2015-2016 Protecţia prin relee a generatoarelor sincrone

PROTECŢIA PRIN RELEE A GENERATOARELOR SINCRONE

Generatorul sincron este echipamentul electric cel mai important şi cel mai scump din centrală.
Normativele prevăd protecţii obligatorii împotriva defectelor interne în stator şi rotor şi împotriva
regimurilor anormale de funcţionare.

· Defectele interne în stator:

- scurtcircuite polifazate;
- scurtcircuite între spirele aceleiaşi faze (care supraîncălzesc înfaşurările, distrug izolaţia şi
creează pericolul unui scurtcircuit între faze);
- puneri la pământ monofazate în stator (care provoacă topirea prin arc electric a fierului
statoric şi pot degenera într-un defect polifazat).

· Defectele interne în rotor:

- simpla punere la pământ într-un punct al circuitului de excitaţie rotoric;
- dubla punere la pământ (care provoacă distrugerea maşinii, pierderea excitaţiei şi a
stabilităţii funcţionării) .

· Regimuri anormale de funcţionare:

- supraintensităţi provocate de scurtcircuite exterioare sau suprasarcini;
- creşterea curentului de secvenţă inversă;
- creşterea de tensiune la borne;
- supratemperaturi provocate de defecte în sistemul de răcire;
- trecerea la funcţionare în regim de motor, când generatorul antrenează turbina;

Normativele prevăd următoarele 10 protecţii pentru un generator sincron:

1. protecţia maximală de curent împotriva supraintensităţilor provocate de scurtcircuitele
exterioare, cu sau fără blocaj de tensiune minimă;
2. protecţia maximală de curent împotriva supraintensităţilor provocate de suprasarcină ;
3. protecţia diferenţială longitudinală împotriva scurtcircuitelor polifazate în stator;
4. secţionarea de curent împotriva scurtcircuitului polifazat în stator;
5. protecţia diferenţială transversală împotriva scurtcircuitelor între spirele aceleiaşi faze statorice;
6. protecţia homopolară împotriva punerilor la pământ în stator;
7. protecţiile rotorice împotriva simplei şi dublei puneri la pământ;
8. protecţia împotriva reducerii/ pierderii excitaţiei;
9. protecţia împotriva creşterilor de tensiune;
10. protecţia de putere inversă direcţionată împotriva trecerii generatorului la funcţionarea în
regim de motor.

1 /11
2015-2016 Protecţia prin relee a generatoarelor sincrone

Aceste protecţii se pot realiza cu relee analogice , cu functii discrete, dar şi cu automate
programabile şi microprocesoare care preiau funcţiile de protecţie şi funcţionează pe baza unor
subrutine specializate.
Sistemele de protecţie ale generatoarelor acţionează la semnalizare şi/sau declanşare
concomitent cu acţionarea automatului de dezexcitare rapidă ADR (figura 1)
R S T

GS (+)
De la
protecţia
IF ADR prin relee.
Rf, Lf,
T
• BD
R1 ºº ºº º º
. 1
2 º3 (-) º º º4
Ex
. = • R1=(4…5)*Rf
R2 R2=10*Re

BE
Re, Le, Te
•

Fig. 1. Schema de principiu a automatului de dezexcitare rapida. (ADR).

În cazul defectelor interne ale generatorului, dacă nu există ADR, generatorul ar continua să se
rotească şi ar alimenta arcul de la locul de defect provocând în final distrugerea maşinii.
În cazul scurtcircuitelor exterioare, generatorul rămâne în gol, se supraturează şi tensiunea la
borne creşte nepermis de mult.
Simultan cu funcţionarea protecţiilor la declanşare se transmite impulsul ce acţionează ADR,
care întrerupe circuitul rotoric şi îl comută pe R1 (rezistenţa de stingere a câmpului) şi în urma
deschiderii contactului 3 introduce o rezistentă R2 suplimentară de 10 ori mai mare decât rezistenţa
înfăşurării de excitaţie a excitatorului limitând curentul de excitaţie şi evitând producerea de
supratensiuni la bornele GS.

1. Protecţia maximală de curent a generatoarelor sincrone împotriva supraintensităţilor provocate

de scurtcircuite exterioare şi de suprasarcini

Diferă în funcţie de puterea generatorului:

· generatoare cu puteri mai mici de 50 MW:

2/11
2015-2016 Protecţia prin relee a generatoarelor sincrone

SE
B
SE
º B
I ºº º Blocare protecţie împotriva punerilor la pământ
-
º º º
º • • +
Semnal ardere +ºº
S
siguranţe
ºº
7
+ Tt -
semnal ºº ºº +
ºº
TT 4 T S
6
Semnal + -- --
RS T ºº
SIG 5 T
• • • •
• -- +
• •
GS G + + +
+ º º º º ºº ºº ºº
ºº ºº
2 I 3 U< 3 U< 3 U< 1 I 1 I 1 I

• •
º º º
º• º• º•
TC •N r
• • • s
• • •
• • • tt

Fig. 2. Schema de principiu a protecţiei maximale de current a

generatoarelor sincrone, cu puteri până la 50MW.
· generatoare cu puteri mai mari de 50 MW.

În aceste cazuri este necesar să se prevadă un blocaj de tensiune minimă cu sensibilitate mai
mare în special în raport cu defectele nesimetrice, pentru a se evita apariţia curenţilor de secvenţă
inversă ce produc vibraţii în rotorul maşinii sincrone.
SE
B • Semnal ardere
Semnal siguranţe Semnal Decl. I
S I

o + +
• + ºº ºº + + ºº ºº
ºº ºº
5 T 6 10 T 1 ADR
TT
B X1
- - - S
-
G A
+
Y1
+
0 Y2
+
0
+ + +
• • • ºº ºº º º ºº ºº • ºº
2 I 1 I 3 U< 7 I 8 I 4 T DK
r s t
P Q --
R S
º º º
T
FCSI 9 0
•º •º•º
R
• TC De la TT r •
N t •
Fig.2 Schema de principiu a protecţiei maximale a
generatoarelor sincrone, cu puteri peste 50MW
3 /11
2015-2016 Protecţia prin relee a generatoarelor sincrone

2. Protecţia generatoarelor sincrone împotriva scurtcircuitelor polifazate în stator

Pentru aceste defecte, care trebuie lichidate foarte repede, se prevede o protecţie specială →
protecţia diferenţială longitudinală netemporizată care cuprinde în zona protejată toată porţiunea
dintre neutrul generatorului şi întreruptorul său inclusiv conductoarele de legătură şi bornele.
Schema de principiu (fig 3) – se realizează un circuit diferenţial pe o singură fază, prin legarea
în serie a secundarelor celor două trafo de curent TCB şi TCA, iar releul diferenţial RD se conectează
în derivaţie pe acest circuit.

I1 B I2
G.S. L
•
R K1
•
I1
N• S •
Ia1 • Ib1
Ia2 K2 Ib2 U
K2 T
TCA
º º ia1 ib1 º º TCB • defect exterior (k1): Di rDIF =ia1-ib1 @ 0;
ia2 ib2
• • defect intern (k2): Di rDIF =ia2+ib2 ¹ 0
RD • ipr £ ir
ia1 ia2 ib1 ib2 DIF ( K 2 )

•
RD – bobina releului diferenţial

Fig.3. Schema de principiu – circuit diferenţial pe o singură fază.

Curenţii primari sunt Ia1 şi Ib1, iar cei secundari - ia1 şi ib1. Rezultă: la un scurtcircuit exterior în
K1 , prin bobina RD circulă diferenţa curenţilor secundari care este aproximativ nulă → neacţionare.
La un defect intern în K2, prin bobina RD circulă suma curenţilor secundari → curent acţionare.
Curenţii se închid prin bobina releului şi nu prin secundarul celuilalt trafo de curent deoarece
impedanţa acestuia este mult mai mare. Totuşi, chiar la regim normal sau la defect extern, deşi curenţii
primari sunt egali, cei secundari vor fi diferiţi. Apare prin RD un curent de dezechilibru care provocă
acţionări false neselective ale protecţiei. Cele mai mari valori ale acestui curent de dezechilibru apar în
perioada iniţială a scurtcircuitului exterior deoarece componenta aperiodică nu se transformă decât în
măsură neglijabilă şi provoacă saturaţia diferită a miezurilor celor două transformatoare de curent,
mărind în acest fel diferenţele dintre caracteristicile magnetice ale acestora.

4/11
2015-2016 Protecţia prin relee a generatoarelor sincrone

3. Schemele principiale pentru protecţiile diferenţiale longitudinale

· generatoare cu puteri mai mici de 50 MW (fig 4.):

IL

B Semnal cu ta = tprot max gen + Δt

IG

• •
+
• • + + + + + ºº ºº ADR
TC º º º ºº ºº ºº ºº
1 I 1 I 1 I 2 I 3
º º º A

A • • • -
R S T •
•
GS • •

TC º º º
º º º Ipp=(1,3 … 1,4)*Ig nom.
• •
•
N
Fig.4. Schema principială a protecţiei diferenţiale longitudinale împotriva
scurtcircuitelor polifazate în statorul unui turbogenerator cu putere sub 50 MW

Se folosesc trei relee de curent legate în derivaţie pe circuitul diferenţial format de secundarele
transformatoarelor de curent TC, care acţionează la declanşare si comandă ADR prin releul
intermediar de ieşire 3. Curentul de pornire al protecţiei: Ipp=(1,3-1,4) Ig nom. Releul 2 semnalizează cu
temporizare mai mare decât temporizările protecţiilor maximale de curent a generatoarelor împotriva
scurtcircuitelor exterioare, eventualele întreruperi în circuitul diferenţial (ex: în A), când apare un
curent de dezechilibru şi s-ar putea produce acţionări false ale protecţiei.

· generatoare cu puteri de peste 50 MW

Protectia acestor generatoare este similara, cu mentiunea ca se vor lua masuri speciale pentru
cresterea sigurantei n exploatare si a selectivitatii (compensarea curentilor de dezechilibru).

4. Protecţia generatoarelor sincrone împotriva scurtcircuitelor între spirele aceleiaşi faze statorice

În cazul unui astfel de scurtcircuit protecţia diferenţială longitudinală nu poate să sesizeze

defectul întrucât curenţii de la capetele zonei protejate sunt egali.
În fig 5. s-a considerat un generator cu stator având câte două căi de curent pe fază şi
transformatoare de curent legate ca în figură.

5 /11
2015-2016 Protecţia prin relee a generatoarelor sincrone

K1

IL
B
u Ipp ³ Ksig*Idez.calc.p
IG

R S RC
T i s1T
• • •
TC º º i s 2T
GS º º
TC
i RC = D iT = i s1T - i s 2T
I p1T I p 2T
K2

•
N

Fig.5. Principiul protecţiei diferenţiale transversale statorice

În regim normal de funcţionare sau la un scurtcircuit exterior în k1, curenţii primari Ip1T şi Ip2T
sunt egali şi teoretic vor fi egali şi curenţii secundari is1T şi is2T astfel că releul RC nu va acţiona. La un
defect în k2 între spirele aceleiaşi faze care angajează o parte din înfăşurare curenţii primari în cele
două bobinaje de pe faza T nu mai sunt egali, deci nici curenţii secundari nu mai sunt egali şi protecţia
diferenţială transversală reprezentată simbolic prin releul RC va acţiona. Curentul de pornire al
protecţiei se alege din condiţia de desensibilizare în raport cu curentul de dezechilibru maxim la un
scurtcircuit exterior datorat diferenţelor între caracteristicile magnetice ale transformatorului de curent
TC şi nesimetriei bobinajelor. Există posibilitatea apariţiei unei zone moarte a acestei protecţii, pentru
un număr redus de spire scurtcircuitate când curentul prin releu poate fi mai mic decât valoarea de
pornire Ipdif. O soluţie este introducerea şi în acest caz a unor transformatoare cu saturaţie rapidă (TSR)
ce reduc sensibil curenţii de dezechilibru.

5. Protecţia generatoarelor sincrone împotriva punerilor la pământ monofazate în stator

Punerea la pământ monofazată în stator reprezintă un defect frecvent la generatoare şi

periculos, deoarece orice curent mai mare decât 5A produce deteriorări ale fierului statoric fiind
necesare reparaţii costisitoare. Protecţia va comanda semnalizarea la curenţi mai mici decât 5A şi
declanşarea la curenţi mai mari decât 5A.
În fig.6. este reprezentată diagrama de variaţie a tensiunii pe o fază statorică în funcţie de
punctul în care are loc punerea la pământ statorică. Închiderea curenţilor de punere la pământ se face
prin capacităţile C0 dintre bobinajele statorice şi pământ (fig 6).

6/11
2015-2016 Protecţia prin relee a generatoarelor sincrone

uf IG Co
•
Co
R S
• T
•
Co

uα

I pama
α

GS
0 •
uα N
Fig.6. Diagrama de variaţie a tensiunii

U a ® I pama

Ua = a ×U f , unde: a Î [0,1 ] .

În fig. 7. se presupune o punere la pământ netă la bornele fazei T; s-a reprezentat diagrama
fazorială a tensiunilor în acest caz. Relaţiile urmatoare permit calcularea curenţilor de punere la
pământ în stator.

UR

U R' = U RT
U f • U R' + U S'

0
•
0’
UT U S' = U ST US

Fig.7. Punere la pamant statorica la bornele fazei T

u R, u S'
I pam = I pamR + I pamS = + = jvc0 × (u R' + u S' ) » jvc 0 × 3 × U S = jvc 0 × 3 × U R
1 1
jv c 0 jv c 0
= jv c 0 × 3 × U f
I pam = I pam » 3a × v × c 0 × U f , pentru: α = 1;

I pama » 3 × v × c 0 × U f , pentru: α ≠ 1.
Se poate observa că, cele mai periculoase puneri la pământ sunt cele de lângă bornele statorului
maşinii. Deoarece punerile la pământ sunt însoţite de apariţia componentelor de secvenţă homopolară

7 /11
2015-2016 Protecţia prin relee a generatoarelor sincrone

această protecţie se realizează cu filtru de curent de secvenţă homopolară FCSH sau cu transformator
de secvenţă homopolară TSH.

6. Măsuri pentru creşterea sensibilităţii protecţiei împotriva punerilor la pământ statorice

Se pot enumera următoarele măsuri pentru creşterea sensibilităţii protecţiei impotriva punerilor
la pamant statorice:
1. folosirea unor relee mai sensibile cu consum cât mai mic de putere pentru acţionare.
2. introducerea unei capacităţi în serie cu bobina releului care modifică reactanţa totală X ce
devine Lω-(1/Cω) şi face ca prin releu să circule un curent mai mare în cazul punerii la
pământ.
3. utilizarea unor transformatoare TSH cu magnetizare suplimentară a miezului în curent
alternativ.
4. utilizarea unor amplificatoare magnetice pentru a mări puterea debitată de TSH.
5. compensarea curentului capacitiv al generatorului protejat şi introducerea în schemă a unor
relee direcţionale care selectează generatorul în care apare punerea la pământ statorică.
6. crearea unui circuit suplimentar pentru închiderea curentului de punere la pământ
( Fig 8.- metoda Büttow ):
Se creează un circuit special pentru închiderea curenţilor de punere la pământ cu ajutorul unui
transformator de tensiune TT legat la bare având conexiune stea-triunghi deschis (fig.8.). În
înfăşurarea în triunghi deschis se introduce o aşa-numită lampă stabilizatoare de curent LSC cu
caracteristică neliniară U-I, datorită căreia este asigurată o valoare aproximativ constantă a curentului
de punere la pământ statoric indiferent de locul unde se petrece această punere la pământ.
B
U • •
SIG IG

•
TT

Ipăm
GS GS

• •N
LSC
Fig.8. Schema tip Büttow.
7. Protecţia bobinajului rotoric

Se produc puneri la pământ în circuitul de excitaţie, reprezentat de înfăşurarea rotorică, care pot
fi de două feluri:
a. – punere la pământ într-un singur punct.
b. – punere la pământ în două puncte ale circuitului rotoric.

Punerea la pământ într-un singur punct – simpla punere la pământ nu generează nici un curent
şi deci nu reprezintă nici un pericol imediat, urmând a fi doar semnalizat. În figura 9 este reprezentată
protecţia împotriva primei puneri la pământ în rotor.

8/11
2015-2016 Protecţia prin relee a generatoarelor sincrone

A doua punere la pământ, echivalentă cu scurtcircuitarea parţială a bobinajului rotoric, are

efecte nedorite precum: supraîncălziri şi vibraţii periculoase în rotor, în special la hidrogeneratoarele
cu poli aparenţi. În acest caz, protecţiile trebuie să acţioneze la declanşare.
Releul de curent 1 are o bornă a bobinei legată la circuitul de excitaţie printr-o perie la arborele
maşinii, iar a doua bornă la pământ prin secundarul TT. Pentru ca protecţia să acţioneze şi atunci când
generatorul este deconectat de la bare, primarul TT este alimentat de la barele serviciilor interne ale
centralei. În regim normal circuitul se închide prin: TT -> RC -> contactul normal închis al releului
intermediar 3 -> condensator C -> siguranţă -> punctul de contact pe înfăşurarea rotorică. Calea de
închidere a curentului de punere la pământ este a, prin capacitatea C’ a înfăşurării rotorice faţă de
pământ care este mică (< 1 μF) ceea ce face ca valoarea curentului prin releu să nu atingă mărimea de
acţionare.
La apariţia unei puneri la pământ în înfăşurarea rotorică – de exemplu în punctul K1, se
şuntează C’ şi curentul se închide pe calea b (fig 9.), crescând mult şi depăşind valoarea de acţionare a
releului RC şi se semnalizează prima punere la pământ prin releul 3, care-şi comută contactele, cu
temporizarea asigurată de releul 2.

(a) G.S.

C’
K1
(b)
• IF
Semnal punere Ex
la pământ. • = •
De la
º +
+º º ° DD
+ + º ºº
barele ºº ºº º °
1 I 2 T
SI.
RC RT
3 º B Sig.
º TT - RI º
- C
•
Fig9. Schema principială împotriva primei puneri la pământ în
rotorul generatorului sincron (RSPP)
Prin închiderea celui de-al doilea contact al releului 3 se produce o autoreţinere a releului
asigurând un semnal prelungit. Prin deschiderea contactului inferior al releului 3 se întrerupe circulaţia
curentului alternativ prin locul de defect. Butonul B serveşte pentru întreruperea autoreţinerii releului 3
iar siguranţa Sig întrerupe circuitul la străpungerea condensatorului C când curentul prin circuit ar
creşte, putând duce la acţionări (declanşări) false. Dispozitivul de deconectare DD se deschide atunci
când se fac verificări ale protecţiei. RSPP semnifică releu împotriva simplei puneri la pământ.
Există şi protecţii împotriva primei puneri la pământ în circuitul rotoric în variante electronice
şi numerice, ce folosesc automate programabile şi microcontrolere şi care se bazează pe măsurarea
rezistenţei de izolaţie între un bobinaj rotoric şi pământ, şi acţionează când aceasta scade sub o
anumită limită.

8. Protecţia împotriva dublei puneri la pământ rotorice

Este bazată pe principiul punţii Wheatstone, puntea fiind alimentată (fig.10.) în curent continu
de la excitatoarea generatorului, pe o diagonală, iar în cealaltă diagonală a punţii aflându-se releul de
curent RC al protecţiei 1. În regim normal de funcţionare sau cu o simplă punere la pământ rotorică se
face echilibrarea punţii măsurând tensiunea cu un milivoltmetru mV până ce aceasta indică zero.
Echilibrul corespunde punerii la pământ în K1, când înfăşurarea rotorică este împărţită în două porţiuni
Rex’ şi Rex’’ iar condiţia de echilibru este :

9 /11
2015-2016 Protecţia prin relee a generatoarelor sincrone

R’ex · R”p = R”ex · R’p .

Dacă se produce o a doua punere la pământ în K2 (fig.10) se şuntează o porţiune din înfăşurarea
rotorică, se schimbă valorile lui Rex’ si Rex’’ şi se strică echilibrul punţii; în diagonala punţii va circula
un curent care dacă depăseşte 0,1 A releul RC acţionează la declanşare. La generatoare mai mari se
procedează la coordonarea declanşării cu temporizare chiar de la prima punere la pământ rotorică.
RDPP este simbolul releului folosit împotriva dublei puneri la pământ.

G.S.
'
R ex Rex"
IF
K2 Decl. K1

+
ºº
1 I RC
•
B
• mV
º º P
Ip
• º º •
' "
R p R p

º º
Ex

• = •

BE º Rp º
Fig.10. Schema de principiu a protecţiei împotriva dublei puneri
la pământ în rotorul generatorului sincron

9. Alte protecţii ale generatoarelor sincrone

· Protecţia împotriva pierderii (reducerii) accidentale a excitaţiei care conduce la trecerea în

regim asincron cu viteză suprasincronă şi poate provoca pierderea stabilităţii, pierderi
suplimentare şi supraîncălziri. Se folosesc relee speciale împotriva pierderii excitaţiei (RPEX)
cu acţionare la semnalizare şi declanşare, iar la generatoarele de puteri mai mari de 100 MW se
folosesc îndeosebi relee de impedanţă minimă.
· Protecţia împotriva creşterii tensiunii la borne. În cazul turbogeneratoarelor pot apare
supratensionări la borne provocate de fenomene atmosferice apropiate sau de funcţionarea
pentru alimentarea unori sarcini capacitive importante cum ar fi: reţele mari de cabluri, linii
lungi de înaltă şi foarte înaltă tensiune. Se folosesc protecţii maximale de tensiune temporizate
care lucrează când tensiunea depăşeşte (20…60)% din Un, cu temporizări de până la o secundă.
· Protecţia împotriva trecerii accidentale în regim de motornsului de circulaţie a puterii
active şi comandă declanşarea întreruptorului generatorului cu temporizare. Totodată, protecţia
de putere inversă comandă închiderea ventilului de închidere rapidă (VIR) eliminând astfel
pericolul legat de ambalarea turbinei de antrenare care primeşte încă agent motor şi
incertitudinile din sistemul de acţio. La defecte pe partea mecanică a centralei este posibil ca
10/11
2015-2016 Protecţia prin relee a generatoarelor sincrone

turbina să nu mai dezvolte cuplul motor nominal şi generatorul să treacă în regim de motor
sincron antrenând turbina; prin urmare generatorul absoarbe putere activă din sistem pentru
acoperirea pierderilor (< 1 %) şi debitează putere reactivă. Pentru astfel de situaţii se prevede o
protecţie direcţională temporizată care sesizează schimbarea se nare al VIR.

11 /11