Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Faza 1/2011
Redactarea a I
revizuita in urma includerii observaţiilor
din şedinţa de avizare in CTS 10 din data de 22.03.2012
Sef de proiect
dr. ing. Livia Miron
- Mai 2012 -
Elaborare:
Responsabil contract:
dr. ing. Livia Miron
Colectiv de elaborare:
ing. Alina Cobzaru
dr. ing. Constantin Miron
dr. fiz. Monica Cherecheş
ing. Ionel Puşcaşu
Responsabil contract:
prof. univ. dr. ing. Cătălin Daniel GĂLĂŢANU
Colectiv de elaborare:
Colaboratori externi:
Partea I-a
Reguli de bună practică pentru proiectarea instalaţiilor electrice de iluminat interior şi exterior... 3
I.1. Terminologie specifica ............................................................................................. 3
I.2. Calculul fluxul necesar a fi instalat; Calculul nivelului de iluminare în plan
orizontal ................................................................................................................... 6
I.3.Calculul nivelului de iluminare în plan vertical ...................................................... 22
I.4.Calculul nivelului de iluminare în plan vertical realizat cu proiectoare ................. 25
Partea a II-a
Reguli de buna practică pentru proiectarea instalaţiilor electrice de protecţie în clădiri ........ 26
II.1. Protecţia ansamblului construit ........................................................................... 26
II.2. Terminologie specifica ........................................................................................ 30
II.3. Stabilirea componentelor sistemului de protecţie la trăsnet pentru ansamblul
construit, prin evaluarea riscului. ........................................................................ 35
II.4. Stabilirea necesităţii prevederii unei IPT. Studii de caz ...................................... 69
II.5. Determinarea zonei de protecţie împotriva trăsnetului a dispozitivelor de captare
cu PDA .............................................................................................................. 121
II.6. Alegerea aparatelor de protecţie împotriva supratensiunilor (SPD) ................. 125
II.7. Calculul nivelului de izolaţie la IPT exterioare ................................................ 134
II.8. Conceperea schemei electrice ........................................................................... 138
II.9. Dimensionarea componentelor instalaţiei electrice de utilizare .................... 167
II.9.1. Calculul puterii/curentului cerute/cerut ....................................... 167
II.9.2. Dimensionarea circuitelor şi cablurilor electrice ...................... 172
II.9.2.1.Alegerea secţiunii circuitelor şi coloanelor electrice de JT . 172
II.9.2.2.Verificarea secţiunii circuitelor/ coloanelor electrice
monofazate şi trifazate la pierdere de tensiune .................. 178
II.9.2.3.Dimensionarea conductorului de protecţie .......................... 186
II.9.3. Calculul curenţilor de scurtcircuit ................................................ 187
II.9.4. Dimensionarea aparatelor de comutaţie (alegere si verificare).... 193
II.9.5. Dimensionarea aparatelor de protecţie (alegere si verificare) ...... 194
II.9.6. Alegerea aparatelor de măsură ...................................................... 201
II.9.7. Dimensionarea bateriei de condensatoare pentru compensarea
factorului de putere .................................................................................. 202
II.9.8. Dimensionarea surselor neîntreruptibile UPS............................... 206
II.9.9. Dimensionarea prizei de pământ................................................... 209
II.10. Protecţia antiseismică. Masuri specifice de protecţie antiseismică a echipamentelor şi
elementelor componente ale instalaţiilor electrice în clădiri …………………………218
II.11. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie................................................ 222
Partea a III-a
Reguli de buna practică pentru verificarea şi punerea în funcţiune a instalaţiilor electrice în
clădiri. .................................................................................................................................... 229
III.1. Prevederi generale ............................................................................................. 229
III.2. Verificări pentru punerea în funcţiune ............................................................. 230
III.3. Verificări periodice ............................................................................................ 230
III.4. Exploatarea instalaţiilor electrice. .................................................................... 230
-ii-
III.5. Documentaţia tehnică pentru execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice in
clădiri impusă prin proiectul tehnic .................................................................. 231
III.5.1. Prevederi generale. Domeniu de aplicare. .................................. 231
III.5.2. Caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor de instalaţii electrice de
iluminat şi asigurarea protecţiei în clădiri. .................................. 231
III.5.3. Instrucţiuni tehnice de exploatare. Manuale de utilizare. Specificaţii
tehnice. ........................................................................................ 232
III.5.4. Documente europene/ naţionale de evaluare tehnica (agremente
tehnice, certificate pentru produse/echipamente specifice
instalaţiilor electrice în clădiri). Cerinţe legislative armonizate. . 233
Partea a IV-a
Anexe ..................................................................................................................................... 234
Anexa 1 - Referinţe Legi, Ordine, Hotărâri şi Directive, Reglementări tehnice, şi
Standarde (române, europene sau internaţionale armonizate) ................... 234
Anexa 2 - Conţinutul fazelor de proiectare pentru instalaţiile electrice în clădiri...... 242
Anexa 3 - Memoriu tehnic de specialitate – Instalaţii electrice ................................ 249
Anexa III.1 - Conţinutul caietului de sarcini pentru execuţia lucrărilor în cadrul unui
proiect tehnic de instalaţii electrice ........................................................... 257
Anexa III.2 - Conţinutul caietului de sarcini pentru furnizori de materiale, aparate,
echipamente tehnologice pentru achiziţia lor în cadrul unui proiect tehnic de
instalaţii electrice ...................................................................................... 260
Anexa III.3 - Documente europene/ naţionale de evaluare tehnica pentru produse,
echipamente specifice sau procedee de ventilare mecanică/ climatizare a
clădirilor. Cerinţe legislative armonizate ................................................... 265
-1-
1. TERMINOLOGIE SPECIFICĂ
corp de iluminat: aparat electric care susţine mecanic (armătura) sursa de lumină
(lampa/lămpile), asigură alimentarea lor cu energie electrică şi distribuie (printr-un dispozitiv
optic) fluxul luminos.
contrast pozitiv/ negativ: se produce când luminanţa obiectului este mai mare/mai mică
decât cea a fondului (zona alăturată);
culoare aparentă: senzaţia vizuală prin care observatorul este capabil să distingă diferenţele
dintre două obiecte sau surse identice ca dimensiune, formă, structură, diferenţele fiind
produse de compoziţia spectrală a radiaţiilor emise;
eficacitatea luminoasă a unei surse de lumină, e [lm/W]: raportul dintre fluxul luminos
nominal Φv emis de o sursă de lumină şi puterea nominală Pc consumată de aceasta, fără să se
ia în consideraţie puterea consumată de aparatajul auxiliar;
eficacitatea luminoasă globală a unei surse de lumină, eg [lm/W]: raportul dintre fluxul
luminos nominal Φv emis de o sursă de lumină şi puterea nominală Pc a acesteia, la care se
cumulează puterea consumată de aparatajul auxiliar (balast) Pa;
flux luminos, Φv [lm]: mărime derivată din fluxul energetic prin evaluarea radiaţiei după
acţiunea sa asupra observatorului fotometric de referinţă CIE;
flux luminos nominal (al unui tip de sursă de lumină), Φ [lm]: reprezintă fluxul luminos
iniţial declarat de producător/furnizor, sursa de lumină/lampa funcţionând în condiţii
specificate. Fluxul luminos nominal este uneori marcat pe lampă;
flux inferior: fluxul luminos emis de un sistem de iluminat în semispaţiul inferior (în
procente) faţă de planul de montare;
flux superior: fluxul luminos emis de un sistem de iluminat în semispaţiul superior (în
procente) faţă de planul de montare;
-4-
iluminare minimă Emin [lx]: iluminare minimă pe o suprafaţă (plan util, plan efectiv de
lucru etc);
iluminare maximă Emax [lx]: iluminare maximă pe o suprafaţă (plan util, plan efectiv de
lucru, etc);
indice global limită de evaluare a orbirii UGR1: valoarea maximă a UGR pentru un
sistem de iluminat;
indice de redare a culorilor, Ra: expresia obiectivă a redării culorii obiectelor de către
lumina lămpilor electrice. Variază de la 0 - 100, Ra = 100 exprimând o redare
naturală a culorilor. Ra descreşte pe măsură ce scade calitatea de redare a culorilor;
intensitatea luminoasă (a unei surse, într-o direcţie dată), Iv [cd]: raportul dintre fluxul
luminos dΦv emis de sursă în unghiul solid dΩ pe direcţia dată şi acest unghi solid elementar;
luminanţa, L [cd/m2]: mărime care exprimă efectul luminii asupra retinei observatorului,
dI θ
definită prin relaţia L = în care dIθ este intensitatea luminoasă emisă de suprafaţa
dA ⋅ cos θ
elementară dA către ochiul observatorului (sau către un alt punct de interes), direcţie aflată la
un unghi θ faţă de normala la suprafaţa dA.
orbirea: este efectul asupra vederii în care se produce o senzaţie de jenă sau o reducere a
capacităţii de a distinge detalii sau obiecte, datorată distribuţiei necorespunzătoare a
luminanţelor sau contrastelor excesive din câmpul vizual (directe sau prin reflexii de voal);
orbire fiziologică (de incapacitate): orbire care tulbură vederea, fără a provoca (obligatoriu)
o senzaţie dezagreabilă şi care se manifestă direct, prin efectul său fiziologic asupra
sistemului vizual;
orbire psihologică (de inconfort): orbire care produce o senzaţie dezagreabilă fără a degrada
(obligatoriu) vederea normală şi care se manifestă în special în timp, prin efectul său
psihologic asupra sistemului vizual;
-5-
orbire indirectă: orbire produsă prin reflexii ale luminii, de regulă atunci când
imaginile reflectate sunt situate în aceiaşi direcţie sau direcţie apropiată cu obiectul privit.
plan de muncă (plan util): plan de referinţă pe care se desfăşoară activitatea dintr-o
încăpere (pe care se află sarcinile vizuale principale);
plan efectiv de lucru: suprafaţa, din planul util, pe care se află sarcina vizuală (bancă
şcolară, masa de birou, masa bancului de lucru etc);
puterea nominală a unei surse de lumină, Pc [W]: reprezintă valoarea puterii declarate de
fabricant pentru o sursă de lumină care funcţionează în condiţiile specificate. Puterea
nominală este uzual marcată pe sursa de lumină;
putere instalată a unui sistem de iluminat dintr-o zonă delimitată sau încăpere, Pn [W]:
reprezintă suma puterilor nominale ale tuturor surselor de lumină montate în corpurile de
iluminat aferente sistemului de iluminat la care se cumulează puterea totală a aparatajului
auxiliar, calculata cu relaţia: Pn = N[n(Pc + Pa)], în care :
N - numărul de corpuri de iluminat;
n - numărul de surse de lumină montate în corpul de iluminat;
Pc - puterea nominală a unei surse de lumină;
Pa - putere aparataj auxiliar;
putere specifică a unui sistem de iluminat, ps [W/m2]: raportul dintre puterea instalată a
acestuia şi suprafaţă totală a încăperii iluminate;
randament optic al unui corp de iluminat, η: raportul dintre fluxul total emis de corpul de
iluminat, măsurat în condiţiile specificate de fabricant şi suma fluxurilor individuale ale
surselor de lumină, componente considerate în funcţiune în interiorul acestuia;
sarcină vizuală: obiectul sau detaliile sale asupra cărora se efectuează o activitate vizuală
(exemple: litere şi cifre, fibre, filete, cărţi, note muzicale pe portativ, tablouri etc);
zona sarcinii vizuale: zonă aparţinând zonei de muncă în care este localizată şi efectuată
(îndeplinită) sarcina vizuală;
zonă învecinată/apropiată sarcinii vizuale: o bandă cu lăţimea de 0,5 m care este alăturată
zonei sarcinii vizuale şi se află în câmpul vizual.
-6-
2. CALCULUL FLUXULUI NECESAR A FI INSTALAT. CALCULUL NIVELULUI
DE ILUMINARE ÎN PLAN ORIZONTAL
ETAPA DE PREDIMENSIONARE
Una dintre metodele globale de predimensionare a unui SIN interior este metoda
factorului de utilizare.
2.1. Date de intrare
Metoda factorului de utilizare (MFU).
Metoda porneşte de la condiţia de a asigura pe planul util, cu suprafaţa utilă (Su), un
nivel de luminare mediu recomandat (Emed), în funcţie de natura activităţii ce se desfăşoară la
nivelul planului util conform figura 1.1. Pe lângă geometria încăperii, alte mărimi care
intervin sunt degajările de praf, coeficienţii de reflexie a pereţilor şi mobilierului.
hs
φc
h φu
ht
Su=L·l (2.1)
unde:
- Su este suprafaţa utilă în m2;
- L este lungimea încăperii în m;
- l este lăţimea încăperii în m.
Pentru cazuri justificate, planul util poate avea dimensiuni mai reduse decât suprafaţa
încăperii, în funcţie de dispunerea mobilierului sau de activităţile desfăşurate.
Calculul înălţimii de la aparatul de iluminat la planul util la care este necesară
iluminarea:
h=ht-hu-hs (2.2)
unde:
- h este distanţa în plan vertical de la aparatul de iluminat la suprafaţa utilă în m;
- ht este înălţimea totală a camerei în m;
- hu este înălţimea planului util în m, faţă de pardoseală ;
- hs este înălţimea de suspendare a aparatului de iluminat de tavan în m.
2.2. Breviar de calcul
-7-
Geometria incintei se caracterizează prin intermediul indicelui încăperii, care se
calculează în funcţie de dimensiunile încăperii: lungimea, lăţimea şi înălţimea acesteia şi se
calculează cu:
L ⋅l
i=
h ⋅ (L + l) (2.3)
Factorul de menţinere a SIL (notat Δ sau Mf) este un parametru care depinde de
degajările de praf frecvenţa curăţării aparatelor de iluminat, inclusiv cu clasa de protecţie IP.
Orientativ, poate fi considerat în funcţie de destinaţia încăperii:
- acolo unde impune păstrarea curăţeniei datorită specificului activităţii desfăşurate
cum ar fi în spitale, în dispensare sau în farmacii Δ este ales între 0,88 şi 0,9
- pentru încăperi de locuit, hoteluri, moteluri sau locuri de odihnă cât şi pentru
clădirile administrative Δ este ales între 0,8 si 0,77
- pentru încăperi unde nu este necesară o păstrare a curăţeniei obligatorie cât şi
pentru camere de depozitare, magazii pentru alte camere unde se desfăşoară alte
activităţi Δ are valoarea 0,7.
Coeficientul de reflexie ρ este ales în funcţie de finisajul pereţilor şi a tavanului.
Orientativ, tavanul alb are cu un factor de reflexie 0,7 , pereţii finisaţi cu o culoare deschisă
pot avea un factor de reflexie de 0,5. Orientativ, alte valori sunt disponibile în tabelul 2.1:
Tabel 2.1
ρ Tip finisaj
0.8 Vopsea albă pe support lucios
0.7 Var lavabil pe placă rigips
0.65 Tencuială culori deschise
0.6 Var lavabil pe tencuială rugoasă
0.45 Ciment, tapet crem
0.35 Lambriu din fag
0.3 Caramidă
0.08 - 0.10 Sticlă clară 3 mm
0.70 – 0.80 Oglindă argintată
ρp = ∑ρ Si i
(2.4)
∑S i
Factorul de utilizare u se detemină din tabelele furnizate în general de producătorul
corpului de iluminat, prin interpolare liniară multiplă între valorile coeficienţilor de reflexie
(tavan / pereţi) pentru care sunt date tabelele.
Fluxul necesar într-o încăpere se va determina cu formula:
E ⋅S
Φ nec = med u
Δ ⋅u (2.5)
unde Su este suprafaţa utilă a încăperii în m2.
Fluxul instalat se alege mai mare decât fluxul necesar, luând în considerare numărul
de aparate posibil de montat în mod real (cu consulatarea arhitectului) şi a fluxului instalat în
fiecare corp.
Puterea instalată va fi suma puterilor tuturor lămpilor ce sunt folosite pentru
iluminatul respectivei încăperi, plus puterile absorbite de balasturile aferente (acolo unde este
cazul).
-8-
-9-
Pentru exemplificare, se prezintă MFU pentru care sunt considerate patru aparate de
iluminat diferite, având factorii de utilizare de mai jos:
Tabel 2.2.a – Factori de utilizare aparat TCS097P sau echivalent
ρt 0.70 0.50 0.30
ηc i ρp 0.50 0.30 0.10 0.50 0.30 0.10 0.30 0.10
ρu 0.30 0.30 0.30
Aparate cu distribuţie directă, dispersor prismatic clar
0.60 0.31 0.26 0.23 0.30 0.26 0.23 0.25 0.22
0.80 0.38 0.33 0.29 0.36 0.32 0.29 0.32 0.29
1.00 0.43 0.38 0.34 0.41 0.37 0.33 0.36 0.33
Factor utilizare
-10-
Justificarea alegerii acestor tipuri de aparate nu este dezvoltată aici, exemplul
furnizând doar o comparaţie între rezultatele posibile, care evident depind de aparatele de
iluminat. Recomandăm ca pentru investiţii importante să se studieze de asemenea diverse
soluţii luminotehnice. Influenţa factorilor de reflexie şi a factorului de mentenanţă se
transmite în valoarea finală a densităţii de putere instalată în sistemul de iluminat.
Datele sunt prelucrate tabelar:
Tabelul 2.3 – Dimensionarea sistemului de iluminat prin metoda factorului de utilizare – date de intrare
Tabelul 2.3. are linii care se repetă de patru ori deoarece în coloanele următoare se vor
studia câte patru variante pentru fiecare încăpere.
O sursă de erori o constituie interpolarea
multiplă care trebuie realizată în tabelele cu factorul de y1
utilizare, mai ales dacă se consideră coeficientul de
reflexie mediu al pereţilor (în tabel nu este prezentat y
calculul relaţiei 2.4, ci numai rezultatul considerării
mobilierului nu mai poate fi considerat 0.5 , 0.3 sau
y2
0.1).
Pentru interpolarea liniară relaţia este
y − y1 X1 X2
y = y1 + ( x − x1 ) 2 X
x2 − x1 Figura 2.2 – Interpolarea liniară
-11-
Pentru interpolarea multiplă necesară în cazul tabelelor factorului de utilizare, se
procedează conform metodei ilustrate în figura 2.3:
Pentru primul aparat (cu distribuţie directă şi difuzor prismatic clar) se cere factorul de
utilizare pentru un coeficient mediu al pereţilor de 0,43 şi un indice al încăperii de 1,21.
Pentru a extrage valoarea corespunzătoare din tabel, se interpolează mai întâi pentru un indice
de local egal cu 1 (linia 42), între perechile (x1=0,3 ; y1=0,51) şi (x2=0,5 şi y2=0,58) şi
pentru x=0,43 se obţine valoarea 0,556 (celula F42, pentru care se prezintă şi funcţia
EXCEL).
Urmează a doua interpolare între perechile (x1=0,3 ; y1=0,58) şi (x2=0,5 şi y2=0,66)
şi pentru x=0,43 se obţine valoarea 0,632 (celula F44). În final, a treia interpolare se
realizează între perechile (x1=1 ; y1=0,556) şi (x2=1,25 şi y2=0,632) şi pentru x=1,21 se
obţine valoarea căutată 0,620 (celula F43).
Tabelul 2.4 – Exemplificarea interpolării multiple
După efectuarea calculului, numărul de aparate se adoptă şi în funcţie de posibilităţile
de montare în planul tavanului (tabelul 2.5, coloana V).
In exemplul considerat, echiparea aparatelor s-a considerat identică, cu aceleaşi lămpi,
pentru a permite primele comparaţii. În mod evident, aparatele cu distribuţie directă şi
reflector sunt cele mai eficiente, în timp ce dispersorul opal este cel mai neeficient. Alegerea
finală va depinde şi de alte criterii, cum ar fi nivelul luminanţelor tavanului, coeficientul de
neuniformitate al iluminării în planul util, estetica aparatului, posibilităţi de montaj etc.
-12-
Tabelul 2.5 – Dimensionarea sistemului de iluminat prin metoda factorului de utilizare –
rezultate, cu indicarea variantei comparate cu DIALux (mai jos)
Pentru activitatea curentă recomandăm utilizarea programelor de calcul specializate.
Există numeroase programe dezvoltate de firmele producătoare de aparate de iluminat, dar
baza de date a acestora este în general închisă. Există şi programe deschise către toţi furnizorii
de aparate de iluminat: RELUX sau DIALUX, utilizarea acestora putând furniza rezultate
precise dacă utilizatorul lucrează în cunoştinţă de cauză.
Pentru a exemplifica modul de calcul în DIALUX, se prezintă principalele secvenţe
ale interfeţei. La momentul realizării Ghidului, a fost disponibilă versiunea 4.9.
Meniul este organizat în general în mod logic pentru rularea aplicaţiei, obligând la
parcurgerea unor etape (introducerea geometriei incintei, alegerea aparatelor de iluminat,
poziţionarea aparatelor de iluminat, calcul) înainte de validarea secvenţelor următoare.
-13-
Fig. 2.3. Interfaţa programului DIALux cu introducerea asistentul pentru geometria spaţiului
-14-
-15-
Fereastra pentru introducerea înălţimii planului util defineşte şi o mărime numită Zonă
de perete care este importantă deoarece permite neglijarea ei din bilanţul luminotehnic final.
Ca zonă secundară, unde există amplasat mobilier, nu se desfăşoară activităţi importante,
această zonă este utilă pentru atingerea parametrilor calitativi necesari.
-16-
Fig. 2.9. Asistentul pentru alegerea aparatului de iluminat din variantele disponibile
Fig. 2.10. Asistentul pentru stabilirea cotelor de instalare pentru aparatul de iluminat
-17-
După o primă dispunere a aparatelor, programul este pregătit pentru calcul. Pentru a
putea avea siguranţa că setările realizate conduc la o configuraţie tehnică veridică, se poate
previzualiza incinta prin comenzile din Meniu:
-18-
-19-
-20-
Utilizarea unui software specializat necesită atenţie şi răbdare deosebită, fără de care
modelarea poate da rezultate eronate. Proceduri (independente) de validare a rezultatelor sunt
oricând utile şi necesare, iar din acest punct de vedere MFU îşi păstrează actualitatea.
Pentru situaţii speciale, când nici programele specializate este posibil să nu dea
satisfacţie, se poate recurge la verificarea predimensionării sistemului de iluminat, utilizând
metoda de calcul a iluminării directe.
ETAPA DE VERIFICARE
În cadrul verificării iluminării suprafeţei unei încăperi se au in vedere
următoarele calcule: - în lucru.
26
Cadrului instituţional pentru asigurarea calităţii Ansamblului construit, în România, este impus prin
Legea 10/95, a calităţii în construcţii, în care conform art. 30. – “Inspecţia de stat in construcţii, …
precum si celelalte organisme similare cu atribuţii stabilite prin dispoziţii legale răspund de exercitarea
controlului statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calităţii
construcţiilor, in toate etapele si componentele sistemului calităţii in construcţii,….”
1.2.1.Surse de avarii
Acestea pot fi determinate de:
a). conceperea şi dimensionarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice, respectiv:
- dimensionarea necorespunzătoare a secţiunii căilor de curent, care vor determina
supraîncălzirea suprafeţelor acestora care reprezintă risc de aprindere a eventualei atmosfere de
praf combustibil;
- dimensionarea necorespunzătoare a aparatelor de conectare/deconectare, care nu vor
avea capacitatea de rupere adecvată, care reprezintă risc de aprindere a eventualei atmosfere
explozive sau a materialelor depozitate;
- dotarea necorespunzătoare cu mijloace şi măsuri de protecţie;
b). exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice funcţionale şi a instalaţiilor
funcţionale şi tehnologice care au şi echipamente electrice ale ansamblului construit, respectiv;
- personalul de exploatare cu pregătire neadecvată complexităţii categoriilor de instalaţii
pe care le deservesc;
- inexistenţa, sau aplicarea neadecvată a programelor de mentenanţă preventivă;
c). efectele unor fenomene tehnice sau naturale, respectiv:
- regimuri tranzitorii în sistemele electrice care pot genera supratensiuni de comutaţie;
- descărcări atmosferice care pot determina efecte mecanice (asupra structurii), termice
(asupra căilor de curent) şi electromagnetice ( supratensiuni electromotoare induse).
1.2.2.2.Sisteme de protecţie
a).Sistemul de protecţie împotriva trăsnetului
Conform NP-I7/2011, cap.6, paragraf 6.2.1., lovitura de trăsnet poate provoca avarii datorate:
S1. - căderii trăsnetului pe o structură;
S2. - căderii trăsnetului lângă o structură;
S3. - căderii trăsnetului pe un serviciu;
S4. - căderii trăsnetului lângă un serviciu,
iar pierderile se pot grupa astfel:
- care pot să apară într-o structură:
L1: pierderea de vieţi omeneşti;
L2: pierderea unui serviciu public;
L3: pierderea unui element de patrimoniu cultural;
L4: pierdere economică (structura şi conţinutul acesteia).
- care pot să apară într-un serviciu:
L′2: pierderea serviciului public;
L′4: pierdere economică (serviciu şi activitatea lui).
29
II.2. TERMINOLOGIE
2.1. Terminologia, notaţiile şi abrevierile utilizate în acest ghid sunt în concordanţă cu
termenii şi definiţiile folosite în documentele tehnice normative româneşti, cu aplicare în
domeniul de activitate al ghidului.
Au fos reluaţi termeni, la care sau facut precizări, evidenţiate prin bold italic, cu
scopul de a clarifica mărimile, conceptele etc., la care se face referinţă.
alimentarea de rezervă – alimentare prevăzută pentru a menţine, pentru alte scopuri decât
cele de securitate, funcţionarea unei instalaţii electrice sau a unor părţi ale acesteia, în cazul
întreruperii alimentării normale (UPS, generator). (Aceasta asigură alimentarea receptorilor
tehnologici, consideraţi vitali, în cazul în care alimentarea normală devine indisponibilă)).
circuit electric – ansamblu de echipamente electrice al unei instalaţii electrice protejate prin
acelaşi dispozitiv de protecţie. De regulă, circuitul alimentează un singur receptor
(circuitele de iluminat şi prize sunt o excepţie, fiind mai multe, protejate de acelaşi
dispozitiv de protecţie).
circuit electric de securitate – circuit electric prevăzut pentru a fi utilizat ca parte într-un
sistem de alimentare electrică pentru servicii de securitate (protejat cu dispozitiv de protecţie
astfel încât, un defect pe un astfel de circuit nu trebuie să afecteze celelalte circuite, în
special alimentarea cu energie electrică a altor servicii de securitate, dacă există).
conductor de legare la pământ – conductor care asigură o cale conductore sau o parte a unei
căi conductoare, între un punct dat al unei reţele (punctul neutru al sursei, un alt punct
neutru creat artificial sau legarea repetată la pamânt a conductorului PEN/PE ), al unei
instalaţii sau al unui echipament ( în cazul reţelelor TT şi IT- are denumirea de conductor de
legare la pământ de protecţie- PE) şi o priză de pământ sau o reţea de prize de pământ.
curent admisibil (Iz) – valoarea maximă a curentului electric care poate parcurge în
permanenţă (nelimitat) un conductor, un dispozitiv sau un aparat, fără ca temperatura sa în
regim permanent (nelimitat), în condiţii date ( altele decât cele corespunzătoare curentului
nominal), să fie superioară valorii specificate ( 70-80 0C).
exploatare – toate activităţile care cuprind lucrările necesare pentru a permite funcţionarea
instalaţiei electrice. Aceste activităţi cuprind domenii cum sunt: manevrare, comandă, control
şi întreţinere atât pentru o lucrare electrică cât şi neelectrică.
inspecţie - examinarea unei instalaţii electrice utilizând toate aptitudinile pentru a constata
dacă alegerea echipamentului electric este corectă şi montarea acestuia este adecvată;
încercare - aplicarea de solicitări specificate într-o instalaţie electrică prin intermediul cărora
este probată funcţionalitatea acesteia.
sistem de tuburi – ansamblu de protecţie închis, cu secţiunea circulară sau nu, pentru
conductoare izolate, cabluri şi cordoane, permiţând ca acestea să fie instalate şi înlocuite prin
tragere, utilizat în instalaţii electrice (fiecărei variante de realizare a sistemului de tuburi îi
corespund valori specifice ale coeficienţilor K1, K2, pentru calculul curentului admisibil al
secţiunii căilor de curent)
sistem de pozare – ansamblu constituit din mai multe conductoare electrice izolate, cabluri
sau bare colectoare şi elementele care asigură fixarea lor şi, dacă este necesar, protecţia lor
mecanică (această noţiune este introdusă în structura I7-2011 care abordează în mod
sistematic dimensionarea circuitelor ţş coloanelor electrice) .
bornă principală de legare la pământ – bornă sau bară care face parte dintr-o instalaţie de
legare la pământ a unei instalaţii şi care asigură conectarea electrică a unui anumit număr de
conductoare pentru scopuri de legare la pământ (această bară, care se plasează cât mai
aproape de tabloul electric general, înlocuieşte conductorul principal de egalizare a
potenţialelor prevăzut de NP I7/2002, care era distribuit).
performanţa energetică a clădirii (PEC) - energia efectiv consumată sau estimată pentru a
răspunde necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii, necesităţi care includ în principal:
-34-
încălzirea, prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Performanţa
energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă prin unul sau
mai mulţi indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică,
caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalaţiilor, proiectarea şi amplasarea clădirii în raport cu
factorii climatici exteriori, expunerea la soare şi influenţa clădirilor învecinate, sursele proprii de
producere a energiei şi alţi factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influenţează necesarul
de energie.
proiectul tehnic potrivit prevederilor legale reprezintă documentaţia ce conţine părţi scrise şi
desenate privind realizarea obiectivului de investiţii: execuţia lucrărilor, montajul
echipamentelor, utilajelor sau instalaţiilor tehnologice, acţiunile de asigurare şi certificare a
calităţii, acţiunile de punere în funcţiune şi teste, precum şi acţiunile de predare a obiectivului
de investiţii către beneficiar.
părţile desenate sunt documentele principale ale proiectului tehnic pe baza cărora se
elaborează părţile scrise ale acestuia, cuprinzând toate informaţiile necesare elaborării
caietelor de sarcini şi care, de regulă, se compun din diferite categorii de planse.
-35-
II.3. STABILIREA COMPONENTELOR SISTEMULUI DE PROTECŢIE LA
TRĂSNET PENTRU ANSAMBLUL CONSTRUIT, PRIN EVALUAREA RISCULUI
K1A. Date de intrare pentru structuri / tema de proiectare specifică pentru protecţia
împotriva trăsnetului
Datele de identificare ale unei structuri de protejat împotriva trăsnetului necesare
pentru evaluarea riscului sunt elemente din tema de proiectare generală, cu privire la teren
şi/sau informaţii obţinute de la investitor / beneficiar. Se va întocmi un document semnat de
o persoană juridică care îşi asumă responsabilitatea (de preferinţă investitorul /
beneficiarul).
Fişa se va adapta pentru fiecare structură de protejat.
1. Denumirea obiectivului de protejat şi locul de amplasare al acestuia
□ Denumirea obiectivului
□ Locul de amplasare (adresa)
Densitatea trăsnetelor la sol N g se va determina conform Anexei A6.1 /I7-2011
în funcţie de locul de amplasare al obiectivului.
2. Tipuri de pierderi luate în considerare
□ L1: pierderea de vieţi omeneşti;
□ L2: pierderea unui serviciu public;
□ L3: pierderea unor elemente din patrimoniu cultural;
□ L4: pierdere economică (structura şi conţinutul său, serviciul şi pierderea
activităţii lui).
-36-
Se bifează pierderile ce se impun a fi luate în considerare la evaluarea riscului.
În mod obişnuit, se iau în considerare pierderile de vieţi omeneşti şi de servicii
publice.
3. Caracteristicile constructive ale obiectivului de protejat
3.1.Dimensiuni constructive, în metri
□ Lungime
□ Lăţime
□ Înălţime
3.2.Rezistivitatea solului, ρ, în Ωm
Valori semnificative ale rezistivităţii pentru diferite soluri sunt date în tabelul
A5.34-2 (Anexa 5.34) /I7-2011. Dacă nu se cunoaşte, valoarea implicită este 500 m.
3.3.Amplasare relativă a obiectivului (a se vedea tabelul A6.1-2 / I7-2011)
□ Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci;
□ Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai
mici;
□ Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate;
□ Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte;
3.4.Locul de amplasare a serviciilor ce deservesc obiectivul în raport cu vecinătăţile,
definit prin factorul de mediu, Ce (a se vedea tabelul A6.1-4 / I7-2011)
□ Urban cu clădiri înalte - înălţimea clădirilor mai mare de 20 m
□ Urban - înălţimea clădirilor se încadrează între 10 m şi 20 m
□ Suburban - înălţimea clădirilor mai mică de 10 m
□ Rural
3.5.Ecran de protecţie la exteriorul structurii obiectivului de protejat , KS1 este un
factor ce ia în considerare eficienţa ecranului unei structurii, a SPT sau a altor ecrane
la frontiera ZPT 0/1 (definit prin relaţia A6.2.3 / I7-2011);
□ Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive
□ Cadru conductiv cu înveliş neconductiv
□ Cadru conductiv şi placări metalice – de ex. deschideri de uşă / fereastră
□ Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de 100mm maxim
□ Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de maxim 10mm
□ Structură placată total cu metal - fără deschideri
3.6.Măsuri de protecţie existente luate pentru reducerea avariilor fizice, PB (a se
vedea tabelul A6.2.2 / I7-2011)
□ Structură neprotejată de SPT
□ Structură protejată de SPT (şi pentru care se face un calcul de
verificare), având clasa
i. IV
ii. III
iii. II
iv. I
□ Structură cu dispozitiv de captare conform SPT I şi cu structură de
rezistenţă metalică, continuă electric, ce acţionează drept conductoare de
coborâre naturale
□ Structură cu un acoperiş din metal sau un dispozitiv de captare, cu
posibilitatea includerii unor componente naturale, asigurând o protecţie
completă a oricărei instalaţii dispuse pe acoperiş împotriva căderii
directe a trăsnetului şi cu o structură de rezistenţă metalică, continuă
electric, ce acţionează drept conductoare de coborâre naturale
-37-
3.7.Numărul de persoane din structură
3.7.1. Numărul total de persoane
□ În interior
□ În exterior
3.7.2. Numărul de persoane care ar putea fi puse în pericol (victime)
□ În interior
□ În exterior
3.7.3. Timpul în ore pe an în care persoanele sunt prezente în amplasamentul
periculos
□ În interior
□ În exterior
4. Caracteristici ale structurilor de la celălalt capăt al serviciilor legate de structura
care urmează să fie protejate.
4.1.Dimensiuni constructive post trafo, în metri
□ Lungime
□ Lăţime
□ Înălţime
4.1.1. Amplasare relativă a postului trafo (a se vedea tabelul I7-2011 / A6.1-2)
□ Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci
□ Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai
mici
□ Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate
□ Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte
4.2.Dimensiuni constructive pentru centrala telefonică, în metri
□ Lungime
□ Lăţime
□ Înălţime
4.2.1. Amplasare relativă a centralei telefonice (a se vedea tabelul A6.1-2 / I7-
2011)
□ Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci
□ Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai
mici
□ Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate
□ Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte
4.3.Dimensiuni constructive pentru alte clădiri ce adăpostesc servicii ce deservesc
obiectivul de protejat prin conducte metalice, fire metalice etc, în metri
□ Lungime
□ Lăţime
□ Înălţime
4.3.1. Amplasare relativă a clădirii serviciului (a se vedea tabelul A6.1-2 / I7-
2011)
□ Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci
□ Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai
mici
□ Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate
□ Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte
5. Caracteristici serviciilor ce deservesc obiectivul de protejat.
5.1.Tip de serviciu
□ Energie electrică
□ Telefon
-38-
□ Alte servicii (internet, cablu TV, conducte etc)
5.2.Caracteristicile serviciilor ce intră în obiectiv, Rs
□ Cablu neecranat
□ Cablu ecranat nelegat la bara de echipotenţializare la care este conectat
echipamentul
□ Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul
conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică
5<Rs<=20Ω/km
□ Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul
conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică
1<Rs<=5Ω/km
□ Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul
conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică
Rs<=1Ω/km
□ Altele
Pentru „altele” se vor nota caracteristicile specifice .
Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.
5.3.Tipul legăturilor serviciilor la intrarea în obiectivul de protejat, Ks3
□ Cablu neecranat – cu pozare fără precauţii de evitare a buclelor
□ Cablu neecranat – cu trasee de pozare cu precauţii de evitare a buclelor
mari
□ Cablu neecranat – cu trasee de pozare cu precauţii de evitare a buclelor
mici
□ Cablu ecranat, având rezistenţa electrică 5 < Rs ≤ 20Ω/km
□ Cablu ecranat, având rezistenţa electrică 1 < Rs ≤ 5Ω/km
□ Cablu ecranat, având rezistenţa electrică Rs ≤ 1Ω/km
Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.
5.4.Prezenţă post de transformare (Ct – factor de corecţie, a se vedea tabelul A6.1.2)
□ Fără post de transformare în zonă (numai serviciul de alimentare cu
energie electrică)
□ Serviciu cu transformator cu două înfăşurări
Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.
5.5.Tensiune de ţinere la impuls a sistemul intern ce va fi protejat, Uw (a se vedea
tabelul A6.4.4)
□ 1,5 kV – prize de alimentare pentru echipamente electronice sau
echipamente de telecomunicaţii.
□ 2,5 kV – echipamente electrice ale utilizatorului (Un<1kV)
□ 6,0 kV – aparate ale reţelei electrice (Un<1kV)
Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.
5.6.Modul de pozare a traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat
□ aerian
□ îngropat
Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.
5.7.Înălţimea traseului serviciului pozat aerian faţă de cota terenului, Hc
□ …..m
Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.
5.8.Lungimea traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat, Lc
□ ….m
Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.
-39-
Lungimea traseului serviciului, în metri, de la obiectivul de protejat până la
punctele de distribuţie secundare, centrale telefonice sau alte structuri (dacă se
cunosc).
5.9.Locul de amplasare a traseului serviciului în raport cu vecinătăţile/
împrejurimile, Cd/c
□ traseu înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci;
□ traseu înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai
mici;
□ traseu izolat: nici un alt obiect în vecinătate;
□ traseu izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte.
Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.
Pentru traseele îngropate se va considera „traseu înconjurat de obiecte mai
înalte sau de copaci”.
6. Alte caracteristici ale obiectivului de protejat
6.1.Tipul suprafeţei pardoselii/planşeului (la interior) ru (a se vedea tabelul A6.3.2)
□ Agricolă, beton
□ Marmură, ceramică
□ Pietriş, mochetă, covor
□ Asfalt, linoleum, lemn
6.2.Tipul suprafeţei solului (la exterior), ra (a se vedea tabelul A6.3.2)
□ Agricolă, beton
□ Marmură, ceramică
□ Pietriş, mochetă, covor
□ Asfalt, linoleum, lemn
6.3.Riscul de incendiu al structurii, rf (a se vedea tabelul A6.3.4)
□ Explozie
□ Ridicat
□ Mediu
□ Scăzut
□ Nici unul
În caz că nu se cunosc sau nu sunt disponibile date şi detalii despre sarcina
termică specifică se consideră în calcul riscul mediu (a se vedea tabelul A6.3.4). în
mod normal, se va consulta Scenariul de securitate la foc pentru investiţia respectivă,
în care se calculează sarcina termică (MJ/m2 ).
6.4.Măsuri luate de reducere a consecinţelor unui incendiu, rp (a se vedea tabelul
A6.3.3)
□ Fără măsuri
□ Una dintre următoarele măsuri: extinctoare; instalaţii de extinctoare fixe
cu acţionare manuală; instalaţii de alarmă cu acţionare manuală; hidranţi;
compartimente rezistente la foc; trasee de evacuare protejate
□ Una dintre următoarele măsuri: instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare
automată; instalaţii de alarmă cu acţionare automată 1)
□ 1) Numai dacă sunt protejate împotriva supratensiunilor şi împotriva altor avarii şi
dacă timpul de intervenţie al pompierilor este sub 10 min, în caz contrar bifându-
se cele cu acţionare manuală.
6.5.Ecran de protecţie la interiorul structurii obiectivului de protejat , KS2 este un
factor ce ia în considerare eficienţa ecranului unei structurii, a SPT sau a altor
ecrane la frontiera ZPT X/Z (definit prin relaţia A6.2.3);
□ Neconductiv - de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive
-40-
□ Cadru conductiv cu înveliş neconductiv
□ Cadru conductiv şi placări metalice – de ex. deschideri de uşă / fereastră
□ Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de 100mm maxim
□ Cadru conductiv şi placări metalice - deschideri de maxim 10mm
□ Structură interioară placată total cu metal - fără deschideri
6.6.Prezenţa unui pericol special, hz (a se vedea tabelul A6.3.5)
□ Nici un pericol special
□ Nivel scăzut de panică (de exemplu o structură limitată la două etaje şi
numărul de persoane sub 100)
□ Nivel mediu de panică (de exemplu o structură proiectată pentru
evenimente sportive sau culturale cu un număr de participanţi între 100
şi 1000 persoane)
□ Dificultate de evacuare (de exemplu structuri cu persoane imobilizate,
spitale)
□ Nivel ridicat de panică (de exemplu o structură proiectată pentru
evenimente sportive sau culturale cu un număr de participanţi mai mare
de 1000 persoane)
□ Pericol pentru împrejurimi sau mediul înconjurător
□ Contaminare a împrejurimilor sau a mediului înconjurător
Se va indica hazardul ce poate fi creat de apariţia unui eveniment neprevăzut.
6.7.Pierderi datorate vătămării prin tensiunile de atingere şi de pas, Lt
□ Numărul de ore pe zi când obiectivul de protejat este locuit
□ Numărul de persoane ce locuiesc în obiectivul de protejat
Valori medii tipice pentru Lt sunt arătate în tabelul A6.3.1.
6.8.Pierderi datorate avariilor fizice, Lf
□ Spital
□ Vilă
□ Construcţii agroindustriale
□ Creşă, grădiniţă
□ Staţie de tren
□ Staţie alimentare cu carburanţi
□ Centru comercial
□ Universitate
□ Clădire comercială/ de birouri
□ Depozit industrial
□ Centru comunitar
□ Telefonie
□ Centrală electrică
□ Şcoală, liceu
□ Teatru
□ Sală de sport
□ Fermă eoliană
□ Hotel
□ Bloc de locuinţe
□ Hală
□ Secţie de poliţie
□ Sanatoriu
□ Fabrică
□ Aeroport
□ Timp liber
-41-
□ Catedrală
□ Muzeu
□ Magazin universal
□ Clădire civilă
□ Centru medical
□ Fabrică de apă/ Rezervor de apă
□ Staţie de epurare
□ Centrală termică
□ Punct termic
□ Biserică
Se va indica tipul de utilizare a obiectivului de protejat. Se pot face alegeri
multiple dacă obiectivul are mai multe funcţiuni.
Valori medii tipice pentru Lf sunt arătate în tabelul A6.3.1.
6.9.Pierderi datorate defectării sistemelor interioare, Lo
□ Numărul de ore pe zi în care obiectivul de protejat este locuit
□ Numărul de persoane ce locuiesc în obiectivul de protejat
□ Clădire cu risc de explozie
□ Spital sau alt tip de clădire pentru care pierderea unui serviciu poate
pune imediat viaţa în pericol
Valori medii tipice pentru Lt sunt arătate în tabelul A6.3.1.
Aceste date sunt necesare numai pentru clădiri cu risc de explozie, spitale sau
alte clădiri în care pierderea unui serviciu poate pune în pericol imediat viaţa.
7. Pierderi inacceptabile de servicii publice
□ Numărul de persoane potenţial în pericol (utilizatori ce nu sunt deserviţi)
□ Numărul total de persoane (utilizatori deserviţi)
□ Durata anuală de pierdere a serviciului (în ore)
Aceste date sunt necesare numai dacă sunt luate în considerare pierderile
cauzate de întreruperile serviciilor publice.
Dacă aceste date sunt necunoscute sau greu de obţinut se vor utiliza valorile
tipice indicate în tabelul I7-2011/A.6.3.6.
8. Pierderi ireparabile ale unui element din patrimoniul cultural
□ Valoarea medie asigurabilă a pierderii posibile de bunuri
□ Valoarea totală a obiectivului de protejat (adică valoarea totală asigurată
a tuturor bunurilor prezente în structură)
Aceste date sunt necesare numai dacă sunt luate în considerare pierderile
ireparabile ale unor elemente din patrimoniul cultural.
Dacă aceste date sunt necunoscute sau greu de obţinut se vor utiliza valorile
tipice indicate în normele de evaluare a riscurilor.
9. Pierderi economice
9.1.Prezenţa unui pericol special (a se vedea tabelul I7-2011/A6.3.3).
□ Nici un pericol special
□ Pericol pentru împrejurimi sau mediul înconjurător
□ Contaminare a împrejurimilor sau a mediului înconjurător
Se va indica hazardul ce poate fi creat de apariţia unui eveniment neprevăzut.
9.2.Pierderi datorită tensiunilor de atingere şi de pas, Lt
□ Da
□ Nu
Se va indica prezenţa animalelor în interiorul sau în exteriorul obiectivului de
protejat.
Valori medii tipice pentru Lt sunt arătate în tabelul I7-2011/A6.3.7.
-42-
9.3.Pierderi datorită focului sau defectelor fizice, Lf
□ Spital, industrială, muzeu, clădire agricolă
□ Hotel, şcoală, birouri, biserică, de spectacole, clădire economică
□ Altele
Se va indica prezenţa animalelor în interiorul sau în exteriorul obiectivului de
protejat.
Valori medii tipice pentru Lf sunt arătate în tabelul I7-2011/A6.3.7.
9.4.Pierderi datorate defectării sistemelor interioare, Lo
□ Risc de explozie
□ Spital, clădire industrială, birouri, hotel, clădire comercială
□ Muzeu, agricolă, şcoală, biserică, clădire de spectacole
□ Altele
Valori medii tipice pentru Lt sunt arătate în tabelul I7-2011/A6.3.7.
10. Costurile / economiile provenite din instalarea sistemelor de protecţie împotriva
trăsnetului (moneda curentă)
□ Animale
□ Sistemele din interiorul structurii
□ Clădire
□ Conţinutul din interiorul structurii
□ Rata dobânzii plătite cu privire la finanţarea investiţiei şi a sistemelor
din interiorul structurii
□ Rata de amortizare ca procent înscris pe an
□ Rata de întreţinere pe an ca procent din costul iniţial.
K2A. Procedură pentru evaluarea riscului pentru o structură (pentru un serviciu vezi
mai jos, K2B)
Colectarea datelor de identificare ale obiectivului de protejat împotriva trăsnetului
necesare pentru evaluarea riscului se poate face pe baza listei de întrebări prezentate în
paragraful anterior (K1A).
Componentele de risc care trebuie evaluate vor fi indicate în Tabel 7 pentru fiecare zonă în
parte în conformitate cu Tabelul 6.6- I7-2011 şi cu Tabelul 6.8-I7-2011.
Tabel 7a – Risc R1 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone
Simbol Z1 Z2 ..... Zx
RA
RB
RC1)
RM1)
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc:
RU(x )
RV(x)
RW(x) 1)
RZ(x) 1)
Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total considerat sunt indicate în Tabel 10.
Tabel 10a - Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă Valoare x(10–5)
Simbol al Date
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea
componentei din Z1 Z2 ..... Zx Struc
relaţie/tabel trăsnetului
de risc tabelul -tura
I7-2011
Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii:
RA Tabelul 6.12 R = N × P × r × L
A D A a t
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 R = N × P × h × r × r × L Tabel 2
B D B z p f f
Tabel 4
Pe structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 6
RC1) Tabelul 6.12 electrice şi electronice: Tabel 8
RC= ND × PC × Lo Tabel 9
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor
RM1) Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
-51-
Pe linie serviciu generând
supratensiune/supracurent ce poate aduce vătămări
RU(x) Tabelul 6.12 fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere:
RU = (NL + NDa) x PU x ru x Lt
Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: Tabel 3
RV(x) Tabelul 6.12 Tabel 4
RV = (NL + NDa) × PV x hz x rp x rf x Lf
Tabel 6
RW(x) 1) Pe linie serviciu generând supratensiune se poate
Tabel 8
Tabelul 6.12 duce la defectarea sistemelor interioare:
Tabel 9
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo
RZ(x) 1) Lângă un serviciu generând supratensiune se poate
Tabelul 6.12 duce la defectarea sistemelor interioare:
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo
R 1 = R A + R B + R C 1) + R M 1) + ∑R U(x) +
Total R1 Tabelul 6.6
∑R V(x) + ∑R W(x) 1) + ∑R Z(x) 1)
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T 1
Tabel 10b - Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă Valoare x(10–5)
Simbol al Date
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea
componentei din Z1 Z2 ..... Zx Struc
relaţie/tabel trăsnetului
de risc tabelul -tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 R = N × P × h × r × r × L
B D B z p f f
Tabel 2
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
Tabel 4
RC Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
Tabel 6
RC= ND × PC × Lo
Tabel 8
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 9
RM Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
RV(x) Tabelul 6.12 R = (N + N ) × P x h x r x r x L
V L Da V z p f f
RW(x) Pe linie serviciu generând supratensiune se poate Tabel 3
Tabelul 6.12 duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 4
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 6
RZ(x) Lângă un serviciu generând supratensiune se poate Tabel 8
Tabelul 6.12 duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 9
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V(x) + ∑R W(x) +
Total R2 Tabelul 6.6
∑R Z(x)
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T 1
Tabel 10c - Risc R 3 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă Valoare x(10–5)
Simbol al Date
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea
componentei din Z1 Z2 ..... Zx Struc
relaţie/tabel trăsnetului
de risc tabelul -tura
I7-2011
Tabel 2
Pe structură rezultând avarii fizice: Tabel 4
RB Tabelul 6.12 R = N × P × h × r × r × L Tabel 6
B D B z p f f
Tabel 8
Tabel 9
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
Tabel 10d - Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
zonă definită (valori x 10–5)
Referinţă Valoare x(10–5)
Simbol al Date
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea
componentei din Z1 Z2 ..... Zx Struc
relaţie/tabel trăsnetului
de risc tabelul -tura
I7-2011
Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii:
RA2) Tabelul 6.12 R = N × P × r × L
A D A a t
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 R = N × P × h × r × r × L Tabel 2
B D B z p f f
Tabel 4
Pe structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 6
RC Tabelul 6.12 electrice şi electronice: Tabel 8
RC= ND × PC × Lo Tabel 9
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor
RM Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
Pe linie serviciu generând
supratensiune/supracurent ce poate aduce vătămări
RU(x) 2) Tabelul 6.12 fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere:
RU = (NL + NDa) x PU x ru x Lt
Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: Tabel 3
RV(x) Tabelul 6.12 R = (N + N ) × P x h x r x r x L Tabel 4
V L Da V z p f f
Tabel 6
RW(x) Pe linie serviciu generând supratensiune se poate
Tabel 8
Tabelul 6.12 duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 9
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo
RZ(x) Lângă un serviciu generând supratensiune se poate
Tabelul 6.12 duce la defectarea sistemelor interioare:
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo
R 4 = R A 2) + R B + R C + R M + ∑R U(x) +
Total R4 Tabelul 6.6
∑R V(x) 2) + ∑R W(x) + ∑R Z(x)
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R4 cu R T 1
Tabel 11a - Compunerea componentelor de risc R1 (pierderi de vieţi omeneşti) în funcţie de zone
(valori x 10–5)
Referinţă Valoare x(10–5)
Simbol al Date
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea
componentei din Z1 Z2 ..... Zx Struc
relaţie/tabel trăsnetului
de risc tabelul -tura
I7-2011
RD Riscul datorită căderii trăsnetului pe
Tabel
Tabelul 6.12 structură (sursă S1):
10
RD = RA + RB + RC1)
RI Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură,
Tabel
Tabelul 6.12 dar o influenţează (surse: S2, S3 şi S4):
10
RI = RM1) + ∑RU + ∑RV + ∑RW1) + ∑RZ1)
TOTAL
-53-
RS Riscul datorită vătămării fiinţelor vii: Tabel
Tabelul 6.12 R = R + ∑R
S A U 10
RF Riscul datorită avariilor fizice : Tabel
Tabelul 6.12 R = R + ∑R
F B V 10
RO Riscul datorită defectării sistemelor
Tabel
Tabelul 6.12 interioare :
10
R O = R M 1) + R C 1) + ∑R W 1) + ∑R Z 1)
TOTAL
Tabel 11b - Compunerea componentelor de risc R2 (pierderea unui serviciu public) în funcţie de
zone (valori x 10–5)
Referinţă Valoare x(10–5)
Simbol al
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Z1 Z2 ..... Zx Struc
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc -tura
I7-2011
RD Riscul datorită căderii trăsnetului pe
Tabelul 6.12 structură (sursă S1): Tabel 10
RD = RB + RC
RI Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe
structură, dar o influenţează (surse: S2, S3 şi
Tabelul 6.12 S4): Tabel 10
RI = RM + ∑RV + ∑RW + ∑RZ
TOTAL
RF Riscul datorită avariilor fizice :
Tabelul 6.12 R = R + ∑R Tabel 10
F B V
RO Riscul datorită defectării sistemelor
Tabelul 6.12 interioare : Tabel 10
R O = R M + R C + ∑R W + ∑R Z
TOTAL
Aceste tabele sunt utile pentru evidenţierea efectelor fiecărei măsuri de protecţie.
Alegerea celor mai potrivite măsuri de protecţie trebuie făcută în funcţie de ponderea
fiecărei componente de risc în riscul total R şi în funcţie de aspectele tehnice şi economice ale
diferitelor măsuri de protecţie.
Pentru fiecare tip de pierdere, există un număr de măsuri de protecţie care, individual
sau în combinaţie, realizează condiţia R ≤ RT. Soluţia care va fi adoptată trebuie să fie aleasă
ţinând seama de aspectele tehnice şi economice.
Proiectantul trebuie să identifice componentele de risc cele mai critice şi să le reducă,
luând în considerare aspectele economice (prin măsuri care se amplifică de la simplu la
complex).
Măsurile de protecţie posibile ce se pot lua pentru reducerea componentelor de risc
sunt specificate în anexa I7-2011 / A6.2.
Măsurile de protecţie trebuie să fie considerate eficiente numai dacă ele sunt conforme
cu recomandările din următoarele standarde importante:
– SR EN 62305-3 pentru protecţia împotriva vătămării fiinţelor vii şi a avariilor fizice într-o
structură;
– SR EN 62305-4 pentru protecţia împotriva defectării sistemelor interioare;
– CEI 62305-5 pentru protecţia serviciilor
– CEI 62305 -1:2006 Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 1: Principii generale
-55-
K5A. Date de ieşire – Măsurile de protecţie adoptate
Acestea se extrag din ultima iteraţie K4A şi vor reprezenta elemente de temă pentru
proiectul de paratrăsnet (dacă este cazul), alte protecţii la supratensiuni şi suprasarcină (în
tablourile electrice), dotări (instalaţii de semnalizare, instalaţii de stingere, extinctoare) etc.
K1B. Date de intrare pentru servicii / tema de proiectare specifică pentru protecţia
împotriva trăsnetului
Datele de identificare ale unui serviciu de protejat împotriva trăsnetului necesare
pentru evaluarea riscului sunt elemente din tema de proiectare generală, cu privire la teren
şi/sau informaţii obţinute de la investitor / beneficiar. Se va întocmi un document semnat de
o persoană juridică care îşi asumă responsabilitatea (de preferinţă investitorul /
beneficiarul).
Fişa se va adapta pentru fiecare serviciu de protejat.
1. Denumirea obiectivului de protejat şi locul de amplasare al acestuia
□ Denumirea obiectivului
□ Locul de amplasare (adresa)
Densitatea trăsnetelor la sol N g se va determina conform Anexei A6.1 în funcţie
de locul de amplasare al obiectivului.
2. Tipuri de pierderi luate în considerare
□ L’2: pierderea unui serviciu public;
□ L’4: pierdere economică (structura şi conţinutul său, serviciul şi
pierderea activităţii lui).
3. Se bifează pierderile ce se impun a fi luate în considerare la evaluarea riscului.
4. Caracteristicile serviciului de protejat
4.1.Tip de serviciu
□ Gaz
□ Apă
□ TV
□ TLC
□ Alimentare cu energie electrică
4.2.Numărul total de utilizatori deserviţi, nt
4.3.Mod pozare serviciu, lungime traseu, în m
□ Aeriană -
□ Îngropată -
4.4.Înălţime de pozare serviciu, în m
4.5.Tip de cablu
□ TLC- Izolat cu hârtie
□ TLC- Izolat cu PVC, PE
□ De alimentare cu energie electrică ≤ 1 kV
□ De alimentare cu energie electrică 3 kV
□ De alimentare cu energie electrică 6 kV
□ De alimentare cu energie electrică 10 kV
□ De alimentare cu energie electrică 15 kV
□ De alimentare cu energie electrică 20 kV
4.6.Măsuri de protecţie
□ Fără măsuri de protecţie
□ Conductoare de ecranare suplimentare – Un conductor instalat la
aproximativ 30 cm deasupra cablului
□ Conductoare de ecranare suplimentare – Două conductoare amplasate la
-56-
30 cm deasupra cablului dispuse simetric în raport cu axa cablului
□ Canal de cabluri de protecţie împotriva trăsnetului
□ Cablu de protecţie împotriva trăsnetului
□ Conductoare de ecranare suplimentare – conductă de oţel
4.7.Rezistivitatea solului, ρ, în Ωm
Valori semnificative ale rezistivităţii pentru diferite soluri sunt date în tabelul
A5.34-2 (Anexa 5.34) din I7-2011. Dacă nu se cunoaşte, valoarea implicită este
500 Ωm.
4.8.Amplasare relativă a serviciului (a se vedea tabelul A6.1-2)
□ Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci
□ Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai
mici
□ Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate
□ Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte
4.9.Locul de amplasare a serviciilor ce deservesc obiectivul în raport cu vecinătăţile,
definit prin factorul de mediu, Ce (a se vedea tabelul A6.1-4)
□ Urban cu clădiri înalte - înălţimea clădirilor mai mare de 20 m
□ Urban - înălţimea clădirilor se încadrează între 10 m şi 20 m
□ Suburban - înălţimea clădirilor mai mică de 10 m
□ Rural
4.10. Valoarea medie posibilă a pierderilor unui serviciu, a conţinutului său şi a
activităţilor corespunzătoare, în monedă curentă
4.11. Valoarea totală a serviciului, a conţinutului său şi a activităţilor
corespunzătoare, în monedă curentă
5. Caracteristici ale structurilor conectate la serviciul de protejat
5.1.Dimensiuni constructive, în metri
□ Lungime
□ Lăţime
□ Înălţime
5.2.Amplasare relativă a structurii (a se vedea tabelul A6.1-2)
□ Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci
□ Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai
mici
□ Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate
□ Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte
5.3.Numărul de servicii racordate la structură
5.4.Tipul aparatelor
□ Electronice
□ Echipamente electrice ale utilizatorului (Un <1 kV)
□ Aparate ale reţelei electrice (Un <1 kV)
5.5.Tipul ecranului liniei
□ Cablu neecranat
□ Cablu ecranat nelegat la bara de echipotenţializare la care este conectat
echipamentul
□ Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul
conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică
5<Rs<=20Ω/km
□ Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul
conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică
1<Rs<=5Ω/km
-57-
□ Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul
conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa electrică
Rs<=1Ω/km
Tabel 18b – Risc R’4 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de secţii
Simbol S1 S2 ..... Sx
R’V
R’W
Pentru fiecare punct de tranziţie (x) al serviciului se nominalizează componenta de risc:
R’Z(x)
Pentru fiecare structură (x) conectată la serviciu se nominalizează componentele de risc:
R’B(x)
R’C(x)
Tabel 20a – Risc R’2 – Valorile probabilităţii P pentru serviciul neprotejat în funcţie de
secţii
Simbol S1 S2 ..... Sx
P’V
P’W
Pentru fiecare punct de tranziţie (x) al serviciului se nominalizează:
P’Z(x)
Pentru fiecare structură (x) conectată la serviciu se nominalizează:
P’B(x)
P’C(x)
Tabel 20b – Risc R’4 – Valorile probabilităţii P pentru serviciul neprotejat în funcţie de
secţii
Simbol S1 S2 ..... Sx
P’V
P’W
Pentru fiecare punct de tranziţie (x) al serviciului se nominalizează:
P’Z(x)
Pentru fiecare structură (x) conectată la serviciu se nominalizează:
P’B(x)
P’C(x)
Dacă nu sunt prevăzute SPD conform recomandărilor din CEI 62305-5, valorile
lui P' Z sunt conform Tabelului 6.2.7/I7-2011.
Regula de utilizare a tabelului 6.2.7 pentru secţiunea de protejat este
următoarea: atunci când punctul de tranziţie este considerat între două secţiuni
protejate sau partea de protejat intră într-o structură şi este conectat la bara de
echipotenţializare unde echipamentul este conectat, valorile din tabelul 6.2.7, date în
coloana "Ecran legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi
bară de echipotenţializare" se aplică la secţiunile protejate.
În toate celelalte cazuri, valorile din tabelul 6.2.7 date în coloana "Ecran nelegat
la bara de echipotenţializare la care este conectat echipamentul" se aplică secţiunilor
protejate, în cazul în care ecranul de protecţie este conectat la pământ cel puţin la
ambele capete cu valoarea rezistenţei de câteva zecimi de ohmi. În caz contrar,
secţiunea protejată trebuie considerată ca fiind una neecranată.
Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total considerat sunt indicate în Tabel 22.
Tabel 22a - Risc R’ 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
secţie definită (valori x 10–5)
Referinţă Valoare x(10–5)
Simbol al
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei S1 S2 ..... Sx Servi
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc -ciu
I7-2011
Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
R’V Tabelul 6.14 R′ = N × P′ ×L′
V L V V
Tabel 17
Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor
Tabel 20
R’W Tabelul 6.14 electrice şi electronice: Tabel 21
R′W = NL × P′W × L′ W
Pentru fiecare punct de tranziţie (x) al serviciului se nominalizează componenta de risc:
R’Z(x) Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor Tabel 17
Tabelul 6.14 electrice şi electronice: Tabel 20
R′Z = (NI – NL ) × P′Z ×L′Z Tabel 21
Pentru fiecare structură (x) conectată la serviciu se nominalizează componentele de risc:
R’B(x) Tabelul 6.14 Pe structura la care este legat serviciul rezultând
avarii fizice:
R′B = ND × P′B × L′B Tabel 17
Tabel 20
R’C(x) Tabelul 6.14 Pe structura la care este legat serviciul rezultând
Tabel 21
defectarea sistemelor electrice şi electronice:
R′C = ND × P′C × L′C
Total R’2 Tabelul 6.7 R′2 = R′V + R′W + max(R′Z(x)) + ∑R′B(x) + ∑R′C(x)
R’ T Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R’2 cu R’ T Tabel 12
Tabel 22b - Risc R’ 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare
secţie definită (valori x 10–5)
Referinţă Valoare x(10–5)
Simbol al
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei S1 S2 ..... Sx Servi
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc -ciu
I7-2011
Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
R’V Tabelul 6.14 R′ = N × P′ ×L′
V L V V
Tabel 17
Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor
Tabel 20
R’W Tabelul 6.14 electrice şi electronice: Tabel 21
R′W = NL × P′W × L′ W
Pentru fiecare punct de tranziţie (x) al serviciului se nominalizează componenta de risc:
R’Z(x) Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor Tabel 17
Tabelul 6.14 electrice şi electronice: Tabel 20
R′Z = (NI – NL ) × P′Z ×L′Z Tabel 21
Pentru fiecare structură (x) conectată la serviciu se nominalizează componentele de risc:
-63-
R’B(x) Tabelul 6.14 Pe structura la care este legat serviciul rezultând
avarii fizice:
R′B = ND × P′B × L′B Tabel 17
Tabel 20
R’C(x) Tabelul 6.14 Pe structura la care este legat serviciul rezultând
Tabel 21
defectarea sistemelor electrice şi electronice:
R′C = ND × P′C × L′C
Total R’4 Tabelul 6.7 R′4 = R′V + R′W + max(R′Z(x)) + ∑R′B(x) + ∑R′C(x)
R’ T Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R’4 cu R’T Tabel 12
LA Pierderi datorită vătămării fiinţelor vii (asociate căderii trăsnetului pe structură) ...................
.................................................................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
LB Pierderi datorită avariilor fizice (asociate căderii trăsnetului pe structură)
.................................................................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
L′B Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe structuri
la care este racordat serviciul) .................................................... 6.2, Tabelul 6.13, Anexa 6.5
Lc Lungimea secţiei serviciului de la structură până la primul nod .............................. Anexa 6.1
LC Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe structură) ....
.................................................................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
L′C Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe structuri
la care este racordat serviciul) ................................................... 6.2, Tabelul 6.13, Anexa 6.5
Lf Pierderea într-o structură datorită avariei fizice ...................................................... Anexa 6.3
L′f Pierderea într-un serviciu datorită avariei fizice ..................................................... Anexa 6.5
LM Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului lângă o
structură)..................................................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
Lo Pierderea într-o structură datorită defectării sistemelor interioare .... Tabelul 6.11, Anexa 6.3
L′o Pierderea într-un serviciu datorită defectării sistemelor interioare ... Tabelul 6.13, Anexa 6.5
Lt Pierderea într-o structură datorită vătămării prin tensiunile de atingere şi de pas ... Anexa 6.3
LU Pierderi datorită vătămării fiinţelor vii (asociate căderii trăsnetului pe un serviciu
racordat la structură) .................................................................. 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
LV Pierderi datorită avariilor fizice (asociate căderii trăsnetului pe un serviciu racordat la
structură) .................................................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
L′V Pierderi datorită avariilor fizice (asociate căderii trăsnetului pe serviciu racordat la o
structură) .................................................................................... 6.2, Tabelul 6.13, Anexa 6.5
LW Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe un
serviciu racordat la structură) .................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
L′W Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe serviciu
racordat la o structură) ............................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
LX Pierderea rezultantă într-o structură ................................................................................. 6.2.1
L′X Pierderea rezultantă într-un serviciu ................................................................................ 6.2.1
LZ Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului lângă un
serviciu racordat la structură) .................................................... 6.2, Tabelul 6.11, Anexa 6.3
L′Z Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului lângă
serviciu ce este racordat la o structură) ..................................... 6.2, Tabelul 6.13, Anexa 6.5
L1 Pierderea de vieţi omeneşti .......................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.5
L2 Pierderea unui serviciu public într-o structură ............................................. 6.2.1, Tabelul 6.5
L’2 Pierderea serviciului public într-o structură ................................................. 6.2.1, Tabelul 6.5
L3 Pierderea unui element de patrimoniu cultural într-o structură.................... 6.2.1, Tabelul 6.5
L4 Pierderea economică (structura şi conţinutul acesteia) într-o structură ....... 6.2.1, Tabelul 6.5
L’4 Pierderea economică (serviciu şi activitatea lui) .......................................... 6.2.1, Tabelul 6.5
m Rata de mentenanţă .................................................................................................. Anexa 6.7
n Numărul de servicii racordate la structură .............................................................. Anexa 6.4
-66-
NX Numărul de evenimente periculoase pe an ....................................................................... 6.2.1
ND Număr mediu anual de trăsnete care cad pe structura racordată la un serviciu ....... Anexa 6.1
NDa Numărul de evenimente periculoase pentru o structură adiacentă racordată la
extremitatea “a” a unui serviciu ........................................................ Anexa 6.1, Tabelul 6.11
Ng Densitatea de trăsnete la sol (număr de trăsnete/km2·an) ............... Anexa 6.1, relaţia A6.1.1
NI Numărul mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului lângă un
serviciu ..................................................................................................................... Anexa 6.1
NL Numărul mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului pe un
serviciu
.................................................................................................................................. Anexa 6.1
NM Numărul mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului lângă
structură ................................................................................................................... Anexa 6.1
np numărul persoanelor care ar putea fi puse în pericol (victime sau utilizatori care nu sunt
deserviţi) ............................................................................................... Anexa 6.3, Anexa 6.5
ns Numărul de supratensiuni de comutaţie care pot să apară într-un an....................... Anexa 6.7
Ns Numărul total Ns pe an în care supratensiunile sunt mai mari de 2,5 kV (dar mai mici de
4 kV) ........................................................................................................................ Anexa 6.7
nt Numărul total estimat de persoane sau de utilizatori deserviţi (din structură) ........................
............................................................................................................... Anexa 6.3, Anexa 6.5
P Probabilitatea de avariere ................................................................................................. 6.2.1
PA Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă vătămarea fiinţelor vii ..............
................................................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
PB Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă avarii fizice ..............................
................................................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
P′B Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o structură adiacentă să producă avarii fizice
pentru un serviciu ................................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.13, Anexa 6.4
PC Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă defectarea sistemelor
interioare ................................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
P′C Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă defectări ale echipamentului
serviciului ............................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.13, Anexa 6.4
PLD Probabilitatea defectării sistemelor interioare datorită unei căderi a trăsnetului pe
serviciul racordat ...........................................................................Anexa 6.2, Tabelul A6.2.6
PLI Probabilitatea de defectare a sistemelor interioare datorită unui trăsnet care cade pe
serviciul racordat ............................................................................Anexa 6.2, Tabelul A6.2.7
PM Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă structură să producă defectarea sistemelor
interioare ................................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
PMS Probabilitatea ca un trăsnet care cade lângă o structură să producă defectări ale sistemelor
interioare în funcţie de performanţele măsurilor de protecţie adoptate .....................................
.......................................................................................................... Tabelul 6.2.4, Anexa 6.2
PSPD Probabilitatea de defectare a sistemelor interioare sau a unui serviciu cu SPD coordonate
adoptată when SPDs .............................................................................. Anexa 6.2, Anexa 6.4
PU Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o linie să producă vătămarea fiinţelor vii .....................
.................................................................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
PV Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o linie să producă avarii fizice pentru o structură ......
.................................................................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
P′V Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe un serviciu să producă avarii fizice pentru un
serviciu..................................................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.13, Anexa 6.4
PW Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o linie să producă defectarea sistemelor
interioare ..................................................................................................................................
................................................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
-67-
P′W Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe un serviciu să producă defectări ale
echipamentului serviciului ................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.13, Anexa 6.4
PX Probabilitatea de avariere a unei structuri .......................................................................
6.2.1
P′X Probabilitatea de avariere a unui serviciu ................................................................. 6.2.1
PZ Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă o linie să producă defectarea sistemelor
interioare ............................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.11, Anexa 6.2
P′Z Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă un serviciu să producă defectări ale
echipamentului serviciului ............................................................... 6.2.1, Tabelul 6.13, Anexa 6.4
ra Factor de reducere a pierderilor de vieţi omeneşti în funcţie de tipul solului ......Anexa 6.3
rf Factor de reducere a pierderilor datorită avariilor fizice în funcţie de riscul de incendiu
al structurii................................................................................................................ Anexa 6.3
rp factor de reducere a pierderilor datorită avariilor fizice în funcţie de măsurile luate de
reducere a consecinţelor unui incendiu......................................................................................Anexa 6.3
ru Factor de reducere a pierderilor de vieţi omeneşti în funcţie de tipul planşeului .... Anexa 6.3
R Risc ................................................................................................................................... 6.2.1
RA Componentă de risc asociată vătămării fiinţelor vii, produsă de tensiunile de atingere şi
de pas (pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe structură) ........... 6.2.1, Tabelul 6.12
RB Componentă de risc asociată avariilor fizice produse de scântei periculoase în interiorul
structurii capabile să iniţieze un incendiu sau o explozie (pentru o structură datorită
căderii trăsnetului pe structură) .................................................................. 6.2.1, Tabelul 6.12
R′B Componentă de risc asociată avariilor fizice produse prin efectele mecanice şi termice
ale curentului de trăsnet care circulă pe linie (pentru un serviciu datorită căderii
trăsnetului pe structura la care este racordat serviciul) .............................. 6.2.1, Tabelul 6.14
RC Componentă de risc asociată defectelor produse de acţiunea IEMT asupra sistemelor
interioare (pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe structură) ...... 6.2.1, Tabelul 6.12
R′C Componentă de risc asociată defectării echipamentului conectat prin acţiunea
supratensiunilor produse datorită unui cuplaj rezistiv (pentru un serviciu datorită căderii
trăsnetului pe structura la care este racordat serviciul) .............................. 6.2.1, Tabelul 6.14
RD Riscul asociat căderii trăsnetului pe structură ............................................ 6.2.1, Tabelul 6.12
RF Riscul asociat avariilor fizice într-o structură ............................................ 6.2.1, Tabelul 6.12
R′F Riscul asociat avariilor fizice pentru un serviciu ...................................... 6.2.1, Tabelul 6.14
RI Riscul asociat trăsnetelor care au influenţă asupra structurii dar nu cad pe ea .......................
.................................................................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.14
RM Componentă de risc asociată defectelor produse de acţiunea IEMT asupra sistemelor
interioare (pentru o structură datorită căderii trăsnetului lângă structură) . 6.2.1, Tabelul 6.12
R′M Riscul RM cu măsurile de protecţie adoptate ............................................................ Anexa 6.8
RO Riscul asociat defectării sistemelor interioare ............................................ 6.2.1, Tabelul 6.12
R′O Riscul asociat defectării echipamentelor interioare ale serviciului ............ 6.2.1, Tabelul 6.14
Rs Rezistenţa electrică lineică a ecranului cablului ................................... Anexa 6.2, Anexa 6.4
RS Riscul asociat vătămării de fiinţe vii .......................................................... 6.2.1, Tabelul 6.12
RT Riscul acceptabil .............................................................................................................. 6.2.1
RU Componentă de risc asociată vătămării fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere
în interiorul structurii datorată curentului de trăsnet injectat într-o linie racordată la
structură ....................................................................................................................................
.................................................................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.12
RV Componentă de risc asociată avariilor fizice (pentru o structură datorită căderii
trăsnetului pe un serviciu racordat la o structură) ...................................... 6.2.1, Tabelul 6.12
R′V Componentă de risc asociată avariilor fizice (pentru un serviciu datorită căderii
trăsnetului pe serviciu) ............................................................................... 6.2.1, Tabelul 6.14
-68-
RW Componentă de risc asociată defectării sistemelor interioare (pentru o structură datorită
căderii trăsnetului pe un serviciu racordat la o structură) .......................... 6.2.1, Tabelul 6.12
R′W Componentă de risc asociată defectării echipamentului conectat (pentru un serviciu
datorită căderii trăsnetului pe serviciu) ...................................................... 6.2.1, Tabelul 6.14
RX Componentele riscului pentru o structură ........................................................................ 6.2.1
R′X Componentele riscului pentru un serviciu ........................................................................ 6.2.1
RZ Componentă de risc asociată defectării sistemelor interioare (pentru o structură datorită
căderii trăsnetului lângă un serviciu racordat la o structură) ..................... 6.2.1, Tabelul 6.12
R′Z Componentă de risc asociată defectării liniilor şi echipamentului conectat (pentru un
serviciu datorită căderii trăsnetului lângă serviciu).................................... 6.2.1, Tabelul 6.14
R1 Risc de pierdere de vieţi omeneşti.................................................................................... 6.2.1
R2 Risc de pierdere a unui serviciu public ............................................................................ 6.2.1
R’2 Risc de pierdere a serviciului public ................................................................................ 6.2.1
R3 Risc de pierdere a unui element din patrimoniul cultural ................................................ 6.2.1
R4 Risc de pierdere economică asociat unei structuri ........................................................... 6.2.1
R’4 Risc de pierdere economică asociat unui serviciu ............................................................ 6.2.1
S Structură considerată pentru evaluarea riscului .................................................... Anexa A6.1
S Economia anuală de bani.......................................................................................... Anexa 6.7
SS Secţie serviciu .................................................................................................................. 6.2.1
ST Sarcină termică ................................................................................................. Tabelul A6.3.4
S1 Căderea trăsnetului pe o structură .............................................................. 6.2.1, Tabelul 6.12
S2 Căderea trăsnetului lângă o structură ......................................................... 6.2.1, Tabelul 6.12
S3 Căderea trăsnetului pe un serviciu ............................................................. 6.2.1, Tabelul 6.12
S4 Căderea trăsnetului lângă un serviciu......................................................... 6.2.1, Tabelul 6.12
t Grosimea foliei de metal ............................................................................ 6.2.3, Tabelul 6.17
t Durata anuală de pierdere a serviciului ................................................. Anexa 6.3, Anexa 6.5
tp Timpul în ore pe an în care persoanele sunt prezente în amplasamentul periculos . Anexa 6.3
Td Numărul zilelor cu oraje pe an ............................................................ Anexa 6.1, Anexa 6.11
Tx Punct de tranziţie pentru o secţie a unui serviciu ............................................................. 6.2.1
Un Tensiune nominală ........................................................................... Anexa 6.4, Tabelul 6.4.3
UW Tensiunea nominală de ţinere la impuls a sistemului de protejat .......... Anexa 6.2, Anexa 6.4
w Dimensiunea ochiului reţelei ............................................................................................ 6.2.3
w Latura ochiului reţelei unui ecran tridimensional tip grilă sau a unei reţele de
conductoare de coborâre ale SPT, spaţiul de separare între coloanele metalice ale
structurii sau spaţiul între cadrele de armături ale betonului care acţionează ca un SPT
natural ....................................................................................................................... Anexa 6.2
W Lăţimea structurii ..................................................................................................... Anexa 6.1
Wa Lăţimea structurii conectate la extremitatea “a” a serviciului.................................. Anexa 6.1
ZS Zonele unei structuri......................................................................................................... 6.2.1
-69-
II.4. STABILIREA NECESITĂŢII PREVEDERII UNEI IPT. STUDII DE CAZ.
4.1. CASĂ ÎN MEDIUL RURAL
Exemplul de mai jos conţine calculul explicit, cu trimiteri la I7-2011. Recomandăm
utilizarea acestuia pentru a fi adaptat la proiectul în lucru.
K2. Procedură pentru evaluarea riscului pentru o casa din mediul rural
Casa este situata in localitatea Valea Lupului, jud. Iaşi pe un teren plat fara alte
vecinatati. Casa este deservita de o linie electrica subterană şi o linie de telefon aeriană,
amandoua cu lungimi necunoscute.
Dimensiunile casei sunt Lb x Wb x Hb : 15 x 20 x 6 m.
Riscul R1 al pierderii de vieţi omeneşti (componentele lui R1 conform I7-2011 /
6.2.1.1.3 şi tabelului 6.6 se va determina şi se va compara cu valoarea acceptabilă RT = 10–5
(conform tabelului 6.10). Vor fi propuse măsuri de protecţie pentru reducerea acestui risc.
Riscul actual R1 va fi determinat pe baza datelor prezentate mai sus dupa cum
urmeaza:
Tabel 5 - Suprafeţe de expunere echivalente pentru structură şi linii
Referinţă
Simbol al pentru Date din Valoare
Ecuaţie pentru suprafaţa echivalentă de expunere
suprafeţei ecuaţie/tabel tabelul m2
I7-2011
Structură:
Ad/b Relaţie Ad/b = [Lb × Wb + 6Hb × (Lb + Wb) + π × (3 Hb)2] Tabel 2 2577,88
(A6.1.2)
Ad/b = [15 x 20 + 6 x 6 x (15 + 20) + π x (3 x 6)2]
-73-
Ad/b = 300 + 1260 + 1017,88 = 2577,88 m2
Structură:
Relaţie Am = [Lb × Wb + 2 × 250 × (Lb + Wb) + π × 2502]
Am Tabel 2 214149,5
(A6.1.2) Am = [15 x 20 + 2 x 250 x (15 + 20) + π × 2502]
2
Am = 300 + 17500 + 196349,5 = 214149,5 m
Pe un serviciu ingropat:
Al(el) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) √ρ
Linia electrica nu este conectata la o structura la capatul Tabel 2
Al(el) Tabelul A6.1.3 „a” al liniei, si deci Ha = 0. 1159,66
Tabel 3
Al(el) = (1000 – 3 x (0 + 6)) √200
Al(el) = (1000 – 18) x 14,14 = 1159,66 m2
Lângă un serviciu pozat îngropat:
Ai(el) = 25 Lc√ρ
Ai(el) Tabelul A6.1.3 Tabel 3 353553,39
Ai(el) = 25 x 1000 x √200
Ai(el) = 25000 x 14,14 = 353553,39 m2
Structură: Linia electrica nu este conectata la o structura la
Ad/a(el) Relaţie capatul „a” al liniei, si deci: Tabel 3 0
(A6.1.2) Ad/a(el) = 0
Pe un serviciu pozat aerian:
Al(tel) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) 6 Hc
Nici linia telefonica nu este conectata la o structura la Tabel 2
Al(tel) Tabelul A6.1.3 capatul „a” al liniei, Ha = 0. 35352
Tabel 3
Al(tel) = (1000 – 3(0 + 6)) x 6 x 6
Al(tel) = (1000 – 3 x 6) x 36 = 35352 m2
Lângă un serviciu pozat aerian:
Ai(tel) Tabelul A6.1.3 Ai(el) = 1000 Lc Tabel 3 1000000
Ai(el) = 1000 x 1000 = 1000000 m2
Relaţie Structură:
Ad/a(x) Tabel 3 0
(A6.1.2) Ad/a(x) = 0
Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total considerat sunt indicate în Tabel 10.
K3. Sinteza componentelor de risc pentru situaţia iniţială, fără măsuri de protecţie
Compunerea componentelor de risc este prezentată în tabelul A6.9.32 / I7-2011 .
K4 – Iteraţia a doua
Tabel 12 - Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru solutiile
propuse (valori x 10–5)
Referinţă Valoare x(10–5)
Simbol al Date
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea
componentei din Z2 Z2
relaţie/tabel trăsnetului
de risc tabelul Solutia a) Solutia b)
I7-2011
Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii:
RA = ND × PA × ra × Lt
RA Tabelul 6.12 0 0
RA = 0,0103 x 1 x 10-5 x 10-4
RA = 1,03 x 10-11 ≈ 0 Tabel 2
Pe structură rezultând avarii fizice: Tabel 4
RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Tabel 6
Tabel 8
RB(a) = 0,0103 x 0,2 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1 Tabel 9
RB Tabelul 6.12 0,206 0,515
RB(a) = 0,206 x 10-5 (soluţia a)
RB(b) = 0,0103 x 1 x 1 x 0,5 x 10-2 x 10-1
RB(b) = 0,515 x 10-5 (soluţia b)
Pe linie serviciu generând supratensiune/
supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii
prin acţiunea tensiunii de atingere:
RU(el) Tabelul 6.12 RU (el)= (NL(el) + NDa(el)) x PU(el) x ru x Lt 0 0
RU (el)=(0,0046 + 0) x 0,03 x 10-5 x 10-4 Tabel 4
RU (el)= 1,38 x 10-13 ≈ 0 Tabel 6
Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: Tabel 8
RV (el)= (NL(el) + NDa(el)) × PV (el) x hz x rp x Tabel 9
RV(el) Tabelul 6.12 rf x Lf 0,014 0,014
RV (el)=(0,0046+0) x 0,03 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1
RV (el)= 0,014 x 10-5
Pe linie serviciu generând supratensiune/
supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii
prin acţiunea tensiunii de atingere:
RU(tel) Tabelul 6.12 RU (tel)= (NL(tel) + NDa(tel)) x PU(tel) x ru x Lt 0 0
Tabel 3
RU (tel)=(0,1414 + 0) x 0,03 x 10-5 x 10-4 Tabel 4
RU (tel)= 4,24 x 10-12 ≈ 0 Tabel 6
Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: Tabel 8
RV (tel)= (NL(tel) + NDa(tel)) × PV(tel) x hz x rp Tabel 9
RV(tel) Tabelul 6.12 x rf x Lf 0,42 0,42
RV(tel)=(0,1414+0) x 0,03 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1
RV (tel)=0,42 x 10-5
R 1 = R A + R B + ∑R U(x) + ∑R V(x)
R 1(a) = 0 + 0,206 + 0 + 0 + 0,014 + 0,42
Total R1 Tabelul 6.6 R 1(a) = 0,64 0,64 0,949
R 1(a) = 0 + 0,515 + 0 + 0 + 0,014 + 0,42
R 1(a) = 0,949
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T 0,64 < 1 0,949 < 1
Tabel 1
-78-
Soluţia ce va fi adoptată depinde de cel mai bun compromis între aspectele tehnice şi
cele economice.
Dupa cum se vede în Tabelul 12, ambele soluţii determină ca riscul actual R1 sa fie
mai mic decat valoarea riscului acceptabil R T .
Tabel 8d– Risc R4– Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de
zone
Simbol Relaţia de Date din Observaţii Z1 Z2 Z3 Z4 Structură
referinţă I7- tabelul
2011
PB Tabel A6.2.2 Tabel 2 Structură
neprotejată de SPT 1 1 1
PC Tabel A6.2.3 Tabel 2 Fără protecţie cu
SPD coordonate 1,0000 1,0000 1,0000
PCel 1,0000 1,0000 1,0000
PCtel 1,0000 1,0000 1,0000
PCint 1,0000 1,0000 1,0000
PM Tabel A6.2.4 Tabel 2 PM=PMS
Relaţia A6.2.2 KMS=1x1x1x(1,5/
Tabel A6.2.5 1,5) =1 ≥ 0,4
Relaţia A6.2.4 1,0000 1,0000 1,0000
PMel 1,0000 1,0000 1,0000
90
PMtel 1,0000 1,0000 1,0000
PMint 1,0000 1,0000 1,0000
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile:
PV(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PV=PLD 1 1 1
PW(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a P W=PLD 1 1 1
PZ(el) Tabel A6.2.7 Tabel 3a PZ=PLI 0,4 0,4 0,4
PV(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PV=PLD 1 1 1
PW(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b P W=PLD 1 1 1
PZ(tel) Tabel A6.2.7 Tabel 3b PZ=PLI 1 1 1
PV(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PV=PLD 1
PW(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PW=PLD 1
PZ(int) Tabel A6.2.7 Tabel 3c PZ=PLI 1
Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total considerat sunt indicate în Tabel 10.
Tabel 10a - Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
definită (valori x 10–5)
91
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: Tabel 2
RA Tabelul 6.12 RA = ND × PA × ra × Lt Tabel 4 0,033 0,0330
Tabel 6
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 Tabel 8
RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf
Tabel 9 5,329 0,5494 4,3954 0,3846
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
electrice şi electronice:
RC1) Tabelul 6.12 RC = ND × PC × Lo 21,977 10,988 10,988
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor
electrice şi electronice:
RM1) Tabelul 6.12 RM = NM × PM × Lo 159,74 79,871 79,871
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RU(el) Pe linie serviciu generând supratensiune/
supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor
Tabelul 6.12 vii prin acţiunea tensiunii de atingere:
RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt 0,000 0,000 0,000 0,000
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 R = (N + N ) × P × h × r × r × L
V L Da V z p f f 0,873 0,090 0,720 0,063
RW(el) Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor Tabel 3
electrice şi electronice: Tabel 4
RW= (NL + NDa) × PW × Lo Tabel 6 3,600 1,800 1,800
RZ(el) Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor Tabel 8
electrice şi electronice: Tabel 9
RZ= (NI - NDa) × PZ × Lo 62,560 31,28 31,28
RU(tel) Tabelul 6.12 0,000 0,000 0,000 0,000
RV(tel) Tabelul 6.12 2,837 0,292 2,340 0,204
RW(tel) 11,700 5,850 5,850
RZ(tel) 304,52 152,2 152,2
RU(int) Tabelul 6.12 0,002 0,002
RV(int) Tabelul 6.12 1,008 1,008
RW(int)
RZ(int)
R 1 = R A + R B + R C + R M + ∑R V (x) +
Total R1 Tabelul 6.6
∑R W (x) + ∑R Z (x) 574,19 0,0330 282,9 8,47 282,7
Tabel 10b - Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 0,066 0,022 0,022 0,022
Tabel 2
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
Tabel 4
RC Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
Tabel 6
RC= ND × PC × Lo 6,593 2,197 2,197 2,197
Tabel 8
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 9
RM Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo 47,923 15,97 15,97 15,97
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,011 0,004 0,004 0,004
RW(el) Pe linie serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 3 1,080 0,360 0,360 0,360
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se Tabel 4
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 6
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo Tabel 8 18,768 6,256 6,256 6,256
RV(int) Tabel 9
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,005 0,005
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,504 0,504
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 19,496 19,49
92
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
Total R2 Tabelul 6.6
∑R Z (x) 94,446 24,81 44,82 24,81
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 0,9445 x 10-3 < 10-3
Tabel 10d - Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 16,483 5,494 5,494 5,494
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
RCel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RC= ND × PC × Lo 329,65 109,8 109,8 109,8
Tabel 2 109,8 109,8 109,8
RCtel
Tabel 4 329,65 858 858 858
Tabel 6 109,8 109,8 109,8
RCint
Tabel 8 329,65 858 858 858
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 9
RMel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo 2.396, 798,7 798,7 798,7
RMtel 2.396, 798,7 798,7 798,7
RMint 2.396, 798,7 798,7 798,7
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 2,700 0,900 0,900 0,900
RW(el) Pe linie serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 54,000 18,00 18,00 18,00
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
Tabel 3
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 938,40 312,8 312,8 312,8
Tabel 4
RV(tel) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Tabel 6 8,775 2,925 2,925 2,925
RW(tel) Tabel 8
Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 9 175,50 58,50 58,50 58,50
RZ(tel) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 4.567, 1.522, 1.522, 1.522,
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 6,300 6,300
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 25,200 25,20
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 974,80 974,8
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
Total R4 Tabelul 6.6
∑R Z (x) 14.947 4.647, 5.653, 4.647,
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R4 cu R T Tabel 1 14,947 x 10-2 > 10-2
Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale
componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.9.7 / I7-2011.
Table 12b - Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice: Tabel 2
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Tabel 4 0,001 0,0004 0,0001 0,0004
Pe structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 6
RC Tabelul 6.12 electrice şi electronice: Tabel 8
RC= ND × PC × Lo Tabel 9 0,079 0,026 0,026 0,026
95
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor
RM Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo 0,201 0,005 0,191 0,005
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RW(el) Pe linie serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 3 0,001 0,0004 0,0004 0,0004
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se Tabel 4
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 6
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo Tabel 8 0,047 0,0156 0,0156 0,0156
RV(int) Tabel 9
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,000 0,0000
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,005 0,0050
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 0,195 0,1950
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
Total R2 Tabelul 6.6
∑R Z (x) 0,529 0,05 0,43 0,05
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 0,53 x 10-5 < 10-3
Table 12d - Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 0,242 0,1099 0,0220 0,1099
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
RCel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RC= ND × PC × Lo 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
Tabel 2
RCtel 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
Tabel 4
RCint Tabel 6
Tabel 8 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 9
RMel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo 0,958 0,0799 0,7987 0,0799
RMtel 0,958 0,0799 0,7987 0,0799
RMint 8,147 0,0799 7,9871 0,0799
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,002 0,0009 0,0002 0,0009
RW(el) Pe linie serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,054 0,0180 0,0180 0,0180
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
Tabel 3
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 2,346 0,7820 0,7820 0,7820
Tabel 4
RV(tel) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Tabel 6 0,006 0,0029 0,0006 0,0029
RW(tel) Tabel 8
Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 9 0,176 0,0585 0,0585 0,0585
RZ(tel) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 4,568 1,5226 1,5226 1,5226
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,013 0,0126
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,252 0,2520
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 9,748 9,7480
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
Total R4 Tabelul 6.6
∑R Z (x) 28,459 3,06 22,33 3,06
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R4 cu R T Tabel 1 28,46 x 10-5 < 10-2
96
b) Soluţia B:
Pentru a reduce riscul R1 la o valoare acceptabilă s-au luat următoarele măsuri de protecţie:
- Una dintre următoarele măsuri: extinctoare; instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare
manuală; instalaţii de alarmă cu acţionare manuală; hidranţi; compartimente rezistente la
foc; trasee de evacuare protejate - Zona Z2 - Zona Z3 - Zona Z4
- Structură protejată de SPT I
- Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (3x)
pe instalaţia electrică
- Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (3x)
pe instalaţia de telefonie
- Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (3x) pe
instalaţia de internet
- Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor electrice:
¾ La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în
vederea evitării buclelor - Conductoarele buclei pozate în acelaşi cablu (suprafaţa
buclei de ordinul 0,5 m2)
¾ Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi
echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa
electrică RS≤1Ω/km
- Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor de telefonie:
¾ La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în
vederea evitării buclelor de mari dimensiuni - Conductoarele buclei pozate în
acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici
(suprafaţa buclei de ordinul 10 m2)
¾ Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi
echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa
electrică 1<RS≤5Ω/km
- Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor de telefonie:
¾ La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în
vederea evitării buclelor de mari dimensiuni - Conductoarele buclei pozate în
acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici
(suprafaţa buclei de ordinul 10 m2)
¾ Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi
echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare, având rezistenţa
electrică 1<RS≤5Ω/km
Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale
componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.9.7 / I7-2011.
Table 13b - Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 0,001 0,0002 0,0002 0,0002
Tabel 2
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
Tabel 4
RC Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
Tabel 6
RC= ND × PC × Lo 0,020 0,0066 0,0066 0,0066
Tabel 8
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 9
RM Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo 0,101 0,0335 0,0335 0,0335
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RW(el) Pe linie serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 3 0,001 0,0004 0,0004 0,0004
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se Tabel 4
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 6
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo Tabel 8 0,047 0,0156 0,0156 0,0156
RV(int) Tabel 9
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf
0,000 0,0000
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,001 0,0005
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 0,019 0,0195
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
Total R2 Tabelul 6.6
∑R Z (x) 0,189 0,06 0,08 0,06
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 0,19 x 10-5 < 10-3
Table 13d - Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
definită (valori x 10–5)
98
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 0,165 0,0549 0,0549 0,0549
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
RCel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RC= ND × PC × Lo 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
Tabel 2
RCtel 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
Tabel 4
RCint Tabel 6
Tabel 8 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 9
RMel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo 0,240 0,0799 0,0799 0,0799
RMtel 2,396 0,7987 0,7987 0,7987
RMint 2,396 0,7987 0,7987 0,7987
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,001 0,0005 0,0005 0,0005
RW(el) Pe linie serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,054 0,0180 0,0180 0,0180
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
Tabel 3
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 2,346 0,7820 0,7820 0,7820
Tabel 4
RV(tel) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Tabel 6 0,004 0,0015 0,0015 0,0015
RW(tel) Tabel 8
Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 9 0,176 0,0585 0,0585 0,0585
RZ(tel) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 4,568 1,5226 1,5226 1,5226
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,003 0,0032
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,025 0,0252
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 0,975 0,9748
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
Total R4 Tabelul 6.6
∑R Z (x) 14,338 4,44 5,45 4,44
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R4 cu R T Tabel 1 14,34 x 10-5 < 10-2
c) Soluţia C:
- Una dintre următoarele măsuri: instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare automată;
instalaţii de alarmă cu acţionare automată dacă acestea sunt protejate împotriva
supratensiunilor şi împotriva altor avarii şi dacă timpul de intervenţie al pompierilor este
sub 10 min - Zona Z3
- Structură protejată de SPT I
- Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (2x)
pe instalaţia electrică
- Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (3x)
pe instalaţia de telefonie
- Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (2x) pe
instalaţia de internet
- Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor electrice:
Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale
componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.9.7 / I7-2011.
Table 14b - Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 0,001 0,0004 0,0001 0,0004
Tabel 2
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
Tabel 4
RC Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
Tabel 6
RC= ND × PC × Lo 0,033 0,0110 0,0110 0,0110
Tabel 8
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 9
RM Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo 0,089 0,0048 0,0797 0,0048
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RW(el) Pe linie serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 3 0,002 0,0007 0,0007 0,0007
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se Tabel 4
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 6
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo Tabel 8 0,094 0,0313 0,0313 0,0313
RV(int) Tabel 9
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf
0,000 0,0000
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,001 0,0010
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 0,039 0,0390
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
Total R2 Tabelul 6.6
∑R Z (x) 0,259 0,05 0,16 0,05
-5 -3
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 0,26 x 10 < 10
Table 14d - Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 0,242 0,1099 0,0220 0,1099
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
RCel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RC= ND × PC × Lo 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
Tabel 2
RCtel 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
Tabel 4
RCint Tabel 6
Tabel 8 0,330 0,1099 0,1099 0,1099
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 9
RMel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo 1,757 0,0799 1,5974 0,0799
RMtel 0,958 0,0799 0,7987 0,0799
RMint 1,757 0,0799 1,5974 0,0799
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
101
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,004 0,0018 0,0004 0,0018
RW(el) Pe linie serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,054 0,0180 0,0180 0,0180
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
Tabel 3
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 4,692 1,5640 1,5640 1,5640
Tabel 4
RV(tel) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Tabel 6 0,006 0,0029 0,0006 0,0029
RW(tel) Tabel 8
Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 9 0,176 0,0585 0,0585 0,0585
RZ(tel) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 4,568 1,5226 1,5226 1,5226
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,003 0,0025
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,050 0,0504
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 1,950 1,9496
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
Total R4 Tabelul 6.6
∑R Z (x) 17,206 3,85 9,51 3,85
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R4 cu R T Tabel 1 17,21 x 10-5 < 10-2
CL=(RA+Ru)xCA+(RB+RV
CL )x(CA+CB+CS+CC)+(RC
(neprotejată) Relaţia A6.7.1 +RM+RW+RZ)xCS 610.838,9 279.093,4 238.004,9 93.740,6
CRL CRL=(RA+Ru)xCA+(RB+R
(protejată V)x(CA+CB+CS+CC)+(RC
sol.A) Relaţia A6.7.1 +RM+RW+RZ)xCS 1.170,2 187,1 920,1 63,0
CRL
(protejată
sol.B) Relaţia A6.7.1 622,1 268,3 263,5 90,2
CRL
(protejată
sol.C) Relaţia A6.7.1 712,7 234,1 399,8 78,8
Tabel 8d– Risc R4– Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de
zone
Simbol Relaţia de Date din Observaţii Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Structură
referinţă I7- tabelul
2011
PB Tabel A6.2.2 Tabel 2 Structură
neprotejată de SPT 1 1 1
PC Tabel A6.2.3 Tabel 2 Fără protecţie cu
SPD coordonate 1,0000 1,0000 1,0000
PCel 1,0000 1,0000 1,0000
PCtel 1,0000 1,0000 1,0000
PCint 1,0000 1,0000 1,0000
PM Tabel A6.2.4 Tabel 2 PM=PMS
Relaţia A6.2.2 KMS=1x1x1x(1,5/
Tabel A6.2.5 1,5) =1 ≥ 0,4
Relaţia A6.2.4 1,0000 1,0000 1,0000
PMel 1,0000 1,0000 1,0000
PMtel 1,0000 1,0000 1,0000
PMint 1,0000 1,0000 1,0000
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile:
PV(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PV=PLD 1 1 1
PW(el) Tabel A6.2.6 Tabel 3a PW=PLD 1 1 1
PZ(el) Tabel A6.2.7 Tabel 3a PZ=PLI 0,4 0,4 0,4
PV(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PV=PLD 1 1 1
112
PW(tel) Tabel A6.2.6 Tabel 3b PW=PLD 1 1 1
PZ(tel) Tabel A6.2.7 Tabel 3b PZ=PLI 1 1 1
PV(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PV=PLD 1 1 1
PW(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PW=PLD 1 1 1
PZ(int) Tabel A6.2.7 Tabel 3c PZ=PLI 1 1 1
Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total considerat sunt indicate în Tabel 10.
Tabel 10a - Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4 Z5
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: Tabel 2
RA Tabelul 6.12 RA = ND × PA × ra × Lt Tabel 4 0,002 0,0022
Tabel 6
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 Tabel 8
RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf
Tabel 9 2,389 2,1977 0,1758 0,0154
113
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
electrice şi electronice:
RC1) Tabelul 6.12 RC = ND × PC × Lo
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor
electrice şi electronice:
RM1) Tabelul 6.12 RM = NM × PM × Lo
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RU(el) Pe linie serviciu generând supratensiune/
supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor
Tabelul 6.12 vii prin acţiunea tensiunii de atingere:
RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,391 0,3600 0,0288 0,0025
RW(el) Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor Tabel 3
electrice şi electronice: Tabel 4
RW= (NL + NDa) × PW × Lo Tabel 6
RZ(el) Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor Tabel 8
electrice şi electronice: Tabel 9
RZ= (NI - NDa) × PZ × Lo
RU(tel) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 0,0000 0,0000
RV(tel) Tabelul 6.12 1,272 1,1700 0,0936 0,0082
RW(tel)
RZ(tel)
RU(int) Tabelul 6.12 0,000 0,0000 0,0002 0,0000
RV(int) Tabelul 6.12 0,548 0,5040 0,0403 0,0035
RW(int)
RZ(int)
R 1 = R A + R B + R C + R M + ∑R V (x) +
Total R1 Tabelul 6.6
∑R W (x) + ∑R Z (x) 4,602 0,0022 4,23 0,34 0,03
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T Tabel 1 4,6 > 1
Tabel 10b - Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4 Z5
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 2,242 2,1977 0,0220 0,0220
Tabel 2
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
Tabel 4
RC Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
Tabel 6
RC= ND × PC × Lo 6,593 2,1977 2,1977 2,1977
Tabel 8
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 9
RM Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo 47,923 15,974 15,974 15,974
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,367 0,3600 0,0036 0,0036
RW(el) Pe linie serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 1,080 0,3600 0,3600 0,3600
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
Tabel 3
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 18,768 6,2560 6,2560 6,2560
Tabel 4
RV(tel) Tabel 6 1,193 1,1700 0,0117 0,0117
RW(tel) Tabel 8
Tabel 9 3,510 1,1700 1,1700 1,1700
RZ(tel)
91,358 30,452 30,452 30,452
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,514 0,5040 0,0050 0,0050
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 1,512 0,5040 0,5040 0,5040
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 58,488 19,496 19,496 19,496
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
Total R2 Tabelul 6.6
∑R Z (x) 233,54 80,64 76,45 76,45
-3 -3
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 2,33 x 10 > 10
114
Tabel 10d - Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4 Z5
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 224,16 219,7 2,197 2,197
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
RCel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RC= ND × PC × Lo
Tabel 2
RCtel
Tabel 4
RCint Tabel 6
Tabel 8
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 9
RMel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo
RMtel
RMint
Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale
componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.9.7 / I7-2011.
Table 12b - Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4 Z5
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 0,448 0,4395 0,0044 0,0044
Tabel 2
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
Tabel 4
RC Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
Tabel 6
RC= ND × PC × Lo 0,576 0,1919 0,1919 0,1919
Tabel 8
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 9
RM Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo 4,185 1,3950 1,3950 1,3950
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,011 0,0108 0,0001 0,0001
RW(el) Pe linie serviciu generând
Tabelul supratensiune se poate duce la
6.12 defectarea sistemelor interioare:
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,032 0,0108 0,0108 0,0108
RZ(el) Tabelul Lângă un serviciu generând supratensiune se
poate duce la defectarea sistemelor interioare:
Tabel 3
Tabel 4
6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo Tabel 6 1,408 0,4692 0,4692 0,4692
RV(tel) Tabel 8
Tabel 9 0,036 0,0351 0,0004 0,0004
RW(tel)
0,105 0,0351 0,0351 0,0351
RZ(tel)
2,741 0,9136 0,9136 0,9136
RV(int) Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf
0,015 0,0151 0,0002 0,0002
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,045 0,0151 0,0151 0,0151
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 1,755 0,5849 0,5849 0,5849
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
Total R2 Tabelul 6.6
∑R Z (x) 11,357 4,12 3,62 3,62
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 11,36 < 100
Table 12d - Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4 Z5
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 44,833 43,95 0,439 0,439
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
RCel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RC= ND × PC × Lo
Tabel 2
RCtel
Tabel 4
RCint Tabel 6
Tabel 8
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 9
RMel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo
RMtel
RMint
b) Soluţia B:
Pentru a reduce riscul R1 la o valoare acceptabilă s-au luat următoarele măsuri de protecţie:
- Una dintre următoarele măsuri: instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare automată;
instalaţii de alarmă cu acţionare automată dacă acestea sunt protejate împotriva
supratensiunilor şi împotriva altor avarii şi dacă timpul de intervenţie al pompierilor este
sub 10 min - Zona Z2
- Structură neprotejată de SPT
- Protecţie cu SPD pe liniile racordate.
Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale
componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.9.7 / I7-2011.
Table 13b - Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4 Z5
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 0,483 0,4395 0,0220 0,0220
Tabel 2
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
Tabel 4
RC Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
Tabel 6
RC= ND × PC × Lo 0,576 0,1919 0,1919 0,1919
Tabel 8
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabel 9
RM Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo 4,185 1,3950 1,3950 1,3950
Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează:
RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice:
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf 0,002 0,0022 0,0001 0,0001
RW(el) Pe linie serviciu generând supratensiune se
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare:
RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Tabel 3 0,032 0,0108 0,0108 0,0108
RZ(el) Lângă un serviciu generând supratensiune se Tabel 4
Tabelul 6.12 poate duce la defectarea sistemelor interioare: Tabel 6
RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo Tabel 8 1,408 0,4692 0,4692 0,4692
RV(int) Tabel 9
Tabelul 6.12 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf
0,003 0,0030 0,0002 0,0002
RW(int) Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo 0,045 0,0151 0,0151 0,0151
RZ(int) Tabelul 6.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 1,755 0,5849 0,5849 0,5849
R 2 = R B + R C + R M + ∑R V (x) + ∑R W (x) +
Total R2 Tabelul 6.6
∑R Z (x) 8,490 3,11 2,69 2,69
RT Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 8,49 x 10-5 < 10-3
Table 13d - Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă
definită (valori x 10–5)
Referinţă
Simbol al Valoare ×(10–5)
pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea Date din
componentei Struc- Z1 Z2 Z3 Z4 Z5
relaţie/tabel trăsnetului tabelul
de risc tura
I7-2011
Pe structură rezultând avarii fizice:
RB Tabelul 6.12 RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf 48,350 43,954 2,1977 2,1977
Pe structură rezultând defectarea sistemelor
RCel Tabelul 6.12 electrice şi electronice: Tabel 2
RC= ND × PC × Lo Tabel 4
RCtel Tabel 6
Tabel 8
RCint Tabel 9
Lângă structură rezultând defectarea sistemelor
RMel Tabelul 6.12 electrice şi electronice:
RM = NM × PM × Lo
119
RMtel
RMint
5.1 Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
- Înălţimea construcţiei (zonei) de protejat (inclusiv antene, turnuri de răcire,
acoperişuri, rezervoare etc)
- Înălţimea construcţiei (zonei) de protejat (până la punctul la care se instalează
PDA-ul)
- Dimensiunile în plan ale construcţiei (zonei) de protejat
- Nivel de protecţie împotriva trăsnetului, calculat conform paragraf 6.2.1 din I7-
2011
- Tip de construcţie:
o clădiri înalte şi foarte înalte,
o depozite pentru materiale din cauciuc, masă plastică, etc
o structurilor cu medii cu pericol de explozie (inclusiv praf combustibil)
- Avansul amorsarii al PDA dat de producator, ΔT;
Soluţia utilizării PDA nu poate fi impusă fără o analiză tehnico-economică specifică
fiecărei investiţii. Unele condiţii pot fi în favoarea soluţiei PDA (arie de protejat relativ mare,
cu restricţii de ordin estetic sau arhitectonic) sau împotrivă (clădiri foarte înalte).
5.2.3. Dacă înălţimea de instalare h (dată de înălţimea vârfului PDA în raport cu planul
orizontal pentru care se calculează raza de protecţie (care trebuie să conţină elementul de
-122-
construcţie de protejat) este mai mare de 5m, raza de protecţie Rp se calculează cu relaţia de
la paragraful 6.3.2.4. din I7-2011:
RP = h (2R - h) + ΔL (2R + ΔL) (5.2.1)
unde,
- ΔL - lungimea suplimentară determinată de avansul amorsarii ΔT al PDA;
- h - distanţa curentă dintre vârful PDA şi planul curent pentru care se calculează
raza de protecţie (h1, h2, h3 din fig. 5.1)
- R - raza sferei fictive conform NFC17-102-2009:
¾ 20 m - pentru nivelul de protectie I
¾ 30 m - pentru nivelul de protectie II
¾ 45 m - pentru nivelul de protectie III
¾ 60 m - pentru nivelul de protectie IV
5.2.4. Raza sferei fictive (care depinde de nivelul de protecţie) limitează înălţimea
maximă a construcţiei (zonei) care poate fi protejată prin PDA (inclusiv antene, turnuri de
răcire, acoperişuri, rezervoare etc).
5.2.5. Dacă nu se poate asigura condiţia de la punctul 5.2.4 se vor adopta alte
mijloacele de protecţie împotriva trăsnetului conform capitolului 6 din I7-2011 astfel încât să
se asigure nivelul de protecţie cerut (reţea de captare, conductoare de echipotenţializare).
Figura 5.2. Abac pentru calculul razei de protecţie Rp pentru raza sferei fictive R = 60m
120,00
După cum se vede din tabelul din figura 5.2, pentru h1 = 2,0 m şi ΔL = 30 m,
Rp1=28,5m,
110,00
iar pentru h2 = 3,0 m şi ΔL = 30 m, Rp2=42,74m.
100,00 Pentru h = 13,0 m, ΔL = 30 m şi R = 60m aplicând relaţia 5.2.1 rezultă: ΔT
3
5μs
90,00
RP3 = h3 (2R - h3 ) + ΔL (2 R + ΔL) = 13 × (2 × 60 - 13) + 30 × (2 × 60 + 30) 10μs
15μs
80,00 20μs
RP3 = 13 × 107 + 30 × 150 = 1391+ 4500 = 5891 = 76,75 m 25μs
70,00 30μs
Rp (m)
35μs
60,00 40μs
45μs
50,00
50μs
55μs
40,00
60μs
30,00
20,00
10,00
21 23 43 45 65 67 8
7 10
8 12
9 14
10 16
11 18
12 20
13 25
14 30
15 35
16 40
17 45
18 50
19 55
20 60
21 22
h (m)
-124-
84,12
76,75
h (m) Rp (m) 71,24
2 28,5
42,74
3 42,74
5 71,24 28,5
13 76,75
28 84,12 10
3
1
5
13
20
28
25
15
40
6.1 Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
- nivelul de protecţie rezultat în urma evaluării riscului de impact al trăsnetului,
precum şi măsurile prevăzute pentru a reduce acest risc;
- clădire cu/fără instalaţie exterioară de protecţie la trăsnet;
- lista de echipamente cu fişe tehnice din care să rezulte tensiunea maximă pentru
echipament;
- modul de tratare al neutrului;
- nivelul de ţinere la supratensiuni temporare;
- curentul electric de impuls nominal (pentru categoriile de încercare);
- stabilitatea la scurtcircuit (curenţii de scurtcircuit).
6.2.4.4. Scurgerile datorate efectului de inducţie asupra câmpului magnetic generat fie
de căderea trăsnetului în aproprierea structurii (sursa S2), fie din curentul de trăsnet ce circulă
prin instalaţia exterioară de paratrăsnet sau de ecranul spaţial ZPT2 (sursa S1) vor fi
considerate în apropierea sau la terminalul aparatelor din interiorul ZPT2 şi la frontiera
zonelor ZPT2/3 (vezi fig.4.6 din I7-2011).
În interiorul zonei ZPT2 neecranate (de ex. protejată numai de o instalaţie exterioară
de paratrăsnet în acord cu SR EN 62305-3 cu reţea cu ochiuri mai mari de 5m) scurgerile
relativ mari pot fi determinate de efectele de inducţie ale câmpului magnetic neprotejat.
Aceste descărcări asociate nivelului de protecţie la trăsnet sunt date în tabelul 6.4.
-128-
În interiorul zonelor ZPT ecranate (ce necesită o reţea cu ochiuri mai mici de 5m în
conformitate cu Anexa A din SR EN 62305-4) generarea descărcărilor datorate efectului de
inducţie sunt mult reduse. În aceste cazuri descărcările sunt mult mai mici decât cele din cazul
zonei neecranate.
6.2.4.5. În tabelul 6.3. sunt indicate modurile de protecţie posibile ce pot fi utilizate
pentru diverse moduri de tratare a neutrului în sistemele de joasă tensiune conform tabel 3 din
SR EN 61643-12.
Tabel 6.3. Moduri posibile de conectare a SPD în diverse sisteme de joasă tensiune
Configuraţia reţelei
SPD conectat între IT cu neutru IT fără neutru
TT TN-C TN-S
distribuit distribuit
Între linie şi neutru x - x x -
Fiecare linie şi PE x - x x x
Fiecare linie şi PEN - x - - -
Neutru şi PE x - x x -
Linie cu linie x x x x x
Tabel 6.5 Valori minime ale Uc a SPD în funcţie de sistemul de legare la pământ
Configuraţia reţelei
SPD conectat între IT cu neutru IT fără neutru
TT TN-C TN-S
distribuit distribuit
Între linie şi neutru 1.1 Uo - 1.1 Uo 1.1 Uo -
Fiecare linie şi PE 1.1 Uo - 1.1 Uo √3 Uo Vo
Neutru şi PE Uo - Uo Uo -
1.1
Fiecare linie şi PEN - - - -
Uo
Uo este tensiunea dintre linie şi neutru, Vo este tensiunea între linii pentru sisteme de
tensiune mică.
Acest tabel este conform SR EN 61643-1 şi SR HD 60364-5-534.
Fază Antena TV
Neutru
f n
Tablou
electric
principal
Alarmă
DDR
tip S TV şi video
recorder
Maşină
de spălat
Antena TV
7.1 Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
- Clasa SPT, ki - calculată anterior, şi de care depinde configuraţia celorlalte
elemente ale IPT
- Numărul de conductoare de coborâre, n;
- Tip izolaţie IPT exterioară, km:
o Aer;
o Beton, cărămizi;
- Tip de dispozitiv de captare:
o Tijă singulară (este necesară dacă upe terasa protejată cu o reţea de captare
se amplasează un dulap, o antenă, coş de evacuare etc) ;
o Conductor întins:
Înălţimea dispozitivului de captare, h
Distanţa între două conductoare, c
o Reţea de conductoare (4 şi mai multe) fără legătură de echipotenţializare
intermediară, la clădiri de înălţime între 5 şi 20 m:
Distanţa între două conductoare de coborâre, c
Distanţă (sau înălţime) între conductoarele în buclă, h
o Reţea de conductoare (4 şi mai multe conectate prin conductoare de
echipotenţializare în buclă orizontale, pentru clădiri înalte):
Număr total de niveluri ale clădirii, m
Distanţa între două conductoare de coborâre cele mai apropiate, c
Distanţă (sau înălţime) între conductoarele în buclă, h
Distanţa până la cel mai apropiat conductor de coborâre, d
Înălţime deasupra punctului de echipotenţializare, l
- Priză de pământ (tip A sau B):
o Tip A cu electrozi de pământ singulari cu rezistenţe electrice de pământ:
comparabile;
diferite;
o Tip B
care această operaţie este posibilă, Rp fig.1. (la clădirile înalte, această legare multiplă a
conductorului de protecţie nu poate fi practic realizată şi în tablourile electrice de pe etaje, de
ex. TS, fig.1.);
d) - legarea la pământ (prin intermediul bornei/barei principale de legare la pământ,
din reţeaua consumatorului) trebuie să se facă la prize de pământ distribuite pe ansamblul
instalaţiei (din acest motiv se realizează ca priză de fundaţie, fig. 1., iar rezistenţa rezultantă
Rp a prizelor să fie cât mai mică posibil, dar nu mai mare de 4Ω;
e) - din punctul în care nu se mai poate realiza legarea la pământ a conductorul PE
acesta se execută din cupru;
f) - deoarece, măsura tehnică principală, legarea la conductorul neutru, se bazează în primul
rând pe întreruperea automată a alimentării, prin acţionarea aparatelor de conectare
141
Alimentarea dintr-o singură sursă de separare a mai multor receptori este admisă dacă
se respectă, simultan, următoarele condiţii din I7/11:
143
M – masă; C – element metalic aflat în contact cu pamântul; parte conductoare care nu face
parte din instalaţia electrică şi care poate introduce un potenţial electric, în general
potenţialul electric al pământului local; C1 – conductă metalică de apă, din exterior; C2 -
conductă metalică de apă uzată, din exterior; C3 – conductă metalică de gaz racord
electroizolant, din exterior; C4 – aer condiţionat; C5 – sistem de încălzire; C6 – conductă
metalică de apă, de exemplu, într-o baie; C7 – părţi conductoare străine în zona de
accesibilitate la atingere a părţilor conductoare; BPPE – bornă principală de legare la
pământ (bară colectoare principală de legare la pământ); T – priză de pământ. BPE – bară
pentru conectarea conductoarelor de proteţie şi echipotenţializare; TE- carcasa metalică a
unui tablou electric; 1-conductor de protecţie; 2-conductor de echipotenţializare, pentru
legare la BPPE/BPE; 3-conductor de echipotenţializare pentru echipotenţializare
suplimentară între două păr i conductoare accesibile; 4- conductor de legare la pământ; 5-
conductor pentru echipotenţializare suplimentară între o parte conductoare i o structură
(conductă, cadru, etc);6- conductor de protectie pentru legarea suplimentară la pamant a PE
din TE.
146
conductoare accesibile ( I7/2011, fig. 5.3) cu condiţia ca Sb să fie de cel puţin 2,5 mm2 Cu,
dacă conductorul este protejat mecanic sau, 4 mm2 Cu dacă conductorul nu este protejat
mecanic.
Un conductor de echipotenţializare se consideră protejat mecanic prin introducerea lui
într-un tub de protecţie, într-un jgheab pentru cabluri sau dacă este protejat similar.
1.3.2.Conductoare de legare la pământ care fac parte dintr-un
1.3.5. CONCLUZII
1.4. Tipuri de instalaţii de legare la pământ la consumator.
Reguli de compatibilitate
Conceperea schemei electrice a unui consumator are la bază două aspecte de bază:
a- Asigurarea alimentării cu energie electrică corespunzător cerinţelor impuse de
categoriile de receptori;
b- Asigurarea protecţiei la şoc electric a utilizatorilor.
Din punct de vedere tehnic, un punct al unei părţi active a unui sistem electric, care în
mod normal are un potenţial electric în raport cu o altă parte activă a aceluiaşi sistem electric,
poate fi în contact electric cu pământul.
151
De regulă, acest punct activ, care poate fi în contact electric cu pământul, este punctul
neutru al sursei de alimentare, în condiţiile în care acesta este un punct care, de regulă, există
în mod natural, respectiv când înfăşurările sursei electrice de alimentare sunt conectate în stea.
Definirea tipului de Reţea electrică de distribuţie, din I7/2011, se face, pentru scheme
electrice de distribuţie ale unui consumator, care sunt alimentate de la surse electrice care au,
în mod natural, punct neutru.
Modul de legare la pământ a punctului neutru al unei surse are efecte asupra
regimurilor de funcţionare ale reţelei.
Prin legarea la pământ a punctului neutru al sursei (T), orice defect de izolaţie în
raport cu pământul, de regulă, acesta fiind cel mai frecvent prim defect, va genera un regim de
scurtcircuit care va trebui limitat, ca durată, de acţiunea AUTOMATĂ a aparatelor electrice
de protecţie, definite PACD în -I7, cu care este echipată schema electrică de distribuţie.
Dacă receptorii unui consumator, în ansamblul lor, sau numai o parte a acestora,
solicită un grad ridicat al continuităţii în alimentare, respectiv nu admit întreruperea
alimentării, cel puţin urmare a unui prim defect de izolaţie, atunci punctul neutru al sursei NU
va fi legat la pământ şi ca urmare, reţeaua electrică de distribuţie va fi cu neutral izolat (I).
Existenţa punctului neutru face posibilă distribuirea, sau nu, în reţea a acestuia, prin
conductorul neutru.
Cele două moduri de interdependenţă a punctului neutru al sursei cu pământul
determină probleme specifice şi din punct de vedere a protecţiei la şoc electric.
În sistemele electrice cu punctul neutru al sursei legat la pământ (T) se pot adopta
doua mijloace de bază pentru asigurarea protecţiei la şoc electric:
a) - legarea la pământ a carcaselor (T) rezultând, conform I7/2002, SCHEMA DE
LEGARE LA PĂMÂNT –TT, respectiv Tipul de reţea de distribuţie TT, conform
I7/2011;
b) - legarea la punctul neutru al sursei a carcaselor (N), prin intermediul conductorului
neutru de protecţie (PEN /PE), rezultând, conform I7/2002, SCHEMA DE LEGARE LA
PĂMÂNT –TN, respectiv Tipul de reţea de distribuţie TN, conform I7/2011;
În ambele cazuri, un defect de izolaţie determină un defect monofazat.
În sistemele electrice cu punctul neutru al sursei izolat faţă de pământ (I) se poate
adopta, pentru asigurarea protecţiei la şoc electric numai mijlocul de bază legarea la pământ a
carcaselor, rezultând SCHEMA DE LEGARE LA PĂMÂNT –IT, conform I7/2002,
respectiv Tipul de reţea de distribuţie IT, conform I7/2011.
În cazul în care receptorul trifazat este un echipament complex, căruia, de ex. îi este
necesară tensiunea de fază, atunci circuitul său de alimentare va avea şi conductor neutru de
lucru, iar DDR-ul cu care se echipează, eventual, întrerupătorul automat va fi cu patru poli,
fig 8b.
alimentarea de la furnizorul extern, nu asigură cerinţele receptorilor vitali, atunci îşi va instala
centrală electrică proprie, fig. 10; fig.11.
3.- servicii de securitate care, conform I7/2011, subcap. 5.6., sunt:
iluminatul de siguranţă/securitate; - pompe electrice de incendiu;- lifturi pentru pompieri; -
sisteme de alarmă, cum ar fi alarme în caz de incendiu, de fum, CO, pentru efracţie; -
sisteme de evacuare (lifturi); - sisteme de extragere a fumului (desfumare); - echipament
medical de primă necesitate, iar alimentarea lor se asihgură cu „Sisteme de alimentare cu
energie electrică pentru servicii de securitate”
Sursa electrică de securitate poate fi utilizată şi pentru alte scopuri decât serviciile de
securitate, numai dacă alimentarea instalaţiilor de securitate nu este, prin aceasta, perturbată.
Un defect într-un circuit utilizat pentru alte scopuri decât serviciile de securitate, nu
trebuie să conducă la întreruperea nici unui circuit care alimentează serviciile de securitate.
În cazul în care sunt două surse diferite, un defect produs pe circuitul unei surse nu
trebuie să afecteze protecţia împotriva şocurilor electrice şi funcţionarea corectă a circuitului
celeilalte surse. Punctul neutru al sursei de rezervă de securitate trebuie să aiba acelaşi regim
cu pamântul ca şi sursa de bază. Dacă există conductor de protecţie, PE, acesta trebuie
racordat la conductoarele de protecţie ale ambelor surse.
În fig.10. se prezintă un exemplu de schemă electrică care asigură alimentarea fiecărui
tip de receptor.
Dacă un consumator are mai multe tipuri de servicii de securitate, atunci pentru fiecare
se va realiza tablou electric propriu, cu coloana individuală de alimentare de la fiecare din
cele două surse de alimentare, fig.11.
Dacă consumatorul nu are centrală electrică proprie, pentru alimentarea serviciilor de
securitate, va trebui să-şi prevadă grup electrogen de intervenţie, fig.12.
154
Conform -I7, în reţele electrice trifazate cu punctul neutru legat la pământ (simbol T),
se poate aplica, ca măsură tehnică principală de protecţie la şoc electric, legarea la pământ
(simbol T) a maselor (carcaselor). Cele două prize de pământ sunt independente.
Carcasele se vor lega, prin conductoare de protecţie PE, fig.15. la BPPE, componentă
a sistemului de legare la pământ, iar aceasta, se va lega la priza de pământ de protecţie.
Măsura de protecţie, la defect, este întreruperea automată a alimentării, prin acţiunea
dispozitivelor de protecţie la supracurent PACD. Acţionarea acestora trebuie să se producă în
timpii impuşi de I7/2011.
157
În reţelele TT, echipamentele DDR pot fi utilizate pentru protecţia la defect (protecţia
împotriva atingerii indirecte).
Dacă conductorul neutru se distribuţie în reţea trebuie considerat conductor activ,
respectiv trebuie să aibă nivel de izolaţie similar cu conductoarele de fază.
În fig. 15. se prezintă schema electrică pentru un consumator alimentat de la o reţea
TT cu punctul neutru distribuit. În acest caz DDR de pe coloane şi circuitele trifazate vor fi cu
patru poli.
158
2.4. Schemă electrică pentru consumator alimentat de la Re ea IT
Conform I7, în reţele electrice trifazate cu punctul neutru izolat, (simbol I), se aplică,
ca măsură tehnică principală de protecţie la şoc electric, legarea la pământ (simbol T) a
maselor (carcaselor), rezultând reţea IT, fig.18 .
Se recomandă ca în această reţea conductorul neutru să nu fie distribuit.
Părţile conductoare accesibile se leagă la pământ individual, în grup sau colectiv.
Pentru controlul producerii primului defect se pot utiliza dispozitive de monitorizare a
izolaţiei, curentului diferenţial rezidual şi de localizare a defectului de izolaţie.
160
161
Tipuri de receptori
1. În I7/2011, subcap.7.9, Tabel 7.9.1. se prezintă Exemple de clasificare a grupelor şi a
claselor de comutare, iar în SR CEI 60364-7-710-2005, Anexa B, se prezintă o lista similară
cu Exemple de atribuire a numerelor şi clasificărilor grupelor pentru securitatea
amplsamentelor cu utilizări medicale, dar cu precizarea:
”O listă definitivă a amplasamentelor pentru utilizări medicale care indică grupele care
le sunt atribuite este aproape imposibil de stabilit dat fiind clasificarea diferită a utilizării
amplasamentelor func ie de ară i chiar în interiorul unei ări“
2. În SR CEI 60364-7-710-2005 se definesc „Amplasamente speciale pentru utilizare
medicală” iar echipamentele aferente acestora includ toate serviciile de securitate definite în
I7/2011, art. 5.6.1.2.
Ca urmare, receptorii electrici aferenţi amplasamentelor pentru utilizări medicale se
pot grupa, în categoriile evidenţiate anterior, cu anumite particularităţi determinate de faptul
că receptorii vitali din amplasamentele medicale sunt considereţi echipamente medicale de
primă necesitate :
a). receptori de iluminat normal şi prize. Aceştia se prevăd în toate spaţiile amplasamentului
medical ;
b). Receptori de putere, care nu sunt consideraţi „servicii de securitate”
c). Servicii de securitate definite în I7/2011 în subcap.7.9., (alimentare de rezervă), care
sunt clasificate pe clase de comutare pe sursa de rezerva:
-c1.)- cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 0,5 s, pentru care, în eventualitatea
lipsei tensiunii, cel puţin pe una din faze, în tabloului principal de distribuţie, sursa de
securitate trebuie comutată automat în max 0,5 sec şi aceasta trebuie să asigure alimentarea
lămpilor scialitice şi altor lămpi esenţiale, de exemplu pentru endoscoape, timp de 3 ore.
Aceste echipamente au o putere nominală relativ mică, iar timpul de comutare se poate
asigura numai dacă se utilizează, ca sursă de securitate, surse de alimentare neîntreruptibile
(UPS).
Echipamentul care asigură comutarea automată, tip AAR, trebuie să aibă elemente care
să sesizeze condiţiile menţionate mai sus.
-c2.) cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 15 s, echipamentele trebuie conectate în
max 15 s, la sursa de securitate dacă tensiunea, pe cel puţin una din faze în tabloul principal
de distribuţie, a scăzut cu mai mult de 10% din valoarea tensiunii nominale de alimentare,
pentru o durată mai mare de 3 s. Echipamentele care necesită o astfel de alimentare sunt
enumerate în I7/2011, art. 7.9.31.
Aceste echipamente pot fi:
- receptori de putere, pentru care sursa de securitate trebuie să fie grup/grupuri generatoare de
joasă tensiune,
-echipamente cu o putere nominală relativ mică, pentru care sursa de securitate poate fi şi
sursă de alimentare neîntreruptibilă (UPS).
O parte însemnată dintre aceşti receptori sunt servicii de securitate, definite în
I7/2011, subcap. 5.6, cu care se echipează, de regulă, o gamă extinsă de consumatori, alţii
decât amplasamentele pentru utilizări medicale.
-c3. )-cu un timp de comutare mai mare de 15 s, necesare pentru menţinerea serviciilor de
amplasament medical (spital) şi pentru care se impune conectarea manuală sau automată pe
sursa de securitate, care funcţionează pe o durată de minim 24 ore. Echipamentele care
necesită o astfel de alimentare sunt enumerate în I7/2011, art. 7.9.32.
Aceştia sunt receptori de putere, pentru care sursa de securitate trebuie să fie grupuri
generatoare de joasă tensiune.
163
Din acest tablou vor fi alimentate echipamente medicale din clasele de comutare 0;
0,15 şi 0,5., (Tabel 7.9.1., subcap 7.9).
Conform Ordinului nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care
trebuie sa le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare,
unul din componentele medicale “de primă necesitate” ale amplasamentelor pentru utilizări
medicale este blocul operator. Acesta poate să conţină maxim 12 săli de operaţii şi ca
urmare, se impune să se prevadă un tablou electric pentru fiecare bloc operator, iar din acesta
să fie alimentate tablouri electrice pentru 1-2 săli de operaţii, fig.21.
164
proprii, alimentate prin AAR adecvat ceriţelor clasei de comutare, de la sursa de bază şi de la
grupul genenerator de joasă tensiune.
Gruparea pe tablouri electrice proprii este impusă de I7/2011, art.5.6.4.
C)-echipamentele cu timp de comutare mai mare de 15 s, sunt echipamente de putere, cu
tablouri electrice proprii, se vor grupa pe TE≥15, alimentat, prin AAR cu caracteristici
adecvate clasei de comutare, de la sursa de bază şi de la grupul genenerator de joasă tensiune
Fiecare tablou electric descendent se va alimenta prin coloană electrică proprie, fig.20.
D)-O categorie specială de receptori, nedefinită explicit în I7/2011, subcap.7.9 şi SR CEI
60364-7-710-2005, dar menţionată în -15/97, o reprezintă receptorii cu şocuri (radiologie,
radioscopie, computer tomograf, etc.). Caracterul perturbator al acestora impune gruparea pe
un TRşoc şi îndepărtarea electrică a lor de celelalţi receptori. Această cerinţă poate impune
alimentarea direct din tabloul electric general, calea (a), sau de la un transformator separat,
calea (b) fig. 20.
3. SISTEME ŞI INSTALAŢII ELECTRICE LA CONSUMATOR
Cerinţele esenţiale definite în Legea 10/95, modificată prin Legea 123/2007, impun
prevederea, la consumator, de sisteme şi instalaţii electrice. O partea dintre acestea au rolul de
a asigura parametrii de confort, iar altele pentru a asigura sănătatea şi securitatea persoanelor
şi pentru evitarea deteriorării importante a mediului sau a unor echipamente .
3.1. Instalaţii electrice impuse de cerinţa esenţială igienă, sănătate şi mediu
- Sistem de iluminat interior, care se concepe şi proiectează conform 061/2002;
- Sistem de iluminat exterior, care se concepe şi proiectează conform 062/2002.
Proiectul aferent acestor sisteme, componentă a proiectului tehnic al obiectivului, se
supune verificării tehnice efectuate de verificatori atestaşi.
3.2. Sisteme de protecţie impuse de cerinţa esenţială Securitatea la incendiu
3.2.1. Rolul sistemelor electrice de protecţie
Limitarea, pe de o parte a riscului de producere a unei avarii, iar pe de altă parte a
consecinţelor unei avarii se poate realiza şi cu instalaţii electrice de protecţie.
Surse de avarii
Acestea pot fi determinate de:
a). conceperea şi dimensionarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice, respectiv:
- dimensionarea necorespunzătoare a secţiunii căilor de curent, care va determina
supraîncălzirea suprafeţelor acestora. Această supraîncălzire reprezintă risc de aprindere a
eventualei atmosfere de praf combustibil;
- dimensionarea necorespunzătoare a aparatelor de conectare/deconectare, care nu
vor avea capacitatea de rupere adecvată, care reprezintă risc de aprindere a eventualei
atmosfere explozive sau a materialelor depozitate;
- dotarea necorespunzătoare cu mijloace şi măsuri de protecţie;
b). exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice funcţionale şi a instalaţiilor
funcţionale şi tehnologice care au şi echipamente electrice, respectiv;
- personalul de exploatare cu pregătire neadecvată complexităţii categoriilor de
instalaţii pe care le deservesc;
- inexistenţa, sau aplicarea neadecvată a programelor de mentenanţă preventivă;
c). efectele unor fenomene tehnice sau naturale, respectiv:
- regimuri tranzitorii în sistemele electrice care pot genera supratensiuni de
comutaţie;
166
Pentru spaţiile de birouri se consideră o valoare care exprimă o bună dotare tehnică,
dar puterea absorbită (cerută) va avea un nivelul de precizie al calculului redus. Se observă că
s-a lăsat consumul separat pentru cele două categorii de consumatori, deoarece o astfel de
clădire va avea două racorduri (branşamente) distincte.
Un exemplu mai detaliat se prezintă în figura 12.1.2, pentru o clădire de birouri P+2,
în care se regăsesc elemente ale proiectului de iluminat, instalaţii de încălzire-ventilare,
instalaţii sanitare, dotările tehnice obligatorii.
-169-
9.2.3.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
- Secţiunea conductorului de fazã [mmp].
9.3.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
Sunt necesare elementele instalaţiei electrice rezultate în urma dimensionării
coloanelor electrice:
a) Detalii ale racordului electric:
a. Elemente ale postului de transformare (transformator MT/JT cu tip
constructiv, putere aparenta (kVA), pierderi în Cu (kW), tensiune de
scurtcircuit (%)).
b. Putere de scurtcircuit a în punctul de racordare a sistemului de distribuţie
(MVA).
c. Elemente constructive ale racordului amonte (MT): tip linie, lungime,
secţiune
b) Elemente constructive ale racordului pe JT: tip conductor, lungime, secţiune.
c) Elemente constructive ale coloanelor electrice (tip cabluri, lungimi).
d) Date asupra receptoarelor care contribuie la curenţii de scurtcircuit (electromotoare
asincrone foarte mari – pot fi neglijate până la puteri de 200 kW).
Se pot individualiza parametrii barelor, fără însă relevanţă deosebită pentru această
problemă de calcul. Se introduce următoarea coloană C3:
Ĩn mod similar se introduc toate elementele reţelei din problema test, conform
enunţului.
Precizia obţinută este satisfăcătoare din punct de vedere tehnic, deoarece în mod
practic interesează alegerea aparatelor de protecţie din cadrul unor game de puteri de rupere
(4,5 kA, 6kA, 10 kA, 20 kA, 50 kA, 100 kA).
Calculul curenţilor de scurtcircuit este deosebit de important pentru ca protecţiile să
funcţioneze corect (siguranţe fuzibile sau întrerupătoare). Dacă nu se efectuează acest calcul,
prin proiect se pot genera situaţii periculoase. Ca exemplu, dacă un tablou electric este relativ
aproape de un post de transformare, deci cu valori mari ale curentului de scurtcircuit, se
impune utilizarea unor soluţii tehnice specifice, cum ar fi utilizarea unor siguranţe fuzibile
MPR chiar şi pentru circuitele de iluminat de 16A.
12.4.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
12.4.1.1. Contactorul
- numărul de contacte auxiliare disponibile;
- regimul de lucru al contactorului / tipul de sarcină;
- tensiunea bobinei;
- tipul de execuţie climatică;
- curentul nominal In (curentul absorbit)
12.4.1.2. Separatorul
- frecvenţa de comutaţie;
- anduranţa mecanicã şi electricã;
- putere de rupere (dacă este cazul);
- capacitatea de închidere la funcţionarea normalã şi ocazionalã.
9.5.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
- curentul de calcul (Ic) pentru fiecare circuit şi coloană;
- curentul de pornire pe circuit sau curentul de pornire maxim pe coloană
(Ip);
- secţiunea căilor de curent;
- curentul maxim admisibil corectat al căii de curent (Iz’);
- curenţii de scurtcircuit la locurile de montaj.
I N ≤ 3 × I z' (9.5-7)
realizează protecţia conductoarelor aval (izolaţia sã nu atingă temperatura admisibilã pe
durata unui scurtcircuit).
Pentru a acţiona selectiv faţă de protecţia releului termic (desensibilizarea siguranţei
fuzibile:)
I N ≥ 3 × I r RT - pentru siguranţe cu putere medie de rupere (9.5-8)
I N ≥ 2,5 × I r RT - pentru siguranţe cu putere mare de rupere (9.5-9)
Pentru protecţia selectivă faţă de aparatul aval, care impune o valoare minimă a
protecţiei:
I N ≥ ( I N ) PS (9.5-10)
***
Condiţia finală impusă atât siguranţelor fuzibile cât şi întreruptoarelor este capacitatea
de stingere a curentului de scurtcircuit I SC calculat la locul de montaj. Pentru aceasta se va
alege o gamă de aparate corespunzătoare, pentru care:
I SC N ≥ I SC (9.5-19)
Important: curenţii de scurtcircuit se vor calcula după dimensionarea aparatelor de
protecţie şi ajustarea finală a secţiunilor conductoarelor.
În tabelul 9.5.1. s-au aplicat condiţiile (9.5-1), (9.5-2), (9.5.3.) şi (9.5.4) pentru
secţiunile stabilite până în această fază, putându-se alege aparatelor de protecţie (pentru
exemplu se utilizează siguranţe fuzibile), rezultând valorile din coloana L (reprezentând cea
mai mică valoare standardizată mai mare decât valoarea din celula H (Ic) şi mai mică decât
valoarea din celula I (Iz’)
Pentru circuitele motoarelor de forţă şi apoi pentru coloanele electrice trebuie
verificată condiţia (9.5-5) şi respectiv (9.5-6). Acest prag minim al fuzibilului, impus de
curentul de pornire al electromotoarelor, este calculat în coloana Q. Pentru a verifica şi
condiţia (9.5-8) se calculează valoarea necesară pentru protecţia la suprasarcină în coloana R.
Analizând noile coloane, se observă că valorile atribuite pentru siguranţele fuzibile nu
sunt satisfăcătoare. Se recurge la reconsiderarea fiecărei valori:
Pentru pasul doi al dimensionării (vezi tabelul 9.5.2) se impun următoarele modificări:
- Pentru circuitul T4-02 (prize), se majorează IN=10A la 16A, pentru a respecta
condiţia de desensibilizare la curentul de pornire al electrocasnicelor (valoare nedocumentată,
bazată însă pe practica obişnuită). Se impune mărirea secţiunii de la 2,5 mm2 la 4 mm2 prin
recalcularea Iz’ . De remarcat că această secţiune (mare) pentru un circuit de prize este indusă
de coeficienţii de corecţie adoptaţi în funcţie de ipotezele de pozare din proiect;
- Similar, pentru circuitele T5-02 şi T6-02 (prize), se majorează IN=10A la 16A, şi
secţiunea conductorului de la 2,5 mm2 la 4 mm2;
- Pentru coloanele de alimentare ale tablourilor T4, T5, T6 se majorează IN=16A la
25A pentru condiţia (9.5-10), respectiv selectivitate faţă de protecţia aval (se impune
decalarea cu două trepte a valorii fuzibilelor). Rezultă că secţiunea coloanelor tablourilor T5
şi T6 este insuficientă şi se majorează de la 4 mm2 la 6 mm2, cu aceeaşi recalculare a
curentului admisibil corectat Iz’ .
- Având în vedere protecţia în aval de 25A, pentru coloana de alimentare a tabloului
T2 se impune majorarea aparatului de protecţie de la 10A la 40A, secţiunea rămânând 25 mm2
(această secţiune a rezultat din condiţia pierderii de tensiune admisibile, circuitul fiind foarte
lung).
- Pentru circuitul T7-01, nu există condiţie pentru IN. Aceasta implică majorarea
secţiunii de la 4mmp la 6mm2, recalculând Iz’, rezultând protecţia de 16A.
- Pentru circuitul T7-02 (prize trifazat), se majorează IN=10A la 16A, plecând de la
mărirea secţiunii de la 4 mm2 la 6 mm2 cu recalcularea Iz’.
- Pentru circuitul T7-03 (forţă trifazat), electromotoarele vor fi protejate la
suprasarcină prin releu termic şi contactor iar siguranţa fuzibilă va asigura protecţia la
scurtcircuit.
Ir = 20,45 A (reglaj releu suprasarcină).
Pentru condiţia IN ≥ 3x Ir → IN = 63A, de unde rezultă majorarea secţiunii deoarece
curentul admisibil Iz’=37,6 (pentru secţiunea de 10 mm2) este prea mic. Cu ajutorul
coeficienţilor de corecţie k1 şi k2 se calculează curentul admisibil standard necesar:
I 63
Iz ≥ N = = 161 A
k1 × k 2 0,87 × 0,45
Rezultatele se vor analiza sub formă tabelară dar şi grafică, prin intermediul unor
scheme de calcul. Pe aceste scheme se pot transpune toate rezultatele principale ale
dimensionării instalaţiei, dar pentru o mai bună interpretare / verificare se recomandă
întocmirea unor scheme de calcul diferite pentru secţiunile conductoarelor şi pierderile de
tensiune, pentru curenţii de calcul şi aparatele de protecţie, pentru curenţii de scurtcircuit. Un
exemplu simplificat este disponibil în figura 9.5.3.
Dacă în urma condiţiilor de pozare se impun alte temperaturi decât cele rezultate din
tehnologia firească a utilizatorului, aceste date vor fi transmise proiectantului instalaţiilor
termice – ventilaţii etc.
-201-
9.6.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
- felul coloanei electrice pe care se montează: monofazat sau trifazat.
- tensiunea reţelei;
- curentul nominal (de calcul) al coloanei;
- clasa de precizie.
I npc ≥ I c (9.6-1)
9.6.2.4. Contorul de energie activã (A) şi reactivã (R) – se poate monta direct pe linia
de alimentare (atunci când suprasarcina admisibilã a contorului este mai mare decât valoarea
curentului nominal al liniei) sau prin reductoare de curent / tensiune.
-206-
9.8.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
Lista receptorilor care nu admit întrerupere în alimentare:
a. Denumire, date asupra consumului nominal: putere activă, putere aparentă sau
curent absorbit.
b. Lista receptorilor care necesită alimentare redundantă.
9.9.1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate)
Rezultatul obţinut este de 24Ω. Pentru tronsonul de platbandă de lăţime b care leagă
doi electrozi, pozată la aceeaşi adâncime q, relaţia de calcul este conform tabelului A5.34-3:
ρ 2l 2
rpq = 0,366 lg şi transpusă în celula F16 sub forma:
l bq
F16=0.366*F10/F14*LOG(2*F14^2/(F9*F15))
Achiziţia lucrărilor şi materialelor rezultate din proiect este una din etapele cele mai
importante cu care se finalizează documentaţia tehnică de execuţie. În general, ghidurile de
proiectare nu abordează acest subiect, şi de aceea autorii au justificat poziţia importantă a
acestui capitol în cadrul lucrării.
Complexitatea întocmirii listelor de lucrări şi a fişelor tehnice aferente este deosebită,
deoarece trebuie să permită ofertanţilor să identifice din punct de vedere tehnic cerinţele
investitorului, fără putinţă de interpretare.
Pentru întocmirea listelor de lucrări se lucrează cu indicatoare de norme de deviz a
căror vechime determină inadvertenţe în privinţa conţinutului normelor. Chiar dacă legislaţia
actuală permite reconsiderarea acestor norme (prin normare proprie, tehnologii şi materiale
noi), se constată că în caietele de sarcini se menţin articole de deviz fără adaptarea lor la
specificul fiecărui ofertant.
O dificultate generată de rutina întocmirii acestor documentaţii este listarea listelor de
lucrări după rularea devizului proiectantului (valoare confidenţială). Programele de devize
uzuale nu păstrează completările sau precizările proiectantului pentru articolele asimilate,
precum şi trimiterile corecte la listele anexe din normele de deviz. Prin grija investitorului,
aceste detalii trebuie să se regăsească cu claritate pentru fiecare lucrare, pentru a permite
obţinerea unor oferte corespunzătoare de la firmele executante.
În cazul fişelor tehnice, problematica este şi mai complexă. Sunt cerute răspunsuri la
următoarele capitole:
capacitatea de închidere
o pentru baterie de condensatoare:
capacitate totală
conexiune Y/Δ
tensiune nominală
frecvenţa nominală
toleranţa capacităţii
domeniul de temperatură:
• temperatură maximă
• temperatură medie 24h
• temperatură medie anuală
• temperatură minimă
tensiune de izolaţie
curent de suprasarcină admisibil
supratensiune admisibilă
rezistenţe de descărcare incluse
consum de curent
automatizare – conectare
• număr de trepte
• regulator specializat
• contactoare curenţi capacitivi
o pentru surse neîntreruptibile (UPS):
domeniu de utilizare (consumatori)
tip UPS
capacitate UPS [VA]
domeniu tensiune de intrare
domeniu frecvenţa nominală de intrare
tensiune de ieşire
frecvenţa de ieşire
timpul de comutaţie
bateria inclusă/ neinclusă:
• tip baterie
• tensiune nominală
• numărul de celule
• capacitate [Ah]
• timpul de reîncărcare
• timpul de descărcare fără sarcină
formă semnal ieşire
protecţie la inversarea bornelor de pe acumulator
protecţie acumulator la supraîncărcare şi descărcare
protecţie la suprasarcină
eficienţă în condiţii de lucru specificate
dimensiuni gabarit
compatibilitate electromagnetică
monitorizare şi control de la distanţă
greutate
o pentru instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului (IPT):
domeniu de utilizare
nivelul de protecţie necesar
- 225 -
elemente de captare
elemente de coborâre
priza de pământ
o pentru tablouri electrice:
tensiune nominală de utilizare
tensiune nominală de izolare
tensiune nominală de ţinere la impuls
curent nominal
curent nominal de scurtă durată
curent nominal admisibil de vârf
frecvenţa nominală
dimensiuni
tip carcasare / montare
acces / conexiuni
componenţă
1.5 Pentru executarea lucrărilor de montaj a instalaţiilor electrice se vor utiliza prin
prevederile din Caietul de sarcini pentru execuţie, numai materiale, echipamente şi procedee care
deţin Agrement Tehnic sau marcaj CE (anexele III.3-5), comercializate legal într-un Stat Membru al
Uniunii Europene sau care au performanţe echivalente atestate de un organism recunoscut în ţară şi
sunt de provenienţă din Turcia, China sau Israel, ori sunt fabricate legal într-un stat EFTA
(European Free Trade Association, care include Norvegia, Elvetia, Islanda şi Linchesthein), parte la
acordul privind Spaţiul Economic European şi care corespund prevederilor proiectului.
2.1 Instalaţiile electrice aferente clădirilor, înainte de darea în exploatare şi predarea către
beneficiar sunt supuse unui ansamblu de operaţii tehnice care au ca scop verificarea instalaţiei
executate în vederea punerii în funcţiune şi recepţiei, privind:
corespondenta execuţiei cu prevederile proiectului tehnic;
funcţiunile instalaţiei şi adecvarea cu scopul proiectului;
nivelul de performanţă al instalaţiei prevăzut prin proiect si proba obţinerii efectelor
scontate;
crearea tuturor condiţiilor necesare unei funcţionari sigure în exploatare.
2.2 In acord cu precizările din Normativul I7 (cap. 8), instalaţiile electrice şi de paratrăsnet
trebuie să fie supuse în timpul execuţiei şi înainte de punerea în funcţiune verificărilor iniţiale şi
apoi verificărilor periodice. Pentru verificări se va ţine seama de prevederile normativelor C 56, PE
116 pentru a se stabili dacă componentele instalaţiilor sunt în stare de utilizare.
Verificarea instalaţiilor electrice este prevăzută în conformitate cu recomandările din
standardul SR HD 60364-6.
Verificarea sistemului de protecţie împotriva trăsnetului se va face conform cap. 8.5. din
normativul I7-2011.
2.3 La punerea în funcţiune a echipamentelor electrice de joasă tensiune în concordanţă cu
precizările din HG 457 / 2003 se va verifica dacă ele au asigurate protecţia împotriva riscurilor ce
pot rezulta ca urmare a montării şi utilizărilor lor şi protecţia împotriva riscului cauzat de influenţe
externe asupra lor.
4.1 Prevederile generale pentru exploatarea instalaţiilor electrice în clădiri sunt cele
cuprinse in cap. 9 din Normativul pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice
aferente clădirilor, indicativ I 7-2011.
Reguli complementare de buna practică, neacoperite prin acest normativ necesare la
executarea, verificarea instalaţiilor electrice noi sau existente, supuse modernizărilor, sunt prevăzute
în alte reglementări tehnice sau standarde europene armonizate specifice, precizate în Anexa 1.
‐231-
4.2 In acord cu precizările din Normativul I7-2011, cap. 9, exploatarea instalaţiilor electrice
sau orice lucrare la o instalaţie electrică trebuie să aibă la bază documentaţia de evaluare a riscurilor
conform Legii 319/ 2006.
Documentaţia de evaluare a riscurilor electrice trebuie să specifice cum trebuie realizată
exploatarea, indicându-se măsurile de securitate şi de prevenire pentru asigurarea securităţii.
La exploatarea instalaţiilor electrice, suplimentar faţă de Legea 319/2006, se va ţine seama
şi de: HG 1146/2006, HG 1091/2006, HG 300/2006, HG 457/2003 completat cu HG 1514/2003,
462/2007 şi 1032/2009.
ANEXA 1
SR CEI 60050-
1. 826:2006
Vocabular Electrotehnic Internaţional. Partea 826: Instalaţii electrice.
Instalaţii electrice în construcţii. Partea 1: Principii fundamentale,
2. SR HD 60364-1:2009
determinarea caracteristicilor generale, definiţii.
SR CEI 60050-195+ Vocabular Electrotehnic Internaţional. Partea 195: Legare la pământ
3. A1:2006:2006 şi protecţie împotriva şocurilor electrice.
CEI 60417-DB:2009 Graphical symbols for use on equipment –DATABASE
4. (bază de date) SNAPSHOTS
SR EN 61082
5. (standard pe părţi) Elaborarea documentelor utilizate în electrotehnică
Tehnica iluminatului
Parametri de calcul ai ambianţei interioare pentru proiectarea şi
SR EN ISO
1. evaluarea performanţei energetice a clădirilor, care se referă la
15251:2007
calitatea aerului interior, confort termic, iluminat şi acustică.
2. SR EN 1838:2003 Aplicaţii ale iluminatului. Iluminatul de siguranţă
3. SR 12294:1993 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranţă în industrie
Instalaţii de ventilare în clădiri. Criterii de proiectare pentru realizarea
4. SR CR 1752:2002
confortului termic interior
Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-55: Alegerea şi instalarea
SR HD 60364-5-
5. echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 559: Corpuri şi
559:2006
instalaţii de iluminat
SR EN 60598
6. (standard pe părţi)
Corpuri de iluminat
2.3 Expertiza tehnică - este un studiu de specialitate sau o nota tehnică justificativă, în
baza unui raport de expertiză tehnică pentru lucrări de intervenţie la construcţii existente care
pot include si raportul de audit energetic pentru lucrări de intervenţie în vederea creşterii
performanţei energetice la clădiri, solicitate prin certificatul de urbansim.
2.3.1. Efectuarea expertizei tehnice a unei clădiri este reglementată, la data elaborării
Ghidului, prin prevederile prevăzute de Legea nr.10/1995 privind calitatea in construcţii, cu
modificările ulterioare şi de Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a
proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, cu modificarea si completarea ulterioara
(cap. 3, art.15), aprobat cu H.G. nr. 925/1995, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 286
din 11/12/1995.
2.3.2. Expertizarea tehnică de calitate a unei clădiri este o activitate complexă care
cuprinde, după caz, cercetări, experimentări sau încercări, studii, relevee, analize si evaluări
necesare pentru cunoaşterea stării tehnice a unei construcţii existente sau a modului în care un
proiect respectă cerinţele prevăzute de lege, în vederea fundamentării măsurilor de intervenţie.
‐ 243 ‐
2.3.3. Această activitate se efectuează de către experţi tehnici de calitate, atestaţi, atunci
când o reglementare legală sau un organism cu atribuţii de control al statului în domeniul calităţii
construcţiilor prevede acest lucru sau când o situaţie deosebită o impune pentru:
a) rezolvarea unor situaţii care intervin la construcţiile existente:
- în cazul dezastrelor sau accidentelor datorate fenomenelor naturale, acţiunilor umane
sau activităţii tehnologice;
- în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice a construcţiei pentru
evaluarea capacităţii ei de satisfacere a cerinţelor conform legii;
b) rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuţiei unor
lucrări de construcţii.
2.3.4. La proiectele care au la baza o expertiza tehnica, asa cum sunt cele de interventie
la constructii existente (proiecte de schimbare sau de consolidare a unor cladiri avariate de
cutremure sau de transformare a modului de utilizare al constructiei etc.), inainte de
prezentarea documentatiei pentru verificare, aceasta va trebui sa obtina acordul expertului
prin semnarea si stampilarea proiectului.
2.3.5. Expertul tehnic de calitate, atestat, va analiza, după caz:
- condiţiile de amplasament si de exploatare a construcţiei;
- starea construcţiei care se supune expertizei tehnice de calitate;
- documentele care au stat la baza realizării construcţiei in fazele de proiectare,
execuţie si exploatare;
- prevederile din reglementările tehnice care au stat la baza realizării construcţiei si
cele in vigoare la data efectuării expertizei tehnice de calitate.
2.3.6. Expertul tehnic atestat elaborează raportul de expertiză tehnică de calitate
cuprinzând soluţii şi măsuri care se impun pentru fundamentarea tehnică si economica a
deciziei de intervenţie ce se însuşeşte de către proprietarii sau administratorii construcţiilor si,
după caz, de către investitor. Expertul tehnic de calitate atestat va semnala situaţiile în care, in
urma intervenţiei sale, se impune verificarea proiectului şi sub aspectul altor cerinţe decât cele
la care se referă raportul de expertiza tehnică de calitate întocmit.
2.3.7 Raportul de expertiză
Raportul de expertiză al unei clădiri/ instalaţii urmăreşte identificarea principalelor
deficienţe ale construcţiei şi ale instalaţiilor aferente acesteia care impun intervenţia şi
stabilirea, din punct de vedere tehnic şi economic a soluţiilor de reabilitare şi/sau
modernizare a construcţiei şi/ sau a instalaţiilor aferente.
2.3.8 Expertiza tehnică, pentru instalatiile electrice în clădiri identifică:
în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice a construcţiei pentru
evaluarea capacităţii ei de satisfacere a cerinţelor conform legii 10/95, cu
modificările ulterioare;
rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuţiei unor
lucrări de construcţii.
a. deficienţe datorate proiectării, execuţiei, exploatării instalaţiei curente; starea de
întreţinere/ degradare a instalaţiei electrice;
b. deficienţe ale structurii măştilor, nişelor, porţiunilor înglobate în elemente de
construcţii, a stării de funcţionare a aparatelor, deficienţe care impun demontări de
echipamente, demolări parţiale sau totale şi/sau reproiectarea obiectivelor sau ale
calităţii aparatelor, echipamentelor utilizate şi specifică repercursiunile degradării lor
asupra instalaţiei electrice în ansamblu;
c. intervenţii pentru modificarea şi corectarea regimului de funcţionare a instalaţiilor
electrice sau al altor categorii de instalaţii (termice, sanitare, ventilaţii, canalizare,
gaze) care presupun conexiuni electrice (instalaţii de acţionare, de măsură, control,
monitorizare, pază) în cazul extinderii numărului de consumatori, a echipamentelor
conectate sau a amplasării lor, ş.a.;
‐ 244 ‐
d. disfuncţii ale instalaţiei electrice, care necesită modificări/intervenţii în raport cu
schemele/ soluţia din proiectul iniţial, referitoare la:
receptorii de lumină, forţă şi curenţi slabi;
funcţionarea aparatelor de pe tablourile de siguranţă sau de pe tabloul bateriilor
de acumulatoare;
legăturile dintre tablourile generale şi tablourile secundare;
legăturile dintre tablourile generale şi grupurile electrogene;
instalaţia produce zgomot; ş.a.
2.3.3 In sensul de mai sus, raportul de expertiză tehnică, se completează şi cu:
a. analizarea documentaţiei tehnice a clădirii (sau completarea acesteia, după caz), şi
confruntarea instalaţiei de iluminat /protecţie în clădiri executate cu proiectul iniţial;
b. analiza stării actuale a construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia, constatată prin
vizitarea clădirii.
c. evaluarea stării actuale a clădirii şi a instalaţiilor, prin comparaţie cu soluţia de
proiect (conform cu cartea tehnica a clădirii).
d. analiza documentaţiei care a stat la baza execuţiei clădirii va fi completată cu un
releveu al zonelor cu degradări specifice (scurt circuite produse de igrasie, infiltraţii
de apă, condens, incendii, altele), precum şi cu un releveu al instalaţiilor electrice
din clădire în scopul evidenţierii modificărilor constatate asupra acestora.
2.3.4 Raportul de expertiză va cuprinde:
- un memoriu tehnic;
- relevee ale elementelor de inchidere, nişelor, încăperilor, acoperişului/ teraselor, etc.
cu degradările constatate în urma observaţiilor directe;
- secţiuni şi detalii cu marcarea degradărilor constatate;
- fotografii şi, opţional, alte tipuri de înregistrări video;
- date extrase din încercările de laborator (buletine de analiză, rapoarte de încercări).
2.3.6. Raportul de expertiză se va întocmi de către firme şi specialişti atestaţi în baza
cerinţelor prevăzute prin Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a
proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, cu modificarea si completarea ulterioara.
Proiectul întocmit pe baza raportului de expertiză tehnică de calitate trebuie însuşit de către
autorul acestuia, din punct de vedere al respectării soluţiilor si a măsurilor propuse.
PARTEA SCRISA
1. Date generale
2. Descrierea generală a lucrărilor
2.1. În cadrul secţiunii "Descrierea lucrărilor" care fac obiectul proiectului tehnic se
vor face referiri asupra următoarelor elemente:
a) amplasamentul;
b) topografia;
c) clima şi fenomenele naturale specifice zonei;
d) geologia, seismicitatea;
e) prezentarea proiectului -specialitatea instalatii electrice;
f) devierile şi protejările de utilităţi afectate;
g) sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrări
definitive şi provizorii;
h) căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea;
i) trasarea lucrărilor;
j) antemăsurătoarea;
Aceste date sunt caracteristice proiectului în ansamblul sau dar, se pot evidenţia
particularităţi pentru specialitatea instalatii electrice (pct.c,d,e,g).
2.2. Memoriu tehnic de specialitate- INSTALAŢII ELECTRICE
2.2.1.Caracteristicile electrice ale obiectivului:
- Putere instalată: Pi = ......kW;
- Putere maximă absorbită: Ps =........... kW;
- Tensiunea de utilizare Un = ............ V.c.a., Tipul de reţea (TN, TT,IT);
- Frecvenţa reţelei de alimentare Fu = ....... Hz
- Factor de putere cos φ =….. ........ (neutral);
- Caracterisica retelei electrice în punctul de delimitare cu furnizorul ( TT ; TN, etc)
- 250 -
- Durata maximă a întreruperii cu energie electrică, de la furnizorul extern, conform
caracteristicilor consumatorului şi a soluţiei de alimentare obţinute prin avizul de
racordare
- Clasificarea receptorilor din punct de vedere a cerinţelor privind gradul de
asigurare a continuităţii în alimentare, pe baza căreia va rezulta necesitatea
prevederii şi structura sistemului intern de alimentare.
- Tipuri de instalaţii funcţionale : ascensor de persoane şi / sau de marfă, staţie de
pompe şi vane de incendiu, etc.
2.2.2.Caracteristicile clădirii:
- clasa de importanţă a clădirii, conform P 118;
- categoria de importanţă, conform Legii 10/95, cu modificarile ulterioare;
- Riscul de incendiu şi Gradul de rezistenţă la foc şi zonarea spaţiilor, pe baza
materialelor din care este realizată construcţia şi a materialelor ce se stochează,
depozitează sau se manipulează, etc, conform P 118, pe baza căreia se va concepe
sistemul de detecţie şi alarmare la incendiu, conform I18/2.
- Categorii şi clase de influenţe externe, conform I 7, Anexa 2;
- Natura activităţilor ce se vor desfăşura în spaţiile construite;
- Existenţa, sau nu, a zonelor cu risc de explozie determinat de amestecuri explozive
de gaze sau praf combustibil, conform NP 099 /2005
2.2.3. Dotari si solutii tehnice care asigură cerinţele de calitate prevăzute de lege
cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare
III.3.2 Declaraţia de performanţă: în baza art. 4.4.1, când un produs pentru construcţii
face obiectul unui standard armonizat sau este conform cu o evaluare tehnică europeană
care a fost eliberată pentru acesta, producătorul/ furnizorul întocmeşte o declaraţie de
performanţă în momentul în care este introdus pe piaţă.
III.3.5.1 Atunci când un produs care este utilizat pentru lucrările de instalaţii electrice
din clădiri, face obiectul unui standard armonizat, poate fi achiziţionat numai dacă este însoţit
de declaraţia de conformitate (Anexa III.5).