MATERII PRIME ŞI MATERIALE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ – FIȘE DE LUCRU

FIŞĂ DE LUCRU – MINEREURI

A. Definiţi noţiunile următoare:

1. Minereu –

2. Mineral –

3. Flotaţie –

4. Hidrofob -

5. Hidrofil –

6. Clasare –

B. Clasificaţi operaţiile de preparare şi concentrare a minereurilor prin:

1. Modificarea granulaţiei substanţelor minerale: ........................................................
2. Ameliorarea conţinutului în component util: ...............................................................

C. Identificaţi utilizările mineralelor din minereuri şi roci:

CALCOPIRITĂ – CuFeS2 PIRITĂ – FeS2

MINEREURI
GALENĂ - PbS
BLENDĂ - ZnS

BAUXITĂ – Al(OH)3

Calcar – CaCO3

Apatit- Ca5F(PO4)3 Gips - CaSO4 . 2 H2O

ROCI

Cuarţ - SiO2
Sare gemă - NaCl

DOLOMIT - CaMg(CO3)2

Prof. Liliana Ionescu, Colegiul Tehnic Decebal, Drobeta Turnu Severin

 Barem

1. Minereu - este o acumulare de unul sau mai multe minerale, din care se pot extrage
pe scară industrială,în mod rentabil, unul sau mai multe componente utile (cel mai
frecvent metale) sau combinaţii ale acestora .

2. Mineral - corp solid natural, cu o anumită compoziţie chimică, care se găsesc în

natură în stare cristalină sau amorfă, ce intră în componenţa minereurilor şi a rocilor
( rocile sunt agregate minerale în structura scoarţei terestre).

3. Flotaţie - este metoda de concentrare ce se bazează pe diferenţa dintre proprietăţile

superficiale de umectare a minereurilor

4. Hidrofob - substanţe care nu se udă (pirita, sulful grafitul etc.)

5. Hidrofil – substanţe care se udă (oxizii, silicaţii, carbonaţii etc.)

6. Clasare – separarea amestecurilor solide polidisperse în fracţiuni granulometrice (pe

dimensiuni)

B.Clasificaţi operaţiile de preparare şi concentrare a minereurilor prin:

3. Modificarea granulaţiei substanţelor minerale: mărunţire, clasare, aglomerare

4. Ameliorarea conţinutului în component util: magnetic, hidrogravitaţional şi prin

flotaţie

Prof. Liliana Ionescu, Colegiul Tehnic Decebal, Drobeta Turnu Severin

. Identificaţi utilizărilor mineralelor din minereuri şi roci

CALCOPIRITĂ – CuFeS2 PIRITĂ – FeS2

Obţinerea Cu, Fe Obţinerea Fe
H2SO4

MINEREURI
GALENĂ - PbS
Obţinerea Pb BLENDĂ - ZnS
Obţinerea Zn

BAUXITĂ – Al(OH)3
Obţinerea Al

Calcar – CaCO3
Materiale de construcţii

Gips - CaSO4 . 2 H2O

Apatit- Ca5F(PO4)3
Materiale de construcţii
Îngrăşăminte chimice cu
fosfor, P, H3PO4

ROCI

Cuarţ - SiO2
Ind sticlei
construcţii
Sare gemă - NaCl
Produse clorosodice

DOLOMIT - CaMg(CO3)2

MaterialeTurnu
Prof. Liliana Ionescu, Colegiul Tehnic Decebal, Drobeta de construcţii
Severin
 Pentru obţinerea unor concentate suficient de bogate şi a unor sterile care să conţină cât mai
puţină substanţă utilă se folosesc scheme de flotaţie. Un exemplu de schemă de flotaţie pentru
concentrarea unui minereu complex este următoarea.
Minereu complex
SIO2, FeS, CuS, Cu2S, ZnS, PbS

MĂCINARE

CLASARE

Ulei + spumant FLOTAŢIE COLECTIVĂ SiO2 + FeS

Concentrat complex
CuS, Cu2S, ZnS, PbS

Ulei + spumant+
dispersant + CuS + Cu2S
modificatori FLOTAŢIE COLECTIVĂ

ZnS + PbS

I. Utilizările mineralelor în industrie 

Provenienţă Mineralul Formula chimică Utilizări
1.Pirita FeS2 - Obţinerea de fierului
- Industria acidului sulfuric
2.Calcopirita CuFeS2 - Obţinerea Cu, fierului
Minereuri 3.Blenda ZnS - Extragera Zn, Cd
4.Galena PbS - Extragerea Pb
5.Bauxita Al(OH)3 - Obţinerea aluminiului
6Apatit Ca5F(PO4)3 - Extragerea fosforului
- Industria acidului fosforic
- Ingrăşăminte chimice cu fosfor
7.Cuarţ SiO2 - Industria sticlei
Roci 8.Gips CaSO4 . 2 H2O - Materiale de construcţii
9. Calcar CaCO3 - Materiale de construcţii
10. Caolinit Al4[(OH)8|Si4O10] - Industria porţelanului
11. Dolomit CaMg(CO3)2 - Material de construcţii,
Prof. Liliana Ionescu, Colegiul Tehnic Decebal, Drobeta Turnu Severin
 - Metalurgie

Prof. Liliana Ionescu, Colegiul Tehnic Decebal, Drobeta Turnu Severin

 APA
În natură apa urmează un circuit neîntrerupt, trecând dintr-o stare de
agregare în alta. Apa se găseşte în atmosferă, în hidrosferă şi în sol, sub
formă de :
 Ape meteorice – apele ce provin din evaporarea apelor de pe suprafaţă solului şi condensarea vaporilor
atmosferici sub formă de precipitaţii,
 Ape de suprafaţă: - ape curgătoare (râuri fluvii)
-ape stătătoare (lacuri, baraje, mări, oceane)
 Ape subterane care se clasifică după:
- Gradul de mineralizare: - ape dulci (reziduu < 1g/l)
-ape minerale (reziduu > 1g/l)
- Compoziţia chimică; ape bicarbonatate, ape carbonatate, ape
sulfatate, ape clorurate
- Poziţia pânzei freatice: - ape din pânza freatică;
- ape din pânza freaticăde adâncime medie;
- ape din pânza freatică; de mare adâncime-
Compoziţia apelor curgătoare depinde de constituţia geologică a bazinului prin care curg,
dar şi de natura afluenţilor - ape de canal, ape reziduale.
În mod natural, apa unui curs de apă suferă un proces complex fizico-chimic, biologic şi
bacteriologic- numit autoepurare – în urma căruia împurificarea organică se reduce treptat, în
aval de sursa impurificatoare.
Din punct de vedere legal calitatea apei potabile este definită de legislaţiile locale
(Directiva 778/80 pentru ţările din Uniunea Europeană), care diferă însă de la o ţară la alta.
În România există Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, completată cu Legea
nr. 311/2004
Aceste legi de obicei delimitează cantitatea maximă admisă pentru orice substanţă (sau
cantitatea minimă, în anumite cazuri) dar, ca o regulă generală, putem presupune că apa nu
trebuie să conţină metale grele, substanţe organice toxice, bacterii, etc.
CONDIŢII DE CALITATE PENTRU APA POTABILA
Apa potabilă este apa utilizată atât pentru consumul casnic, cât şi pentru industria alimentară.
Potabilitatae apei depinde de factori fizici şi chimici, de absenţa substanţelor toxice şi a
microorganismelor patogene.
CONDIŢII DE CALITATE PENTRU APA POTABILĂ
Apa potabilă o apa pentru a fi bună de băut trebuie să
îndeplinească urmatoarele condiţii:
- să fie limpede,fără culoare,fără
miros,
- sa conţină aer dizolvat şi cantităţi
mici de săruri, până la o concentraţie
de 0,5% mai ales NaCl şi
NaHCO3,circa 600 mg/l;
- să aibă o temperatura între 8 şi 12 0C
- să nu conţină bacterii patogene.
Prezenţa oxigenului – minimum 4÷ 6 mg/dm3 – conferă
apei prospeţime

Prof. Liliana Ionescu, Colegiul Tehnic Decebal, Drobeta Turnu Severin

MATERII PRIME ŞI MATERIALE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ, clasa IX C
FIŞĂ DE LUCRU
Elev …………………………………..
Tema: Apa - generalităţi
-identificarea proprietăţilor fizico-chimice ale apei

Punctajul Subiectele
2p 1.Competaţi spaţiile goale:
a). Ape meteorice sunt apele ce provin din ....(1)..... apelor de pe suprafaţa solului şi ....(2).........
vaporilor atmosferici sub formă de ....(3).....
b) În funcţie de gradul de gradul de mineralizare apele subterane se clasifică în ....(4)........, care au
un reziduu < 1g/l apă şi ...(5)......, care au un reziduu > 1g/l apă
c)După compoziţia chimică a sărurilor care predomină , apele naturale se clasifică în ape ...(6).....
care conţin săruri de calciu, .....(7).......care conţin hidroxid de fier şi ape .....(8)........ care conţin
carbonaţii alcalini şi alcalino-pământoşi

2p 2. Realizaţi corespondenţa între tipul de apă şi gradul de duritate,:

Apa Gradul de duritate Corespondenţa
A – apă chimic pură a – 20÷300Ge
B – apă foarte moale b – 0÷50Ge
C – apă moale c – 00Ge
D – apă moderat dură d – 5÷100Ge
E – apă foarte dură e – 10÷200Ge
f – peste 300Ge

2p 3.Citiţi cu atenţie enunţurile de mai jos. În cazul în care enunţul este adevarat, încercuiţi litera
A; dacă enunţul este fals, încercuiţi litera F; în cazul în care enunţul este fals, corectaţi-l:
A F a. Epurarea este procesul complex fizico-chimic, biologic şi bacteriologic pe care-l suferă
apa, în mod natural, în urma căruia împurificarea organică se reduce treptat, în aval de sursa
împurificatoare.
A F b. Consumul de oxigen provocat de impurificarea organică reprezintă necesarul de oxigen
pentru desfăşurarea reacţiilor biochimice de oxidare, a substanţelor organice impurificatoare, ce
se petrec la nivelul celulei bacteriene
A F c. Dacă consumul de oxigen este mai mare autoepurarea se realizează mai bine
A F d. Apă de răcire este apa utilizată direct în procesele tehnologice, la care condiţiile de
calitate sunt impuse de specificitatea ramurilor industriale (chimică, alimentară,textilă etc.)

2p 4. Caracterizaţi 4 condiţii de calitate ale apelor

Condiţii de calitate Caracterizare
a.duritate (Dp, Dt, DT) CO
CO
O

b.miros

c.gust

d.aciditate

Prof. Liliana Ionescu, Colegiul Tehnic Decebal, Drobeta Turnu Severin

Barem -APA
REZOLVARE

Tema: Apa - generalităţi Identificarea proprietăţilor fizico-chimice ale apei

1. 1 - evaporarea; 2 – condensarea; 3 – precipitaţii; 4 – dulci; 5 – minerale; 6 – calcaroase; 7 –
feruginoase; 8 - alcaline
2. A – c; B – b; C – d; D – e-; E – f
3. a - F ; b – A ; c – F ; d – F
a.Autoepurarea este procesul complex fizico-chimic, biologic şi bacteriologic pe care-l suferă
apa, în mod natural, în urma căruia împurificarea organic se reduce treptat, în aval de sursa
împurificatoare.
c.Dacă consumul de oxigen este mai mare autoepurarea nu se mai realizează
d. Apa tehnologică este apa utilizată direct în procesele tehnologice, la care condiţiile de calitate
sunt impuse de specificitatea ramurilor industriale (chimică, alimentară,textilă etc.)
4.
Condiţii de calitate Caracteristici
a) duritatea Duritatea reprezină cantitatea totală de săruri solubile de calciu
şi de magneziu
 Duritate temporară – Dt - reprezintă conţinutul de
bicarbonaţi de calciu şi de magneziu, ce poate fi
înlăturat prin fierbere, bicarbonaţii precipitând sub
formă de carbonaţi
 Duritate permanentă – Dp – este dată de conţinutul
celorlalte săruri de calciu şi de magneziu ( în
special de sulfaţi , cloruri)
 Duritate totală– DT – este dată de totalitatea
sărurilor de calciu şi de magneziu, adică
reprezintă suma dintre duritatea temporară şi
permanentă

b) culoarea Culoarea apei naturale este dată de prezenţa compuşilor

coloidali ai fierului, a substanţelor humice (respectiv în
substanţe organice provenite din descompunerea lentă a
materialului de origine vegetală şi animală sub acţiunea
faunei şi florei din sol). Coloraţia apei se exprimă în grade
de culoare.

c) aciditatea Aciditatea apei – se datorează prezenţei în apă a CO2 liber, a

acizilor minerali, a sărurilor de acizi tari cu baze slabe şi se
exprimă în ml NaOH 0,1n/dm3 apă

D )mirosul Mirosul şi gustul se datorează prezenţei în apă a unor săruri

solubile, gaze, substanţe minerale sau organice în descompunere,
a unor microorganisme vii etc. Intensitatea gustului şi mirosului
apei se exprimă calitativ şi cantitativ, prin în grade de
intensitate

Prof. Liliana Ionescu, Colegiul Tehnic Decebal, Drobeta Turnu Severin

 MATERII PRIME ŞI MATERIALE FIŞĂ DE LUCRU -
LEMNUL
Numele elevului:
Numele evaluatorului: prof. Ionescu Liliana

 elemente chimice: C, H, O, N
COMPOZIŢIE CHIMICĂ
 principali constituenţi: …1……., ….2……..,
polizaharide, substanţe minerale, răşini,
ceruri,

PROPRIETĂŢI DENSITATE  scăzută ( aprox. 500 kg/m3)

 variază mult de la lemnul verde (50%) la cel

UMIDITATE ….3…. (20%)

PUTERE CALORICĂ  în jur de 4500 kcal/kg

 tocare
PROCEDEE ……4….  sortare
 depozitare
Principalele
DEZINCRUSTAREA Utilizări
produse:
(separarea celulozei de restul
componentelor) industria hârtiei, a mătăsii
 procedeul sulfat artificiale, a fibrelor şi lacurilor, a
 procedeul sulfit ……5………. pulberii fără fum
PROCEDEE DE
PRELUCRARE

Principalele
Utilizări
produse:
combustibil, obţinere cărbune
 ….7…… activ, vâscoză,
DISTILAREA ….6……
(carbonizarea)  gaz de …8….. combustibil
obţinere acid acetic, metanol,
 acid ….9…… …10…., ….11……, lacuri,
lianţi, combustibili

………………… FABRICAREA …………

12………………AVANTAJE: 14…………..
- regenerare rapidă
UTILIZĂRILE
- gazele rezultate nu sunt LEMNULUI AVANTAJE:
poluante - valorificare superioară
- cenuşa nu se topeşte a lemnului
DEZAVANTAJE:
- putere calorică scăzută MATERIAL PENTRU
- densitate mică …………13…………….

Prof. Liliana Ionescu, Colegiul Tehnic Decebal, Drobeta Turnu Severin

 Fişă conspect - LEMNUL

 elemente chimice: C, H, O, N
COMPOZIŢIE CHIMICĂ
 principali constituenţi: celuloza, lignina,
polizaharide, substanţe minerale, răşini,
ceruri,

PROPRIETĂŢI DENSITATE  scăzută ( aprox. 500 kg/m3)

 variază mult de la lemnul verde (50%) la cel uscat

UMIDITATE (20%)

PUTERE CALORICĂ  în jur de 4500 kcal/kg

 tocare
PROCEDEE MECANICE  sortare
 depozitare
Principalele
Utilizări
DEZINCRUSTAREA produse:
(separarea celulozei)
industria hârtiei, a mătăsii
 procedeul sulfat artificiale, a fibrelor şi lacurilor, a
PROCEDEE DE
 procedeul sulfit celuloza pulberii fără fum
PRELUCRARE

Principalele
Utilizări
produse:
combustibil, obţinere cărbune
DISTILAREA USCATĂ  mangal activ, vâscoză,
(carbonizarea)
 gaz de lemn combustibil
obţinere acid acetic, metanol,
 acid pirolignos lacuri, lianţi, combustibili

COMBUSTIBIL FABRICAREA
AVANTAJE: CELULOZEI
- regenerare rapidă
UTILIZĂRILE
- gazele rezultate nu sunt LEMNULUI AVANTAJE:
poluante - valorificare superioară
- cenuşa nu se topeşte a lemnului
DEZAVANTAJE: MATERIAL PENTRU
- putere calorică scăzută CONSTRUCŢII
- densitate mică

Prof. Liliana Ionescu, Colegiul Tehnic Decebal, Drobeta Turnu Severin

 Fişă conspect - CĂRBUNII

☞ Cărbunii se pot clasifica în funcţie de vechime în:

Conţinut Putere
Tipul de Umiditate,
de carbon calorică, Aspect Utilizări
cărbune %
% kcal/kg

 prezintă elemente
îngrăşământ
TURBA 25-60 90-30 4000 vegetale nedescompuse
agricol
 galben-brun
I MFIERBERE

foloseşte ca agent de solubilizare a incrustelor

 nu conţin material
foloseşte pentru dizolvarea incrustelor

CĂRBUNI cărubune
PARAMETRII DE LUCRU

60-70 15-25 4500-7000 vegetal nedescompus

E

PROCEDEUL SULFAT

PROCEDEUL SULFIT
CALITATEA TOCĂTURII
DURATA DE FIERBERE

BRUNI energetic
soluţie de hidroxid de sodiu

 negri, maţi sau lucioşi

DEZINCRUSTARE

soluţia de bisulfit de calciu.

TEMPERATURA
E C H DE

DE FIERBERE

 păstrează structura cărubune

LIGNIŢI 65-70 6700
V SOLUŢIEI

lemnului din care provin energetic

 culoare neagră, 
HUILĂ 75-90 8500 structură compactă, cocsificare
CALITATEA

fâşii mate şi lucioase

 culoare neagră, luciu

cărbune
ANTRACIT 90-95 2 8900-9500 metallic, structură
energetic
compactă

COCS
COCS
GAZE DE DE Utilizări:
Utilizări:
GAZE combustibil
COCSERIE
COCSERIE combustibil
Utilizări: combustibil
combustibil fabricarea fontei
fabricarea fontei
Utilizări: fabricarea electrozilor
fabricarea electrozilor
fabricarea carbidului
fabricarea carbidului

APEAMONIACALE
APE AMONIACALE
Utilizări:
Utilizări: COCSIFICAREA
COCSIFICAREA
- îngrăşăminte chimice
- îngrăşăminte chimice CĂRBUNILOR
CĂRBUNILOR
(încălzirea
(încălzirea lor la
lor la 900-
900- GUDRON
1000 0
0 C în absenţa
GUDRON
1000 C, în absenţa Utilizări:
Utilizări:
aerului)
aerului) uleiuri
uleiuri
☞ smoală
smoală

Prof. Liliana Ionescu, Colegiul Tehnic Decebal, Drobeta Turnu Severin

 Cărbunii se pot clasifica în funcţie de utilizare în:
 cărbuni energetici
 cărbuni metalurgici

Prof. Liliana Ionescu, Colegiul Tehnic Decebal, Drobeta Turnu Severin

 FIŞĂ CONSPECT - ŢIŢEIUL

 amestec complex de hidrocarburi solide şi gazoase dizolvate în hidrocarburi

COMPOZIŢIE lichide, alături de cantităţi reduse de compuşi cu sulf, oxigen, azot şi metale (Fe,
Ca, Al, Ni)
 lichid vâscos, de culoare brun-roşcat până la negru, cu miros caracteristic,
uleios la pipăit
PROPRIETĂŢI FIZICE
 are densitate mai mică decât a apei ( 0,800,93 g/cm3 )
 insolubil în apă, formând cu aceasta o emulsie
 DISTILARE ATMOSFERICĂ
PRODUSE UTILIZĂRI
 benzină  -solvent, carburant
uşoară  -carburant
 benzină  -carburant tractoare, combustibil casnic
grea
 -carburant Diesel, combustibil casnic
 petrol
lampant
 -combustibil, materie primă la distilarea în vid
 motorin
PROCEDEE DE ă
PRELUCRARE
 păcură
 DISTILARE ÎN VID
PRODUSE UTILIZĂRI
 uleiuri  lubrifianţi, materiale electroizolante, agenţi de
încălzire sau răcire
 parafină  impregnare hârtie şi chibrituri, obţinere
detergenţi
 bitum (asfalt sau  pavarea drumurilor, construcţii, liant la
smoală brichetarea cărbunilor

PETROL 30-1500C Benzină uşoară (C5-C8)

140-1900C Benzină grea (C7-C10)

190-2100C White-spirit (C8-C12)

Distilare primară
(la presiune normală) Petrol lampant (C10-C15)
210-2700C

270-3600C Motorină (C15-C20)

3600C ...... Păcură (C18 .....)

Distilare secundară
(la presiune scăzută)

Ulei uşor Ulei mediu Ulei greu Bitum

Asfalt
Parafină Deparafinare

Lubrifianţi Rafinare

Prof. Liliana Ionescu, Colegiul Tehnic Decebal, Drobeta Turnu Severin

FIŞA EVALUARE ŢIŢEIUL

Test de evaluare finală :

I. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1,5p

1. Ţiţeiul este un amestec complex de numeroase :
a. hidrocarburi
b. baze
c. săruri
2. Hidrocarburi aciclice nesaturate apar în :
a. petrol
b. produsele de cracare
c. minereuri
3. Păcura se foloseşte la obţinerea .
a. uleiurilor lubrifiante
b. solvenţilor
c. combustibil pentru motoare D’esel
II. Asociaţi cifrele din coloana A, cu literele corespunzătoare din coloana B 2p
A (Produse) B (utilizări)
1.benzină uşoară a. materie primă la distilarea în vid
2. benzină grea b. carburant Diesel,
3. petrol lampant c. carburant tractoare,
4. motorină d. carburant
5. păcură e. solvent
f. materie primă la fabricarea detergenţilor
III. Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă 2,5p.
1 A F Ţiţeiul are densitate mai mică decât a apei.
2 A F Ţiţeiul este solubil în apă, formând cu aceasta o emulsie .
3 A F Reziduul de la distilarea la vid poate fii lichid şi solid.
4 A F Hidrocarburile sensibile la temperaturi înalte nu pot fi distilate la presiunea atmosferică.
5 A F Ţiţeiul este denumit şi aurul alb.
IV. Prezentaţi metoda de distilare atmosferică . 2p.

V. Enumeraţi câte două utilizări pentru fiecare din produşii de mai jos: 1p
benzine
cocsificarea reziduului
Un punct din oficiu 1p.
Timp de lucru 50 minute!

I.1 I.2 !.3

II.1 II.2 II.3 II.4 II.5
III.1 III.2 III.3 III.4 III.5

Nume şi prenume elev

Numele evaluatorului Ionescu Liliana
Prof. Liliana Ionescu, Colegiul Tehnic Decebal, Drobeta Turnu Severin
Generalităţi
Prin gaze naturale se înţeleg hidrocarburi gazoase provenite din două tipuri de surse:
• zăcăminte asociate cu cele de petrol în care caz avem de-a face cu gazele de sondă ;
• zăcăminte independente, care nu au nici o legătură cu cele de petrol.
Cele două tipuri de gaze naturale au în comun faptul că metanul CH 4 , predomină net faţă de toate celelalte
componente ale amestecului, existând o deosebire de compoziţie relativ pronunţată: gazele de sondă sunt mai
complexe pe când celelalte gaze naturale sunt alcătuite din mai puţine componente.
Gazul natural este asociat cu zăcăminte de petrol, procesele de formare a acestora fiind asemănătoar. Gazele
naturale sunt alcătuite aproape exclusiv din termeni inferiori (cu număr mic de atomi de carboni) ai seriei
hidrocarburilor saturate cu catenă deschisă (alcani).
- Gazele naturale se găsesc în scoarţa Pământului,
• în zăcăminte curate;
• în zăcăminte mixte de gaze şi ţiţei.
- După compoziţie se împart în:
• gaze naturale uscate – conţin metan şi mici cantităţi de etan
• gaze naturale umede – conţin cantităţi apreciabile de hidrocarburi
parafinice cu masă moleculară mare
Zăcămintele de gaze naturale neasociate cu petrolul reprezintă metan aproape pur (uneori peste 99% puritate). În alte regiuni
ale globului alături de metan, se găseşte hidrogen sulfurat (care atinge chiar 15,4% din totalul compoziţiei, în gazul de la
Lacq, în sudul Franţei), heliu (S.U.A.), bioxid de carbon şi mici cantităţi de etan, propan şi butan.
Trebuie menţionat faptul că hidrogenul sulfurat din aceste gaze constituie o sursă industrială de sulf, iar pentru
obţinerea heliului, gazele naturale reprezintă singura sursă economică.
Gazele de sondă conţin proporţii mult mai mari din alcanii cu 2-5 atomi de carboni (etan, propan, butan, izobutan,
pentan şi izopentan). Alături de acestea apar uneori şi mici cantităţi de etenă.
metan propan

etan Gazele de sondă butan

sunt mai
pentan
complexe pe
Toate aceste amestecuri gazoase se găsesc la presiuni foarte ridicate (câteva sute de atmosfere) şi la
temperaturi de peste 100o C.
când celelalte
Ele se află în stare absorbită în roci poroase, pe care gazele le „îmbibă”. Datorită suprafeţei uriaşe de contact dinte
roca poroasă şi gaze şi din pricina
gaze presiunii
naturaleînalte care domneşte în zăcământ, roca poate dezvolta, în condiţii
normale volume de gaz care întrec de mii de ori volumul propriu al rocii. O situaţie oarecum asemănăto are
se realizează în buteliile cusunt
absorbant poros
alcătuite dinde acetilenă.
II. Extracţia şi prelucrarea gazelor naturale.
• Zăcăminte de gaze naturale se
mai exploatează prin foraje, urmate de racordarea tubului de sondă, introdus
puţine
în zăcământ la un sistem de conducte care transportă gazul la consumator, după reducerea corespunzătoare a
presiunii. Între acestea se intercalează
componente. acolo unde este necesar, instalaţia de epurare a gazului. Aceasta serveşte la
îndepărtarea impurităţilor în aşa fel încât în conducte să se trimită metan pur. Trecerea prin soluţii bazice permite
reţinerea combinaţiilor acide (CO2, şi H2S); condensarea („debenzinarea”), duce la separarea sub formă lichidă a
hidrocarburilor cu moleculă mai mare.
III. Zăcămintele de
Propietăţi fizico - chimice
Gazul natural este un gaz toxic inflamabil, de regulă insipid şi inodor (din care cauză pentru odorizare se adaugă
gazul mercaptan) .. Gazul estegaze
clasificatnaturale
după compoziţie în diferite categorii, gaz sărac şi gaz bogat.
Compoziţia chimică
Gazul natural este un amestec de gaze, carecupoate fi foarte diferit după aşezarea zăcământului.Cea mai mare parte
neasociate
fiind constituită din metan, la care se adaugă uneori în cantităţi apreciabile de hidrocarburi saturate (alcani),
petrolul(C3H8) şi hidrocarburi nesaturate alchene sau olefine şi hidrocarburi aromatice
metan (CH4), etan (C2H6), propan
sau arene care în lanţul formulei chimice au o legătură dublă (=) ca etena (etilena) C2H4. Alcanii ce au o structură
reprezintă
chimică inelară mai sunt numiţi metan având formula chimică generală C nH2n. Alchenele pot avea de
şi cicloalcani,
asemenea forme ciclice ca ciclopentanul.
Alchinele sunt hidrocarburiaproape
ce conţin maipur
multe triple legături chimice, cel mai reprezentativ este etina (acetilena)
C2H2. Ultima grupă mai importantă a hidrocarburilor nesaturate este benzenul care are o formă structurală ciclică
(uneori peste
Prof. Liliana Ionescu, Colegiul Tehnic Decebal, Drobeta Turnu Severin
 În alte regiuni

ale hidrocarburi
C6H6, dintr-o subgrupă a acestor globului aromatice face parte naftalina C10H8.

alături de metan,
Schema unui zăcământ mixt de gaze şi ţiţei
se a hidrocarburilor
• O altă cale de separare găseşte cu număr mai mare de atomi de carbon constă în absorbţia selectivă pe
cărbune activ, poros, care fixează moleculele cu atât mai puternic cu cât sunt alcătuite din mai mulţi atomi. La gazele de
sondă operaţia de epurare estehidrogen
totdeauna sulfurat
necesară, aceste gaze reprezentând amestecuri mai complexe. Un subprodus
important al gazelor de sondă îl costituie butanii care se lichifiază, sub presiune nu prea ridicată, şi se utilizează în butelii
(care sau seatinge
drept combustibil casnic („aragaz”) folosesc în ind. chimică (cauciuc). Zăcăminte de gaze naturale se exploatează prin
foraje, urmate de racordarea tubului de sondă, introdus în zăcământ la un sistem de conducte care transportă gazul la
chiar 15,4% adin
consumator, după reducerea corespunzătoare presiunii. Între acestea se intercalează acolo unde este necesar, instalaţia de
epurare a gazului. Aceasta serveşte la îndepărtarea impurităţilor în aşa fel încât în conducte să se trimită metan pur. Trecerea
prin soluţii bazice permite reţinerea
totalulcombinaţiilor acide (CO2, şi H2S); condensarea („debenzinarea”), duce la separarea sub
formă lichidă a hidrocarburilor cu moleculă mai mare.
III. Propietăţi fizico - chimicecompoziţiei, în
Gazul natural este un gaz toxic inflamabil, de regulă insipid şi inodor (din care cauză pentru odorizare se adaugă
gazul mercaptan) . Este un gazgazul
mai uşor
de lacaLacq,
aerul, pentru arderea 1 m³N de gaz sunt necesari circa 10 m³N de aer. Gazul este
clasificat după compoziţie în diferite categorii, gaz sărac şi gaz bogat.
în sudulCLASIFICAREA
Franţei), GAZULUI
GAZ SĂRAC GAZ BOGAT
CH4 87 - 99 %heliu
volumic(S.U.A.), CH4 80 şi 87 % volumic
CO2 şi azot în cantităţi mari
bioxid de carbon
- Densitatea : 0,700 - 0,840 kg/m³, după
compoziţie
şi mici cantităţi
- Puterea calorifică : 8,2 - 11,1 kWh/m³N
- Temperatura de fierbere : -161 °C.
- Temperatura dede aprindere.
etan, propan
600 °C.
şi butan.

Trebuie

menţionat faptul
CH4 metan 85 %
că hidrogenul

sulfurat din C3H8 propan

C2H6 etan
aceste gaze

constituie o

sursă industrială Compoziţie gaze

C6H6 C10H8 C2H4 etena
de sulf, iar
benzenul atmosferici
naftalina
pentru obţinerea

heliului, gazele Gaze inerte 11 %

H2S naturale
CO2
reprezintă

singura sursă

economică.
Gazele naturale mai conţin: vapori de gaze condensate din care cauză mai sunt numite gaze umede, hidrogen sulfurat H2S,
care necesită îndepărtarea sulfului şi până la 9 %
dioxid de carbon CO2 care diminueazăGazele de
la fel calitatatea gazului.
În general gazul natural are în compoziţie 85 % metan 4 % alţi alcani (etan, propan, butan, pentan) şi 11 % gaze inerte (care
nu ard). Deosebit de valoroasesondă
sunt gazeleconţin
naturale care conţin heliu, aceste gaze fiind sursa principală de obţinere a heliului.

proporţii mult
ATENŢIE !
mai mari din
Prof. Liliana Ionescu, Colegiul Tehnic Decebal, Drobeta Turnu Severin
alcanii cu 2-5
 atomi de corbonii

(etan, propan,

butan,
Gazele izobutan,
naturale se păstrează în rezervoare şi poat fi transportate prin conducte sau cu alte mijloace
de transport in stare lichidă, actual este folosit pe scară tot mai largă ca înlocuitor a al benzinei.
Uscarea gazului este procesul
pentan şi de înlăturare a vaporilor de apă, care face parte din metodele de
pregătire a gazului înainte de utilizare.
IV izopentan).
Utilizările gazelor naturale

Ind. ceramicică
Alături de Obţinere CH4

acestea apar

uneori şi mici
Ind.chimică
cantităţi de Ind. textilă
Zăcămintele
etenă.
de gaze naturale
Toate COMBUSTIBILI
neasociate cu
aceste
petrolul reprezintă
amestecuri
metan aproape pur
gazoase se FIŞA 1 gaze naturale
(uneori peste 99%
găsesc la
puritate). În alte
presiuni foarte
regiuni ale globului
metalelor
ridicate (câteva
alături de metan, se
a. Precizaţi
sute substanţele din
de compoziţia chimica a gazelor naturale.
găseşte hidrogen
atmosfere) şi la
sulfurat (care atinge
temperaturi de
chiar 15,4% din
o
peste 100 C. Ele
totalul compoziţiei,
se află în stare
în gazul de la Lacq,
Compoziţie gaze
absorbită în roci
în sudul Franţei),
poroase, pe care atmosferici
heliu (S.U.A.), bioxid
gazele le
de carbon şi mici
„îmbibă”.
cantităţi de etan,
Datorită
propan şi butan.
b. Indicaţi utilizările
suprafeţei gazelor naturale.
uriaşe
Trebuie
de contact
menţionat faptul că
dintter roca
hidrogenul sulfurat
poroasă şi gaze
din aceste gaze
şi din Utilizări gaze nat.
pricina
constituie o sursă
presiunii Zăcămintele
înalte
industrială de sulf,
de
care domneşte în gaze naturale
iar pentru obţinerea
Prof. Liliana Ionescu, Colegiulzăcământ, neasociate cu
rocaDrobeta Turnu Severin
Tehnic Decebal,
heliului, gazele
 naturale reprezintă
în metan
condiţii aproape pur
singura sursă
normale volume (uneori peste 99%
economică.
de gaz puritate).
care În alte
metalelor Gazele de
regiuni
întrec de mii de ale globului
sondă conţin
ori alături
volumul de metan, se
proporţii mult mai
găseşte
propriu al rocii. O Răspuns
hidrogen FIŞA 1 gaze naturale
mari din alcanii cu 2-
situaţie CH metan (care
sulfurat
oarecum
4
85 % atinge
5 atomi de corbonii
asemănătoare sechiar 15,4% din C3H8 propan
C2H6 etan (etan, propan,
realizează totalulîn compoziţiei,
butan, izobutan,
buteliile în gazul
cu de la Lacq,
pentan şi izopentan).
Compoziţie gaze
absorbent porosîn sudul Franţei),
C6H6 C10H8 C2H4 etena
Alături de acestea
benzenul de acetilenă. heliuatmosferici
(S.U.A.), bioxid
naftalina apar uneori şi mici
de carbon
Extracţia şi şi mici
cantităţi de inerte
Gaze etenă.11 %
H2S prelucrareacantităţi de etan,
Toate aceste
CO2
b. propan şi butan.
gazelor naturale.
amestecuri gazoase
Zăcăminte de Trebuie
se găsesc la presiuni
Ind. ceramicică gaze naturalemenţionat
se faptul că Obţinere CH4
foarte ridicate
exploateazăhidrogenul
prin sulfurat
(câteva sute de
foraje, din
urmate aceste gaze
atmosfere) şi la
Ind.chimică de constituie
racordarea o
Utilizări gaze nat.sursă
temperaturi de Ind.peste
textilă
industrială
tubului de sondă, nnaturale de sulf,
100o C. Ele se află în
introdus iar pentru obţinerea
în COMBUSTIBILI
Zăcămintele
stare absorbită în
heliului,
zăcământ ladeun gaze naturale gazele
roci poroase, pe care
sistem naturale
de
neasociate reprezintă cu
FIŞA 2 gazegazele naturalele „îmbibă”.
conducte singura
care
petrolul sursă
reprezintă
a. Clasificaţi gazele naturale după compoziţie şi cum se găsesc Datorită
în scoarţasuprafeţei
pămîntului, precizând conţinutul acestora.
economică.
transportă gazul metan aproape pur
uriaşe de contact
Clasificare gaze la consumator, Gazele
(uneori peste 99% de
În Pământ După compoziţie dintter roca poroasă
1. metalelor după 1reducereasondă
puritate). În alte conţin
2. 2.. şi gaze şi din pricina
corespunzătoareproporţii mult
regiuni ale globului mai
presiunii înalte care
a presiunii.
b. Precizaţi cum se clasifică gazele mari
naturaleÎntre din
ăn funcţie
alături alcanii
dedemetan, cu 2-
procentul
se de hidrocarburi.
domneşte în
Clasificare gaze acestea 5 atomi
se
găseşte de corbonii
hidrogen
zăcământ, roca
Tipuri de gaz Procent de hidrocarburi
intercalează (etan,
sulfurat (care propan,
atinge
1. 1. poate dezvolta, în
2. 2.
acolo undebutan, este
chiar izobutan,din
15,4%
condiţii normale
necesar, pentan şi izopentan).
totalul compoziţiei,
Prof. Liliana Ionescu, Colegiul Tehnic Decebal, Drobeta Turnu Severin volume de gaz care
instalaţia Alături de de acestea
în gazul de la Lacq,
 epurare apar
în auneori
sudul şiFranţei),
mici
volumul propriu al
cantităţi
gazului. Aceasta de etenă.
heliu (S.U.A.), bioxid
rocii. O situaţie
serveşte la Toate
de carbon şi mici aceste
oarecum
amestecuri
îndepărtarea cantităţi de etan, gazoase
asemănătoare se
se găsesc
impurităţilor propan la
în şi butan. presiuni
realizează în buteliile
foarte
aşa fel încât în ridicate
Trebuie
cu absorbent poros
(câteva
conducte sămenţionat
se sutefaptul căde
de acetilenă.
trimită atmosfere)
metan
hidrogenul sulfurat şi la
Extracţia şi
pur. temperaturi
Trecerea
din acestede pestegaze
prelucrarea gazelor
100 o
prin soluţii bazice C. Ele se
constituie o sursă află în
naturale. Zăcăminte
stare
permite reţinerea absorbită
industrială de sulf, în
de gaze naturale se
roci poroase,
combinaţilor iar pentru obţinerea pe care
exploatează prin
gazele le „îmbibă”.
acide (CO2,heliului, şi gazele
foraje, urmate de
Datorită suprafeţei
naturale reprezintă
H2S); racordarea tubului
uriaşe
singura de contactsursă
condensarea de sondă, introdus în
dintter roca
economică. poroasă
(„debenzinarea”) zăcământ la un
şi gaze şi dinGazele pricinade
, duce la sistem de conducte
presiunii
sondă înalte care conţin
separarea sub care transportă gazul
domneşte
proporţii mult în mai
formă lichidă a la consumator, după
zăcământ,
mari din alcanii cu 2- roca
hidrocarburilor reducerea
poate dezvolta,
5 atomi de corbonii în
cu moleculă mai corespunzătoare a
condiţii
(etan, normale
propan,
mare. O altă cale presiunii. Între
volume
butan, de gaz care
izobutan,
de separare a acestea se
întrec de mii de
pentan şi izopentan). ori
hidrocarburilor intercalează acolo
volumul propriu
Alături de acestea al
cu număr mai unde este necesar,
rocii. O
apar uneori şi micisituaţie
mare de atomi instalaţia de epurare
oarecum
cantităţi de etenă.
de carbon constă a gazului. Aceasta
asemănătoare Toate aceste se
în absorbţia serveşte la
realizează în
amestecuri gazoasebuteliile
selectivă pe îndepărtarea
cuseabsorbent poros
găsesc la presiuni
cărbune activ, impurităţilor în aşa
defoarte
acetilenă. ridicate
poros, care fel încât în conducte
(câteva Extracţia
sute şide
fixează să se trimită metan
prelucrarea
atmosfere) gazelor şi la
moleculele cu pur. Trecerea prin
naturale.
temperaturi Zăcăminte
de peste
atât mai puternic soluţii bazice permite
Prof. Liliana Ionescu, Colegiul Tehnic Decebal,
de100gazeDrobeta
o
Turnuse
naturale Severin
C. Ele se află în
reţinerea