SUBIECTE CEF iunie 2018

S1 1. Functionarea dispozitivelor semiconductoare in comutatie – probleme

generale; comutatia diodei semiconductoare – starile stationare –
procesele fizice la tranzitiile dintre starile stationare;
S2 2. Comutatia diodei semiconductoare – formele de unda ale marimilor
electrice si distributiile ccorespunzatoare de purtatori minoritari de sarcina
electrica la diferite momente de timp ale proceselor de comutatie directa si
inversa;
S3 3. Comutatia tranzistorului bipolar cu jonctiuni - starile stationare (incl.
distributiile de purtatori minoritari de sarcina electrica in starile
stationare);
S4 4. Comutatia tranzistorului bipolar cu jonctiuni – procesele la tranzitia dintre
starile stationare;
5. Forma de unda ideala a curentului de baza la comutatie – condensatorul de
accelerare;
S5 6. Comutatia TEC MOS;
S6 7. Inversorul logic – probleme generale, definitii; inversorul CMOS – starile
stationare;
8. Caracteristica statica de transfer a inversorului CMOS (fara determinarea
expresiilor pragurilor logice si a marginilor de zgomot);
9. Regimul dinamic al inversorului CMOS – comportarea inversorului la
comutatia directa;
10. Regimul dinamic al inversorului CMOS – comportarea inversorului la
comutatia inversa;
11. Regimul dinamic al inversorului CMOS – estimarea frecventei maxime de
lucru si a timpului de propagare ale inversorului;
12. Exemple de porti logice CMOS + circuite basculante – probleme generale,
definitii, clasificare;
S7 13. Circuite basculante bistabile (CBB) – circuitul cu zavorare (latch);
14. CBB de tip RS realizat cu porti logice NOR + CBB de tip SR cu porti
logice NOR si semnal de control + Exemplu de CBB de tip SR cu semnal
de ceas implementat in tehnologie CMOS;
S8 15. Comportarea cu frecventa a amplificatoarelor electronice - parametri si
caracteristici de regim permanent pentru amplificatoarele electronice;
S9 16. Specificarea raspunsului la inalta frecventa pentru TBJ si TEC;
S10 17. Analiza amplificatoarelor pe domenii de frecventa utilizand scheme
echivalente valabile in fiecare domeniu;
S11 18. Amplificator elementar cu tranzistor MOS in conexiunea sursa comuna
(schema electrica, analiza comportarii in regim de curent continuu, analiza
comportarii in regim variabil la semnal mic in banda si in domeniul
frecventelor joase);
S12 19. Unilateralizarea amplificatoarelor (T. Miller);
S13 20. Amplificator elementar cu tranzistor MOS in conexiunea sursa comuna
(schema electrica, analiza comportarii in regim de curent continuu, analiza
comportarii in regim variabil la semnal mic in banda si in domeniul
frecventelor inalte (incl. frecventa limita superioara maxima
teoretica);
21. Metoda constantelor de timp de circuit deschis si de scurtcircuit pentru
determinarea aproximativa a freventelor limita superioara, respectiv
inferioara ale benzii de trecere a unui amplificator;
S14 22. Exemplu de aplicare a metodei constantelor de timp de scurtcircuit pentru
determinarea aproximativa a frecventei limita inferioara a benzii de trecere
la amplificatorul cu TEC in conexiunea sursa comuna;
S15 23. Exemplu de aplicare a metodei constantelor de timp de circuit deschis
pentru determinarea aproximativa a frecventei limita superioara a benzii
de trecere a amplificatorului cu TEC in conexiunea sursa comuna;
S16 24. Analiza la inalta frecventa a etajului elementar de amplificare cu TBJ in
conexiunea emitor comun (incl. frecventa limita superioara a benzii
maxima teoretica);
25. Analiza la inalta frecventa a etajului elementar de amplificare cu TBJ in
conexiunea colector comun (repetor pe emitor);
26. Analiza la inalta frecventa a etajului de amplificare cu TBJ in conexiunea
baza comuna;
------------ ----------------------------------------------------------------------------------------
S17 27. Amplificatorul cascoda;
28. Amplificatorul parafaza.
S18 29. Amplificatoare cu reactie – definitii, structura tipica, ecuatia reactiei
ideale, identificarea reactiei negative;
S19 30. Topologii de reactie;
S20 31. Proprietatile amplificatoarelor cu reactie – desensibilizarea
factorului de amplificare, cresterea benzii de trecere;
32. Proprietatile amplificatoarelor cu reactie – reducerea distorsiunilor
neliniare, reducerea influentei semnalelor parazite (zgomotelor);
S21 33. Proprietatile amplificatoarelor cu reactie – modificarea convenabila
a rezistentelor de intrare si de iesire
S22 34. Analiza amplificatoarelor cu reactie reale – efectele incarcarilor
suplimentare la intrare si la iesire – analiza pe baza modelelor de
diport a unui amplificator cu reactie real paralel-paralel:
S23 35. Exemplu de amplificator cu reactie paralel – paralel (schema,
analiza in cc, identificarea circuitului de reactie si a topologiei,
deducerea aproximativa a amplificarii cu reactie raportate la
generator)
36. Exemplu de amplificator cu reactie paralel – paralel (schema;
analiza detaliata la semnal mic a amplificatorului cu reactie
(constructia si analiza ABM si CRI; deducerea a*, f*, A, Rir, Ror))
S24 37. Regula pentru deducerea directa a incarcarilor suplimentare la
intrare si la iesire produse de interconectarea diportilor amplificator
de baza si circuit de reactie si regula pentru determinarea factorului
de reactie idealizat (cu exemplificare pentru o topologie oarecare)
38. Regula pentru deducerea directa a transmisiei pe bucla (inclusiv un
exemplu de aplicare pentru o topologie oarecare)
39. Realizarea unui amplificator de tensiune cu ajutorul unui
amplificator cu reactie paralel paralel
S25 40. Analiza unui amplificator cu reactie serie-serie cu ajutorul
modelelor de diport - probleme speciale la reactia de tip serie
(topologia echivalenta cu reactia serie pura)
S26 41. Analiza de principiu a unui amplificator cu reactie serie-serie
bazata pe topologia echivalenta cu reactia serie pura si pe modelul
cu parametri de diport al circuitului de reactie (ABM, CRI).
42. Exemplu de amplificator cu reactie serie – serie (schema, analiza
in cc, identificarea circuitului de reactie si a topologiei, deducerea
aproximativa a amplificarii cu reactie raportate la generator)
S27 43. Exemplu de amplificator cu reactie serie – serie (schema; analiza
 detaliata la semnal mic a amplificatorului cu reactie (constructia si
analiza ABM si CRI; deducerea a*, f*, A, Rir, Ror))
S28 44. Exemplu de amplificator cu reactie paralel – serie (schema, analiza
in cc, identificarea circuitului de reactie si a topologiei, deducerea
aproximativa a amplificarii cu reactie raportate la generator)
45. Exemplu de amplificator cu reactie paralel – serie (schema; analiza
detaliata la semnal mic a amplificatorului cu reactie (constructia si
analiza ABM si CRI; deducerea a*, f*, A, Rir, Ror))
S29 46. Exemplu de amplificator cu reactie serie – paralel (schema, analiza
in cc, identificarea circuitului de reactie si a topologiei, deducerea
aproximativa a amplificarii cu reactie raportate la generator)
47. Exemplu de amplificator cu reactie serie – paralel (schema; analiza
detaliata la semnal mic a amplificatorului cu reactie (constructia si
analiza ABM si CRI; deducerea a*, f*, A, Rir, Ror))
S30 48. Amplificatoare diferentiale; probleme generale, definitii, factori de
amplificare specifici
S31 49. Principiu de realizare a amplificatoarelor diferentiale cu doua TEC;
comportarea pentru modul comun; limitele tensiunii de mod comun
la intrare; comportarea pentru modul diferential;
S32 50. Principiu de realizare a amplificatoarelor diferentiale cu doua TBJ;
comportarea pentru modul comun; limitele tensiunii de mod comun
la intrare; comportarea pentru modul diferential
51. Caracteristicile de transfer in marimi totale ale amplificatorului
diferential cu 2 TEC cuplate in surse (v. lab. 9)
S33 52. Caracteristicile de transfer in marimi totale ale amplificatorului
diferential cu 2 TBJ cuplate in emitoare
S34 53. Analiza la semnal mic a amplificatoarelor diferentiale perfect
simetrice cu ajutorul teoremei bisectiunii – analiza pentru modul
diferential
S35 54. Analiza la semnal mic a amplificatoarelor diferentiale perfect
simetrice cu ajutorul teoremei bisectiunii – analiza pentru modul
comun
55. Rezistentele de intrare in etajul diferential (perfect simetric cu 2
tranzistoare bipolare); + Raportul de rejectie a modului comun
56. Comportarea cu frecventa a etajului diferential;
57. Amplificator diferential cu rezistente de degenerare in emitoare; +
+Efectele nesimetriilor asupra amplificatoarelor diferentiale
S36 58. Stabilizatoare de tensiune continua – probleme generale, parametri,
principii
S37 59. Schema bloc de principiu a unui stabilizator de tensiune continua cu
reactie cu element de reglaj serie
S38 60. Tratarea stabilizatoarelor de tensiune continua ca amplificatoare cu
reactie negativa
61. Schema bloc de principiu a unui stabilizator de tensiune continua cu
reactie cu element de reglaj serie cu reglarea tensiunii de iesire de la
zero; + Schema bloc de principiu a unui stabilizator LDO (care
permite o diferenta redusa de tensiune intrare-iesire)
62. Circuit de protectie la suprasarcina prin limitarea simpla a
curentului de iesire pentru stabilizatoarele cu element de reglaj serie
S39 63. Oscilatoare armonice – probleme specifice, parametri; teoria liniara;
 S40 64. Exemplu de aplicare a teoriei liniare – oscilator cu retea Wien si
amplificator ideal de tensiune
65. Teoria cvasiliniara a oscilatoarelor armonice – limitarea
amplitudinii de oscilatie; oscilatoare cu 2 bucle de reactie
66. Exemplu de aplicare a teoriei cvasiliniare - oscilator cu punte Wien
si amplificator ideal de tensiune cu limitarea amplitudinii cu
termistor

Studentii pot alege sa raspunda la subiectele din lista scurta (40 subiecte) cu
precizarea ca, in acest caz, nota maxima la subiectele teoretice este 7(sapte).