> 203.
271; ~ rumâni din: Lupeştii 146; Părceanii
155; Perişorul 260, 270; v. şi Pârâianul.
Dancul, rumân din Perişorul 260.
Daniil, călugăr v. Drăgoiu călăraş; ~ eg. grec.
al m-rii Pinul, „pinean” 88, 139; ~ eg.
m-rii Râncăciov 56; ~ fr. cu Pană, p. lui
în Troian 57; ~ monah, martor pt. m-rea
Snagov 100; v. şi Drăgoiu.
Danos, negustor v. Pepanos.
Danovici Marco, armaş m., fost, tatăl lui ~
Toader post. 109, 150; ~ Toader, post.,
f. lui ~ Marco armaş m., fost, martor pt.
Guzeani 150.
Datco (Detco), post. v. łangonescul; ~ vornic din
Cârstineşti 12; ~ vornic, tatăl lui Dumitru
post. şi Radu 78; v. şi łangonescul.
Davideşti, sat <j. Muscel şi PădureŃ, azi j. Argeş>
236, 239.
Dăhămescul (Dihimiscul) Neagul, tatăl lui Stan,
Neagul şi Lupul Şchiopul 41; ~ Neacşul,
Dragomir, nep. lui ~ 42.
Dălbănescul Mane din Urdeşti, fr. cu ~ Radul
296; ~ Radul din Urdeşti, fr. cu ~ Mane
296.
Dălgopol (-e) v. Câmpulung.
DălhăuŃi, sat <j. Rm. Sărat, azi j. Vrancea>
232, 271.
Dămieni, sat <j. Buzău> 66.
Dănilă, f. lui Rădulea, martor pt. SchimbaŃi
304; ~ om în slujba m-rii Aninoasa 153.
Dărmănescul Neagoe, log. din Dărmăneşti,
scrie doc. pt. Jupâneşti 183.
Dărmăneşti, sat <j. Muşcel, azi j. DâmboviŃa>
183.
339
Dătcoi (-u, Detcoi), sat <j. DâmboviŃa> 140;
~ <j. Sac, azi j. Prahova> 217, 198.
Dâlga, sat <j. Dolj> 260, 261.
DâmboviŃa, apă 146, 155, 317; ~ j. (moşii,
sate în ~) 35, 109, 165, 172, 195, 212,
238, 274, 289, 305, 316.
Dârjan, iuz. din Călugăreni 35.
Dârloagă din Gugeşti 232.
Dârstor, oraş <Silistra>, paşă de ~ 293.
Deagul din Malu 147.
Déliul Radul, cpt., sŃ. Stanei, <tatăl lui Stan,
ginerele lui Roman>, p. lui în Cuceşti
15, 28.
Dealu (-l), m-re <lângă Târgovişte, j. DâmboviŃa>
14, 145, 276; ~ sat <j. Vâlcea> 278.
Dediul (Dedul), <post.>, tatăl lui Mihul spăt.
232, 271.
Dedul v. Dediul.
Defta Manos din OstaniŃa, scrie doc. grecesc
118
Deduleşti, sat <j. Buzău> 282.
Deleanu, scrie doc. slav. 44; ~ Drăguşin, pah.
(m.) din Deleni, sŃ. Drăganei păhărniceasa,
tatăl lui Gorgan clucer, Fota şi Necula
81.
Demian v. Damian.
Denerion Ghinea, sŃ. Cǎtǎlinei, ginerele lui
Neacşu, nep. lui Dan log. şi al lui Radu,
vinde moşie în Prisaca 256.
Desa, sat <j. Dolj> 34.
Despa, Ńigancă 192.
DespicaŃi, topic la Cuceşti <j. Rm. Sărat, azi
j. Buzău> 28.
Despina, jupâniŃă v. Rudeanul.
Detco v. Datco.
Detcoi v. Dătcoi.
Deunlemn v. Dintrunlemn.
Dicul v. Diicul.
Die (Diia), sat <j. MehedinŃi> 156, 284.
Dighenis v. Diogheni.
Dihimiscul v. Dăhămescul.
Diia v. Die.
Diicul (Dicul) din Piteşti, tatăl lui Gherghe,
socrul lui Dan portar 161; ~ jură pt.
GornoviŃa 185; ~ spăt. m. (fost) v.
Buicescul; ~ tatăl lui Stoica şi Stan,
unchi lui Zahariia şi Filip 114, 157; v. şi
Buicescul.
Dimian v. Damian.
Dilca, f. popii ~, fr. cu Dan, martor pt. Murgeşti
217; ~ popă, tatăl lui Dan şi ~ 217, 218.
340
Dima, diacon v. Dragomir al ~; ~ log. din
Mierea v. ~ post.; ~ log., martor pt.
Băléni 273; ~ martor pt. Boleasca 248;
~ martor pt. Mărginenii de Jos 120;
~ martor pt. vânzarea unei curǎturi de
fân în Vǎleni, semnează greceşte 308;
~ pah. <din Ruda, martor pt. Cheia>
127; ~ post., log. din Mierea 47, 115;
~ rumân din Perişorul 260; ~ spăt., martor
pt. Cheia, Pleşoi 127; v. şi Dragomir al ~.
Dimian v. Damian.
Dimitrie v. Dumitru.
Dindaciul, log. din Pârâiani 34.
Dintrunlemn (Deunlemn, Za edin drăvă), m-re
de călugări, pe apa Otăsăului <j. Vâlcea>
125.
Diogheni Păun (Dighenis), negustor, martor
pt. Grădişte, semnează greceşte 297.
Dionisie, clisiarh, ierom. <de la m-rea Argeş>
148; ~ eg. m-rii Valea 56; ~ (Dionenie)
ep., arhiep. de Râmnic 21, 189, 299,
309.
Dişscul din Topana 2.
Dlăgopol (-e, -iu) v. Câmpulung.
Doba (de Jos, de Sus), sat <j.Vâlcea> 107,
160.
Dobra, călugăriŃă, mama lui Lazăr din
Fântânele 112; ~ p. ei în Băleni 305;
~ soacra lui Barbul din Copăcioasa 52;
~ sr. cu Voica şi Neacşul, fc. lui Ciucă
din Blaj, mătuşă Neagolei 106.
Dobre din Epureşti, Stana, nep. lui ~ 28; ~ din
Floceşti 24; ~ din Păpeni 77; ~ fr. cu
Stănislav, martor la diată 37; ~ log., f.
lui Tatomir, cumpără în dealul Moceştilor
306; ~ pah. din Vărăşti 159; ~ rumâni
din: Bărbăteşti, Stănceşti şi CacaleŃi 314;
Perişorul 260, 270; ~ stolnic din Târnava,
tatăl lui Mircea, Trifan şi Costin 130;
~ uncheaş, f. lui Mircea vătaf de grădinari
din Bucureşti, cumpără în Nenciuleşti
25; ~ vinde în Funăciorii Mici 337.
Dobreşti, moşie, sat, slobozie <j. Dolj> 119.
Dobricéni, sat <j. Vâlcea> 117, 220.
Dobrin, tatăl BărbuŃei, bunicul lui Preda din
Stănislăveştii 35; ~ rumân din Stănislăveştii
de Sus, f. lui Iacov, fr. cu Stoica, Oprea
şi Duma 35.
Dobrinca, călăraş fost, sŃ. al Măriei 237.
Dobrişan din Vispeşti 19, 227, 255; ~ pârcălab
din Vărăşti, boier hotarnic luat pe
 răvaşe domneşti pt. alegerea moşiilor
Bărăganul şi Întorsura 293.
Dobrogosti, sat <j. Argeş> 281.
Dobromir din Muşcel, <f. lui Paraschiva>,
tatăl lui Stanciul, <fr. cu Stan şi Buda>
204; ~ din Verneşti, fr. cu Stănislav,
<ctitor al m-rii Ciolanul> 37; ~ f. lui
Borcia, fr. cu Anghel şi Stan din
Tărăceni 165; ~ p. lui în Băjăneasca
155.
Dobromir (-ul), moşie, sat <j. Ilfov> 155.
<Dobromirescu Dragomir>, vornic, sŃ., fost,
al Elinei vorniceasa, cumnat cu Calea şi
Stanca, unchiul lui Dragomir, ctitorul m-
rilor Alunişul şi Plăviceni 174.
Dobromireşti, sat <j. Ilfov> 101.
Dobroslav din Ludăneşti, vinde în Zârna 186.
Dobroslovéni, sat <j. RomanaŃi, azi j. Olt> 34,
177, 254.
Do<brotă> din łigăneşti 55.
Dobrotă (Dobrută) din FinŃeşti v. log.; ~ din
Sibiceu 139; ~ din Steanca, tatăl lui Nan
92; ~ din łigăneşti v. ~ iuz.; ~ f. lui
Stoica Drăgănescu, fr. cu Borcea 46; ~
f. lui Toader Gâlceava, vinde în
Băjăneasca 155; ~ grămătic, scrie doc.
pt. Cacova 200; ~ iuz. din łigăneşti 55;
~ log. din FinŃeşti, boier hotarnic 19, 58,
227, 246, 255; ~ martor pt. Cacova 200;
~ martor pt. p. drăgănească 46; ~ tatăl
lui Petco din Măneşti 66; ~ tatăl lui
Vasilie din Călugăreni 134.
Dobroteni, sat <j. Sac, azi j. Prahova> 173,
291.
DobroŃei, sat <j. Ilfov> 159, 240, 241.
Dobrun, sat <j. RomanaŃi, azi j. Dolj> 89, 230.
Dobruşa, deal, sat, j. Vâlcea 54; ~ m-re
<j. Vâlcea> 269.
Dobrută v. Dobrotă.
Dochia, jupâneasă, mama lui StoichiŃă 87, 88;
~ sŃ. lui Stanciul din Câmpulung, mama
lui Preda 76; ~ vistiereasă, sŃ. lui Stoica
vist. 30.
Docsotei v. Dosoftei.
Dogariul, vinde în Şcheai 43.
Doicescul ColŃea (GonŃea), pit. m. <din
Doiceşti>, fr. cu Udrea sluger 97, 227,
263, martor în divan 19, 99, 108, 125,
146, 147, 155, 188, 238, 239, 314, 315,
vornic 19, 35; ~ Udrea, sluger <m.,
fost, sŃ. jupânesei Neaga>, fr. cu ~
ColŃea vornic 19.
Doiceşti, moşie, sat <j. DâmboviŃa> 35, 109,
289.
Dolj (Jiul de Jos), j. (moşii, sate în ~) 9, 34, 38,
67, 94, 108, 119, 138, 270.
Dona (Donas), ceauş din Craiova, boier jurător
pt. Perişorul 260, 261; ~ negustor v.
Pepanos; v. şi Pepanos.
Donas v. Dona.
Donosie, post. din Bârcă 254.
Dorotei, ep., martor pt. Piteşti, semnează greceşte
309.
Dosoftei (Docsotei, Doxoteai), eg., ierom. m-
rii Brădet, întărit de domn cu mertic de
sare de la Ocna Mare 252.
Dosul Luminii, topic la Bereşti, j. Argeş 313.
Doxoteai v. Dosoftei.
Draghie v. Draghiia.
Draghiia (Draghie), f. lui Radul din Căpeni
61; ~ f. lui Stoica, fr. cu Radu, Mihai,
Chirtup şi Moşat, cumpără în Piscul
Strezii 134; ~ fr. cu Stancul, f. lui Buda,
vinde în DobroŃei 159.
Dragne (-a) din Boleasca, din Pasărea, tatăl lui
Costandin 248; ~ din Pârceşti v. Orbul;
v. şi Orbul.
Dragomir al diaconului, martor la diată 37;
~ birnic din Goleşti 201; ~ boier hotarnic
pt. Prăvăleni 2; ~ boier jurător pt. Străoşti
86; ~ cămăraş, tatăl lui Vasilie, <martor pt.
Goleşti> 295; ~ clucer m. <din Runcu> v.
Dobromirescu; ~ cpt. 189;
~ cpt. din Răteşti v. Rătescul; ~ diac
<diacon, f. lui Ionaşco diacon din Verneşti,
tatăl lui Dumitru> 51; ~ din Barca, <fr.
popii Stoianu> 9; ~ din Belitori, tatăl lui
Manea, fr. (?) cu Vâlcan, unchi lui Nedelco
şi Negul 50, 233; ~ din Cioroiaşi v.
Rodescul; ~ din Dobrogosti 281; ~ din
Gomoieşti, f. lui Bunea, văr cu Duma,
nep. lui BoŃoc din Gomoieşti 290; ~ din
Jigorani v. Roşea; ~ din Muscel, j. Sac
312; ~ din Posobeşti 176; ~ din Sărata
139; ~ <din Şcheai, f. Irinei, fr. cu
Voicul, nep. lui Măican cel bătrân> 66;
~ din Turburea, împrumută bani împreună
cu mai mulŃi săteni 138; ~ f. lui Berilă
din Ceraşi 86; ~ f. Dumitrei, sŃ. Voicăi
37; ~ f. lui Găşa din Dragoslavile 311;
~ f. lui Neagu, moşia lui în Valea Lungă
323; ~ f. lui Stan, nep. lui Drăgan, fr. cu
Barbul din Copăcioasa, nep. lui Pătru,
Lupul şi Stanciul 52; ~ f. lui Stănislav
341
 diacon din Verneşti v. Sorescu; ~ f. lui
Stoica <din Buneşti, fr. cu Balea, Bratosin,
Dumitru şi Cârstea, nep. lui Ivan şi
Danciul>, vinde moşie <în Suseni> 75;
~ f. lui Tomescu, martor la vânzare de
vie pt. găleată 171; ~ f. lui Tudor, fr. cu
Văsii şi Pătru, martor 190; ~ f. lui
Vâlcul, vinde în Bereşti 313; ~ fr. cu
Mitrea stolnic, martor pt. Bereşti 313;
~ fr. cu Stoica, cumpără în Pătârlage
328; ~ iuz., din Călugăreni, <f. lui
Lupul vornic> 7, 41, 43; ~ iuz. <din
Sărata, sŃ. Evdei, tatăl lui NegoiŃă,
StoichiŃă şi Mirean> 88, 139; ~ martor
la danie 202; ~ pah. din Breazoie 164; ~
p. lui în Văleni 255; ~ pârcălab, martor
pt. moşia drăgănească 46; ~ pit. din
Tătuleşti 41; ~ pit., f. lui Vintilă vătaf
din Brezoaia 35; ~ popă, martor pt.
Târgovişte 71;
~ post. din Fărcăşeşti v. Fărcăşescu;
~ robul din Doba, martor pt. danie de
rumâni la m-rea Tismana v. Robul; ~ roşu
din Boteni 145; ~ roşu din Brebinari 277,
280; ~ rumâni din: Cislău, f. lui Oancea
Berheci, fr. cu Stan 41, f. Răspopoaiei,
nep. lui Necşul Dihimescul, v. Răspopoaie,
fr. cu Stan, f. lui Oancea 42; Stănislăveştii
de Jos, f. lui Mihăilă Drălgului 35; ~ stegar
din Tudureşti, ginerele lui Nedelco spăt.,
cumnat cu Mihalcea log. din Măgureni
234; ~ şetrar din Poiană v. Meache;
~ tatăl lui Stoica <din Pătârlage> 328;
~ Ńigan v. Ciorăi; ~ văr cu Manole 1;
~ vinde în Bereşti şi Găvan 313; ~ vornic
m. v. Dobromirescu; v. şi Ciorăi,
Dobromirescu, Fărcăşescu, Meache,
Răspopoaie, Rătescu, Robul, Rodescu,
Roşea, Sorescu.
Dragoslav din Călineşti 59, 62.
Dragoslavele, sat <j. Muşcel, azi j. Argeş>
199, 291, 320, 326.
Dragoslovéni, sat <j. Rm. Sărat, azi j. Vrancea>
271.
Dragotă (Dragul), pârcălab din Târgul Bengăi
270; ~ popă din Doba, tatăl lui Ion 160;
~ popă din Vispeşti, tatăl lui Negul şi
Stan, bunicul/unchiul lui Stan şi ColŃe
227, 255; ~ (Dragul), post. din Craiova,
<din Poiana>, boier jurător pt. Perişorul
164, 260, 261, 270; ~ vǎr cu Renghe,
342
martor pt. schimb de zestre pt. moşie de
moştenire 319.
Dragu (-l), boier jurător, adevereşte pt. Suslăneşti
şi Boteani 162; ~ din Obârşia 17; ~ fr.
cu Stanciul BaniŃă, p. lui în Străoşti 86;
~ fr. cu Stepan, f. lui Preda, martor pt.
Piscul Strezii 134; ~ iuz. din Cislău,
tatăl lui Mihalcea pah., martor pt.
Groşani 19, 41, 42; ~ vinde în
Funăciorii Mici 337; ~ vistiernicel din
Străoşti 45.
DranovăŃ (BracoveŃi, DranoveŃi), hotar la
Cornetu, j. RomanaŃi <azi j. Dolj> 213;
~ sat <j. RomanaŃi, azi j. Dolj> 160.
Drăgan din Argeş, sârb, ia moşii în silă la
Zăgoneani 133; ~ din Bădeni 19; ~ din
Ciocăneşti, boier hotarnic 293; ~ din
Stoineşti 248; ~ din Suseani 273, 305;
~ martor <pt. Pârscov> 205; ~ pah.,
martor pt. CucuiaŃi 188; ~ popă din
Măgureani 62; ~ popă din Stănilă 88;
~ popă, scrie doc. pt. Muscel 312; ~ sârb
v. din Argeş; ~ tatăl lui Stan, bunicul lui
Dragomir şi Barbul din Copăcioasa 52;
v. şi Stan al lui ~.
Drăgăeşti v. Drăgeşti.
Drăgănesei Neagoe din ScoarŃa 52.
Drăgănescu Stoica, tatăl lui Dobrotă şi Borcea
46.
Drăgăneşti, sat <j. Buzău> 315; ~ sat
<j. Teleorman> 219.
Drăgăşani, sat <j. Teleorman> 233; ~ sat
<j. Vâlcea> 327.
Drăgeşti (Drăgăeşti), sat <pe Argeş, j. DâmboviŃa>
195.
Drăghia din Turburea, împrumută bani împreună
cu mai mulŃi săteni 138.
Drăghici (Dreghici), baci din Cârstieneşti 123;
~ boier hotarnic pt. Glaveş, Carcadulea şi
Cornul Buzăului 4; ~ cpt. <din Caracal>,
martor pt. Berceşti, Die, Slăvileşti 177,
254, 278, 284, 285; ~ cpt. din Mihăeşti
v. Mihăescul; ~ din Izvor v. ~ roşu; ~ f.
lui Barbul din Vădeni 166; ~ f. lui
Fărgă, vinde în UrlaŃi 29; ~ f. lui Ivan
din Şcheai 66; ~ f. lui LupuleŃul, scrie
doc. pt. Berceşti 278; ~ f. lui Manea, fr.
cu Andreiu, rumân din Tâncăbeşti 44;
~ f. Oprei şi al lui Bârcǎ, fr. cu Stana
308; ~ f. uncheaşului Pătru, fr. cu Opriş
şi Stanciul din Cârstineşti, cumnat cu
Sava, livada lui în Cârstieneşti 78; ~ f.
 lui Stanciu Benga v. Bengescu; ~ f. lui
Stoica Buzatul din Bălănişti 52; ~ log.
din VârleŃi, martor pt. Săruleşti 155;
~ martor pt. Drăgeşti 195; ~ pah. <din
Urdari, văr cu Stamatie pah.>, martor
192; ~ post., alcǎtuieşte zestre 319;
~ post. din Drăgoiani, boier hotarnic 47;
~ post. din Fărcăşeşti v. Fărcăşescu;
~ post. din Pleşoi 34; ~ roşu din Izvor,
<fr. cu Bălăci şi Mihai clucer din
Argitoaie> 203; ~ sluger m. v. Cantacuzino;
~ spătărel, tatăl lui Gherghe, bunicul lui
Vintilă şi Dumitru, vinde loc de casă în
Târgovişte 109; ~ vadul lui în Târnava
130; ~ vătaf v. Greceanu; ~ vătaf, vinde
în Huriia 206; ~ vinde în Vâlsăneşti
230; ~ vist. al doilea v. Greceanu;
~ vist. m., tatăl lui Papa post. 109; v. şi
Bengescu, Cantacuzino, Fărcăşescu,
Greceanu, Radul lu ~.
Drăghicean, sluger m., fost v. Greceanu
Drăghici.
Drăgoieştii, moşia lor semn de hotar la
Băjăneasca, j. Ilfov 155.
Drăgoi (-u), călăraş, sŃ. Sorei, tatăl Voicăi,
călugărit sub numele de Daniil 51;
~ cpt. din Fălcoi v. Fălcoianu; ~ din
Boldeşti, fr. cu Stan Chicunescul 5;
~ din Cârstineşti 12; ~ din Chiojdu 86;
~ din Criva, alege moşie în Jugulie 142;
~ din PuŃuri 34; ~ din Turburea, împrumută
bani împreună cu mai mulŃi săteni 138;
~ log. din Fălcoi v. Fălcoianu; ~ martor
pt. moşia Cărbunaru, din Văleni 78;
~ sluger m. v. Fălcoianu; v. şi. Fălcoianu.
Drăgoiani, sat <j. Dolj> 47.
Drăgulin din CreŃul, boier hotarnic pt. Glaveş
şi Carcadulea 4.
Drăguşeşti, sat <j. Sac, azi j. Prahova> 86.
Drăguşin, casa lui semn de hotar v. Epure;
~ cumpără la Valea Podului 200; ~ din
Fălcoi v. ~ post.; ~ pah. m. din Deleni v.
Deleanu; ~ post. <din Fălcoi> 177, 254,
284; v. şi Deleanu, Epure.
Drăjan v. Dârjan.
Drălgului Mihăilă, tatăl lui Dragomir <rumân
în Stănislăveştii de Jos> 35.
Drângeşti, sat <j. Ilfov> 273, 305.
Dreghici v. Drăghici.
Driveşti, sat <j. Dolj> 9.
Dubrină, martor pt. Belitori 61; v. şi Dobrin.
Duca (greşit: Arciul) din Bujoreani, f. lui Mesa
258; ~ din Deal, unchi lui Stanciu 40;
~ tatăl lui Măia <din Vlădila> 17.
Dudeasca v. Dudeşti.
Dudescul Anca, fc. lui ~ Radul log., nep. lui
~ Dumitru vornic m., fost, sŃ. lui
Costandin cpt., nora lui Radul armaş
155; ~ Dumitru, vornic (m., fost), tatăl
lui ~ Radul log. şi Stancăi, bunicul
Ancăi, socrul lui Mirca pah., fostă
chehaie la łarigrad 155; ~ Radul, log.,
f. lui ~ Dumitru vornic m., fost, fr. cu
Stanca, tatăl Ancăi, <ginerele lui Vladul
Rudeanul log., socrul lui Costandin cpt.,
cumnat cu Mirca pah.> 155.
Dudeşti (Dudeasca), sat <j. Ilfov> 155.
Dudilă Stan din Turburea 115.
Duma din Cârna, Ionaşco, nep. lui ~ 9; ~ f. lui
BoŃoc din Gomoieşti, nep. lui Bunea din
Gomoieşti, văr cu Dragomir 290;
~ rumân în Stănislăveştii, f. lui Iacov,
fr. cu Stoica, Oprea şi Dobrin 35.
Dumbrava, topic la Şcheai, j. Sac <azi j. Buzău>
43.
Dumbravă, tatăl lui Oprea din Crângu 86;
~ tatăl lui Sava <iuz.> şi Lupul <din
Orboieşti> 235.
Duminecă v. Duminică.
Duminică (Duminecă), iuz., cumpără în Bereşti
313, probabil acelaşi cu ~ iuz. din
Piteşti; ~ iuz. din Lipia 239; ~ iuz. din
Piteşti 35, 281; ~ iuz., martor pt.
Năneşti 178.
Dumitra din Masloşi v. jupâneasă din
Bălceşti; ~ fc. lui Dumitru cămăraş 164;
~ jupâneasă din Bălceşti, din Masloşi,
mama lui Neagul pah. şi Drăghiciu, sŃ.
lui Cornea post. din Bălceşti, fc. lui
Drăghici post. <din Şomoneşti> 192;
~ sŃ. lui Ciucă din Blaj, mama lui Badea
106; ~ sŃ. lui Stanciul chivărariu, vinde
în Bucureşti 69; ~ sŃ. lui Stănislav diacon,
mama lui Dragomir, soacra Voicăi <din
Verneşti> 37.
Dumitrache, comis v. Dumitraşco, comis.
Dumitraşco, adevereşte pt. Strehaia v. cpt. din
GherghiŃa; ~ cpt. din GherghiŃa v. Dumitru
cpt.; ~ clucer din Mălureni 12; ~ comis
din Frejureani v. Frejureanul; ~ <din
Ciorăşti>, dăruieşte în Ciorăşti, Pleşcoi,
bunicul/unchiul lui ~, Radul şi Rada
176; ~ din RădeştiŃă 34; ~ f. lui Ghiorma
343
 ban v. ~ spăt.; ~ fr. cu Stan şi Pătru 100;
~ log., roşu din Scăuiani 232, 271;
~ log., martor pt. Băleni 273; ~ log.,
scrie doc. 208; ~ log., <văr cu Tudor şi
Florea> din Tărăceni 165, 172; ~ nep.
lui Dumitraşco <din Ciorăşti> 176;
~ pah. <din Băleni>, dă bani pt. moşie
273; ~ (Dumitraş), numit de domn boier
hotarnic, lasă pe Toader călăraş în locul
lui v. Căprescul; ~ post. al doilea v.
Poenaru; ~ post., f. lui NegoiŃă log., fr.
cu Vintilă clucer, nep. lui Vintilă vornic
şi Stancăi 266; ~ post., roşu din Driveşti
9; ~ spăt. v. Ghiormescu; ~ stolnic v.
Filipescu; ~ tatăl lui Răducan <din
Scârnavi> 5; ~ vameş din Focşani 232;
v. şi Căprescul, Dumitru, Filipescu,
Frejureanul, Poenaru.
Dumitru (Dimitrie), armaş, vinde în Vărăşti
131, 156; ~ boier hotarnic pt.
Cârlomăneşti 31; ~ boier jurător pt.
Străoşti 86; ~ cămăraş, ginerele
jupânesei Neacşa din Răzvad, sŃ. fost al
Mariicăi, tatăl Dumitrei 164; ~
(Dumitraşco), cpt. din GherghiŃa, <f. lui
ColŃea, nep. lui Barbul log.> 29, 222; ~
cpt. fost, iuz., martor pt. Orboieşti 235;
~ ceauş, martor pt. Văleni 78; ~ cel
bătrân, roşu din Bălăci 277; ~ cupeŃ v.
negustor; ~ diacon de la Biserica
Domnească <din Târgovişte> 296; ~
diacon, tatăl lui Tudor 250; ~ din
Belitori, <fr. cu Bucşă> 50, 61, 233,
277, 280; ~ <din Berciugovu> 283; ~
din Căzăneşti 81; ~ din Dobroteni 291;
~ din Murgeşti, f. lui Nedelco, fr. cu Ion
217, 218; ~ din Obârşia 17; ~ din Roşie
50; ~ din Turburea, f. lui Petru,
împrumută bani împreună cu mai mulŃi
săteni 138, v. şi Ciolan; ~ din Ulmeni,
vinde moşie în sat 91; ~ din Vlădila v.
Mâncul; ~ f. lui Dragomir diacon,
martor pt. Pârscov 51; ~ f. lui Duşman,
fr. cu Marin, martor pt. Boleasca 248; ~
f. lui Gherghe, fr. cu Vintilă, nep. lui
Drăghici spătărelul 109; ~ f. lui Muşat
din Muscel 312; ~ f. lui Stoica din
Lindiceşti 131; ~ f. lui Vinu, adevereşte
pt. Popânzăleşti 89; ~ f. lui Voico din
Fântâneale 112; ~ fr. cu Stan 319; ~ log.
344
din Piteşti, <tatăl lui Mihai, fr. cu
Miroslav log., unchi lui Radul log.>
248; ~ log., martor pt. Cheia 127; ~ log.,
scrie hrisoave şi zapise v. Boldici; ~
martor pt. Ciuperceni, la împăcare 157,
114; ~ martor pt. Drăgeşti 195; ~ martor
pt. Rădăcineşti 79; ~ martor pt.
vânzarea unei curǎturi de fân în Vǎleni
308; ~ negustor (cupeŃ), martor pt.
Brătianii de Jos 27; ~ nep. lui Stan,
vinde în Ulmu 123; ~ nep. lui Vladul
din Dobrun 89; ~ popă din Dobrogosti,
fr. cu Grama 281; ~ popă din Mărgineni
62; ~ popă din Negoieşti 120, 122; ~
popă <din Slănicu de Jos>, scrie doc. pt.
Brătianii de Jos 302, 303; ~ popă, locul
lui în Târgovişte 109; ~ post. <fr. cu
Radu, f. lui Detco vornic, martor pt.
Cârstieneşti, Văleni> 78; ~ post. v.
Bechescul; ~ rumâni din: Boténii, văr
cu Ion Bâzul, Stanciul şi Gheorghe 179;
Cioroiul 34; Cislău, fr. cu Stoica, f. lui
Voicelă 42; Lupeştii 146; Masloşi, f.
uncheşului Bogdan, fr. cu Mihăilă şi
Marin 192; Râmeştii, f. lui Dan, fr. cu
Grigorie şi Stanciul 105, fr. cu Barbul,
unchi lui Marcul, Apostol, Ion şi Bran
105; Săcuiul 270; ~ scaun <din
Bucureşti> 69; ~ spătărel din Piscu, fr.
cu Caloian spătărel 97, 99; ~ Ńigan din
Vâlsăneşti 6; ~ uncheaş din Vlădila v.
Mucu; ~ vătaf din Şoimari 86; ~ vătaf,
martor pt. o Ńigancă 216; ~ vornic al
doilea, hotărniceşte moşia Fundeni 322;
~ vornic (m., fost) v. Dudescul; v. şi
Bechescul, Boldici, Ciolan, Dudescul,
Mâncul, Mucu.
Dunăre, apă, fugă peste ~ 109, 203.
Duşe din Lipiia 139.
Duşman, popă, martor pt. Murgeşti 217;
~ tatăl lui Dumitru şi Marin, martor pt.
Boleasca 248.
DuŃă (DuŃi, DuŃul) din Cocani 66; ~ din
Colnici, tatăl lui Alăman 66; ~ fr. cu
Stanciul <diacon, văr cu Tudoran ceauş,
Cârstiian, moşul lui>, vinde în Oltenei
282.
DuŃi v. DuŃă.
DuŃul v. DuŃă.
 E
Efrem v. Efrim.
Efrim (Efrem), clisiarh, în soborul m-rii Stăneşti,
martor la schimb de Ńigani 141; ~ log., f.
lui Iorga din Pătârlage, hotarnic pt.
Pătârlagele, martor pt. Mărginenii de
Jos, scrie doc. 120; ~ monah, martor pt.
m-rea Snagov 100; ~ popă, fr. cu
Vlaicul post. 276.
Efrosin v. Ifrosin.
Eftemie v. Eftimie.
Eftimie (Eftemie), eg. m-rii Coşuna 270.
Elena v. Elina.
Elhov v. Ilfov.
Elina (Elena, Elinca, Ilina, Ilinca), băneasa v.
Buzescu; ~ doamnă <sŃ. lui Matei vv.,
fc. lui Radu Năsturel log., sr. cu Udrişte
Năsturel log. al doilea şi Cazan post.,
mătuşa lui Radu Năsturel post., Matei
post. şi a Maricăi> 65, 72, 90, 175;
~ fc. lui Pătraşco vv., sŃ. lui Evstratie v.
Leurdeanu;
~ jupâneasă, <fc. Floricăi doamna, sŃ.
lui Petrea Aslan clucer, nora lui Aslan
vornic, mama Alexandrei, soacra lui Udrea
comis> 65, 72, 94; ~ jupâneasă, fc.
Farcaşa v. Fărcaşa.
Farul, martor în Bucureşti 144.
FaŃa, topic la Verneşti <j. Buzău> 37; ~ Dumbrăvii,
topic la Şuteşti <j. Vâlcea> 54; ~ Luminii,
topic la Bereşti, j. Argeş 313.
Făgăraş, în titulatura domnului v. Amlaş şi ~ .
Fălcoi, sat <j. RomanaŃi, azi j. Olt> 34, 155,
177, 254, 284.
Fălcoianu (-l) Drăgoi, cpt. din Fălcoi, martor
155, 206, 240, 241; ~ sluger m. din
Fălcoi, tatăl lui Negre şi Pătru, nep. lui
Ventilă vornic, ginere lui Tudosie ban>
martor în divan 34; ~ Neagoe, pah. din
Fălcoi 177, 254.
Fărcaş v. Fărcaşa.
Fărcaşa (Farcaşa, Fărcaş), sat <j. Olt> 34, 188.
Măriei, nep. lui Staico din Bucov <sŃ.
lui Antonie post., mătuşa lui Pană spăt.
m. şi a lui Lupu spăt.> 120, 122; ~ logo-
feteasă v. Leurdeanu; ~ şt. lui Antonie
vornic, <fc. lui Muşat vist. şi a
Despinei>, îngropată la m-rea
Mărginenii 198; ~ postelniceasă v.
Fiera-Leurdeanu; ~ Ńigancă 216;
~ vorniceasă v. Fiera-Leurdeanu; v. şi
Buzescu, Fiera-Leurdeanu, Leurdeanu.
Enache v. Ianache.
Enăşescul Coman cel bătrân, uncheaş <din
Dragoslavele>, unchiul nevestelor lui
Stan, Cârstea şi Stanciul, boier jurător
luat pe răvaşe domneşti 199.
Ene v. Iane.
Episcopia de Buzău v. Buzău; ~ de Râmnic v.
Râmnicul Vâlcea.
Epure <Drăguşin>, casa lui semn de hotar pe
Valea Teancului 287.
Eustratie v. Istratie.
Evda, jupâneasă <sŃ. lui Dragomir iuz. din Sărata,
mama lui NegoiŃă şi a lui StoichiŃa> 87,
88, 139.
Evstratie v. Istratie.
Fărcăşanul Radul, agă m. <f. popii Stoica,
socrul lui Gavril vornic, cuscrul lui
Radul vornic din Desa> 34, stolnic m.
143, 188, 193, 222, 236, 237, 240, 241,
263, martor în divan 239, 251, 262, 270,
272, 276, 289, 305, 307, 314, 315.
<Fărcăşescu> Drăghici, (greşit: Dragomir),
post., roşu din Fărcăşeşti, <din Şomoneşti,
tatăl jupânesei Dumitra din Masloşi,
bunicul lui Neagul pah. şi Drăghici>,
martor pt. Masloşi 47, 192.
Fărcăşeşti, sat <j. Gorj> 47.
Fărgău, tatăl lui Drăghici 29.
Fătul, f. lui Voico din Brătianii de Jos, fr. cu
Oancea, nep. lui NeguŃ şi Stoica 300,
301; ~ iuz., martor pt. Cepturile 112; ~
325
 popă 283; ~ popă, cumpără la Tinoasa
330; ~ roşu din Şcheai 26; ~ tatăl lui
Radu din Gurunet 86.
Fântâna Catarei, <topic la Rm. Vâlcea, j. Vâlcea>
40; ~ Mârzii, topic la Turbureşti <j. Sac,
azi j. Buzău> 255.
Fântâneanul Păcală, <roşu din Cepturi>, tatăl
lui Vlad şi Chisar 173, 226.
Fântânéle, sat <j. Sac, azi j. Prahova> 41, 112.
Fârlofaiu, p. lui la Văleani 255.
Fâstacu, vinde moşie în Jădeni 209.
Fârtopeşti, sat <j. Buzău> 95.
FenŃeşti v. FinŃeşti.
Fera v. Fiera.
Fiani (Fiiani), sat <j. DâmboviŃa> 200.
Fiărăşti v. Hereşti.
Fiera (Fera, Firea, Hera, Hiera), cpt. v. Bălotescul;
~ ceauş, fr. cu Muşa jupaniŃa, unchi lui
Ivaşco, Tudor, Radul şi Neagoe 11; ~ fr.
cu Mihalcea log. <din Măgureani> 59,
62; ~ log. martor pt. Cheia 127; ~ log.
m. v. Leurdeanu Stroe; ~ post. din
Băloteşti v. Bălotescul; ~ tatăl lui Fulga
158; v. şi Bălotescu, Leurdeanu Stroe.
Fiiani v. Fiani.
Filip al Badicii din Vărăşti 131; ~ f. lui
Stanciul din Baia de Fier, nep. lui
Diicul, văr cu Zahariia, Stan şi Stoica
114, 157; ~ <fr. cu Papa şi Radul, f. lui
Jorzul> din Vărăşti 159; ~ rumân din
Blaj, f. lui ~ 106; ~ tatăl lui ~ din Blaj
106; ~ tatăl lui Radu <din Turburea,
bunicul lui Pârvul şi Marin> 115.
Filipan din Jigorani 246.
Filipescul Dumitraşco, stolnic din Filipeşti,
tatăl lui Pană spăt. m. 174, 198; ~ Pană
(Paană, Pano), <f. lui Dumitraşco stolnic
m., fost, nep. Elinei, ginere lui Costandin
Cantacuzino post. m., fost>, greşit pah.
m. 52, 307; spăt. m. 9, 178, 198, 208,
222, 236, 238, 244, 263, 307, martor în
divan 14, 21, 22, 28–30, 33–35, 41, 43,
44, 67, 73, 94, 96, 99, 100, 108, 125,
128, 146, 147, 155, 239, 251, 262, 270,
272, 276, 289, 305, 314, 315.
Filipeşti, sat <j. Prahova> 198, 307.
Filişanu (-l) Barbul, f. lui Dumitru Filişanu, fr.
cu Mihai comis şi Preda post., martor pt.
Huriia 206; ~ Preda, post. din Tatomireşti,
<f. lui Dumitru Filişan stolnic, fr. cu
Mihai comis şi Barbul 47, 260, 261;
~ Radul, martor pt. Huriia 206.
346
FinŃeşti (FenŃeşti), sat <j. Sac, azi j. Buzău>
19, 58, 74, 217, 227, 246, 255.
Firea v. Fiera.
FisénŃea, cpt. din Plăviceni, boier hotarnic 47;
~ log. din Fălcoi 155.
Fleşti (Flişti), sat <j. Argeş> 281.
Flişti v. Fleşti.
Floacă Şerban, rumân în Boteni 179.
Floarea, Ńigancă, fc. lui Antonie 56.
Floceşti, moşie, sat <j. Ilfov> 24, 321, 336.
Floci v. Oraşul ~.
Flocosu Oprea, tatăl lui Ion Zavricia, Pătru,
Radu şi Stan din Cheia 127.
Flocoşi, sat <j. Ilfov> 155.
Flore v. Florea.
Florea (Flore), cupeŃ v. Florescu Vintilă, pah.;
~ nep. lui Tudor Mărzăneascul cel
bătrân din Tărăciani, văr cu Dumitraşco
log. 172; ~ rumân din Rămeştii, fr. cu
Vintilă 105; ~ tatăl lui Radul din Căzăneşti
81; v. şi Florescu Vintilă.
Florescu (-l) Vintilă, pah. (greşit Flore cupeŃ),
<f. lui Socol clucer din CornăŃeani şi f.
vitreg Varvarei, fr. cu Cârstea clucer şi
Ianachi spăt., nep. lui Iane pah. din
Aninoasa, văr cu Tudoran pah., fostul
cumnat al Ancăi, unchiul lui Matei> 82,
132.
Floreşti, sat <j. Prahova> 59, 62.
Floriaiu, munte <j. Prahova> 222.
Florica, doamnă, mama Elinei, <fc. lui Mihai
vv.> 65, 72.
Foametea, baltǎ în Tâmbureşti <j. RomanaŃi,
azi j. Dolj> 256.
Focşani, oraş (spre Moldova) 232.
Fofeche, vinde în Bereşti şi Cacova 313.
Folga al lui Firea, vinde moşie în Bucureşti
158.
Fota (Fotie) din Târgovişte 90; ~ hagiu din
Dârstor, boier hotarnic pt. Bărăganul şi
Întorsura 293; ~ negustor, martor pt.
Fundeani, Grădişte 243, 297, semnează
greceşte 315; ~ popă, clisier <din
Bărbăteşti, sŃ. Măriei, f. lui Tudoran
popă, tatăl lui Dragul, socrul lui Proca>
289.
Fotie v. Fota.
Frangulea, roşu din Oraşul de Floci, unchiul
lui Stanciul 77, 92.
FratoştiŃa, sat <j. Dolj> 34, 260, 261, 270.
Frăce(-a), martor pt. Cepturi 288; ~ Stan cel
bătrân din Lereşti, <sŃ. Şerbanei, cumnat
 cu Vuc post. şi cu jupâneasa Stancea>
162.
Frăsinet (-ul), topic la Vlădila şi Readea
<j. RomanaŃi, azi j. Olt> 17; ~ de
Câmp, sat <j. RomanaŃi, azi j. Olt> 22.
FrăŃilă, martor pt. Săruleşti 66; ~ martor pt.
Străuleşti 76; ~ post. din Tunsa 286;
~ rumân din Stănislăveştii de Sus, f. lui
Bădilă, nep. lui Mircea 35; ~ tatăl lui
Pădure 35; ~ vinde în Jideni 209.
Frâncul din Ciocăneşti, fr. cu Dan, rumân al
m-rii Mihai Vodă 140.
<Frejureanul> Dumitraşco, comis din Frejureni,
<tatăl lui Radul, f. lui Radul sluger din
Frejureni> 42, 263; ~ Radul, f. lui
~ Dumitraşco comis din Frejureni,
<nep. lui Radu sluger din Frejureni> şi
al bănesei VoichiŃa 263.
Frejuréni, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 5, 41,
263.
G…, rumân din Tâncăbeşti, tatăl lui Mircan şi
Stoica 44.
Gabrov v. Gabruv.
Gabru v. Gabruv.
Gabruv (Gabrov, Gabru), sat <j. Dolj> 260,
270, 280.
Gaia, sat <j. Dolj> 34.
GanŃul din GornoviŃa 185.
Ganul, roşu din Porumbréni, boier jurător
numit de domn pe răvaş domnesc 140.
Gaulea, post., cumpără livadă de fân în
Drăgăeşti 195.
Gavrea, rumân în Dudeşti, f. lui Şerban, fr. cu
Şerban, Mitrea şi BraŃul, 155.
Gavriil v. Gavril.
Gavril (-ă, Gavriil), ceauş din Apele Vii,
martor 256; ~ diacon, p. lui în Şcheai
43; ~ din Băicoi v. łigănuş; ~ din
Boteani 162; ~ din Dobroteni 173; ~ eg.
m-rii Brâncoveni 265; ~ eg. m-rii
Potocul 6, 230; ~ f. lui Cracie, martor la
vânzare de vie pt. plata dărilor 171;
~ pah. din Târnava, <f. lui Radul log.
din Desa, ginerele lui Radul Fărcăşanul
vist.> 34, 47, 94; ~ plăteşte datoria lui
Zahariia şi a Cristinei pt. care primeşte
<Frigecâine> Calciul, <f. lui Dumitru
Frigecâine roşul, judeŃ din Argeş, fr. cu
Dumitru log. şi Ivan>, cumnat cu Anca
<şi Tudora>, scrie doc. pt. Bereşti 313.
Frosin, p. lui în Găvana 43.
Frujina, sŃ. lui Hrizan post. (I) şi a lui Parasco
negustor (II), mama Chirei, soacra lui
Pătraşco Bălăceanul cupar m. şi mama
lui Ene, Socol şi Nicula 109.
Fruntea Gorunitului, topic la Bereşti, j. Argeş
313.
Fulme, uncheaş, martor pt. Ulmeni 91.
Funăciorii Mici, sat <neidentificat> 337.
Fundéni, sat <pe Colentina, j. Ilfov> 101, 315;
~ sat <j. Prahova> 43; ~ sat <j. Sac, azi
j. Prahova> 13.
Futeşti (-i), (de la Baltă), sat <j. IalomiŃa> 155,
196.
moşie în Negomireşti 145; ~ popă <de
la Ep. Buzău>, scrie doc. pt. Cucuteani
268; ~ rumân din Cislău, f. Ciocăneştilor,
fr. cu Oprea şi Istratie 42; v. Ciocănescul;
v. şi Ciocănescul, łigănuş;
~ Movilă (Moghilă) vv., <f. lui Simion vv.>,
<1616; 1618–1620> 30, 44, 72.
GăiniŃa, mama Ioanei <din Floceşti> 336.
GălăŃeanu(-l) Costandin, portar m., ispravnic
la jurământ 28, 35, 41, martor în divan
314, om domnesc la hotărnicie 47, post.
m., ispravnic la jurământ 276.
Găleşăşti, sat <j. Argeş> 281.
Gărdanu v. Gordan.
Găşa din Dragoslavele, tatăl lui Dragomir 311.
Găureni, sat <j. Dolj> 9.
Găvana, topic la Bereşti <j. Argeş> 313;
~ topic la Şcheai, j. Sac <azi j. Buzău>
43.
Găvăneştii de Coastă, sat <j. Buzău> 21, 109;
~ de Sus, sat <j. Buzău> 21; ~ din
Vale, sat <j. Buzău> 21.
Gâlceavă Toader, tatăl lui Dobrotă, p. lui în
Băjăneasca 155.
Gârbăneşti v. Gurbăneşti.
347
Gârbovi (-i) de Jos, de Sus, sat <j. Gorj> 32,
304; ~ <j. IalomiŃa> 131; ~ <j. Rm. Sărat,
azi j. Buzău> 201.
Geamăna, topic la Şcheai, j. Sac <azi j. Buzău>
43.
Geamenile, sat, j. <DâmboviŃa> 98.
Gheorghe v. Gherghe.
Gheorghie v. Gherghe.
Gheorghiu Hristu, martor pt. Bucureşti 118.
Gheorma v. Ghiorma.
Gherghe (Gheorghe, Gheorghie, Gherghi,
Gherghina, Ghierghe, Ghiorghe, Ghiorghie,
Ghiurghia, Gorghi), agă din Drăgăneşti,
tatăl lui Gherghe 219; ~ aprod din
Târgovişte 300; ~ armaş, sŃ. Neagăi,
cumnat Mariei, unchi lui Marcu armaş
109; ~ ban m. v. Alexeanu Ghiorma;
~ clucer m. v. Băleanul; ~ din Argeş
133; ~ din Brâncoveni, tatăl lui Vlaicul,
eliberat din rumânie 104; ~ din Corbi 2;
~ din CornăŃel, boier jurător numit de
domn cu răvaş 140; ~ din Dămieni 66;
~ din Jigorani 246; ~ din Slăvileşti, fr.
cu Iane, <f. lui Danciul> 285; ~ f. lui
Diicul din Piteşti, cumnat cu Dan portar
161; ~ f. lui Drăghici spătărel, tatăl lui
Vintilă şi Dumitru 109; ~ f. lui Gherghe
agă din Drăgăneşti 219; ~ f. lui Ivan din
Găleşăşti 281; ~ f. lui Tatomir popă
156; ~ f. lui Udrişte din Câmpina, fr. cu
Pătraşco 251; ~ f. popii Radu din
Mihneşti 70; ~ fr. cu Stanciul vătaf din
Pisculeşti, unchi Ancăi, văr cu Milea
170; ~ <grămătic>, scrie hrisoave 33, 236;
~ log. de la marele vornic din Băleni, f.
lui Ion vătaf 296; ~ martor pt. Bucureşti
v. Papa; ~ negustor <din Piteşti> v.
<Piteşteanul>; ~ pah., martor pt.
Goleşti 295; ~ pitar, socrul lui Lunea din
Nămăeşti, ginerele lui Stan log. din
Geamenile 98; ~ popă, clisiar, sparge
casă la Brânceni 169; ~ popă din
Livezeni 296; ~ popă, duhovnic la
biserica Şcheilor din Braşov 174; ~
popă din Vărăşti 159;
~ portar <al doilea, m., om domnesc>
greşit: post. 7; ~ post. din Negoieşti,
<nep. lui Antonie post.> 120, 122, 192;
~ <roşu> din Negreni, boier jurător
numit în locul lui 35; ~ roşu din Şcheai
v. Pârtoacă; ~ rumân din Boteni, fr. cu
Ion Bâzul şi Stanciul, văr cu Dumitru
348
179; ~ spăt. din Cândeşti v. Mihalcea;
~ stolnic <din Şitoaia> 260, 278; ~ şufar
<m., fost> <din Târgovişte>, cumpără
moşie în Piscuri, pe Mostişte 155;
~ vornic m. v. Băleanul; ~ Clin, boltaş din
Braşov, martor la diata Ilinei logofeteasa
174; v. şi Alexeanu, Băleanul, Mihalcea,
Papa, Pârtoacă, <Piteşteanul>; ~
Ionaşco, martor pt. Boleasca 248.
Gherghi v. Gherghe.
Gherghescul Neagul, martor <pt. Pârscov>
205.
Gherghina, jupâneasă <din Vaideel> 312,
204; ~ sr. cu Cătălina, fc. lui Bolea, nep.
lui Theofil călugăr, p. ei în Vlădeani 59,
62.
Gherghina, stolnic din Săftoae, boier jurător,
hotarnic 47, 261; v. şi Gherghe.
GherghiŃa, oraş <j. Ilfov> 29, 43, 222, 235,
237, 315.
GheŃiş, vinde în Cacova 313.
Ghidiceani v. Ghidiciul.
Ghidiciul (Ghidiceani), sat <j. MehedinŃi> 94.
Ghidul, comis al doilea, <din Popeşti>, martor
la vânzare în dealul Cătunului 11.
Ghierghe v. Gherghe.
Ghin al preotesei din Bujorani 258; ~ popă, f.
lui Pârvul portar, martor pt. Fântâna
Catarei 40; ~ popă, tatăl lui Stanciul,
vinde în Bujorani 152.
Ghinea, clucer din Brătăşani v. Brătăşanul;
~ cojocar din Bucureşti, nep. lui Ghinea
Mustachi neguŃător 90; ~ diacon din
Câmpulung 197; ~ din Câmpulung v.
Spoitul; ~ din VârâŃi, martor pt. Răduleşti
187; ~ f. lui Voico log. din Râmnic, fr.
cu Stroe 152; ~ log., fr. cu ChiriŃă
cămăraş, p. lui în Poiana 94; ~ log., văr
cu Vasilie agă fost 178; ~ negustor din
Târgovişte, <tatăl lui Anghel> 315;
~ negustor din Bucureşti v. Mustachi;
~ <pah.> din Săcşori, <f. lui Lepădat, fr.
cu Andronie> 248; ~ rumân din Grădişte
297, 315; ~ sluger din Brătăşani v.
Brătăşanul; ~ sŃ. Cătălinei v. Denerion;
~ vist. (m., fost) v. Brătăşanul; v. şi
Brătăşanul, Denerion, Mustachi,
Spoitul.
Ghioca, cpt., cumpără în Clinceni, Măicăneşti
210, 211; ~ din Căpreni, martor la
împrumut de bani 138; ~ martor la
vânzare în dealul Calului, semnează
 greceşte 115; ~ martor pt. Târnava 130;
~ toboşar din Căpreni, <tatăl lui Andreaca>,
martor 115.
Ghionea, post. din Brânceni, tatăl lui Cârstea
log. şi <Hristu>, unchi lui Păun clucer
169.
Ghiorghe v. Gherghe.
Ghiorghie v. Gherghe.
Ghiorma (Gheorma, Ghiorman), ban m. v.
Alexeanu.
Ghiormescul Alexandru, post. v. Alexianu.
Ghiul, topic la Şcheai, j. Sac <azi j. Buzău>
43.
Ghiura, tatăl lui Manea din Zoreşti 287.
Ghiurghia v. Gherghe.
Gigu, tatăl lui Radul <din Boteani> 179.
Giorman(i) v. Giurman.
Giura, cpt. din Iupca, boier hotarnic 47; ~ din
Morânglavi, fr. cu Pătraşco paharic 141;
~ pah. din Mostişte, sŃ. jupânesei
Stanca, fr. cu Stipan 143, 156; ~ tatăl lui
Neagul <din Bărăşti> 209.
Giurca din Barca 34; ~ rumân din Gârbovi 32.
Giurge v. Giurgea.
Giurgea (Giurge, Giurgiu) din Puturoasa 35.
Giurgiu v. Giurgea.
Giurgiu, <oraş>, călăraşi fugiŃi la ~ 238.
Giurman (Giormani), sat <j. Dolj> 9, 47, 260,
261, 270, 278.
Glavacioc (Glavaciog, Glăvăciog), m-re <j. Vlaşca,
azi j. Giurgiu> 128, 221.
Glavaciog v. Glavacioc.
Glaveş (Glaveşti), sat <j. Sac, azi j. Buzău> 4,
7.
Glaveşti v. Glaveş.
Glăvăciog v. Glavacioc.
Gligoraşco v. GreşiŃă post.
Gligorie (Grigore, Grigorie), boier hotarnic pt.
Glaveş 4; ~ eg. m-rii Argeş 155; ~ eg.
m-rii Stăneşti 136, 141; ~ pah. din
Urseşti 232, 271; ~ pârcălab din
Măgureani 59, 62; ~ <portar>, vadul lui
la Malu, pe apa IalomiŃei, cumpărat de
Matei vv. 147; ~ rumân din Cislău, fr.
cu Ştefan, f. lui Tatul şi Brii 42;
Râmeştii, f. lui Dan, fr. cu Dumitru şi
Stanciu 186.
Glina, sat <j. Ilfov> 277, 280.
Glodeanu, tatăl lui LaŃcăr 304.
Glogova, sat <j. MehedinŃi> 23, 32, 47.
Glogoveanul Necula (Nicola, Nicolae) din
Glogova, clucer <al doilea, tatăl lui
Semen log. şi Ivan pah., socrul lui
Barbul Bengescu> 32, 47; ~ pârcălab
23, 32, 49, 68; ~ Semen (Sămin,
Semăn, Semeon, Sima), clucer, <f. lui
Nicola pârcălab, clucer al doilea din
Glogova, fr. cu Ivan pah., spăt., nep. lui
Stănilă din Brătivoieşti> 192, log. <din
Săcelu, j. Gorj> 49, 68.
Godean din Năiani 19, 58, 227, 255; ~ din
Pătârlage, tatăl lui Pătru pârcălab 95.
Godéni, sat <j. Muşcel, azi j. DâmboviŃa> 63.
GogheniŃul (GoghiniŃel) Bratul din Rumceni,
tatăl lui Ispas 41, 42.
GoghiniŃel v. GogheniŃul.
Gogone Radul, Ńigan, tatăl Stoicăi 56.
Gogoşi (-i), sat <j. MehedinŃi> 143, 156.
GogoŃi, fam. de rumâni din Râmeştii 105.
Goici, popă din Scăieni 5.
Gole (-a, Goli), popă, martor pt. Sărăşti 64;
~ rumân în Cislău, f. lui Stanciul 42.
Golean, rumân în Perişorul 260, 270.
Goleştii, sat <j. Muşcel, azi j. Argeş> 295;
~ sat <j. Rm. Sărat, azi j. Vrancea> 271.
GolineŃul Radul, birnic din Goleşti 201.
Gomoeşti, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 290.
Gomoi, martor pt. Somorul 156.
GonŃea v. ColŃea.
Goran din Doba, f. lui Maiulucea 160; ~ log.
din Olăneşti v. Olănescul.
Gorăşti, sat <j. Rm. Sărat, azi j. Buzău> 201.
Gordan (Gărdanu), martor la danie 202.
Gorgan, post., martor pt. Ostra 307.
Gorgani, sat, j. Muscel <azi j. Prahova> 197.
Gorganul Oii, topic la Glaveş <j. Sac, azi
j. Buzău> 7.
Gorghe v. Gherghe.
Gorghi v. Gherghe.
Gorgota, deal la Băleni, j. DâmboviŃa 305.
Gorj, j. (sate în ~) 23, 30, 32, 49, 52, 68.
GornoviŃa v. GornoviŃă.
GornoviŃă (GornoviŃa), sat <j. MehedinŃi>
185.
Gorun Mirea din Suriel, martor pt. Ulmeni 91.
Gorunet (-ul, Gurunet), sat <j. Sac, azi j. Prahova>
86; ~ topic la Copăcioasa, j. Gorj 52.
Gostila (Gostile), sat <j. Ilfov> 55.
Gostilă din Dârstor, tatăl lui Chirul 293.
Govora, m-re <j. Vâlcea> 17.
Goziani (Guzeni), sat <j. Teleorman> 150.
Gradea din Văleni, din Procică, tatăl lui
Vintilă 227, 255.
349
Grama din CornăŃel, boier jurător numit de
domn cu răvaş 140; ~ din Dobrogosti,
fr. cu popă Dumitru 281; ~ din Găleşăşti
281; ~ tatăl lui Stanciul 92; ~ Costea,
scrie doc. pt. Băleni 273.
Graur Stan, rumân în Stănislăveştii de Sus şi
de Jos 35.
Grădeasca, moşie <j. Ilfov> 131.
Grădişte (-a), sat <j. Muscel şi PădureŃ, azi
j. Argeş> 183, 297, 315; ~ de Jos, sat,
j. Muscel şi PădureŃ <azi j. Argeş> 315;
drumul ~, hotar la Răduleşti, j. Rm. Sărat
<azi j. Buzău> 187.
<Grădişteanu> Bunea-Vâlcul, vist., sŃ.
Grăjdanei, <ginerele lui Mihai paharnic
m., fost, tatăl jupânesei Anca, Vâlcul
log. şi lui Nica post., socrul fost al lui
Ianachi spăt., cuscrul fost al lui Socol
clucer şi jupânesei Varvara, bunicul lui
Matei, naş lui Bunea> 65, 72, 170, 179,
189, 223, 244, 255, 264, 276, 298, 308,
315, martor în divan 6, 8, 9, 14, 21, 22,
28–30, 32–35, 41, 43, 44, 52, 67, 73;
~ Grăjdana, fc. lui Mihai pah., sŃ. lui
Bunea vist. m., moşia ei de zestre în
Izbiceni 8; ~ Vâlcul, log., cuscrul lui
Bunea vist. 275.
Greaca, sat <j. Ilfov> 92, 299.
<Greceanu> Drăghici, sluger m., fost <tatăl
lui Papa ceauş, clucer Vintilă post. şi
Costandin spăt.> 22, vist. <al doilea> 206;
~ Papa, ceauş <de aprozi, f. lui Drăghici
sluger m., fost, fr. cu Vintilă post. şi
Costandin spăt.> 193, 206, post. 307.
Greci, sat <j. RomanaŃi, azi j. Olt> 94, 177,
254, 284.
Grecin Grigorie, martor pt. Boleasca 248.
Grecul din Corbi 2; ~ rumân în Botenii 179.
GreşiŃă (GrişiŃă), post. din Bărbăteşti, boier
jurător numit de domn cu răvaş 140;
~ post. m. 109.
Grigore v. Gligore.
Grigorie v. Gligore.
Grindeş din Pârscov, tatăl lui Andreiu, bunicul
Măriei şi Ioanei, socrul Sorei 51.
Grindul Leşnicilor, topic la Câmpul Vrâncinului
<j. Dolj> 119; ~ Năsipurilor, topic la
Răduleşti, j. Rm. Sărat <azi j. Buzău> 187.
GrişiŃă v. Greşită.
Griva, log. din Alicseni, scrie doc. 64.
Grogul (Grosul) Ignaciului, topic la Bereşti
<j. Argeş> 313.
350
Grosu, tatăl lui Neagoe <din Râmeştii> 105.
Grosul v. Grogul.
Groşani, sat <j. Muscel şi PădureŃ, azi j. Argeş>
182.
Groza v. Grozea.
Grozea (Groza), armaş, martor la împăcare
114, 157; ~ din Turburea, împrumută
bani împreună cu mai mulŃi săteni 138;
~ martor la vânzare <în Muşcel> 13;
~ vinde în Cacova 313.
Grozav, martor pt. Nucet 13.
Grozeşti, sat <j. Teleorman> 186.
Grozeştii, fam. de rumâni din Râmeştii 105.
Grue v. Gruia.
Gruia (Grue), popă v. Gruse; ~ <post. din
Pişceana, Străhae>, moşia lui la Prestol
aleasă de cea a m-rii Cozia 203; v. şi
Gruse.
Guruiani v. Guruieni.
Gruieni (Guruiani), sat <j. Vlaşca, azi j. Teleorman>
286.
Gruiu (-l), topic la Rădăcineşti, <lângă ~ Scăuiani,
j. Vâlcea> 79; ~ topic la Suslăneşti
<j. Muşcel, azi j. Argeş> 311; ~ Stâlpului,
topic la Bereşti <j. Argeş> 313; ~ Stejarului,
topic la Corşori <j. Muscel, azi j. Argeş>
2.
Grumezea Stan din PitulaŃi, boier hotarnic
187.
Gruse (Grue, Grusu), popă, scrie doc. 249,
250.
Grusu v. Gruse.
Gugeşti, sat <j. Rm. Sărat, azi j. Vrancea>
232.
GuiŃă, cumnat cu Gheorghe din Şcheai 66.
Gura Costéiului, topic la Găvăneştii de Coastă
şi din Vale <j. Buzău> 21; ~ Porumbului,
topic la Bereşti <j. Argeş> 313; ~ Sămăilii,
topic la Priboieni <j. Muşcel, azi j. Argeş>
3; ~ (Văii) Izvoranilor, topic în dealul
Piteştilor <j. Argeş> 310; ~ Văii Oii, topic
la Corbuşori <j. Muşcel, azi j. Argeş> 2;
~ Văii Voievodului, topic la Călugăreni
<j. DâmboviŃa> 276.
Gurban din Ludăneşti, vinde în Zârnă 186,
martor în Ludăneşti 257.
Gurban (-ul), sat <j. Vlaşca, azi j. Ilfov> 184,
238.
Gurbăneşti (Gârbăneşti), sat <j. Ilfov> 251.
Gurgui (-u), vinde în Cacova 313.
GurguiaŃi, sat, <pe Mostiştea> <j. Ilfov> 272.
Guruiani, sat <j. Teleorman> 186.
Gurunet v. Gorunet.
Guşlă v. Guşle.
Hagi (-iul) din CornăŃel, boier jurător numit de
domn cu răvaş 140; ~ martor pt.
Orboieşti 235.
Hamza (Hamuza), armaş, boier jurător numit
de domn cu răvaş 140, vinde în
Flocoşani 155; ~ ban v. Benga; ~ din
Leordeni, tatăl lui Stan 124; ~ din
Popânzăleşti 89; ~ f. lui Stanciul Benga
v. Benga; ~ popă <din CreaŃa>, martor
pt. Suseni, scrie doc. 75; v. şi Benga.
Hamuza v. Hamza.
Hareş, sat <j. Vâlcea> 116.
Hasan Ghierghe, tatăl lui Vlad 86.
Hărăbor, sŃ. Stanei, tatăl lui Nunul şi Posea,
unchi lui Stoia, văr cu Hristina, p. lui în
Săruleşti 66.
Hăreştii v. Hereştii.
Hărgetoaia, sat <j. MehedinŃi> 47
Hârsu din Colnici 66; ~ Stoica din Bădeani,
227, 255.
Hera v. Fiera.
Hereştii (Fierăşti, Hăreştii), sat <j. Ilfov> 55,
65, 72, 175, 179, 180.
Hermann Michäel (Mihai), judeŃ mare din
Braşov, martor la diata Ilinei
logofeteasa 174.
Hezescul Oană, fr. cu ~ Stoica, martor pt. Sărasca
şi Pelin 64; ~ Stoica, fr. cu ~ Oană 64.
Hiera v. Fiera.
Hiştov, f. lui Iane, din Die, fr. cu Nica 284.
Hlavna, sat <j. Dolj> 278.
Hodea, spătărel din Piscul, tatăl lui Crăciun şi
Mircea, fr. cu Lupul şi Bogdan 99–103,
305.
Hogea Vasilie, tatăl lui Vladul din PietroşiŃa,
martor 274.
Guşle (Guşlă) Pătru din Piteşti, tatăl lui Stoica
111.
Guzeni v. Goziani.
Holobescu (-l) Chirca, log. din Râmnic, via
lui hotar la Ocna Mare 40; ~ Radul,
martor pt. Ep. Râmnic 93.
Hotărani, moşie <j. RomanaŃi, azi j. Olt> 333.
HoŃul, topic la Budeşteni <j. Muscel, azi
j. Argeş> 279.
Hranete din Oraşul de Floci, cumpără în
Stenca 92.
Hrastul, sat <j. Dolj> 108.
Hristinia v. Cârstina.
Hristos v. Cârstea.
Hristu v. Cârstea.
Hriza v. Hrizea.
Hrizea (Hriza, Hrizica), ban m., fost v.
<vornic>; ~ comis din Bucov, nep.
Ilinei 198; ~ din Barca, <tatăl lui
Radul> 9; ~ pah., <din Pietroşani, f. lui
Vasilie spăt., fr. cu Dumitraşco, nep. de
fr. Ilincăi, Despinei şi lui Muşat vist.,
fiu lui Hriza vornic> 60, 302; ~ post.,
cumpără în Valea Ştefăneştilor 161;
~ pah. m., spăt. m. <din Bogdănei, f. lui
Dumitraşco vist., nep. lui Hrizea
vornic>, martor în divan 6, 9, 14, 21,
22, 28–30, 33–35, 41, 43, 44, 52, 67,
73, 86, 94, 96, 97, 99, 108, (greşit:
GonŃea) 119, 125, 128, 146, 147, 155;
~ spăt. m. v. ~ pah. m.; ~ <vornic>, ban
m., fost <din Bălteni>, tatăl lui Udrea
comis, socrul Alexandrei 72.
Hrizan, post. din Bărbăteşti, sŃ. Mariei (I) şi al
Frujinei (II), tatăl Chirei, socrul lui
Pătraşco Bălăceanul cupar m. 109.
Hrizica v. Hrizea.
Hrustea, post. din Târgu Jiu, boier hotarnic 47.
Hurezi, m-re <j. Vâlcea> 105.
Huria (Huriia), sat <j. Olt> 206.
Huriia v. Huria.
351
Iacov (-u) din Urdeşti 296, 317; ~ fr. cu Negolea,
unchi lui Stoica 202; ~ rumân din
Stănislăveştii de Sus şi de Jos, f. popii
Bratul 35; ~ tatăl lui Stoica, Oprea, Duma
şi Dobrin din Stănislăveştii de Sus 35.
Iacoveanca, moşie <j. DâmboviŃa> 212.
Iaicăi Vladul, vinde în CucuiaŃi 188.
Ialomiceanul Radul, spătărel din Piscul, fr. cu
Pătru 97, 99.
IalomiŃa, apă, hotar, mori, sate pe ~ 147, 276;
~ j., sate în ~ 155, 170.
Ianache (Enache, Ianachi) din Gălăşeşti 281;
~ f. lui Popescul cpt. din Buzău 318;
~ negustor, martor pt. Brânceni
Grădişte, Valea Izvoranilor 27, 169,
297.
Ianachi v. Ianache.
Ianăş (Ionăş) rumân din Gârbovi, f. lui Oprea,
fr. cu Radul 32.
Ianciul v. Iarciul.
Iancul, ceauş din Păpeni 77.
Iane (Ene, Ianea, Ianis, Ianiu, Iannis, Iano) al
lui Rustea, martor pt. Cepturi 226;
~ căldărar, tatăl lui Manole din Piteşti
63; ~ cumnat cu Stanciul bărbier, martor
pt. Fântâna Catarei 40; ~ din Călineşti,
tatăl lui Dima 62; ~ din Die, tatăl lui
Nica şi Hiştov, naşul lui Ivan, chezaş
278, 284; ~ din Dragoslavele, boier
hotarnic 199; ~ din Slăvileşti, f. lui
Danciul din Slăvileşti, fr. cu Ghiorghie,
bunicul/unchiul lui Ivan 284, 285; ~ din
Turburea 115, împrumută bani împreună
cu mai mulŃi săteni 138; ~ din Turbureşti,
tatăl lui Nifon 255; ~ f. Frujinei şi al lui
Parasco negustor, fr. cu Socol şi Necula
109; ~ f. lui Manos, fr. cu Zotos, văr cu
Hristos, vinde în Bucureşti 118; ~ log.
din Lehăceşti 300; ~ pah. din Aninoasa,
<tatăl lui Tudoran pah., unchi lui
Florescul pah. şi Cârstea clucer> 132,
301, 302; ~ <pah. din Vărăşti> martor
pt. Vărăşti 131; ~ pah., scrie doc. 132;
~ post. din Tituleşti, boier jurător numit
de domn cu răvaş 140; ~ spăt. din
<Şcheai> 26; ~ tatăl lui Nedelcu <din
Urdeşti> 317; ~ vătaf, martor <pt.
Negovani, Zârnă> 186; ~ vist., fr. cu
Ghionea post. din Brânceni, unchi lui
326
Cârstea log. 169; ~ zaraf, p. lui în
Flocoşi 155.
Ianea v. Iane.
Ianiu v. Iane.
Iannis v. Iane.
Iano v. Iane.
Ianuşcul, tatăl lui Simeon 92.
Ibăneşti, sat <j. Olt> 81.
Iepureşti, sat <j. Rm. Sărat şi Brăila, azi
j. Buzău> 28.
Iermovici Gheorghie, martor pt. Băleni 273.
Ierusalim, patriarh de ~ 289.
Ifrim v. Efrim.
Ifrosin (Efrosin), p. lui în Găvana 43.
Ignat (Ignatie) din Goleşti, tatăl lui Cârste 295;
~ eg. m-rii Mihai Vodă, ia boieri
hotarnici pe răvaşe domneşti 140, 293;
~ <Sârbul>, mitrop. <ł. Rom.> 14, 21,
18, 38, 90, 174.
Ignatie v. Ignat.
Ilfov (Elhov), j., sate în ~ 44, 55, 65, 72, 91,
97, 99, 155, 193, 208, 248, 315.
Iliaş (Iliiaş), vv., tatăl lui Alexandru vv. 181.
Ilie al lui Ureche din Turburea 115; ~ comis
din Comişani, 35, 41; ~ (I, II şi III) din
Turburea, împrumută bani împreună cu
mai mulŃi săteni 138; ~ din Ulmeni, vinde
ocină în sat 91; ~ f. lui Ion, martor pt.
Berislăveşti 116; ~ martor pt. dealul
Negoieştilor 113; ~ negustor, vinde satul
Tâncăbeşti în vremea lui Leon vodă 44;
~ pah. din PerieŃi 64; ~ pârcălab din
AfumaŃi 248; ~ popă din Argeş 60;
~ rumâni din: Perişorul, fr. cu Ştefan
260, 270; Săcuiul, f. lui Pătru, fr. cu
Puia, nep. lui Ursu 270; Stănislăveştii
de Jos, fr. cu Badul 35; Săcuiu 270.
Iliiaş v. Iliaş.
Ilina v. Elina.
Ilinca v. Elina.
InăŃoiu (CănăŃoiu), sat <neidentificat, probabil
în j. DâmboviŃa> 85.
Ioan v. Ion.
Ioana a GăiniŃei, jupâneasă 336; ~ din GherghiŃa,
mătuşa lui Gherghe Pârtoacă 43; ~ din
Şotânga 289; ~ fc. Sorei şi a lui
Andreiu, nep. lui Grindeş din Pârscov,
sr. cu Maria şi Voica 51.
Ioanichie v. Ionichie.
Ion (Ioan), adevereşte pt. hotarul Prăvălenilor
2; ~ al lui łalapi din Tomeşti 35;
~ comis, sluger din Paia, <f. lui Budin
vătaf, tatăl lui Preda post.> 181; ~ din
Cacova 93; ~ din Ceciul, martor 91;
~ din Cheia 127; ~ din Corşori v.
Vrabie; ~ din Cuşmir 203; ~ din Dâlga,
boier hotarnic 293; ~ din Doba, f. lui
Dragotă 160; ~ din Dobroteni v. Cătună;
~ din FinŃeşti v. roşul din FinŃeşti; ~ din
Malu 147; ~ din Mihoveani, <f. lui
Mihoveanu, fr. cu Stanciul> 239; ~ din
Murgeşti, f. lui Nedelco, fr. cu Dumitru
217; ~ din Pârceanii Vechi v. Codruz;
~ din PriviŃi, se judecă pt. jaf 244; ~ din
Robăneşti, fr. cu popa Andronie 89;
~ eg. m-rii Căluiu 34; ~ eg. m-rii Cozia
224; ~ eg. m-rii Dealu 14, 276; ~ f. lui
Andrei din Rădăcineşti 79; ~ f. lui
Manea din PietroşiŃa 274; ~ f. lui Stan
din Băligoşi 66; ~ f. Stanei 325; ~ iuz.
de roşii din Goleşti 271; ~ ginerele lui
Miliiani, martor pt. Costiiani 84; ~ iuz.
din Corşori, scrie doc. 60, 132, 179,
180, 183, 302; ~ iuz. din Piteşti, <f. lui
Necşul din Piteşti>, martor pt. Izvorani
132, 281; ~ martor pt. Berislăveşti v.
Meleş; ~ martor pt. Bădeni 58; ~ pah.
din Vărăşti 159; ~ popǎ 319; ~ popă din
Cacova 127; ~ popă din Cuşmir 203;
~ portar din Voineşti 41; ~ post. din
Fălcoi 254; ~ post., martor pt. Belitori
219; ~ post., martor pt. Guzeani 219;
~ roşu din Căcămeiu, boier jurător
numit de domn cu răvaş 140; ~ rumâni
din: Stănceşti şi CacaleŃi 314; Gârbovi
32; Perişorul, f. lui Bunea 260, 270,
fr. cu Neagul 260, 270; Răzvad 164;
Râmeştii 105, f. lui Barbul, fr. cu
Marcul, Apostol şi Bran, nep. de fr. lui
Dumitru 105; ~ scrie doc. pt. <Râmnic>
93; ~ sluger v. ~ comis; ~ stegar din
Muşcel, martor 13; ~ stolnic din Zărneşti
281; ~ tatăl lui Badea Burdeanul <din
Stănislăveşti> 35; ~ tatăl lui Ilie, fiul lui
este martor pt. Berislăveşti 116; ~ vătaf,
tatăl lui Gheorghie log. de la marele
vornic din Băleni 296; v. şi Cătună,
Codruz, Meleş, Vrabie; ~ Drăgan din
Piteşti, f. lui Mihai, nep. Costandei 111;
~ Simos (Sima, Simas), negustor, martor
pt. Bucureşti 240, 241, 243, 297.
Ionaşcu (Ionaşco) din Cocani v. Arcic; ~ din
Craiova, boier jurător 261; ~ din Măcreştii
din Deal v. Şchiopul; ~ din Topliceani
232, 271; ~ pah. din VardeniŃa 203;
~ popă din Gârbovi 131; ~ popă, scrie
doc. pt. Păpeni 77; ~ rumâni din: Cârna,
fr. cu Giurca, f. lui Arsenie, nep. lui
Duma 9; Cislău, fr. cu Petre, f. lui Mălişco
(Manişcă) 41, 42; ~ din Craiova 260,
270; v. şi Arcic, Şchiopul.
Ionăş v. Ianoş.
Ionichie (Ioanichie), eg. m-rii BucovăŃ (Coşuna)
260, 261, 270; ~ eg. m-rii Jitianul 94,
129, 298; ~ ierom. la m-rea Argeş 148.
IoniŃa, diacon din Lipiia, scrie doc. 139.
Iordache, cpt. v. Văcărescul; ~ Petre, cpt.,
moşia lui la Văleni 308; v. şi
Văcărescul.
Iordan din Suhaia 219.
Iorga din Măgurele 24.
Iorgachi v. Iordache.
Iosip, zapisul lui în lista cărŃilor schitului Hagi
Dina din Bucureşti 338.
Iovan, cpt., martor pt. Masloşi 192.
IoviŃă, iuz. din Ruşi, martor pt. Belitori 233.
Irimia (Irimiia, Irimie), eg. m-rii Căluiul 34;
~ ierei, scrie doc. pt. Pârscov 51, 205;
~ popă, martor pt. Sărasca şi Pelin 64;
~ roşu din Căcămeiu, boier jurător
numit de domn cu răvaş 140.
Irimia v. Irimia.
Irimie v. Irimia.
Isac, diacul cel mic, log., scrie doc. 261; ~ iuz.
<din Buzău, Câlnău>, log., scrie doc.
181; ~ moşul lui Dumitru din Belitori
277, 280; rumân din Tâncăbeşti 44.
Iscrul din Turburea 115.
Ispan din Dobroteani 291.
Ispas, rumân în Cislău, f. lui BraŃul GogheniŃul
41, 42.
Istratie (Evstratie), boier jurător pt. Străoşti,
martor pt. Moceşti, Sărasca şi Pelin 64,
86, 306; ~ din Bălişoară, <Smedeşti, tatăl
lui Dan şi Albul> 290; ~ din Drăguşeşti
86; ~ din Jigorani 246; ~ post. din Goleşti
295; ~ post. m. v. Leurdeanu; ~ rumâni
din Cislău 41, f. Ciocăneştilor, fr. cu
Gavril şi Oprea 42; ~ vist. v. post. m.; v.
şi Leurdeanu.
Iştfan, popă din Bucureşti, fr. cu Şerban căpitan,
martor 151.
Itove v. Itovoe.
352
Itovoe (Itove, Itovoi), <post.> din Popânzăleşti,
alege moşie 34, 89; ~ vătaf, ispravnicul
scaunului din Craiova 143.
Itovoi v. Itovoe.
Iuga, rumân din Bărbăteştii, Stânceştii şi CacaleŃii
314.
Iupca, sat <j. MehedinŃi> 47.
Iurdan, cumnatul lui Renghe, martor la schimb
de zestre pt. moşie de moştenire 319.
Ivan cel bătrân, martor pt. Pârscov 51; ~
comis, iuz. din Bucşăneşti, <f.> lui
Vucomir, martor pt. Bereşti, Goleşti 12,
183, 295; ~ cpt. v. Boteanul; ~ cpt., log.,
fr. cu Sima cpt., cumpără moşie în Zârna
186, în Negovani 286; ~ din Călceşti
239; ~ din Futeşti 196; ~ din Nicopoie,
ginerele popii Vasile din Braşov v.
Sârbul; ~ din Olteani 232; ~ din
Podgoreni v. Podgoreanul;
~ din Slăvileşti, nep. lui Iane şi Ghiurghia
285; ~ din Strezăşti 160; ~ din Şcheai,
tatăl lui Drăghici 66; ~ din Urdeşti, fr.
cu Radul şi Popă 296, 317; ~ iuz. din
Buşcăneşti v. ~ comis din Buşcăneşti;
~ iuz., martor pt. Smedeşti 74; ~ log., fr. cu
Sima cpt. v. ~ cpt.; ~ log. din Măgureani
62; ~ log. din Piteşti, scrie doc. 27; ~ martor
pt. Vlădeani 59; ~ nep. lui Iane şi Ghiurghia
v. din Slăvileşti; ~ pah. <din Băjeşti>,
tatăl Neacşei, <socrul lui Drăghici, cuscrul
lui Muja din Răteşti> 239; ~ pit. din
Văcăreşti v. Văcărescul; ~ popă de la
m-rea Dealu 145; ~ popă din Ciocăneşti,
boier hotarnic 293; ~ post. <din Argeş,
Î
Îndrela (Îndrele) Stoica, rumân în Stănislăveştii
de Sus şi de Jos 35.
Înderele v. Îndrela.
J
Jăi v. Jiul.
Jătiian v. Jitianul.
Jâtiianul v. Jitianul.
Jdegla, sat <j. Dolj> 94.
Jian Oprea din Cacămeiu 112.
353
martor pt. Văleni> 60, 78; ~ rumâni din:
Bărbăteşti, Stânceşti şi CacaleŃi 314;
Boteanii 179; ~ tatăl lui Gherghe din
Găleşăşti 281;
~ tatăl lui Nicola din Berceşti 278;
~ uncheaş din Futeşti 196; v. şi
Boteanul, Podgoreanul, Sârbul,
Văcărescul.
Ivana, cumpără loc de casă în Bucureşti v.
Turcoei.
Ivanco v. Ivaşco.
Ivaşco (Ivanco, Ivaşcul), armaş m. v. Ceparul;
~ din Cârsteneşti v. ~ post. din Cârsteneşti;
~ log., cumpără moşii în Berislăveşti
116; ~ popă, f. lui Stanciul din Argeş
133; ~ post., cumpără în Rădăcineşti 79;
~ post. din Cârsteneşti, tatăl popii
Ghenadie 12, 123; ~ vornic din Răteşti
v. Rătescul; v. şi Ceparul, Rătescul.
Ivaşcul v. Ivaşco.
Ivăniş, vornic, <moş vornicesei Neaga, p. lui
în Văleani, ctitorul m-rii Tisău> 227.
Iver v. Sf. Munte.
Ivir (-ui) v. Sf. Munte.
Ivul, fr. cu popă Stanciul, martor pt. Valea
Ştefăneştilor 161; ~ popă <din łigăneşti>
279; ~ portar v. Văcărescul; v. şi
Văcărescul.
Izbiceni, sat, j. RomanaŃi <azi j. Olt> 8.
Izvoară v. Izvor.
Izvor (Izvoară), sat <j. Argeş> 35; ~ <j. MehedinŃi>
203.
Izvorani (-i), deal, sat <j. Muscel, azi j. > 63,
320.
ÎnŃelepta Voica, locul ei de casă în Bucureşti
144.
Întorsura, moşie, sat <j. IalomiŃa> 293.
Jideni, sat <j. Rm. Sărat, azi j. Buzău> 209.
Jigălie (Jugulie), sat, j. RomanaŃi <azi j. Dolj>
142.
Jigorani v. Jugureni.
Jil v. Jiu.
Jipa, cpt. din Verneşti, martor v. Lefter; ~ din
Verneşti v. Sorescul; ~ din Verneşti, f.
lui ~ post., scrie doc. 37; ~ popă din
Verneşti, <f. lui Dragomir din Verneşti>,
tatăl lui Mihai, <fr. cu Dafina, unchi
Stoicăi, cumnat cu Ivan Scurtu roşu, din
Chiojdu, socrul lui Andrei iuz., naş lui
Barbul şi Goncea> 37; ~ post. din
Verneşti, tatăl lui ~, martor la danie 37;
~ vornic al doilea, hotarnic la Priboiu
289; v. şi Lefter, Sorescul.
Jitco din Dobroteani 291.
Jitian (-ul, Jătiian, Jâtiianul, Jitiian), m-re
<j. Dolj, închinată la m-rea Sf. Pavel, de
L
La Matcă, hotar la Uricheşti, j. Rm. Sărat <azi
j. Vrancea> 271.
La Răstoacă, topic la Berceşti, j. Argeş 278.
Lacul cel Mare, topic la Negomireşti <j. Muşcel,
azi j. Argeş> 145.
Langa (Lângă) cel bătrân din Fundeani, tatăl
lui ~, fr. cu NegoiŃă Rumcianul, Văsiiu
şi Cuibăneştii 43; ~ f. lui ~ cel bătrân
din Fundeani, nep. de fr. lui NegoiŃă
Rumcianul, Văsiiu şi Cuibăneştii 43.
Larion, f. lui Mihoc, boier hotarnic la Cârlomăneşti,
martor pt. Pârscov, Săseani 31, 205.
LaŃcăr, f. lui Glodeanu, martor pt. SchimbaŃi 304.
LaŃco din Căzăneşti 81; ~ p. lui de moşie la
Sărasca vândută de Mogoş clucer, <fr.
cu Tuduru Ciocoro vornic şi cu Păcală>
64; ~ rumân din Cioroi, fr. cu popă
Stoica şi cu Nicola 67.
Lazăr din Găleşăşti 281; ~ din Grozeşti 186;
~ din Ludăneşti, martor la vânzare de
moşie în sat 257; ~ din Măicăneşti 211;
~ f. lui Balea din Străuleşti 76; ~ f. Dobrei
călugăriŃa din Fântâneale 112; ~ log. din
Târgovişte v. Cocoş; ~ stegar de roşii
din Tătărăşti 233; ~ tatăl lui Radul din
Târgu Jiu 166; v. şi Cocoş.
Lazuri, sat <j. DâmboviŃa> 164.
Lăcusteni, sat <j. Dolj> 98, 119.
Lăloiul v. Loloiul.
Lămoiu, tatăl lui Stanciul, f. lui Badul 35.
Lămoteşti v. Lomoteşti.
Lăpădat v. Lepădat.
Lăpuşata de Jos, sat <j. Vâlcea> 313.
la Sf. Munte Athos> 94, 129, 298; ~ sat,
j. Dolj 94.
Jitiian v. Jitianul.
Jiu (-l, Jăi, Jil) de Jos, de Sus v. Dolj, Gorj,
Târgu ~.
Jorzul din Vărăşti, tatăl lui Papa, Filip şi Radul
159.
Jugulie v. Jigălie.
Jugurani v. Jugureni.
Jugureni (Jigorani, Jugurani), sat <j. Sac, azi
j. Buzău> 43, 246.
Juncul Mihăilă, rumân în Perişorul 260.
Jurcă, călugăr, martor la vânzare 91.
Jurebişte, sat <j. Buzău> 268.
Lărăscu v. Lerescul.
Lăudat, popă, ginerele Sorei 51.
Lăuruscă, tatăl lui Tudor din Nucet, martor
13.
Leca, agă m., fost, f. CheraŃei 44; ~ al popii,
boier jurător numit de domn cu răvaş
140; ~ cpt., p. lui în Rădăcineştii 231;
~ iuz., martor pt. Cepturi 226; ~ pit. din
Fălcoi 155; ~ pit., martor pt. CucuiaŃi
188; ~ sluger din Vizureşti 35, 109;
~ spăt., martor pt. Bucureşti, Năneşti
178; ~ via lui la Copăcioasa 52; ~ vine
de peste Dunăre v. Racotă; ~ vornic din
Băneşti, <fr. cu Miho şi Udrea vornic>
289; ~ vornic din Bărbăteşti 289; ~ v. şi
Racotă.
Lefter Jipa, cpt. din Verneşti, probabil acelaşi
cu ceauş <de roşii din Verneşti, nep. lui
Dragomir cpt., strănep. lui Măican cel
bătrân> 37, 287, 290.
Lehăceşti, sat <j. Muscel, azi j. Argeş> 300.
Leon <Tomşa>, vv. (greşit: Lilion), <f. lui
Ştefan vv., 1629–1632> 30, 44, 96, 139,
299, 300.
Leontie (Liontie), eg. m-rii Argeş 25.
Leordeni v. Leurdeni.
Leoteşti, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 28.
Lepădat (Lăpădat), cpt., casele lui în Bucureşti
240, 241; ~ din Săcşori, tatăl lui Andronie
<şi Ghinea> 248; ~ martor pt. Purani 249,
250; ~ orăşanul <din Râmnic> 189;
~ rumâni din: Botenii 179; Rămeştii, fr.
326
 cu Mihăilă şi Stoian 105; ~ via lui în
Copăcioasa 52; ~ vinde în Bereşti 313.
Lente, post. din Băşcin, tatăl lui Radu log. 91.
Lerescul (Lărăscu) Badea, post., <fr. cu ~ Tudoran,
Pătru, Albul, Oancea şi Dragomir>, martor
pt. Botenii, Piteşti 179; ~ Tudoran
(Tudoraşco) post. din Lereşti, <fr. cu
Badea, Pătru, Albul, Oancea log. şi
Dragomir log.> 63, 132, 183, 239;
~ Udrea, post., martor pt. Grădişte 183.
Lereşti, sat <j. Muşcel, azi j. Argeş> 63, 183,
239.
Leul Cuşul Stan, rumân din Bezdead, tatăl lui
Stănilă, Toader şi Necula 109; ~ Oprea,
tatăl lui VlăduŃ din Berislăveşti 116.
Leurdeanu Elina (Ilina), logofeteasă, vorniceasă,
sŃ. lui Stroe Leurdeanu log. m., sŃ. fostă
lui Dragomir vornic, sr. cu Calea şi Stanca
174, 307; ~ Elina (Elinca), postelniceasă,
sŃ. lui Evstratie post. m., fost, fc. lui
Pătraşco vv. şi a doamnei AncuŃa, nep.
lui Mihai vv. şi a doamnei Stanca,
cumnată cu Pană cămăraş din Căpreni 7,
65, 72, 294.
Leurdeanu Istratie (Evstratie), post. m., fost,
sŃ. Elincăi postelniceasa, ginerele lui
Nicolae Pătraşcu vv. şi al doamnei
AncuŃa, cumnat cu Pană cămăraş din
Căpreni 33, 294, vist., împrumută bani
cu dobândă 156; ~ Stroe Fiera, log. m.,
sŃ. Vişei, sŃ. al doilea al Elinei logofeteasa,
cumnat cu Calea şi Stanca 11, 65, 72,
174, 222, 263, 297, 307, martor în divan
6, 7, 9, 14, 21, 22, 28–30, 32–35, 41, 43,
44, 52, 67, 73, 230, 236, 238, 239, 251,
262, 270, 272, 276, 289, 305, 314, 315.
Leurdeni (Leordeni), deal, sat <j. Muscel, azi
j. Argeş> 124.
Lihăceani, sat <j. RomanaŃi, azi j. Olt> 177.
Lilion v. Leon vv.
Lindiceşti, sat <j. IalomiŃa> 131.
Lingeroao (Lingiroao) Radul din Răspopi,
martor pt. Pârscoveni 318.
Lingiroao v. Lingeroao.
Liontie v. Leontie.
Lipa, f. popii Cinciul, vinde în Vlădila 158;
~ roşu din Vlădila, martor pt. Vlădila
158.
Lipia (Lipiia), sat <j. Argeş> 239; ~ <j. Buzău>
139.
Lipiia v. Lipia.
Lipireşti, sat <j. IalomiŃa> 83.
355
Livezéni, sat <j. DâmboviŃa> 296.
Loghin, rumân în Cislău: f. lui Vlaicul łângulescul
41; f. lui Vlaicul, nep. lui Necşul Dihimescul
42.
Loiz (-u), clucer din Jigorani, boier luat pe răvaşe
domneşti 246; ~ sluger, <f. lui Gaşpar şi
al Măriei>, tatăl lui Matei 65, 72.
Loloeşti, sat <j. Sac, azi j. Prahova> 190, 251.
Loloiul (Lăloiul) Stan din Bădeni, boier jurător
pt. jaf 244; ~ Stanciul din Câmpulung,
martor 320.
Lomăteşti v. Lomoteşti.
Lomoteşti (Lomăteşti), sat, j. Ilfov 91.
Luca, eg. m-rii Aluniş 167; ~ eg. m-rii
Câmpulung 63, 182, 183, 262, 302, 309,
320; ~ ep. de Buzău 229; ~ rumân în
Râmeştii, fr. cu Ilea 105.
Ludăneşti (greşit: Grozeşti), sat <j. Teleorman>
186, 257.
Ludescu (-l) Şerbanovici Stoica, log. din Ludeşti,
din Săcşori 80, 248, scrie doc. 7.
Luminatul Radu din UrlaŃi 251.
Lunea, roşu din Nămăieşti, ginerele lui
Gherghie pitar din Lazuri 98.
Lupea din Verneşti, martor pt. Gomoieşti 290.
Lupeştii, sat, lângă Bucureşti <j. Ilfov> 146.
Lupşă, iuz., vornic din PuŃintei 20, 41; ~ rumân
în Bărbăteşti, Stănceşti şi CacaleŃi 314.
Lupu (-l), dărăbanŃ, martor pt. Străuleşti 76;
~ din Cepturi, f. lui Cazacul 173, 226;
~ din Dâlga, boier hotarnic 293; ~ din
Jugurani, şt. Marinei 43; ~ din Turburea
(I şi II), împrumută bani împreună cu
mai mulŃi săteni 138; ~ f. lui Dragomir
Copăceanul, unchiul lui Dragomir şi
Barbul 52; ~ f. lui Dumbravă, fr. cu
Sava iuz., nep. lui Vâlsănescul 235; ~ f.
lui Lăudatu, fr. cu Neagul din Colnici
66; ~ f. lui Stan łenchea, fr. cu Pirtea,
martor 190;
~ iuz. la vistiernicei 45; ~ popă din
Negoieşti, martor pt. dealul Negoieştilor
113; ~ rumâni din: Cislău, f. lui Stoica
Titirescul 41; Stănislăveştii de Sus, fr.
cu Şerban, 35; ~ spăt., nep. Rinei, p. lui
în MuşăŃel 122; ~ spătărel din Piscu: 97;
fr. cu Hodea spătărel 99; fr. cu Pătru
spătărel 97, 99.
LupuleŃul, tatăl lui Drăghici 278.
Luscan (-u), popă, f. lui Muşat popă, martor
pt. Clinceni 24, vinde moşie la Clinceni
242.
 M
Macsinia (Maxima), monahia de la m-rea
Bărbăteşti 289.
Magdalina, monahia, stareŃă a m-rii Vihorăşti
272.
Maia, sat, j. Ilfov 208.
Maiulucea din Doba, tatăl lui Goran, martor la
danie de rumâni pt. m-rea Tismana 160.
Malea, babă, vinde în Jideani 209.
Malea (Maliu), spătărel din Piscu 97, 99.
Maliu v. Malea.
Malu (-l), sat <j. IalomiŃa> 147; ~ lui Pomană,
hotar la Uricheşti, j. Rm. Sărat <azi
j. Vrancea> 271; ~ Murgii, topic la
Şcheai, j. Sac <azi j. Buzău> 43;
~ Vulturului, topic la Cislău, j. Sac
<azi j. Buzău> 41.
Manciul, roşu din Zârna, fr. cu Tănasie 186.
Mane v. Manea.
Manea (Mane), cumpără vie pt. plata dărilor
171; ~ diacon din Jigorani 246; ~ din
Ciocăneşti, boier hotarnic 293; ~ din
Măicăneşti 24, 242; ~ din Păhuleşti 36;
~ din Tâncăbeşti, tatăl lui Andreiu şi
Drăghici, rumâni din Tâncăbeşti 44; ~ din
Turburea, împrumută bani împreună cu
mai mulŃi săteni 138; ~ din Urdeşti, fr.
cu popa Oprea 296, 317; ~ f. lui Toader,
tatăl lui Stoica 105; ~ martor pt.
Neagomireşti 145; ~ martor pt. Urdeşti
v. Reche; ~ nep. lui Stanciul, p. lui în
Băleni 305; ~ p. lui în Topoloveni 334;
~ pah. din Vărăşti 159; ~ pârcălab din
Aninoasa, unchiul lui Fătul, martor pt.
Brătianii de Jos 300, 301; ~ popă din
Nucet, scrie doc. 13; ~ popă, martor pt.
Moceşti 306; ~ tatăl lui Ion din PietroşiŃa
274; ~ tatăl lui Vlad 46; ~ vătaf, vinde
moşie în vremea lui Matei vv. 109, dă
mărturie pt. Ńigani din Ńigănia lui Matei
vv. 216; v. şi Reche.
Manişcă, tatăl lui Pătru şi Ionaşco din Cislău
41.
Mano (Manu, Manos, Mânul) din OstaniŃa v.
Defta; ~ f. lui łigan, martor pt.
Murgeşti 217, 218; ~ post., martor pt.
dealul Cătunului 11; ~ tatăl lui Ianis şi
Zotu, unchi lui Hristu <din Bucureşti>
118; v. şi Defta.
Manole (Manolie) din Mustişte 203; ~ f. lui
Eno căldărar din Piteşti 63; ~ log., scrie
doc. pt. Cuceşti 28; ~ pârcălab din Târşor
41; ~ popă, martor pt. Ep. Râmnic 93;
~ portar al doilea, om domnesc, ispravnic
la hotărnicie, ispravnic de doc. 140,
227, 246, 255, 271; ~ să nu se amestece
în tocmeala pt. nişte vii <la Troian> 57;
~ văr cu Dragomir 1; ~ vornic din
Râmceani 41.
Manolie v. Manole.
Manos v. Mânul.
Manta (Μανθος), globocer, martor pt. Bucureşti
118; ~ log., scrie hrisoave şi zapise 230;
~ negustor <din Câmpulung>, martor pt.
Balomireşti, Fundeni 243, 315; ~ post.,
martor pt. Vlădila şi Readea 17.
Manu v. Mânul.
Marce v. Marcea.
Marcea (Marce), tatăl Coandei din Piteşti 310;
~ (Marce) Pătru din Şcheai 174.
Marco (Marcu), armaş din Orbeasca, sŃ. Radei,
log. de vistierie, se judecă în divan 109;
~ armaş m., fost v. Danovici; ~ boier
jurător pt. Belcin 9; ~ din Rădăcineşti
79, 123; ~ din Văleni 19; ~ uncheaş,
luat pe chezăşie 167; ~ rumâni din:
Drăgăeşti 195; Râmeştii, f. lui Barbul,
fr. cu Apostol, Ion şi Bran, nep. de fr.
lui Dumitru 105; ~ schiler din
Dragoslavele, martor 302, 303, 320; v.
şi Danovici.
Marcu v. Marco.
Mareş (-ul), cpt. din Teşila, boier jurător luat
pe răvaşe domneşti 55; ~ din Răduleşti,
tatăl lui Bunea şi Neagoe din Măcreşti
187; ~ log. <din Băjeşti> v. Băjescul; ~
log. din Câmpulung v. Ghiorghiuvici;
v. şi Băjescul, Ghiorghiuvici.
Maria (Mariia, Măria), fc. lui Udrea, sŃ. lui
Tatomir din Vâlsăneşti 230; ~ fc. Sorei
şi lui Andreiu, nep. lui Grindeş din Pârscov,
sr. cu Ioana şi Voica 51; ~ jupâneasă,
fc. Calei, nep. lui Cernica vornic 155;
325
 ~ jupâneasă, mama Elinei, fc.? lui Stoica
post. din Bucov 120, 122; ~ mătuşă,
martoră la danie de moşie pt. pomenire
202; ~ sŃ., fostă a lui Dobrinca călăraş
fost, p. ei în Bărboşi 237; ~ sŃ., prima, a
lui Hrizan post., sr. cu Neaga, cumnată
cu Gherghe armaşul, mătuşa lui Marcu
armaşul 109.
Marica (Mariica), jupâneasă, sŃ. lui Alexandru
post. al doilea, nep. doamnei Elina 65;
~ sŃ. lui Misail clucer, fostă sŃ. a lui
Dumitru cămăraş, fc. jupânesei Neacşa
din Răzvad 164.
Mariica v. Marica.
Mariia v. Maria.
Marin (Mărin) din Bujoreani 258; ~ din Ulmeni,
martor la vânzare 91; ~ f. lui Duşman,
fr. cu Dumitru, martor pt. Boleasca 248;
~ log. din Tătuleşti 35; ~ martor la
chezăşie în Pârcenii Vechi 167; ~ rumân
din Masloşi, f. uncheşului Bogdan, fr.
cu Dumitru şi Mihăilă, dăruit m-rii
Tismana 192.
Marina din Jugureni, sŃ. lui Lupul 43.
Masloşi, sat <j. Gorj> 192.
Matei (-u, Mateiaş, Mathei), boier adeveritor
pt. hotarul Prăvălenilor 2; ~ din Turburea,
împrumută bani împreună cu mai mulŃi
săteni 138; ~ f. lui Loiz sluger, <sŃ.
doamnei Florica, tatăl jupânesei Elina,
bunicul Alexandrei> 65, 72; ~ fr. cu
Calotă, p. lui în Sărască 64; ~ log. din
Cacova 71, 127; ~ pah., f. lui Vucina
pah., fr. cu Pârvul post., vinde în
Găleşăşti 281; ~ paicu din Comanca
296; ~ post. v. Buzescul; ~ post. al
doilea v. Rudeanu; ~ rumân din Râmeştii
105; v. şi Buzescul, Rudeanu;
~ Basarab, vv. <1632–1654>, ctitor: al m-rii
Bărbăteşti 289, de biserici, m-ri şi case
dumnezeieşti, făcute în Ńară şi „pre
aiurea” 262; cumpără moşii, rumâni,
Ńigani, vii 147, 216, 289; mori făcute de
~ 147; sŃ. doamnei Elina, f. lui Danciul
Brâncoveanul, nep. lui Basarab vv. 65,
72, 175; domn 9, 10, 14, 21, 22, 28, 32–
34, 42, 55, 63, 67, 86, 94, 96, 105, 107–
110, 133, 139, 153–155, 164, 182, 189,
220, 225, 234, 238, 251, 252, 255, 272,
276, 294, 299, 309, 310, 320.
Mateiaş v. Matei.
Mathei v. Matei.
357
MatiŃa v. MatiŃi.
MatiŃi (MatiŃa), sat <j. Sac, azi j. Buzău> 64.
Maxima v. Macsinia.
Măciucă al diaconului din Urdeşti 296.
Măcreşti (-i, din Deal, din Vale), sat <j. Rm.
Sărat, azi j. Buzău> 121, 187.
Măcsineani v. Măxineni.
Măcsinel, apă 282.
Măgura, topic la Câmpul Vrâncinului <j. Dolj>
119; ~ topic la Cislău, j. Sac <azi j. Buzău>
41; ~ Învârtită, topic la Prestolul
<j. MehedinŃi> 203; ~ lui Măgurele, sat
<j. Ilfov> 24; ~ lui Micşă, topic la
Prestolul <j. MehedinŃi> 203.
Măguréni (Moreni), sat <j. Prahova> 59, 62,
234.
Măia, f. lui Duca, vinde în Vlădila şi Readea
17.
Măicăneşti, sat <j. Ilfov> 24, 210, 211, 242.
Mălaie (-iu) Şteful din Brăneşti 86.
Măldărariul, funie, topic la Blaj, j. RomanaŃi
<azi j. Olt> 106.
Măldărescul Stroe, vornic al doilea din
Măldăreşti 127; ~ Tudor, log., martor
pt. Cheia 127.
Măldăreşti, sat <j. Vâlcea> 127.
Măldăreştii, fam. 105.
Mălişco (Manişcă), tatăl lui Ionaşco şi Petre
<din Cislău> 42.
Măluréni, sat <j. Argeş> 12, 149.
Mănescul Barbu, post. din Măneşti 35, 164,
178, 179.
Măneşti (-i), sat <j. DâmboviŃa> 35, 41, 66,
109, 164, 178, 179, 180.
Manişcă v. Mălişco.
Mărăcineanul Vasilache, cpt. <de comişei>,
iuz. din Buzău, Mărăcineni 20, 268.
Mărăcineni, sat <j. Buzău> 287.
Mărăcini, sat lângă Sulari, j. Dolj 47.
Mărgineanul Stoica din Bâsca 86.
Mărginéni (-i), m-re <j. Prahova> 4, 7, 62,
120, 198; ~ sat <j. Prahova> 62; ~ de
Jos, sat <j. Prahova> 120, 198.
Măria v. Maria.
Mărin v. Marin.
Măteiu v. Matei.
Măteşti (Mătişti), sat <j. Gorj> 114.
Mătişti v. Măteşti.
Măxineni (Măcsineani), m-re <j. Rm. Sărat,
azi j. Buzău> 155.
Mâinea, rumân din Stănislăveştii de Sus 35;
~ sluger m. v. Popescu-Şintescu; ~ tatăl
 lui Oprea din Turburea 115; v. şi
Popescu-Şintescu.
Mânăgroasă Stan, vinde în CucuiaŃi 188.
Mâncul (Micu) Dumitru, uncheaş din Vlădila,
văr Ivanei, <nep. lui Vâlsan log.> 17,
22.
Mânja, p. lui în Cârlomăneşti 31.
Mânjină, rumân din Bărbăteşti, Stănceşti şi
CacaleŃi 314.
Mânul v. Mano.
Mânzăneşti (-i, Mânzănişti), sat <j. Teleorman>
280.
Mânzănişti v. Mânzăneşti.
Mârşavul Radu din Turburea, <f. lui Filip,
tatăl lui Preda şi Stan> 115, 138.
Mârzacul Stan din Gârbovii de Sus, martor pt.
SchimbaŃi 304.
Mârzănéscul Florea din Tărăceani, nep. lui
~ Tudor cel bătrân 172; ~ Tudor (I) cel
bătrân, unchiul lui Tudor şi Florea din
Tărăceani 172; ~ Tudor (II) din
Tărăceani, nep. lui ~ Tudor cel bătrân
172.
Mârzea, martor pt. Sărasca şi Pelin 64.
Meache Dragomir, şetrar din Poiană, martor
170.
Manea, rumân v. Răscoiul.
MehedinŃi, j., moşii, sate în ~ 38, 94, 181, 203,
270.
Meiotă, p. lui în Futeştii pe Baltă 155.
Meleş Ion, martor pt. Berislăveşti 116.
Melfie v. Melhisedec.
Melhie v. Melhisedec.
Melhisedec (Melfie, Melhie), eg. m-rii Câmpulung
182, 262.
Menedic, m-re, hram Sfântul Nicolae, <j. Buzău>
10.
Merişul, m-re <j. Muşcel, azi j. Argeş> 2.
Mesa, tatăl lui Duca din Bujoreni 258.
Miarea v. Mierea.
Miceştii, fam. de moşneni 281.
Miclăuşoaie Rada din Şotânga 289.
Micşan, martor pt. Drăgăeşti 195.
Micşani, sat <j. Buzău> 95.
Micşă, topic la Prestolul <j. MehedinŃi> 203;
v. şi Măgura lui ~.
Micul, boier hotarnic pt. Glaveş şi Carcadulea
4; ~ cpt. din Lomăteşti, tatăl lui Nan
iuz. 91; ~ comişel din Răspopi, sŃ.
Stanei, ginerele lui Neagoe Roşea din
Răspopi 267; ~ fr. cu Stoica iuz. din
Berciogovu 283; ~ martor pt. Vărăşti
131; ~ popă, martor pt. Sărăşti 64;
~ rumân din Grădişte 315; ~ uncheaş,
tatăl lui Ivan 112.
Mierea (Miarea), sat <j. Dolj> 47, 115.
Mierlari, sat <j. Buzău> 88.
Mihai (-u, Mihail), agă v. vv.; ~ călăraş din
Drăgeşti, sŃ. Neagăi, tatăl lui Oprea şi
Stan 195; ~ comis <din Ciocenii> 188;
~ din Bogata, boier hotarnic 293; ~ din
Fundeni, martor 13; ~ din Suseni, martor
la schimb de zestre pt. moşie de moştenire
319; ~ din Turburea, împrumută bani
împreună cu mai mulŃi săteni 138; ~ din
Urlueşti 35; ~ eg. m-rii BistriŃa 223, 253;
~ f. Costandei, tatăl lui Drăgan Ion din
Piteşti 111; ~ f. lui Stoica, fr. cu Radu,
Chirtup, Moşat şi Draghia 134; ~ f.
popii Jipa <din Verneşti, nep. de fr.
Dafnei, văr cu Stoica, cumnat cu Andrei
iuz.> 37; ~ log., martor pt. Brânceni 169;
~ log., sŃ. Stancăi, ginerele lui Radu
Potlogeanul din Băleni şi Radei, cumnat
cu Neaga, Călina şi Şărb 273, 305; ~
martor pt. Pârscov v. Bălescu; ~ pah.,
tatăl Grăjdanei, socrul lui Bunea vist.,
vinde în Izbiceni 8;
~ pârcălab din Viişoara 219; ~ popă, cel
bătrân, de la Ep. Buzău, <tatăl popii
Mihai> 16, 39, 53, 229, 268; ~ popă,
clisiar domnesc <din Târgovişte> 297,
315; ~ popă, martor pt. Berislăveşti 116;
~ popă din Buzău, f. popii Mihai cel
bătrân 18, 229; ~ popă, martor la
împăcare 114, 157; ~ post. <al doilea>
din Pătroaia, <f. lui Toma comis> 35;
~ post. din Giormani 9, 47, 260, 261,
270, 278; ~ post. din Hărgetoaia, boier
hotarnic 47; ~ post., martor pt. Belitori
219; ~ Panaiotis, negustor, martor pt.
Balomireşti 243;
~ vv. <Viteazul>, sŃ. doamnei Stanca,
f. lui Pătraşco vv. şi al doamnei Tudora,
pe nume călugăresc Theofana, tatăl lui
Neculae Pătraşco vv., bunicul Elincăi,
socrul doamnei AncuŃa 7, 34, 72, 238,
270; agă m. 261; cumpără moşii, rumâni
şi sate 21, 140, 289; împresoară sate în
silă, cu putere domnească 21; stolnic
m., fost 22; v. şi Bălescu, Legătura lui
~.
Mihai Vodă, m-re v. Bucureşti.
Mihail v. Mihai.
358
Mihalaşco, log., martor la tocmeală în vremea
lui Matei vv. 109.
Mihalcea, boier hotarnic pt. Cârlomăneşti 31;
~ din Şomăneşti, nep. Dumitrei 192;
~ din Verneşti v. ~ roşu; ~ log. din
Măgureani, <fr. cu Fiera din Măgureani,
ginerele lui Nedelco spăt., cumnat cu
Dragomir stegar din Tudureşti> 59, 62,
234; ~ log., <f. lui Paraschiva log. m.,
fost>, scrie hrisoave 73, 99, 108, 119,
146, 155, 272, 315; ~ log., martor pt.
Grădişte 297; ~ roşu, stegar din Verneşti,
<tatăl lui Stan, fr. cu Prodea> 287, 318;
~ rumân din Futeştii pe Baltă, f. lui
Sinea, fr. cu Tudor 155; ~ stegar v.
~ roşu; ~ tatăl lui Stan 318; ~ vornic din
Corneşti 35, 41; ~ Cândescu, f. lui
Dămian din Scăuiani, scrie doc. 84;
~ Mihălcescu <Cândescu> Moise, cpt.
de roşii din Cândeşti, f. lui Mihalcea
vornic din Pătârlage, fr. cu Radul m.
comis, Pătru post., Neagoe pah. şi
Gherghie spăt. 267, 268, 290, 318; spăt.
20; ~ Mihălcescu <Cândescu> Radul
(greşit: Vlad), comis m., fr. cu Pătru
post., Neagoe pah., Gherghie spăt. şi
Moisi spăt., ctitor al m-rii Bradul 65,
72, 155, 188, 222, 236, 307, martor în
divan 6, 9, 14, 21, 28–41, 43, 44, 52, 67,
73, 239, 251, 262, 263, 272, 276, 289,
314, 315.
Mihart, stolnic din Şătoaie, martor pt. Căluiul
34.
<Mihăescul> Drăghici, cpt. din Măhăieşti,
boier jurător luat pe răvaşe domneşti 35.
Mihăieşti, sat <j. Olt> 35.
Mihăilă din Cârstineşti, martor la o vânzare în
sat 12; ~ din Mierlari, tatăl lui BraŃul diacon
88; ~ din Sărata 139; ~ din StrăviŃă, martor
pt. Crângureni 124; ~ din Văleani 78;
~ din Suslăneşti v. Bârlenghie; ~ din
Turburea, împrumută bani împreună cu
mai mulŃi săteni 138; ~ din Zărneşti
281; ~ f. popii Şerban din Izvorani 320;
~ popă, cumpără moşie lângă Ep.
Râmnic 93; ~ rumâni din: Boteanii 179;
Cislău, f. lui Bără 42; Grădişte 297,
315; Masloşi, f. uncheşului Bogdan, fr.
cu Dumitru şi Marin 192; Râmeştii, f.
lui Preda 105, fr. cu Stoian şi Lepădat
105; ~ tatăl lui Dragomir v. Drălgului;
v. şi Bârlenghie, Drălgului.
359
Mihălcescu v. Mihalcea <Cândescu>.
Mihălceşti, moşie <j. Sac, azi j. Buzău> 87.
Mihnea din Balomireşti, f. lui Radu viorariul,
fr. cu Milco 243; ~ din Buzău 282;
~ om în slujba m-rii Aninoasa 153;
~ tatăl lui Neagul din Buzău 282; ~ fr.
cu ChiveriŃă Neagul şi Radul log. 219;
~ vv. <Turcitul, 1577–1583; 1585–1591> <f. lui
Alexandru vv., tatăl lui Radu vv.> 29,
41, 128, 146, 181, 260, 261, 270, 272.
Mihneşti, sat <j. Rm. Sărat, azi j. Vrancea>
70, 232, 271.
Miho v. Mihul.
Mihovéni (-i), sat <j. Muşcel, azi j. Argeş>
239.
Mihu (-l, Miho, Tihu), călugăr, p. lui la Valea
Rea <în Şcheai> 43; ~ cpt. din Budeasa,
scrie doc. 281; ~ din Cacova 93; ~ din
Cârlomăneşti, martor în Valea Teancului
287; ~ (Tihu), fr. cu Voico, cumpără
moşii, scrie doc. pt. Piscu 102, 103; ~ fr.
cu Leca vornic, din Băneşti şi cu Udrea
vornic, vinde în Priboiu 289; ~ nep. lui
Coandă armaş, p. lui în Ghidiceani, Poiana
şi Rotunda 94; ~ rumân în Perişorul
270; ~ spăt., f. lui Deadiul post., <ginerele
lui Costin hatman>, p. lui în Uricheşti
232, 271.
Milco din Balomireşti, f. lui Radu viorar, fr. cu
Mihnea 243.
Milea, boier hotarnic, fr. cu Ionaşco Şchiopul
din Măcreştii din Deal 187; ~ din
Căcămeiu, boier jurător numit de domn
pe răvaş 140; ~ tatăl lui Radu din
Vaideei 86; ~ văr cu Stan log. din
Pupezeni 170.
Mileşti, sat <j. Dolj> 47, 260, 261, 270.
Miliiani, socrul lui Ion 84.
Milimănescul Dragomir, vinde în Bereşti 313.
Minea, sluger m. v. Popescul-Şintescul; v. şi
Mâinea.
Miera Stanciul, tatăl lui Andronie, Vlad şi
Preda, rumân din Gârbovi 32.
MirăuŃă din Brăneşti, boier jurător luat pe
răvaşe domneşti 86.
Mircan (Mire, Mirea) din Suriel, martor pt.
Ulmeni v. Gorun; ~ f. lui Dragomir iuz.
139; ~ f. lui G…, fr. cu Stoica, rumân
din Tâncăbeşti 44; ~ iuz. <din
Mărăcineni> 20; ~ (Mire), vornic, vinde
în Bucureşti 158; v. şi Gorun.
Mircea, ceauş din Guruiani, martor pt. Zârna
186; ~ ceauş din Tunsa 286; ~ din
Ludăneşti, martor la vânzare de moşie
în sat 257; ~ din Steanca, fr. cu Neagul
196; ~ din Târnava v. Târnoveanul;
~ fr. cu Crăciun, f. lui Hodea, vinde în
Băleni 305; ~ jupan, stăpân al satelor
Bărbăteşti, Stănceşti şi CacaleŃi 314;
~ nep. lui Bădilă, FrăŃilă şi ~ din
Stănislăveşti 35; ~ rumân din Stănislăveştii
de Sus: f. lui Bădilă, nep. lui ~ 35, tatăl
lui Bădilă 35; ~ vătaf de grădinari, tatăl
uncheaşului Dobra din Bucureşti 25;
v. şi Târnoveanul;
~ vv. <cel Bătrân; 1386–1418> 252;
~ vv. <1509–1510>, <tatăl lui Alexandru vv.>
33, 255, greşit, socrul lui Neagul ban
119;
~ vv. <Ciobanul; 1545–1552, 1553–1554,
1558–1559> <f. lui Radu vv., tatăl lui
Petru vv.> 34, 41.
Mirceşti, sat <j. Sac, azi j. Prahova> 112;
~ <j. Vlaşca, azi j. Teleorman> 286.
Mire(-a) v. Mircan.
Mirica, post. din Driveşti 9.
Miroslav, log. <din Piteşti, Găneşti>, tatăl lui
Radul log, <fr. cu Dumitru log.> 248;
~ vist. din Râhova, sŃ. Calei 34.
Misail, clucer, sŃ. Maricăi, ginerele jupânesei
Neacşa din Răzvad 164.
Miseul, fr. cu Voinea, jefuit de 10 obroace de
grâu 13.
Mişina (Mişna), moşie, sat <j. Dolj> 94.
Mişna v. Mişina.
Mitilină din Costiiani, tatăl lui Zahariia 84.
Mitiutelu (Mitiutilul), f. lui Partenie, p. lui de
moşie aleasă la Năiani, la Văleni 255,
271.
Mitiutilul v. Mitiutelu.
Mitre v. Mitrea.
Mitrea (Mitre), fr. lui Vaice armaş 158; ~ rumân
din Dudeşti, f. lui Şerban, fr. cu Şărban,
Gavrea şi BraŃul 155; ~ stolnic, fr. cu
Dragomir, martor pt. Bereşti 313.
Mitrofan, eg. m-rii Mărgineni 7, 62, 198.
Mocan Stan, fr.cu Stroe din Ochiul Boului,
Văleni 165, 172.
Moceşti, deal, sat <j. Buzău> 306, 318.
Mociogan din Cârlomăneşti, <tatăl lui Negoe>,
gardul lui semn de hotar 31.
Moga, comişel, fr. cu Necula, martor pt.
vânzarea unei curǎturi de fân în Vǎleni
308; ~ curătura lui ~, hotar la ScoarŃa
<j. Gorj> 52.
Mogoş, cpt. <de roşii> din Păuleşti, Măneşti v.
Păulescu; v. şi Păulescu.
Mogoşani, hotar la Budeşteani <j. Muşcel, azi
j. Argeş> 279.
Mogoşeşti, sat <j. Muşcel, azi j. Argeş> 314.
Moise (Moisi), cpt. <de roşii> v. Mihalcea
Mihălcescu <Cândescu>; ~ eg. m-rii
Stăneşti, martor 191; ~ spăt. v. cpt.
<de roşii>; v. şi Mihalcea Mihălcescu
<Cândescu>;
~ vv. <1529–1530> 41.
Moisi v. Moise.
Moldova v. łara ~.
Moldoveanul Tatul, nep. lui ~ 29; ~ Oprea
din PietroşiŃa, f. lui Băcănie 274; ~ Radul
din VârleŃi 155; ~ Stanciul <din Câmpulung>,
cumpără vie <în Gorgani> 197.
Morânglavi, sat <j. RomanaŃi, azi j. Olt> 136,
137, 141.
Morânglavii, fam. de boieri din Morânglavi
137.
Moreni v. Măgureni.
Morgeşti v. Murgeşti.
Morză, birnic în Goleşti 201.
Mostişte (Mustişte), apă, moşie, sat pe ~, j. Ilfov
55, 155, 234; ~ sat <j. MehedinŃi> 143,
203.
Mostrob, diacon, dăruit cu vie <în Troian> 57.
Moş, popă din Steanca, scrie doc. 196; ~ roşu 47.
Moşat v. Muşat.
Moşeşti, sat <j. Buzău> 51.
Mucea, tatăl lui LaŃco v. Ciorăi.
Mucu (-l), tatăl lui Ivan din Fântâneale 112;
~ Dumitru, uncheaş din Vlădila, martor
158.
Mudrea Nicola, rumân în Perişorul 270.
Muereasca, sat, j. Vâlcea 108.
Muja din Răteşti v. Rătescul.
Mujăştii, fam. de boieri 155; v. şi Rătescul.
Muntele Athos v. Sf. Munte.
Murgeşti (Morgeşti), sat <j. Gorj> 217, 218.
Mustachi Ghinea, negustor din Bucureşti 90.
MustaŃă, <sŃ. fost călugăriŃei Anastasia, tatăl
vitreg al popii Stan>, p. lui în Văleni, în
cartea lui Alexandru vv. 255.
Mustişte v. Mostişte.
Muşa, <sŃ. lui Antonie Mujăscul>, mama lui
Ivaşco, Tudor, Radul şi Neagoe, sr. cu
Fiera, vinde ocină în dealul Cătunului
360
 11; ~ sŃ. lui Neagul din Urseşti, fc. lui
Stoican 58.
Muşat (Moşat), aprod 110; ~ boier hotarnic pt.
Văleni şi Năiani 19; ~ din Bărăganul,
boier hotranic 293; ~ din Buzău, martor
pt. Moceşti 306; ~ din Jigorani 246;
~ din Muscel, tatăl lui Dumitru 312;
~ din Urdeşti v. Tabacul; ~ f. lui Stoica,
fr. cu Radu, Mihai, Chirtup şi Draghia,
cumpără în Piscul Strezii 134; ~ f. lui
Tatul sluger <din Orbească, f. vitreg al
jupânesei Ioana, fr. cu Bunea şi Dan>
Naciul, rumân în Cislău, fr. cu Neagul, Cârstiian
şi Oance, f. lui Dragomir Răspopoaiei
42.
Naan v. Nan.
Nan (-ul, Naan, Neaniu, Neanu), cumpără în
Tinoasa 330; ~ din Sârbi, din Verneşti v.
<Călcâiu>; ~ f. lui Dobrotă din Steanca,
vinde moşie în Steanca 92; ~ f. lui ~,
martor pt. SchimbaŃi 304; ~ iuz., f. lui
Micul cpt. din Lomăteşti, scrie doc. 91;
~ log. din Berevoieşti v. Berevoiescul;
~ martor pt. Cacova 200; ~ post. din
Bărbăteşti, <Doiceşti, Măneşti, fr. cu
Hrizan post.> 183, 289; ~ roşu din
Brăneşti 159; ~ stegar, f. lui Taieferu,
martor pt. Clinceni 242; ~ tatăl lui ~ 304;
~ uncheaş din Steanca 196; ~ uncheaş,
tatăl lui Calotă din Măicăneşti 210;
~ vinde în Iacoveanca 212; v. şi Berevoiescul,
<Călcâiu>.
Nanciul v. Nenciul.
Nanişii, fam. de rumâni în Râmeştii 291.
NanoŃi, sat, j. Vlaşca <azi j. Ilfov> 184.
Nastasia (Anastasia), monahia, stareŃă de la
m-rea Bărbăteşti 147, 289.
Nastasie (Năstase, Năstasie) din Bănceşti,
martor în Valea Teancului 287; ~ din
Pârscov, tatăl lui Porumbu 205.
Nazarie, călăraş din Buzău, martor pt. Moceşti
306.
Năiani, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 19, 58, 227,
255.
Nămăeşti, sat, j. Muşcel şi PădureŃ <azi
j. DâmboviŃa> 98, 266.
361
279, 297, 315; ~ popă din Berevoieşti,
scrie doc. 301; ~ popă, tatăl popii
Luscanu din Clinceni 24; ~ uncheaş din
Steanca 196; ~ vătaf, martor, pt. Vişina
Seacă 148, 149; v şi Tabacul.
Muscel, sat <j. Saac, azi j. Buzău> 13, 58, 74,
204, 312; ~ şi PădureŃ, j. (sate în ~) 11,
60, 98, 179, 197, 236, 239, 279, 297,
310, 314, 315, 326, 335.
MuşeŃel (-u), sat <j. Rm. Sărat, azi j. Buzău>
122.
Năneşti, sat, j. Vlaşca <azi j. Teleorman> 178,
315.
NǎniŃa, dascăl din Râmnic, închinǎ moşii 264.
Năsipuri, topic la Turbureşti <j. Sac, azi
j. Buzău> 255.
Năstase v. Nastasie.
Năstasie v. Nastasie.
Năsturel Cazan (Căzan), post. al doilea din
Fierăşti, f. lui Radu Năsturel log., fr. cu
~ Udrişte log. al doilea şi Elina, cumnat
Despei 55, 90, 179, 180, 193, 263;
~ Despa, sŃ. lui ~ Udrişte log. al doilea,
nora lui ~ Radu log., cumnata lui Cazan
post. şi a doamnei Elina, îngropată la
Mitropolie 90; ~ Radu, log., tatăl
<Elinei>, lui ~ Udrişte log. al doilea şi
~ Cazan post. 90; ~ Radu, post., f. lui
Udrişte Năsturel log. (greşit: m.), nep.
doamnei Elina 175; ~ Udrişte, log. al
doilea (greşit: m.), ispravnic din
Fierăşti, sŃ. Despei şi al Măriei, f. lui
~ Radu log., fr. cu Cazan post. şi
doamna Elina, tatăl lui Radul post. şi
Matei post., ginere lui Ventilă vornic,
cumnat cu NegoiŃă log. 30, 33, 43, 44,
52, 86, 90, 94, 96, 100, 128, 175, 236.
Năvârteşti, sat, j. Sac <azi j. Prahova> 86.
Năvrapu, p. lui în Brătienii de Jos 301.
Neacşa, jupâneasă din Răzvad, mama Maricăi,
soacra lui Misail clucer şi fosta soacră a
lui Dumitru cămăraş 164; ~ sŃ. lui
Drăghici Rătescul, fc. lui Ivan pah. <din
Băjeşti, nep. lui Dragomir pit. din
 Băjeşti, noră lui Muja din Răteşti> 239;
~ Ńigancă, fc. Tudorei 100.
Neacşu (-l, Necşul, Nicşul), ceauş din PârliŃi
165, 172; ~ diacon, martor pt. Budeşteani
279; ~ din Costeşti 185; ~ din Tâmbureşti,
f. lui Vasile post., fr. cu Dan log., Radu,
tatǎl Cǎtǎlinei, socrul lui Ghinea 256;
~ fr. cu Voica şi Dobra, f. lui Ciucă din
Blaj 106; ~ rumân din Perişorul 260, 270;
Dragomir, nep. lui ~ v. Dihimescul;
v. şi Dihimescul.
Neaga din Săhăteni, mama lui Gherghe 43;
~ doamna, mătuşa lui NegoiŃă Tătăranul
pah., fc. lui Vlaicul clucer, m-rea ei la
Cislău 41; ~ jupâneasă 298; ~ sŃ. lui
Gherghe armaş, sr. cu Maria, mătuşa lui
Marcu armaş 109; ~ sŃ. lui Mihai călăraş
din Drăgeşti, mama lui Oprea şi Stan
195; ~ sŃ. lui Stoica Pesică din PiŃorăşti
43.
Neagoe (Negoe, Negoia, NegoiŃă, NigoiŃă), clucer
v. Tătarul; ~ clucer din Topliceani 271;
~ clucer, martor pt. Băleani 273; ~ comis
din Cârtojani v. Cârtojan; ~ cpt. <de
margine>, din Râmnic, boier hotarnic
pt. Urecheşti 232; ~ din FinŃeşti, f. popii
Stoica 217, 227, 255; ~ din Jigorani
246; ~ din Măcreşti, f. lui Mareş din
Răduleşti, fr. cu Bunea, i se alege parte
de moşie 187; ~ din Păpeni 77; ~ din
PriviŃi, se judecă pt. jaf 244; ~ din
ScoarŃa v. Drăgănesei; ~ din Urdeşti,
„nep. vătafului” 296, 317; ~ f. Evdei
jupâneasa şi al lui Dragomir iuz., fr. cu
StoichiŃă, adevereşte pt. Brăeşti 87, 88,
139; ~ f. lui Radu, martor pt. Murgeşti
217, 218; ~ f. Muşei jupâniŃa, fr. cu
Ivaşco, Tudor şi Radul, nep. de sr. lui
Fiera, vinde în dealul Cătunului 11;
~ din Găleşăşti 281; ~ log. de vistierie,
cumpără în CucuiaŃi 188; ~ log. din
Dărmăneşti v. Dărmănescul; ~ log. din
Săcuiani v. Săcuianul; ~ log., f. lui
Vintilă vornic şi al Stancăi, tatăl lui
Vintilă clucer şi Dumitraşco post. 266;
~ log., martor pt. Goleşti 295; ~ pah. din
Fălcoi v. Fălcoianul; ~ popă din
Nucşoara 2; ~ post. din Brăieşti 139;
~ post. din Floreşti 59, 62; ~ post. din
Poiană 260, 261, 270; ~ post. din Văleni
254; ~ rumâni din: Bărbăteşti, Stânceşti
şi CacaleŃi 314; Gârbovi, f. lui Agapie
32; Perişorul 260, 270; Râmeştii, f. lui
Grosu 105; ~ sluger (greşit) v. Tătarul;
~ spătărel din Piscu, fr. cu Stoica
spătărel 99–102; ~ tatăl lui Oprea
Ciuplea 35; ~ văr Sirianei din VârleŃi
155; v. şi Cârtojan, Dărmănescul,
Drăgănesei, Fălcoianul, Săcuianul,
Tătarul;
~ Basarab vv. <1512–1521> 14, 251, 276;
~ ctitorul m-rii Argeş 253.
Neagolea din VârâŃi, fr. cu Călugăreanul
Neagu şi cu Milea, boier hotarnic 187; ~
nep. Dobrei, vinde în Blaj 106.
Neagoslav (Negoslav), spătărel din Piscul, fr.
cu popa Cioban 97, 99.
Neagu (-l, Negul), agă m. <din Strâmba>,
moşia lui în Urecheşti 271; ~ aprod,
martor pt. Belitori 219; ~ armaş, martor
pt. Vărăşti 131; ~ ban, <Neagoe din
Periş>, greşit: ginerele lui Mircea vv.,
pâră purtată înaintea lui 119; ~ ceauş,
martor pt. Pârscov 51; ~ cel Negru,
martor pt. Ludăneşti 257; ~ din Bălceşti,
boier hotarnic 47; ~ din Gabrov 278; ~
din Jugulie 142; ~ din Măcreştii din
Vale v. Călugăreanul; ~ din Scăieni
88; ~ din Steanca, fr. cu Mirce 196; ~
din Şchei v. Pătpălac; ~ din Şotânga
289; ~ din Urseşti, sŃ. Muşei, ginerele
lui Stoican, fr. de moşie cu Rădan şi
Petcu 58; ~ din Vişina Seacă, fr. cu
popă Danciul şi Cârstea, nep. călugăriŃei
Magdalina Cârjoaiei 60, 148, 149; ~ din
Zvorsca 17; ~ f. lui Barbul, cumpără în
Dumbravă 209; ~ f. lui CoŃofană, vinde
în <Pârscov> 205; ~ f. lui Lăudatu, fr.
cu Lupul din Colnici 66; ~ f. lui Mihnea
din Buzău 282; ~ f. lui Oaleş vătaf din
Micşani 95; ~ f. lui Radu, fr. cu Tanasii,
unchi lui Coman, vinde în Ludăneşti
257; ~ f. lui Stan <iuz. din Vlădila>,
martor pt. Vlădila 158; ~ fr. cu Albu din
Buzău, martor pt. Moceşti 306; ~ fr. cu
Nedelco, f. lui Vâlcan şi Vladei, nep. lui
Dragomir din Belitori 233; ~ iuz. din
Bălceşti, <din Urdari>, f. Dumitrei şi lui
Cornea post. din Bălceşti, martor la
danie de rumâni către m-re 192; ~ log.
din satul Bucureşti v. ChiveriŃă; ~
meşter, martor pt. Goleşti 295; ~ <pah.
din Jideni>, f. lui Giura, pământurile lui
la Jideni 209; ~ portar <al doilea> din
362
 Vâlceni 41; ~ rumâni din: Cislău, f. lui
Dragomir Răspopoaie, fr. cu Naciul,
Cârstian, Oance şi Coman 41, 42, f. lui
Neagul Dăhămescul, fr. cu Stan şi Lupul
Şchiopul 41; Perişorul, fr. cu Ion 260,
270; ~ spătărel din Şchei v. Pătpălac;
~ <spătărel> din Gostile, boier jurător
pt. Teşila 55; ~ tatăl lui Dragomir, moşia
lui în Valea Lungă 323; ~ tatăl lui Stan
şi Neagul din Cislău 42; ~ vistiernicel,
boier hotarnic 293; v. Călugăreanul,
ChiveriŃă, Pătpălac.
Neanciul v. Nenciul.
Neancul v. Nenciul.
Neaniu v. Nan.
Neanu v. Nan.
Necă v. Nica.
Nechifor v. Nichifor.
Necola v. Necula.
Necşul v. Neacşu.
Necula (Necola, Neculae, Nicola, Nicolae, Nicula),
aprod <din Târgovişte> 168; ~ bărbier
din Caracal, martor 254; ~ clucer al doilea
din Glogova v. Glogoveanul; ~ din Buzău,
martor pt. Moceşti 53, 306; ~ din Ştiubeiu
203; ~ f. lui Brănescul, vinde în Şchei 43;
~ f. Frujinei şi al lui Parasco negustor,
fr. cu Ene şi Socol 109; ~ f. lui Ivan din
Berceşti 278; ~ fr. cu Andreiu din
Târgovişte 39; ~ iuz. de dorobanŃi, din
Târgovişte, fr. cu Andrei darabanŃ 229;
~ log. din łigăneşti, martor 132, 169,
279; ~ log., grămătic, scrie doc. v.
Boldici; ~ martor pt. Purani 249, 250;
~ martor pt. vânzarea unei curǎturi de
fân în Vǎleni 308; ~ megieş din jurul
satului Prestolul 203; ~ pârcălab din
Glogova v. Glogoveanu; ~ pit. m., (greşit:
post.) <din CornăŃel, tatăl lui Stroe
spăt.> 28, 34, 41, 65, 72, 73; ~ popă din
Şchei 43; ~ popă, martor pt. Cacova
200; ~ portar, boier jurător numit de
domn cu răvaş 140; ~ portar al doilea,
fost, din Bucureşti 25; ~ portar din
Budeasa 281; ~ post. din Pleşoi 260,
261; ~ post., f. lui Albul comis din
Brezoaie, fr. cu Radu comis 179, 184;
~ roşu din CornăŃel, boier jurător numit
de domn cu răvaş 140; ~ rumâni din:
Bezdead, f. lui Leul Cuşul Stan, fr. cu
Stănilă şi Toader 109, Cioroi, fr. cu
LaŃco şi popa Stoica 67; Râmeştii, f. lui
363
Pătru 186; ~ tatăl lui Stoica din
Bujoreni 152, 258; ~ vătaf din Suhaia
219; ~ vinde în Găvana 43; v. şi Boldici,
Glogoveanu;
~ Alexandru vv. v. Nicolae Alexandru vv.
Neculae v. Necula.
Neculcea, post. din Vlădeni, p. lui de sat în
Cioroiul 34.
Nedee, post., p. lui de moşie la Cioroiul 34.
Nedelco (Nedelcu) din Hlavna 278; ~ din
Murgeşti, tatăl lui Dumitru şi Ion 217,
218; ~ din Steanca, moşia lui ~ 196;
~ din Urdeşti, <f. lui Ianul> 296, 317;
~ fr. cu Neagul, f. lui Vâlcan şi al
Vladei, nep. lui Dragomir din Belitori
233;
~ popă din Bălăneşti 52; ~ popă din
Ludăneşti, scrie doc. 257; ~ spăt, socrul
lui Mihalcea log. din Măgureni şi al lui
Dragomir stegar din Tudureşti 234.
Nedelea, iuz., fost, din Mărzăneşti 280.
Nedelcu v. Nedelco.
Negoe v. Neagoe.
Negoia v. Neagoe.
NegoiŃă v. Neagoe.
NigoiŃă v. Neagoe.
Negolea, mama lui Stoica, sr. cu Iacov 202
<Negoescu> Antonie din Negoieşti <din Popeşti,
viitorul domn>, sŃ. Ilinei, ginerele Măriei,
unchiul lui Gherghe post., post. 122,
vornic 198.
Negoieşti, sat <j. Gorj> 113, 192; ~ <j. Prahova>
120, 122, 198.
Negoiati, p. lui de moşie la Socinii după Plosca
191.
NegoiŃă, clucer v. Tǎtarul.
Negomireşti, sat <j. Muşcel, azi j. Argeş> 145.
Negoslav v. Neagoslav.
Négovani, hotar la Cislău, j. Sac <azi j. Buzău>
41; ~ <j. Vlaşca, azi j. Teleorman> 286.
Negre v. Negrea.
Negrea (Negre) din Urdeşti 296; ~ iuz., martor
pt. moşia Orzănească 235; ~ vinde vie
pt. plata dărilor 171.
Negréni, sat <j. Olt> 35.
Negrila, sat <j. Argeş> 123.
Negrilă, armaş, martor pt. Vărăşti 131.
Negru (-l), vv., <1324–1351> <sŃ. doamnei
Marghita, tatăl lui Dan vv.>, biserica lui
~, ctitor m-rii Câmpulung 262.
Negu v. Neagu.
NeguŃ (-u) din Brătiianii de Jos, <fr. cu Vladul,
cumnat cu Stanca, unchi lui Fătul şi
Voicăi> 300; ~ din Râmniceanii 155;
~ vătaf din Suslăneşti, <tatăl lui Darie
roşu şi Stoica> 162.
NeguŃoaia din BărbuleŃul, mama lui Stoica,
bunica lui Radul 316.
Nenciul (Nanciul, Neanciul, Neancul) din Pogani
81; ~ din Sărata 139; ~ log., martor pt.
Stăneşti 62; ~ nep. uncheaşului Stan cel
bătrân din Piscu 97, 99; ~ popă, tatăl lui
Radul 248.
Neniul v. Nan.
Neofit, eg. m-rii Menedic 10.
Nestor v. Nistor.
Nica (Necăi) cel bătrân v. Cernica; ~ din
Câmpulung 239; ~ f. lui Iane din Die,
fr. cu Hiştov 284; ~ log. m., fost, tatăl
lui Preda spătar, cumpără satul
Tâncăbeşti 44; ~ negustor, cumpără în
Purani 249, 250; v. şi Cernica.
Nichifor (Nechifor), călugăr din Oraşul de Floci
77; ~ din Băreşti, martor pt. Costiieni
84; ~ eg. m-rii Căluiul 34; ~ eg. m-rii
Glavaciog 128, 221; ~ eg. m-rii Plumbuita
240, 241.
Nicoară, boier hotarnic pt. Cârlomăneşti 31;
~ f. lui ~ din Piteşti 63; ~ log. din Preşna,
scrie doc. 185; ~ portar m., dregătorul
lui Matei vv. 34; ~ tatăl lui ~ din Piteşti
63.
Nicodim, eg. m-rii Tismana 160, 181, 192.
Nicola v. Necula, Nicolae.
Oaleş, vătaf din Micşani, tatăl lui Neagoe 95.
Oana v. Oană.
Oană (Oana, Onea), rumâni din: Botenii 179;
Stănceşti, Bărbăteşti şi CacaleŃi 314;
~ tatăl lui Răzvan din Goleşti 201;
~ tatăl lui Stoica din Piscul Strezii 134.
Oancea din Bucureşti, f. lui Sava log., martor
151; ~ din Jigorani 246; ~ f. lui Stoian
din Nucşoara 2; ~ ocnar, adevereşte pt.
Şerbăneşti 274; ~ p. lui la Văleni 255;
~ popă din Cândeşti, scrie doc. 31, 290;
~ popă din Sibiceu 88; ~ rumâni din:
Bărbăteşti, Stânceşti şi CacaleŃi 314;
Cislău, f. lui Dragomir al Răspopoaiei,
Nicolae (Neculae, Nicola), eg. <arhim., ierom.,
nastavnic> m-rii Argeş 14, 25, 60, 148,
149, 194, 253; ~ ierodiacon de la Ep.
<Râmnic>, scrie doc. pt. Bujorani 258;
~ portar <al doilea> din Bucureşti, boier
hotarnic 41; ~ tatăl lui Tanasie, martor
pt. Bucureşti 240, 241.
Nicolcea din Tismana 192.
Nicolescul Pătru, rumân în Râmeştii 105.
Nicopoie v. Nicopole.
Nicopole (Nicopoie), <oraş în Bulgaria>, oameni
din ~ 310.
Nicşul v. Neacşu.
Nicula v. Necula.
Nifon din Năiani, <f. lui Iane> 19, 255; ~ eg.
m-rii Vieroş 33, 253.
Nigoe v. Neagoe.
Nigoi v. Neagoe.
Nigul v. Neagoe.
Nistor (Nestor) din Vâlsăneşti 230; ~ martor
pt. Vărăşti 131; ~ rumân din Bărbăteşti,
Stânceşti şi CacaleŃi 314.
Novac (-u), călăraş, martor în Bucureşti 144;
~ din Bucureşti, martor 151; ~ din
Costeşti 185; ~ din Jigorani 246; ~ din
VârâŃi, tatăl lui Pătru din Fălcoi 34.
Nucet, m-re <j. DâmboviŃa> 296; ~ sat <j. Sac,
azi j. Prahova> 13, 35.
Nucuşoara, sat <j. Muşcel, azi j. Argeş> 2.
Nunul, f. lui Hărăbor şi al Stanei, fr. cu Posea,
nep. Hristinei, văr cu Stoia, p. lui în
Săruleşti 66.
fr. cu Neagul, Nanciul şi Cârstian 41,
42, tatăl lui Stan şi Dragomir 42;
Lupeştii 146; Stănislăveştii de Sus, fr.
cu Albul 35; ~ spătărel din Piscu, fr. cu
Stan spătărel 97, 99; ~ tatăl lui Andrei
<din Lupeştii> 146.
Obârşia, sat <j. Dolj> 17, 119.
Obislav, sat <j. Vlaşca, azi j. DâmboviŃa> 128.
Obreajun, martor pt. Piscul Strezii 134.
Ochiul Boului, sat <com. Corneşti, j. DâmboviŃa>
165.
Ocna Mare (Vel Ocnă), sat <j. Vâlcea> 33,
129, 225; ~ Mică, lângă Târgovişte
364
 <j. DâmboviŃa>, vama domnească de la ~
14.
Odagiun Sava, jupân, cumpără moşie în Orboieşti
235.
Odrea v. Udrea.
Olănescul Goran (Gheran), log. din Olăneşti,
<f. lui Bucur post. din Olăneşti, tatăl lui
Mihul post. şi Dima spătărel> 132, 195;
~ Pârvul, log. 127.
Olăneşti, sat <j. Vâlcea> 195.
Olt, apă 123; ~ j., sate în ~ 35, 81.
Olténi, câmp la Râmnic, sat <j. Vâlcea> 152;
~ sat <j. Rm. Sărat, azi j. Vrancea> 232.
Oltene v. Oltenei.
Oltenei (Oltene), sat <j. Buzău> 282.
Onea v. Oană.
Onofrie, popă din Floreşti 59, 62.
Opre(-a), aprod, martor pt. Străuleşti 76;
~ diacon, martor pt. Suseni 75; ~ din
Brăneşti 289; ~ din Cacămeiu v. Jian;
~ din Crângu, <f. lui Dumbravă> 86;
~ din Drăgăieşti, f. lui Mihai călăraş şi
al Neagăi, fr. cu Stan 195; ~ din Găleşăşti
281; ~ din PietroşiŃa v. Moldoveanul;
~ din Sălătruc v. Bojescul; ~ din Turburea
(I şi II), împrumută bani împreună cu
mai mulŃi săteni 138; ~ din Ulmeni,
martor la vânzare 91; ~ f. lui Mânea din
Turburea 115; ~ <fr.> cu Daniil, p. lui
la Troian 57; ~ iuz. <din Bucureşti, nep.
lui Odrea post.> 55; ~ <log. din
Budişteni, sŃ. Măriei, tatăl lui Dragomir,
Ivan şi Stan, unchiul lui Stroe> 124,
279, 328, probabil acelaşi cu ~ martor
pt. Valea Izvoranilor 27; ~ log., martor
pt. Goleşti 295; ~ martor pt. Sărăşti 64;
~ pârcălab din Viişoara 219; ~ popă din
Hareş, martor pt. Berislăveşti 116;
~ popă din Moreni 62; ~ popă din
Urdeşti, fr. cu Manea, scrie doc. 296,
Paană v. Pană.
Pade, sat <j. Dolj> 34.
Padeş, sat <j. MehedinŃi> 192.
Pagunis, negustor, martor pt. Balomireşti 243.
Paia, sat <j. MehedinŃi> 181.
366
317; ~ popă, martor pt. Siliştea 5; ~ roşu
din Călineşti 197; ~ rumâni din: Cislău,
f. Ciocăneştilor, fr. cu Gavril şi Istratie
42; Gârbovi, fr. cu Radul 32, tatăl lui
Radul şi Ianăş 32; Răzvad 164;
Stănislăveştii de Sus, f. lui Iacov, fr. cu
Stoica, Duma şi Dobrin 35; ~ socrul lui
Sava <din Văleni> 78; ~ tatăl lui Stoica
<din PădureŃu> 329; ~ tatăl lui VlăduŃ
v. Leul; ~ uncheaş, f. săpunarului,
martor pt. Valea Ştefăneştilor 161;
~ vătaf din Măgureni 62; ~ vinde în
Bereşti 313; v. şi Cârşul; ~ vinde moşie
în Cepturi în vremea lui Matei vv. 109;
~ vornic din Târgovişte v. Bocănitul; v.
şi Bocănitul, Bojescul, Cârşul, Jian,
Leul, Moldoveanul.
Oprea, sŃ. lui Bârca cǎlǎraş, mama lui Drǎghici
şi a Stanei, vinde o curǎturǎ de fân în
Vǎleni 308.
Oprina, p. ei în Băleni 305.
Oprina, f. jupânesei Maria din BălŃaŃi 155
Opriş din Malu 147; ~ din Urdeşti (Ion Păiş)
296, 317; ~ f. uncheaşului Pătru, fr. cu
Drăghici şi Stanciul din Cârstineşti 78;
~ popă din Copăceni 305; ~ post. din
Pârşcoveni 230; ~ rumân din Cislău, f.
lui Stănislav, tatăl lui Stanciul 41, 42;
~ tatăl lui Radu v. Rociotă; v. şi
Rociotă.
Oraşul (de) Floci <j. IalomiŃa> 92, 296.
Orăşan (-i), topic la Verneşti <j. Buzău> 287.
Orbeasca, sat <j. Muşcel, azi j. DâmboviŃa>
109, 315.
Orboieşti, sat <j. IalomiŃa> 235.
Orbul Dragne din Pârceşti 234.
Orlea, vie la ~ <j. Prahova> 198.
Ornescu Stancul din Gabru 270.
OstaniŃa, localitate <în Epir, Grecia> 118.
Ostra, sat <j. Olt, azi j. Teleorman> 307.
<Paindur> Vasilache, stolnic m., martor în
divan 119.
Paisie, eg. m-rii Dobruşa 269; ~ patriarh de
Ierusalim 289.
Palade, log. din Târgovişte 122.
Palaloga din Câmpina, socrul lui Apostol vătaf
251.
Palancă v. Palanga.
Palanga (Pălancă), hotar la Uricheşti, j. Rm.
Sărat <azi j. Vrancea> 271.
Panaiotis v. Panait.
Panait (Panaiotis), cpt. <din Râmnic>, boier
scris la ascultare la ~ 45; ~ martor pt.
Ep. Râmnic 93; ~ negustor, martor pt.
Balomireşti v. Mihail; ~ pah., martor pt.
Cheia 127; v. şi Mihail.
Pană (Paană, Panno, Pano, Panos), cămăraş <din
Căpreani, Părdeşti> v. Căpreanul; ~
cojocar, p. lui în Piscuri 155; ~ comis
<al doilea din Măneşti> 35, 41; ~ fr. cu
Daniil <Troian> 57; ~ negustor, scrie
doc. pt. Balomireşti 243; ~ pah. din
Stânceşti 35; ~ (greşit: Preda) pah. m. v.
Filipescul; ~ post. din Bărbăteşti 289;
~ post. din Pârdeşti, împrumută sătenii
din Turburea cu bani de bir 138; ~ spăt. m.
v. Filipescul; v. şi Căpreanul, Filipescul.
Panciuleşti, moşii în ~, sat <neidentificat>
carte de blestem pt. aflarea moşiilor de
aici 324.
Pancu, Ńigan, tatăl lui Radul 83.
Pandazi v. Pantazi.
Pano v. Pană.
Panos v. Pană.
Pantazi (Pandazi), via lui la Cocorăştii din
Vale 107.
Papa, ceauş de aprozi din Greci v. Greceanu;
~ din Bucureşti, martor v. Voislav; ~ f.
lui Preda Brâncoveanul vornic 109;
~ <fr. cu Filip şi Radul, f. lui Jorzul>
din Vărăşti 159; ~ log. (m., fost) v.
Greceanu; ~ nep. Elinei logofeteasa
174; ~ pah., f. lui Buzinca comis m.,
clucer m., fost din Cepturi, fr. cu Preda
slujer 8, 226, 288, 315; ~ post. v.
Greceanu;
~ post., f. lui Drăghici vistier m. 109;
~ spăt. m. v. Filipescu Pană; ~ tatăl lui
Iacov <din Stănislăveştii> 35; ~ via lui
la Şchei 43; ~ Gheorghe, martor pt.
Bucureşti 118; v. şi Filipescu Pană,
Greceanu, Voislav.
Parascheva v. Paraschiva.
Paraschiva (Parascheva) din Băleni, tatăl lui
Stanciul 305; ~ din Boleasca, vărul lui
Costandin, martor 248; ~ din Muscel,
<tatăl lui Dobromir> 204; ~ din Sărata
139; ~ iuz. din Mirceşti 286; ~ log. al doilea
44; ~ log. (m., fost) <din Drăghineşti>,
tatăl lui Mihalcea log. 73, 99, 108, 119,
146, 155, 272, 315; ~ pah. din Ceplea,
boier hotarnic 47; ~ popă, martor pt.
Sărăşti 64; ~ vornic, fr. cu Costandin,
vinde în Şchei 26.
Parasco, negustor, sŃ. Frujinei, tatăl lui Ene,
Socol şi Necula 109.
Parthenie (Partinie), tatăl lui Mitiutelu din
Uricheşti 271.
Partinie v. Parthenie.
Pasărea, sat <j. Ilfov> 248.
Pascul din Cocani 66.
Pate, sat <j. Prahova> 5.
Pavai (Pavel), vameş mare din Braşov, martor
la diata Ilinei logofeteasa 174.
Pavel, diacon de la m-rea Cozia 93; ~ iuz. din
SpanŃov 15, 28; ~ roşu din Fundeni,
jupân, cumpără în Dobromireşti 101.
Pavlache, ban, vinde moşie 109.
Păcală din Cepturi v. Fântâneanul.
Păduche (Peduche) Radu din Gogoşi, uncheaş,
scrie jupânesii Stanca, sŃ. lui Giura pah.
143, 156.
Pădure, dorobanŃ din DobroŃei 240, 241; ~ fr.
cu Râca şi Balul, martor pt. Cepturi
173; ~ pârcălab din Lazuri 164; ~ post.
din Filipeşti, martor pt. Cepturi 173;
~ rumân din Stănislăveştii de Jos, f. lui
FrăŃilă 35.
Pădureani v. Pulaşi.
PădureŃ (-i), j. v. Muscel şi ~; ~ sat <j. Teleorman>
277; ~ sat <j. Vâlcea> 329; v. şi
Muscel.
Păhuleşti v. Păuleşti.
Păianul Preda, post., f. lui Ion comis din Paia,
nep. lui Budin vătaf 181.
Pălancă v. Palanga.
Păpălari, sat <j. RomanaŃi, azi j. Dolj> 142.
Păpeni, sat <j. IalomiŃa> 77.
Pătârlage, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 95, 328.
Pătpălac Neagul, spătărel din Şcheai 26, 43.
Pătraşco (Petraşco), comis din Tătărăi 41;
~ cupar m. din Bălăci v. Bălăceanul;
~ din CacoŃi, martor 191; ~ f. lui
Udrişte din Câmpina, fr. cu Gherghe
251; ~ martor pt. Huriia 206; ~ pah. din
Bucşani v. Bucşanul; ~ pah. din
Morânglavi, fr. cu Giura, schimbă Ńigani
136, 137, 141; ~ portar <al doilea, om
domnesc> 131; ~ post. din Cepturi 109;
367
 ~ post. din Pleşoi 47, 260, 261, 270,
278; ~ vinde în Străoşti 86; v. şi
Bălăceanul, Bucşanul;
~ vv. <cel Bun, 1554–1557>, <f. lui Radul
Paisie vv., tatăl lui Mihail vv. şi Pătru
vv., greşit: f. lui Mircea vv.> 34, 41;
~ vv. <Nicolae>, <f. lui Mihail vv. sŃ. doamnei
AncuŃa, tatăl Ilincăi şi AncuŃei, socrul
lui Istratie <Leurdeanu> post. m.> 65, 72,
294.
Pătrăreşti, sat <j. DâmboviŃa> 165, 172.
Pătroaia (Petroaia), sat <j. Vlaşca, azi j. DâmboviŃa>
35.
Pătru v. Petru.
Păulescul Mogoş, cpt. <de roşii> din Măneşti,
Păuleşti, 35, 41, 120, 122, 155, clucer
64.
Păuleşti (Păhuleşti), sat <j. Prahova> 35, 36,
41, 120, 122, 155.
Păun, clucer, văr cu Cârste log., nep. lui Ghionea
post. din Brânceni 169; ~ negustor v.
Diogheni; ~ negustor, martor pt. Balomireşti
243; v. şi Diogheni.
Pârâiani, sat <j. Gorj> 34, 113.
Pârâianul Barbul, f. lui Stanciul post. din
Pârâiani 34; ~ Danciul, post. m. <din
Mileşti, Pârâiani, f. lui Hamza banul din
Pârâiani, tatăl lui Barbul pah. şi Preda
cpt.> 65, 72, 188, 236, 307, martor în
divan 9, 14, 21, 22, 28–30, 32, 34, 35,
41, 43, 44, 52, 54, 67, 73, 86, 94, 96,
99, 100, 108, 125, 128, 146, 147, 155,
262, 270, 272, 276, 289, 305, 314, 315,
greşit: comis m. 119; greşit: pit. m. 251;
~ Hamza, ban <din Pârâiani, tatăl lui
~ Danciul post. m.> 128; ~ Stanciul,
post. din Pârâiani, tatăl lui Vlad post.
<şi Barbul> 34, 113.
Pârâu, sat <j. Gorj> 30.
Pârcénii, sat pe CălmăŃui, j. Rm. Sărat <azi
j. Buzău> 155; ~ Vechi, sat <j. Rm. Sărat,
azi j. Buzău> 167.
Pârceşti, sat <j. Ilfov> 234.
Pârciu lui Milos, hotar la Prestolul <j. MehedinŃi>
203.
<Pârdescu> Pană (Panno), cămăraş din Pârdeşti,
<sŃ. jupânesei Elina, fr. cu Mihai clucer
şi Giura clucer, cumnat cu Istratie post.
m., oier>, cumpără în Slăvileşti 254,
post. (al doilea) 115, 177, 278, 284,
285.
368
Pârdeşti, sat <j. MehedinŃi> 115, 138, 177,
284.
PârliŃi, sat <IalomiŃa> 165, 172.
Pârscov, sat <j. Buzău> 51, 205.
Pârstea, p. lui în ocina radovănească 255.
Pârşcovéni, sat <j. Buzău> 290, 318; ~ <j. RomanaŃi,
azi j. Dolj> 107, 142, 230.
Pârşcoveanul Preda, martor pt. danie la m-re
la vreme de călugărire 191.
Pârtoacă Gheorghe (Ghierghie), roşu din Şchei,
<f. Neagăi din Săhăteni, nep. Ioanei,
cumnat cu GuiŃă din Şchei> 26, 43, 66.
PârŃăghel, martor la vânzare de vie în
Berciugovu 283.
Pârvan din Zoreşti, boier jurător numit de
Pană m. spătar pt. anchetarea unui jaf
244.
Pârveşti, sat <j. Dolj> 9.
Pârvu (-l), clucer m., fost <din Cioroiaşi>, log. m.,
fost, f. lui Stepan fost ban m. al
Craiovei 260, 270; ~ din Cochineşti
160; ~ din Tismana 192; ~ iuz., martor
pt. Ulmeni 91; ~ log. v. Olănescul;
~ log. din Cârstieneşti 12, 78; ~ log.,
martor pt. Slăvileşti 254; ~ martor pt.
GornoviŃa v. Priboilă; ~ martor pt.
Rădăcineşti 79; ~ portar, tatăl popii
Ghin 40; ~ post., f. lui Vucina pah., fr.
cu Mateiu pah., vinde în Găleşăşti 281;
~ tatăl lui Tudor din Căzăneşti 81 ~ vist.
al doilea, martor pt. Mârzăneşti, Valea
Izvoranilor 27; ~ vist. m. v. Vlădescu;
v. şi Olănescul, Priboilă, Vlădescu.
Peduche v. Păduche.
Peleticul, schit <j. Rm. Sărat, azi j. Vrancea>
330.
Pelin (-i), moşie, sat <j. Sac, azi j. IalomiŃa>
64.
Penga Lupul, rumân din Săcuiul, f. lui ~ Radul,
fr. cu ~ Ursul 270; ~ Radul, rumân din
Săcuiul, tatăl lui ~ Ursul şi ~ Lupul 270;
~ Ursul, rumân din Săcuiul, f. lui
~ Radul, fr. cu ~ Lupul, rumân în
Săcuiul 270.
Pepanos (Pepas) Donas (Danos, Donos),
negustor, martor pt. Balomireşti,
Năneşti, semnează greceşte 178, 243.
PeriaŃi, sat <j. IalomiŃa> 64; ~ sat <j. Olt> 35;
~ <j. Rm. Sărat, azi j. Buzău> 21, 214.
Periş, sat <j. Ilfov> 146.
Perişor (-ul, Perişori), sat <j. MehedinŃi> 260,
261, 270.
Perişori v. Perişor.
Perişorii, sătenii din Perişorul 261.
PestriŃul Radu din Şuici 78.
Petco (Petcu) din Jigorani 246; ~ f. lui Dobrotă
din Măneşti 66; ~ log. martor pt. Die
284; ~ martor pt. Piscu 102, 103; ~ văr
cu Rădan, fr. de moşie cu Neagul din
Urseşti 58.
Petcu v. Petco.
Petrache, iuz., casa lui în Târgovişte 109.
Petraşco v. Pătraşcu.
Petre v. Petru.
Petrican din Câmpina, tatăl lui Calotă 251.
Petriman, log., cumpǎrǎ curǎturǎ de fân în
Vǎleni 308.
Petrică v. Petru.
Petroaia v. Pătroaia.
Petru (Pătru, Petre, Petrică, Piatru) al Buşii,
tatăl lui Radu diacon din Negoieşti 113;
~ boier jurător pt. Cioroiul 34; ~ ceauş
din Băleani v. Băleanul; ~ ceauş din
Bălişoara 290; ~ cel bătrân, tatăl lui
Tudor din Pătrăreşti 172; ~ cpt. v.
Iordache; ~ diacon <din Dudeşti> 155;
~ din Berciugovu 283; ~ din Cheia, f.
lui Oprea Flocosu, fr. cu Ion Zavricia,
Radu şi Stan 127; ~ din Dobroteani 291;
~ din Turburea, tatăl lui Dumitru 138;
~ din Jigorani 246; ~ din Muscel 74;
~ din Pătârlage v. ~ pârcălab; ~ din
Piteşti, f. lui Stoica 161; ~ din Recea,
martor pt. dealul Negoieştilor 113; ~ f.
lui BilŃaru, scrie doc. 176; ~ f. lui
Brâncă din Fălcoi 34; ~ f. lui Dragomir
Copăceanul, unchi lui Dragomir şi
Barbul, p. lui în Copăcioasa 52; ~ f. lui
Novac din Fălcoi 34; ~ f. lui Preda,
vinde în Copăcioasa 52; ~ f. lui Stan,
văr cu Radu diacon din Negoieşti 113;
~ f. lui Tudor, fr. cu Dragomir şi Văsii,
martor 190; ~ fr. cu Stan şi Dumitraşco
100; ~ iuz. din Buzău 41; ~ iuz. din
VârâŃi 9, 47, 260, 261, 270, 278; ~ judeŃ
din Piteşti, fr. cu Borcea şi Tudoran
Ciorovancă 111; ~ log. din Fălcoi 177,
254, 284; ~ log. din Vanişi, sŃ. Slamnei,
tatăl Andreianei şi al Stanei 177; ~ martor
pt. m-rea Jătianul 298; ~ martor pt.
Purani 249; ~ martor pt. Slăvileşti 285;
~ p. lui de curǎturǎ v. Sasul; ~ pârcălab
din Pătârlage, f. lui Godean din
Pătârlage 95; ~ popă din Negoieşti,
martor pt. dealul Negoieştilor 113;
~ (Petrică), popă, mahalaua lui în
Târgovişte 109; ~ popă, martor pt.
Somorul 156; ~ popă, nep. lui Varlaam
fost egumen din Şuteşti 54; ~ portar al
doilea, semnează portar m., om
domnesc la hotărnicie 287; ~ rumâni
din: Cioroiul 34; Cislău, fr. cu Ionaşco,
f. lui Mălişco (Mănişcă) 41, 42; Lupeştii
146; Perişorul 260, 270; Râmeştii, f. lui
Costandin, fr. cu Sintion, Şandru şi
Balaciu, văr cu Precup 105, tatăl lui
Nicola 105; Săcuiul, f. lui Ursu, tatăl lui
Ilie şi Puia 270; ~ sluger din Părdeşti v.
Aslan; ~ spăt., fr. cu Balaci spăt.,
martor pt. Cepturile 112; ~ spătărel din
Piscul, fr. cu Lupul spătărel 97, 99;
~ spătărel din Piscul, fr. cu Radu
Ialomiceanul spătărel 97, 99; ~ stâna lui
la Muscel 204; ~ stegar, martor pt.
Zârna 186; ~ tatăl lui Tudor din
Pătrăreşti 165; ~ Ńigan din Vâlsăneşti 6;
~ uncheaş, tatăl lui Drăghici, Opriş şi
Stanciul din Cârstineşti, socrul lui Sava
78; ~ vist., martor pt. Slatina 294; v. şi
Aslan, Băleanul, Iordache, Sasul;
~ vv. <cel Tânăr; 1559–1568>, f. lui Mircea
<Ciobanul> vv. 34;
~ vv. Cercel, <1583–1585, f. lui Pătraşco cel
Bun vv.> 34, 181.
Piatra, sr. cu Albul din Pârscoveni 318.
Piatra, hotarul ~ la Cornetul, j. Dolj 213;
~ Iederii, topic la BărbuleŃul, j. DâmboviŃa
316.
Piatru v. Petru.
Piază, sat <j. Dolj> 47.
Pielcea, uncheaş din Suhaia 219.
Pietrari, sat, j. Vâlcea 125.
Pietroşani, sat <j. Muscel, azi j. Argeş> 60,
302.
PietroşâŃa v. PietroşiŃa.
PietroşiŃa (PietroşâŃa), sat <j. DâmboviŃa>
274.
Pinul, m-re <j. Sac, azi j. Buzău> 87, 88, 139.
Pirtea, f. lui Stan łenchea, fr. cu Lupul,
martor 190.
Piscotan Manea (I) din Ibăneşti, tatăl lui ~
post. 81; ~ Manea (II), post., f. lui ~ din
Ibăneşti 81.
Piscu (-l), sat <j. Ilfov> 97, 99, 102, 103; ~ lui
Bogdan, topic la Sibiceu <j. Sac, azi
j. Buzău> 46; ~ LinŃii, topic la Copăcioasa,
369
 j. Gorj 52; ~ Strezii, sat <j. Sac, azi
j. Buzău> 134; ~ Tătarului, topic la
Copăcioasa, j. Gorj 52; ~ Teiului, sat,
j. DâmboviŃa 165, 172.
Pisculeşti, sat, j. IalomiŃa 170.
Piscuri, sat pe Mostişte, j. Ilfov 155.
Pisică Stoica din PiŃoreşti, <sŃ. Neagăi> 43.
<Piteşteanul Gheorghe>, negustor din Piteşti,
martor 111.
Piteşti, oraş, case vechi şi noi la ~ 82; deal, vii
la ~ 132, 245, 309, 310; martori, orăşeni
din ~ 27, 35, 63, 111, 132, 161, 281,
309, 310.
PitulaŃi, sat <j. Rm. Sărat, azi j. Buzău> 187,
PiŃăreşti (PiŃorăşti, PiŃoreşti), sat <j. Sac, nelo-
calizat> 26, 43.
PiŃorăşti v. PiŃăreşti.
PiŃoreşti v. PiŃăreşti.
Pizdeleşti, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 20.
Plăişoru, topic la Nucşoara <j. Muşcel, azi
j. Argeş> 2.
Plăşcoi v. Pleşcoi.
Plăviceni, sat <j. RomanaŃi, azi j. Olt> 47, 94.
Pleşa, vinde în Lăpuşata de Jos 313.
Pleşa Plopului, topic la Corbuşori, j. Muscel
<azi j. Argeş> 2.
Pleşcoi (Plăşcoi), sat <j. Buzău> 176.
Pleşoi (-ul), sat <j. Dolj> 34, 47, 107, 260,
261, 270.
Plosca, sat <j. Dolj> 191.
Plumbuita, hotar la Fundeni, j. Ilfov 315; v. şi
Bucureşti.
Poarta <Otomană> v. łara Turcească.
Pocorăş, topic la Drăgăeşti, j. DâmboviŃa 195.
Pod Săcară, topic la Berislăveşti, <j. Vâlcea>
116.
Podgoreanul Ivan din Podgoreni, f. lui Radu
din Dătcoiu 217, 218.
Podgoreni, sat <j. Gorj> 218.
Podgorie (Podgoriia), topic la Cislău, j. Sac
<azi j. Buzău> 41.
Podgoriia v. Podgorie.
Podul Cârstineştilor, hotar la Fundeni, j. Ilfov
315.
Poenaru (Poinarul) Barbu din Poiană, tatăl lui
Preda spăt., ban m. (fost) 34, 87, martor
în divan 94; clucer m. (fost) 206, 236,
martor în divan 99, 100, 108, 119, 125,
128, 146, 147, 155, 230, 238, 251, 262,
270, 272, 276, 289, 305, 314, 315;
stolnic 47, 67; ~ Dumitraşco, post. al
doilea, <f. lui Preda spăt. din Poiană, fr.
370
cu Vasilie, nep. lui Barbu clucer m.>
192, 206; ~ Preda (greşit: Pană), spăt.
din Poiana, <f. lui Barbu clucer m.>
tatăl lui Vasile <şi Dumitraşco> 180,
206; ~ Vasile, agă, f. lui Preda spăt.
<din Poiană, fr. cu Dumitraşco, nep. lui
Barbu clucer m.> 178–180, 193, 206,
315.
Pogani, sat <j. Olt> 81.
Poiana (Poiană, Poieni), sat <j. Dolj> 34, 67,
164, 260, 261, 270; ~ <j. IalomiŃa> 170;
~ sat, j. MehedinŃi 94; ~ Burduhului,
topic la Bereşti, j. Argeş 313.
Poiană v. Poiana.
Poieni v. Poiana.
PoieniŃe, topic la Berislăveşti, <j. Vâlcea>
116.
PojorâŃii, sat <j. Buzău> 21.
Popă, fr. cu Radul din Urdeşti şi Ivan 296.
Popăscu v. Popescu.
Popânzăleşti v. Popânzeleşti.
Popânzeleşti (Popânzăleşti), sat <j. RomanaŃi,
azi j. Dolj> 34, 89.
Popescu (-l, Popăscu), cpt. din Buzău, din Albeşti,
din Răteşti, tatăl lui Ianachi, fr. cu Miliştean
53, 229, 268, 318; ~ <Şintescul> Mâinea
(Minea), sluger m. <din Popeşti-Vlaşca,
f. lui Calotă din Popeşti mare armaş> 307,
martor în divan 99, 108, 119, 125, 146,
147, 155, 238, 239, 315; ~ <Şintescul>
Radul, <f. lui ~ Staicu, log. m., fost, din
Popeşti, tatăl Maricăi, socrul lui
Alexandru Ghiormescul post.> 246,
289; ~ agă 72; ~ pah. m. 236, 238, 239;
~ <Şintescul> Staicu din Popeşti, log.
m., fost, tatăl lui ~ Radu pah. m. 289.
Popeşti(-i), sat, moşii în ~ <j. Dolj> 94, carte
de blestem pt. aflarea moşiilor din ~
324.
Porane v. Purani.
Portişor, topic la Muscel, j. Saac <azi j. Buzău>
204.
Porumbreni, sat <din domeniul lui Mihai
Viteazul vv., j. DâmboviŃa> 140.
Porumbu, f. lui Năstase din Pârscov 205.
Posea, f. lui Hărăbor şi al Stanei, fr. cu Nunul,
nep. Hristinei, văr cu Stoia, p. lui în
Săruleşti 66.
Posobeşti, sat <j. Buzău> 139, 176.
Poşală Stanciul din DranoveŃ, martor 160.
Potelu, sat <j. RomanaŃi, azi j. Olt> 163.
Potlogeanul Rada, sŃ. lui ~ Radul din Băleni,
mama Stancăi, soacra lui Mihaiu log.
305; ~ Radul din Băleni <din Suseni>,
sŃ. Radei, tatăl Stancăi, Neagăi şi Călinei,
socrul lui Şărb şi Mihai log. 273, 305.
Potoceni (Potociani), sat <j. Buzău> 176, 244.
Potociani v. Potoceni.
Prahic, tatăl lui Badea <din Slăvileşti> 177.
Prahova, j. 36, 155, 331.
PraveŃ (PreavăŃ), nep. lui Badea log. din
Stăneşti 29, 43.
Prăveleni, sat <j. Argeş> 2.
Precup, rumân în Râmeştii, nep. de fr. lui
Costandin, văr cu Patru, Sintion. Şandru
şi Bălăci 105.
Preda al Bratei din Robăneşti 89; ~ clucer v.
Bârsescul; ~ clucer din Greci 94, 177,
254, 284; ~ comis v. Tomeanul; ~ cpt.
<din Bucşani> 35; ~ cpt. din Mileşti <f.
lui Danciul al doilea slujer> 47, 260,
261, 270; ~ dascǎl, scrie doc. 256; ~ din
DranovăŃ 160; ~ <din Ostra> 307; ~ din
Roşiiani 34; ~ f. lui Stanciul şi al Dochiei
din Câmpulung 71; ~ log. din Argeş,
f. lui Badea pârcălab 12, 195; ~ log. din
Tărăceani v. Tărăceanul; ~ log., <f. lui
Necula pah. din Târgovişte>, scrie
hrisoave şi zapise 182, probabil acelaşi
cu ~ log., ispravnic de doc. 34; ~ log. m.
v. Brâncoveanul, Bucşanul; ~ martor
v. Pârşcoveanul; ~ nep. lui Stanciul
iuz., martor pt. Văleni 78; ~ pah. din
Plăviceni 94; ~ pah. din Ruda v. Rudeanul;
pah. din Urdari v. Urdăreanul; ~ pârcălab
din Glina v. ~ roşu din Glina; ~ post.
<din Cârstineşti, nep. lui Stanciul log.
din Cârstineşti> 79; ~ post. din Tatomireşti
v. Filişanul; ~ post., f. lui Ion comis din
Paia v. Păianul; ~ post. v. Rumceanul;
~ roşu, pârcălab din Glina 277, 280;
~ rumâni din: Gârbovi, fiul lui Stanciul,
Mira, fr. cu Andronie şi Vladul 32;
Râmeştii, tatăl lui Mihăilă 105; Scăuiani,
f. lui Oprea 30; Stănislăveştii, f. BărluŃii,
nep. lui Dobrin 35; ~ sluger, f. Buzincăi
comis, fr. cu Papa 8; ~ sluger, <p. lui la
Cacămeiu şi Ciorani> 154; ~ spăt. din
Cepturoaia v. Buzescu; ~ spăt. din Poiană
v. Poenarul; ~ spăt., f. lui Barbul
clucer, martor pt. Huriia 206; ~ spăt.,
f. lui Nica log. m., fost, tatăl lui Vasilie
agă 44, 178–180, 315; ~ tatăl lui Pătru
din Căpăcioasa 52; ~ tatăl lui Radul,
adevereşte pt. hotarul Prăvălenilor 2;
~ tatăl lui Stepan şi Dragul 134; ~ vist.
216; ~ vornic 117; ~ vornic, iartă de
rumânie oameni fără moşii 104; ~ vornic
m., fost v. Brâncoveanu; v. şi Bârsescul,
Brâncoveanu, Bucşanul, Buzescu,
Filişanul, Păianul, Poenaru, Rudeanu,
Rumceanul, Tărăceanul, Tomeanul,
Urdăreanul.
Predoaie Pătru, via lui la Copăcioasa 52.
Prejveanul Radul, martor pt. danie de moşie
la m-rea Brâncoveni la vreme de
călugărire 191.
Prestol, sat <j. MehedinŃi> 203.
Preşna, sat <j. MehedinŃi> 185.
Priboilă Pârvul, martor pt. GornoviŃa 185.
Priboiu, ocină, j. DâmboviŃa 289.
Prisaca (Priseaca), moşie din Tâmbureşti
<j. RomanaŃi, azi j. Olt> 256.
Prisăceani (Priseceani), sat pe Argeş, j. Vlaşca
<azi dispărut> 179.
Priseaca v. Prisaca.
Priseceani v. Prisăceani.
PriviŃi (-i), sat <posibil lângă Beilicu, com.
Săgeata, j. Buzău, azi dispărut> 244;
~ topic la Găvăneştii de Coastă şi din
Vale <j. Buzău> 21.
Procică v. Proşca.
Prodan, clucer din Purcăreni, martor 91; ~ din
Glaveş 4.
Proşcă (Procică), sat <j. Sac, azi j. Buzău> 19, 255.
Prundeanul Dragomir, post., tatăl lui Oprea 127.
Pucina, rumân din Ciuperceni 114.
Puiu, rumân din Săcuiul, f. lui Pătru, fr. cu Ilie,
nep. lui Ursu 270.
Puiu (-lui) v. PuŃul ~.
PuiuleŃ Rada, mătuşă, vinde loc de casă în
Bucureşti 144.
Pulaşi (Pădureani), sat <j. Olt> 81.
Pupăze David, rumân din Râmeştii, f. lui ~
Tudor, fr. cu ~ Stan şi ~ Sima 105; ~
Sima, rumân din Râmeştii, f. lui ~
Tudor, fr. cu ~ Stan şi ~ David 105; ~
Stan, rumân din Râmeştii, f. lui ~
Tudor, fr. cu ~ David şi ~ Sima 105; ~
Tudor, rumân din Râmeştii, tatăl lui ~
Stan, ~ David şi ~ Sima 105.
Pupezéni, sat <j. IalomiŃa> 170.
Purani, sat <j. Vlaşca, azi j. Teleorman> 249.
Purcari, sat <j. Gorj> 190.
Purcăréni, sat <j. Muşcel, azi j. Argeş> 91, 314.
371
Purdea din Mustişte 203.
Puricel Aldea, f. lui ~ Cârstea din PietroşiŃa,
fr. cu ~ Stan, sărăcuste făcute pt. el 274;
~ Cârstea din PietroşiŃa, tatăl lui Stan şi
Aldea 274; ~ Stan din PietroşiŃa, f. lui ~
Cârstea, fr. cu ~ Aldea 274.
Putna, apă în Moldova 42.
Racotă Leca, vine de peste Dunăre 109; ~ Miho,
spăt. m., fost, socrul lui Papa pah. 315.
Rada, armăşoaia, sŃ. lui Marco armaş, log. de
vistierie 109; ~ din Şotânga v. Miclăuşoaie;
~ din łăŃârligi, fc. Cârstinei, sŃ. lui
Ştefan, nep. lui Badea log. din Stăneşti
29; ~ fc. lui GonŃea, nep. lui Dumitraşco
176; ~ mătuşa, vinde loc de casă în
Bucureşti v. PuiuleŃ; ~ sŃ. lui Şerban,
fc. lui Tudor Burdacea din Belitori 219;
~ Ńigancă: a m-rii Stăneşti 136, 137,
141; fc. lui Slav şi a Velicăi, sr. cu
Costanda, nep. lui Banghiciu 263; fc.
Stanei, sr. cu Stanciul 110; v. şi
Miclăuşoaie, PuiuleŃ.
Radislav v. Radoslav.
Radomir (Radumir, Radumiru) din Cepturi
173; ~ din Popânzăleşti 89; ~ rumân din
Cislău, fr. cu Stroia, f. lui Tatomir
Tâmâia 42; ~ vinde în Găvana, la
Bereşti 313.
Radoslav (Radislav, Rădoslav), <clucer> din
Belcin, boier hotarnic luat pe răvaşe
domneşti 270.
Radostoe v. Stroe Radu.
Radu (-l), adevereşte pt. hotarul Prăvălenilor
2; ~ agă v. Popescu ~ Şintescul; ~ agă
m. din Fărcaşa v. Fărcăşanu; ~ al lui
Badea din Căzăneşti 81; ~ al lui Filip
din Turburea 115; ~ al lui Florea din
Căzăneşti 81; ~ al lui Milea din Vaideei
86; ~ al lui Staico, pah. m. v. Popescu-
Şintescu; ~ al lui Târsă din Câmpulung,
fr. cu Stoica 320; ~ armaş al doilea v.
Vărzaru; ~ ban v. Buzescul; ~ boier
hotarnic pt. Cârlomăneşti 31; ~ cel bătrân,
popă din Nucşoara 2; ~ ciubotar, martor
pt. Pârscov 205; ~ cojocar din Măcreşti
121; ~ comis <din Breazoia> v. Brezoianu;
372
Puturoasa, sat <j. DâmboviŃa> 35.
PuŃinei (PuŃintei), sat <j. Buzău> 20, 41.
PuŃintei v. PuŃinei.
PuŃul Puiului, topic la Glaveş şi Carcadulea
<j. Sac, azi j. Buzău> 4, 7.
PuŃuri, sat <j. Dolj> 34.
~ comis, martor pt. Slatina 294; ~ comis
m. v. Mihalcea-Cândescu; ~ cpt. de
margine m., fost v. Dudescul; ~ cpt.
<din Măldăreşti>, martor pt. Vlădila şi
Redea 17; ~ cpt. v. Déliul; ~ cârciumar
din Turburea, împrumută bani împreună
cu mai mulŃi săteni 138; ~ cupeŃ v.
negustor; ~ diacon din Bujoreni 258;
~ diacon din Negoieşti, f. lui Pătru al
Buşii, văr cu Pătru, vinde vie în dealul
Negoieştilor, scrie doc. 113; ~ din
Balomireşti, tatăl lui Arsene 243; ~ din
Băleni v. Potlogeanul; ~ din Bǎrbǎteşti,
f. lui Stoica, scrie doc. 308; ~ din
Bucureşti, martor 151; ~ din Căpeni, tatăl
lui Draghie 61; ~ din Cheia, f. lui Oprea
Flocosu, fr. cu Ion Zavricea, Pătru şi
Stan 127; ~ din Cheia 127; ~ din
Comana, martor pt. Vlădila şi Redea 17;
~ din Costiiani v. Vlăşceanul; ~ din
Dătcoiu, tatăl lui Ivan Podgoreanul 217; ~
din Doba v. Turtescu; ~ din Frejureni v.
Frejureanul; ~ din Gogoş v. Păduche;
~ din Ludăneşti v. Ceplea; ~ din Mătişti
v. Turbătescul;
~ din Mirceşti, f. lui Voico, fr. cu Negu
286; ~ din Păpeni, tatăl lui Udrea 77;
~ din PeriaŃi v. Căba; ~ din Runcu 160;
~ din Săcele v. Totorcea; ~ din Sărata
139; ~ din Săséni, boier jurător pt. jaf
244; ~ din Săséni, martor pt. Cârlomăneşti
31; ~ din Steanca, moşia lui pusă zălog
pt. plata dărilor 196; ~ din Steanca, f.
lui Crestil, martor 196; ~ din Strezăşti
160; ~ din Şuici v. PestriŃul; ~ din
Şotânga 289; ~ din Turburea v. Mârşavul,
Stroe, Ursul; ~ din Urdeşti, fr. cu Ivan
şi Popa 296, 317; ~ din Urdeşti v.
Dălbănescul; ~ din Văleni v. roşu; ~
din VârleŃi v. Moldoveanul;
~ f. Calei din Fleşti, fr. cu Voicilă 281;
~ f. lui Badul din Dămieni 66; ~ f. lui
Detco vornic, fr. cu Dumitru post.,
martor pt. Văleni 78; ~ f. lui Fătu din
Gorunet 86; ~ f. lui Jorzul din Vărăşti,
fr. cu Popă şi Filip 159; ~ f. lui Lazăr
din Târgu Jiu 166; ~ f. lui Miroslav log.
din Piteşti 248; ~ f. lui Preda,
adevereşte pt. hotarul Prăvălenilor 2; ~
f. lui Stoica, fr. cu Mihai, Chirtup,
Moşat şi Draghia, cumpără în Piscul
Strezii 134; ~ f. lui Şerban vist. v. ~
Bilcirescul; ~ f. lui Vasile post., fr. cu
Dan şi Neacşu, unchiul Cǎtǎlinei şi al
lui Ghinea, cumpǎrǎ moşie în
Tâmbureşti 256; ~ f. Muşei v. Rătescul;
~ f. popii Neancul, martor pt. Boleasca
248; ~ f. uncheaşului Stoica al
NeguŃoaiei din BărbuleŃul 316; ~ fr. cu
Ştefan, martor pt. Boleasca 248; ~ fr. cu
Toma din Gârbovi 201; ~ hagiu, martor
pt. Cacova 200;
~ log. al doilea v. CreŃulescul; ~ log.,
martor la înŃelegerea dintre surorile
Elinei logofeteasa, Calea şi Stanca, cu
cumnatul lor, Stroe Leurdeanu 307;
~ log. din Amărăşti v. ChiveriŃă; ~ log.
din Argeş, tatăl Savei, bunicul Magdalinei-
Maria călugăriŃa 12, 281; ~ log. din
Desa, tatăl lui Gavrilă pah. 34; ~ log.
din Săpata v. Ciontea; ~ log., f. lui
Dumitru Dudescul vornic m., fost v.
Dudescul; ~ log., f. lui Lente post. din
Băşciu 91; ~ log., <f. lui Miroslav log.
din Piteşti>, nep. de fr. lui Dumitru log.
din Piteşti 248; ~ log., fr. cu Şerban log.
91; ~ log., fr. cu Ştefan, adevereşte pt.
Bărbuleşti 275; ~ log. m., fost v.
Cocorăscu; ~ log., martor pt. Băleni
273; ~ log. v. şi ChiveriŃă, Ciontea,
Dudescul, Năsturel; ~ lu Drăghici,
„calcă” moşia lui Lunea roşu din
Nămăieşti 98; ~ martor v. Prejveanu; ~
martor la împăcare v. Turbătescul; ~
martor pt. Bojorani 258; ~ martor pt.
Ludăneşti v. Cumănes<cu>; ~ martor
pt. Măcreşti v. Răzănoiu; ~ martor pt.
Pârscov v. Ciolo; ~ martor pt. Răduleşti
v. BănŃui; ~ negustor, cupeŃ, vinde
Ńigani 110,
martor pt. Brătianii de Jos, pt. Valea
Izvoranilor 27, vinde moşie în Clinceni
242; ~ nep. lui Andreiu <Bărbulescul>
din Bădeni 74; ~ nep. lui Dumitraşco,
fr./văr cu Dumitraşco, dăruit cu moşii în
ClociŃi 176; ~ nep. lui Vişan negustor,
vinde în Clinceni 24;
~ pah. din Bilcireşti v. Bilcirescul; ~ pah.
m. v. Popescu ~ Şintescu, Tântăveanul;
~ pah., martor pt. Perişorul şi Săcuiul
270; ~ pah., martor pt. Slatina 294;
~ pârcălab, martor pt. Somorul 156;
~ pârcălab, p. lui în Suslăneşti 162;
~ pit. (greşit: pit. m.), martor pt. Huriia
206; ~ popă din Brătuleşti 197; ~ popă
din Copăceni 305; ~ popă din Măcreştii din
Deal, scrie doc. 187; ~ popă din Mihneşti,
tatăl lui Gheorghi 70; ~ popă din Negoieşti,
martor pt. dealul Negoieştilor 113; ~ popă
din Pârşcovéni, f. lui Crăciun vătaf 107;
~ popă din Şerbăneşti, bunicul/ unchiul
lui Vlad, face sărăcuste 274;
~ popă din Târgovişte 296; ~ popă,
martor pt. Murgeşti 217, 218; ~ portar
al doilea din Bucureşti, f. lui Nan vătaf,
fr. cu Rădan, cumnat cu Stanca, sluga
domnului, ispravnic de doc. la hotărnicie
şi la jurământ 19, 155, 293; ~ post. v.
Năsturel; ~ post., cumpără în Cacova
200; ~ post. din Rudeni v. Rudeanu; ~
post., p. lui la Valea Teancului 287; ~
roşu din Văleni 19; ~ rumâni din:
Bărbăteşti, Stânceşti şi CacaleŃi 314;
Boténii 179; Cislău, f. lui Barbul 41;
Gârbovi, f. lui Oprea, fr. cu Ianăş 32, fr.
cu Oprea 32; Răzvad 164; Râmeştii
105, fr. cu Anghil Urzicescul 105;
Stănislăveştii de Jos şi de Sus, f. lui
Andreicu, nep. lui Duma 35; ~ scaunul
din Suhaia 219; ~ sluger din Frejuréni v.
Frejureanul; ~ socrul popii Stanciul
din Brăneşti 36; ~ spăt., f. lui Radu log.
m., fost, fr. cu Vladul post. 44; ~ spăt.,
f. lui Şărban vistier, ia boieri hotarnici
293; ~ spăt., martor pt. Cheia 127; ~
spătărel, „copil” din Piscu 97, 99; ~
spătărel din Piscu v. Ialomiceanul;
~ spăt., f. lui Sima vist., martor 11;
~ stolnic m. din Fărcaşa v. Fărcăşanul;
~ serdar m., martor pt. Ulmeni 91;
~ tatăl lui Dănilă 304; ~ tatăl lui
Neagoe, martor pt. Murgeşti 217; ~ tatăl
lui Neagu şi Tanasii, bunicul lui Coman,
372
 vinde în Ludăneşti 257; ~ tatăl lui
Stoica, Ńigan v. Gogone; ~ Ńigan, f. lui
Pancu 83; ~ uncheaş v. Potlogeanul;
~ unchi al Ivanei 17; ~ vătaf de paici din
Urdeşti 296; ~ vinde vie la Gorgani, în
dealul Brătuleştilor 197; ~ viorar, Ńigan,
din Balomireşti, tatăl lui Mihnea şi
Milco 243; ~ vornic <din Deasa>, tatăl
lui Gavrilă pah. din Târnova, <cuscrul
lui Radul Fărcăşanul> 94; v. şi BănŃui,
Bilcirescul, Brezoianu, Buzescul, Căba,
Ceplea, Ciolo, Ciontea, ChiveriŃă,
Cocorăscu, CreŃulescul,
Cumănes<cu>, Dălbănescul, Déliul,
Dudescul, Fărcăşanul, Frejureanul,
Gogone, Ialomiceanul, Mârşavul,
Mihalcea-Cândescul, Moldoveanul,
Năsturel, Păduche, PestriŃul, Popescu
<Şintescu>, Potlogeanul, Prejveanu,
Rătescul, Răzănoiu, Rudeanu, Stroe,
Tântăveanul, Totorcea, Turbătescul,
Turtescu, Ursul, Vărzaru, Vlăşceanu;
~ vv. <cel Mare, 1495–1508>, <f. lui Vlad
Călugărul vv., tatăl lui Radul vv. de la
AfumaŃi, Vlad Vintilă vv., Radul Paisie
vv. şi al lui Mircea Ciobanul vv.> 119;
~ vv. Mihnea <1601–1602, 1611–1616, 1620–
1623> <f. lui Mihnea vv., tatăl lui
Alexandru vv. Coconul, nep. lui
Alexandru al II-lea Mircea vv.> 22, 34,
146, 155, 181, 276, 1-a tăiat pe Bărcan
stolnic 35;
~ vv. <Paisie, 1534, 1535–1545>, <f. lui Radul
vv. cel Mare, tatăl lui Pătraşco vv.> 41;
~ vv. Şerban <1602–1610, 1611>, <f.
doamnei Măria, tatăl lui Constantin
Şerban vv. şi al AncuŃei> 14, 30, 32, 35,
73, 107, 108, 125, 129, 215, 223, 224,
238, 253, 289.
Radu Vodă (Sf. TroiŃă), m-re. v. Bucureşti.
Radumir (-u) v. Radomir.
Rafail (-ă) din Cacova 127; ~ eg. m-rii Snagov
100.
Ratea (Rate), cumpără în Bojorani 258; ~ din
Lipăreşti, martor 83.
Răcenii, moşie, sat <j. Rm. Sărat, azi j.
Buzău> 70.
Răcul, scrie doc. pt. Somorul 156.
Rădanul din Muşcel, văr cu Petcu, fr. de
moşie cu Neagul, p. lui la Urseşti 58.
Rădăcinescul Udrea, martor pt. Rădăcineşti
79, 231.
373
Rădăcineşti (-i), sat <j. Argeş> 79, 123, 231.
RădeştiŃă, sat <j. Dolj> 34.
Rădoslav v. Radoslav.
Răducan (-ul), f. lui Dumitraşco, martor pt.
ocina Siliştii 5.
RăduŃul din Dobreşti, f. lui Vlaicul 119.
Rădulea, tatăl lui Dănilă 304.
Răduleşti, sat <j. Rm. Sărat, azi j. Buzău>
187.
RăduŃul, popă din Purcari, scrie doc. 190.
Răhov, sat <j. Sac, azi j. Prahova> 34.
Răpciuni, sat, j. Dolj 119.
Răscoiul Meanea, rumân în Râmeştii 105.
Răspopi, sat <j. Buzău> 267, 268.
Răspopoaie Dragomir din Cislău, f. Răspopoaiei,
tatăl lui Neagu, Cârstiian, Oancea şi Coman
<nep. lui Neagul Dihimescul> 41, rumân
42.
Răspopoaia, mama lui Dragomir din Cislău 42.
Răspopul Stoica (Staica) al lui Nicula din
Bujorani 152, 258.
Rătescul (Cordelea) Dragomir, cpt. din Răteşti,
<fr. cu Buzea, strănep. lui Măican cel
bătrân, Lefter ceauş din Verneşti > 41; ~
Mujăscul Drăghici, f. lui Muja
Rătescul 239; ~ Mujăscul Ivaşco
<vornic din Răteşti, f. lui Antonie
Mujăscul şi Muşei, fr. cu Tudor, Radul
şi Neagoe, nep. de sr. lui Fiera> 11;
~ Mujăscul Muja <din Răteşti>, tatăl
lui ~ Drăghici, <socrul Neacşei, cuscrul
lui Ivan pah.> 239; ~ Mujăscul Muşa,
<sŃ. lui Antonie Mujăscul>, mama lui
Ivaşco, Tudor, Radul şi Neagoe, sr. cu
Fiera 11; ~ Mujăscul Neagoe, f. Muşei,
fr. cu Ivaşco, Tudor şi Radul, <nep. de
sr. lui Fiera> 11; ~ Mujăscul Radul, f.
Muşei, fr. cu Ivaşco, Tudor şi Neagoe,
nep. de sr. lui Fiera 11; ~ Mujăscul
Tudor, f. Muşei, fr. cu Ivaşco, Radul şi
Neagoe, <nep. de sr. lui Fiera> 11.
Răteşti, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 41.
Rătevoescul v. Rătivoiescul.
Rătevoieşti v. Rătivoieşti.
Rătivoescul (Rătevoiescul) Vasilie, log. din
Rătivoieşti 183.
Rătivoieşti (Rătevoieşti), sat <j. Muscel, azi
j. Argeş> 183, 239.
Rătunda, sat <j. MehedinŃi> 94.
Răvenicul Blindariului, topic la Şchéi, j. Sac
<azi j. Buzău> 43.
Răzănoiul Radul, martor pt. Măcreşti 121.
Răzmireşti, sat, j. Vlaşca <azi j. Teleorman>
109.
RăzleŃul v. RăjleŃul.
Răzvad (-ul), sat <j. DâmboviŃa> 164, 276.
Răzvan din Gorăşti, f. lui Onea 201.
Râbnic v. Râmnic.
Râca, <spăt.>, fr. cu Balul şi Pădure post. din
Cepturi 173, 226.
Râhova, sat, j. Dolj 34.
Râiosul Dumitru, rumân din Râmeştii 105.
Râmano v. Roman.
Râmceani v. Rumceni.
Râmeşti(-i), sat, j. Vâlcea 105.
Râmnic (Râbnic), oraş <Râmnicu Vâlcea>
152, 189, 206, 264; Ep. de ~ 21, 34, 93,
108, 189, 299, 309; ~ târg <Râmnicul
Sărat> 21, 232; ~ ul Sărat şi Brăila
(Slam Râmnic), j., sate în ~ 8, 122, 155,
189, 214, 232, 271, 282.
Râncăciov, m-re <j. Muscel, azi j. Argeş> 56.
Râncoiul Stoica, viile lui la Goleşti 295.
Recea, sat <j. Rm. Sǎrat, azi j. Buzǎu> 113.
Răceală, p. lui în Prestolul 203.
Reche Mane, martor pt. Urdeşti 317.
Redea, moşie <j. RomanaŃi, azi j. Olt> 17.
Renghe, post., vǎr cu Dragotǎ, cumnat cu
Iurdan, martor la schimb de zestre pt.
moşie de moştenire 319.
Roaba, m-re v. Jdrelea.
Robăneşti, moşie, sat <j. RomanaŃi, azi j. Dolj>
89.
Robul Dragomir din Doba, martor pt. danie
de rumâni la m-rea Tismana 160.
Rociotă Opriş, tatăl lui ~ Radul 12; ~ Radul,
f. lui ~ Opriş, martor pt. Cârstieneşti 12,
78.
Rodea Dan, tatăl lui ~ Vişan 248; ~ Vişan, f.
lui ~ Dan, martor pt. Boleasca 248.
Rodescul Dragomir, <roşu> din Cioroiaşi,
boier jurător 9.
Rogojani v. Rogojina.
Rogojâni v. Rogojina.
Rogojina (Rogojani, Rogojâni, Rogojini), sat
<j. Gorj> 47, 260, 261, 270.
Rogojină, martor pt. Cepturi 288.
Rogojini v. Rogojina.
Rohat (Ruhat), rumân (I şi II) al m-rii Codmeana
314.
Roman (-u, Râmano) din Malu 147; ~ fr. cu
Stan din Căzăneşti 81; ~ fr. de moşie cu
Stoica şi Stan din Nucet, vânzare cu
ştirea lui 13; ~ din Guzeani 150;
~ martor pt. Purani 249, 250; ~ tatăl
Stanei, bunicul lui Stan, socrul lui Radul
Déliul cpt. 28; ~ vânzare cu ştirea lui
13.
RomanaŃi, j. (sate în ~) 22, 106, 107, 213, 230,
333.
Roşâiani v. Roşiiani.
Roşea Dan, vinde în Turburea 115; ~ Dragomir
din Jigorani 246; ~ Neagoe din Răspopi,
tatăl Stanei, socrul lui Micul din Răspopi
267.
Roşia (Roşiia), sat, j. Vâlcea 47, 50.
Roşiia v. Roşia.
Roşiiani (Roşâiani), sat <din domeniul lui Mihai
Viteazul, j. RomanaŃi, neidentificat> 34.
Roşiianu (-l) Barbul, post. din Roşia, martor,
boier hotarnic 47, 192.
Roteşti (greşit: BoŃeşti), sat <j. DâmboviŃa>
35.
Rucăr, vama de la ~, tocmită de Matei vv. pe
seama domniei 33.
Ruda, sat <j. Argeş> 30.
Rudea, roşu, boier hotarnic luat de Barbu
Poenaru 47.
Rudeanu (-l) Chirca, <din Curtişoara, tatăl lui
Radul spăt., nep. de fr. lui Teodosie
Rudeanul log., Coste clucer şi Matei al
doilea post.>, clucer m. 86, martor în
divan 94; ban m. al Craiovei 86, 181,
236, 260, 307, judecă la scaunul din
Craiova 261, martor în divan 96, 99,
100, 108, 125, 128, 146, 147, 155, 239,
251, 262, 270, 272, 276, 289, 305, 314,
315; stolnic m., martor în divan 6, 9, 14,
21, 22, 28–30, 32–35, 41, 43, 44, 52,
73, (greşit clucer) 67; ~ Matei <-u, din
Curtişoara, nep. lui Chirca Rudeanul
stolnic m. şi al lui Teodosie Rudeanul
log.>, post. <al doilea> 30; ~ Preda
<din Ruda, f. lui Staico Rudeanul pah.
şi al jupânesei Rada, fr. cu Tudosie>,
pah. 206; ~ Radul, vinde în <Rm.
Vâlcea> 93; ~ Teodosie, log. din Ruda,
<tatăl lui Tanasie pah. din Stăneşti> 30; ~
Teodosie, log. <m., fost din Ruda,
strămoşul lui Chirca stolnic m., Radul
post., Vladul pah., Dumitraşco
Murgescul clucer şi Matei post. al
doilea, ctitor m-rii Flămânda> 30; ~
Tudor, sluger, unchi lui ~ Vlad log. 30;
~ Vlad (-ul) log., <sŃ. jupaniŃei Despina,
tatăl lui Andrei ~ spăt., bunicul lui
374
 Dumitaşco clucer>, nep. lui Tudor
Rudeanu sluger 30, 155.
Ruhat v. Rohat.
Rumcéni (Râmceani), sat <j. Sac, azi j.
Buzău> 41, 42.
Rumceanul NegoiŃă, fr. de moşie cu Văsiiu,
Cuibăneştii şi Langa cel bătrân, p. lui la
Şchei 43;
~ Preda, post., vinde în Şchei 43.
Runcu (-l), sat <j. Gorj> 160.
Saac v. Sac.
Sac (Saac, Săcuieni), j., (sate în ~) 19, 29, 41,
42–45, 86, 112, 173, 204, 221, 226,
227, 268, 288, 312, 328.
Saca v. Seaca.
Safira, sŃ. lui Stan, fc. lui Stoica 319.
Salce v. Salcia.
Salcia (Salce), hotar la Cislău, j. Sac <azi j.
Buzău> 41.
Sarandar(-iul), m-re v. Sărindar.
Sasul Pǎtru, p. lui de curătură 308.
Saulea, <ginerele Manolei şi al lui Stama negustor
din Brăila>, p. lui în Pârscoveni 290.
Sava, armaş, vinde în Uricheşti 271; ~ căldărar,
martor pt. Goleşti 295; ~ din Livezeni
296; ~ f. lui sunt martori în Bucureşti
144; ~ ginerele lui Oprea, vinde în
Văleni 78; ~ ginerele lui Pătru uncheaş
din Cârstineşti, cumnat cu Drăghici,
Opriş şi Stanciul 78; ~ iuz., f. lui
Dumbravă, fr. cu Lupul, nep. lui
Vâlsănescul, martor pt. Orboieşti 235;
~ jupan, cumpără în Orboieşti v. Odagiun;
~ log. din Bucureşti, tatăl lui Oancea,
martor 151; ~ martor pt. Loloeşti (I şi
II) 190; ~ pârcălab din Cuşmir 203; ~
tatăl lui Costandin din Căpreni 115; v. şi
Odagiun.
Savul, f. popii Solomon din Frejureni, scrie
doc. 5.
Săcel (Săcele, Săcelu, Sătcel, Sătcele), sat
<j. Gorj> 23, 49, 68, 115, 138, 190.
Săcele v. Săcel.
Săcelu v. Săcel.
Săcşori, sat <j. Ilfov> 248.
Săcuiani (-i), (Scăuiani), j. v. Sac; ~ sat
<j. DâmboviŃa> 11, 84, 179, 180; ~ lui
375
Rusăneşti (Rusineşti), sat <j. RomanaŃi, azi
j. Olt> 230.
Rusineşti v. Rusăneşti.
Rustea, negustor, vinde satul Tâncăbeşti în
vremea lui Leon vodă 44; ~ tatăl lui
Ianiu, martor pt. Cepturi 226.
Ruşi (-i), sat <j. Vlaşca, azi Teleorman> 233;
~ de Vede, târg, loc de emitere, sat
<j. RomanaŃi, azi j. Teleorman> 188.
Cernica vornic, sat <j. Ilfov> 155;
~ Megieşăşti, sat <j. Ilfov> 155.
Săcuianul Bratul, ia boieri hotarnici pt. moşii
cu vii în Valea Teancului, la Verneşti
287; ~ Neagoe, log. din Săcuiani 179,
180.
Săcuieni v. Sac.
Săcuiul, sat, j. Dolj 270.
Săcul din Turburea, împrumută bani împreună
cu mai mulŃi săteni 138.
Săftoae, sat <neidentificat> 261.
Săhăténi, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 43.
Sălătruc, sat <j. Argeş> 78.
Sămin v. Semen.
Săoşul v. Şuaş.
Săpata, sat <j. Teleorman> 280.
Săpatul, topic la Deduleşti <j. Buzău> 134.
Sărata (SăraŃii), apă 7, 204, 312; ~ sat <j. Buzău>
139.
<Sărăcinescul> Tanasie, pah., <f. lui Necula
log. din Sărăcineşti, nep. lui Anghel
comis din Sărăcineşti>, martor pt. Cheia
127.
Sărăşti, moşie, sat <j. Sac, azi j. Prahova> 64.
SărăŃel, apă 155.
Sărindar(-iu, Sarandar), m-re v. Bucureşti.
Săruleşti, sat <j. Buzău> 66.
Săséni, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 31, 244.
Sătcele v. Săcel.
Sâmbotin, popă, scrie doc. 167.
Sârbul, roşu din Mihneşti, boier hotarnic pt.
Urecheştii 227, 271; ~ Ivan din Nicopoie,
ginerele popii Vasilile din Braşov, se
judecă pt. datorii vechi 310; ~ Simeon,
sŃ. Sorei, tatăl lui Nedelco, ginerele lui
Buteman 305.
Scăniani v. Săcuiani.
SchimbaŃi, silişte în Gârbovi <j. Gorj> 304.
Scursura Bădeştilor v. Cursura Bădeştilor.
Scurteşti, sat <j. Buzău> 155.
Semăn v. Semen.
Semen (Semăn, Simen), clucer v. Glogoveanul;
~ log. v. Glogoveanul; ~ uncheaş, tatăl
lui Stan, cumpără în Oltenei 282; v. şi
Glogoveanu.
Semeon v. Simion.
Serafim, eg. m-rii Radu Vodă (Sf. TroiŃă) 146,
245; ~ ep. de Buzău 18, 21, 39, 126,
228, 229, 255, 268, 299.
Sf. Munte (în łara Grecească, Muntele
Athos), m-re la Ivir 73.
Sf. TroiŃă, m-re v. Bucureşti.
SfranŃa, negustor din Piteşti 111.
Sibiceu (Sibiciu), sat <j. Sac, azi j. Buzău> 46,
88, 139.
Sibiciu v. Sibiceu.
Siliştea, ocină la Bordeşti, <j. Prahova> 5.
Silişteanul Stan, martor pt. Negomireşti 145.
Simedru din Turbureşti, martor pt. Costiiani
84.
Silvestru, ierom., nastavnicul m-rii Codmeana
314; ~ monah, în soborul m-rii Stăneşti,
martor la schimb de Ńigani 141.
Sima (Semen, Simas, Simen, Simos), cămăraş,
fost, martor pt. Grădişte 297; ~ clucer v.
Glogoveanul; ~ cpt., fr. cu Ivan cpt.,
cumpără în Zârnă 186; ~ cpt., martor pt.
Belitori 219;
~ din Bujoreni 258; ~ din Pulaşi, sŃ.
Stanei, tatăl lui Tudor şi Stan, ginere lui
Tudor 81; ~ f. lui Boja din Piteşti, fr. cu
Alexe 27; ~ judeŃ din CornăŃel, boier
jurător numit de domn cu răvaş 140;
~ log. <vist. din Păuşăşti>, tatăl lui Radul
<spăt., spătărel> 11; ~ (Simas, Simos),
negustor v. Ion; ~ rumân din Râmeştii
105; satul ~ 140; v. şi Glogoveanul,
Ion.
Simas, negustor v. Ion Simos.
Simen, log. v. Glogoveanul.
Simeon v. Simion.
Simion (Semeon, Simeon), eg. m-rii Sărindar
96; ~ f. lui Ianuşcul, martor 92; ~ iuz.,
martor pt. Cepturile 112; ~ log. din
Glogova v. Glogoveanul; ~ portar al
doilea, om domnesc la hotărnicie în
Corbii de Piatră 60; ~ sŃ. Sorei, tatăl lui
Nedelcu v. Sârbul; v. şi Glogoveanul,
Sârbul.
Simnicoară din Jigorani 246.
Simos, negustor v. Ion.
Simtion (Sintion), rumân din Râmeştii, f. lui
Costandin, fr. cu Pătru, Şandru şi
Bălăci, văr cu Precup 105.
Simu (-l), clucer, martor pt. Brânceni 169; ~ fr.
cu Coadă şi Stoian, vinde în UrlaŃi 29.
Simuleşti, topic la UrlaŃi, j. Sac <azi j. Prahova>
29.
Sin, fr. cu Stoica, rumân din Tâncăbeşti 44.
Sinea, tatăl lui Tudor şi Mihalea <din Futeştii
pe Baltă> 155.
Sintion v. Simtion.
Siret, apă 155.
Siriana, nep. lui Drăghici log. din VârleŃi,
mama lui Stoica, vară cu Neagoe 155.
Slam Râmnic v. Râmnicu Sărat.
Slamna, jupâneasă, sŃ. lui Pătru log., mama
Andreianei şi a Stanei 177.
Slatina, deal, sat <j. Olt> 265, 294.
Slav, Ńigan, f. lui Banghiciu, sŃ. Velicăi, tatăl
Costandei şi al Badei 263.
Slănic (de Jos), sat <j. Muşcel, azi j. Argeş>
303; v. şi Slatina.
Slăvileşti, sat <j. RomanaŃi, azi j. Olt> 177,
254, 284, 285.
Smârceanul v. Zmârceanul.
Smedeşti, sat <j. Buzău> 74, 290.
Snagov, m-re <j. Ilfov> 100.
Soare din Ulmeni, martor la vânzare 91; ~ rumâni
din: Bărbăteşti, Stânceşti şi CacaleŃi 314;
Pârcéni 155.
Socina, moşie în Plosca, <j. Dolj> 191.
Socol, clucer din CornăŃeani v. CornăŃeanu;
~ f. Frujinei şi al lui Parasco negustor, fr.
cu Ene şi Necula 109; v. şi CornăŃeanu.
Solomon, popă din Frejureni, tatăl lui Savul 5.
Somorul, sat <j. MehedinŃi>, mierea sătenilor
plătită la armaşul Dumitru 156.
Sora, fc. lui Butiman, sŃ. lui Simion Sârbul,
mama lui Nedelco, sr. cu Andreiu şi
Stoica, vinde în Băleni 305; ~ sŃ. lui
Andreiu, sŃ. a doua a lui Drăgoiu
călăraş, mama Măriei, Ioanei şi Voicăi,
nora lui Grindeş, soacra popii Lăudat
51; ~ sŃ. lui Stoian, cumpără moşie la
Clinceni 242.
Sorescul Dragomir, f. lui Stănislav diacon din
Verneşti şi al Dumitrei, sŃ. Voicăi 37; ~
Dumitra, sŃ. lui Stănislav, mama lui
Dragomir, soacra Voicăi 37; ~ Jipa din
Verneşti, f. lui ~ Dragomir 37; ~
376
 Stănislav, diacon din Verneşti, sŃ.
Dumitrei, tatăl lui ~ Dragomir, socrul
Voicăi, lasă moşii la moartea lui 37;
Voica, sŃ. lui Dragomir, nora Dumitrei
şi a lui Stănislav 37.
Spafiul v. Spahiul.
Spahiul (Spafiul), ban m., fost al Craiovei 230,
dăruieşte Ńigani m-rii Potoc 6.
SpanŃov, sat <j. Ilfov> 15, 28.
Speş, tatăl lui Stoica <din Călugăreni>134.
Spiridon, fr. cu Stan roşu din Cârstineşti, boier
jurător numit de domn cu răvaş 140;
~ Stan, <log. din Cârstineşti, f. lui Spiridon
post. din Cârstieneşti> 248.
Spoitul Ghinea din Câmpulung 320.
Stafie v. Stahie.
Stahie (Stafie) din Piteşti, tatăl Condei, sŃ.
Stancăi, socrul lui Avram roşul din
Brăneşti 310.
Staica al lui Nicula din Bujoreani v. Răspopul
Stoica.
Staico, ban m. v. Spahiul; ~ (greşit: comis m.)
v. Popescu <Şintescu>; ~ din Turburea,
împrumută bani împreună cu mai mulŃi
săteni 138; ~ (Stoica) iuz. <din Berciogovu>,
fr. cu Micul şi <Ghenciul, văr cu Stan
din Codreni> 283; ~ log. m., fost v.
Popescul <Şintescu>; ~ pah. m. din
Popeşti v. Popescul <Şintescu>; ~ post.
din Bucov, Elina este nep. lui 122;
~ post., f. lui Vladul pah., nep. lui
Vlaicul vist. din Rumceni 41; ~ tatăl lui
Radul <din Jiogorani> 246; v. şi
Popescu <Şintescu>.
Stama (Stamos) din Căpreni, martor pt.
vânzare de moşie în dealul Calului,
semnează greceşte 115.
Stamate v. Stamatie.
Stamatie (Stamate), martor pt. vânzare de loc
în Bucureşti 144; ~ pah. din Copăceni,
Şitoaia v. Copăceanul.
Stamos v. Stama.
Stan al lui Drăgan, tatăl lui Dragomir şi
Barbul din Copăcioasa 52; ~ aprod,
martor la chezăşie în Pârcenii Vechi
167; ~ cărăuş din satul Simei, boier
jurător numit de domn pe răvaş 140;
~ ceauş, fost v. Zmârceanul; ~ cel
bătrân, Neanciul este nep. lui, p. lui în
Piscul 97, 99; ~ cel mare <tatăl lui
Dobromir>, martor pt. Urdeşti 296;
~ din Argeş 133; ~ din Balomireşti, f.
377
lui Bogdan, fr. cu Albul 243; ~ din
Bădeni v. Loloiul; ~ din Băligoşi, tatăl
lui Ion 66; ~ din Cheia, f. lui Oprea
Flocosu, fr. cu Ion Zavricia, Pătru şi
Radu 127; ~ din Ciocăneşti, boier
hotarnic 293; ~ din Clinceni 24, 242;
~ din Crângu, văr cu Borcea şi
Dumitraşco log. 165; ~ din Gabrova v.
Cordescu; ~ din Jigorani 246; ~ din
Nucet, f. lui Stoian, martor 13; ~ din
Nucet, f. lui Stoica din Nucet, fr. cu
Stoica, fură grâne 13; ~ din PaŃe 5;
~ din PitulaŃi v. Grumezea; ~ din
Târcov 51; ~ <din Troian> 57; ~ din
Turburea v. Dudilă; ~ din Turburea (I,
II şi III), împrumută bani împreună cu
mai mulŃi săteni 138; ~ din łigăneşti, fr.
cu Tudor 279; ~ din Uleşti 173; ~ din
Urdeşti 296; ~ din Urdeşti, tatăl lui
Bufoe 296; ~ f. lui Borcea, fr. cu
Anghel şi Dobromir din Tărăciani 165;
~ f. lui Dan din Groşani 182; ~ f. lui
Hamza din Leordeni 124; ~ f. lui Mihai
călăraş din Drăgăieşti şi al Neagăi, fr.
cu Oprea 195; ~ f. lui Mihalcea din
Verneşti 318; ~ f. lui Oprea din
Budişteni 124; ~ f. lui Radul Déliul cpt.
şi al Stanei, nep. lui Roman, p. lui în
Cuceşti 28; ~ f. lui ~ meşter, vinde în
Urdeşti 317; ~ f. Stoicăi din Nucet, fr.
cu Stoica 13; ~ f. lui Vâlcan din
Smedeşti 290; ~ f. popii Dragotă <din
Vispeşti> 19, 227, 255; ~ f. Stanei şi al
lui Sima din Pulaşi, fr. cu Tudor, nep.
lui Tudor 81; ~ f. uncheaşului Semen,
cumpără în Oltenei 282; ~ fr. cu
Dumitru, nep. lui Soica 319; ~ fr. cu
Oancea, p. lui în Piscul 99; ~ fr. cu
Pătru şi Dumitraşco 100; ~ fr. cu
Roman din Căzăneşti 81; ~ fr. cu Stoica
<din Călugăreni> 134; ~ fr. cu <Stroe
ceauş din Alimăneşti> 13; ~ fr. cu
Vladul, vinde la Iacoveanca 212; ~ <din
Găvăneşti>, se judecă în vremea lui
Matei vv. pt. moşii în Găvăneştii de
Coastă 21; ~ iuz. din GherghiŃă 315; ~
iuz. din Muscel, martor 13; ~ iuz., f. lui
Diicul, fr. cu Stoica, văr cu Zahariia şi
Filip 137, 157; ~ log. din Buzău, scrie
doc. 306; ~ log. din Cârstineşti v.
Spiridon; ~ log. din Gémenile, socrul
lui Gherghie pitar 98; ~ log. <din
 Jigorani> 246; ~ log. din Pupezeni 170;
~ log., f. lui Stan din Budişteni 124; ~
log., scrie doc. pt. Răzvad 164;
~ log., scrie hrisoave 41, 147, 238, 239;
~ martor pt. Vărăşti 131; ~ meşter, tatăl
lui Stan <din Urdeşti> 317; ~ pah. v.
Vârjoghie; ~ pârcălab, cumpără moşie
în Ulmeni 91; ~ pârcălab din Bălteni,
boier hotarnic 187; ~ pârcălab din
Măgurele 24; ~ pârcălab (portar) din
Viişoara 219; ~ popă, bunicul/unchiul
lui Stoica 134; ~ popă din Dragoslavele,
ginerele lui Micul, cumnat cu Cârstea şi
Stanciu, ia 6 boieri pe răvaşe domneşti
199; ~ popă <din Pârdeşti>, scrie doc.
pt. Slăvileşti 177, 284, 285; ~ popă,
scrie doc. pt. Cepturi 173; ~ popă, vinde
în Bereşti 313; ~ post. din Lăcusteni, f.
lui Barbu, nep. lui Dabu spăt. 119; ~
post. din Vlădeni 300;
~ roşu, cumpără în Păpeni 77; ~ roşu
din Cârstineşti, fr. cu Spiridon, boier
jurător numit de domn cu răvaş 140;
~ roşu din Copăceni 305; ~ roşu din
Deduleşti 282; ~ roşu din Mirceşti 286;
~ rumâni din: Bărbăteşti, Stânceşti şi
CacaleŃi 314; din Bezdead v. Leul;
Boténii 179; Cislău, f. lui Neagul
<Dăhămescul>, fr. cu Neagul şi <Lupul
Şchiopul> 41, 42, f. lui Oancea
<Berheci>, fr. cu Dragomir 41, 42;
Gârbovi, fr. cu Balaci 32; Grădiştea de
Jos, fr. cu Stancul, <f. Sorei> 315;
Stănislăveştii de Sus şi de Jos, f. lui
NegoiŃă 35; ~ scaunul din Vărăşti, boier
hotarnic 293; ~ spătărel, vătaf din Piscu,
fr. cu Oancea spătărel şi cu Tănasie 97,
99; ~ spătărel din Steanca, fr. cu
Sânpietru iuz. 196; ~ tatăl lui Neagul
<din Bucureşti> 158; ~ tatăl lui Lupul şi
Pirtea v. łenche; ~ tatăl lui Pătru, unchi
lui Radu diacon din Negoieşti 113;
~ tatăl lui Stan log. din Budişteni 124;
~ vătaf din Piscu v. ~ spătărel din Piscu;
~ vinde în Bereşti 313; ~ vist., martor
pt. dealul Cătunului 11; v. şi Cordescu,
Dudilă, Grumezea, Leul, Loloiul,
łenche, Vârjoghie, Zmârceanul.
Stana, fc. Oprei şi a lui Bârcǎ, sr. cu Drǎghici,
vinde curǎturǎ de fân în Vǎleni 308;
~ fc. Slamnei şi a lui Pătru log. din Vănişi,
sr. cu Andreiana 177; ~ jupâneasă, sŃ.
lui Radul Déliul <cpt., fc. lui Roman,
mama lui Stan, nep. lui Dobre din
Epureşti> 15, 28; ~ (Stanca), sr. cu
Elina Leurdeanu şi Calea, cumnată cu
Stroe Leurdeanu m. log., Dragomir
vornic şi Tanasie post., mătuşa ~ 174,
307; ~ sŃ. lui Hărăbor, mama lui Nanul
şi Posea 66; ~ sŃ. lui Micul din Răspopi,
fc. lui Neagoe Roşea din Răspopi 267; ~
sŃ. lui Sima din Pulaşi, mama lui Tudor
şi Stan, fc. lui Tudor 81; ~ sŃ. lui Voico
post. din Râmnic 206; ~ Ńigancă, mama
lui Stanciul şi a Radei 110.
Stanca (StănculiŃa) din Dobromireşti, vinde
moşie 101; ~ din Loloeşti, vinde vad de
moară 190; ~ jupâneasǎ, satul ei, Săcuiul
270; ~ mama preotesei Muşa şi a lui
Manolie, soacra popii Dumitru din
Câmpina şi Oprei 285; ~ nep. lui
Butiman, p. ei în Băleni 305; ~ sr. cu
Calea şi Elina vorniceasa v. Stana; ~ sŃ.
lui Giura pah. din Mostişte 143, 156;
~ sŃ. lui Mihai log., fc. lui Radul
Potlogeanul din Băleni, din Suseani <şi
a Radei, sr. cu Neaga> şi Călina,
<cumnată cu Şărb> 273, 305; ~ sŃ. lui
Stanciul post. 109; ~ sŃ. lui Vintilă
vornic, vorniceasă, mama lui NegoiŃă
log., bunica lui Vintilă clucer şi
Dumitraşco post. 266; ~ sŃ. lui Stafie
din Piteşti, mama jupânesei Conda,
soacra lui Avram roşul din Brăneşti
310; v. şi Stana.
Stanciul, aprod din Târgovişte 233; ~ bărbier,
cumnat cu Iane, văr cu Chirco, martor
pt. Fântâna Catarei 40; ~ ceauş, om
domnesc, martor pt. Vişina Seacă 148,
149; ~ cel bătrân din Bărăganul, boier
hotarnic 293; ~ chivărar din Bucureşti,
sŃ. Dumitrei 69; ~ clisiar, popă, martor
la jurământ în Biserica Domnească din
Craiova 260, 261, 270; ~ cumpără în
Vlădeni 59; ~ diacon, fr. cu DuŃul,
martor pt. Oltenei 282; ~ din Berindeşti
300; ~ din Boziiani, fr. cu Calotă vornic,
43; ~ din Brăteşti v. Tămăşăscul; ~ din
Câmpulung v. Loloiul; ~ din Câmpulung,
boier hotarnic 199; ~ din Cârstineşti,
<f. uncheaşului Pătru, fr. cu Dragomir şi
Opriş> 12, 78; ~ din Chiojdu 86; ~ din
Dobrosloveni 34; ~ din DranovăŃ v.
Poşală; ~ din Izvoare 203; ~ din Oraşul
378
 de Floci 77; ~ din Străoşti 86; ~ din
Suslăneşti, ginerele lui Micul, cumnat
cu Cârstea şi Stan, ia boieri pe răvaşe
domneşti 199; ~ din Turburea 115;
~ din Turburea (I şi II), împrumută bani
împreună cu mai mulŃi săteni 138; ~ din
Verneşti, tatăl lui Stanciul 318; ~ f. lui
Dobromir, martor pt. Muscel 204; ~ f.
lui Dragomir Copăceanul, unchiul lui
Dragomir şi Barbul, p. lui în Copăcioasa
52; ~ f. lui Grama, scrie doc. 92; ~ f. lui
Paraschiva din Băleni 305; ~ f. lui ~
grecul din Verneşti 318; ~ f. popii Ghinea,
martor pt. Bujorani 152; ~ fr. cu Stroe şi
Borcea, f. lui Bărcan <din Stăneşti> 62;
~ iuz. din Berindeşti 12; ~ iuz., f. lui
Stepan din Vâlcele 281; ~ log. din
Budişteni, <sŃ. Tudosiei, fr. cu Tudor,
ginerele Ancăi, cumnat cu Dobrişan,
unchi lui Cânda> 179, 180, 279; ~ log.
din Cârstineşti, <iuz., unchiul lui Preda>
12, 78, 301; ~ log. din Târgovişte 219;
~ log., martor pt. Cepturile 288; ~ martor
pt. Brăieşti, Fundeni, Mărginenii de Jos
88, 120; ~ martor pt. Loloeşti 190; ~
martor pt. Sărasca, Pelin, Săruleşti 64,
66; ~ martor pt. vânzare de munte în
Prahova v. Zetri<nul>; ~ negustor grec
din Verneşti, tatăl lui ~ 318; ~ nep. lui
Frangulea, martor 92; ~ pah. din Bălgătaci
289; ~ p. lui în Băleni, Manea îi este
nep. 305; ~ pârcălab din Muscel, martor
pt. Goleşti 295; ~ popă din Belitori 61,
233; ~ popă din Brăneşti, ginerele lui
Radu 36; ~ popă din Săpata 277, 280;
~ popă, fr. cu Ivul, martor pt. Valea
Ştefăneştilor 161; ~ portar <al doilea>
154; ~ post. din Pârâiani v. Pârâianul;
~ post., martor pt. Ostra 307; ~ post., sŃ.
Stancăi 109; ~ roşu din PădureŃ v. Ciuciuc;
~ rumâni ai m-rii Brădet 301; din:
Bărbăteşti, Stânceşti şi CacaleŃi 314;
Boténii, fr. cu Ion Bâzul şi Gheorghe,
văr cu Dumitru 179; Cislău, f. lui
Stănislavu Opriş 42; Perişorul 260, 270;
Râmeştii, f. lui Dan, fr. cu Grigorie şi
Dumitru 105; fr. cu Andronie 105, fr. cu
Bălaci 105; Stănislăveştii de Jos, f. lui
Lomoiu, nep. lui Radul 35; Stănislăveştii
de Sus 35; ~ sŃ. Dochiei din Câmpulung,
tatăl lui Preda 76; ~ spătărel, vătaf din
Piscu 97, 99; ~ stolnic din Dobrosloveni
379
177, 254; ~ tatăl Ancăi <din Pupezeni>
170; ~ tatăl lui Golea <din Cislău> 42;
~ tatăl lui Tudosie din Fântâna Catarei
40; ~ tatăl popii Ivaşco din Argeş 133;
~ Ńigan, fr. cu Rada 110; ~ uncheaş,
martor pt. Slăvileşti 285; ~ vătaf din
Băşineşti 43; ~ vătaf din Pisculeşti, fr.
cu Gherghe, tatăl Ancăi, socrul lui
Tudor, văr cu Milea 170; ~ vătaf, tatăl
lui Cârstea <din Smedeşti> 74; ~ vinde
în Pelin 64; v. şi Ciuciuc, Loloiul,
Pârâianul, Poşală, Tămăşescul, Zetri<nul>.
Stancul, fr. cu Draghia, <f. lui Buda>, vinde în
Runcu, DobroŃei 159; ~ log. din
Davideşti, tatăl lui Calin log. 236; ~
martor pt. Vărăşti 131; ~ rumân din
Grădiştea de Jos, fr. cu Stan, <f. Sorei>
315; ~ stegar din Săcuiani 11; ~ Ńigan
307.
Stavăr din Popânzăleşti 89.
<Stăncescul> Stroe, clucer din Stânceşti, <f.
lui Parepa> 122, 124; ~ Tanasie, log.
din Stânceşti, scrie doc. 122.
Stănceşti v. Stânceşti.
Stăncioi (-u), vinde în Bereşti 313.
StănculiŃa v. Stanca.
Stăneşti, m-re <j. Vâlcea> 136, 137, 141, 191,
247; ~ de la łăŃârligi, sat <j. Sac, azi j.
Buzău> 29, 62.
Stăngăceaoa v. Stângăceaua.
Stănilă din Muscel 204; ~ martor la împăcare,
pt. Ciuperceni 114, 157; ~ popă din Şchei,
scrie doc. 66; ~ post. din Vâlcăneşti, văr
cu Radul post. şi Mihai pah. 9, 34, 47,
260, 261, 270; ~ rumân din Bezdead, f.
lui Leul Cuşul Stan, fr. cu Toader şi
Necula 109.
Stănilă, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 88.
Stănimir din Moşeşti 51; ~ p. lui în Şchei 43.
Stănislav (-ul), diacon v. Sorescul; ~ din Piaza,
boier hotarnic 47; ~ din Rădăcineşti 123;
~ din Turburea, împrumută bani împreună
cu mai mulŃi săteni 138; ~ fr. cu Dobre,
martor la diată 37; ~ fr. cu Dobromir,
martor pt. Verneşti 37; ~ log. din Căcăşani
281; ~ p. lui în Băleni 305; ~ tatăl lui
Opriş <din Cislău> 41; v. şi Sorescul.
Stănislăveşti (-i, de Jos, de Sus), sat, j. Olt 35.
Stănuleşti, sat <j. Buzău> 21.
Stăpân v. Stepan.
Stânceşti (Stănceşti), sat, moşie, silişte, j. Buzău
122; ~ sat <j. Muşcel, azi j. Argeş> 314;
 ~ sat <j. Prahova> 35, 120, 251; ~ de
Cricov, lângă UrlaŃi, sat <j. Prahova>
251.
Steanca (Stenca), sat <j. IalomiŃa> 92, 196.
Stejar, topic la Suslăneşti <j. Muscel, azi
j. Argeş> 311.
Stenca v. Steanca.
Stepan (Stăpân, Stipan) al lui Preda, fr. cu
Dragul, martor pt. Piscul Strezii 134;
~ ban m., fost al Craiovei <din Cioroiaşi>,
tatăl lui Pârvul clucer m., fost <din
Cioroiaşi>, ctitor al m-rii BucovăŃul
260, 270; ~ din Bădeni, fr. de moşie cu
Neagul 58; ~ din CacaleŃi 142; ~ din
Vâlcele, tatăl lui Stanciul iuz. 281; ~ fr.
cu Giura pah. 156; ~ pitar, strânge banii
de haraci în j. Teleorman 215; ~ popă,
martor, scrie doc. pt. Goleşti 295; ~ popă,
martor pt. Somorul 156; ~ popă, tatăl lui
Vancea <din Bujorani> 258; ~ post. din
Vlădeni 301.
Stepcea din Belcin 34; ~ post. din Barza 9.
Sterian (Stiirian), jupân, negustor grec, martor
pt Turburea 115, martor la împrumut de
bani 138.
Sticleanul, baltă la GurguiaŃi, Vărăşti <j. Ilfov>
272.
Stipan v. Stepan.
Stiriian v. Sterian.
Stoeneşti (Stoineşti), sat <j. Ilfov> 248; ~ sat
<j. Muscel, azi j. Argeş> 311.
Stoen(-u) v. Stoian.
Stoia (Stoie), stegar din Bădeni 19; ~ văr cu
Nunul şi Posea, nep. lui Hărăbor 66.
Staica v. Stoica.
Stoian (-u), cpt., cumpără în Cepturile 112; ~ cpt.
de spătărei, martor 91; ~ cpt., martor pt.
Cătun 11; ~ cpt., martor pt. Piscu 97,
99; ~ croitor v. rumân din Lupeştii; ~
diacon din Brătuleşti 197;
~ din j. Argeş, oamenii din Brătiianii de
Jos îi sunt datori 300; ~ din Nucet: f. lui
Străchinarul, martor 13; tatăl lui Stan
13; ~ din Pulaşi 81; ~ din Vlădila 17;
~ fr. cu Simul şi Coadă, vinde în UrlaŃi
29; ~ log., scrie doc. pt. Izvorani, Piteşti
309; ~ popă, fr. cu Dragomir din Bărca 9;
~ rumâni din: Lupeştii, croitor 146, fr.
cu Ştefan croitor 146; Râmeştii, fr. cu
Mihăilă şi Lepădat 105; Stănislăveştii
de Sus şi de Jos 35; ~ sŃ. Sorei, cumpără
moşie la Clinceni 242; ~ tatăl lui Oancea
<din Nucşoara> 2; ~ vornic, bunicul/unchiul
lui Stoican, martor pt. Vâlsăneşti 230.
Stoica, nep. popii Stan, vinde în Piscul Strezii
134; ~ Ńigancă, fc. lui Radul Gogone 56.
Stoica (Staica) al Oprii, p. lui la PădureŃu 329;
~ al lui Voinea, martor 58; ~ ceauş din
Suslăneşti, f. lui NeguŃ 162; ~ ceauş,
fost, din Urlueni 277; ~ cpt., martor pt.
InăŃoiu 85; ~ din Bădeni v. Hârsul;
~ din Bălăneşti v. Buzatul; ~ din
Blestematele 51; ~ din Câmpulung, f.
lui Târsă, fr. cu Radul 320; ~ din
Cochineşti 160; ~ din Doba v. Turtescu;
~ din Dobroteni 173; ~ din Jigorani 246;
~ din Lindiceşti, tatăl lui Dumitru 131;
~ din Muscel, f. lui Negolea 204; ~ din
Nucet, f. lui ~, fr. cu Stan, fură grâne
13; ~ din Nucet, tatăl lui Stan şi ~ 13;
~ din Piteşti, f. lui Pătru Guşle, tatăl lui
Pătru 111, 161; ~ din PiŃorăşti v. Pisică;
~ <din Râmnic> 189; ~ din Sărata 139;
~ din Scăiani, <f. lui Dragomir vătaf>
88; ~ din Şerbăneşti 274, martor pt.
Zăpodie; ~ din Tâncăbeşti, fr. cu Sin
rumân din Tâncăbeşti 44; ~ f. lui Badea
din Drăgăşani 327; ~ f. lui Coica, nep.
lui Andreiu <Bărbulescul> din Bădeni
74; ~ f. lui Diicul, fr. cu Stan, văr cu
Zahariia şi Filip 137, 157; ~ f. lui G…,
fr. cu Mircan, rumân din Tâncăbeşti 44;
~ f. Negolei, nep. lui Iacov 202;
~ (Staica), f. lui Nicula din Bujoréni v.
Răspopul; ~ f. lui Onea, martor pt.
Piscul Strezii 134; ~ f. Stoicăi din
Nucet, fr. cu Stan 13; ~ f. lui Tatomir
din Văleni 227; ~ f. lui Vârfar, p. lui în
Căldăruşi 95; ~ f. lui Voinea <din
Bădeni> 19; ~ f. Sirianei, vinde în
VârleŃi 155; ~ fr. cu Andreiu şi Sora, f.
lui Budiman, cumnat cu Simion Sârbul,
unchi lui Nedelco, vinde în Băleni 305;
~ fr. cu Barbul, f. lui Danciul Cerbici
cel mare din Cislău 41; ~ fr. cu
Dragomir, cumpără în Pătârlage 328;
~ fr. cu Oană Hezescul, martor pt.
Sărasca şi Pelin 64; ~ fr. cu Stan, f. lui
Speş <din Călugăreani> 134; ~ iuz. din
Piscul v. ~ spătărel; ~ iuz. din Procică,
iuz., f. lui Tatomir 19, 255; ~ log. din
Ludeşti v. Ludescu; ~ log. din Titu v.
Titeanul; ~ log., martor pt. <Troian>
57; ~ martor pt. Pârscov 205; ~ moşul
380
 lui Stan 319; ~ om în slujba m-rii
Aninoasa 153; ~ pah. din Zărneşti v.
Zărnescu; ~ popă din Berevoieşti 300;
~ popă din Fărcaş, tatăl lui Radul
Fărcăşanul cpt., stolnic m. 34; ~ popă
din FinŃeşti, tatăl lui NegoiŃă 227, 255; ~
popă din Străzeşti 160; ~ popă, fr. cu
Cârstian diacon şi cu popa Cârstea din
Fârtopeşti 95; ~ popă din Cioroi v.
rumân din Cioroi; ~ post. din Bucov,
Elina este nep. lui 120; ~ post. din
Drăgoiani, boier hotarnic 47; ~ rumâni
din: Bărbăteşti, Stânceşti şi CacaleŃi
314; Boténi 179; Brătianii de Jos,
unchiul lui Fătul 300; Cioroi, popă, fr.
cu Lasco şi Nicola 67; Cislău, fr. cu
Dumitru, f. lui Voicilă 42; Gârbovi,
tatăl lui Bălaci 32; Lupeştii 146, v. şi
łica; Râmeştii, f. lui Manea, nep. lui
Toader 105; Stănislăveştii de Sus 35, f.
lui Andreicu, nep. lui Duma 35, f. lui
Iacov, fr. cu Oprea, Duma şi Dobrin 35;
~ săpunar din Câmpulung 320; ~ sluger
din Titu v. Titeanul; ~ spătărel din
Piscu, f. lui Bogdan 97, 99; ~ spătărel
(I) din Piscu, fr. cu Neagoe spătărel 97,
99; ~ spătărel (II), iuz. din Piscu 97, 99;
~ tatăl lui Dragomir din Suseni 75; ~
tatăl lui Pătru 48; ~ tatăl lui Radu,
Mihai, Chirtup, Moşat şi Draghia,
cumpără în Săpatul 134; ~ uncheaş, f.
NeguŃoaiei din BărbuleŃul, tatăl lui
Radul 316; ~ vist. v. StoichiŃa vist.; v. şi
Berilescul, Buzatul, Hârsul, Ludescu,
Pisică, Răspopul, Titeanul, łica,
Turtescu, Zărnescu.
Stoican, martor pt. GarnoviŃa v. Baciu; ~ nep.
lui Stoian vor., ispravnicul caselor
domneşti de la Brâncoveni 230; ~ tatăl
lui Neagul din Urseşti 58; v. şi Baciu.
StoichiŃă, cpt. din Berileşti v. Berilescul; ~ din
Bărbăteşti v. ~ post.; ~ f. Dochiei, iartă
de rumânie oameni din Brăieşti 87; ~ f.
Evdei şi al lui Dragomir iuz., fr. cu
NegoiŃă 88; ~ post. din Bărbăteşti, fr. cu
Tanasie pah. 289; ~ vist., sŃ. Dochiei,
bunicul/unchiul lui Stamatie pah. 30; v.
şi Berilescul.
Stoineşti v. Stoeneşti.
Stratonie <din Miros>, boier hotarnic pt.
Glaveş 4.
Străchiian, rumân în Cioroiul 34.
381
Străchinarul din Nucet, tatăl lui Stoian 13.
Străoşti (-i, Streoşti), sat <j. Sac, azi j. Prahova>
45, 86.
Străuleşti, sat <pe Colentina, j. Ilfov> 76.
StrăviŃă, sat <j. Muşcel, azi j. Argeş> 124.
Stăhaia v. Strehaia.
Strehaia (Străhaia), m-re <j. MehedinŃi>, cu
hramul Sf. Treime 259.
Stremtul Stoica, rumân în Cioroi 67.
Streoşti v. Străoşti.
Stretco, rumân din Cioroiul 34.
Strezeşti (-i), sat <j. Vâlcea> 141, 160.
Stroe (Strue), aprod, martor pt. Goleşti 295; ~
ceauş din Alimăneşti, martor 13; ~ cpt.
de roşii, martor pt. Orlea 198;
~ clucer din Stănceşti v. Stăncescul;
~ clucer, martor pt. Băleni 273; ~ cumpără
în Vlădeni 59; ~ din GornoviŃa 185;
~ din Mătieşti, martor la împăcare 157;
~ din Ochiul Boului, fr. cu Stan Mocanu,
<f. lui Calen mocanul, fr. cu Vladul>,
martor 165; ~ din Păuleşti 36; ~ din
Râmnicu, f. lui Voico log., fr. cu Ghinea
152; ~ din Turburea, împrumută bani
împreună cu mai mulŃi săteni 138; ~ din
Văleni, fr. cu Stan Mocan 172; ~ fr. cu
Stanciul şi Borcea, f. lui Bărcan din
Stăneşti 62; ~ log., martor pt. Slatina
294; ~ log. m. v. Leurdeanul; ~ log.,
scrie doc. pt. Piscul Teiului 172; ~ log.
v. Neagoe; ~ martor la vânzare de livezi
de fân în Drăgăieşti 195; ~ rumân din
Cislău, f. lui Tatomir Tămâie, <fr. cu
Radumir> 41, 42; ~ vinde în Săpatul
134; ~ vist. m. v. Leurdeanul; ~ vornic
al doilea din Măldăreşti v.
Măldărescul; ~ vornic m. v. Băleanu
Gheorghe; ~ vornic, martor pt. CucuiaŃi
188; v. şi Băleanu Gheorghe,
Leurdeanul, Măldărescul, Neagoe,
Radu, Stăncescul; ~ Radul (Radustoe)
din Turburea, împrumută bani împreună
cu mai mulŃi săteni 138, vinde un răzor
de loc în Cacova 200.
Strue v. Stroe.
Studina, sat <j. RomanaŃi, azi j. Olt> 17.
Sturu, topic la Suslăneşti <j. Muşcel, azi
j. Argeş> 311.
Sturzea, rumân în Bărbăteşti, Stănceşti şi
CacaleŃi 314.
Suhaia, sat <j. Teleorman> 219.
Suharna, sat, j. Ilfov <lângă Clăteşti, j. Călăraşi,
azi dispărut> 180, 193.
Suica din Moceşti, martor pt. Pârscoveani 318.
Sulari (-ul), sat <j. Dolj> 38, 47.
Suriel, sat <j. Teleorman> 91.
Şandru (-l), rumân din Râmeştii, f. lui Costandin,
fr. cu Patru, Sintion şi Bălăci, văr cu
Precup 105.
Şărbu v. Şerbu.
Şărban v. Şerban, Şerbanovici.
Şărbăneşti v. Şerbăneşti.
Şărineasa v. Şirineasa.
Şătoae v. Şitoaia.
Şchéi (Şchiiai), Biserica ~, topic în Braşov
174; ~ sat <j. Buzău> 26, 66;
~ sat <j. Sac, azi j. Buzău> 43.
Şchiiai v. Şcheai.
Şchiopul Ionaşco din Măcreştii din Deal, fr.
cu Milea, boier hotarnic, doc. scris în
casa lui 187; ~ Lupul, rumân din
Cislău, f. lui Neagul Dăhămescul, fr. cu
Stan şi Neagul 41; ~ Oprea, tatăl lui
Voico, rumân din Blaj 106.
Şerban (Şărban), cpt. din Bucureşti, fr. cu popa
Iştfan, martor 151; ~ din Năiani 19; ~ din
Văleni, boier hotarnic pt. Ep. Buzău 19;
~ ierei de la m-rea Sf. Ecaterina, scrie
doc. 151; ~ iuz. din Văleni, boier hotarnic
pt. Ep. Buzău 19, 227, 255; ~ log., fr. cu
Radul log., martor pt. Ulmeni 91; ~ nep.
lui Andreiu <Bărbulescul> din Bădeni
74; ~ popă din BărbuleŃul 316; ~ popă
din Izvorani, tatăl lui Mihăilă 320;
~ rumân din: Bărbăteşti, Stănceşti şi
CacaleŃi 314; Boteani 179; Dudeşti, f.
lui Şerban, fr. cu Gavrea, Mitrea şi
BraŃul 155; Stănislăveştii de Sus, fr. cu
Lupul 35; ~ sŃ. Radei, ginerele lui Tudor
Burdacea din Belitori 219; ~ vist.,
cumpără în Şchei 43; ~ vist., <sŃ. Neagăi,
tatăl lui Radul spăt. din Bilcireşti, fr. cu
Dumitraşco pah.> 97, 293; ~ vv. v.
Radu ~ vv.; ~ Papa, martor pt.
Bucureşti 151; ~ Stoica v. Şerbanovici;
v. şi Radu Şerban, Şerbanovici.
Şerbanovici (Şărban, Şărbanovici, Şărbanu)
Stoica, log. v. <Ludescu>.
Suséni, sat <j. DâmboviŃa> 75, 273, 305;
~ <j. Gorj> 319.
Suslăneşti, sat <j. Muscel şi PădureŃ, azi
j. Argeş> 162, 199, 311.
Şerbăneşti (Şărbăneşti), sat <j. DâmboviŃa> 274.
Şerbu (Şărbu), cumpără moşie în Iacoveanca
212; ~ din Rădăcineşti 123; ~ iuz. din
Ruşi 233; ~ judeŃ din Piteşti 111;
~ martor pt. Guzeani 150; ~ p. lui în
Corbii de Piatră 2; ~ rumân din Botenii
179; ~ sŃ. Călinei, ginerele lui Radul
Potlogeanul din Suseni, cumnat cu
Stanca şi Mihai log. 273; ~ Lepădat,
martor pt. Boleasca pe Pasărea 248.
Şinăteşti v. Şinteşti.
Şintescu (-l) Radul v. Popescul.
Şinteşti (Şinăteşti), sat <j. IalomiŃa> 151, 159.
Şirineasa (Şărineasa), sat <j. Vâlcea> 305.
Şitoaia (Şătoae, Şitoe), sat <j. Dolj> 34, 47,
260, 278.
Şitoe v. Şitoaia.
Şoimari, sat <j. Sac, azi j. Prahova> 86.
Şomăneşti, sat <j. Gorj> 192.
Şotânga, sat <j. DâmboviŃa> 289.
Şotângeanii, fam. de moşneni 289.
Şovârc (-u), sat <j. Vlaşca, azi j. Ilfov> 184, 238.
Ştefan (Şteful, Ştifan), ciuhodar, sŃ. Chirei, se
judecă în divan 109; ~ croitor v. rumâni;
~ din Bădéni 19; ~ din Jigorani 246;
~ din Năiani 19, 227, 255; ~ din Potoceni,
boier jurător la o anchetă pt. jaf 244;
~ din łăŃârlige, sŃ. Radei, ginerele
Cârstinei 29; ~ eg. (ierom.) m-rii Dealul
276; ~ fr. cu Radu 248; ~ fr. cu Radul
log. 275; ~ log., martor pt. Urdeşti 317;
~ mitrop. (şi arhiep.) łării Rom. 262,
299, 307; ~ popă din Mirceşti 286;
~ post. din Barza 9; ~ roşu din Răspopi
268; ~ rumâni din: Cislău, f. Briei <şi al
lui Tatul, fr. cu Gligorie> 41, 42;
Lupeştii, croitor, fr. cu Stoian 146;
Perişorul, fr. cu Ilie 260, 270;
~ vv. <Surdul>, <tatăl lui Alexandru vv.,
1591–1592> 181, 261.
Ştefăneşti, sat <j. Muscel, azi j. Argeş> 132.
Şteful v. Ştefan.
382
Ştifan v. Ştefan.
<Ştirbei> Tudor, clucer din Izvor, fr. cu
Ivaşco 35.
Ştiubei (-u), sat <j. MehedinŃi> 203.
Tabacul Muşat din Urdeşti 296; ~ Vlaicul,
rumân în Stănislăveştii de Sus 35.
Tabără, p. lui în Verneşti 287.
Tacbanu Stan, p. lui în moşia jeglească 287.
Taieferu, tatăl lui Nan stegar, f. lui este martor
pt. Clinceni 242.
Tanasă v. Tănasie.
Tanase v. Tănasie.
Tanasi v. Tănasie.
Tatomir, martor la danie 202;
~ martor pt. Vâlsăneşti 230; ~ p. lui în
Gârbovi 201; ~ popă din Bărăşti 143;
~ popă, tatăl lui Ghiorghi 156; ~ post.,
fr. cu Vasile 230; ~ sŃ. Măriei, ginerele
lui Udrea 230; ~ tatăl lui Dobre log.
306; ~ tatăl lui Stoica <din Văléni> 19,
227; ~ tatăl lui Stroia şi Radomir v.
Tămâie; v. şi Tămâie.
Tatomireşti, sat <j. Dolj> 47, 260, 261.
Tatu(-l) al popii, vinde în Bereşti 313; ~ din
Procică, tatăl lui Stoica 255; ~ f. lui
Cârstea, nep. Moldoveanului, vinde în
UrlaŃi 29; ~ rumâni din: Bărbăteşti,
Stănceşti şi CacaleŃi 314; Săcuiul 270;
~ sluger din Orbeasca, tatăl lui Bunea,
Dan şi Muşat, fostul sŃ. al jupânesei
Ioana 279, 297, 315; ~ sŃ. Briei, tatăl lui
Ştefan şi Gligorie 42.
Tăcescul Nicula din Pupezéni 170.
Tălpaş, sat <j. Dolj> 191.
Tâlvor din Cândeşti, boier luat pe răvaşe domneşti
271.
Tămăşăscul (Tămeşescu) Stanciul din Brăteşti
296; ~ Sterul, post., vornic din Tămăşeşti
239.
Tămăşeşti, sat <j. Muşcel, azi j. Argeş> 239.
Tămâie Tatomir, tatăl lui Stroia şi al lui
Radomir 41, 42.
Tămeşescu v. Tămăşăscul
Tănasie (Tanasă, Tanase, Tanasi), cumpără în
Bordeştii 70; ~ din Corbi 2; ~ din Zârna,
fr. cu Manciul roşu 186; ~ f. lui Radu,
fr. cu Negu, unchi lui Coman, vinde în
383
Şuaş (-ul, Săoşul), deal, sat <j. Vâlcea> 194,
225, 253.
Şuici, sat <j. Argeş> 78.
Ludăneşti 257; ~ f. lui Nicolae, martor
pt. Bucureşti, semnează greceşte 240,
241; ~ log. din Stănceşti v. Stăncescul;
~ p. lui în Piscu 99; ~ pah. din Bărbăteşti,
fr. cu StoichiŃa post. 289; ~ pah. din
Sărăcineşti v. Sărăcinescu; ~ portar din
Ciocéni 86; ~ post., f. lui Vlad log. din
Bârseşti, <sŃ. Stanei, nep. Calei şi
Stănculiei> 195; ~ rumân din Râmeştii
105; ~ spătărel din Piscu, fr. cu Stan
vătaf 97, 99; v. şi Sărăcinescu, Stăncescul.
Tărăceani (Tărăciani), sat <j. DâmboviŃa> 165,
172.
Tărăciani v. Tărăceani.
Târzâul Manea din DranovăŃ, f. lui ~ Preda,
martor la danie de rumâni pt. Tismana
160; ~ Preda, tatăl lui ~ Manea din
DranovăŃ 160.
Tăşcău, tatăl lui Barbul 52.
Tătarcile, topic la Răduleşti, j. Rm. Sărat <azi
j. Buzău> 187.
Tătarul NegoiŃă, clucer (greşit: sluger) din
Pătârlage, f. lui Mihalcea vornic din
Pătârlage), ispravnic la vii, slugă
dreaptă şi credincioasă Ńării, vinăricer în
j. Săcuiani 15, 28, 95, forŃat prin
judecatǎ sǎ plǎteascǎ dijma 264.
Tătărăi, sat <j. Saac, azi j. Buzău> 41.
Tătărăşti v. Tătăreşti.
Tătăreşti (Tătărăşti), sat <j. Vlaşca, azi
j. Teleorman> 233.
Tătuleşti, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 35, 41.
Tăureşti, fam. de moşneni 81.
Tăvălescul Dan, martor pt. Goleşti 295.
Tâmbureşti, sat <j. Dolj> 256.
<Tântăveanul> Radu, pah. m., <f. lui Neagoe
log. din Târgovişte şi al Elinei, fr. vitreg
cu Constantin Şerban vv.>, martor la
vânzare de Ńigani 263, martor în divan
238, 251, 262, 263, 270, 272, 276, 289,
305, 314, 315.
Târcov, sat <j. Buzău> 51.
Târgovişte, biserica lui Neagoe din Zlătari 34;
Biserica Domnească din ~ 296; curtea
domnească din ~ 34; deal, vii în ~ 289;
închisoare în ~ 71; ~ loc de emitere 175,
182, 193, 194, 232, 234, 236, 243, 253,
263, 272, 276, 289, 305, 314, 315;
mahalaua popii Petrică din ~ 109; ~ m-rea
Stelea 276; ~ Mitropolie 90; ~ oraş
domnesc (case, grădini, locuri de casă,
martori, mori, negustori, pivniŃe, uliŃe,
vaduri de moară din ~) 16, 18, 34, 39,
71, 90, 109, 122, 126, 164, 169, 219,
229, 233, 280, 289, 296, 300, 315; vama
domnească de la Ocna Mică de lângă ~
14.
Târgşor v. Târşor.
Târgul Bengăi, sat <j. Gorj> 113, 260, 261,
270; ~ Jiu (Jil), oraş <j. Gorj> 47, 166.
Târnava (Târnova), sat <j. Argeş> 130; ~ sat
<j. Dolj> 47, 94; ~ sat <j. Vlaşca, azi
j. Teleorman> 178.
Târnova v. Târnava.
<Târnoveanul> Mircea din Târnava, fr. cu
Trifan şi Costin, f. lui Dobre stolnic,
scrie doc. 130, 178.
Târsă din Câmpulung, tatăl lui Radul şi Stoica
320.
Târşor (Târgşor), oraş <j. Prahova> 41.
Teacă Manea <din Boténii>, strămoşul lui
Stan, Şărbul şi Onea 179.
Teancu v. Valea ~.
Teişul de Jos, hotar, topic la Uricheşti, j. Rm. Sărat
<azi j. Vrancea> 271.
Teleajăn, apă 76.
Teleorman, j. (sate în ~) 91, 150, 168, 186,
188, 215, 243, 257, 277, 280.
Teodosie v. Tudosie.
Teofil (Theofil), călugăr, unchiul Gherghinei şi
al Catalinei din Vlădeni 62; ~ eg. m-rii
Arnota 117, 220; ~ ep. de Râmnic 108;
~ monah, în soborul m-rii Stăneşti,
martor la schimb de Ńigani 141.
Teşila, moşie <pe Mostişte, j. Ilfov> 55.
Theodor v. Tudor.
Theodosie v. Tudor.
Theofana (Tudora), călugăriŃă, monahia, mama
lui Mihai vv., îngropată la m-rea Cozia
22.
Theofil v. Teofil.
Tiga, sat <j. Sac, neidentificat> 95.
Tinoasa, sat <j. Rm. Sărat, azi j. Buzău> 330.
Tismana, m-re <j. Gorj> 160, 181; Dumitra,
sŃ. lui Cornea post., îngropată la ~ 192;
~ sat <j. Gorj> 192.
Titeanul Stoica, log. din Titu, martor pt.
Văcăreşti 305; ~ sluger din Titu (greşit:
din Târg) 35, boier jurător numit de
domn pe răvaş domnesc 140.
Tituleşti, sat <j. DâmboviŃa> 140.
Titirescul Stoica, tatăl lui Lupul din Cislău 41.
Titu, sat <j. DâmboviŃa> 35, 305.
Toacă Badea din Suslăneşti 162, 199, 311.
Toader v. Tudor.
Tocsaba din Căzăneşti, martor la împrumut de
bani 81.
Toder v. Tudor.
Todoran v. Tudoran.
Todosie v. Tudosie.
Todoru v. Tudor.
Togozéni, sat <j. IalomiŃa> 11.
Toma, bătrân al satului, dă mărturie pt. Nucuşoara
2; ~ din Cucuteni 268; ~ din Găleşăşti
281; ~ din Turburea, împrumută bani
împreună cu mai mulŃi săteni 138; ~ fr.
cu Barbul, cumpără în Pârscov 205;
~ fr. cu Radul din Gârbovi 201; ~ iuz.,
locul lui în Târgovişte 109; ~ popă,
scrie doc. 1.
Tomeanul Preda, comis, martor la danie pt.
călugărire 191.
Tomescu, tatăl lui Dragomir 171.
Tomeşti, sat <j. RomanaŃi, azi j. Olt> 35.
Topana, sat <j. Argeş> 2.
Toplicéni, sat <j. Rm. Sărat, azi j. Buzău> 232,
271.
Topoloveni, sat <j. Argeş> 334.
Totoră v. Tudor.
Totorcea Radul din Săcele, martor pt. Loloeşti
190.
Totos Crăciun din Jigorani 246.
Trandafir, post. din Paia, tatăl lui Vasilie pah.
şi Preda 181.
Transilvania (Ardeal, łara NemŃească,
Ungurească), pribegie şi fugă în ~ 72,
174, 182, 307.
Trestieni (-i) de Sus, sat <j. Prahova> 331.
Trifan, fr. cu Mircea şi Costin, f. lui Dobre
stolnic din Târnava 130.
Triful, popă din Ciocăneşti, boier hotarnic
293.
Troian (-e, -ul), topic, vie <j. Vâlcea> 57.
Tudor (Theodor, Theodosie, Toader, Toder,
Todoru, Totoră, Tudoru, Tudoran,
384
 Tudur) al lui Pârvul din Căzăneşti 81;
~ armaş, martor pt. Râmnic 93; ~ cpt.
<din Hodivoe>, p. lui în Şovârcu şi
Gurbanul, fugit la Giurgiu 238; ~ ceauş
din CornăŃel, boier jurător numit de
domn pe răvaş 140; ~ clucer v.
<Ştirbei>; ~ comis, via lui în
Târgovişte 109; ~ din Belitori, tatăl lui
Alexandru şi Stanciu 50, 61; ~ din
Bereşti 313; ~ din Cocani 66; ~ din
Godéni, scrie doc. 63; ~ din Nucet, f. lui
Lăuruscă, martor 13; ~ din Râmnic 21;
~ din Slăvileşti, fr. cu Bărbăteai, f. lui
Ramură 285; ~ din Străoşti 86; ~ din
Şchéi 66; ~ din Turburea, împrumută
bani împreună cu mai mulŃi săteni 138;
~ din łigăneşti, fr. cu Stan <şi cu Stanciul
log., ginerele lui Radu log.> 279; ~ f. lui
Pătru cel bătrân din Pătrăreşti 165, 172;
~ f. Muşei jupaniŃa v. Rătescul; ~ f.
Stanei şi al lui Sima din Pulaşi, fr. cu
Stan, nep. lui Tudor 81; ~ log. v. Bârsescul,
Curuiaş, Măldărescul; ~ martor pt.
Berciugovu 283; ~ martor <pt. Troian>
57; ~ nep. lui Tudor Mârzănescul cel
bătrân din Tărăciani, văr cu Dumitraşco
log. 172; ~ oier 162; ~ p. lui în Cacova
313; ~ post. v. Danovici; ~ post. din
Mirceşti, cumpără în Ludăneşti 257,
286; ~ roşu din Căcămeiu, boier jurător
numit de domn pe răvaş 140; ~ rumâni
din: Bărbăteşti, Stănceşti şi CacaleŃi
314; Bezdead, f. lui Leul Cuşul Stan, fr.
cu Stănilă şi Necula 109; Futeştii pe
Baltă, f. lui Sinea, fr. cu Mihalea 155,
Râmeştii 105; Tâncăbeşti 44; ~ sluger v.
Rudeanu; ~ sŃ. Ancăi, ginerele lui
Stanciul vătaf din Pisculeşti 170; ~ tatăl
lui Manea, bunicul lui Stoica 105;
~ tatăl lui Dragomir, Văsii şi Pătru, martor
190; ~ tatăl Stanei, bunicul lui Tudor şi
Stan, socrul lui Sima din Pulaşi 81;
~ tatăl lui Vlad, f. lui este martor la
danie 202; ~ uncheaş, f. lui Dumitru
diacon, martor pt. Purani 249, 250; ~
łacal din Pârscoveni 318.
łalapi (-a), tatăl lui Ion din Tomeşti 35.
385
uncheaş, via lui la Băleni 305; v. şi
Bârsescul, Curuiaş, Danovici,
Măldărescul, Rătescul, Rudeanu,
<Ştirbei>, Tudoran.
Tudora, doamnă, mama lui Mihai vv. v.
Theofana; ~ p. ei în Bărbăteşti 80;
~ Ńigancă, mama Neacşei 100; v. şi
Theofana.
Tudoran (Todoran, Tudoraşco), boier hotarnic
pt. Cârlomăneşti 31; ~ ceauş, <văr cu
DuŃe şi Stanciul>, scrie doc. pt. Oltenei
282; ~ cpt., jefuieşte groapă de grâu
184; ~ din Piteşti v. Ciorovancă; ~ din
Argeş 133; ~ din Jigorani 246; ~ iuz.,
p. lui în Cepturi 226; ~ pah. din Aninoasa
v. Vlădescu; ~ popă, scrie zapis de
vânzare 58; ~ post. din Lereşti v.
Lerescul; ~ post. din Măneşti 178; v. şi
Ciorovancă, Lerescul, Vlădescu.
Tudorănescul (Tudurănescu) Dumitru, viile
lui în Goleşti 295.
Tudosie (Teodosie, Theodosie, Todosie), eg.
m-rii Strehaia 259; ~ f. lui Stanciu, nep.
lui Duca din Deal 40; ~ log. din Padeş
192; ~ log. m., fost v. Rudeanul; ~
popă din Şchei 26, 43; ~ rumân din
Râmeştii, fr. cu Costandin, tatăl lui
Udrea 105; v. şi Rudeanul.
Tudoru v. Tudor.
Tudur v. Tudor.
Tudurănescu v. Tudorănescul.
Tudureşti, sat pe Mostişte <j. Ilfov> 234.
Tunsa, sat <j. Muşcel, azi j. Argeş> 286.
Turbătescul Radul din Măteşti, martor la
împăcare 114, 157.
Turburea, sat, j. Dolj 115, 138.
Turbureni, săteni din Turburea 138.
Turbureşti, sat <j. Saac, azi j. Buzău> 84,
227, 255.
Turcoei Ivana, cumpără loc de casă în
Bucureşti 144.
Turtescu Radul, f. lui ~ Stoica din Doba 160;
~ Stoica din Doba, tatăl lui ~ Radul
160.
Turteşti, sat <j. RomanaŃi, azi j. Olt> 107.
łamba Dragomir din Mărăcineni, boier
hotarnic luat pe răvaş domnesc în Valea
Teancului 287.
łara Moldovei (Moldova), fugă în ~ 42, 174;
~ NemŃească 72; ~ Românească passim;
v. descălecata ~ii; domnul dăruit de
Dumnezeu cu domnia şi cu steagul la
scaunul părintelui său 224; ~
Turcească, fugă în ~ 174; ~
Ungurească v. Transilvania.
łarigrad (Constantinopol), chehaie la ~ 155;
patriarh de ~ 253.
łarogeştii, fam. de rumâni din Râmeştii 105.
łăngulescul Vlaicul, tatăl lui Loghin din
Cislău 41.
Udrea (Odrea), comis din Fântânéle, f. lui Hrizea
vornic, sŃ. Alexandrei, ginerele lui Petrea
<Aslan> clucer şi al Elinei 41, 72, 112,
martor pt. InăŃoiu 85; ~ din Brăteşti
296; ~ f. lui Radu din Păpeni 77;
~ post., unchi lui Oprea iuz. din
Bucureşti, p. lui în Teşila 55;
~ post. din Birci, boier hotarnic, martor
47, 113; ~ rumân din Râmeştii, f. lui
Tudosie, nep. de fr. lui Costandin 105;
~ sluger m. v. Doicescul; ~ tatăl Măriei,
socrul lui Tatomir, p. lui în Vâlsăneşti
230; ~ uncheaş din Nucşoara 2; ~ vornic,
fr. cu Leca vornic din Băneşti şi cu
Miho 289; v. şi Doicescul.
Udreşte v. Udrişte.
Udreşti v. Udrişte.
Udrişte (Udreşte, Udreşti), cpt. din Ruşi v.
Berescul; ~ din Câmpina, tatăl lui Gherghe
şi Pătraşco 251; ~ log. al doilea din
Fierăşti v. Năsturel; ~ log. din Şirineasa
305; v. şi Berescul, Năsturel.
Ulea, popă din Coneşti, boier hotarnic 293.
Uleşti, sat <j. IalomiŃa> 173.
UliŃa cea Mare, topic v. Bucureşti.
Ulmeni (Ulmeno), sat, j. Teleorman 91.
Ulmeno v. Ulmeni.
Ulmu, sat <j. Dolj> 123.
Urâtul, topic la Văleni <j. Sac, azi j. Buzău>
255.
Urdari, sat <j. Gorj> 47, 192.
łăst Ion, martor pt. ClociŃi şi Pleşcoi 176.
łăŃârligi v. Stăneştii.
łenche Stan, tatăl lui Lupul şi Pirtea, martor
190.
łepeş Vladul, martor pt. Goleşti 295.
łica Stoica, rumân din Lupeştii 146.
łicşul <din Corbi>, depune mărturie cu
bătrânii satului pt. Nucuşoara 2.
łigan, tatăl lui Manul 217, 218.
łigăneşti, sat <j. Ilfov> 55; ~ sat <j. Muscel,
azi j. Argeş> 132, 169, 279; ~ sat <j.
Teleorman> 168.
łimen, pârgar mare din Braşov 174.
łuŃu Voicul, martor pt. Negomireşti 145.
Urdăreanu Preda, pah. din Urdari, <sŃ.,
jupânesei Stoiana, ginerele lui Lepădat
cpt., cumnat cu Giura spăt. din Comani
şi cu jupâneasa Mariica>, semnează
sluger m. 192, boier hotarnic 47.
Urdeşti, sat <j. DâmboviŃa> 296, 317.
Uréche, p. lui de moşie la Şotângéni 289;
~ tatăl lui Ilie din Turburea 115.
Urecheşti (Uricheşti), sat <j. Rm. Sărat şi
Brăila, azi j. Vrancea> 232, 271.
Uricheşti v. Urecheşti.
Urdeşti, sat <j. DâmboviŃa> 296.
UrlaŃii, fam. de moşneni 4, 7.
UrlaŃi, sat <j. Saac, azi Prahova> 29, 251.
Urlueni (Urluianii), sat <j. Teleorman> 210, 277.
Urlueşti, sat <j. Argeş> 35.
Ursă v. Ursu.
Urseşti (Ursişte), sat <j. Rm. Sărat, azi j. Buzău>
58, 232, 271.
Ursişte v. Urseşti.
Ursu (-l, Ursă) din Floceşti 24; ~ din GornoviŃa
185; ~ din Săcuiul, tatăl lui Ilie şi Pătru,
bunicul lui Ilie şi Puia 270; ~ rumân
din: Bărbăteşti 314, Săcuiul, f. lui Penga
Radul, fr. cu Lupul 270; ~ Radu din
Turburea, împrumută bani împreună cu
mai mulŃi săteni 138.
Urziceni, sat <j. IalomiŃa> 131.
Urzicescul Anghil, rumân în Râmeştii, fr. cu
Radul 105.
326
 V
Vadislav v. Vladislav.
Vadu (-l) Frăcii, topic la Corbuşori <j. Muşcel,
azi j. Argeş> 2; ~ Olăneştii, topic la
Corbuşori <j. Muşcel, azi j. Argeş> 2;
~ Tandei, topic la Obârşia şi Răpciuni,
j. Dolj 119.
Vaice, armaş, fr. cu Mitrea, vinde moşie în
Bucureşti 158.
Vaideei, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 86, 204,
312.
Valea, m-re <j. Muşcel, azi j. Argeş> 56;
~ Buciumilor, topic la PietroşiŃa
<j. DâmboviŃa> 274; ~ Făgetului, topic
la Urdeşti <j. DâmboviŃa> 317; ~ Fântânii
Aldei, topic la Obârşia şi Răpciuni,
j. Dolj 119; ~ Istăului (Isteu), topic la
Şchei, j. Sac <azi j. Buzău> 43;
~ Izvoranilor, sat <j. Muşcel, azi j.
Argeş> 27, 132, 310; ~ lui Sină, hotar
la Cârlomăneşti <j. Buzău> 31; ~ Luminii,
topic la Bereşti <j. Argeş> 313; ~ topic
la Vierăş <j. Muscel, azi j. Argeş> 33;
~ Lungă, moşie 323; ~ Méilor, topic la
Turbureşti <j. Sac, azi j. Buzău> 255; ~
Murăturei, topic la Cislău, j. Sac <azi
j. Buzău> 41; ~ Nenciului, topic la
Verneşti <j. Buzău> 37; ~ Oii v. Gura
Văii Oii; ~ Podului, topic la Fiani <j.
DâmboviŃa> 200; ~ PurcăreŃilor, hotar la
Şchei, j. Sac <azi j. Buzău> 43; ~ topic
la Şchei, j. Sac <azi j. Buzău> 43; ~
Satului, topic la Vlădila şi Rédea <j.
RomanaŃi, azi j. Olt> 17; ~ Ştefăneştilor, sat
<j. Muscel, azi j. Argeş> 161;
~ Teancului, topic la Verneşti <j. Buzău>
287; ~ Ursului, topic la Urdeşti
<j. DâmboviŃa> 296.
Vancea, f. popii Stepan, vinde în Bujorani 258.
VardeniŃa, sat <j. MehedinŃi> 203.
Varlaam v. Varlam.
Varlam (Varlaam, Vârlan), eg., fost, din
Şuteşti, bunicul/unchiul lui Pătru popă
54; ~ eg. m-rii Căldăruşani 154, 291; ~
eg. m-rii Snagov 100.
Varvare, rumân în Perişorul 260, 270.
Vaselie v. Vasilie.
Vasilache, cpt., iuz. din Buzău, din Verneşti v.
Mărăcineanul; ~ stolnic m. v. Paindur;
v. şi Mărăcineanul, Paindur.
Vasile v. Vasilie.
Vasilie (Vaselie, Vasile), agă v. Poenaru; ~ al
lui Dobrotă din Călugăreni 134;
~ aprod, log. din Târgovişte, martor,
scrie doc. pt. Belitori 219, 280; ~ armaş
<m., fost, spăt., f. lui Preda spăt., nep.
lui Nica log. m., fost, din Corcova şi al
lui Catargiu> 175; ~ casele lui în
Târgovişte 164; ~ din Băbeni, martor pt.
Valea Teancului 287; ~ paic din Oraşul
de Floci 77, 296; ~ din Urziceni 131;
~ eg. m-rii BistriŃa 194, 253; ~ eg. m-rii
Govora 17; ~ f. lui Dragomir cămăraş,
vinde în Brătiianii de Jos 295; ~ fr. cu
Tatomir post., vinde în Vâlsăneşti 230;
~ log. din Rătivoieşti v. Rătivoiescul;
~ log. din Goleşti 295; ~ martor pt.
Belitori 61, probabil acelaşi cu ~ aprod;
~ martor pt. Brăieşti 88; ~ (Vaselie),
martor pt. Cepturi 288; ~ martor pt. Piscul
Strezii 134; ~ martor pt. Rădăcineşti 79;
~ monah la m-rea Argeş 148; ~ pah. din
Paia, f. lui Trandafir post. 181;
~ popă din Braşov, socrul lui Ivan
Sârbul din Nicopoie 310; ~ post. din
Apele Vii, tatǎl lui Neacşu, Dan log. şi
Radu, moşul Cǎtalinei 256; ~ post. din
Argeş 281; ~ post. din Breasta 260, 261,
270, 278; ~ protopop, martor la diată în
Braşov 174; ~ roşu din DălhăuŃi 232,
271; ~ stolnic m. 86, 94, 96, 99, 100,
108, 125, 128, 146, 147, 155; ~ uncheaş
din Budişteni, cumpără moşie în
Crângureni 124; v. şi Poenaru,
Rătivoiescul.
Vasiiu v. Văsiiu.
Văcărescul, tatăl lui ~ Ivul portar şi lui
~ Iordachi cpt. 289; ~ Barbu, ban m.
106, log. m. 179; ~ Iordachi, f. lui
Văcărescul, fr. cu ~ Ivul portar 289;
~ Ivul, portar, f. lui ~, fr. cu ~ Iordachi
cpt. 289.
Vădastra, sat <j. RomanaŃi, azi j. Olt> 163.
325
Vădeni(-i), sat <j. Muscel, azi j. Argeş> 166.
Vădislav v. Vladislav.
VăduleŃ, hotar la Uricheşti, j. Rm. Sărat <azi
j. Vrancea> 271.
Văleani v. Văleni.
Văleni (Văleani, Vănişi), deal la Piteşti 245;
~ sat <j. DâmboviŃa> 172, 308; ~ sat
<j. Muşcel, azi j. Prahova> 78; ~ sat
<j. RomanaŃi, azi j. Olt> 177, 254; ~ sat
<j. Sac, azi j. Prahova> 19, 227, 228, 255.
Vălsan v. Vâlsan.
Vănişi v. Văleni.
Vărăşi v. Vieroş.
Vărăşti, sat (pe Mostiştea) <j. Ilfov> 55, 131,
159, 272.
VărăŃi v. VârâŃi.
Vârfar (Vrăfar), tatăl lui Stoica, p. lui de ocină
la Căldăruşi 95.
<Vărzaru> Costandin, cpt., f. lui Radul armaş,
<sŃ. Ancăi, ginere lui Radul log.> 155,
232, 231; ~ Radul, armaş <al doilea,
m., fost, sŃ. Ioanei armăşoaia, tatăl lui
Costandin cpt., socrul Ancăi> 155, 232,
231.
Văsii v. Văsiiu.
Văsiiu (Vasiiu, Văsii, Văsiu) cel mare,
p. lui în Şcheai 43; ~ din Loloeşti v.
Beleşca; ~ din Şchéi, <fr. cu NegoiŃă
Rumcenul şi Langa cel bătrân> 26, 43;
~ f. lui Tudor, fr. cu Dragomir şi Pătru,
martor 190; ~ log. din Bezdead, scrie
doc. 274; v. şi Beleşca.
Văsiu v. Văsiiu.
Vâlcan din Smedeşti, tatăl lui Stan 290; ~ din
Steanca 196; ~ rumân din Bărbăteşti,
Stănceşti şi CacaleŃi 314; ~ sŃ. Vladei,
tatăl lui Nedelco şi Negul din Belitori
233.
Vâlcăneşti, sat <j. Dolj> 9, 34, 47, 260, 261,
270; ~ v. şi Vâlsăneşti.
Vâlcea din Buzău, martor pt. Moceşti 306.
Vâlcea, j. (sate în ~) 50, 105, 107, 108, 117,
125, 195, 220, 223, 224, 269.
Vâlcele (Vâlceni), sat <j. Argeş> 281.
Vâlcéni, sat <j. Prahova> 41.
Vâlcul (Vălcul) din Boldeşti 5; ~ din Fiani
200; ~ log., scrie doc. pt. Pupezeşti 170,
martor pt. Suharna 193; ~ p. lui de
moşie în Bereşti, la Crivioare 313; ~
post., martor pt. Goleşti 295; ~ tatăl lui
Dragomir din Bereşti 313.
388
Vâlculescul din Şerbăneşti, martor pt. PietroşiŃa
274.
Vâlsan (Vălsan), log. din Vlădila, tatăl Ivanei
17.
Vâlsănescul, bunicul lui Sava iuz. şi Lupul
235.
Vâlsăneşti (greşit: Vâlcăneşti), sat <j. RomanaŃi,
azi j. Olt> 230.
Vână Costandin din Bălişoară 290, 318.
VârâŃi (BărăŃi, VărăŃi), sat <j. Dolj> 9, 47,
260, 261, 270, 278; siliştea ~, topic la
Răduleşti, j. Rm. Sărat <azi j. Buzău>
187.
Vârful Gâlmei, topic la Cislău, j. Sac <azi
j. Buzău> 41.
Vârlan v. Varlam.
VârleŃi, sat, j. IalomiŃa 155.
Vârjoghe (Vârjoghie), rumân în Huriia 206;
~ Stan din Verneşti, ia boierii hotarnici
pe răvaşe domneşti pt. moşie cu vii în
Valea Teancului 287.
Vârjoghie v. Vârjoghe.
Vechentea, călugăriŃă, vinde moşie în Bucureşti
151.
Vedea (a Vezii), apă 188.
Vedea, cpt. v. Cepleanul.
Vel Ocna (Vel Ocnă) v. Ocna Mare.
Velica, f. Neacşei din Răzvad, sr. vitregă cu
Marica, sr. cu Misail clucer, cumnată cu
Dumitru cămăraş, zestrea ei tocmită de
boieri luaŃi pe răvaşe domneşti 164;
~ spătăreasă din Brativoieşti, satul ei
Săcuiul este donat m-rii Coşuna 270; ~
Ńigancă, sŃ. lui Slav, nora lui Banghiciu,
mama Costandei şi a Radei 263.
Velisarie, log., martor pt. Năneşti, semnează
greceşte 178, 263, 297; ~ negustor, martor
pt. Grădişte 297.
Veghiul <Stanciul>, moşia lui la Bucureşti,
lângă biserica negustorilor 118.
Ventelă v. Vintilă.
Ventilă v. Vintilă.
Vernescul Balea, log. <din Verneşti, nep. lui
Stanciul şi Muşei> 20.
Verneşti, deal, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 37,
287, 290, 318.
Vetrea din Potoceni, martor pt. ClociŃi <f. Neacşei
Hurduzoaie, fr. cu Nenciul> 176.
Vetreşti, moşie în dealul Verneştilor <j. Buzău>
287.
Vieroş (-ul, Vierăş), m-re <j. Muşcel, azi j. Argeş>
33; ~ sat pe Valea Mare <j. Muşcel, azi
j. Argeş> 33.
Viezure, hotar la Uricheşti, j. Rm. Sărat <azi
j. Buzău> 271.
Viforâta (Vihorăştii), m-re <j. DâmboviŃa>
272.
Vihorăştii v. Viforâta.
Viişoara (Viişoară), hotar la Prestolul <j.
MehedinŃi> 203; ~ sat <j. Teleorman>
219.
Vintilă (Ventelă, Ventilă), clucer, f. lui NegoiŃă
log., fr. cu Dumitraşco post., nep. lui
~ vornic şi al Stancăi 266; ~ din
Băloteşti v. Bălotescul; ~ din Suséni,
uncheaş 273, 305; ~ din Tismana 192;
~ din Turburea 115, împrumută bani
împreună cu mai mulŃi săteni 138; ~ f.
lui Gherghe, fr. cu Dumitru, nep. lui
Drăghici spătărel 109; ~ martor pt.
Drăgăieşti 195; ~ pah. v. Florescul;
~ rumân din Râmeştii, fr. cu Florea 105;
~ vătaf din Brézoia, tatăl lui Dragomir
35, 164; ~ vornic, sŃ. lui Stanca, tatăl lui
NegoiŃă log., bunicul lui ~ clucer şi
Dumitraşco post. 266; v. şi Bălotescul,
Florescul.
Vinu, tatăl lui Dumitru 89.
Viperă, fiii lui în slujba m-rii Aninoasa 153.
Vispeşti, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 19, 58, 227.
Vişa, doamnă, sr. cu BraŃul comis 155; ~ mătuşă
lui Barbul stolnic din Mărăcini, zapisele
ei de moşie 47.
Vişan <din Belitori, tatăl lui Muşat, fr. cu Radul,
unchi lui Ion>, martor la vânzare de
rumâni 50; ~ f. lui Dan Rodea v. Rodea;
~ martor pt. Boleasca 248; ~ negustor,
Radul este nep. lui 24; ~ rumân din
Lupeştii 146; ~ „zăbunar”, martor pt.
Străuleşti 76; v. şi Rodea.
Vişina Seacă (Sacă), sat <j. Muşcel, azi
j. DâmboviŃa> 60, 148, 149.
ViŃicheşti, sat <j. Muscel, azi j. Argeş> 175,
335.
Vizureşti, sat <j. DâmboviŃa> 35.
Vlad (-ul, VlăduŃ) al lui Manea, martor pt.
ocina drăgănească 46; ~ armaş al doilea
din Vărăşti 159; ~ clucer v. Bârsescul;
~ comis m. v. Mihalcea Radu; ~ din
Bădeni, boier jurătot pt. jaf 244; ~ din
Dobrun, bunicul/unchiul lui Dumitru 89,
230; ~ din Jigorani 246; ~ din Turburea,
împrumută bani împreună cu mai mulŃi
săteni 138; ~ din Vlăduleni 142; ~ f. lui
Gherghe Hasan, boier jurător pt. Străoşti
86; ~ (VlăduŃ), f. lui Oprea Leul, vinde
moşie în Berislăveşti 116; ~ f. lui Păcală
Fântâneanul <roşu, fr. cu Chisar, martor
pt. Cepturi> 226, 288; ~ f. lui Stanciul
Benga v. Bengescul; ~ f. lui Tudor,
martor la danie 202; ~ f. lui Vasilie
Hogea din PietroşiŃa, martor 274; ~ fr.
cu Stan, vinde în Iacoveanca 212;
~ iuz., cumpără în ocina Siliştii 5; ~ log.
v. Brăescul, ConŃescul Vlaicul, Rudeanul;
~ log., martor 180; ~ log. din Sătcel
115, 138; ~ log., vinăricer în j. Vâlcea
220; ~ log., scrie doc. 104; ~ nep. popii
Radul, martor pt. PietroşiŃa 274; ~ pah.,
tatăl lui Staico post. 41; ~ popă <din
Bucureşti> 25; ~ popă din Şchei 26;
~ popă, scrie doc. pt. Turburea 115, „cu
voia Turburenilor” 138; ~ portar din
Teşila 55; ~ post. din Târgul Bengăi,
martor pt. dealul Negoieştilor 113;
~ post., f. lui Radul log. m., fost, fr. cu
Radu spătar 44; ~ post., f. lui Stanciul
post. din Pârâiani, cumpără în dealul
Negoieştilor 113; ~ rumâni din:
Bărbăteşti, Stănceşti şi CacaleŃi 314;
Boténii 179; Gârbovi, f. lui Stanciul
Mira, fr. cu Preda şi Antonie 32; ~
vornic din DranovăŃ, fr. cu Vădislav
160; v. şi Bârsescul, Bengescul, Brăescul,
ConŃescul Vlaicul, Mihalcea Radu;
~ vv. <Dracul, 1436–1447>, tatăl lui Radul
<cel Frumos> vv. 314;
~ vv. <Călugărul, 1481–1495>, f. lui Vlad
<Dracul> vv., tatăl lui Radul <cel
Mare> vv. şi al lui Vlad <cel Tânăr> vv.
119.
Vlada, jupâneasă, p. ei la Futeştii pe Baltă 155;
~ sŃ. lui Vâlcan, mama lui Nedelco şi
Negul din Belitori 233.
Vladislav (Vadislav, Vădislav, Vădislavu,
Vladislav), clucer, post. din Belcin 9,
34, 35, 47, 260, 261; ~ clucer <din
Obislav> v. Bengescul; ~ dania lui la
m-rea Jâtianul 298; ~ din Dobroteni,
<pah., post.> 173; ~ din DranovăŃ, <fr.
cu Vladul vornic, tatăl lui Davida> 160;
~ post. din Belcin v. ~ clucer din
Belcin; v. şi Bengescul;
389
~ vv. II <1447–1456; f. lui Dan II, bunicul lui
Vladislav vv. al III-lea> 41;
~ vv., tatăl lui Vladislav vv. al III-lea 41;
~ vv. III <1523, 1524, 1525>, f. lui Vladislav
vv., nep. lui Vladislav vv.
al II-lea 41.
Vlaicul, ceauş din Proşcă, martor pt. Negovani
19; ~ din Dobreşti, tatăl lui RăduŃul
119; ~ din Gaia 34; ~ f. lui Gheorghe
din Brâncoveni, eliberat din rumânie
104; ~ log. v. ConŃescu; ~ martor pt.
Sărăşti 64; ~ post. din Cornet 47, 260,
261, 270; ~ post., fr. cu popa Efrim, via
lui la Călugăreni 276; ~ stolnicel, p. lui
în Davideşti 236; ~ tatăl lui Loghin din
Cislău 42; ~ vinde în Străoşti 86; ~ vist.
din Rumceni, bunicul/unchiul lui Staico
post. 41; v. şi ConŃescu.
Vlasie din Basca 86.
Vlaşca, j. (sate în ~) 109, 128, 178, 179, 184,
238, 249, 286, 315.
Vlădéni, sat <j. Muşcel, azi j. Argeş> 300,
301; ~ sat <j. Prahova> 34, 59, 62.
Vlădescu(-l) Badea, pârcălab (greşit: post.)
din Vlădeşti, <tatăl lui Cazan>, boier
jurător luat pe răvaşe domneşti 239;
~ Pârvul (greşit: Cârstea), vist. m., (al
doilea), unchiul lui Tudoran pah. 86, 94,
96, 99, 100, 108, 119, 125, 128, 146,
147, 155, 178–180, 193, 222, 230, 236,
238, 239, 251, 262, 270, 272, 276, 289,
305, 307, 314, 315; ~ Tudoran, pah.
din Aninoasa, f. lui Iane pah., nep. lui
Manea din Aninoasa, al lui Pârvul vist.
m. şi al lui Socol clucer din CornăŃeni,
văr cu Florescul pah. şi Cârstea clucer
(greşit: pârcălab) 27, 82, 132, 179, 300–
303, 316, post. 179, plăteşte birul
megieşilor din Brătienii de Jos 292.
Vlădeşti, sat <j. Muşcel, azi j. Argeş> 239.
Vlădica, măcelar, martor pt. Târgovişte 71.
Vlădila (Vlădilă) din Lihăceani 177; ~ grămătic
de la Biserica Domnească din Bucureşti,
scrie doc. 69; ~ popă din Mirceşti, martor
la vânzare în Negovani 286.
Vlădila (Vlădilă), sat <j. RomanaŃi, azi j. Olt>
17, 22, 158.
Vlădilă v. Vlădila.
Vlăducul, martor pt. Negomireşti 145.
Vlăduleni, sat <j. RomanaŃi, azi j. Dolj> 142.
390
VlăduŃ v. Vlad.
Vlăgan, popă, moşia lui în Bucureşti 47.
Vlăşceanu Radul din Costiiani, martor pt.
Costiiani 84.
Voica, locul ei de casă în Bucureşti v.
ÎnŃelepta; ~ sr. cu Dobra şi Neacşul, fc.
lui Ciucă din Blaj 106; ~ sŃ. lui
Dragomir, nora Dumitrei şi a diaconului
Stănislav, p. ei în Verneşti 37; ~ Ńigancă
216; v. şi ÎnŃelepta.
VoichiŃa, băneasă, mătuşa lui Radul 263;
~ jupâneasă, sŃ. lui Ivaşco Ceparul m.
serdar, dăruită cu un copil de Ńigan pt.
plata unei datorii 83; ~ jupâneasă, vinde
moşie în ocina Siliştii 5.
Voicilă, f. Calei din Fleşti, fr. cu Radul 281;
~ fr. cu Cernat 242; ~ popă din MatiŃa
64; ~ tatăl lui Dumitru şi Stoica din
Cislău 42.
Voicina v. Vucina.
Voico (Voicul) din Brătiianii de Jos, tatăl lui
Fătul 300, 301; ~ din Studina 17; ~ din
Urdeşti 296; ~ fr. cu Mihu, cumpără în
Piscu 102, 103; ~ log. din Râmnic, tatăl
lui Stroe şi Ghinea 152; ~ martor pt.
Negomireşti v. łuŃu; ~ martor pt. ocina
Siliştea 5; ~ martor pt. vânzare de moşie
250; ~ post., martor pt. Goleşti 295;
~ roşu din Răspopi 318; ~ rumâni din:
Blaj, f. lui Oprea Şchiopul 106;
Perişorul 260, 270; ~ sluger, martor 91;
~ tatăl lui Dumitru din Fântânéle 112; ~
tatăl lui Radu din Mirceşti 286; v. şi
łuŃu.
Voicul v. Voico.
Voina v. Voinea.
Voinea (Voina, Voinie) din Bădeni, tatăl lui
Stoica 19, 58; ~ log., roşu din Câmpulung
63, 239, 302; ~ fr. cu Miseul 13.
Voineşti, sat <j. Sac, azi j. Buzău> 41.
Voinie v. Voinea.
Voislav Papa din Bucureşti, martor 151.
Voivodesa, sat <j. Teleorman> 233.
Vrabie <Ion> din Corşori, f. popii Barbul 2.
Vrâncin, topic la Obârşia v. Câmpul ~.
Vucina (Voicina), pah., tatăl lui Mateiu pah. şi
Pârvul post. 281.
Vucomir din Argeş 60; ~ tatăl lui Ivan comis
din Buşcăneşti 183.
 Z
Za edin drăvă v. Dintrunlemn, m-re.
Zaharia (Zaharie, Zahariia, Zahariie) din Clinceni,
martor 24, 242; ~ f. lui Mitilină din Costiiani,
dăruieşte moşie 84; ~ din Turburea 115;
~ văr cu Stan, Stoica şi Filip, nep. lui
Diicul şi Stanciul, se împacă cu Filp din
Baia de Fier 157; ~ vinde vie în dealul
Brătuleştilor, la Gorgani 197.
Zaharie v. Zaharia.
Zahariia v. Zaharia.
Zahariia, mama Cârstinei 145.
Zahariie v. Zaharia.
Zapşă (Zăp), baltă, <la Olténi> <j. Rm. Sărat,
azi j. Buzău> 282.
Zavricea Ion din Cheia, f. lui Oprea Flocosu,
fr. cu Pătru, Radu şi Stan 127.
Zăgonéni, sat <j. Argeş> 133.
Zăp v. Zapşă.
Zăpodie, topic la PietroşiŃa <j. DâmboviŃa> 274.
Zărnescu Stoica, pah. din Zărneşti 281.
Zărneşti, sat <j. Argeş> 281; ~ <j. Teleorman>
215.
Zăvoaie v. Zăvoia.
Zăvoia (Zăvoaie), topic la Bereşti, j. Argeş
313; ~ topic la MuşăŃel <j. Rm. Sărat,
azi j. Buzău> 122.
Zârnă, moşie, sat <j. Teleorman> 186.
Zbârce, Ńigan din Vâlsăneşti 6.
Zetri<nul> Stanciul, martor pt. vânzare de
munte în Prahova 222.
Zgârcitul Dragomir, martor pt. ocina Siliştea
la Scăieni 5.
Zlate, ceauş din Teşila 55; ~ rumân din
Tâncăbeşti 44.
Zmârceanul (Smârceanul) Stan, ceauş, fost,
din GherghiŃa 235.
Zoasim v. Zosim.
Zoreşti, sat <j. Buzău> 244, 287.
Zosim (Zoasim, Zotos), f. lui Mânu, fr. cu
Ianis, văr cu Hristu 118; ~ martor pt.
Vărăşti 131.
Zotos v. Zosim.
Zvorsca, sat <j. RomanaŃi, azi j. Dolj> 17.
391
326
 INDICE DE MATERII
afurisenie mare v. blestem.
agă (de dorobanŃi, m., fost) 178–180, 193, v.
Leca, Mihai, Vasile.
ajutor 10, 182, 191, 223, 224, 262.
albine v. dări, dijmă de ~.
aldămăşari 77, 201, 218, 282, 306.
amprente digitale 5, 11, 12, 24, 29, 50, 51, 57,
58, 60, 61, 84, 85, 121, 138, 144, 145,
148, 149, 157, 158, 165, 170–173, 176,
177, 186, 190–192, 195, 202, 226, 232,
235, 242, 246, 255, 257, 274, 277, 278,
281, 282, 284, 286, 288, 290, 296, 304,
306.
anathema 84, 96, 129, 176, 238, 299, 314; v.
şi blestem.
apă 85, 242; v. şi Buzău, DâmboviŃa.
aprod (aprozi) 167, 219; ceauş de ~; v. vătaf
de ~; v. şi ChiveriŃă Neagul, Cârstea,
Gheorghe, Muşat, Necula, Oprea,
Stan, Stanciul, Stroe, Vasile.
arengă 33, 73, 314.
argeşanul v. Nicolae, eg. m-rii Argeş.
babă 209; v. Malea.
baci v. Drăghici.
baltă (-Ńi) 72, 154, 155, 178, 179, 264, 272,
315; v. şi vamă din ~; v. Foametea,
Sticleanul.
ban (de Craiova, m., fost) 85, 109, 136, 141,
261; certare mare de la ~ 181; judecată
înaintea ~ului 119, 181; v. şi Alexeanu
Ghiorma, Buzescul Radul, Hamza,
Neagul, Pavalache, Radul, Rudeanu
Chirca.
argint 109; v. şi brâu de ~, monede de ~, aspri
de ~.
arhiepiscop 189; v. şi episcop, mitropolit.
arhierei (-i), sfatul ~ilor 72.
arhimitropolit v. mitropolit.
armaş (-i) (m., fost, al doilea) 109, 114, 140,
156, 157, 163, 191, 193; ~ s-a ridicat cu
sabia asupra domnului 175; ~ trimişi de
domn „să-i înŃepe” pe rumânii hoŃi 117;
v. şi Alecse, Chira, Crăciun, Ceparul
Ivaşco, Dan, Danovici Marco, Dumitru,
Gheorghe, Grozea, Hamza, Marco,
Neagul, Negrilă, Radul, Sava, Tudor,
Vasilie, Vladul, Voice; v. şi spătar.
armăşoaia 109; v. şi Rada.
arvună 15, 28, 313.
aspri v. monede.
atlaz, conteş de ~ 109.
aŃă, cap de ~ 264.
aur v. lanŃ de ~, monede.
austru 187.
avere 174.
bani (-i) daŃi cu dobândă 76, 81, 156, 174, 275, 285,
291, 300; ~ daŃi după cuvântul domnului
237; ~ de bir 138; ~ de pe cap 155;
~ domneşti, daŃi pt. cumpărare de sat 8;
~ întorşi 67, 109; ~ lepădaŃi în silă 8,
23; ~ luaŃi pe ceară 74; ~ mâncaŃi 156,
157; ~ pt. datorie 13; ~ turceşti, luaŃi
împrumut 156; v. şi arvună, cheltuială
de ~, datorie de ~, dări, monede, răsplată.
baniŃe v. măsuri.
băneasă v. Buzescul Elina, Caplea, VoichiŃa.
393
băraŃii de la m-rea Bărbăteşti 289.
bătrâneŃe, vreme de ~ 191.
bărbier 254; v. şi Nicula, Stanciul.
bătaie în divan 44.
bătrânii satului 2.
bântuială 136, 137.
beg 156; v. şi Ali.
berbec (-i) 189.
bir v. dări.
birari din <j. Sac> 153.
birnici 45, 133, 201, 317.
biserică (-i) BaraŃilor v. Câmpulung; ~ de
jurământ v. Bucureşti; ~ de mir 262;
~ domnească 144, 151, 261; ~ din
Bucureşti v. Bucureşti; ~ Domnească v.
Bucureşti, Craiova, GherghiŃa, Târgovişte;
jurământ în ~ 28, 34; ~ lui Neagoe din
Zlătari 34.
bistriceanul v. Vasile, eg. m-rii BistriŃa.
blestem (-ul, afurisanie) 14, 48, 85, 96, 104, 157,
191, 192, 324; blestemat de Sf. Nicodim
192; ~ mare (şi straşnic) 7, 48, 72, 99, 100,
128, 224, 272, 299; ~ mitropolitului 53;
~ mortului (morŃii) 128; v. şi carte.
boi 319; ~ daŃi: la mănăstire 135; la schimb, de
plug 136, 137, 141; pt. înfrăŃire 66;
~ domneşti 34, 270; ~ preŃ 115, 320; v.
şi dări, pradă, zestre.
boier (-i) passim; ~ buni şi bătrâni 313;
~ credincios, întărit de domn 294; ~ ctitori
bătrâni 62; ~ din Obislav 128; ~ divanului
(de la curtea domnească, mari şi mici,
martori) 69, 132, 146, 155, 179, 188,
cal (-i, telegari, în preŃ) 76, 182; ~ bun (dat la
înfrăŃire, pt. deşugubină, în preŃ, unde
va fi treaba domniei, vândut craiului
unguresc) 45, 48, 155; ~ căzut, în preŃ
131; ~ dat la schimb 136, 137, 141; ~ de
olac v. dări; ~ de zestre 155; ~ domneşti
v. dări; ~ vânăt rotat, preŃuit 226; ~ pt.
datorie 156; v. şi dări.
calea cea rea de la mal 224.
camătă 109.
cap apărat de vrăjmăşie 104; iertare numai ~,
fără moşie 104.
cap de aŃă 264.
394
206, 263, 307; ~ domneşti 289; ~ lege,
au şezut trei zile la casa lui Barbul ban
din Târgovişte 34; ~ luaŃi pe răvaşe
domneşti (hotarnici, judecători, jurători)
19, 64, 214; (câte 2) 15, 28, 131, 253;
(câte 3) 182; (câte 4) 43, 155, 162; (câte
6) 20, 26, 31, 55, 65, 72, 155, 164, 199,
234, 251, 287; (câte 12) 7, 9, 21, 67,
100, 119, 139, 140, 155, 227, 228, 232,
239, 251, 255, 271, 276, (câte 24) 19,
34, 38, 41, 47, 49, 67, 68, 86, 119, 139,
140, 154, 260, 261, 270, 281, 293;
~ mare, să nu ia seama mănăstirii 262;
~ megieşi, doi din şase „n-au vrut să
stea la dreptate” 199; ~ mic, să nu ia
seama mănăstirii 262; ~ pieriŃi în zavistia
dorobanŃilor şi seimenilor 174; ~ pribegi
174, 238; ~ să nu ia vinăriciu domnesc
dăruit m-rii 96; ~ Ńării, tăiaŃi şi jefuiŃi de
slujitori 85, 109, 155, 163, 307; v. şi
fată de ~, lege, obicei ~, tocmeală
înaintea ~ lor.
bolovani v. măsuri.
branişte 22.
brăŃări de argint 109.
brâu de argint 109.
bucate (-le) 109, 135, 167, 199, 240, 262;
~ date pe seama domniei 154; dijmă din
~ 247; ~ luate cu jaf, hoŃeşte 117, 135;
~ luate pt. pradă 154; ~ luate pt.
rumânie 182; ~ mănăstireşti 265, 269; v.
şi dări.
bute v. măsuri.
capre mari 189.
capuchehaie (chehaie) la łarigrad 155; v. şi
Dudescu Dumitru.
car (-e) 14; v. şi dări, vama de ~.
<carieră> de piatră, tăiată cu ciocanul 224; v.
şi ocnari, ocnă.
carte v. documente.
casa lui afuristită 157; v. şi blestem.
casă (e, -le, ~ cu loc, loc de ~, silişte de ~,
şezut de ~) 5, 7, 12, 43, 71, 81, 109,
144, 151, 166, 187, 197, 255, 313; ~
boiereşti (mari şi mici) 94, 155; ~ cu
pimniŃă 25; ~ de rumâni 164, 297;
 deschise de ~ 307; ~ domneşti, la
Brâncoveni 230; ~ dumnezeieşti 262;
~ în Bucureşti v. Bucureşti; ~ în
Hereştii 72; ~ în Săcuianii 155; ~ în
Târgovişte v. Târgovişte; ~ în Valea
Izvoranilor 27; ~ jefuite (şi prădate, de
slujitorii Ńării) 85, 109, 155; ~ lui Barbul
ban, în Târgovişte 34; ~ lui Epure, în
Verneşti, semn de hotar 287; ~ noi 82;
„oamenii n-au vrut să stea la ~ele lor”
238; ~ scutite de bir (pt. slujbă la
domnie) 48; ~ seimenului 169; ~ sparte
169; ~ vechi 82, 132; v. şi cheltuială
făcută la ~, muncă din ~, Bucureşti,
Târgovişte.
caş 2; v. şi dijmă, stână.
călăraşi (-i) 96, 135, 184, 299, 308; ~ fugiŃi la
Giurgiu 238; v. Albul, Andreiu, Bârcǎ,
Dobrinca, Drăgoiu, Mihai, Nazarie,
Novac, Sora, Toader, Tudor; v. şi cpt.
de ~, vătaf de ~.
călători 314.
căldărar v. Eno, Sava.
călugăr (-i, monah) 6, 47, 91, 96, 141, 194;
~ îngropat la Ep. Buzău 20;
~ ucişi 117; v. Daniil, Drăgoiu, Gavril,
Jurcă, Mihail, Nichifor, Silvestru,
Theofil; v. şi ieromonah, m-re de ~.
călugărie, a cădea la ~ 191; doamna Tudora,
~ la m-rea Cozia 22.
călugăriŃă (monahie) 151; v. şi Magdalina,
Tudora, Vechentea.
cămăraş (-i) v. Căpreanul Pană, ChiriŃă,
Dragomir, Dumitru, Lupul, Pană,
Sima.
căpitan 85, 91, 113, 140, 151, 186, 222, 235,
261; ~ de margine m., fost v. Dudescul
Radul; ~ de spătărei v. Stoian; v. şi
Andronic, Avram, Barbul, Băleanul
Pătru, Berescul Udrişte, Boteanul Ivan,
Cândescu Moise, Cepleanul Vedea,
Costea, Deaghi, Déliul Radul, Dobrotă,
Dumitraşco, Dumitru, FisenŃea, Giura,
Hagi, Iordache, Mărăcineanul Vasilache,
Micul, Mihăescul Drăghici, Miho, Mihul,
Neagoe, Nica, Panait, Pătraşco, Păulescul
Mogoş, Popescul, Preda, Radul, Sima,
Stoian, Stoica, StoichiŃă, Stroe, Şerban,
Tudor, Tudoran, Vărzaru Costandin;
v. şi iuzbaşa.
cărăuş 140.
cărŃi v. documente.
cătun 164.
cârciumar 138
ceară, bani luaŃi pe ~ din Bucureşti 74; v. şi
dări, miere cu ~, măsuri, oca de ~.
ceată 34, 67, 105, 116, 287.
ceauş 11, 13, 19, 37, 51, 55, 74, 77, 78, 86,
115, 140, 186, 193, 206, 233, 235, 256,
260, 270, 277, 282, 287, 290; ~ de
aprozi v. Băleanul Pătru; v. şi Barbul,
Băleanul Petru, Calin, Dona, Dumitru,
Fiera, Gavril, Iancu, Lefter, Mircea,
Neacşul, Neagul, Nedelco, Oprea,
Papa, Stan, Stanciul, Stroe, Tudor,
Tudoran, Vlaicul, Zlate, Zmârceanul
Stan.
cedvârtă (cetvârtă, cezvârtă) v. măsuri.
certare (mare, rea, scârbă, urgie, de la domn)
10, 45, 223–225, 259.
cetaşi 80.
cetate 174; ~ de scaun 147, 151, 239, 262, 272,
276, 289, 305, 315; v. şi Braşov,
Bucureşti, Târgovişte.
cheltuială (cheltuieli) 139, 164, 180; ~ cu zeciuiala
167; ~ la înmormântare (la moarte, pt.
grobniŃă şi pomeni) 307; ~ m-rii 262;
~ multă 246; ~ pt. case şi mori 72; ~ pt.
hotar 271; ~ pt. moşii 176; ~ pt. nevoi
182; ~ pt. sat 65; ~ pt. vii 246; v. şi
fraŃi.
chezaş (-i) 143, 156, 167, 278.
chezăşie 291; v. şi boieri, zălog.
chihaie v. capuchehaie.
chielciug 262.
chinovar, oamnei scoşi cu ~ din carte 179.
chirie pe loc 169.
ciobotar 205.
ciocan, pietre sparte, tăiate cu ~ ul 224.
cireş 258.
ciuhodar 109; v. şi Ştefan.
clăi de fân 76, 184; v. şi dări, dijmă din ~.
clisiar v. eclesiarh.
clucer (al doilea, m., fost) 6, 47, 91, 261, 266;
v. şi Alexeanu Ghiorma, Aslan Petre,
Badea, Barbu, Băleanul Gheorghe,
Bârsescul Preda, Bârsescul Vladul,
Bengescul Vădislav, Boul, Brătăşanu
Ghinea, Brâncoveanul Preda, Buicescu
Diicu, Buzescul Radul, Buzincă, Cârstea,
Cocorăscul Calotă, CornăŃeanu Cârstea,
CornăŃeanu Socol, Costea, Dobromirescu
Dragomir, Dumitraşco, Glogoveanul
Nicolae, Glogoveanul Semen, Loiz, Mihart,
395
 Neagoe, Necula, Papa, Pătraşco, Păulescu
Mogoş, Păun, Poenarul Barbul, Prodan,
Radoslav, Rudeanul Dumitraşco,
Rudeanul Ivan, Simul, Stăncescul Stroe,
Stroe, Ştirbei Tudor, Tătarul NegoiŃă,
Vădislav, Ventilă.
cnezi 30, 32, 44.
cocoane 307.
coconi 13, 160, 174, 186, 307, 318.
codricel v. măsuri.
codru v. măsuri.
cojoc 31.
cojocar 90, 121, 155; v. şi Ghinea, Pană, Radul.
colibaşii de lângă m-rea Vieroş 33.
comis (al doilea, m., fost) 6, 8, 85, 109, 191,
261, 294; v. şi Barbul, Brezoianu
Radul, Buzincă, Cândescu Mihalcea
Radul, Comăneanu, Hrizea, Ilie, Ion,
Ivan, Mihai, Neagoe, Păianul, Pană,
Pătraşco, Pârâianul Danciul,
Tomeanul Preda, Tudor, Udrea,
Vlădescul Costandin.
comişel 308.
conteş de atlas cu flori galbene 109.
copil, slugă 99.
copilă mică, rămasă de părinŃi 109.
costande v. monede.
danie 84, 192; ~ de la Matei vv. 294; ~ pt.
pomenire 202.
dascăl 264, 268, 289, 306.
datorie (de bani, de Ńigani) 74, 83, 109, 133,
143, 145, 174, 180, 230, 231, 276, 300.
datornici 310.
dorobanŃ (-i, daraban, dărăbanŃ), slugi domneşti
132, 135, 184, 240, 241; ~ (şi seimeni
răsculaŃi, jaf şi risipă făcută de ei, taie
boierii Ńării, zavistia ~ lor) 174, 307; v.
ceauş de ~, iuz. de ~, vătaf de ~; v. şi
Andrei, Lupul, Nicolae, Pădure.
dajdie (dăjdii), scutire de ~ 10, 33, 45, 153,
223, 224, 259, 269; ~ domneşti 33, 238;
v. şi dări.
dări, scutire de ~ 45;
– ban (-i) domneşti 237;
– bir (-ul, biruri, năpaste de ~, plată de
~, scutire de ~) 33, 107, 153, 201, 223,
224, 256, 275, 296, 300, 301; birnic
scos de la ~ 45; ~ călărăşesc 237; ~ de
396
coşare 10.
coŃi v. măsuri.
cozian, eg. m-rii Cozia 203.
crai al łării Ungureşti, al Ardealului 155;
boieri fugiŃi, pribegiŃi la ~ 174.
crâng 267.
credinŃă creştinească 179; v. şi lege.
croitor 146.
cruce v. fraŃi de ~, înfrăŃire.
ctitori (-i) 276, 289; ~ m-rii Argeş 253; ~ m-rii
Brădetul 252; ~ m-rii BucovăŃ (Coşuna)
270; ~ m-rii Căluiul 34; ~ m-rii
Câmpulung 262; ~ m-rii Cozia 252; ~
m-rii Mărgineni 198; ~ m-rii Pinul 87; ~
m-rii Stăneşti 137, 141; ~ Mitropoliei
90; ~ nou 73; v. şi boieri ~.
cupar v. paharnic; v. şi Barbu, Bălăceanul
Pătraşco.
cupeŃ v. negustor.
cuptoare, casă cu ~ 169.
curǎturǎ de fân 308.
curte (curtişoară) 151, 257; ~ cu grădină 71; ~
de judecată 156; ~ domnească, călcată
34, 169; v. şi prăvălii cu ~.
cutremure de pământ 262.
taler 45, 147, 259, 269; ~ domnului 21;
fugă de ~ 238, 301; oameni străini, fără
de ~ 259; ~ plătit împreună cu oraşul
133; ~ scos din catastihul vistieriei
domneşti 153; ~ sulgiului 33, 269; ~
Ńărănesc 225; v. şi sama ~ ului;
– cai de olac 10, 33, 45, 269;
– dijmă (dijmărit, scutire de ~) 2, 33,
167, 181, 184, 247; ~ de oierie 45; ~ din
fân („o claie din zece”) 247; ~ din pâine
(grâu, orz, mei) 184, 247, 264; ~ din
râmători 45, 223, 224; ~ din stupi (de
albine) 45, 223, 224, 269;
– gazde 264;
– găleată 196, 201; ~ de fân 10, 33, 45,
153, 259, 269;
– gorştină (de oi şi porci) 269;
– haraci (-ul) 45, 215;
– lucru (muncă) m-rii 223, 262;
– mâncaturi (de peste an, scutire de ~)
33, 153, 223, 259, 269;
 – mertice 10, 33, 269; ~ de sare 33,
129, 252;
– miere 143, 156, 215, 201; ~ cu ceară
10, 33, 45, 153, 259, 269; ~ domnească
108, 196;
– oaie (oi, oierit) 33; ~ seacă 269; v. şi
gorştină de ~ şi porci, sama ~;
– obroc de aspri 73;
– părpăr (perper) 96, 216, 299;
– podvoade 10, 33, 269;
– sama (seama) 33; ~ eg., obicei făcut
de Matei vv. 262; ~ domnească 154;
~ m-rii 262; ~ moşiilor 64; ~ oilor 189;
– taleri 10, 33, 83;
– vinărici 45, 194, 220, 221, 245, 265,
269, 276; ~ boieresc 253; ~ călugăresc
276; ~ domnesc 96, 125, 221, 253, 289,
299; ~ domneşti 33;
– zeciuială, miluirea ~ 96.
dârstă 36, 124, 289.
dealul Calului (Căluiului), topic la Turburea,
j. Dolj 115; ~ domnesc, topic la Turbureşti
<j. Sac, azi j. DâmboviŃa> 255; ~ PăŃii,
topic la Vâlsăneşti, j. RomanaŃi <azi j. Olt>
6; ~ Teişului (de Jos), topic la Uricheşti
<j. Rm. Sărat, azi j. Vrancea> 271.
degete în loc de inel 161; ~ în loc de iscălituri
219, 296, 308; ~ în loc de pecete 4, 12,
40, 50, 61, 66, 69, 95, 97, 112, 123,
127, 158, 165, 170, 182, 188, 196, 215,
216, 246, 257, 277, 290, 295, 302, 303,
313, 317, 318, 320; ~ pt. credinŃă 17,
31, 71, 76, 78, 79, 102, 112, 127, 134,
145, 158, 170, 171, 186, 233, 258, 278,
280, 283, 284, 290, 300, 313, 316.
delniŃe de zestre 98; ~ luate cu sila 309; v. şi
măsuri.
descălecata Ńării 262.
diac 261; v. şi Isac.
diacon v. Cârstian, Dima, Dragomir, Ghinea,
IoniŃă, Manea, Mostrob, Neacşul,
Neculae, Oprea, Pavel, Petre, Radu,
Sorescul, Stanciul, Stănislav, Stoian;
v. şi diac.
dichise de casă 307.
dichiu (-l) al Episcopiei 155.
dijmari, calcă hrisoave 223, 224; ~ în j. Sac
221.
dijmă v. dări.
diresuri v. documente.
divan (al domnului, mare, al Ńării, sfat) 8, 16,
44, 109, 180, 188; bătaie în ~ 44, 146;
cărŃi, zapise, citite de domn în ~ 230;
cărŃi mincinoase sparte în ~ 234;
judecată în două sau în câteva ~uri 22,
234; lege adusă în ~ 28; lege peste lege
luată din ~ 34; oameni daŃi de gât
(grumaz) din ~ 30; ~ purtat cu amestec
86; scoşi din ~ cu rea (mare) ruşine (şi
scârbă) 30, 34, 86, 234; v. şi log. de ~.
doamnă v. AncuŃa, Elena, Florica, Neaga, Vişa.
dobândă 44, 156, 300; v. şi bani, împrumut.
dobitoace (de moştenire) 90, 174, 262, 307; v.
şi vite.
documente;
– catastih de vistierie 153;
– cărŃi 22, 44, 47, 189, 256; ~ ale jurătorilor
9; ~ ale mitropolitului (de blestem) 39,
229; ~ ale patriarhului 262, 324; ~ bătrâne
(vechi, sparte, şterse, călcate, rupte,
mâzgălite, tăiate în două, pieziş) 8, 14,
21, 41, 86, 119, 128, 247, 251, 270,
276; ~ bune (şi drepte) 135; ~ citite la
judecată 261; ~ de blestem 18; ~ de
jurămât 9; ~ de rămas 9, 21; ~ de volnicie
98; ~ jefuite 94, 155; ~ mincinoase
(rele, nedrepte, în deşertăciune) 34, 86,
90, 234, 251; ~ nelăsate să piară 270;
~ pierite (pierdute în timpul răutăŃilor,
„în răzvală”, băgate în foc) 109, 117,
252; ~ vechi de demult 21, 261;
– diată 174;
– diresuri (drease) 126;
– hoget turcesc 9, 140;
– hrisoave bătrâne (vechi, de 100 de ani)
21, 60, 224, 223, 272, 276; ~ călcate de
dijmari 224, 223; ~ luate de hoŃi 129;
– ispisoc 333;
– jalbă 126, 253, 314; ~ mare 272;
– listă 338;
– perilipsis 83;
– răvaş (-e, răvaşele) domneşti passim;
– scrisori 167, 262, 271, 307;
– sineturi 192;
– zapise 8, 13, 44, 47, 84, 85, 91, 92,
109, 113, 116, 121, 138, 144, 151, 157,
166, 186, 188, 190, 193, 197, 222, 256,
323; ~ al boierilor hotarnici (24) 261;
~ citite în divan 230; ~ de chezăşie 167;
~ de danie 202; ~ de schimb 136, 137; ~
jefuite 94, 155; ~ mincinoase (rele şi
nedrepte, călcate) 251; ~ pierite
(pierdute, „cu răzvală”) 85, 117; ~ pus
397
 zălog 310; ~ vechi (bătrâne, petrecute)
109, 118; ~ scris la moarte 307.
domni (-i), armaş s-a ridicat cu sabia asupra
~ului 175; ~ bani daŃi după cuvântul ~ului
237; ~ bătrâni (vechi) 129, 199, 224, 238,
253, 276, 314; ~ dăruit cu domnia şi cu
steag de Dumnezeu şi de împărat în
łara Românească, în scaunul tatălui său
32, 188, 224, 223; greşeală foarte mare
împotriva ~ului 179; nevoile ~ului 238;
răutăŃi, hoŃii şi vărsări de sânge ale
seimenilor şi dorobanŃilor asupra ~lui
175, 184, 238; rumâni bătuŃi de ~ în divan
146; ~ să nu ia sama m-rii şi egumenului
262; ~ trimite armaşi să-i înŃepe pe
rumânii hoŃi, să-i poarte despuiaŃi şi să
le taie urechile 117, 163; viclenie rea
faŃă de ~ 175, 184; ~ vinde bălŃi 272.
eclesiarh (clesear, clisiar, clisiarh, clisiiar, crisiar)
domnesc 141, 169, 260, 261, 270, 276,
289, 315; v. şi Bran, Chirfote, Dionisie,
Efrem, Gheorghe, Mihail, Stanciul.
egumen (-i, nastavnic, proegumen) 96, 136, 140,
141, 167, 191, 194, 261, 293; v. şi Anania,
Moise, Nicolae, Simion; ~ fost, din
Şuteşti 54; ~ grec v. Daniil; ~ pus din
călugărie 262; ~ din Stăneşti v. Grigorie;
~ m-rii Aluniş v. Luca; ~ m-rii Argeş v.
Grigorie, Leontie, Nicolae; ~ m-rii Arnota
v. Theofil; ~ m-rii BistriŃa v. Mihail,
Vasilie; ~ m-rii Brădet v. Dosotei, Eftimie;
~ m-rii Brâncoveni v. Anania, Gavril;
~ m-rii BucovăŃul (Coşuna) v. Ioanichie;
~ m-rii Căldăruşani v. Varlam; ~ m-rii
Căluiu v. Ieremie, Ioan, Nichifor; ~ m-rii
Câmpulung v. Melhisedec; ~ m-rii Dealu
v. Ştefan ierom.; ~ m-rii Dobruşa v. Paisie;
~ m-rii Glavaciog v. Nichifor; ~ m-rii
Govora v. Vasilie; ~ m-rii Jitianul v.
Ionichie; ~ m-rii Mărgineni v. Mitrofan;
fată de boier 164.
398
domnie, vama de la Rucăr pe seama ~ei 33.
dorobanŃi 85, 109.
dreptate căutată la divan 8; „n-au vrut să stea
la ~” 199; „s-au plânsu de ~” 244.
drum(-ul) 41, 54, 73, 185, 289; ~ bătrân, hotar la
GornoviŃa <j. MehedinŃi> 185; ~ Grădiştii,
hotar la Răduleşti, j. Rm. Sărat <azi
j. Buzău> 187; ~ Lemnelor, hotar la Obârşia
şi Răpciuni, j. Dolj 119; ~ Măcreştilor,
hotar la Răduleşti, j. Rm. Sărat <azi j. Buzău>
187; ~ Oreahovei, hotar la Obârşia şi
Răpciuni, j. Dolj 119; paza ~ 259;
~ Sărtăluiului, hotar la Obârşia şi
Răpciuni, j. Dolj 119.
duhovnic 174.
dulamă 109.
~ m-rii Menedic v. Neofit; ~ m-rii Mihai
Vodă v. Ignatie; ~ m-rii Nucet v. Anania;
~ m-rii Pinul v. Daniil; ~ m-rii Plumbuita
v. Nechifor; ~ m-rii Potoc v. Gavril;
~ m-rii Radu Vodă (Sf. TroiŃă) v. Serafim;
~ m-rii Sărindar v. Simion; ~ m-rii
Snagov v. Rafail, Varlam; ~ m-rii
Stăneşti v. Grigorie, Moise; ~ m-rii
Strehaia v. Theodosie; ~ m-rii Tismana
v. Nicodim; ~ m-rii Valea v. Dionisie; ~
m-rii Vieroş v. Nifon (ierom.).
eliberare din rumânie 67, 100, 139, 182.
episcop (arhiepiscsop) v. Luca, Dionisie.
Episcopie (arhiepiscopie), ierodiacon de la ~
258; Ńigănia ~ ei 39; v. şi Buzău,
Râmnic.
erei v. ierei.
erodiacon v. ierodiacon.
eromonah v. ieromonah.
Evanghelie, jurământ pe ~ 28, 34–41, 131,
155, 260, 261, 270; v. şi lege.
fălci v. măsuri.
făŃărie (făŃărnicie) 18; v. şi înşelăciune, minciună,
viclenie.
fân, clăi de ~ 76; livadă de ~ 195, 308, 316;
obroace de ~ 100; v. dări, dijma din ~,
găleată cu ~.
fânaşi de ocină 195.
fecior, „n-au făcut ~ cu dânsa” 109.
ferdel v. măsuri.
fete de Ńigancă 16; împărŃirea moşiilor la trei ~ 199.
flori galbene, conteş de atlas cu ~ 109.
fraŃi de cruce 46; ~ de ocină (moşie) 58, 59,
86, 147, 157, 286, 305; v. şi înfrăŃire,
părtaşi de ocină.
galbeni de aur v. monede.
gazde 264; v. şi dări.
găleată v. dări, măsuri.
gâlceava 10, 60, 157, 186; ~ dorobanŃilor
85.
gloabă 34, 251.
globocer 115; v. şi Manta.
gorştina oilor şi porcilor v. dări.
grădinari 25; v. vătaf de ~, Mircea.
hagiu 293; v. Fotie, Hagiul, Radul.
haine 109, 174, 307; ~ pradă 164.
haraci v. dări.
heleşteu (eleşteu) 7; ~ la Floceşti 321.
hiclenie (viclenie, vicleşug) 30, 270; ~ rea faŃă
de domn 175, 184, 238; „să-şi piardă
capetele pt. ~” 238.
hoget turcesc 9; v. şi documente.
hotare (semne), bătrâne (vechi) 26, 34, 44, 203,
270, 276; ~ bădiceasca (bădicesc), hotar
la Jurebişte <j. Buzău> 268; ~ domnesc
iapă (iepe) 182, 307.
frăŃie v. înfrăŃire.
frânghie neagră 109.
fugari, Ńigani 126.
fugă 246; ~ de dări 160, 201, 238, 246, 301,
310; ~ în alte Ńări 155; ~ în Moldova 42;
~ în łara Ungurească 174, 182, 307;
~ la Giurgiu 238; Ńigani 126; v. şi
Legătura lui Mihai vodă.
funie de moşie v. măsuri, ciric de ~.
furt (hoŃie) de grâne, de moşie 13, 86.
grădină (-i), casă cu ~, curte cu ~, ~ cu vii 43,
71, 77, 86, 109, 155, 151; ~ închisă 71.
grămătic 141; v. şi Boldici Necula, Chirca.
grâu 13; dijma din ~ 247; ~ luat cu jahul, hoŃeşte
184; obroace de ~ 13, 184; v. şi dări,
măsuri, piatră de ~.
grec v. Grecul.
greşeală 180.
grobniŃă 307; v. şi cheltuieli cu pomenile şi ~,
pomană.
155; ~ împietrit 213; ~ mutate 169, 203;
~ sparte, stricate 169.
hotarnic (-i), 7, 19, 20, 47; ~ om domnesc 47;
v. şi boier, răvaş.
hotărnicie, după dreptate şi legea dumnezeiască
38, 47, 293; v. şi boieri.
hoŃ (-i) 117, 307; hrisoave luate de ~ 129.
hoŃii, slujitorii Ńării fac răutăŃi şi ~ slujitorii
Ńării fac răutăŃi şi ~, s-au sculat asupra
domnului şi Ńării 175.
hram 25, 96, 224.
hrisoave v. documente.
iaz la Doiceşti 289.
399
ierei (erei), scrie doc. 151; v. Irimia, Şerban.
ieromonah 191; v. Moise.
iertare din rumânie, fără moşie 104; ~ domnească
225; v. şi megieşi.
iezi 189.
imaş 209.
inel, degetul în loc de ~ 161.
ispravnic (-i) 96, 140, 179, 180, 232, 239, 293;
~ al doilea portar 21, 155, 227; ~ caselor
domneşti de la Brâncoveni 230; ~ la
hotărnicie, m. portar 15, 140; ~ la
judecată 21; ~ la jurământ 9, 28, 35, 41;
~ log. (al doilea) 30, 33, 34, 43, 44, 52,
86, 95, 96, 100, 128, 236; ~ log. (m.)
21, 28, 29, 32, 35, 41, 73, 99, 108, 119,
125, 146, 147, 155, 238, 239, 251, 262,
272, 276, 305, 315; ~ post. (m.) 276; ~
scaunului Craiovei 143; ~ vornic (m.)
289.
împăcare 157.
împărŃeală între surori 305.
împietrire de moşie 47; v. şi boieri, hotărnicie,
moşie, ocină.
împrumut 138; v. şi monede.
împrumută v. dări.
închisoare (puşcărie, temniŃă) 155.
închisoare, curte închisă 71.
jaf (-ul, jah, jefuire) 85, 109, 135, 184, 244,
307, 333; ~ al caselor boiereşti mari şi
mici 94; ~ al metohurile m-rii 117; ~ şi
risipă făcută de dorobanŃi şi seimeni
307; v. şi bucate luate cu ~.
jalbǎ pt. plata dijmei 264.
jărtăvnic (jărftenic) v. pomelnic.
jefuitori 117.
jgheaburi la vii 132.
judecată (domnească, după dreptate şi lege, cu
tot divanul), cu arhimitropolitul 14; ~ cu
minciuni 30; ~ din gură 22, 128; ~
dreaptă 127; ~ înaintea banului 119; ~ la
divan 9, 109, 199, (în mai multe
400
iuzbaşa 5, 9, 12, 13, 15, 19, 20, 28, 35, 41, 42,
45, 55, 60, 74, 76–78, 88, 91, 97, 99,
109, 112, 114, 132, 139, 178–180, 183,
188, 192, 196, 226, 227, 233, 235, 237,
239, 255, 260, 261, 270, 278–281, 283,
286, 293, 296, 301, 302, 306, 313, 315;
~ de roşii 271; v. şi Bădeanu Barbu,
Bogdan, Cândea, Cârstea, Chira, Damian,
Dârjan, Dragomir, Dragu, Duminică,
Dumitru, Fătul, Ion, Isac, Ivan, Leca,
Lupşa, Mărăcineanul Vasilache, Mirean,
Nan, Necula, Nedelea, Negrea, Oprea,
Paraschiva, Pavel, Pătru, Pârvul, Petrache,
Petru, Sava, Simion, Staico, Stan, Stanciul,
Stoica, Şerban, Şerbu, Toma, Tudoran,
Vasilache, Vlad.
izvod 105; v. şi documente.
înfrăŃire (frăŃie pe moşie, sat, vin) 43, 66, 86.
îngropare la m-re 22, 192; v. şi Mitropolie.
însurătoare 174.
înşelăciune, răscumpărare cu ~ 44.
învăluire 96, 224.
învăŃătură 225; a domnului, doc. scrise cu ~
98, 194, 266; zapis scris cu ~ boierilor 12.
rânduri) 41, 60, 126, 155, 181, 189, 234,
251, 310; ~ mare 169; ~ pe dreptate şi
legea dumneazeiască 9, 14, 21, 28–30,
32, 34, 41, 55, 128, 146, 147, 155.
judeŃ (-ul, jude) din Braşov 174; ~ din Piteşti
111; ~ din Râmnic 189; v. şi jurământ
înaintea ~ ului; Hermann Mihai, Petru,
Sima, Şerbu.
judeŃ 44, 91, 98, 193; dijmari din ~ 224; ~
Ńinut de bir 300, 301; v. şi ban de ~,
bani de ~, dări, roşii de ~.
jupan v. negustor.
jupâneasă 156, 242, 266; ~ puternică 22; v.
şi Anca, Buzescu Elina, Conda,
 Dochia, Dumitra, Elina, Evda,
Gherghina, Ivana, Leurdeanu Elina,
Magdalina, Mariica, Muşa, Neacşa,
Neaga, Slamna, Sora, Stana, Stanca,
Vlada.
jurământ 16, 28, 68, 140, 180, 185, 239, 244;
~ în biserică, pe Evanghelie 28, 34–41,
131, 155, 260, 261, 270; ~ înaintea
L
lanŃ de aur, în zestre 155.
lapte v. vacă cu ~.
lastră, moşie nelucrată 109.
lavră 253; v. şi Argeş.
lăutar (viorar) 243.
Legătură lui Mihai vodă 9, 21, 34, 41, 155,
260, 261, 270; v. şi datorie, fugă,
rumâni, rumânire.
lege şi judecată, rămas de ~ passim; ~ adusă în
divan 28; ~ boieri jurători 244, 261; ~
dată de două ori, de trei ori 34; ~
deplină 9; dijmă după ~ şi obicei 247; ~
şi obiceiul boierilor 174; ~ Drăgoi, Dudescu Radu, Dumitraşco,
dumnezeiască 9, 28, 38, 128, 146, 147,
155, 272, 276; ~ moşiilor 19; ocine
alese după ~ şi obiceiul Ńării 9, 253; ~
peste lege 34, 35, 140, 260, 261, 270; ~
rumânilor 260; ~ strânsă la scaunul
domnului, în Bucureşti 155; ~ şi
obiceiul Ńării (de la întemeierea ei) 35,
67, 155, 253; Ńigani împărŃiŃi după ~
126; ~ veche (dinainte vreme); zeciuiala
cum a fost ~ 96; v. şi boieri, jurători,
obicei.
lei v. monede.
lepădare de arvună 15; ~ de bani 8,
liturghie (dumnezeiască, pomeniŃi la ~) 125.
livadă (cu pajişte, cu pomi, de coasă, de fân,
stearpă) 62, 79, 86, 105, 123, 195, 242,
258, 311, 316; ~ pt. livadă 195.
loc (-uri) arătoare 89; ~ „cât aruncă voinicul cu
toporul în toate părŃile” 147; ~ cu grâu
şi fără hrană 252; ~ de casă 109, 144;
~ sădit 43.
logodnă 164; zestre făgăduită la ~ 305.
logofăt (m., fost), al doilea 19–21, 28, 30–33,
43, 52, 86, 90, 94, 96, 128, 146, 175,
180, 193, 236; ~ de divan 246; ~ de la
domnului (la scaun, la Bucureşti) 270; ~
înaintea marelui ban la Craiova 9, 270;
~ pt. moşii 15, 127; ~ peste lege 34; ~
sfânt, călcat 179; ~ strâmb (fără
dreptate, pe mită, cu minciuni) 34–41,
270; v. şi blestem, Evanghelie.
jurători v. boieri.
mitropolie 29; ~ de vistierie 109, 188,
315; v. şi Alexandru, Anghel, Badea,
Barbu, Băjescu Mareş, Bârsescul
Tudor, Berivoescul Nan, Boldici
Dumitru, Brăescul Vladul, Brătia,
Bucşanu Preda, Boldici Necula,
Boteanul, Cândea, Cârstea, ChiveriŃă
Neagul, ChiveriŃă Radul, Ciontea Radul,
Cocorăscu Radu, Cocoş Lazăr, ConŃescul
Vlaicul, Costandin, Costici, CreŃulescul
Radu, Curuiaş Tudor, Dan, Dărmănescu
Neagoe, Dima, Dindaciul, Dobre, Drăghici,
Dumitru, Efrim, Fiera, FiseanŃa, Gherghe,
Ghiorghiuvici Mareş, Glogoveanul
Semen, Grădişteanu Vâlcul, Griva,
Holobescu Chirca, Iane, Ion, Isac,
Ivan, Ivaşco, Leurdeanu Stroe, Ludescu
Stoica, Manole, Manta, Mareş, Marin,
Mihai, Mihalaşco, Mihalcea, Miroslav,
Muşat, Necula, Neagoe, NegoiŃă, Nenciul,
Nica, Nicoară, Olănescul Goran,
Olănescu Pârvul, Paladie, Paraschiva,
Pârâinul Danciul, Pârvul, Petco, Petriman,
Petru, Popescu-Şintescu Staicu, Preda,
Radu, Rătivoescul Vasile, Rudeanu
Teodosie, Rudeanu Vlad, Sava, Săcuianul
Neagoe, Sima, Simion, Staico, Stan,
Stanciul, Stancul, Stănescul Tanasie,
Stănislav, Stroe, Stoian, Stoica, Şerban,
Ştefan, Tudosie, Udrişte Năsturel,
Titeanul, Vasile, Văsiiu, Vâlcul, Vâlsan,
Velisarie, Vernescul, Vladul, Vlaicul,
Voico.
logofeteasă v. Elina.
lucru (-uri), boieresc, domnesc, mănăstiresc v.
dări; ~ la ocnă 225; ~ pt. dobânda
banilor 138; v. şi dări.
401
 M

mahala 25, 109, 151. mătuşă 144, 202.

mahalagii 144. mâncături v. dări.
măcelar 71. megieşi (în număr de 3, 4, 6, 12, 24, adeveritori,
mănăstire bătrână (şi veche) 252, 269; ~ casa hotarnici, judecători, jurători) 7, 23,
lui Dumnezeu 135; ~ domneşti 259; 34–41, 86, 142, 157, 190, 199, 260,
~ iertate de dări 269; îngropare în ~ 22, 270; ~ aflaŃi în alte Ńări 87; ~ bătrâni
128, 192; ~ prădate (şi jefuite) 135; 203; ~ legaŃi şi bătuŃi 203; ~ plătiŃi de
~ săracă (şi pustie, aproape de spargere, bir 292; vânzare cu ştirea ~ lor 91.
săracă de sate, în lipsă, strâmtorată, fără mertice v. dări.
părinŃi duhovnici) 125, 252, 314; slugile meşter (mastor) 295, 317.
~ 100; ~ Sf. Caterina 151; ~ „surpată metoh (metofuri) jefuite 117.
până la temeiu” 262. miare v. miere.
mărturie 16. miei 189; v. oi cu ~.
mărunŃişuri 307. miere (miare) v. dări.
măsuri: milă 224, ~ bucate lăsate la moarte pt. căutare
– baniŃă 167, 313; 307; ~ domnească 96.
– bolovani (mari) de sare 14, 33, 129, minciuni 270; v. şi faŃărie, înşelăciuni, jurământ
252; cu ~.
– buŃi de vin 113, 291; Mitropolie 90, 299; jupâneasă îngropată la ~,
– cezvârtă (cedvârte, cetvârte, cevârtă) în tinda cea mare 90; ~ lipsită de
43, 100, 134, 171, 313; dobitoc şi hrană 90; log. de la ~ 29.
– ciric, de funie 81; mitropolit (arhiepiscop, arhimitropolit, vlădică)
– codricel, de loc 7; să nu ia seama m-rii 262; v. judecată cu
– codru de loc 152; ~; v. şi Ignatie <Sârbul>, Ştefan.
– coŃi de postav grana 109, moară 321.
– fălci 46, 54, 313; moarte (petrecanie) 192, 264, 307, 319.
– ferdel 313; monah v. călugăr.
– firtă 313; monahie v. călugăriŃă.
– funii, passim; ~ a gogoŃilor, grozească, monede:
a Nanişilor, Ńarogească la Râmeştii, – aspri (gata) 29, 44; ~ de argint 119, 146;
j. Vâlcea 105; ~ Ńeplească, topic la – costande (bani gata) 24, 28, 75, 112, 124,
Ludăneşti <j. Teleorman> 257; v. şi 134, 174, 196, 205, 282, 288, 290,
ciric de ~; 318;
– găleată, vii vândute pt. ~ 171; – galbeni (bani gata) 5, 44, 81, 115,
– moş (de moşie) 95; 118, 155, 307; ~ de aur 193;
– obroace 100; ~ de grâu 13, 100, 184; – taleri 93, 179, 180, 215, 218;
~ de unt 145; – ughi 13, 58, 66, 91, 92, 109, 113, 138,
– ogoare 43; 144, 151, 156, 157, 186, 188, 192,
– paşi 17; 195–197, 235, 242, 256, 304, 308.
– pământuri 255, 209; ~ arătoare 205; monogramă, DlB a lui Dumitru Boldici 9, 14,
– pogoane de pădure 13; 19, 21, 20, 29, 65.
– prăjini 255; mori (roŃi de, vaduri de) passim; ~ cu patru roŃi
– προβολαις (terenuri de moşie) 118; 147; ~ de moştenire 174; ~ făcute de
– răzoare 27, 69, 132, 197, 200, 205, 255; Matei vv. 147; ~ la Floreşti 321; v. şi
– sfoară de moşie 323, cheltuială făcută la ~.
– stânjeni (preŃ) 92, 304; mormânt (morminte), hotar de moşie 119.
– şuviŃă 152; moşie (-i) passim; ~ a ColŃii 167; ~ arvunită 15;
– topor, „cât aruncă voinicul cu ~” 147. ~ asuprită de Matei vodă 8; ~ bătrână
– vedre 245, 246; ~ de vin 96, 313. (veche) 185; ~ calofirească, la Răzmireşti,

402
 j. Vlaşca <azi j. Teleorman> 109; ~
călărăşască, moşie
<j. Vlaşca, azi j. Teleorman> 184;
~ coitească, la Coiteşti, j. Buzău 286;
~ date: de domn pt. slujbă (dreaptă şi
credincioasă) 238; ~ de zestre 36, 81, 234,
305, la nuntă 155; ~ de moştenire 174;
~ domnească 96; ~ drăgănească, p. lui
Drăgănescul, de sub Piscul lui Bogdan
<j. Prahova> 46; ~ fără bir (nedajnice)
296; ~ fără stăpâni 72; ~ jeglească, la
Valea Teancului <la Verneşti, j. Buzău>
287; ~ lângă moşie (lipite) 47, 289; ~
luate: ieftin 63, pt. răutăŃi şi nedreptăŃi
238; ~ ludănească, la Răzmireşti, j.
Vlaşca <azi j. Teleorman> 109; nu lasă
să are ~iile 163; oamenii care n-au vrut
să stea la ~iile lor 238; ~ pt. moşie 90,
94, 155, 290, 296; ~ pierdute cu rea
năpaste (năpăşti), călcate şi puse jos 133; plata
~ 196.
năvoade 154.
neam 157, 180, 192; ~ boieresc, „zavistia
dorobanŃilor şi seimenilor asupra ~ ului”
174; v. şi sânge.
nedreptate (nedreptăŃi) ale oamenilor răi şi
hicleni 238.
negustori (cupeŃi, neguŃători, jupani) 24, 27,
82, 102, 110, 115, 169, 242, 243, 250,
oameni (-i, aldămăşari, buni, bătrâni, drepŃi,
martori, megiaşi) 11, 64, 89, 99, 131, 139,
145, 148, 169, 204, 290, 300; ~ buni,
bătrâni şi preoŃi din Bucureşti 25; ~ cu
bir 10; ~ domneşti 131, 149, 169, 203,
215, 246; ~ judeci 34; ~ (liberi, slobozi)
35, 105, 107, 139, 259; ~ (răi, silnici,
vicleni, mincinoşi, fără de ispravă, fără
suflet, fără lucru) 30, 34, 133, 155, 238,
272; ~ rămaşi de cuvânt şi de tocmeală
81; ~ scutiŃi de bir 153; ~ străini (din alte
Ńări) 10, 155, 259, 290, 315; ~ tăiat 132.
oaste (oşti) 174.
hiclenie 238; ~ răscumpărate 150, 320;
schimb de ~ 155, 305; seama ~iilor 64; ~
stăncească, la Stănceşti, j. Buzău 286; ~
stearpă (fără rumâni) 4, 59, 62, 158,
186, 195, 277, 280, 296, 302, 303, 317;
~ Ńinută în silă (fără dreptate) 22, 28,
155; ~ urzănească (orzănească), topic la
<Orboieşti, j. IalomiŃa> 235; ~
vădislăvească, la PiŃorăşti <j. Sac, azi
dispărut> 43; ~ zălogită 87, 165, 196,
313; v. şi fraŃi de ~, furt de ~, înfrăŃire
pe ~, legea ~iilor, ocină, preŃ.
moşneni (moşteni) 155, 185, 187, 286, 271; ~
slobozi 108.
moştenire (părintească, moşii, ocine, sate, rumâni,
Ńigani şi vii de ~) 30, 34, 41, 55, 93, 99,
128, 155, 167, 174, 270, 276, 310.
muiere 106.
munte (munŃi) 105, 182, 222.
297, 315; ~ din Bucureşti 90; ~ din
Târgovişte 315.
nevoi ale domnului 238; bani daŃi la ~, plată
de ~ 178; căzut în ~ (lipsă, sărăcie şi
pradă) 155; cheltuială pt. ~ 179; îngrijire
la ~ (şi la vreme de bătrâneŃe) 174, 176;
~ la Ńară şi la boieri 85; vreme de ~
309.
noaten 189.
nuntă 155.
obicei 96; ~ bătrân 194; ~ boierilor la noi în
Ńară 174; „cât aruncă voinicul cu toporul
în toate părŃile, după ~” 147; ~ făcut de
Matei vv. 262; ~ moşiilor 47, 227; ~ Ńării
19; vinărici după ~ 220; v. şi lege.
obroc v. măsuri.
obşte a m-rii Câmpulung 332.
obştejitie 262.
ocină (ocine), bădelească, <în Pârscov, j. Buzău>
205; ~ Bălăucăi din Jigălie <j. RomanaŃi,
azi j. Dolj> 142; ~ boiereşti 41; ~ călu-
gărească 86; ~ (cnezească, megieşească)
41, 106; ~ de moştenire, de dedină 55,
403
 99, 276; ~ domnului 289; ~ hotărnicită
cu 24 de boieri 19; ~ lângă ocină 7;
~ radovănească, la Văleni <j. Sac, azi
j. Prahova> 255; ~ sărască, la Sărăşti
<j. Prahova> 64; ~ siliştii, la Scăieni
<j. Prahova> 5; ~ stăncească la UrlaŃi
<j. Sac, azi j. Prahova> 251; ~ stearpă (fără
rumâni) 11, 248, 289; ~ Şotângenilor de
la Doiceşti <j. DâmboviŃa> 289;
~ vădislăvească, la PiŃorăşti <j. Sac, azi
dispărut> 43; ~ łăŃărgi (łărŃârlige),
topic la Urlata, j. Sac <azi j. Buzău> 29;
~ zălogită 201; v. înfrăŃire pe ~, moşie.
ocnari 225, 274.
pagubă, moşii luate pt. ~ 246.
pahar de argint 155.
paharnic 6, 8, 47, 136, 141, 156, 261, 292, 294,
al doilea 109; v. şi Andronic, Balica,
Cârstiian, Codrea, Copăceanul Stamatie,
Florescul Vintilă, Giura, Paraschiva,
Pătraşco (cupar m., fost), Rudeanul
Preda, Staico, Stanciul, Stoica, Tănasie,
Tântăveanul Radul, Tudoran, Urdăreanul
Preda, Vârjoghie Stan, Vladul, Vucina,
Zărescu Stoica.
paic (-i) 296; v. şi vătaf de ~.
păcat 199.
păhărnicei 96, 135.
părpăr v. dări
părtaşi (de ocină, moşie) 66; v. şi fraŃi de ~.
pâine 183; v. dări, care de ~, dijmă din ~.
pârcălab (-i) 23, 24, 32, 35, 46, 49, 59, 62, 68,
91, 95, 156, 160, 162, 164, 179, 187,
195, 203, 219, 248, 270, 280, 295, 301;
~ din Târşor 41; ~ mare 174; v. şi Badea,
Bucşanul Pătraşco, Dan, Dragomir,
Dragotă, Gligorie, Glogovean, Ilie,
Lerescul, Manea, Manole, Mihai,
Oprea, Pădure, Preda, Radul, Sava,
Stan, Vlădescu Badea.
pârgari 174.
pecete a bănesei 263; ~ a m-rii 141; degete în
loc de ~ 12, 123, 127, 145, 158, 165,
170, 182, 188, 195, 196, 215, 216, 257,
277, 295, 302, 303, 313, 317, 318, 320;
~ puse pt. credinŃă 24, 64, 149, 172,
404
ocnă 225; v. şi Ocna Mare, Ocna Mică.
odăjdii mănăstireşti 135, 262.
oi (cu miei, preŃ) 90, 135, 182, 240, 307, 319;
~ mari 189; v. dări, gorştina de ~,
~ seacă, sama ~ilor, sulgiu, zestre.
oier 162.
oierit (oierie) v. dări.
olac v. cai de ~ dări.
omor (ucidere) 85.
oraş v. Argeş, Braşov, Bucureşti, Buzău,
Câmpulung, Craiova, Dârstor, Floci,
GherghiŃa, Râmnic, Târgovişte; v. şi
varoş.
orăşeni, cartea ~ilor 133; ~ din Râmnic 189; ~
din Târgovişte 276.
226, 240, 249, 263, 273, 279, 282, 286;
v. degetul şi ~, document, zapis
pecetluit cu ~.
pedeapsă, ameninŃare cu ~: să nu facă altfel,
că „apoi voi ştiŃi şi capetili voastre”
220, 221.
perete al casei 12.
piatră tăiată cu ciocanul 224; v. şi hotar, stâlp
de ~.
piele v. documente, carte pe ~.
pimnicioară mică, boltită 90.
pimniŃă v. pivniŃă.
pinean, eg. m-rii Pinul v. Daniil.
pitar (m., fost, al doilea) 109; v. Doicescul
ColŃea, Dragomir, Ghierghe, Leca,
Necula, Pârâianul Barbul, Radul,
Stepan, Tudor.
pivniŃă (pimniŃă) 1, 43, 90, 109, 113; case cu ~
25, 71; ~ de piatră 90; vie cu ~ 295; v. şi
pimnicioară.
plată 264, cu rea urgie de la domn 224.
platnic 167.
plăiaşi v. vătaf de ~.
plop (-i) 289.
podgradia bisericii 12.
podvoade v. dări.
pogoane v. măsuri.
pomană 192, 307; case date de ~ 240, 241;
~ domnilor (bătrâni ctitori) 253; loc dat
de ~ 54; moşie dată de ~ 54, 230;
~ „pamegi, pamete” 174; v. şi bani daŃi
de ~, cheltuieli făcute la ~.
pomelnic (-e, jărftenic) m-rii Ivir de la Sf.
Munte 73; ~ m-rii Tismana 160.
pomenire 96, 174, 202.
pomet (pomi, la vie, loc cu ~) 310; v. livadă cu
~.
popă v. preoŃi.
porci v. şi dări, gorştina de ~, râmători
portar (m., fost, al doilea) 7, 19, 21, 25, 28,
34–41, 47, 55, 60, 85, 86, 131, 140,
154, 155, 161, 219, 227, 255, 271, 273,
276, 281, 287, 289, 299; ~ ispravnic de
doc. 15, 55; v. şi Antonie, Baico, Bratul,
Damaschin, Dan, GălăŃeanul Costandin,
Gherghe, Ion, Manolie, Neagu, Necula,
Neculae, Nicoară, Nicolae, Pătraşco,
Pârvul, Petru, Radu, Simion, Stanciul,
Tănasie, Văcărescul Ivul, Vlad.
portărel, să nu ia vinăriciul domnesc dăruit m-rii
96.
posluşanie 225, 259.
postav, grana 109.
postelnic (m., fost) passim; ~ al doilea 30;
v. vătaf de ~; v. şi Alexandru, Andrei,
Badea, Balica, Barbul, Bălotescu Cânda,
<Bechescu> Dumitru, Bucşanu
Pătraşco, Bunea, Buzescu Matei, Calotă,
Cantacuzino Costantin, Căpreanul
Pană, Cioană, Cioban, Cocorăscu
Calotă, Danciu, Dima, Donosie,
Drǎghici, Dragotă, Drăghici,
Drăguşin, Dumitraşco, Dumitraşco,
Fărcăşescu Dragomir, Filişanu Preda,
FrăŃilă, Gulei, Gherghe, Ghincea,
Ghionea, Ghiormescul Alexandru,
Greceanu Papa, GreşiŃă, Gorgan,
Hrizan, Hrustea, Iane, Ion, Istratie,
Ivan, Jipa, Lepe, Leurdeanu, Lerescul
Udrea, Leurdeanu Istratie, Manta,
Mănescu Barbu, Milescu, Mihai,
Olănescu Miho, Mirica, Nan, Năsturel
Căzan, Năsturel Radu, Neagoe, Necola,
Neculcea, Negoescu Antonie, Opriş,
Pană, Pătraşco, Pădure, Păianul
răscoală (răzvală, revoltă, zavistie), a slujitorilor
Ńării, a seimenilor 94, 174; carte domnească
şi zapis pierite în ~ 117.
Preda, Pătraşco, <Pârâianul> Danciul,
<Pârâianul> Stanciul, Pârvul, Piscotan
Manea, Preda, Radul, Renghe, Roşianu
Barbu, Rumcianul Preda, Rudeanu
Matei, Stanciul, Stănilă, Staico, Stoica,
StoichiŃă, Stan, Stanciul, Stănilă, Stepan,
Stepcea, Stoica, Ştefan, Tatomir,
Tămăşescul Sterul, Tănasie, Tudor,
Tudoran, łangonescul, Udrea, Vasile,
Vâlcul, Vlad, Vlaicul, Voico, VlăduŃul.
postelniceasă v. Fiera-Leurdeanu Elina.
postelnicel (postelnicei) 119, 299.
pradă 34, 162, 164, 169; căzut în nevoie şi ~
155; ~ mare, (grea, urgie şi bătaie) de la
domn 154, 155, 270; ughi 50, 157; v. şi
furt.
prăjini v. măsuri.
prăvălii (loc de ~) în Bucureşti 90; ~ în
Târgovişte 169.
preoteasă 258; v. şi Muşa.
preoŃi (popi, popă) passim; ~ de la Ep. Buzău
16, 53, 268; ~ din Argeş 60, 133; ~ din
Braşov 310; ~ din Bucureşti 25; ~ din
Buzău 18; ~ din Târgovişte 276, 315; v.
şi Barbul, Danciul, Dumitru, Ion,
Ivan, Jipa, Leca, Luscanu, Manea,
Mihai, Oprea, Pătru, Petrică, Radu,
RăduŃul, Sâmbotin, Stan, Stanciul,
Stepan, Şerban, Tatomir, Triful,
Ulea, Vlad, Vlăgan, Vodislav.
preŃ 13, 28, 109, 275, 305; vin în ~ 291.
pribegi v. boieri.
pribegie 231; ~ în łara NemŃească 72; ~ în
łara Ungurească 174; ~ în Ńări străine
72.
proegumen v. egumen.
protimisis 32, 43, 115, 131, 155, 178, 189,
268, 310.
protopop 174; ~ din Craiova 32.
puşcărie v. închisoare.
puŃ (bătrân), cal căzut în ~ 131.
răscumpărare de moşie 150, 320; ~ de
pimniŃă cu prăvălii 90; ~ de rumânie 35,
44, 62, 67, 72, 81, 100, 179; ~ de vie
43.
405
răutăŃi ale oamenilor răi şi hicleani 238; să-şi
piardă capetele pt. ~ 238; slujitorii fac
~, hoŃii şi vărsări de sânge 175.
răvaşe v. documente.
răvăşel v. documente.
răzoare v. măsuri,
răzvală v. răscoală.
râmători 135, 319; v. şi dări, dijmă de ~,
gorştina de ~, zestre.
râu 289; ~ la Cârstineşti 12; v. dări, dijmă din
~.
risipă v. jaf şi ~.
roată de moară 147; ~ în apa Buzăului 74; v. şi
mori cu ~, vad.
rob (-i) 9, 140, 160; ~ domnului 203.
roşii 19, 38, 77, 98, 101, 107, 135, 140, 144,
151, 184, 186, 253, 299, 305; ~ din
Bălaci 277; ~ din Brăneşti 159, 310;
~ din Bogheşti 271; ~ din Boteni 145;
~ din Brebinari 277; ~ din Călineşti 197;
~ din Cătun 19; ~ din Câmpulung 63;
~ din Cândeşti 271; ~ din DălhăuŃi 271;
~ din Deduleşti 282; ~ din Dragosloveni
271; ~ din Drăgăşani 233; ~ din Glina
277; ~ din Mihneşti 271; ~ din Mirceşti
286; ~ din PădureŃ 277; ~ din Pleşoiul
107; ~ din Răspopi 268, 318; ~ din
Scăuiani 232; ~ din Şchei 26, 43; ~ din
Tătuleşti 35; ~ din Văleni 19; ~ din
Vlădila 158; v. şi boieri ~, căpitan de
~, ceauş de ~, iuzbasă de ~, slujbă la ~,
sabie, oameni răi şi hicleani s-au ridicat asupra
domnului şi boierilor cu ~ 175, 184, 238.
saduri v. vie.
sare v. dări, mertic de ~, măsuri, bolovani de ~,
ocne de ~, Ghitioara, Râmnic.
sat (-e, vândute, dăruite, iertate de dări,
răscumpărate) passim; bătrânii ~ ului 2;
~ boieresc 30; ~ de moştenire 34, 128,
155, 270; ~ de zestre 65, 72, 155;
~ domnesc 30; fără de ~ şi fără de bani
109; ~ pt. sat 108; ~ umblat din mână în
mână 72; ~ (Ńinute, vândute, luate în
silă, fără dreptate şi fără bani, cu putere
domnească) 21; v. înfrăŃire pe ~, m-re
săracă de ~, schimb de ~.
406
stegar de ~; Badea, Frangulea, Ganul,
Gherghe, Ion, Irimia, Lunea, Milea,
Necula, Pavel, Stan.
rudenii, vânzare cu ştirea lor 144.
rumâni (dăruiŃi la m-re pt. îngropare, rumânie,
vânzare, eliberare, pricini) 8, 109, 114,
140, 156, 157, 180, 192, 193, 261, 266,
307; ~ bătuŃi de domn în divan 146;
~ birnici 135; ~ boiereşti 30; bucate
luate pt. ~ 182; case de ~ 164, 297; cete
de ~ 34; ~ daŃi de gât (de grumaz, din
divan) 146; ~ de baştină 106; ~ de dedină
9; ~ de legătură (a lui Mihail vv.) 9;
~ de moştenire 34, 41, 128, 270; ~ de
zestre 192, 239; ~ fugiŃi 160; ~ fugiŃi în
altă Ńară 155; ~ fugiŃi în Moldova 42;
~ fugiŃi în łara Ungurească 182; ~ hoŃi
117; ~ judeci (judeciŃi) 163; ~ mănăstireşti
67; ~ răscumpăraŃi 30, 35, 62, 67, 72,
81, 100, 179; schimb de ~ cu Ńigani 67;
~ ŃinuŃi în silă (şi fără dreptate) 23, 41;
~ umblă cu minciuni, (vicleşug şi înşelăciuni)
34, 41, 270; ~ umblă cu pizmă să-i
prindă şi să-i ucidă pe egumen şi
călugări 117.
rumânie, linguşire ca să scape de ~ 30.
rumânire 44; din nou 139; iertare de ~ 104;
~ în silă 146.
ruşine (mare, rea), scoşi din divan cu ~ 30, 86,
234.
sălaş de Ńigani 6, 263, 307; v. şi Ńigani.
săpunar 161, 320.
sărăcie, vânzare pt. ~ 116.
sărăcuste 274.
sărdar v. serdar.
săteni, mari şi mici 109, 138, 196, 307; ~ semeŃiŃi,
umblă de capetele lor, hoŃeşte 163.
sânge (neam) 175; vărsări de ~ făcute de
slujitori 175.
sârb 133, 310.
scandal (mare, rău) de la domn 245.
scaun (-ul) 8, 9, 14, 69, 219, 293; ~ cetăŃii v.
Bucureşti; ~ domnului, la Bucureşti 94,
155; jurământ la ~ 270; ~ la Craiova 23,
143, 260, 261; ~ Ńării 314; v. şi Bucureşti.
scaun v. Dumitru, Stan.
scârbă (mare, rea) de la domn 153, 225, 259.
schelă 99.
schiler 302, 303, 320.
schimb (de locuri, de moşii, de sate, de vii) 79,
108, 132, 155, 279, 305; ~ de Ńigani 56,
100, 216.
scoruş (corcoduş) 258.
scrisori v. documente.
scule 135, 155, 307; ~ de moştenire 174.
seamă v. dări.
seimeni 109, 307; casa ~169; ~ răsculaŃi (jaf şi
risipă făcute de ~, au tăiat boierii şi le-
au jefuit casele) 307; v. şi căpitan de ~,
dorobanŃi şi ~, zavistia ~lor.
semnături autografe 11, 12, 56, 64, 195;
greceşti 11, 12, 241, 243, 308, 309; v. şi
monogramă.
semne v. hotare, pietre.
serdar (sărdar) m. 83, 91, 119; v. şi Radul,
Cepariul Ivaşco.
sfat 72; v. şi divan.
sigilii 5, 6, 8, 11, 14–16, 19–22, 25, 26, 28, 29,
32, 45, 47, 51, 52, 55, 65, 104, 138,
144, 151, 192, 222, 224–227, 235, 239,
244; ~ al Mitropoliei 90, 299.
silă (cu forŃa), sat Ńinut cu ~ 8, 109, 186, 197.
silişte de casă 166; ~ VârâŃilor 187.
sinet v. documente.
slobozii mănăstireşti 223, 224.
sluger (slujer, m., fost, al doilea) 8, 91; v. Doicescul
Udrea, Preda, Rudeanu Tudor, Titeanul,
Voico.
slugă (slugi, slujitori), boiereşti, domneşti, a
m-rilor 100, 132, 135, 153, 154, 184,
221, 223, 224, 247, 264, 269, 276, 299;
~ curŃii din Bucureşti 94; ~ iertată de
dări 48; ~ să nu ia vinăriciul domnesc
dăruit m-rii 96; ~ Ńării (fac multe răutăŃi,
hoŃii şi vărsări de sânge, au tăiat pe
boieri şi au jefuit casele acestora şi Ńara)
109, 155, 175.
slujbă (dreaptă şi credincioasă faŃă de domn şi
Ńară) 104, 153, 155, 238; ~ bună la domn
48; ~ în judeŃ 269; oameni scoşi din ~
pt. răutăŃi şi nedreptăŃi 238; v. şi dări.
slujer v. sluger.
smerenie 189; v. şi mitropolit.
sobor (-ul) al Ep. de Buzău 53; ~ m-rilor 56,
94, 100, 141, 181, 182, 192, 240, 309,
320.
socoteală, „am stat toŃi la ~” 157.
soroc 239, 261; ~ la: Sveti Dimitrie 227, Sinedru
244, Sveti Gheorge 47, Sf. Pătru 138,
Stretenie 20.
spătar 44, 85, 136, 180, 244, 261, 293; ~ al
doilea 107; ~ m., fost 222; v. şi Badea,
Balaci, Bilcirescul Radul, Brâncoveanu
Preda, Buicescul Diicul, Buzescul Preda,
Dima, Dumitraşco, Filipescul Pană,
Ghiormescu Dumitraşco, Iano, Leca,
Mihalcea Gherghie, Mihul, Pano,
Poenarul Preda, Preda, Radul, Racotă
Miho, Radu.
spătăreasă 146, 270; v. şi Caplea, Velica.
spătărel 97, 109, 135, 299; căpitan de ~ 91;
~ să nu ia vinăriciu domnesc dăruit m-rii
96; v. şi Balotă, BriŃa, Caloian, Curt,
Drăghici, Dumitru, Ialomiceanul
Radul, Lupul, Neagoe, Neagoslav,
Oancea, Patru, Pătpălac Neagul,
Radul, Stan, Stanciul, Stoian, Stoica,
Tănasie.
spinare (abuz) „le-au căzut în ~” 8.
stareŃ v. egumen.
stareŃă v. Magdalina, Nastasia.
stâlp de piatră 187; v. şi hotar.
stână (de oi) în Muşcel 204; ~ în Plăişoru 2.
stânjeni v. măsuri.
stegar 13, 11, 19, 186, 234, 242; ~ de roşii
233; v. şi Ion, Nan, Petru.
stolnic (-i), m., fost 6, 193, 261, 272; v. Badea,
Barbul, Bărcan, Fărcăşanul Radu,
Filipescul Dumitraşco, Filipescul Ivaşcu,
Gherghina, Ghiorghe, Mihai <Viteazul>
vv., Mitrea, <Paindur> Vasilache,
Poenaru Barbul, Rudeanu Chirca,
Stanciul, Stoica, Vasilie, Vrabie Ion.
stolnicel 236.
strai 319; v. şi zestre.
străini (streini) 32.
strâmbătate 44, 189.
strângerea birului pe judeŃ 83.
strânsoare pt. plata dijmei 264.
strămoaşă 60.
stupi 135, 268, 319; v. şi dări, dijma de ~,
mătci de ~.
sudeŃ v. judeŃ.
sulgiu v. dări, birul ~ lui, oaia de ~.
407
 Ş

şetrar (şătrar, m.) 170; v. Meache Dragomir. şufar (şifar, m., fost) 155; v. Gherghe.
şifar v. şufar.

tabac 40. tocmeală (tocmelnici, tocmitori) 12, 84, 116,

talere, toc de ~ 155. 136, 137, 139, 142, 169, 194, 224, 253,
taleri v. dări, monede. 258, 309, 313, 319, 320; v. şi boieri,
tătari 135. lege, obicei.
temniŃă v. închisoare. topor, „cât aruncă voinicul cu ~” 147; v. şi măsuri.
tipsii, toc de ~ 155. tras, rândul ~ 225.
tinda cea mare, la Mitropolie 90. treaba Ńării, bani daŃi în ~ 8.
toboşar 115. turc (-i), apucă pt. datorie 156; fugă la ~ 238.

Ńară (Ńări), craiul şi boierii pribegiŃi veniŃi cu oşti
în ~ 174; fugă în alte ~ 307; ~ jefuită
(de hoŃi şi de slujitori, lucruri rele
întâmplate în ~, vărsări de sânge
asupra ~ii) 175; megiaşi aflaŃi în alte
~ 87; ~ străine (pribegie în ~, sânge
vărsat în ~) 72, 307; ungurii au intrat
în ~ 51; v. şi arhiereii ~ii, boierii ~ii,
legea ~ii, scaunul ~ii.
Ńelină (ocină, vie) 43, 52.
Ńigani ai Episcopiei 16; copil de ~ 83; ~ daŃi pt.
rumâni 100; ~ de moştenire 174, ai m-rii
6, 109, 157; ~ domneşti 110; ~ fugiŃi în łara
Turcească, peste Dunăre 126; ~ împărŃiŃi
în două, după lege 126; ~ lăsaŃi la moarte
307; ~ pt. Ńigani 110; sălaşe de ~ 263, 307;
schimb de ~ 56, 136, 141; v. şi catastih de
~, copil de ~; v. şi Ana, Badea, Cătălina,
Ciorâia Dragomir, Stancul.
Ńigănie (de la mare, la mic) a Episcopiei 39;
~ lui Matei vv. 216.

ughi v. monede. ungur (-ii), au intrat în Ńară 51; luptă cu ~ la

uncheaş 156, 167, 192, 199; v. şi Coman, Păduche Teleajăn 76; v. Ianoş, Vasilie.
Radu, Radu. ungureni 259.
urgie (mare, rea) de la domnie 135, 163, 184,
unelte de moştenire 174; ~ furate 199.
223, 224, 251, 264.

V
vaci (cu lapte, cu mânzat, cu viŃei, în preŃ) 12,
313, 319, 320; v. şi zestre.
vadră v. măsuri.
vaduri de moară 273, 289, 305, 315.
val 136, 137, 194, 244.
vamă de car 14; ~ din peşte 272; ~ domnească
(de la Ocna Mică) 14, 272; ~ venitul ei
la m-rile Argeş, Dealul 14.
vameşi 272; ~ din Focşani 232.
varoş (Oraşul de Floci) 92.
vase „câte trebuie la vie” 113.
vătaf (vătah) de aprozi 11, 50, 86, 206, 219, 233,
296; ~ de dorobanŃi 25; ~ de grădinari
25; ~ de paici (peaici) 296; v. şi Manea.
vătui 189.
vecini 44; ~ domneşti 44; ~ ruşinaŃi şi bătuŃi în
divan 44; v. şi rumâni.
venetici 128.
viclenie v. hiclenie.
vicleşug v. hiclenie.
vie (vii) passim; ~ bătrână 31; ~ boierească 109,
307; casă la ~ 27; ~ cu Ńelină 52; cules
de ~ 228; ~ de moştenire 174, 310; ~ făcută
(în pădure meree) 52; ~ nerăzuită 1; ~ noi
132; ~ părăsită (părăsişte) 43, 161; ~ pt.
~ 132, 189; ~ pierdută pt. rea viclenie
faŃă de domn 175; ~ răscumpărată 43;
~ roditoare 52; saduri (noi), la ~ 132;
~ săpată 134; schimb de ~ 132; ~ vechi
289; ~ zălog 310; v. şi grădini cu ~,
plai de ~, viŃă.
vin (vedre de) 228, 246, 313; v. şi dări, zeciuială
din ~, măsuri, buŃi de ~, vamă din ~.
zapis passim v. şi documente.
zaraf 155; v. şi Iane.
zaveră (zarvă, zavistie) v. răscoală.
zăbunar 76; v. şi Vişan.
zălog (zălogire) 44, 76, 87, 165, 180, 196, 300,
310, 313.
vină faŃă de domn 179.
vinăriceri (vinăriceari, vinăriciari) 220, 245,
265, 289.
vinărici v. dări.
viorar v. lăutar; v. şi Radul.
vistier (m., fost, al doilea) 6, 156, 171, 180,
193, 293, 294; v. Brătăşanul Ghinea,
Grădişteanu Vâlcul-Bunea, Greceanu
Papa, Iane, Istratie, Leurdeanu Istratie,
Miroslav, Pătru, Pârvul, Preda, Stan,
StoichiŃă, Şerban, Vlaicul, Vlădescu
Pârvul.
vistiereasă v. Dochia, Neaga.
vistierie (domnească, catastih ~) 45, bir la ~
153; log. (al doilea) de ~ 188, 315.
vistiernicel (vistiernicei) 45, 293; scos de la bir
şi scris la ~ 45; v. Dragu, Neagul.
vite ale m-rii 10; ~ de plug 136, 141; ~ pradă
164.
viŃă 164, 255; „să aibă a-ş lua ~” 96; v. şi vie.
viŃei v. vaci cu ~.
vlădică 189; v. şi mitropolit.
voie şi putere 22.
voinici 237.
vornic (m., fost, al doilea) 6, 92, 104, 109,
266; cărŃile ~ului 155; ~ m., ispravnic
doc. 289; v. şi Dumitru, Gheorghe,
Preda, Vintilă.
vorniceasă 266; v. Leurdeanu Elena.
vrăjmăşie, cap apărat de ~ 104; ~ mare 174.
vremuri de neputinŃă şi datorii 44.
zăvoi 122.
zeciuială v. dări.
zestre 36, 65, 72, 81, 155, 164, 192, 234, 239,
305, 319.
410
 INDICE DE NUME PROPRII,
DOCUMENT ÎNDOIELNIC

Bordea <din Văleni>, obŃine de la domn dreptul Manea din Văleni, obŃine de la domn dreptul
de a culege vie A. de a culege vie A.
Buzău, Episcopie A. Necula <din Văleni>, obŃine de la domn dreptul
ColŃea, vornic, rămâne de lege înaintea dom- de a culege vie A.
nului A. Săcuiani v. Săcuieni.
Ion <din Văleni>, obŃine de la domn dreptul de Săcuieni (Săcuiani), j. A.
a culege vie A. Văleni(-i), sat <j. Sac, azi j. Prahova> A.

INDICE DE MATERII,
DOCUMENT ÎNDOIELNIC

episcopul Buzăului rămâne de lege înaintea pâră înaintea divanului domnesc A.

domnului A. vie, cules de ~, împesurare de ~ A.
divan domnesc A. vornic v. ColŃea.
lege, a rămâne de ~ A.

411
412