Fondul Social European

Programul Operaţional „Capital Uman” 2014-2020

Axa prioritară: 6. Educaţie şi competenţe
Titlul proiectului: Cercetător-antreprenor pe piața muncii în domeniiile de specializare
inteligentă (CERT-ANTREP)
Cod SMIS: 124708
Contract finanţare: POCU/380/6/13/124708 (nr. 37141/23.05.2019)

DREPTURI DE
PROPRIETATE
INTELECTUALA
[Program antreprenorial-Modul I]

SUPORT DE CURS
Dr. ing Alexandru Cristian Strenc
CUPRINS
1. INTRODUCERE - Proprietate intelectuala si industriala ................................................................................. 3
1.1 Valentele propietatii intelectuale ................................................................................................. 3
2. Cadrul legislativ de baza ................................................................................................................................ 4
2.1 Legislatie nationala de baza.......................................................................................................... 4
2.2 Legislatie europeana/comunitara de baza ................................................................................... 4
2.3 Legislatie internationala de baza .................................................................................................. 4
3. Brevetul de inventie ...................................................................................................................................... 4
3.1 Inventia si inventia brevetabila .................................................................................................... 4
3.2 Conditii de brevetabilitate ............................................................................................................ 5
3.2.1 Conditia de caracter tehnic al inventiei: ........................................................................................... 5
3.2.2 Conditia de noutate a inventiei: ....................................................................................................... 5
3.2.3 Conditia de activitate inventiva (nonevidenta) a inventiei ............................................................. 6
3.2.4 Conditia de aplicabilitate industriala a inventiei .............................................................................. 6
3.3 Procedura de brevetare la OSIM .................................................................................................. 6
3.3.1 Cererea de brevet de inventie .......................................................................................................... 6
3.4 Brevetarea in strainatate .............................................................................................................. 7
3.4.1 Calea nationala ................................................................................................................................. 7
3.4 2 Brevetarea pe calea CBE .................................................................................................................. 7
3.4.3 Brevetarea pe calea PCT .................................................................................................................. 8
3.5 Dreptul la inventie ; inventia de serviciu ................................................................................ 8
3.6 Drepturi conferite de brevetul de inventie .................................................................................. 9
4. Alte drepturi de proprietate industriala ...................................................................................................... 10
4.1. Design- echivalent desen sau model ......................................................................................... 10
4.1.1 Definire ........................................................................................................................................... 10
4.1.2 Conditii de inregistrare ................................................................................................................... 10
4.1.3 Durata protectiei ............................................................................................................................ 11
4.1.4 Cai de protectie .............................................................................................................................. 11
4.2 Marca de produs sau serviciu ..................................................................................................... 11
4.2.1 Definire ........................................................................................................................................... 11
4.2.2 Categorii de marci........................................................................................................................... 11
 4.2.3 Functiile marcii ............................................................................................................................... 12
4.2.4 Conditii de inregistrare ................................................................................................................... 12
4.2.5 Durata protectiei ............................................................................................................................ 12
4.2.6. Cai de protectie ............................................................................................................................. 12
4.3 Model de utilitate ....................................................................................................................... 13
4.3.1 Conditii de protectie ....................................................................................................................... 13
4.3.2 Analiza model de utilitate vs, brevet de inventie ........................................................................... 13
4.4. Know-how si Secret comercial .................................................................................................. 14
4.4.1 Know-how ....................................................................................................................................... 14
4.4.2 Secretul comercial .......................................................................................................................... 14
4.5 Nume de domeniu si relatia cu marca........................................................................................ 18
5. Drepturi de autor ......................................................................................................................................... 18
5.1 Obiectul dreptului de autor ........................................................................................................ 18
5.1.1 Opere derivate................................................................................................................................ 19
5.1.2 Drepturile conexe ........................................................................................................................... 19
5.1.3 Opere care nu beneficiaza de dreptul de autor ............................................................................. 19
5.2 Drepturi ...................................................................................................................................... 19
5.2.1 Drepturi morale .............................................................................................................................. 19
5.2.2 Drepturi patrimoniale ..................................................................................................................... 20
5.3 Dobandirea protectiei dreptului de autor si conexe .................................................................. 20
5.4 Durata protectiei ........................................................................................................................ 20
5.5. Dreptul de autor asupra programelor de calculator ................................................................. 21
5.5.1 Inregistrarea sau dupa caz inscrierea in Registrul national gestionat de ORDA ............................ 21
5.5.2 Drepturile titularilor programelor de calculator ............................................................................ 21
5.6 Protectia bazelor de date BD prin drepturi de autor................................................................. 22
5.6.1 Definire baze de date ..................................................................................................................... 22
5.6.2 Sisteme de protectie....................................................................................................................... 22
6. Transmiterea si apararea drepturilor de proprietate intelectuala .............................................................. 23
6.1 Transmiterea DPI ........................................................................................................................ 23
6.1.1 Cesiunea ......................................................................................................................................... 24
6.1.2 Licenta ............................................................................................................................................ 24

2
 6.2 Apararea drepturilor................................................................................................................... 24
7. Managementul drepturilor de propietate intelectuala ............................................................................... 25
7.1 Elemente generale...................................................................................................................... 25
7.2 Eficientizarea valorificarii pe piata a brevetelor......................................................................... 27
7.3 Factori calitativi ( scoruri) in evaluarea unui brevet de inventie (conform IPScore ) ............................... 27

1. INTRODUCERE - Proprietate intelectuala si industriala

Proprietatea intelectuala definita exhaustiv in Conventia privind instituirea OMPI(1967):

Proprietatea intelectuala cuprinde drepturile referitoare la:

- operele literare, artistice și științifice;
- interpretările artiștilor interpreți și execuțiile artiștilor executanți, fonogramele și emisiunile de
radiodifuziune;
- invențiile în toate domeniile activității umane;
- descoperirile științifice;
-desenele și modelele industriale;
- mărcile de fabrică, de comerț și de serviciu, precum și numele comerciale și denumirile
comerciale;
- protecția împotriva concurenței neloiale, și toate celelalte drepturi aferente activității intelectuale
în domeniile industrial, științific, literar și artistic

In esenta: proprietatea intelectuala cuprinde dreptul de autor+ drepturile de proprietate industriala;

-are in vedere drepturile asupra creatiilor intelectuale si NU ale creatiilor materiale

1.1 Valentele propietatii intelectuale

Proprietatea intelectuala are 3 valente fundamentale:
- valenta juridical- instituie drepturi exclusive de proprietatea asupra creatiilor gandirii umane,
imateriale;
-valenta tehnica- se defineste ca motor si exponent al creativitatii umane si in particular al
dezvoltarii tehnologice;
-motorstimuleaza dezvoltarea;

3
 -exponentindica nivelul de dezvoltare;
- valenta economica- decurge din faptul ca drepturile de PI sunt bunuri care se valorifica economic;

Concluzie: neglijarea oricarei valente constituie o grava eroare manageriala!!

2. Cadrul legislativ de baza

2.1 Legislatie nationala de baza
– Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție republicată în temeiul art. 18 din Legea nr.
83/2014;
– H.G. nr. 547/2008 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind
brevetele de invenție;
– Legea nr. 383/1999 pentru aprobarea O.G. nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecției
proprietății industriale și regimul de utilizare a acestora;
– Legea nr. 611/2002 privind aderarea României la Convenția Brevetului European;
- Legea nr. 350/2007 privind modelele de utilitate;
- Legea nr. 83/2014 privind invențiile de serviciu;
-Legea nr. 84 /1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice
-Hotărârea Guvernului nr. 1.134/10.XI.2010 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii
nr. 84/1998
-Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor;
-H.G. nr. 211/2008 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 129/1992;
-Legea 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe;

2.2 Legislatie europeana/comunitara de baza

-Conventia Brevetului European-CBE- Romania membra din 2003;

-Regulamentul marcii comunitare;

-Regulamentul designului comunitar;

2.3 Legislatie internationala de baza

-Conventia de la Paris (1887) privind protectia proprietatii industriale;

-Conventia de la Berna (1886) privind dreptul de autor si dr. conexe;

-Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor (1970) -PCT

3. Brevetul de inventie
3.1 Inventia si inventia brevetabila

4
 -legile de brevete nu definesc in sens pozitiv notiunea de inventie, ci negativ, sub forma unor liste
neexhaustive, a ceea ce nu este sau nu poate fi econsiderat a fi inventie (n.n.-brevetabila).

-Prevederea principalelor categorii de obiecte excluse de la brevetare, lasa o relativa libertate

ulterioara de punere de acord cu evolutiile tehnologice si doctrinare importante inregistrate pe plan
mondial (detalierea limitelor brevetabil-nebrevetabil).

-inventie brevetabila=solutia tehnica la o problema tehnica

Nu sunt considerate inventii (in sensul brevetabilitatii) in special:

a) descoperirile,teoriile stiintifice si metodele matematice;
b) creatiile estetice;
c) planurile,principiile si metodele in exercitarea de activitati mentale,in materie de jocuri sau in
domeniul activitatii economice, precum si programele de calculator;
d) prezentarile de informatii.

Numai obiectele sau activitatile considerate in sine nu sunt brevetabile.

3.2 Conditii de brevetabilitate

Brevetul de inventieacordat pentru orice inventie avand ca obiect un produs sau un procedeu, in
toate domeniile tehnologice, cu conditia ca aceasta sa fie noua, sa aiba activitate inventiva si aplicabila
industrial;

-4 conditii de brevetabilitate;
- existenta caracterului tehnic;
-noutate;
-activitate inventiva;
-aplicabilitate industriala.

Realizabilitatea inventiei de catre o persoana de specialitateconditie esentiala a descrierii cererii de

brevet

3.2.1 Conditia de caracter tehnic al inventiei:

-problema tehnica;
-solutia tehnica;
-efecte tehnice;
-cel putin o caracteristica tehnica

3.2.2 Conditia de noutate a inventiei:

5
 -daca nu este cuprinsa in stadiul tehnicii;
-noutatea absolutaoricand, oriunde, prin orice mijloace;
-analiza 1:1 pe caracteristici tehnice esentiale(fotografica) a
descrierii cererii de brevet cu UN MATERIAL OPOZABIL;
-indeplinita daca cel putin o caracteristica tehnica esntiala difera;

3.2.3 Conditia de activitate inventiva (nonevidenta) a inventiei

Conditia este indeplinita daca pentru o persona de specialitate PS nu rezulta cu evidenta din stadiul
tehnicii;
-se aplica testul “could –would” ceea ce prepune ca nu se analizeaza daca PS ar fi putut sa faca
inventia ci daca chiar ar fi facut-o ;
-analiza conditiei se face pe “mozaic de documente din stadiul tehnicii”;
Conditia indeplinita daca solutia brevetata este peste “pasul inventiv”;
Se pot avea in vedere si indici circustantiali: solutie indelung asteptata, stadiul tehnicii orientat in directie
opusa; efort depus, succes potential, etc

3.2.4 Conditia de aplicabilitate industriala a inventiei

Conditia este indeplinita daca obiectul inventiei poate fi realizat sau utilizat in cel putin unul din domeniile
industriale, inclusiv agricultura;
Se considera indeplinita daca este o descriere corespunzatoare a inventiei;
Nu este aplicabila inventia care nu respecta legile naturii-> prepetuum mobile

3.3 Procedura de brevetare la OSIM

-depunerea si inregistrarea cererii de brevet;
-examinarea preliminara si acordarea datei de depozit;
-publicarea cererii la 18 luni (conditii nominale) sau cu urgenta;
-examinarea de fond a indeplinirii conditiilor de brevetabilitate;
-acordarea brevetului de inventie sau respingerea cererii;
-in 6 luni de la luarea Hotarariiformularea cererii de revocare a brevetului (tert) sau contestatie
respingere(solicitant);
-publicarea brevetului in BOPI
- formularea cererii de anulare se poate face oricand in perioada de viata a brevetului.
-brevetul este mentinut in vigoare prin plata taxelor anuale;

3.3.1 Cererea de brevet de inventie

-cererea propriu-zisa;
-descrierea inventiei;

6
 -revendicarile inventiei;
-desenele (dupa caz);
-rezumatul;
-Descrierea trebuie sa respecte conditii canonice de prezentare ceea ce conduce la concluzia ca nu este o
comunicare stiintifica sau articol;
-Revendicarile consituie partea cea mai dificila; definesc protectia acordata;

3.4 Brevetarea in strainatate

Sunt 3 cai posibile
-cale nationalain fiecare tara in care se doreste brevetarea;
-calea brevetului european->in tarile UE+ alte tari nEU dar parte la
Conventia Brevetului European;
-calea internationala PCT (Tratatul de Cooperare in domeniul brevetului)
-calea de ales->decizie strategica manageriala care are in vedere:
costuri, posibilitati, interese economice, etc

3.4.1 Calea nationala

Se deruleaza potrivit legii nationale in speta, procedurii oficiului national si cu plata taxelor nationale ;
-de regula este necesara utilizarea unui consilier de brevete din tara in speta.

3.4 2 Brevetarea pe calea CBE

Solicitantul român alege această cale dacă:

- ţările în care doreşte să breveteze invenţia sunt mai mult decât trei şi toate sunt state care au
aderat la Convenţia Brevetului European.

Cererea de brevet european

- poate fi depusă la OSIM- pe suport hartie sau on-line;
- poate fi depusa la Oficiul European de Brevete- pe suport hartie sau on-line;
-cererea de brevet se depune in final, examineaza si breveteaza la Oficiul European de Brevete de
la Munchen;
-3 limbi oficiale: engleza, franceza, germana;
-procedura in oricare din aceste limbi;
-cererea de brevet se recomanda net sa fie facuta printr-un consilier european de brevete;
-in cerere se desemneaza tarile membre CBE in care se doreste brevetarea;
-daca se acorda brevet acesta este valabil in toate aceste tari;

7
 -brevetul acordat de OEB se valideaza in fiecare tara si prin acasta el are valoare de brevet national
supus legislatiei nationale;
-brevetul acordat de OEB poate fi revocat printr-o procedura de opozitie
depusa in termen de 9 luni de la publicarea acordarii;
-dupa validarea nationala- el poate fi anulat in instanta din RO;
- brevetul european acordat de OEB se transforma intr-un “manunchi” de brevete nationale;
- procedura nu este exagerat de costisitoare insa costul puternic grevat de costurile de traducere
si enforcement in fiecare tara;

3.4.3 Brevetarea pe calea PCT

-cererea internationala se depune la oficiul receptor (OSIM sau OMPI- Geneva);
-solicitantul desemneaza in cerere statele unde doreste brevetarea;
-in 18 luni OMPI intocmeste Raportul de documentare internationala;
-la cerere, OMPI intocmeste un Raport de examinare preliminara internationala;
-pe baza concluziilor rapoartelor, solicitantul alege statele unde va continua brevetarea sau retrage
cererea internationala;
-in termen de 30 de luni se deschide Faza nationala la oficiile din statele desemnate /alese

3.5 Dreptul la inventie ; inventia de serviciu

Dreptul la inventie este un concept juridic complex care include dreptul la brevetul de inventie si dreptul
imprescriptibil al inventatorului;

3 conditii pentru caracteriarea unei inventii ca fiind de serviciu:

a) inventia creata de un inventator individual sau de un grup de inventatori atunci cand

inventatorul individual sau cel putin un membru al grupului de inventatori este salariat al unei
persoane juridice de drept privat sau public;

b) care poate fi protejata prin brevet de inventie sau prin model de utilitate inregistrat;

c) care este:

i) de misiune inventiva sau

ii) in domeniul de interes al companiei

Inventie de misiune:

a) in exercitarea atributiilor de serviciu ale inventatorului, incredintate in mod expres in cadrul

contractului individual de munca si in fisa postului sau stabilite prin alte acte obligatorii pentru

8
 inventator, care prevad o misiune inventiva;

b) misiunea inventiva stabileste domeniul tehnologic in care se incadreaza problema sau

problemele tehnice pentru a caror rezolvare inventatorul salariat are o obligatie contractuala sau
care decurge din alte acte obligatorii sa aduca o contributie creativa corespunzator atributiilor de
serviciu.

Inventia in legatura cu angajatorul

Este obtinuta, pe durata contractului individual de munca, precum si pe o perioada de maximum 2 ani
de la incetarea acestuia, dupa caz, prin:

a) cunoasterea sau utilizarea experientei angajatorului;

b) prin folosirea mijloacelor materiale ale angajatorului;

c) ca urmare a pregatirii si formarii profesionale dobandite de inventatorul salariat prin

grija si pe cheltuiala angajatorului;

d) prin utilizarea unor informatii rezultate din activitatea angajatorului sau puse la
dispozitie de acesta .

Dreptul la inventie apartine :

i) Angajatorului in urmatoarele situatii:

-inventia este de misiune si angajatorul este persoana de drept privat;

-inventia este de misiune si angajatorul este persoana de drept public fara sa aiba in obiectul de
activitate cercetarea dezvoltarea;

-inventia este de misiune, angajatorul este persoana de drept public cu obiect de actvitate
cercetarea dezvoltarea si nu exista prevedere contractuala contrara;

- inventia este in legatura cu angajatorul si angajatorul a revendicat inventia in termenul legal;

ii) Inventatorului salariat in urmatoarele situatii:

- inventia este de misiune, angajatorul este de drept public cu cercetarea dezvoltarea in obiectul de
activitate si exista prevedere contractuala care acorda inventatorului deptul la inventie;

-inventia este in legatura cu angajatorul si angajatorul nu a revendicat inventia in termenul legal;

-inventia realizata nu este de misiune si nu este in legatura cu angajatorul.

3.6 Drepturi conferite de brevetul de inventie

Brevetul de invenție conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare a invenției pe întreaga sa

9
durată.

Este interzisă efectuarea fără consimțământul titularului a următoarelor acte:

a) fabricarea, folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în vederea folosirii, oferirii
spre vânzare ori vânzării, în cazul în care obiectul brevetului este un produs;

b) utilizarea procedeului, precum și folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în aceste
scopuri al produsului obținut direct prin procedeul brevetat, în cazul în care obiectul brevetului este
proun procedeu.

4. Alte drepturi de proprietate industriala

4.1. Design- echivalent desen sau model
4.1.1 Definire

-designul se refera la aspectul estetic exterior al unui produs, avand o functie utilitara.

-Potrivit legii designul reprezinta aspectul exterior al unui produs sau al unei pãrţi a acestuia, redat în douã
sau trei dimensiuni, rezultat din combinaţia dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi,
culori, formã, texturã si/sau materiale ale produsului în sine si/sau ornamentatia sa.

- Produsul-orice articol obţinut printr-un proces industrial sau artizanal, conţinând printre altele şi elemente
concepute spre a fi asamblate într-un produs complex, ambalaje, forme de prezentare, aranjamente,
simboluri grafice, caractere tipografice.

4.1.2 Conditii de inregistrare

4.1.2.1. Noutate

Indeplinita daca nici un design identic nu a fost fãcut public înaintea datei de depunere a cererii de
înregistrare sau înaintea datei de prioritate.;

4.1.2.2 Caracter individual

Indeplinita dacã impresia globalã produs asupra utilizatorului avizat este diferitã de cea produsã asupra
unui asemenea utilizator de orice design fãcut public înaintea datei de depunere a cererii de
înregistrare sau înaintea datei de prioritate;

4.1.2.3 Alte conditii

-sa nu fie determinat exclusiv de o funcţie tehnicã;

-sa nu fie contrar ordinei publice sau bunelor moravuri.

10
- sa nu incalce alte drepturi de proprietate intelectuala anterioare.

4.1.3 Durata protectiei

15 ani cu posibilitatea a 2 reinnoiri x 5 ceea ce conduce la o protectie de max.25 ani

4.1.4 Cai de protectie

-calea nationalacerere la OSIM procesata conform legii L129/1992; cerere individuala in fiecare stat
procesata conform legii statului in speta;

-calea internationalaAranjamentul de la Hagacerere internationala transmisa la OMPI direct/prin

OSIM; cererea se proceseaza in fiecare stat desemnat;designul inregistrat valabil in fiecare stat care
accepta designul international;

-calea comunitaracerere depusa direct/prin OSIM la OHIM-Alicante(Spania)se proceseaza conform

Regulamentului designului comunitar; designul inregistrat valabil in tot teritoriul UE.

4.2 Marca de produs sau serviciu

4.2.1 Definire

-semn distictiv, susceptibil de fi diferentiata de alt semn, putand fi constituita din semne cum ar fi: cuvinte,
nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale, cocombinatii de
culori, precum si orice combinatie a acestor semne.

-marca trebuie sa fie distinctiva pentru produsele si serviciile pe care le ofera sub semnul distinctiv in speta.
Aceasta inseamna ca ea trebuie sa fie si poate fi recunoscuta ca fiind un semn care diferentiaza
bunurile sau serviciile unei persoane fizice sau firma- de cele ale altor persoane.

Concluzia-asocierea semnului care constituie o marca cu o lista de produse si/sau servicii pentru care
solicitantul cere protectie.

-clasificarea NISA45 clase de produse sau servicii.

4.2.2 Categorii de marci

-dupa obiectul protejat:

-de produse;
-de servicii;

-dupa forma semnului

-verbala;
-figurativa;
-combinata;

-dupa tip solicitant/titular

-individuala: 1 persoana fizica sau juridica;
-colectivaapartine unor asociatii de producatori ce respecta criterii de calitate

11
 -de certificareapartine unor autoritati de certificare.

4.2.3 Functiile marcii

–cumparatorului de produse si servicii, ii da sensul unei anume calitati si prin aceasta ne ghideaza in decizia
de a achizitiona produsele sau serviciile pe care sunt aplicate aceste semne. Decizia de achizitie are la baza
in mod esential calitatile si/sau proprietatile ce caracterizeaza produsele sau serviciile in cauza ;
-producatorului de bunuri sau servicii, ii permite sa le identifice pe piata, odata ce nu se mai gasesc in
posesia sa ;

–autoritatilor responsabile cu controlul calitatii bunurilor si serviciilor si cu protectia consumatorului, le

permite sa identifice proprietarul marcii, prin verificarea titularului inregistrarii si deci protectiei legale a
marcii;

–pietei, ii permite sa distinga bunurile si serviciile unei entitati de cele ale altei entitati.

4.2.4 Conditii de inregistrare

4.2.4.1 Examinarea de fond privind motivele absolute

-embleme nationale, simboluri religioase, imagini sau nume de persoane de renume fara consimtamantul
lor, si altele asemenea;

-marci lipsite de caracter distinctiv, comune;-

marci care pot insela publicul cu privire la origine, calitate, natura produselor sau serviciilor;

-marci contrare ordinii publice si bunelor moravuri;

4.2.4.2 Examinare de fond privind motivele relative

Procedura legata de existenta unor marci inregistrate si altor drepturi de proprietate intelectuala
anterioare ;

4.2.5 Durata protectiei

10 ani, cu reinnoire nelimit. pe cate 10 ani;

4.2.6. Cai de protectie

$.2.6.1 Calea nationala

Cererea este depusa la OSIM procesata conform legii L84/1998+cerere individuala in fiecare stat procesata
conform legii statului in speta;

4.2.6.2 Calea internationala

Aranjamentul de la Madridcerere internationala transmisa la OMPI direct/prin OSIM, pe baza unei
marci/cereri nationale; cererea se proceseaza in fiecare stat desemnat; marca valabila in fiecare stat care
accepta marca internationala;

12
4.2.6.3 Calea comunitara
Cererea este depusa direct/prin OSIM la OHIM-Alicante(Spania)se proceseaza conform Regulamentului
Marcii Comunitare; marca valabila in tot teritoriul UE.

4.3 Model de utilitate

Fata de categoriile de inventii brevetabile, nu se protejeaza:
-substantele chimice sau farmaceutice;
-procedele sau metodele;

4.3.1 Conditii de protectie

-3 conditii de protectie definite (relativ) identic cu cele de la brevetul de inventie
-caracter tehnic;
-noutate;
-aplicabilitate industriala;
-conditie de protectie definita diferit ceea ce diferentiaza brevetul, de “brevetul mic”:
Astfel, brevetul de inventie se bazeaza pe indeplinirea conditiei de activitatea inventiva in timp ce modelul
de utilitate pe conditia depasirii simplei indemanari profesionale;

-CONCLUZIEaspiratia la care “urca” inventatorul este esentiala pentru protectia solicitata BI/MU dar
trebuie atent orientata ;

-similar cu BI:continutul cererii, acordarea datei de depozit, necesitatea dezvaluirii clare si complete a
inventiei;
-caracteristica de bazaposibilitatea transformarii unei cereri de BI in cerere de MU ptru aceeasi
inventiecerere de transformare:
-in procedura de examinare a cererii de BI pana la finalizarea pregatirilor de publicare a
hotararii de acordare a BI sau de respingere a cererii;
-in 3 luni de la publicarea de catre OSIM a hotararii de anulare a BI pe motivul lipsei
activitatii inventive;
-posibilitatea transformarii cererilor de brevet european;
-posibilitatea conversiei cererii de MU in cerere de BI pana la luarea unei hotarari privind
ninregistrarea;

4.3.2 Analiza model de utilitate vs, brevet de inventie

Model de utilitate inregistrat Brevet de inventie

- fara examinarede fond; -cu examinare de fond;
- cu RD; -cu RD si opinie scrisa asupra brevetabilitatii
-se anuleaza de OSIM pe -se revoca de OSIM in 6 luni de la publicarea acordarii;

toata durata;

-se anuleaza de Trib. Bucuresti pe toata durata;

-se inregistreaza in 8-12 luni; -se acorda in cca.3-4 ani

13
-drept exclusiv exercitat pe - drept exclusiv eliberat in urma examinarii in fond;

pe baza RD intocmit de OSIM;

- durata:6 ani +2+2=max.10ani -20 ani de la data de depozit

de la data de depozit;

-drepturi exclusive de exploatare si -drepturi exclusive de exploatare si de interzicere

interzicere specifice produselor specifice produselor si procedeelor

-cost redus al protectiei; -cost mai ridicat al obtinerii

si mentinerii in vigoare a
brevetului;

4.4. Know-how si Secret comercial

4.4.1 Know-how
-ansamblu de cunostinte tehnice, constand din informatii, experienta si abilitati, nebrevetabile sau
brevetabile, dar nebrevetate, necesare fabricarii, functionarii, intretinerii ori comercializarii unor
produse sau elaborarii si functionarii unor tehnologii sau procede;
-are in general un caracter complementar cu brevetul de inventie;
-intr-un contract de know-how prin obiectul contractului se licentiaza si brevetele existente si
viitoare;
-rare contractele de know-how pur.

4.4.2 Secretul comercial

Asigura protectia unor informatii specifice firmei, de natura intelectuala, care daca ar ajunge in mana
concurentei ar putea periclita avantajul pe care firma il are prin detinerea sa.

Se refera in principal la: procese de fabricatie, tehnici si know-how; colectii de date (de ex: liste de clienti);
schite, desene, planuri, harti; algoritmi, procese care sunt puse in aplicare de programe de calculator si
programe de calculator in sine; formule pentru realizarea de produse; strategii de afaceri, planuri de
afaceri, planuri de export, planuri de marketing; informatii financiare; inregistrari de personal;
manuale; ingrediente;informatii despre activitatile de cercetare si dezvoltare.
Pentru a fi caracterizată ca secret comercial, o informaţie trebuie să indeplineasca cumulativ urmatoarele
cerinte:
a) sunt secrete în sensul că nu sunt, ca întreg sau astfel cum se prezintă sau se articulează elementele
acestora, cunoscute la nivel general sau ușor accesibile persoanelor din cercurile care se ocupă, în mod
normal, de tipul de informații în cauză;
b) au valoare comercială prin faptul că sunt secrete;

c) au făcut obiectul unor măsuri rezonabile, în circumstanțele date, luate de către persoana care deține în

14
mod legal controlul asupra informațiilor respective, pentru a fi păstrate secrete;

Deținătorul secretului comercial este orice persoană fizică sau juridică care deține controlul legal asupra
unui secre t commercial.

Pe langa secretele comerciale de natura economica, administrativa si strategica amintite, , există două
tipuri de secrete comerciale legate de inventii tehnice care pot fi puse in evidenta, şi anume:

- secrete comerciale care se referă la invenţii având ca obiect produse sau procese de fabricaţie care
nu îndeplinesc criteriile de brevetabilitate şi, prin urmare, nu pot fi protejate decât ca secrete
comerciale.
- invenţii care în cazul solicitării protecţiei ar îndeplini condiţiile de brevetabilitate şi, prin urmare, ar
putea fi protejate de brevete, dar firma decide pe linie managerială să le păstreze ca secret
comercial.
Secretele comerciale au următoarele avantaje:

- protecţia secretului comercial nu este teoretic limitată în timp, spre deosebire de brevetele de
inventie, care au o durată, în general, de până la 20 de ani;
- nu implică costuri directe de procedură, deşi pot exista costuri ridicate legate de păstrarea de
informaţii confidenţiale, inclusiv introducerea de măsuri tehnologice de protecţie;
- au efect imediat;
- nu implică formalităţi ca divulgarea de informaţii către o autoritate guvernamentală.
Dezavantajele legate de protejarea informaţiilor confidenţiale de afaceri ca secret comercial:

- în special în cazul în care informaţiile respective îndeplinesc criteriile de brevetabilitate, in cazul

ipotetic in care ar intra in posesia acestor informatii, terţii pot fi capabili de a inspecta, diseca şi
analiza produsul sau procedeul în speţă, de a descoperi secretul şi, ulterior, au dreptul să-l
folosească fără să încalce vreun drept exclusiv de excludere a terţilor de la utilizarea comercială a
acestuia;
- odată ce secretul este făcut public, oricine poate avea acces la el şi îl poate utiliza în voie;
- secretul comercial in legatura cu inventii tehnice, poate fi mai greu de pus în practică decât un
brevet. Protecţia prin mijloace tehnologice si adminstrative acordata secretelor comerciale este în
general considerata mai slaba, în comparaţie cu protecţia de natura juridica acordată de un brevet;
- terţul care a beneficiat de informaţii relevante prin mijloace legitime, poate breveta acel secret

15
 - comercial.

O strategie de firma pentru protectia secretului comercial trebuie sa plece la situatiile prevazute de lege in
care dobândirea unui secret comercial este considerată legală sau nu .
Astfel, dobandirea este legala în cazul în care secretul comercial este obținut prin:

a) descoperirea sau crearea independentă;

b) analiza, studierea, dezasamblarea sau testarea unui produs sau a unui obiect care a fost făcut public sau
care se află în mod legal în posesia celui care a dobândit informațiile și căruia nu i se aplică nicio obligație
valabilă din punct de vedere legal de a limita dobândirea secretului comercial;

c) exercitarea dreptului angajaților și al lucrătorilor sau al reprezentanților angajaților sau al lucrătorilor la

informare și la consultare în conformitate cu dreptul Uniunii Europene, cu dreptul intern și practica
națională;

d) orice altă practică care, în condițiile date, este conformă cu practicile comerciale loiale, care nu
contravine uzanțelor cinstite sau principiului general al bunei-credințe și care nu produce sau nu este
susceptibilă să producă pagube participanților la piață.

Dimpotriva, dobândirea unui secret comercial fără consimțământul deținătorului sau, este considerată
ilegală daca este efectuată prin:

a) accesul neautorizat, însușirea sau copierea oricăror documente, obiecte, materiale, substanțe sau fișiere
electronice care se află în mod legal sub controlul deținătorului secretului comercial și care conțin secretul
comercial sau din care poate fi dedus acesta;

b) orice alt comportament care, în circumstanțele date, contravine practicilor comerciale loiale.

Utilizarea sau divulgarea unui secret comercial este considerată ilegală ori de câte ori este săvârșită, fără
consimțământul deținătorului secretului comercial, de către o persoană care:

a) a dobândit secretul comercial în mod ilegal;

b) încalcă un acord de confidențialitate sau orice altă obligație de a nu divulga secretul comercial;

c) încalcă o obligație contractuală sau de altă natură care limitează utilizarea secretului comercial.

În contextul legal enuntat, este important ca firmele să asigure măsurile necesare pentru a-şi proteja
secretele comerciale în mod eficient. Aceste măsuri vor include:

16
 - adoptarea unor metode de securizare a informaţiilor de natură confidenţială care ar putea interesa
concurenţa şi de protecţie a programelor la nivelul companiei;
- educarea angajaţilor cu privire la politicile firmei în legătură cu divulgarea de informaţii
confidenţiale, cu definitii clare şi linii directoare privind modul de acces, de administrare, de
protecţie, de distribuire, catalogare (clasificare) şi/sau eventuala dezvăluire a oricăror informaţii
confidenţiale;
- identificarea secretelor de afaceri şi stabilirea prioritătilor acestora în baza valorii şi impactului lor;
- luarea în considerare a protectiei juridice unui secret comercial printr-o procedură de înregistrare
cum ar fi brevetarea [şi in caz afirmativ analiza şi luarea deciziei asupra oportunitatii unei astfel de
protectii].
- limitarea numărului de persoane care cunosc sau au acces la informaţiile confidenţiale de valoare în
cadrul firmei şi asigurarea conştientizarii faptului că respectivele informaţii sunt confidenţiale si
implicatiile nerespectarii secretului comercial;
- includerea unor clauze de confidenţialitate în contractele angajatilor cu obligaţia de a păstra
confidenţialitatea asupra secretelor anagajatorului [cel puţin pentru o perioadă de timp, chiar şi
după ce angajatul a părăsit respectivul loc de muncă];
- semnarea unor acorduri de nedivulgare cu partenerii de afaceri, la fiecare dezvăluire a informaţiilor
confidenţiale;
- instituirea unui sistem eficient de securitate pentru gestionarea informaţiilor digitale pe reţeaua
internă a companiei, cu măsuri tehnice, software şi criptare pentru a restrânge accesul la informaţii
clasificate, unui sistem de monitorizare a comunicării şi divulgării informaţiilor, şi a unui sistem de
prevenire sau de urmărire a accesului la informaţii confidenţiale.

17
4.5 Nume de domeniu si relatia cu marca
DNS cuprinde doua mari categorii de nume :
• nume de domeniu de nivel inalt-acronim TLD (top level domain);
• nume de domeniu de nivel doi-acronim SLD (second level domain);
• Dupa caz, poate fi utilizat si un al treilea nivel de nume de domeniu-acronim TLD(third level
domain).

-doua tipuri distincte de nume de domeniu de nivel inalt si anume:

• nume generice- gTLD(generic top level domain)
• cod de tara- ccTLD(country code top level domain level); definite 243 ccTLD, respectandu-
se codificarea conform ISO3166. Un nume de domeniu din Romania va acea ccTLD ‘’.ro’’,
cel din Elevetia ‘’.ch’’, din Germania ‘’.de’’
• trei gTLD: ‘’.com’’, ’’.net’’ ,‘’.org’’ sunt alocabile nerestrictionat
• patru, respectiv ‘’.int’’, ‘’.mil’’ si .gov;.edu restrictionate:
• ‘’.int’’ destinate organizatiilor internationale recunoscute;
• ‘’.edu’’ destinate scolilor superioare sau universitatilor recunoscute care elibereaza diplome;
‘’.gov’’ destinate organismelor guvernamentale;
• ‘’.mil’’ folosit exclusiv de armata SUA;

In conflictul nume de domeniu –marcase da castig de cauza titularilor de marci, victime ale
cybersquating, daca:

– reclamantul are dreptul la marca ;

- numele de domeniu este identic sau similar cu o marca inregistrata de natura incat sa creeze confuzie cu
respectiva marca in speta ;

-persoana care a inregistrat numele de domeniu nu are drepturi ori interese legitime in dobandirea
drepturilor asupra numelui de domeniu;

–numele de domeniu a fost inregistrat si este utilizat cu rea credinta, in raport cu inregistrarea anterioara a
marcii.

5. Drepturi de autor
Dreptul de autor-obiect al proprietatii intelectuale care defineste drepturile acordate creatorilor de opere
literare sau artistice.

5.1 Obiectul dreptului de autor

-operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific;

-oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma concreta de exprimare:

-independent de valoarea si destinatia lor;

18
Exemple: scrierile literare, operele stiintifice, compozitiile musicale, operele cinematografice, fotografice,
de arta plastica, de arhitectura, lucrarile plastice, hartile si desenele.

5.1.1 Opere derivate

Sunt operele create plecand de la una sau mai multe opere preexistente, si anume:

a) traducerile, adaptarile, adnotarile, lucrarile documentare, aranjamentele muzicale si orice alte

transformari ale unei opere literare, artistice sau stiintifice care reprezinta o munca intelectuala
de creatie;

b) culegerile de opere literare, artistice sau stiintifice, cum ar fi: enciclopediile si antologiile,
colectiile sau compilatiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv bazele de date, care,
prin alegerea sau dispunerea, constituie creatii intelectuale.

5.1.2 Drepturile conexe

Confera o protectia similara, desi mai redusa pentru:
• artistii interpreti (de exemplu, actori sau muzicieni) pentru propriile interpretari sau executii;
• producatorii de inregistrari muzicale (casete sau compact discuri) pentru propriile inregistrari;
• organismele de radiodifuziune sau televiziune, pentru propriile emisiuni.

5.1.3 Opere care nu beneficiaza de dreptul de autor

a) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile stiintifice, procedeele, metodele de functionare ,concepte

matematice ca atare, inventiile, continute intr-o opera, oricare ar fi modul de preluare,
scriere,explicare sau exprimare;

b) textele oficiale de natura politica, legislativa, administrativa, judiciara si traducerile oficiale ale acestora;
c) simbolurile oficiale ale statului, ale autoritatilor publice si ale organizatiilor: stema, sigiliul, drapelul,
emblema, blazonul, insigna, ecusonul si medalia;

d) mijloacele de plata; e) stirile si informatiile de presa; f) simplele fapte si date

5.2 Drepturi
5.2.1 Drepturi morale

-dreptul de a decide daca, modul si cand va fi adusa opera la cunost. publica;

-dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei;

-dreptul de a decide sub ce nume va fi adusa opera la cunostinta publica;

- dreptul de a pretinde respectarea integritatii operei si de a se opune oricarei modificari, precum si oricarei
atingeri aduse operei, daca prejudiciaza onoarea sau reputatia sa;
-dreptul de a retracta opera, despagubind, daca este cazul, pe titularii drepturilor de utilizare, prejudiciati
prin exercitarea retractarii

19
Nu pot face obiectul vreunei renuntari sau instrainari.

5.2.2 Drepturi patrimoniale

Sunt drepturi distincte si exclusive, ale autorului de a autoriza sau de a interzice:

a) reproducerea operei
b) distribuirea operei;
c) importul in vederea comercializarii pe piata interna a copiilor realizate, cu consimtamantul
autorului, dupa opera;
d) inchirierea operei;
e) imprumutul operei; -
f) comunicarea publica, prin orice mijloace, inclusiv prin punerea operei la dispozitia publicului,
astfel incat sa poata fi accesata in orice loc si in orice moment ales, in mod individual, de catre
public; -
g) radiodifuzarea operei;
h) retransmiterea prin cablu a operei;
-i) realizarea de opere derivate

5.3 Dobandirea protectiei dreptului de autor si conexe

- Spre deosebire de drepturile de proprietate industriala, protectia prin dreptul de autor si drepturile
conexe se dobandeste prin efectul legii, fara indeplinirea unor formalitati ori plata unor taxe de
procedura.

- Opera de creatie intelectuala este protejata independent de aducerea ei la conostinta publica, doar prin
realizarea ei, chiar in forma nefinalizata.

- Dreptul de autor se naste din momentul in care a fost creata opera, oricare ar fi modul sau forma concreta
de exprimare.

-Eventualele inregistrari la ORDA in Registrele specifice, nu au legatura cu protectia ci cu comercializarea si

evidenta operelor

5.4 Durata protectiei

- Drepturile patrimoniale, dureaza tot timpul vietii autorului plus inca 70 de ani dupa moartea sa,
transmitandu-se prin mostenire.

- Nu are importanta data la care opera a fost adusa la cunostinta.

- Daca autorul nu are mostenitori, dreptul este preluat de organismul de gestiune colectiva pe care l-a
mandatat autorul in timpul vietii.

- Drepturile morale sunt perpetue.

20
- Cu referire la drepturile patrimoniale, drepturile conexe au o durata de 50 de ani de la data primei
interpretari, executii ori fixari a inregistrarii

5.5. Dreptul de autor asupra programelor de calculator

- protejeaza orice expresie a unui program, programele de aplicatie si sistemele de operare, exprimate in
orice fel de limbaj, fie el in cod-sursa sau cod obiect, materialul de conceptie pregatitor, precum si
manualele.

- Ideile, procedeele, metodele de functionare, conceptele matematice si principiile care stau la baza
oricarui element dintr-un program de calculator , inclusiv acelea care stau la baza interfetelor sale, nu
sunt protejate;

-Se protejeaza prin asimilare cu o opera literara;

-Consecinta directa logica programului, algoritmii şi limbajele de programare nu sunt in principiu

protejate, in masura in care cuprind ideile şi principiile despre care s-a facut vorbire anterior a nu fi
protejabile.

-Ca regula generala, dreptul de autor aparţine autorului programului de calculator; notiunea de autor poate
implica si cazul de “colectiv de autori”;

-autorul programului este definit ca persoana fizică sau grupul de persoane fizice care au creat programul.
Fiecare membru al grupului are calitatea de coautor.

-In situatia in care programul a fost creat de un grup de persoane impreună, in colaborare, drepturile
exclusive sunt deţinute impreună, iar programul poate fi asimilat unei opere comune, create de mai
multi coautori in colaborare;
-daca contributiile personale ale autorilor sunt intrepatrunse, de asa natura incat nu este posibil sa fie
atribuit un drept distinct vreunuia dintre coautoriopera colectiva”,

5.5.1 Inregistrarea sau dupa caz inscrierea in Registrul national gestionat de ORDA

Este obligatorie pentru doua categorii de informatii:

i)- persoanele fizice autorizate si persoanele juridice care desfasoara pe teritoriul Romaniei:

a)- producerea ; b)- importul; c)- distribuirea ; d)- inchirierea ;

e)- comercializarea.

ii)- programele de calculator :

a)- produse in Romania si comercializate de comercianti autorizati ;

b)- importate in Romania si comercializate de catre comercianti specializati ;

5.5.2 Drepturile titularilor programelor de calculator

21
Titularul dreptului de autor are dreptul exclusiv de a face sau autoriza:

- reproducerea permanenta sau temporara, integral sau partial, prin orice mijloc si sub orice forma;

- traducerea, adaptarea, aranjarea si orice alte transformari aduse unui programul, precum si
reproducerea rezultatului acestor operatiuni fara prejudicierea drepturilor persoanelor care
transforma programul de calculator;

- orice forma de distribuire catre public, incluzand inchirierea originalului programului sau a unor copii ale
acestuia.

5.6 Protectia bazelor de date BD prin drepturi de autor

5.6.1 Definire baze de date

BD: ‘’o culegere de opere independente, de date sau de alte elemente, protejate ori nu prin drept de autor
sau conex, dispuse intr-o modalitate sistematica ori metodica si in mod individual accesibile prin
mijloace electronice sau printr-o alta modalitate’’.
-Definitia acopera nu numai BD electronice dar si enciclopediile, dictionarele, operele stintifice si tehnice,
registrele publice, colectiile de recipise, registrele de adrese, etc.
-Se includ si indexurile si sistemele pentru operarea sau consultarea BD.
-Definitia exclude apriori orice program de calculator utilizat in realizarea, gestionarea sau functionarea
bazelor de date accesibile prin mijoace electronice

5.6.2 Sisteme de protectie

Coexista doua sisteme de protectie pentru bazele de date:

- protectia obisnuita prin dreptul de autor ;

- protectia sui-generis printr-un ‘’drept al bazei de date’’.

5.6.2.1 Protectia prin dreptul de autor

Are in vedere acea componenta caracteristica a bazei de date care este rezultatul creativitatii individuale in
selectarea si aranjamentul continutului

-conditie de protectie -originalitatea BD, respectiv daca din motive de selectie sau aranjament al
continutului, BD constitue creatia intelectuala a autorului.

-se protejeaza ca si opera derivata;

Autorul unei BD are dreptul sa desfasoare sau sa autorizeze ori sa interzica:

a) ) reproducere temp. sau perm., prin orice mijloace si forma, in tot sau in parte ;
b)- traducerea, adaptarea , aranjamentul sau orice alta modificare ;

22
c)- orice forma de distributie catre public a BD sau a unor copii ale ei;
d)- orice comunicare, vizualizare sau interpretare catre public ;
e)- orice repreducere, distribuire , comunicare vizualizare ori intepretare catre public a rezultatelor actelor
de la (b).

5.6.2.2 Protectia BD prin drept sui-generis

Prin dreptul sui-generis se protejeaza continutul BD, independent daca in dispunerea datelor exista
creativitate si cu conditia sa fi fost o investitie substantiala in obtinerea, verificarea sau
prezentarea materialului.

Exercitata de cel care a realizat BD;

-pentru ca protectia prin dreptul sui-generis sa aiba efect este necesar sa existe investitii
calitative/cantitative substantiale fie in obtinerea, fie in verificarea sau prezentarea continutului bazei
de date.

- prin protectia sui-generis fabricantul de BD dobandeste dreptul exclusiv de a autoriza si de a interzice

extragerea si/sau reutilizarea totalitatii sau a unei parti susbtantiale a BD, evaluata calitativ si/sau
cantitativ.

- nu este permisa extragerea sau reutilizarea, repetata si sistematica, de parti nesubstantiale ale
continutului bazei de date, daca aceasta este contrara utilizarii normale acestei baze sau cauzeaza un
prejudiciu in mod nejustificat intereselor legitime ale fabricantului bazei de date.

6. Transmiterea si apararea drepturilor de proprietate intelectuala

6.1 Transmiterea DPI

Transmiterea DPI si a celor cu privire la brevet in particular, reprezinta una din modalitatile cele mai directe
de realizare a transferului de tehnologie.

Cele mai intalnite:

- Licenta transmiterea dreptului de utilizare;

-Cesiune cedarea dreptului de proprietatevanzarea;

- succesiune legala sau testamentara;

Alte forme:

-gajul;

-exproprierea;-aportul in societate;

23
6.1.1 Cesiunea
Se realizeaza printr-un contract de cesiune prin care titularul-, transfera in calitate de cedent dreptul sau
catre cesionar, in schimbul unei contrapartide care poate fi o suma de bani sau alte avantaje de natura
economica sau/si administrtativa.

-totala, cand poarta asupra ansamblului drepturilor, obiectului si teritoriului;

-partiala, cand transmisiunea are loc doar pentru unele din drepturile conferite ori numai pentru o
anumitã parte a obiectului protejat.

-temporara, incheiata pe o perioada determinata;

- definitiva, incheiata pe toata durata de valabilitate titlului.

Prin cesiune nu se transfera:

-dreptul moral asupra numelui si recompenselor;

-dreptul de prioritate dat de Conventia de la Paris;

6.1.2 Licenta
Se realizeaza printr-un contract de licenţă prin care titularul DPI, in calitate de concedent/licentiator
acorda licentiatului, în tot sau în parte, folosinţa dreptului său exclusiv de exploatare, în schimbul plăţii unei
redevenţe.

-Totala, pe tot teritoriul pe care este protejat dreptul de PI si acoperind toate actele ce constituie
dreptul exclusiv;

-Partialalimitata în privinta teritoriului pe care îşi produce efectele sau a naturii dreptului exclusiv
pentru care este concedată.

-Neexclusivatitularul are posibilitatea acordării de licenţe si altor persoane;

-Exclusivă, atunci când titularul nu mai poate încheia cu alte persoane contracte de licenţă având
acelaşi obiect.

6.2 Apararea drepturilor

are acceptiunile echivalente de “asigurare”, “respectare”, “aplicare” sau chiar “asigurarea respectarii”
drepturilor de proprietate intelectuala.

corespondentul in limba romana al enforcement.

Apararea drepturilor de proprietate intelectuala in general

Incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala recunoscute si aparate de legislatia nationala in domeniu

atrage raspunderea prin:

- mijloace de drept administrativ;

-

24
 mijloace de drept civil;
- mijloace de drept penal.

7. Managementul drepturilor de propietate intelectuala

7.1 Elemente generale

Managementul proprietatii intelectuale MPI trebuie a fie componenta a managementului general de

organizatie;
Neglijarea oricarei valente constituie o grava eroare manageriala.
MPI are 4 componente fundamentale:
-managementul creatiei si dezvoltarii DPI;
-planificare si implementare;
-mediu si creatie;
-motivare personal
-managementul protectiei DPI;
-protectia juridica;
-protectia administrativa: secret comercial,know-how,;
-managementul portofoliului de DPI
-transferul DPI;
-evaluare;
-licentiere;
-cesionare
-supravegherea pietei;
-oportunitati;
-competitori.
Dintre obiectele PI cel mai relevant, atat ca indicator direct al inovarii cat si sub aspectul complexitatii
manageriale este brevetul de inventie si considerentele urmatoare focalizeaza pe managementul brevetului
de inventie, pentru celelalte obiecte ale PI putandu-se aplica dupa caz considerente similare sau analoage.

25
Astfel, managementul brevetului se considera ca are urmatoarele elementele componente:

a. managementul protectiei inventiilor prin brevet, inclusiv a portofoliului de brevete al unei

oorganizatii. In gestiunea acestei componente se includ ;

i. oportunitatea protectiei, care la randul ei are in vedere;

- protectia prin brevet ca parte a succesului comercial al inventiei;
- protectia prin brevet de inventie vs protectia prin secret comercial ;
- protectie prin brevet de inventie vs protectia prin dreptul de autor asupra
publicatiei stiintifice ;
ii. costurile protectiei, care acopera:
- costuri privind cercetarea documentara prealabila depunerii cererii de brevet ;
- costul de redactare a cererii de brevet ;
- taxele percepute de oficiile de brevete ;
- costurile brevetarii in strainatate;
- costurile de traducere, in cazul brevetarii in strinatate;
- costurile managementului portofoliului de brevete ;

b. managementul informatiei continute in documentatia de brevetare.

Informatiile din brevet cuprind toate informatiile care fie au fost facute publice intr-o
documentatie de brevet fie pot fi deduse din analiza statisticilor depunerilor de brevete si
includ:

- Informatia tehnica din descrierea si desenele inventiei;

- Informatia juridica din revendicarile brevetelui, care definesc intinderea protectiei, si
din starea sa juridica;
- Informatia cu relevanta de afaceri care decurge din datele bibliografice car indica
inventatorul, data de depozit, tara de origina, etc;
- Informatia relevanta poliicilor publice care reiese din analizatendintelor de brevetare
utilizabile de catre responsabilii nationali de politici si strategii publice.

c. managementul transmiterii dreptului brevetului, inclusiv evaluarea in vederea transmiterii.

26
 Trebuie sa aiba in vedere avantajele si dezavantajele de natura juridica, financiara si tehnologica a

celor două modalităţi principale de transmitere a dreptului brevetului de inventie, respectiv:

- cesiunea sau similar, cedarea/vanzarea către achiziţionatorul brevetului sau mai general a
tehnologiei; cesiunea poate fi totală sau parţială, iar contractul de cesiune parţială sau
totală a brevetului are ca obiect vânzarea de către proprietar a unei părţi sau a tuturor
drepturilor exclusive ale invenţiei brevetate şi achiziţionarea acestor drepturi de către o
altă persoană fizică sau juridică.
- licenta ori acordarea unui drept de utilizare, cu mentinerea proprietatii asupra brevetului
de inventie ; licenţa poate fi, la rândul ei, parţială sau totală şi, de asemenea, poate fi
exclusivă sau neexclusivă.
d. managementul respectarii dreptului brevetului care trebuie sa acopere:

- stabilirea exacta si neambigua a intinderii protectiei conferite prin brevet care este
determinata de continutul revendicarilor, avandu-se in vedere in acelasi timp ca
descrierea si desenele inventiei servesc la interpretarea revendicarilor. In consecinta,
orice potentiala contrafacere se judeca decisiv in raport de faptul daca protectia
conferita de brevet acopera sau nu actele efectuate de presupusul contrafacator;
- evaluarea si gestionarea costurilor semificative implicate de actiunile in instanta.

7.2 Eficientizarea valorificarii pe piata a brevetelor

-valorificarea ar trebui sa inceapa inca din faza de cerere de brevet licenta/cesiune de cerere;
-analiza pietei este determinanta;
-valorificarea este net optimizata daca se ofera o tehnologie bazata pe brevet si nu o simpla oferire
: licentiere sau vanzare de brevet;
-centrele de transfer tehnologic cu personal specializat si dedicatreprezinta alternativa de succes
la abordari individualizate, facute intempestiv si relativ neprofesionist chiar de catre titularii de
brevet;

7.3 Factori calitativi ( scoruri) in evaluarea unui brevet de inventie (conform IPScore )

- -Evaluarea tehnologiilor competitorilor;

- -Validitatea;

27
 - -Dreptul de a produce și a vinde/utiliza;
- -Întinderea domeniului de aplicație;
- -Acoperirea geografică;
- -Stadiul de dezvoltare;
- -Beneficii financiare;
- -Durata de viață;
- -Mărimea pieței;
- -Creșterea pieței.

28
 ANEXA 1 Formular cerere de brevet de inventie

CERERE DE BREVET DE INVENTIE

Nr. referinta solicitant/mandatar Registratura OSIM (numarul si data primirii ):

Numarul cererii de brevet de inventie

Se completeaza de catre OSIM
Data primirii la Registratura Generala a OSIM

Data de depozit
Data primirii partii lipsa la Registratura Generala a OSIM
Data de depozit după primirea părţii lipsă la Registratura Generală a OSIM
Data primirii cererii de retragere a partii lipsa la Registratura Generala a OSIM
Data de depozit atribuita cererii de brevet

1.Solicitanţi (nume şi prenume/denumire,adresă de domiciliu/sediu,telefon, fax, e- mail)

continuare pe
pag.3

2. Solicitam în baza Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată, modificată prin
Legea nr.83/2014 privind invenţiile de serviciu acordarea unui brevet de invenţie cu titlul:

2.1. Solicitantul este îndreptăţit la depunerea cererii de brevet de invenţie în baza :

Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată;

Legii nr.83/2014 privind invenţiile de serviciu.

unui contract de cercetare

2.2. Referinta la o cerere depusă anterior (numar, data de depozit, tara/oficiul):

29
4. Rezumatul invenţiei se publică împreună cu figura numarul:

5. Revendicăm prioritatea convenţională (stat, numar, data depozit):

6. Revendicăm prioritatea internă (numar cerere de brevet, data depozit):

7. Cererea de brevet este:

 divizionara din cererea de brevet (numar, data depozit):
 transformată din cererea de brevet european (nr., data de depozit)
 rezultată din conversia unei cereri de înregistrare a unui model de utilitate (nr. cerere înreg,
dată depozit)

3. Declarăm că inventatorii sunt cei desemnaţi în formularul „ Declaraţie conţinând

desemnarea inventatorilor” anexat care va fi transmis ulterior

30
8. La data depunerii cererii solicităm următoarele
proceduri:
8.1. Publicarea de urgenţă a cererii de brevet de invenţie
8.2. Întocmirea unui raport de documentare
8.3. Întocmirea unui raport de documentare cu opinie scrisă privind brevetabilitatea
8.4. Examinarea cererii cerută la data de depozit

10. Solicitantul/reprezentantul desemnat de solicitant (nume, prenume / denumire, adresă/ sediu) pentru
corespondenţa cu OSIM:

11.Semnătură solicitanţi/mandatar autorizat:

Semnătură

L.S. Data

12. Documente depuse la OSIM de solicitant/mandatar 14. Documente primite la

12.1. Formular de cerere în … exemplare, a în ....exemplare, a .... file
OSIM
… fileDescriere
12.2. în … exemplare,a în ....exemplare, a .... file
12.3.
…file Revendicari în … exemplare, în ....exemplare, a .... file
12.4.
a .. fileDesene în … exemplare, a în ....exemplare, a .... file
12.5.
.... fileRezumat în … exemplare, în ....exemplare, a .... file
12.6.
a…file Lista de secvente de nucleotide si/sau aminoacizi, parte a
12.6.1. pe suport hârtie
descrierii în ....exemplare, a .... file în ....exemplare, a .... file
12.6.2. pe suport electronic tip …. , în …. exemplare tip.......... , în
12.7. Actul din care rezultă dreptul la acordarea brevetului ....exemplare
12.8. Declaraţia conţinând desemnarea inventatorilor a .... file
12.9.
a… file Procura/copie procura generala a a .... fileL.S.
12.10.
… file Document referitor la plata taxelor a a .... file
12.11. Declaratie
… file Act privind solicitarea reducerii taxelor a a .... file
12.12.
.... file Autorizatia privind transmiterea dreptului de prioritate a a .... file
12.13. continand
.... file desemnarea inventatorilor inventiei cu titlul: a
Act de prioritate a .... file
....__________________________________________________
12.14.
file Act referitor la depozitul microorganismului/materialului a .... file
__________________________________________________
12.15.
biologicDocument a ...privind
file o divulgare a inventiei a a .... file
__________________________________________________
12.16.
...file Copie/traducere a cererii anterioare de la rubrica 2.2. a .... file
__________________________________________________a
12.17.
a....file Alte documente a .... file
_____________________________________
....file
Aceasta declaratie este facuta în conformitate cu prevederile art. 14 alin. 2
si Regulii 20E si trebuie depusa în termen de 18 luni de la data solicitarii
13.examinarii
Persoana carea acererii
în fond depus de cererea,
brevet de alta decât
inventie, solicitantul,
conform mandatarul
Regulii 20E alin. (nume, prenume, act
identitate)
(11). :
L.S.
Nume si prenume:
__________________________________________________
_____________ Confirmare OSIM (nume, prenume şi
dată)
Adresa:
__________________________________________________
______________________

1 Locul de munca la data crearii inventiei:

____________________________________________

Nume si prenume:
 Declaraţie
conţinand desemnarea inventatorilor invenţiei cu titlul:
……………………………………………………………………………………………………..
…………care face obiectul cererii de brevet cu nr…………................. şi data de depozit …………….
Aceasta declarţie este făcută si depusă la OSIM până la data luării unei hotărâri privind cererea de brevet
de inventie

Nume si prenume:
Adresa de
domiciliu_____________________________________________________________
Locul de munca la data crearii inventiei:
__________________________________________
Nume si prenume:
_______________________________________________________________
Adresa de
domiciliu_____________________________________________________________
Locul de munca la data crearii inventiei:
__________________________________________
Nume si prenume:
_______________________________________________________________
Adresa de
domiciliu_____________________________________________________________
Locul de munca la data crearii inventiei:
__________________________________________
Nume si prenume:
_______________________________________________________________
Adresa de
domiciliu_____________________________________________________________
Locul de munca la data crearii inventiei:
__________________________________________
Nume si prenume:
_______________________________________________________________
Adresa de
domiciliu_____________________________________________________________

2
Locul de munca la data crearii inventiei:
__________________________________________
Nume si prenume:
_______________________________________________________________
Adresa de
domiciliu_____________________________________________________________
Locul de munca la data crearii inventiei:
__________________________________________
Nume si prenume:
_______________________________________________________________
Adresa de
domiciliu_____________________________________________________________
Locul de munca la data crearii inventiei:
__________________________________________
Nume si prenume:
_______________________________________________________________
Adresa de
domiciliu_____________________________________________________________
Locul de munca la data crearii inventiei:
__________________________________________
Alti inventatori sunt înscrisi într-o pagină următoare pe un formular identic cu
acesta

Semnatura solicitantului sau a mandatarului autorizat (numele si prenumele precum si

calitatea persoanei cu capacitate de reprezentare a solicitantului sau a mandatarului
autorizat):
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
_____________________

Semnatura:__________________
Data:________________________
L.S. _______________________

3
BIBLIOGRAFIE
1. AC Strenc, B, Ionescu, Gh.Gheorghiu- Dreptul brevetului-Tratat, Univesul Juridic,
2019
2. A C Strenc-Tehnologia informatiei: protejarea si respectarea dreptului proprietatii
intelectuale, Univresul Juridic, 2010
3. A C Strenc, Gh. Gheorghiu, Gh. Bucsa- Intellectual Property Law-Romania, Wolters
Kluwer, 2019
4. WIPO- Background Reading Material n Intellectual Property – WIPO 1988
5. St. Cocos- Protectia si valorificarea proprietatii industrial, Tribuna Economica, 1999
6. V. Ros, D. Bogdan, O.Spineanu-Matei- Dreptul de autor si drepturile conexe Tratat,
All Beck 2005
7. D. Savescu. M. Radu, A. Budala- Elemente de proprietate intelectuala, Lux Libris
2011
8. C. Turcanu, M. Radulescu, Gh. Bucsa-Manualul consilierului in proprietate
industtriala . Matrix Rom 2010
9. A C Strenc s.a –Ghid de proprietate intelectuala –ANCS 2021

Titlul proiectului: Cercetător-antreprenor pe piața muncii în domeniiile de specializare inteligentă

(CERT-ANTREP), cod SMIS: 124708
Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
martie, 2021
Proiect cofinanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional „Capital Uman” 2014-2020
Conţinututl acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia Uniunii Europene sau a
Guvernului României.