Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DREPTURI DE
PROPRIETATE
INTELECTUALA
[Modul II]
SUPORT DE CURS
Dr. ing Alexandru Cristian Strenc
CUPRINS
2
1.2 Licenta .................................................................................................................................... 21
6.2 Apararea drepturilor................................................................................................................... 21
3
2. Cadrul legislativ de baza
2.1 Legislatie nationala de baza
– Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție republicată în temeiul art. 18 din Legea nr.
83/2014;
– H.G. nr. 547/2008 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind
brevetele de invenție;
– Legea nr. 383/1999 pentru aprobarea O.G. nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecției
proprietății industriale și regimul de utilizare a acestora;
– Legea nr. 611/2002 privind aderarea României la Convenția Brevetului European;
- Legea nr. 350/2007 privind modelele de utilitate;
- Legea nr. 83/2014 privind invențiile de serviciu;
-Legea nr. 84 /1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice
-Hotărârea Guvernului nr. 1.134/10.XI.2010 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii
nr. 84/1998
-Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor;
-H.G. nr. 211/2008 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 129/1992;
-Legea 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe;
3. Brevetul de inventie
3.1 Inventia si inventia brevetabila
-legile de brevete nu definesc in sens pozitiv notiunea de inventie, ci negativ, sub forma unor liste
neexhaustive, a ceea ce nu este sau nu poate fi econsiderat a fi inventie (n.n.-brevetabila).
-4 conditii de brevetabilitate;
- existenta caracterului tehnic;
-noutate;
-activitate inventiva;
-aplicabilitate industriala.
5
3.2.3 Conditia de activitate inventiva (nonevidenta) a inventiei
Conditia este indeplinita daca pentru o persona de specialitate PS nu rezulta cu evidenta din stadiul
tehnicii;
-se aplica testul “could –would” ceea ce prepune ca nu se analizeaza daca PS ar fi putut sa faca
inventia ci daca chiar ar fi facut-o ;
-analiza conditiei se face pe “mozaic de documente din stadiul tehnicii”;
Conditia indeplinita daca solutia brevetata este peste “pasul inventiv”;
Se pot avea in vedere si indici circustantiali: solutie indelung asteptata, stadiul tehnicii orientat in directie
opusa; efort depus, succes potential, etc
6
-Revendicarile consituie partea cea mai dificila; definesc protectia acordata;
Se deruleaza potrivit legii nationale in speta, procedurii oficiului national si cu plata taxelor nationale ;
-de regula este necesara utilizarea unui consilier de brevete din tara in speta.
7
brevetul european acordat de OEB se transforma intr-un “manunchi” de brevete nationale;
- procedura nu este exagerat de costisitoare insa costul puternic grevat de costurile de traducere
si enforcement in fiecare tara;
Dreptul la inventie este un concept juridic complex care include dreptul la brevetul de inventie si dreptul
imprescriptibil al inventatorului;
b) care poate fi protejata prin brevet de inventie sau prin model de utilitate inregistrat;
c) care este:
Inventie de misiune:
8
Este obtinuta, pe durata contractului individual de munca, precum si pe o perioada de maximum 2 ani
de la incetarea acestuia, dupa caz, prin:
d) prin utilizarea unor informatii rezultate din activitatea angajatorului sau puse la
dispozitie de acesta .
-inventia este de misiune si angajatorul este persoana de drept public fara sa aiba in obiectul de
activitate cercetarea dezvoltarea;
-inventia este de misiune, angajatorul este persoana de drept public cu obiect de actvitate
cercetarea dezvoltarea si nu exista prevedere contractuala contrara;
- inventia este de misiune, angajatorul este de drept public cu cercetarea dezvoltarea in obiectul de
activitate si exista prevedere contractuala care acorda inventatorului deptul la inventie;
Brevetul de invenție conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare a invenției pe întreaga sa
durată.
a) fabricarea, folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în vederea folosirii, oferirii
spre vânzare ori vânzării, în cazul în care obiectul brevetului este un produs;
b) utilizarea procedeului, precum și folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în aceste
scopuri al produsului obținut direct prin procedeul brevetat, în cazul în care obiectul brevetului este
p
r
o
9
un procedeu.
-designul se refera la aspectul estetic exterior al unui produs, avand o functie utilitara.
-Potrivit legii designul reprezinta aspectul exterior al unui produs sau al unei pãrţi a acestuia, redat în douã
sau trei dimensiuni, rezultat din combinaţia dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi,
culori, formã, texturã si/sau materiale ale produsului în sine si/sau ornamentatia sa.
- Produsul-orice articol obţinut printr-un proces industrial sau artizanal, conţinând printre altele şi elemente
concepute spre a fi asamblate într-un produs complex, ambalaje, forme de prezentare, aranjamente,
simboluri grafice, caractere tipografice.
4.1.2.1. Noutate
Indeplinita daca nici un design identic nu a fost fãcut public înaintea datei de depunere a cererii de
înregistrare sau înaintea datei de prioritate.;
Indeplinita dacã impresia globalã produs asupra utilizatorului avizat este diferitã de cea produsã asupra
unui asemenea utilizator de orice design fãcut public înaintea datei de depunere a cererii de
înregistrare sau înaintea datei de prioritate;
-calea nationalacerere la OSIM procesata conform legii L129/1992; cerere individuala in fiecare stat
procesata conform legii statului in speta;
-calea
in
10
ternationalaAranjamentul de la Hagacerere internationala transmisa la OMPI direct/prin OSIM;
cererea se proceseaza in fiecare stat desemnat;designul inregistrat valabil in fiecare stat care accepta
designul international;
-semn distictiv, susceptibil de o reprezentare grafica putand fi constituita din semne cum ar fi: cuvinte,
nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale, cocombinatii de
culori, precum si orice combinatie a acestor semne.
-marca trebuie sa fie distinctiva pentru produsele si serviciile pe care le ofera sub semnul distinctiv in speta.
Aceasta inseamna ca ea trebuie sa fie si poate fi recunoscuta ca fiind un semn care diferentiaza
bunurile sau serviciile unei persoane fizice sau firma- de cele ale altor persoane.
Concluzia-asocierea semnului care constituie o marca cu o lista de produse si/sau servicii pentru care
solicitantul cere protectie.
–pietei, ii permite sa distinga bunurile si serviciile unei entitati de cele ale altei entitati.
-embleme nationale, simboluri religioase, imagini sau nume de persoane de renume fara consimtamantul
lor, si altele asemenea;
marci care pot insela publicul cu privire la origine, calitate, natura produselor sau serviciilor;
Cererea este depusa la OSIM procesata conform legii L84/1998+cerere individuala in fiecare stat procesata
conform legii statului in speta;
12
ii de protectie definite (relativ) identic cu cele de la brevetul de inventie
-caracter tehnic;
-noutate;
-aplicabilitate industriala;
-conditie de protectie definita diferit ceea ce diferentiaza brevetul, de “brevetul mic”:
Astfel, brevetul de inventie se bazeaza pe indeplinirea conditiei de activitatea inventiva in timp ce modelul
de utilitate pe conditia depasirii simplei indemanari profesionale;
-CONCLUZIEaspiratia la care “urca” inventatorul este esentiala pentru protectia solicitata BI/MU dar
trebuie atent orientata ;
-similar cu BI:continutul cererii, acordarea datei de depozit, necesitatea dezvaluirii clare si complete a
inventiei;
-caracteristica de bazaposibilitatea transformarii unei cereri de BI in cerere de MU ptru aceeasi
inventiecerere de transformare:
-in procedura de examinare a cererii de BI pana la finalizarea pregatirilor de publicare a
hotararii de acordare a BI sau de respingere a cererii;
-in 3 luni de la publicarea de catre OSIM a hotararii de anulare a BI pe motivul lipsei
activitatii inventive;
-posibilitatea transformarii cererilor de brevet european;
-posibilitatea conversiei cererii de MU in cerere de BI pana la luarea unei hotarari privind
ninregistrarea;
toata durata;
13
-cost redus al protectiei; -cost mai ridicat al obtinerii
si mentinerii in vigoare a
brevetului;
Asigura protectia unor informatii specifice firmei, de natura intelectuala, care daca ar ajunge in mana
concurentei ar putea periclita avantajul pe care firma il are prin detinerea sa.
Se refera in principal la: procese de fabricatie, tehnici si know-how; colectii de date (de ex: liste de clienti);
schite, desene, planuri, harti; algoritmi, procese care sunt puse in aplicare de programe de calculator si
programe de calculator in sine; formule pentru realizarea de produse; strategii de afaceri, planuri de
afaceri, planuri de export, planuri de marketing; informatii financiare; inregistrari de personal;
manuale; ingrediente;informatii despre activitatile de cercetare si dezvoltare.
Informaţiile negative cum ar fi rezultatele cercetării care au fost explorate şi au fost găsite fără valoare, pot
fi un secret comercial
- fi fost obiectul paşilor rezonabili pe care i-a făcut titularul de drept al informaţiilor, pentru a le păstra în
secret (ex. prin clauzele de confidenţialitate din contractele angajaţilor, contracte de ne-dezvăluire,
etc.).
In conflictul nume de domeniu –marcase da castig de cauza titularilor de marci, victime ale
cybersquating, daca:
- numele de domeniu este identic sau similar cu o marca inregistrata de natura incat sa creeze confuzie cu
respectiva marca in speta ;
-persoana care a inregistrat numele de domeniu nu are drepturi ori interese legitime in dobandirea
drepturilor asupra numelui de domeniu;
–numele de domeniu a fost inregistrat si este utilizat cu rea credinta, in raport cu inregistrarea anterioara a
marcii.
5. Drepturi de autor
Dreptul de autor-obiect al proprietatii intelectuale care defineste drepturile acordate creatorilor de opere
literare sau artistice.
Exemple: scrierile literare, operele stiintifice, compozitiile musicale, operele cinematografice, fotografice,
de arta plastica, de arhitectura, lucrarile plastice, hartile si desenele.
15
5.1.1 Opere derivate
Sunt operele create plecand de la una sau mai multe opere preexistente, si anume:
a) traducerile, adaptarile, adnotarile, lucrarile documentare, aranjamentele muzicale si orice alte
transformari ale unei opere literare, artistice sau stiintifice care reprezinta o munca intelectuala
de creatie;
b) culegerile de opere literare, artistice sau stiintifice, cum ar fi: enciclopediile si antologiile,
colectiile sau compilatiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv bazele de date, care,
prin alegerea sau dispunerea, constituie creatii intelectuale.
5.2 Drepturi
5.2.1 Drepturi morale
- dreptul de a pretinde respectarea integritatii operei si de a se opune oricarei modificari, precum si oricarei
atingeri aduse operei, daca prejudiciaza onoarea sau reputatia sa;
-dreptul de a retracta opera, despagubind, daca este cazul, pe titularii drepturilor de utilizare, prejudiciati
prin exercitarea retractarii
16
5.2.2 Drepturi patrimoniale
- Opera de creatie intelectuala este protejata independent de aducerea ei la conostinta publica, doar prin
realizarea ei, chiar in forma nefinalizata.
- Dreptul de autor se naste din momentul in care a fost creata opera, oricare ar fi modul sau forma concreta
de exprimare.
- Daca autorul nu are mostenitori, dreptul este preluat de organismul de gestiune colectiva pe care l-a
mandatat autorul in timpul vietii.
- Drepturile morale sunt perpetue.
- Ideile, procedeele, metodele de functionare, conceptele matematice si principiile care stau la baza
oricarui element dintr-un program de calculator , inclusiv acelea care stau la baza interfetelor sale, nu
sunt protejate;
-Ca regula generala, dreptul de autor aparţine autorului programului de calculator; notiunea de autor poate
implica si cazul de “colectiv de autori”;
-autorul programului este definit ca persoana fizică sau grupul de persoane fizice care au creat programul.
Fiecare membru al grupului are calitatea de coautor.
-In situatia in care programul a fost creat de un grup de persoane impreună, in colaborare, drepturile
exclusive sunt deţinute impreună, iar programul poate fi asimilat unei opere comune, create de mai
multi coautori in colaborare;
-daca contributiile personale ale autorilor sunt intrepatrunse, de asa natura incat nu este posibil sa fie
atribuit un drept distinct vreunuia dintre coautoriopera colectiva”,
5.5.1 Inregistrarea sau dupa caz inscrierea in Registrul national gestionat de ORDA
i)- persoanele fizice autorizate si persoanele juridice care desfasoara pe teritoriul Romaniei:
e)- comercializarea.
- reproducerea permanenta sau temporara, integral sau partial, prin orice mijloc si sub orice forma;
18
- traducerea, adaptarea, aranjarea si orice alte transformari aduse unui programul, precum si
reproducerea rezultatului acestor operatiuni fara prejudicierea drepturilor persoanelor care
transforma programul de calculator;
- orice forma de distribuire catre public, incluzand inchirierea originalului programului sau a unor copii ale
acestuia.
BD: ‘’o culegere de opere independente, de date sau de alte elemente, protejate ori nu prin drept de autor
sau conex, dispuse intr-o modalitate sistematica ori metodica si in mod individual accesibile prin
mijloace electronice sau printr-o alta modalitate’’.
-Definitia acopera nu numai BD electronice dar si enciclopediile, dictionarele, operele stintifice si tehnice,
registrele publice, colectiile de recipise, registrele de adrese, etc.
-Se includ si indexurile si sistemele pentru operarea sau consultarea BD.
-Definitia exclude apriori orice program de calculator utilizat in realizarea, gestionarea sau functionarea
bazelor de date accesibile prin mijoace electronice
Are in vedere acea componenta caracteristica a bazei de date care este rezultatul creativitatii individuale in
selectarea si aranjamentul continutului
-conditie de protectie -originalitatea BD, respectiv daca din motive de selectie sau aranjament al
continutului, BD constitue creatia intelectuala a autorului.
19
la (b).
Prin dreptul sui-generis se protejeaza continutul BD, independent daca in dispunerea datelor exista
creativitate si cu conditia sa fi fost o investitie substantiala in obtinerea, verificarea sau
prezentarea materialului.
-pentru ca protectia prin dreptul sui-generis sa aiba efect este necesar sa existe investitii
calitative/cantitative substantiale fie in obtinerea, fie in verificarea sau prezentarea continutului bazei
de date.
- nu este permisa extragerea sau reutilizarea, repetata si sistematica, de parti nesubstantiale ale
continutului bazei de date, daca aceasta este contrara utilizarii normale acestei baze sau cauzeaza un
prejudiciu in mod nejustificat intereselor legitime ale fabricantului bazei de date.
Transmiterea DPI si a celor cu privire la brevet in particular, reprezinta una din modalitatile cele mai directe
de realizare a transferului de tehnologie.
Alte forme:
-gajul;
-exproprierea;-aportul in societate;
6.1.1 Cesiunea
Se realizeaza printr-un contract de cesiune prin care titularul-, transfera in calitate de cedent dreptul sau
catre cesionar, in schimbul unei contrapartide care poate fi o suma de bani sau alte avantaje de natura
economica sau/si administrtativa.
-
t
20
otala, cand poarta asupra ansamblului drepturilor, obiectului si teritoriului;
-partiala, cand transmisiunea are loc doar pentru unele din drepturile conferite ori numai pentru o
anumitã parte a obiectului protejat.
6.1.2 Licenta
Se realizeaza printr-un contract de licenţă prin care titularul DPI, in calitate de concedent/licentiator
acorda licentiatului, în tot sau în parte, folosinţa dreptului său exclusiv de exploatare, în schimbul plăţii unei
redevenţe.
-Totala, pe tot teritoriul pe care este protejat dreptul de PI si acoperind toate actele ce constituie
dreptul exclusiv;
-Partialalimitata în privinta teritoriului pe care îşi produce efectele sau a naturii dreptului exclusiv
pentru care este concedată.
-Exclusivă, atunci când titularul nu mai poate încheia cu alte persoane contracte de licenţă având
acelaşi obiect.
21
ANEXA 1 Formular cerere de brevet de inventie
Data de depozit
Data primirii partii lipsa la Registratura Generala a OSIM
Data de depozit după primirea părţii lipsă la Registratura Generală a OSIM
Data primirii cererii de retragere a partii lipsa la Registratura Generala a OSIM
Data de depozit atribuita cererii de brevet
continuare pe
pag.3
2. Solicitam în baza Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată, modificată prin
Legea nr.83/2014 privind invenţiile de serviciu acordarea unui brevet de invenţie cu titlul:
22
4. Rezumatul invenţiei se publică împreună cu figura numarul:
23
8. La data depunerii cererii solicităm următoarele
proceduri:
8.1. Publicarea de urgenţă a cererii de brevet de invenţie
8.2. Întocmirea unui raport de documentare
8.3. Întocmirea unui raport de documentare cu opinie scrisă privind brevetabilitatea
8.4. Examinarea cererii cerută la data de depozit
10. Solicitantul/reprezentantul desemnat de solicitant (nume, prenume / denumire, adresă/ sediu) pentru
corespondenţa cu OSIM:
L.S. Data
Nume si prenume:
Declaraţie
conţinand desemnarea inventatorilor invenţiei cu titlul:
……………………………………………………………………………………………………..
…………care face obiectul cererii de brevet cu nr…………................. şi data de depozit …………….
Aceasta declarţie este făcută si depusă la OSIM până la data luării unei hotărâri privind cererea de brevet
de inventie
Nume si prenume:
Adresa de
domiciliu_____________________________________________________________
Locul de munca la data crearii inventiei:
__________________________________________
Nume si prenume:
_______________________________________________________________
Adresa de
domiciliu_____________________________________________________________
Locul de munca la data crearii inventiei:
__________________________________________
Nume si prenume:
_______________________________________________________________
Adresa de
domiciliu_____________________________________________________________
Locul de munca la data crearii inventiei:
__________________________________________
Nume si prenume:
_______________________________________________________________
Adresa de
domiciliu_____________________________________________________________
Locul de munca la data crearii inventiei:
__________________________________________
Nume si prenume:
_______________________________________________________________
Adresa de
domiciliu_____________________________________________________________
2
Locul de munca la data crearii inventiei:
__________________________________________
Nume si prenume:
_______________________________________________________________
Adresa de
domiciliu_____________________________________________________________
Locul de munca la data crearii inventiei:
__________________________________________
Nume si prenume:
_______________________________________________________________
Adresa de
domiciliu_____________________________________________________________
Locul de munca la data crearii inventiei:
__________________________________________
Nume si prenume:
_______________________________________________________________
Adresa de
domiciliu_____________________________________________________________
Locul de munca la data crearii inventiei:
__________________________________________
Alti inventatori sunt înscrisi într-o pagină următoare pe un formular identic cu
acesta
Semnatura:__________________
Data:________________________
L.S. _______________________
3
BIBLIOGRAFIE
1. AC Strenc, B, Ionescu, Gh.Gheorghiu- Dreptul brevetului-Tratat, Univesul Juridic,
2019
2. A C Strenc-Tehnologia informatiei: protejarea si respectarea dreptului proprietatii
intelectuale, Univresul Juridic, 2010
3. A C Strenc, Gh. Gheorghiu, Gh. Bucsa- Intellectual Property Law-Romania, Wolters
Kluwer, 2016
4. WIPO- Background Reading Material n Intellectual Property – WIPO 1988
5. St. Cocos- Protectia si valorificarea proprietatii industrial, Tribuna Economica, 1999
6. V. Ros, D. Bogdan, O.Spineanu-Matei- Dreptul de autor si drepturile conexe Tratat,
All Beck 2005
7. D. Savescu. M. Radu, A. Budala- Elemente de proprietate intelectuala, Lux Libris
2011
8. C. Turcanu, M. Radulescu, Gh. Bucsa-Manualul consilierului in proprietate
industtriala . Matrix Rom 2010