Sunteți pe pagina 1din 8

40

Câteva consideraþiuni asupra construcþiei


conceptului de reabilitare a deþinuþilor
în legislaþia penalã din România*
Ioan Durnescu
Universitatea din Bucureºti

Abstract: This paper examines from a historical perspective the meaning and the
construction of the prisoner rehabilitation concept. In doing that the penal and the
executional law is taken into consideration from the very beginning of 1874 onwards.
Although the theoretical understanding of the rehabilitation concept is rather modern –
a synergy between development of social and human capital with the expansion of the
prosocial opportunities – it is surprising to notice that those three elements can be
traced in each and every law of penal execution in Romania. Further more it seems that
the law of 1874 has more elements of prisoner rehabilitation especially in terms of
developing legitimate opportunities after release than the current law in place (Law
no. 275/2006 on penal execution).

Keywords: rehabilitation, human capital, social capital, legitimate opportunities,


aftercare
Cuvinte-cheie: reabilitare, capital uman, capital social, oportunitãþi legitime, asistenþã
postexecutorie

Introducere comiterea de infracþiuni, astfel încât aceºtia


sã respecte legea ºi sã devinã membri utili ai
Articolul de faþã prezintã concluziile unui comunitãþii” (Burnett, 2008, 243). Din aceastã
studiu exploratoriu privind modul de con- definiþie se poate desprinde o caracteristicã
strucþie a conceptului de reabilitare a de- esenþialã a procesului sau intrevenþiilor de
þinuþilor în legislaþia penalã ºi execuþional reabilitare comportamentalã a deþinuþilor:
penalã din România. În acest sens va fi pre- sunt vizate toate demersurile (procese, inter-
zentat modul în care activitãþile de reabilitare venþii sau programe) care au ca scop spri-
sunt reflectate în lege. Prin urmare, deºi jinirea indivizilor, deci toate acele activitãþi
sunt recunoscute ca fiind importante, pro- mai mult sau mai puþin structurate ce au
blemele legate de punerea în practicã a aces- aceastã finalitate. În aceastã categorie intrã
tora (governmentality gap, McNeill et al., atât programele educaþionale, de terapie com-
2009) nu sunt abordate aici. portamentalã sau de pregãtire pentru libe-
Prin reabilitare comportamentalã se înþe- rare, cât ºi demersurile pe care personalul
lege „procesul, intervenþia sau programul calificat1 le întreprinde pentru a dezvolta
care îºi propune sã ajute indivizii sã depã- capitalul social sau sistemul de oportunitãþi
ºeascã dificultãþile anterioare asociate cu legitime al deþinuþilor. Pentru a simplifica
Sociologie Româneascã, volumul VIII, Nr. 1, 2010, pp. 40-47 41

definiþia lui Burnett, putem considera pro- Potrivit lui Putnam, capitalul social faci-
cesul de reabilitare ca fiind unul ce are ca liteazã eficacitatea ºi productivitatea indi-
scop dezvoltarea capitalului uman, a capi- vizilor. Pentru a surprinde modul în care
talului social ºi al oportunitãþilor legitime regulamentele prevãd modalitãþi de menþi-
ale deþinutului pentru a preveni reîntoarcerea nere sau dezvoltare a capitalului social a fost
acestuia în penitenciar dupã eliberare. Nu urmãrit în mod special modul de reglemen-
întâmplãtor, aceste trei elemente sunt consi- tare a relaþiilor deþinuþilor cu familia ºi alte
derate în literatura de specialitate ca fiind esen- resurse din exteriorul penitenciarului.
þiale în procesul desistãrii de la infracþiune Activitãþile de amplificare a oportunitã-
(McNeill, 2009; Durnescu et al., 2009). þilor sociale sunt demersurile pentru obþi-
nerea unui loc de muncã, a unui adãpost sau
a veniturilor dupã liberare.
Metodologie
Pornind de la aceastã definiþie, ne propunem Reabilitarea în penitenciarele
sã prezentãm, în evoluþie istoricã, modul de româneºti. O privire istoricã2
construcþie ºi operaþionalizare a conceputului
de reabilitare în legislaþia sistemului peniten- De-a lungul timpului, limbajul folosit pentru
ciar românesc. Principala metodã de cerce- a desemna procesele de reabilitare sau de
tare a constituit-o documentarea sau studiul schimbare comportamentalã ori de „recupe-
documentelor sociale (Chelcea, 2007). În rare social㔠a deþinuþilor a suferit nume-
mod concret, a fost analizatã legislaþia prin- roase transformãri, cele mai multe dintre ele
cipalã ºi secundarã (legi ºi regulamente) ce a ca urmare a ideologiei majoritare din timpul
reglementat sau reglementeazã încã activi- respectiv. Nu întâmplãtor, ºi conceptul de
tatea sistemului peniteciar românesc, de la reabilitare a suportat în timp numeroase ajus-
înfiinþarea sa pânã în prezent. În accepþiunea tãri. Astfel, la sfârºitul secolului al XIX-lea
prof. Chelcea legile ºi regulamentele sunt se vorbea despre „reforma moralã a con-
considerate documente scrise, publice ºi ofi- damnatului”. Spre mijlocul secolului XX,
ciale. Au fost urmãrite cu deosebire toate reformei morale i se adãuga „deºteptarea ºi
demersurile prevãzute de legi sau regula- instrucþiunea ºcolarã”, „educaþia” ºi „reedu-
mente penitenciare cu scop de reabilitare a carea”. Ultimele legi ºi regulamente aflate
deþinuþilor ºi, deci, dezvoltarea capitalului încã în vigoare fac pasul de la „reeducare”
uman, a celui social ºi al oportunitãþilor pro- la „educaþie ºi intervenþie psihosocialã”. Toate
-sociale în rândul deþinuþilor (demersuri de aceste demersuri aveau însã ca finalitate co-
dezvoltare a capitalului uman sunt conside- munã pedepsirea infractorului ºi prevenirea
rate activitãþi sau procese care au ca scop sãvârºirii de noi infracþiuni. Prin urmare,
dezvoltarea abilitãþilor sau capacitãþilor deþi- vizau pãrþi componente ale conceptului de
nuþilor, cum ar fi alfabetizarea, calificarea, reabilitare despre care am vorbit mai sus.
programele de dezvoltare a abilitãþilor so- Concepþia faþã de pedeapsã, rolul aces-
ciale sau de schimbare comportamentalã etc.). teia ºi modalitãþile de „recuperare social㔠a
Din perspectiva lui Putnam (2000) capi- condamnaþilor pot fi identificate într-o serie
talul social îl constituie de legi ºi regulamente de executare a pe-
depsei cu închisoarea (1874, 1929, 1938,
„…contactele sociale care afecteazã pro- 1952, 1955, 1962, 1969 ºi 2006) ce au fost
ductivitatea indivizilor ºi grupurilor adoptate de la începurile sistemului peni-
...[capitalul social se referã la] conexiuni teciar modern în România.
dintre indivizi – reþele sociale ºi norme În 1874, sub influenþa lui Ferdinand Dodun
de reciprocitate ºi încredere care se nasc de Perrieres, este adoptatã Legea asupra re-
din acestea” (18-19). gimului închisorilor care înfiinþeazã pe lângã
42 I. Durnescu, Câteva consideraþiuni asupra construcþiei conceptului de reabilitare...

fiecare închisoare, în scopul „reformãrii mo- educaþie era cea a „cuvântãrilor cu caracter
rale a condamnaþilor”, aºa-numitele „comisii instructiv ºi moral” susþinute de cãtre cadre
de priveghere” sau „societãþi de patronare ale penitenciarelor sau membrii societãþilor
liberã”. Aceste noi structuri aveau ca scop de patronaj. Îndrumarea moralã se realizeazã
desfãºurarea unor activitãþi de moralizare- prin intermediul prelegerilor religioase. Este
-educare în interiorul închisorii, precum ºi pentru prima datã în legislaþia româneascã
preluarea fostului deþinut dupã liberare ºi când se prevede într-o lege de executare
asistarea lui în vederea obþinerii unui adãpost înfiinþarea unei „Direcþiuni a îndrumãrilor”
ºi a unui loc de muncã. în cadrul Administraþiei centrale a peniten-
Regulamentul general pentru penitencia- ciarelor ºi institutelor de prevenþiune. Unul
rele centrale din 24 mai 1874 se construieºte dintre serviciile acestei direcþii era cel de
în jurul ideii cã asprimea pedepsei îl va „educaþiune ºi instrucþiune”, care are ca scop
determina pe condamnat sã renunþe la acti- „privegherea activitãþii desfãºurate de orga-
vitatea infracþionalã. Activitatea de resocia- nele însãrcinate cu instrucþiunea ºi mora-
lizare/reabilitare a deþinuþilor avea o impor- lizarea, potrivit datelor cuprinse în dosarul
tanþã perifericã ºi includea folosirea la muncã antropologic al fiecãrui deþinut sau inter-
a deþinuþilor, „învãþarea unei meserii, lec- nat”. Din pãcate, aceastã organizare nu se
tura cãrþilor religioase ºi învãþarea cititului reflecta ºi la nivelul penitenciarelor. Învãþã-
dupã abecedar” (Sterian, 1992). torii, preoþii, preoþii învãþãtori, maeºtrii pe-
Legea penitenciarelor ºi institutelor de nitenciarelor nu erau organizaþi în servicii
prevenþiune din 29 mai 1929 a fost una dintre sau birouri ale penitenciarului, ceea ce fãcea
cele mai moderne legi de executare a pedep- ca activitatea lor sã nu fie sistematizatã ºi
sei cu închisoarea. Printre multe prevederi bine coordonatã. De remarcat existenþa unui
progresiste, legea avea în vedere instituirea dosar antropologic pentru fiecare deþinut.
unui regim progresiv de executare a pedep- Regulamentul asupra regimului de exe-
sei, cu trecerea deþinutului de la un regim cutare a pedepselor din 21 aprilie 1938, sub
aspru la unul mai blând pe mãsurã ce executa influenþa altor reglementãri europene, intro-
o parte din pedeaspã ºi dovedea o îndreptare. duce un capitol distinct – Mãsuri de educaþie –
Intervenþiile de reabilitare se concentrau în care individualizeazã mijloacele prin care se
jurul ideilor de „instrucþiune ºi educaþiune”. efectueazã educarea condamnaþilor: scrisul,
Aºa cum se aratã în art. 27, cititul, munca, ºezãtorile etc.
Odatã cu venirea Partidului Muncitoresc
„mijloacele de instrucþine ºi educaþiune Comunist la putere ºi cãderea României în
vor trebui sã funcþioneze în vederea îm- sfera de influenþã a Uniunii Sovietice, activi-
bogãþirii cunoºtinþelor, a deºteptãrii ºi tatea de „reeducare” poate fi sintetizatã, aºa
dezvoltãrii sentimentelor frumoase, for- cum se aratã într-un articol publicat în re-
mãrii caracterului, a întãririi voinþei deþi- vista „Probleme penitenciare”:
nuþilor ºi internaþilor ºi a pregãtirii lor
pentru o vieaþã liberã onestã”. „reeducarea nu se poate realiza atâta timp
cât deþinuþii politici, cei mai odioºi duº-
Instrucþia ºcolarã devine obligatorie pen- mani ai clasei muncitoare ºi ai Republi-
tru minori ºi pentru adulþii condamnaþi la cii, nu vor fi trataþi cu acea justã urã de
peste ºase luni de închisoare care nu au urmat clasã ºi atâta timp cît adaptarea moralã ºi
cursurile primare. Principalele materii de pregãtirea deþinuþilor de drept comun,
învãþãmânt predate sunt: scrisul, cititul, reli- victime ale societãþii burghezo-moºiereºti
gia, noþiuni de aritmeticã ºi geometrie, isto- bazatã pe exploatare, va fi neglijatã.”
ria ºi geografia României, noþiuni de ºtiinþe (Sterian, 1992, 28).
naturale. Se predã, de asemenea, ºi „muzica
vocalã sau instrumentalã, de preferinþã cea Acesta a reprezentat un moment nefericit
religioasã”. O altã metodã de instrucþie ºi în istoria instituþionalã a penitenciarelor din
Sociologie Româneascã, volumul VIII, Nr. 1, 2010, pp. 40-47 43

România, concretizat în adoptarea urmãtoa- fãrã ai încredinþa acestora, dar ºi fãrã a


relor douã regulamente: Regulamentul pen- preciza locul de înmormântare.
tru aplicarea regimului penitenciar, din 1952 În 1962, a fost adoptat Regulamentul pri-
ºi Regulamentul privind primirea, deþinerea, vind aplicarea regimului în locurile de deþi-
regimul ºi supravegherea în lagãre ºi co- nere care cuprindea în cadrul regimului de
lonii, din 1955. Ambele regulamente tratau executare ºi: folosirea la muncã, activitãþile
superficial „reeducarea” sau chiar o exclu- cultural-educative, recompensarea etc. Mo-
deau din componenþa lor, fiind axate pe con- mentul a reprezentat o revenire spectacu-
strângerea sau eliminarea fizicã a anumitor loasã a penitenciarelor la activitãþile de „re-
categorii de deþinuþi. educare” sau culturale promovate în 1938:
Sarcina lagãrelor ºi coloniilor, aºa cum organizarea cursurilor de calificare, activitãþi
se aratã la art. 3 din ultimul Regulament, sportive, înfiinþarea unor biblioteci etc. Tot
este de: în 1962 este adoptat ºi un nou Regulament
privind funcþionarea Direcþiunii Generale a
„a izola ºi pãzi pe condamnaþi, de a-i pune Penitenciarelor, coloniilor ºi unitãþilor de
în imposibilitatea sã sãvârºeascã orice fel muncã care prezintã pe larg organizarea aces-
de acþiuni care ar putea aduce prejudicii tei unitãþi centrale. De remarcat cã, potrivit
statului de democraþie popularã, de a re- acestui Regulament, scopul general al Direc-
educa pe condamnaþi prin muncã, de a-i þiunii Generale a Penitenciarelor era acelaºi
obiºnui cu ordinea ºi de a-i califica în ca în Regulamentul din 1955:
diferite meserii, pentru ca, dupã expira-
rea termenului de pedeapsã ei sã devin㠄asigurarea executãrii pedepselor ºi mãsu-
elemente folositoare sociatãþii”. rilor privative de libertate, folosirea mun-
cii deþinuþilor ºi internaþilor în anumite
Mai departe, la art. 96, se aratã cã acti- ramuri ale economiei naþionale, în vede-
vitatea de „reeducare” are ca scop „întãrirea rea educãrii lor pentru a deveni elemente
regimului ºi disciplinei între condamnaþi, folositoare societãþii”.
ridicarea productivitãþii muncii ºi educarea
lor spre a deveni elemente folositoare so- Influenþa Ansamblului Regulilor Minime
cietãþii”. de Tratament al Deþinuþilor, adoptat de Na-
Se poate desprinde cu uºurinþã menta- þiunile Unite la 30 august 1955, s-a simþit în
litatea de executare a pedepsei cu închisoarea special cu ocazia adoptãrii Legii nr. 23/1969
centratã pe valori de muncã, disciplinã ºi ºi a Regulamentului de aplicare a acesteia,
productivitate. „Reeducarea” nu mai repre- aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 2282/
zenta o exigenþã de siguranþã publicã, ci de 1969, aflat în vigoare pânã la sfârºitul anului
transformare a infractorilor în elemente folo- 2006.
sitoare ºi productive. Se simþea deja suflul O serie întreagã de principii ºi regle-
industrializãrii masive ce reclama forþã de mentãri au fost preluate în legislaþia internã.
muncã suplimentarã. Coloniile erau împãr- Astfel, au fost consacrate legislativ procedura
þite în: mine, Canal, baraje ºi agriculturã de primire a condamnaþilor, repartizarea,
(Ciuceanu, 2001). În 1953 s-a înregistrat reeducarea, condiþiile de muncã, drepturile
apogeul numãrului de persoane trimise în ºi obligaþiile deþinuþilor ºi modalitatea de
coloniile de muncã, 11.913 persoane (Ciu- realizare a asistenþei postexecutorii. Este de
ceanu, 18). remarcat preocuparea legiuitorului faþã de
Asprimea Regulamentului ºi îndârjirea în problema asistenþei posteliberare. Art. 14 al
a lupta împotriva „bandiþilor”, a acelor duº- Legii nr. 23/1969 descrie mecanismele ºi
mani ai regimului de democraþie popularã, drepturile foºtilor deþinuþi care, aplicate,
este evidentã ºi în prevederile art. 133 ºi 134: puteau creºte considerabil ºansele de rein-
decesul condamnaþilor era anunþat familiilor, tegrare ale acestora. Încadrarea în muncã a
44 I. Durnescu, Câteva consideraþiuni asupra construcþiei conceptului de reabilitare...

foºtilor condamnaþi este asiguratã de orga- care sunt stãruitori în muncã ºi dau do-
nele Ministerului Muncii ºi a direcþiilor jude- vezi temeinice de îndreptare”.
þene pentru probleme de muncã ºi ocrotiri
sociale de pe lângã Comitetele executive ale Legea nr. 275/2006 privind executarea
Consiliilor populare judeþene sau al munici- pedepselor ºi a mãsurilor dispuse de or-
piului Bucureºti. Dacã la data eliberãrii con- ganele judiciare în cursul procesului penal
damnatul era invalid de gradul I sau II era reprezintã o sintezã a Regulilor Europene
îndreptãþit sã primeascã un ajutor lunar. privind Penitenciarele (Rec. nr. (87)3 ºi
Din pãcate, aceste prevederi au cãzut în Rec. nr. R(2006)2) ºi a recomandãrilor for-
desuetudine dupã 1989, nefiind înlocuite cu mulate în rapoartele Comitetului pentru pre-
nimic eficient. Termenul de „reeducare” nu venirea torturii ºi relelor tratamente aplicate
este folosit întâmplãtor în legislaþia execuþio- persoanelor private de libertate (CPT). În
nal-penalã de dupã 1955, el subliniind ideea, Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006
dominantã în acea vreme, cã producerea (adoptat prin H.G. nr. 1897/2006) aceastã
infracþiunii este în exclusivitate în sarcina caracteristicã este ºi mai evidentã. Un exem-
infractorului ºi cã încãlcarea normelor penale plu în acest sens este art. 87, alin. 4, din
reprezintã numai un semn de inadaptare a Regulament, în care se aratã c㠄pregãtirea
individului la societate. Cauzele structurale persoanelor private de libertate în vederea
ale infracþionalitãþii (oportunitãþi inegale, sãrã- liberãrii începe imediat dupã primirea în
cie, polarizare socialã, lipsa oportunitãþilor locul de deþinere ...” ºi care este o traducere
a Regulii 70.1 din Regulile Europene privind
etc.) fiind nerecunoscute în societatea „mul-
Penitenciarele din 1987. Din punctul de ve-
tilateral dezvoltatã”.
dere al reabilitãrii ºi reintegrãrii sociale a
Art. 56 din Codul penal aratã cã:
deþinuþilor, Legea ºi Regulamentul marcheazã
un progres vizibil faþã de Legea nr. 23/1969.
„1) Regimul executãrii pedepsei închiso-
În primul rând, uºor forþat, dar oportun, la
rii se întemeiazã pe obligaþia condamna-
þilor de a presta o muncã utilã, dacã sunt art. 6, alin. 1, din Regulament se aratã cã:
apþi pentru aceasta, pe acþiunea educativã
ce trebuie desfãºuratã faþã de condam- „executarea pedepselor privative de liber-
naþi, pe respectarea de cãtre aceºtia a dis- tate are drept scop asistarea persoanelor
ciplinei muncii ºi a ordinii interioare a private de libertate, în vederea reinte-
grãrii lor sociale ºi a prevenirii sãvârºirii
locurilor de deþinere, precum ºi pe sti-
de noi infracþiuni”.
mularea ºi recompensarea celor stãruitori
în muncã, disciplinaþi ºi care dau dovezi
temeinice de îndreptare. Este dificil de imaginat cã primul scop al
2) Toate aceste mijloace trebuie folosite penitenciarului poate fi reintegrarea socialã
în aºa fel încât sã conducã la reeducarea a infractorilor, însã, ca direcþie sau ca filo-
celor condamnaþi”. sofie de abordare a executãrii pedepsei cu
închisoarea, se poate admite cã reintegrarea
Cuvântul cheie este, aºadar, „muncã”. socialã a infractorilor reprezintã un deziderat
Nu este de mirare cã art. 5 din Legea 23/ ideal spre care ar trebui sã se îndrepte ac-
1969 subliniazã încã o datã cã: þiunile din spaþiul carceral. Astfel, se reeva-
lueazã cele douã funcþii principale ale peni-
„reeducarea condamnaþilor se realizeazã tenciarului – securitate ºi tratament – în sensul
prin munc㔠ºi c㠄reeducarea condam- cã nu securitatea ºi siguranþa reprezintã pri-
naþilor se realizeazã prin calificarea sau mul scop al penitenciarului, ci tratamentul.
recalificarea într-o meserie, desfãºurarea Este de vãzut dacã securitatea deþinerii se va
unor activitãþi cultural-educative, precum subordona tratamentului ºi în practica coti-
ºi prin stimularea ºi recompensarea celor dianã din penitenciare.
Sociologie Româneascã, volumul VIII, Nr. 1, 2010, pp. 40-47 45

Legea ºi Regulamentul de aplicare al aces- pe perioada carantinei ºi observãrii. Ast-


teia mai cuprind ºi alte principii sau meca- fel, se
nisme prin care este facilitatã reintegrarea
socialã a deþinuþilor. Un prim principiu im- „studiazã comportamentul ºi personali-
portant în acest sens este cel al normalizãrii: tatea persoanelor private de libertate, se
persoanele private de libertate trebuie deþi- efectueazã examene medicale, activitãþi
nute cât mai aproape de domiciliu, iar pro- de educaþie sanitarã, examene psihologice,
gramele de educaþie ºi intervenþie psihoso- se evalueazã necesitãþile educaþionale, me-
cialã trebuie sã se desfãºoare „în condiþii cât diul sociocultural de provenienþã, în scopul
mai apropiate de viaþa din comunitate” (art. formulãrii diagnosticului ºi prognozei cri-
174, alin. 3, din Regulament). De asemenea, minologice, precum ºi gradul de adapta-
contactul cu familia precum ºi cu instituþii bilitate la privarea de libertate” (art. 77
sau organizaþii neguvernamentale este sus- din Regulament).
þinut prin numeroase prevederi ºi chiar prin
dedicarea unui capitol distinct (de exemplu, În baza concluziilor desprinse în urma
art. 57, 58, 59 etc. din Regulament). Vizita acestei evaluãri se întocmeºte „planul de
intimã este pentru prima datã consacratã le- evaluare ºi intervenþie educativã ºi terapeu-
gislativ în România ca metodã de pãstrare a ticã”, în care sunt fixate obiectivele, pro-
relaþiei cu familia. gramele etc. pe care urmeazã deþinutul sã le
Legea nr. 275/2006 revine la principiul parcurgã. Acest plan este aprobat de comisia
executãrii pedepsei în sistem progresiv sau pentru individualizarea regimului de execu-
regresiv al regimului de detenþie. Chiar dacã tare odatã cu stabilirea regimului de exe-
regimul de detenþie se stabileºte în raport cu cutare a pedepsei pentru fiecare deþinut.
gradul de limitare a libertãþii de miºcare, Activitatea de „educaþie ºi intervenþie
modul de desfãºurare a activitãþilor ºi condi- psihosocial㔠cuprinde urmãtoarele arii de
þiile de detenþie, individualizarea regimului ºi intervenþie:
trecerea de la un regim la altul se realizeazã, • adaptare la condiþiile privãrii de libertate;
printre altele, ºi în funcþie de „posibilitãþile • instruire ºcolarã ºi formare profesionalã;
de reintegrare socialã ale condamnatului”. • activitãþi educative ºi recreative;
Este pentru prima datã când aspectele ce þin • asistenþã socialã;
de reintegrarea socialã a persoanei condam- • asistenþa psihologicã;
nate sunt considerate în mod serios în deter- • asistenþã religioasã;
minarea modului în care o persoanã urmeaz㠕 pregãtire pentru eliberare (art. 174, alin. 1
sã îºi execute pedeapsa. din Regulament).
Resocializarea ºi reintegrarea socialã a În continuare sunt prezentate cadrele gene-
deþinuþilor fac obiectul specific a douã capi- rale în care aceste intervenþii se desfãºoarã,
tole distincte din Regulamentul de aplicare a urmând ca, prin regulamente ºi instrucþiuni
Legii nr. 275/2006: repartizarea persoa- interne, sã se stabileascã concret standardele
nelor private de libertate (cap. 6) ºi activi- ºi procedurile de lucru.
tatea de educaþie ºi intervenþie psihosocialã Prin abordarea modernã a executãrii pe-
(cap. 10). Prevederi importante cu privire la depsei cu închisoarea ºi prin consacrarea
resocializarea ºi reintegrarea socialã a infrac- unor largi spaþii pentru activitatea de educa-
torilor mai pot fi regãsite ºi în cuprinsul þie ºi intervenþie psihosocialã, Legea nr. 275/
altor articole care se referã fie la executarea 2006 ºi Regulamentul sãu de aplicare, aduc
pedepselor de cãtre minori ºi tineri, fie la o îmbunãtãþire vizibilã vieþii carcerale din
liberarea condiþionatã. România. Din pãcate, rãmân soluþionate în
Repartizarea deþinuþilor se realizeazã, con- mod nesatisfãcãtor câteva aspecte importante
form art. 76 din Regulament, numai dupã în demersul de incluziune socialã a deþinu-
evaluarea ºi observarea persoanei deþinute þilor. În primul rând, permisiunea de ieºire
46 I. Durnescu, Câteva consideraþiuni asupra construcþiei conceptului de reabilitare...

din penitenciar este în continuare abordatã obligaþia de a nu comite noi infracþiuni pânã
ca recompensã ºi nu ca pe un drept al deþi- la împlinirea termenului de închisoare sta-
nutului aflat într-un anume regim de deten- bilit prin sentinþã. Asistenþa postpenalã a
þie. Permisiunea de ieºire din penitenciar sau foºtilor deþinuþi este, însã, în primul rând o
concediul penitenciar, cum mai este numit în problemã execuþional-penalã ºi apoi o pro-
literaturã, reprezintã unul dintre cele mai blemã de politicã socialã.
eficace mijloace de menþinere a legãturii cu
familia ºi de facilitare a reîntoarcerii graduale
în comunitate, dupã liberare. Prin urmare, Concluzii
acesta ar trebui sã fie prevãzut ca un drept al
deþinutului aflat în regim semi-deschis sau Dupã cum am precizat în prima parte a arti-
deschis. Restrângerea acestui drept ar trebui colului, acest studiu este unul exploratoriu,
sã se poatã realiza, dar numai dupã o argumen- fãrã pretenþia de a epuiza subiectul construc-
tare serioasã de cãtre comisia de individua- þiei ºi reconstrucþiei în timp a conceptului de
lizare a executãrii pedepsei. În acest mod, reabilitare a deþinuþilor în legislaþia româ-
acordarea permisiunii de ieºire din peniten- neascã. O primã observaþie pe care o putem
ciar ar fi regula, iar suspendarea acestui drept extrage din cele prezentate mai sus este aceea
ar fi excepþia. Germania este una dintre þãrile cã, deºi matricea utilizatã pentru a identifica
care recunosc ca principiu constituþional prin- activitãþile sau procesele de reabilitare a deþi-
cipiul resocializãrii ºi, prin urmare, acordã nuþilor este una modernã, specificã înþele-
o mare importanþã tuturor mijloacelor prin gerii din secolul XXI, legislaþia execuþional-
care este asiguratã reîntoarcerea cu succes a -penalã de la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi
fostului condamnat în comunitate. Permisiile începutul secolului XX cuprinde numeroase
penitenciare în aceastã þarã sunt considerate prevederi ce vizau atât dezvoltarea capitalu-
drepturi ale deþinuþilor, iar rata evadãrilor lui uman (prin activitãþi de moralizare/edu-
cu ocazia acestor permisii este de în jur de care, calificare etc.) cât ºi a oportunitãþilor
1% (Meulen, 2004). pro-sociale ale deþinuþilor (prin intervenþia
Un alt aspect nesoluþionat ºi prin care societãþilor de patronare liberã ºi asistenþã
Legea nr. 275/2006 este inferioarã Legii din post-penalã). Pânã în 1969, cu regretabile
1874 este cel legat de asistenþa postpenalã a întreruperi, regulamentele penitenciare ºi-au
foºtilor condamnaþi. Aºa cum arãtam mai pãstrat interesul pentru activitãþile destinate
sus, prin Legea din 1874 se înfiinþau, pe dezvoltãrii capitalului uman ºi a oportuni-
lângã fiecare penitenciar, „societãþi de patro- tãþilor legitime. Potrivit Legii nr. 23/1969,
nare liber㔠care aveau sarcini precise în organele Ministerului Muncii ºi a direcþiilor
ceea ce priveºte asistarea posteliberatorie a judeþene pentru probleme de muncã ºi ocro-
condamnatului. Legea nr. 275/2006 se opreºte tiri sociale de pe lângã comitetele executive
cu reglementarea la „punerea în libertate a ale consiliilor populare judeþene sau al munici-
condamnatului” ºi nu abordeazã problema piului Bucureºti erau rãspunzãtoare „pentru
reintegrãrii sociale dupã executarea unei pe- încadrarea în muncã a foºtilor condamnaþi”.
depse privative de libertate. În concluzie, Preocuparea pentru dezvoltarea oportunitãþi-
Legea nr. 275/2006 vizeazã într-o mãsurã im- lor pro-sociale ale deþinuþilor sau foºtilor
portantã dezvoltarea capitalului uman (inter- deþinuþi a dispãrut însã în legislaþia de dupã
venþii psihosociale) ºi a celui social (menþi- 1989. Legea nr. 275/2006 tace cu desãvâr-
nerea legãturii cu familia, vizitele conjugale, ºire cu privire la aceste aspecte. În ceea ce
legãtura cu ONG-uri etc.), însã nu abordeazã priveºte capitalul social al deþinuþilor, legile
deloc problema dezvoltãrii oportunitãþilor ºi regulamentele anterioare Legii nr. 275/
pro-sociale (obþinerea unui loc de muncã, a 2006 fie tac, fie, aºa cum este cazul în Regu-
unui adãpost etc.). Foºtii deþinuþi sunt consi- lamentului din 1955, interzic cu desãvârºire
deraþi, în continuare, o populaþie penalã prin contactul deþinutului cu familia sa. Mai mult,
Sociologie Româneascã, volumul VIII, Nr. 1, 2010, pp. 40-47 47

chiar ºi în caz de deces, familiile deþinuþilor 1. Asistenþi sociali, psihologi, profesori, edu-
nu erau informaþi cu privire la locul de în- catori, medici din penitenciar.
mormântare. 2. Aceastã secþiune se bazeazã pe idei ºi frag-
Dupã cum am arãtat, sistemul execuþio- mente cuprinse ºi în Durnescu, I. (2009) Asis-
tenþa socialã în penitenciar, Iaºi: Editura
nal penal din România a cunoscut, în etape
Polirom.
diferite, e drept, reglementãri cuprinzãtoare
în ceea ce priveºte reabilitarea comportamen-
talã ºi socialã a deþinuþilor. Pe tot parcursul Bibliografie
istoric, legislaþia penalã a inclus activitãþi
relevante pentru dezvoltarea capitalului uman. Burnett, R. (2008) Rehabilitation, în Dictionary
Din 1874, pânã în 1969, legile ºi regula- of prisons and punishment, Cullompton:
mentele penitenciare au cuprins elemente Willan.
importante referitoare la dezvoltarea oportu- Chelcea, S. (2007) Metodologia cercetãrii socio-
nitãþilor sociale. Legea din 2006 deschide logice. Metode cantitative ºi calitative, edi-
calea interesului pentru dezvoltarea capita- þia a 3-a, Bucureºti: Editura Economicã.
lului social al deþinuþilor, însã renunþã la Ciuceanu, R. (2001) Regimul penitenciar din
preocuparea pentru amplificarea oportunitã- România. 1940-1962, Bucureºti: Institutul
þilor pro-sociale. Ar fi util ca urmãtoarea Naþional pentru Studiul Totalitarismului.
lege de executare a pedepsei cu închisoarea Durnescu, I. (2009) Asistenþa socialã în peni-
sã realizeze o sintezã a legislaþiei anterioare tenciar, Iaºi: Editura Polirom.
McNeill, F. (2009) What Works and What’s
ºi sã cuprindã simultan toate elementele ne-
Just, European Journal of Probation, 1, 1,
cesare unui proces de reabilitare modern ºi 21-40.
eficient: dezvoltarea capitalului uman, a celui McNeil, F., Burns, N., Halliday, S., Hutton, N.
social ºi al oportunitãþilor legitime. ºi Tata, C. (2009) Risk, responsibility and
reconfiguration, Punishment & Society, 11,
Note 4, 419-442.
Meulen, F.H. (2004) Training Guide for Prison
* Studiul a fost realizat în cadrul proiectului Officials based on the European Prison Rules,
Deculturaþia ca efect al detenþiei. Resocializa- National Agency for Correctional Institu-
rea în contextul sistemului progresiv ºi regresiv tions, The Netherlands.
de executare a sancþiunilor privative de liber- Sterian, D. (1992) Repere ale activitãþii socio-
tate, proiect IDEI PCE 2008, cod proiect ID- -educative în penitenciarele româneºti”, Re-
-1977, finanþat de cãtre CNCSIS. vista de ºtiinþã penitenciarã, 3, 11.

Primit la redacþie: noiembrie, 2009