ANALIZA SWOT A ZONEI ILVELOR, BISTRIȚA-NĂSĂUD

La poalele munților Rodnei, în inima Transilvaniei, se întinde o salbă de sate așezate

pe râul Ilva: Lunca Ilvei, Măgura Ilvei, Poiana Ilvei, Leșu Ilvei, Ilva Mare și Ilva Mică.
Urcând dealul Hănțoaia (din spatele gării din Poiana Ilvei), se poate trece în câteva ore în
Maieru, locul de baștină al lui Liviu Rebreanu, ce a servit drept inspirație pentru satul Pripas
din romanul “Ion”.
Zona Ilvei este apărată de viscole și furtuni de munții din împrejurimi. Pădurile de
rășinoase, în care predomină molidul, acoperă mai mult de jumătate din aria localității. Din
loc în loc se întâlnesc exemplare de fagi, paltini și ulmi. Iernile sunt aici lungi si friguroase,
ploile și ninsorile abundente. Văi și păraie care își au izvoarele în munți și pe dealuri
împânzesc comuna și se adună în matca râului Ilva. Izvoarele de apă minerale se alătură
condițiilor climatice montane de excepție și dau un plus de măreție acestor locuri.
În trecut trăiau în zonă zimbrul, calul și măgarul sălbatic iar astăzi se întâlnesc în
rarișurile pădurilor cerbi, căpriori și mistreți, vânătoarea fiind una dintre pasiunile muntenilor.
Râsul și jderul mai sunt într-un număr foarte mic, vidra, care popula apele ilvene, a dispărut și
ea. Urșii și lupii produc și astăzi pagube în stânele de oi de pe munții din apropiere, iar
vulpile, dihorii și nevăstuicile, în gospodăriile localnicilor. Mai blanzi, iepurii își găsesc
ascunzișuri în tufișuri, fânețe, sau grădini de zarzavaturi.
Micile așezări de pe Ilva rămân și printre puținele locuri din România unde roșiile din
grădină încă mai au gustul din copilărie, unde țăranii se trezesc la patru dimineața pentru a
merge pe dealuri să cosească iarba în căpițe pentru iarnă, unde costumele tradiționale încă se
poartă duminica la biserică și unde horele nu sunt doar o amintire de pe vremea bunicilor.
Aici, Marin Preda ar spune, cu siguranță, că timpul încă mai are, cu oamenii, o nesfârșită
răbdare.
Turiştii dornici să viziteze zona Ilvei vor găsi un mediu nepoluat şi peisaje pitoreşti, iar
tradiţiile, obiceiurile şi ospitalitatea luncanilor îi vor motiva să revină această zonă.
În această zonă se practică destul de mult eco-turismul, considerat ca fiind un model
de dezvoltare turistică, în spiritul respectului față de natura și valorile culturale. Nu este un
simplu sector de activitate în cadrul industriei acestei zone, ci este un turism responsabil, care
conservă cadrul natural și bunăstarea populației din Ilva.
Relieful zonei este extrem de variat și cuprinde munți, valuri, muncei, măguri, terase,
poderee și bineanțeles lunci. Forma depresionară a reliefului înconjurat de culmi montane
înalte pe toate laturile fac ca această zonă să fie foarte frumoasă și originală.
 De pe măgurile înalte, în zilele cu cer senin, se poate admira proveliștea deschisă spre
Depresiunea Transilvaniei și Țara Dornelor și spre crestele alpine ale Rodnei și Călimani.
Folclorul și tradițiile populare au fost păstrate și sunt și azi prezente în viața cotidiană a
satului. Bucătăria bazată pe produse naturale locale oferă posibilitatea descoperirii
mâncărurilor pline de savoare.
Ospitalitatea deosebită a localnicilor, bucătăria specifică bazată pe produse naturale
locale, tradițiile populare bine păstrate precum și activitățile specifice vieții la țară,
completează tabloul acestei regiuni.
 În această zonă viata curge simplu, în armonie cu pământul, plantele, ploaia, soarele,
vântul, aerul miroase a fân, a flori de câmp, a brad.  Este zona ideală pentru a petrece o
vacanță minunată, în mijlocul naturii, departe de stresul citadin, motiv pentru care am și ales
să studiez această zonă.
Analiza SWOT
Puncte tari ale zonei
- concursuri sportive ( Cupa Păunița la Enduro-Cross în Poiana Ilvei, Concurs de schi
alpin în Ilva Mare) obiceiuri şi tradiţii;
- existența izvoarelor naturale, ”La Someșeni” (Ciriloiu) pe pârâul Borcutului și ”La
Bolovan” (Tomuța), apele acestor izvoare au fost catalogate ca fiind bicarbonate
clorurate sodice, calcice, magnezice cu bioxid de carbon
- existența unor vestigii istorice precum Cetatea Rodnei și Drumul romanilor
- existența diversității cu privire la categoriile de turism care se pot practica: turism
montan, agroturism, ecoturism, turism rural, turism de agrement, cultural, religios
- cadrul natural cu piesaje deosebit de reconfortante și pitorești, peisaje diverse și climat
favorabil diverselor forme de turism enunțate anterior
- existența în această zonă a rezervației geo-botanice Tanovul Larion
- fauna bogată și variată în special prin existența pădurilor de conifere și a plantelor rare
precum bulbucul de munte
- existența tradițiilor populare, obiceiuri legate de oierit-stână, producerea obiectelor
necesare în gospodărie și a celor artizanale (atelier de fierărie, prelucrarea lănii,
țesutul, brodatul)
- Pensiunile turistice care conferă turiștilor posibilitatea practicării unor activități de
agrement diverse precum tenisul de masă, fotbal, baschet, volei, în zilele călduroase se
pot scălda în râu, drumeții și excursii organizate.
- Nu în ultimul rând, ospitalitatea populației.
 Puncte slabe ale zonei
- Absența desfășurării festivalurilor (mai importante) în această zonă
- Implicarea redusă a autorităților în susținerea localnicilor pentru a-și promova
produsele turistice
- Pregătirea profesională slabă a celor care lucrează în domeniul serviciilor
- Mentalitatea destul de învechită a localnicilor
- Absența târgurilor de carte, antichități, obiecte produse manual de localnici, obiecte
decorative
- Lipsa spațiilor cu capacitâți mari de cazare precum hoteluri
- Promovare slabă a produselor și a zonei
- Lipsa marilor investitori care să fie interesați de turismul în zonă
- Lipsa de interes a generațiilor tinere în păstrarea tradițiilor și a obiceiurilor
Oportunități
- Practicare unui turism integrat, cu pachete turistice variate
- Existența fondurilor structurale care finanțează activitățile turistice
- Faptul că turismul generează locuri de muncă la nivel local
- Valorificarea mai mare a potențialului turistic al zonei
- Amenajarea unor case de vacanță printr-o colaborare mai bună între părțile publice și
cele private
- Acordarea de facilități posibililor investitori pentru a-i determina să acorde atenție
zonei (facilități precum impozite scăzute, forță de muncă mai ieftină, renovarea
infrastructurii)
- Crearea unui centru de informare turistică
- Programe de pregătire pentru localnicii care practică agro-turismul
- Crearea de ateliere tradiționale
- Crearea unui muzeu
- Crearea unui centru de creație populară cu toți artizanii din zonă
Amenințări
- Legislația se schimbă prea des astfel încât sperie posibilii investitori din cauza
nesiguranței
- Lipsa unui program regional sau local de dezvoltare al turismului local în zonă
- Legislația nu este permisivă cetățenilor de rând
- Poluarea mediului prin turismul neecologic practicat de unii
- Populația tânără care emigrează din ce în ce mai mult și nu se mai întorc
- Infrastructura de transport neadaptată
- Degradarea patrimoniului arhitectural rural prin depopularea zonei
- Condițiile meteo nefavorabile (inundații, alunecări de teren)
- Urbanizare populației rurale prin pierderea autenticității și a specificului rural
- Infrastructura de utilități (apă, canalizare) slab dezvoltată
- Competiție puternică la nivel de destinație (destinații turistice asemănătoare la prețuri
mai mici)

1. Bibliografie

2. http://ecolunca.go.ro/Romana/item2.html
3. http://luncailvei.ro/ro/index.html
4. http://revistaclick.ro/turismnational/romania-ascunsa-poiana-ilvei-si-satele-de-
pe-ilva#.UPEqheTZa7h
5. http://www.magurailvei.ro/ro/turism
6. http://www.bistritza.ro/index.php?
option=com_content&task=view&id=530&Itemid=811